universul copiilor - arc-en-ciel.ro · universul copiilor – o revistă a Şcolii anastasia...

Universul copiilorO revistă a Şcolii Anastasia Popescu

Nr. 21-22 (44-45) / Septembrie - Octombrie 2013

Timpul zboară, iar copiii cresc mari, precum voinicii din poveste! Nici nu ne vine să credem că sunt, iată, unii, laliceu, alţii, deja şcolari în clasele Pregătitoare! Ne aşteaptă un an important, pentru că pregăteşte şi cuprindeaniversarea celor 20 de ani de la iniţierea Grădiniţelor Arc-en-Ciel, în cadrul Fundaţiei Preasfânta Fecioară Maria,nucleul viitoarei noastre şcoli. Micuţii de atunci şi-au încheiat studiile academice, şi-au întemeiat familii şi devin, larândul lor, părinţi. Este o împlinire pentru dascălii lor, o încununare a unor eforturi şi speranţe, o bucurie pe carenumai îndeletnicirea aceasta o poate aduce. Ne dorim din inimă ca această bucurie să inunde sufletul tuturor, bucuriaunor împliniri dovedite şi a unor promisiuni pentru un viitor care se prefigurează şi de care trebuie să avem grijă!

Şcoala Anastasia Popescu

Sfânta Cuvioasă Parascheva

Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Premii pentru cei mai buni sportivi!

Irina Mateescu (cl. a VII-a “Domniţa Maria”) a obţinut locul I la Cupa Romaniei la Dresaj si alte premii la campionate naţionale si internaţionale de echitaţie !

Mihai Baciu (cl. a V-a „Domniţa Bălaşa”) a câştigat locul I atât la competiţia de judo Cupa Mureşului cât şi la Memorialul Aurel Câmpeanu!

Alex Botea şi Luca Mitrică (cl. a IV-a „Domniţa Smaranda”) au câştigat, cu echipa BC Slam, locul I la Campionatul Naţional de Baschet!

Luca Mitrică a obţinut locul I cu echipa de fotbal FC Juniorul la turneul Pro Luceafărul!

Primele luni de toamnăsunt aureolate de demari sărbători. SfântaParascheva de la Iaşimângâie an de an pecei care vin să ocinstească şi să i seroage. Multe bisericidin ţară şi chiar dinBucureşti au acesthram, adică poartănumele SfinteiCuvioase Parascheva,numită în popor şiSfânta Vineri.

Concurs – Cum aflăm care este hramul unei biserici, fără să fie nevoie să ceremcuiva această lămurire?

Există doi sfinţi Dimitrie: primul, Izvorâtorul de Mir, este un sfânt ale cărui moaşte se află la Tesalonic. Acest mozaic îl înfăţişează împreună cu copiii ctitorilor Bisericii unde se află Sfintele sale Moaşte.

Al doilea, Sfântul Dimitrie cel Nou, s-a născut la începutul veacului al XIII-lea, într-o familie de ţărani din satul Basarabov, în sudul Dunării, aparţinând în vremea aceea regatului Bulgariei. Într-o zi, pe când era cu turma de oi la păscut, a călcat pe un cuib şi a strivit puişoriicare se aflau în el. Profund mâhnit, s-a hotărât, spre pocăinţă, să lase desculţ timp de trei ani, fie iarnă, fie vară, piciorul care strivise cuibul, faptă considerată de el a fi ca o crimă.

Concurs

Ce este unctitor?

http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/octombrie/cuviosul-dimitrie-nou-basarabov-72828.html

Universul copiilor – O revistă a Şcolii Anastasia Popescu


2

A trecut vacanţa…

Ce rău îmi pare, cât am aşteptat această vacanţă, dar acum s-a terminat... Ah! Şi mai aveam atâtea de făcut... Dar mai bine să vă spun cum mi-am petrecut vacanţa:

Începem cu începutul, la o zi după terminarea şcolii am fost în cantonament la baschet şi, desigur, am luat locul Işi cupa!

Al doilea lucru: am fost la munte la 29 de km de Bran, pe vârful muntelui, într-o cabană. Am stat cu o familie de americani, prieteni cu tatăl meu. Yupi! Am vizitat multe biserici din zonă!

Al treilea lucru, cap de listă: am fost cu echipa de baschet în cantonamentul din Serbia. Am muncit mult acolo şi am stat 12 zile. Aveam concursuri în fiecare zi.

Al patrulea, dar cel mai aşteptat moment: marea! Am fostla Mamaia. Mi-a plăcut foarte mult acolo!

Gata, am terminat! A fost cea mai frumoasă vacanţă!!!

Alex Botea, cl. a IV-a „Domniţa Smaranda”

La început de drum

Primele mele impresii din Şcoala „Anastasia Popescu” sunt foarte plăcute. Profesorii sunt foarte drăguţi, iar colegii sunt la fel, foarte prietenoşi. A fost destul de greu să mă acomodezde la un program de 4 – 5 ore la unul de 10 ore, dar acum m-am obişnuit şi totul este bine. Sper ca şi în continuare lucrurile să meargă excelent!

Briana Ban, cl. a V-a „Domniţa Bălaşa”

Scrisoare către vacanţa

mare

Dragă vacanţă,

Aş vrea să te rog

Să-mi faci o favoare,

Doar o singură, micuţă schimbare:

Să lungeşti un pic vacanţa mare.

Şi, evident, vei primi o răsplată,

Toată vara îţi voi aduce îngheţată,

Dar vreau numai un pic de şcoală,

Să nu fac nici măcar o socoteală.

Aş vrea să îmi răspunzi repede la scrisoare

Deoarece sunt tare nerăbdătoare

Şi temele de vacanţă nu le-am terminat,

În plus, mai am un proiect de finalizat.

Cu drag, Anastasia

Anastasia Cuzuc, cl. a V-a „Domniţa Bălaşa”

Vacanţă cu tobe în Franţa

Anul acesta mi-am făcut paşaport, aşa că, în vacanţă, am plecat în Franţa. Avionul decola la ora 20.00 (ora României) şi ajungea la 23.00 (ora Franţei), adică 00.00 (ora României). M-am cam plictisit până am ajuns. Dar imediat ce am coborât din avion, m-am simţit minunat... eram în altă ţară! La Paris a fost foarte frumos, dar mai mult mi-a plăcut la Lyon! Din Paris la Lyon am fost cu TGV-ul. Când am ajuns la Lyon era ora 1.00 noaptea. Aşa că am ajuns acasă la verişorii mei când ei dormeau. Dimineaţa, m-am trezit pentru că se auzea: Bum, Bum, Bum! În camera lor, Grigorie (are 4 ani) bătea toba, iar când m-a văzut, s-a dus la Constantin (Tinuţu) şi i-a spus: „Am văzut-o!” De cum m-a văzut, Tinuţu n-a mai vrut să facă altceva decât ce făceam eu: „Mănânc ce mănâncă Iulia!”, „Fac ce vrea Iulia!”. Apoi, în ultima zi, mi-a spus: „ Vreau să fiu fată, ca să am părul lung ca Rapunzel, ca Iulia!”

Apoi m-am întors la Paris şi, în cele din urmă, în România. Am mers din nou la Sinaia, apoi m-am întâlnit cu fosta mea colegă, Ana-Maria, la vulcanul Racoş, în Sibiu, apoi la Sighişoara şi, nu în ultimul rând, la vulcanii noroioşi de la Buzău.

A fost cea mai încântătoare vacanţă!!!

Iulia Bugan, cl. a IV-a „Domniţa Smaranda”



itate vizitei partenerilor

3

În acest număr vă vom prezenta mai multe articole, interviuri, chiar şi o anchetă, care au drept subiect principal lectura!

Desen de Ana Negoiţă, cl. I „Prinţul Nicolae”

Interviu cu Maricica Stoian, editura Caba

- Ce fel de literatură vă place să citiţi, în general?

- Mie, ca adult, îmi place să citesc literatură pentru adulţi, bineînţeles.

- În ce constă această literatură?

- Îmi place să citesc romane, dacă se poate să fie nonficţionale, pentru că realitatea mi se pare mai interesantă decât invenţiile. Dar citesc şi carte ştiinţifică, reviste ştiinţifice..

- Şi cam cât de des citiţi?

- Citesc zilnic! În ultima vreme chiar am citit cam o carte pe săptămână, dacă a fost mai mare, atunci în două săptămâni.

- Ce fel de cărţi preferă copiii?

- Pot să vă spun ce fel de cărţi preferau copiii mei când erau mici: citeau poveşti, basme dar şi poeziile Elenei Farago le plăceau foarte mult. Astăzi copiii vor cărţi cu Harry Potter, vrăjitoare şi vampiri. Noi, la Editura Caba, nu publicăm acest gen.

Interviu realizat de Anastasia Cuzuc, cl. a V-a „Domniţa Bălaşa”

Interviuri realizate la Târgul de carte şcolară “Gaudeamus”

Interviu cu dra Adelina, librar - editura Aramis

- Ce cărţi preferă să cumpere publicul dumneavoastră?

- Depinde... dacă le cumpără ca să le citească, sau nu. Dacă oameniicumpără cărţi pentru a le citi, atunci preferă beletristică, literaturăpentru copii. Dacă le iau pentru a le face cadou, atunci îşi doresc cărţigroase, cu coperţi cartonate, care costă mult. Dar nu întotdeaunapreţul mare indică şi o carte valoroasă prin conţinut...- Dumneavoastră ce cărţi preferaţi?- Mie îmi place literatura secolului XX, literatură contemporană îngeneral.- Şi cât de des citiţi?- Eh, de când sunt librar citesc mai rar (!)…

Interviu realizat de Ana Francesca Vlaicu Interviu cu un vizitator

- Bună ziua, ne aflăm într-un târg de carte şcolară. Dumneavoastră ce felde cărţi vă place să citiţi?

- Sunt mai multe... depinde. De regulă, citesc literatură clasică, dar şi cărţi de ştiinţă.

- Şi cam de câte ori citiţi într-o săptămână?

- Citesc în fiecare seară, de obicei termin o carte într-o săptămână. Îmi place foarte mult să citesc!

Interviu realizat de Crina Denisa Sandu, cu dna Maria, vizitator



4

Nemulţumire

Temă la matematică: Dacă se

împarte 2 la 1 rezultă numărul 2.

Numărul 2 este nemulţumit

Că numărul 1 l-a păcălit.

Tocmai când să se termine operaţia,

El a stricat toată ecuaţia:

A pătat noul caiet cu cerneală

Şi în fişă a făcut o mare greşeală,

Aşa că nimeni nu va mai scrie

numărul unu pe o foaie curată

Iar numărul doi absolut niciodată!

Anastasia Cuzuc, cl. a V-a „Domniţa Bălaşa”

CRONICĂ de FILM

Aventuri cu „Fast and furious 6”

Hobbs, poliţistul, are nevoie de ajutor din partea echipei lui Dom (Vin Diesel), în urma unui jaf petrecut la Rio. Dominic îi spune că acceptă să îl ajute, cu o singură condiţie: să-i lase să meargă acasă. Ei se întâlnesc în Londra şi plănuiesc să-l distrugă pe Sam , un răufăcător care a furat un microcip ce valorează o tonă de bani. Iubirea de o viaţă a lui Dom, Letty (Michelle Rodriguez), a fost crezută moartă încă din “Fast and furious 5”. Dar nu e aşa! În acest film descoperim că, de fapt, Sam a plănuit totul: ca pe Letty s-o lovească maşina, dar să n-o omoare. Sam o fură de la spital, dar Letty avea amnezie, aşa că nu îşi mai aminteşte nimic.

În sfârşit, Sam şi echipa lui sunt prinşi după o serie de întreceri şi cursede maşini. Când Dom o vede pe Letty, începe să plângă. La început, Letty nu-l recunoaşte , dar se loveşte din nou la cap şi astfel îi revine memoria.Dar Sam scapă şi-l omoară pe Ian (un luptător din echipa lui Dom), punându-i o bombă în maşină. Dar povestea nu s-a terminat… Seria va continua.

Recomand acest film celor cărora le plac cursele de maşini, aventura şi acţiunea. Nu recomand filmul copiilor mai mici, pentru că s-ar putea speria când văd asemenea imagini. Hm... poate imi mai schimb i eu ș

preferin ele...ț

Alexia Neagu, cl. a VI-a “Domniţa Ancuţa”

Rugăminte

Stimatul meu soare,

Mai poţi să stai oare

O lună sau două,

Sau poate chiar nouă?

Sper să accepţi propunerea,

E o scrisoare din partea mea.

Ana Francesca sunt eu

Şi asta voi fi mereu!

Ana Francesca Vlaicu, cl. a V-a „Domniţa Bălaşa”

Filmul pe care vi-l voi prezenta este un film foarte dinamic, despre maşini. „Fast and furious6” face parte dintr-o serie de filme poliţiste americane.



5

Ziua Uşilor Deschise – clasele „Principesa Mărioara”, „Prinţul Nicolae” şi „Principesa Ileana”

Ca în fiecare an, am sărbătorit Ziua Uşilor Deschise cu jocurişi cântece în limba română, engleză, germană şi franceză. Mărul buclucaş ne-a purtat pe toţi, părinţi şi copii, într-o aventură a cunoaşterii plină de voie bună. De la "Jocul silabelor" la "Făbricuţa de cuvinte", buclucaşele mere ne-au adus ghicitori, ne-au spus probleme în versuri şi ne-au amuzatcu jocul păcălelilor.Nu ne-a fost greu, pentru că am avut colegi bine pregătiţi, iar alături de ei si de părinţii noştri am reuşit să rezolvăm toate sarcinile din mărul pus pe şotii. :)

Prof. Camelia Radu - Şcoala Anastasia Popescu – sectorul 1

Mon automne

Bonjour mon cher, mon cher automne!

Je t’ai attendu il y a neuf mois

Et j’ai parlé avec le vent

Car je n’aime pas avoir froid.

Et je regarde juste une seconde

Je vois du rouge, du vert, du jaune;

C’est le meilleur peintre de ce monde.

Et c’est, bien sûr, l’automne.

Le jour prochain et le même lieu,

Je cherche les arbres, leurs couronnes:

Ils sont deshabillés et morts...

Qu’est-ce que t’en as fait,

mon automne?

Tania Şendoiu,

cl. a VII-a „Domniţa Maria”

Tudor Popescu, cl. I„Prinţul Nicolae”

Ana Negoiţă, cl. I„Prinţul Nicolae”



6

“Tatăl meu mi-a fost un extraordinar exemplu!” Interviu cu Măriuca Vulcănescu, fiica lui Mircea Vulcănescu

- Bună ziua, am aflat astăzi o mulţime de amănunte emo ionante ț

despre tatăl dumneavostră. În ce mod v-a influenţat domnul MirceaVulcănescu?

- Mi-a fost un extraordinar exemplu, pe care aş fi vrut să-l urmez,dar nu e foarte uşor… Asta pentru că tata avea nişte daruri deosebite pe care eu le-am moştenit probabil, dar pe care nu le-amfolosit întru totul. Sunt mult mai copilăroasă, mult mai răsfăţată, probabil şi pentru că eram cea mai mică dintre surori. Am profitat de acest lucru şi am rămas un copil care acum a împlinit 80 de ani…

- Mulţi înainte! Ce aţi învăţat dumneavoastră şi ce ar trebui să învăţăm noi din activitatea, tenacitatea şi curajul domnului Mircea Vulcănescu?

- Să învăţaţi cât puteţi de mult! Pentru mine sigur că a fost un exemplu, dar de la dorinţa de a face la fel până la realizarea acestei dorinţe, e o cale destul de grea.

- Aţi suferit în perioada în care a fost închis?

- Da, am suferit mult, tare mult... Şi sufăr şi acum.

- Cum vi s-a părut alături de noi această zi?

- A fost o sărbătoare, m-am bucurat şi am simţit că am şi eu vârstavoastră şi am admirat-o pe doamna care vă luminează mintea şi vă susţine şi insistă să înţelegeţi totul foarte bine.

- Mulţumim mult şi sper să ne vizitaţi şi anul viitor!

- M-aş bucura! Aceasta este şcoala unde a învăţat şi nepotul meu, care acum e în Franţa. Este prima dată când ajung şi eu aici, între pereţii acestei şcoli plini de amintiri. Vă mulţumesc şi eu !

Interviu realizat de Mălina Covaşă Salitră, cl. a VIII-a “Prinţul Matei”



7

Iată o faptă – din faptele umile ale lui Mircea

(Vulcănescu) Se

afla printre deţinuţi un om, pe nume Frăţescu. Avea mâinile

permanent reci din cauza unei grave insuficienţe de circulaţie. Din

cauza aceasta, de câte ori era scos la muncă sau numai la alergarea

besmetică din curtea închisorii, pielea îi crăpa iar durerile intrau în

carnea lui ca făcute de mii de cioburi de sticlă spartă. Frăţescu nu

avea mănuşi. Şi nimeni nu avea să îi dea. Mircea avea nişte ciorapi

de lână. S-a hotărât să-i tricoteze din lâna ciorapilor o pereche de

mănuşi. Dar Mircea nu ştia să tricoteze.

Nu-i rămânea decât să înveţe. Nu avea decât o singură metodă: să despletească încet ochiurile ciorapului şi să facă

raţionamentul invers ca să înţeleagă cum împletea bunica lui! E ca şi cum ai vrea să înveţi cuvintele dintr-o limbă străină

citindu-le de-a-ndoaselea. Aşa a făcut. A citit de la dreapta la stânga, pentru ca învăţându-le, să poată scrie cuvintele

corect, de la stânga la dreapta. Din ce şi-a confecţionat andrelele, sau poate o croşetă? – nu ştiu – poate din aşchii scoase

din saltea? Din pervazul unei ferestre? Din căpătâie de sârmă de aflarea cărora ar fi suferit pedepse cumplite? Tricotatul

s-a făcut pe ascuns. A durat probabil mult. Nu ştiu cât. Dar astăzi ştim, mărturisit de Frăţescu, că de Sfântul Nicolae

Mircea i-a dăruit o pereche de mănuşi tricotate de el în închisoare. (Mărturia unui fost deţinut)

20 10 8 4 = 12

10 5 2 1 = 3

9 2 4 4 = 12

3 2 2 6 = 2= = = =6 5 2 3 = 96

Matematică distractivă

Completaţi între cifre simbolurile operaţiilor matematice potrivite, asfel încât la capătul fiecărui rând, atât orizontal, cât şi vertical, rezultatul să fie cel din tabel. Apoi găsiţi simbolurile potrivite şi între rezultate, atât orizontal cât şi vertical şi pe diagonală, astfel încât rezultatul să fie cel din tabel, 96!

Exerciţiu conceput de Emanuela Vlaicu, prof. limba germană

Concurs

Rezolvaţi următorul exerciţiuşi veţi primi o carte ca

premiu!



8

Anchetă: Ce citesc copiii astăzi?

În acest număr ne-am propus să realizăm o anchetă despre lecturile copiilor din şcoala noastră. În acest scop, am intervievat câte doi elevi de la fiecare clasă de gimnaziu. Copiii au răspuns prompt, iar concluziile nostre sunt acestea: unii dintre copii nu găsesc timp să citească; destul de mulţi aleg să citească romane de aventuri, reviste sau cărţi ştiinţifico-fantastice. Unii dintre ei nu sunt preocupaţi să reţină autorul cărţii pe care o citesc. Desigur, sunt şi copii care se dovedesc cititori pasionaţi.

Iată ce întrebări am pus:

1.Ce vă place să citiţi de obicei?

2.Cât de des citiţi?

3.Ce citiţi acum? Care este autorul?

Clasa a V-a “Domniţa Bălaşa”

Eva Voicu: - Mie îmi plac mai mult

romanele, cărţile de aventuri.

- Citesc în fiecare zi, de câte ori am timp.

- Acum citesc “Tărâmul invizibil”. Ştiu că are doi autori, dar acum nu mi-i amintesc...

Andu Epure:

- Prefer romanele de aventură.

- Citesc când am timp.

- Acum citesc “Legendele Olimpului” de Alexandru Mitru.

Clasa a VI-a “Domniţa Ancuţa”

Darius Comanescu:

- Eu citesc cel mai des cărţi de aventuri.

- Cam o dată pe săptămână citesc, când am timp.

- Acum am început două cărţi, “Colţ Alb” de Jack London şi “Emil şi detectivii” de un autor german, Erich Kästner.

Claudia Ciurea:

- Îmi place să citesc reviste, cel mai mult.

- Citesc cam la două săptămâni…

-Tocmai am citit o revistă, “Curs de pictură”. A, şi citesc acum “Triumful talentului”, de Ion Luca Caragiale.

Clasa a VII-a “Domniţa Maria”

Mara Şendroiu: - Îmi plac foarte mult cărţile de acţiune, romane, SF…

- Nu am un program, citesc des, oricând.

- Acum studiez manualul de religie, de Camelia Muha.

Irina Mateescu: - În ultimul timp, prefer cărţile în limbi străine.

- De regulă, citesc seara, cam în fiecare seară.

- Acum citesc o carte în limba germană, despre două fete care aveau un cal. Cartea se numeşte“Rose Hils”, dar nu ştiu autorul.

Clasa a VIII-a „Prinţul Matei”

Mălina Elena Covaşă-Salitră: - Citesc cel mai des reviste, îmi plac pentru că găseşti tot ce vrei în ele.

- Reuşesc să citesc cam de 3 ori pe lună..

- Acum citesc revista “Bravo Girl”!

Dodo, Domnica Sandu: - Îmi plac cel mai mult SF-urile.

- Citesc mereu, oricând.

- Tocmai am început “Muntele vrăjit” de Thomas Mann.

Anchetă realizată de Thea Pogan, Ana Pădurice şi Mara Gosav, cl. a VI-a “Domniţa Ancuţa”

Părinţii şi profesorii trebuie să îşi unească forţele şi săformeze parteneriate de lucru. Şi unii şi ceilalţi trebuie săştie care este diferenţa dintre cuvintele caredemoralizează şi cele care dau curaj; dintre cuvintele careincită la confruntare şi cele care conduc la cooperare;dintre cuvintele care îl pun pe copil în imposibilitatea de agândi sau de a se concentra şi cuvintele care descătuşeazădorinţa firească de a învăţa. (Augusto Cury – psiholog)



9

Interviu cu dna muzeograf Valeria Bălescu, organizatorul manifestării “Centenarul Războiului Balcanic”.

Pe 24 octombrie, Muzeul Militar Naţional a fost gazda unei manifestări importante, “Centenarul Războiului Balcanic. 1913 – 2013”,dedicată Zilei Armatei.

- Cum v-a venit ideea de a organiza un astfel de eveniment?

- Ideea mi-a venit în urmă cu doi ani, pentru că noi planificăm evenimentele cu mult timp înainte. Munca de muzeograf estefoarte importantă. Atunci când organizezi un astfel de eveniment, se îmbină datele de istorie pură cu obiectele dememorialistică. Muzeograful stabileşte povestea istorică, în mod cronologic, apoi se face o cercetare amănunţită înarhivele muzeului, în colecţiile muzeului, să vezi ce obiecte sunt din vremea respectivă. Aşadar, povestea istorică esteconstruită din obiecte, care sunt aşezate cronologic. Despre evenimentul de astăzi: de ce am ţinut nepărat să marcămacest moment din Războiul Balcanic? În primul rând, pentru că în perioada comunistă nu s-a prea vorbit despre acestlucru. Ideologia comunistă suţinea că poporul român a luptat numai pentru a se apăra, nu şi pentru cuceriri. Dar acestrăzboi nu a fost unul de cucerire, până la urmă. Voi aţi văzut, urmele strămoşilor noştri sunt şi la sud de Dunăre.Medalistica îl reflectă pe Carol I, regele României, alături de Mircea cel Bătrân care, în cuvântul lui, la 1406, şi-aintrodus cetatea Dârstor în titulatura lui de domn. Iată, România avea Dârstorul în 1406! Ceea ce am revendicat în 1913era dreptul nostru. Iar acest lucru se reflectă în medalistică, în lucrări de artă, chiar scrie pe o medalie: “Dreptulnostru”. Astfel, noi n-am făcut decât să recuperăm o parte din istoria noastră cu acest prilej, să readucem în actualitateun moment important. La masa verde, diplomaţia a obţinut un lucru extraordinar, pentru că, în accord cu marile puteri,România a dobândit un rol important în Balcani. Prin diplomaţie, a reuşit să aducă în trupul ţării un teritoriu care, dinpăcate, aproape o jumătate de secol mai tărziu, în al doilea Război Mondial, a fost pierdut cu jertfe. Am pierdut acelteritoriu, alături de Transilvania, Basarabia i nu numai. ș

- A fost greu să organizaţi acest eveniment?

- Mulţi îmi spuneau, şi-au încercat să mă descurajeze, să nu fac acest eveniment. Unii cred că nu e important RăzboiulBalcanic. Vi s-a părut neimportant? Gândindu-ne la lirica vremii, mi-a venit ideea să fac această lucrare. În cercetărilemele, mergând şi stabilind adevărul istoric despre acele medalii, despre unele obiecte, am văzut că în presa vremii s-acreat foarte mult în acest domeniu, şi-atunci mi-a venit idea să completez această pată albă de memorialistică, cu graiuloamenilor de atunci.

- Care sunt cele mai importante elemente ale expoziţiei?

- După cum aţi remarcat, designul expoziţiei reflectă tricolorul. Mi-a venit această idee citind tocmai acele poeme despretricolor pe care voi aţi avut amabilitatea să le interpretaţi astăzi. Vedeţi voi cum totul se conturează şi devine un întreg.Şi să nu mai vorbim de marşul “La arme!”. Aţi văzut, după 100 de ani, acei oameni nemaipomeniţi, nişte artişti de marcă dela Muzica militară le-au pus pe muzică pentru noi. Ei obţin mereu premii internaţionale, Muzica reprezentativă a Armateieste întotdeauna pe locul I la concursurile naţionale. S-au oprit din munca lor ca să răspundă rugămin ii noastre şi astăziț

am fost martori, cu toţii, la această nemaipomenită interpretare a marşului. Cred că v-a plăcut, aşa este? Suntemprivilegiaţi că, iată, după atâta vreme, noi am avut prilejul să ascultăm acest marş. Vă mulţumesc din suflet şi suntîncântată că aţi fost alături de mine! Sper că vă place munca de muzeograf, pentru ca altă dată, cine ştie, unul dintre voisă vină aici, în locul meu, şi să duceţi mai departe această muncă frumoasă.

Interviu realizat de Tania Şendroiu, cl. a VII-a “Domniţa Maria”

Răspunsuri corecte au dat doi elevi din clasa a V-a “Domniţa Bălaşa”:

Mihai Baciu (două răspunsuri corecte) şi Andrei Dumitrescu (un răspuns corect)

-Ştefan cel Mare a construit 44 de biserici şi mănăstiri. - Borangicul este firul format de viermii de mătase sau ţesătura realizată cu acest fir.

Rezultateleconcursurilor dinnumărul trecut



10

Călătorie prin corpul uman (text participant la concursul Dilematix)

Anul 2070. Un an dezastruos pentru întreaga omenire. Un virus extrem de periculos a atacat specia umană. Sistemul nervos a

fost atacat. Niciun om nu îşi mai putea controla mişcările. Pandemia nu a ţinut cont de vârstă. S-au îmbolnăvit şi copiii, dar şi

adulţii. Un grup de cerecetători a găsit soluţia pentru a eradica virusul: nano-naveta şi nano-oamenii. Aceştia se vor urca în

navetă, care va fi pusă într-o seringă şi va fi injectată intravenos unui om infectat.

După luni grele de muncă, acest grup a reuşise să inventeze „Micşoratul Ultra 1000”. Pentru siguranţă, metoda a fost testata

înainte pe animale. Guvernele lumii au fost de acord cu această invenţie. Fără să mai stea pe gânduri, cercetătorii s-au micşorat şi

au fost injectaţi. David, unul dintre cei mai devotaţi savanţi, a descoperit nişte particule ciudate în sânge. A hotărât să le

urmeze. Urmărindu-le prin sistemul de neuroni, David şi-a dat seama că particulele deveneau tot mai numeroase pe măsură ce se

apropiau de cerebel. George, şeful savanţilor, a văzut că ceva era în neregulă în locul unde trebuia să se afle creierul mic. Acesta

era acoperit cu o masă gelatinoasă neagră.

George a apăsat butonul verde al navetei şi un cleşte a ieşit la iveală. Îndată, acesta a apucat o mostră din masa gelatinoasă, care

a ajuns numaidecât în navetă, pentru a fi cercetată. George şi David s-au apucat să o analizeze. Au descoperit că particulele

înconjoară organul sistemului nervos, îl sufocă şi moare. Imediat au apăsat pe butonul albastru, care măreşte viteza navetei,

pentru a ajunge mai repede la virusul mamă.

Dintr-o dată nu s-a mai văzut nimic. Era întuneric total. David a aprins farurile nano-navetei, care au luminat locul. Au văzut o

fiinţă cu ochi, mare şi întunecată. Acesta era virusul mamă. Şi-au dat seama că acesta era virusul care controlează toate celelalte

particule din corpurile umane şi care atacă sistemul nervos. George a apăsat butonul roşu al navetei şi dintr-o dată cinci rachete

s-au îndreptat spre virus, distrugându-l. George, David şi restul echipajului s-au întors acasă victorioşi, fericiţi şi mândri de

invenţia lor care a salvat omenirea.

Radu Mitran, cl. a VI-a „Domniţa Ancuţa”



11

Părinţi responsabili, părinţi implicaţi în dezvoltarea emoţională a copiilor

Dragi părinţi,

Pentru că suntem la începutul unui nou an şcolar şi pentru că orice început poate fi mai dificil, ne-am dori să-l parcurgem împreună, cu bune, cu mai puțin bune, dar formând o echipă în așa fel încât cei pe care îi iubim – copiii - să crească frumos.

Ca să avem o imagine completă asupra educației unui copil, este necesar să privim cât se poate de atent, atât la ceea ce se întâmplă în școală, cât și dincolo de școală. Este important să acordăm o atenție egală profesorului, dar și părintelui, acesta din urmă fiind primul dascăl din viața unui copil. Comportamentul de la școală al copilului este puternic influențat ce ceea ce se întâmplă acasă. Dacă cei doi poli – părintele și școala - nu formează o echipă în ceea ce privește educația unui copil, rezultatul nu va fi cel așteptat. Părinții și profesorii trebuie să își unească forțele și să formeze parteneriate de lucru. Și unii și ceilalți trebuie să știe care este diferența dintre cuvintele care demoralizează și cele care dau curaj; dintre cuvintele care incită la confruntare și cele care conduc la cooperare; dintre cuvintele care îl pun pe copil în imposibilitatea de a gândi sau de a se concentra și cuvintele care descătușează dorința firească de a învăța.

Există o legătură directă între ceea ce simt copiii și felul în care se comportă. Atunci când ceea ce simt e corect, se poartă corect. Cum să-i ajutăm să simtă corect? Acceptându-le sentimentele!

Iată câteva crâmpeie din prețioasele sfaturi către părinți și profesori pe care ni le transmite, prin scrierile sale, psihologul Augusto Cury: „A educa înseamnă a călători spre lumea celuilalt, fără a pătrunde vreodată în ea. Înseamnă a folosi ceea ce trăim pentru a ne transforma în ceea ce suntem. Cel mai bun educator nu este cel care controlează, ci acela care eliberează. Nu este cel care corectează comportamente, ci acela care îndeamnă la reflecţie. Nu este cel care care observă ce este tangibil, ci acela care surprinde invizibilul. Nu este cel care renunţă cu uşurinţă, ci acela care stimulează continuu un nou început.[...] Educatorul excelent îmbrăţişează, atunci când toţi resping; încurajează, când toţi condamnă; îi aplaudă pe cei care n-au urcat niciodată pe podium; vibrează la curajul de a concura al celor care au rămas pe ultimele locuri. Nu caută propria sa strălucire, ci se face mic, pentru a-i face mari pe fiii, elevii şi colegii săi de serviciu. [...] Învăţătorul excelent nu este cel care ştie mai mult, ci acela care este conştient de câte nu ştie. Nu este cel dornic să-i înveţe pe alţii, ci acela avid de a învăţa. Nu estecel care îşi declară reuşitele, ci acela care îşi recunoaşte propriile eşecuri. Nu este cel care adună informaţii în memorie, ci acela care îşi îmbogăţeşte modul de a vedea, de a reacţiona şi de a fi.”

Psih. Ileana Zărnescu (Psihoterapie cognitiv-comportamentală)

Concertul unei trupe cu greutate

Pe data de 24 iulie a avut loc unul dintre cele mai importante evenimente heavy metal din acest an, la care au participat Voodo Six, Anthrax si Iron Maiden.

Nu am putut ajunge să îi văd pe cei de la Voodoo Six, dar, din câte am auzit,s-au descurcat mai mult decât onorabil pentru o trupă atât de mică.

Am ajuns la concert înainte de evoluţia celor de la Anthrax, o trupă americană de heavy metal înfiinţată la New York în 1981. Chiar dacă nu sunt mare fan Anthrax, cum în lumea muzicii heavy metal acesta este un nume destul de însemnat, nu mi-am putut permite să îi ratez. După Anthrax a urmat ceea ce majoritatea numesc “evenimentul heavy metal number one” pe anul 2013, deşipe mine m-a pasionat mai mult Megadeth, însă, chiar şi aşa, nu am putut să nu fiu impresionat de reprezentările lui Eddie (mascota trupei, ce cântărea patru tone) şi de spectacolul făcut de membrii formaţiei Iron Maiden. Deşi membrii trupei au acum între 50 şi 60 de ani, ei pot susţine un concert cu mare uşurinţă, dovada fiind chiar acest show magnific.

Max Coman, cls. a VIII-a “Prinţul Matei”



Sponsori: Şcoala Anastasia Popescu, Asociaţia Şcoala Anastasia Popescu şi Asociaţia Grădiniţele Arc-en-Ciel – prin bunăvoinţa doamnei preşedinte – director general, prof. Mona Şerbănescu.Echipa de redactori condusă de Gia Iova, bibliotecar:

Anastasia Cuzuccl. a V-a

Ana Păduricecl. a VI-a

Thea Pogancl. a VI-a

AlexiaNeagu

cl. a VI-a

Mălina Covaşă Mara GosavSalitră cl. a VI-a

cl. a VIII-a

Tania Şendroiucl. a VII-a

cl. a IV-a

Max Comancl. a VIII-a

Iulia Hermeneanucl. a III-a

CodrinDorobanţucl. a VII-a

Maria Busuioc Ana Francesca Vlaicucl. a III-a cl. a V-a

12

Interviu cu dna Constanţa Vişan, reprezentant de marketing al Editurii Niculescu, cu ocazia organizării standului acesteia în incinta şcolii noastre.

- Ne bucurăm că aţi venit la noi cu atâtea cărţi! De la ce editură sunteţi?

- Reprezint Editura Niculescu şi am adus aici câteva cărţi de interes şcolar.

- Ce cărţi aţi observat că au succes la copii, în general?

- Copiilor le plac cel mai mult cărţile de aventuri, iar dintre cele necesare pentru şcoală preferă enciclopediile, culgerile de matematică şi de română, cărţile de învăţare a limbilor străine şi multe altele.

- Dumneavoastră ce cărţi citiţi şi cât de des?

- Eu citesc foarte mult, pentru că trebuie să le prezint clienţilor orice carte care îi interesează. Iar pentru mine citesc beletristică, dar şi cărţi ştiinţifice, consult enciclopedii şi altele.

(Interviu realizat de Codrin Dorobanţu, cl. a VII-a „Domniţa Maria”)

Prof. Ana Maria DuceacProf. Emanuela VlaicuProf. Rebeca Toma

Prof. Nicoleta NedelescuProf. Viviana NeculăeşProf. Camelia Radu

Psihoterapeut Ileana ZărnescuProf. Sanda GhioaldăProf. Mona Şerbănescu

ISSN : 2069–0177. ISSN-L : 2069–0177.

Toamna

Toamna vine pe tăcute,

Cu vânt şi ceţuri ne-ntrecute.

Peste tot e numai ploaie,

Vinul este în butoaie.

Veştejitele flori sunt pline de brumă,

Oamenii calcă pe uda humă,

Cerul e plin de cocori

Protejaţi de vânători.

Acum ne-ntoarcem de la şcoală Cu-a noastră casoletă goală, Ne este cam frig, Dar ne linişteşte un covrig...

Maria Busuioc, cl. a III-a „Prinţul Ştefan”

Sofia Ţanicui, cl. I „Prinţul Nicolae”

Vlad Pătraşcu-cl. I „Prinţul Nicolae”

universul copiilor - arc-en-ciel.ro · universul copiilor – o revistă a Şcolii anastasia...

Documents