/ /

A M Л Ш 1 . UNIVERSITĂŢII DIN CLUJ

PE ANII ŞCOLARI 1925/26 ŞI 1926/27

ÎNTOCMIT DE

Dr. GHEORGHE SPACU şi Dr. lOAtf MINEA RECTORII ANILOR \

Dr. CONSTANTIN JDRCAN SECRETAR GENERAL AL UNIVERSITĂŢII

CLUJ, INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „ARDEALUL"

1928.

Л М М М L UNIVERSITĂŢII DIN CLUJ

PE ANII ŞCOLARI 1925/26 ŞI 1926/27

Dr. GHEORGHE SPACU şi Dr. 10AN MI NEA

Dr. CONSTANTIN J URC AN S E C R E T A R G E N E R A L AL UNIVERSITĂŢII

I В . Г \ t i u ^ - N a p e c *

CLUJ, INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „ARDEALUL"

1928.

ÎNTOCMIT DE

RECTORII ANILOR

I.

Rectoratul.

Senatul Universitar: 1925/1926.

Rector: GHEORGHE SPAGU.

Prorector : Ca mii Negrea

Decani : Traian Pop Ioan Niţescu

Silviu Dragomir Ioan Grinţescu

Prodecani : Petre Poruţiu luliu Moldovan

D. M. Teodoreseu I. A. Scriban

Secretar Generat: I)r. Ştefan Jarda

1926/1927.

Rector: IOAN MINEA

Prorector : Gheorghe Snacu

Decani: Camil Negrea Titu Vasiliu D. M. Teodorescu I. A. Scriban

Prodecani: Traian Pop Ioan Nitescu Silviu Dragomij'. Ioan Grinţescu

Secretar Generat : Dr. Ştefan Ja rda (f 7 Martie 1927)'. Dr. Constantin Jurcan, dela 1 Iunie 1927.

Comisiunea Cuminţirilor: 192б'1926.

Preşedinte : Camil Negrea.

Membrii: Emil Haţieganu, delegatul Fac. de Drept, Gheor-ghe Bilaşko, delegatul Fac. de Medicină, Theodor Capidan, delegatul Fac. de Litere, Alexandru Borza, delegatul Fac. de Ştiinţe, Ioan Paul, Di­rectorul Căminului Studentelor, Florian Ştefă-nescu-Goangă, Directorul Căm. „A. Iancu", Co-riolan Tătaru, Directorul Căminului „V. Babeş", Nicolae Drăganu, Directorul Căminului Casei în ­văţătorilor.

Secretar: Dr. Ştefan Jarcla.

1926/1927.

Preşedinte : Camil Negrea.

Membrii: Emil Haţieganu, delegatul Fac. de Drept, Ioan Niţescu, delegatul Fac. de Medicină, Theodor Capidan, delegatul Fac. de Litere, Aurel An-gelescu, delegatul Fac. de Ştiinţe, Florian Şte-fănescu-Goangă, directorul Căm. „A. Iancu", Gheorghe Iuga, directorul Căm. Studentelor, Ni­colae Drăganu, directorul Căm. Casa învăţăto­rilor, Coriolan Tătaru, directorul Căminului „V. Babeş".

Secretar : Ştefan Ja rda ( t 7 Martie 1927). Ioan A. Vătăşescu dela aceea dată înainte.

Comisiunea Bibliotecii • 1925/1926.

Preşedinte : Camil Negrea.

Membrii: Emil Haţieganu, -delegatul Fac. de Drept, Ioan Niţescu, delegatul Fac. de Medicină, Vasile Bq-grea, delegatul Fac. de Litere, Emil, Racoviţă, delegatul Fac. de Ştiinţe, Eugen Barbul, Direc­tor General al Bibi. Univ., Farkaş Gyalui, Dir. tech»ic al Bibi. Univ.

Secretar : Sabin Mureşan. — Vasile Lupan.

1926/1927.

Preşedinte : Camil Negrea.

Membrii: Emil Haţieganu, delegatul Fac. de Drept, Ioan Niţescu, delegatul Fac. de Medicină, Nicolae Drăganu, delegatul Fac. de Litere, Emil Racovită, delegatul Fac. de Ştiinţe, Eugen Barbul, Direc­tor General al Bibi. Univ., Farkas Gyalui, Dir. technic al Bibi. Univ.

Secretar : Vasile Lupan.

Personalul Rectoratului

pe ambii ani şcolari.

Rector: Dr. Gheorghe Spacu 1925'1926. Dr. Ioan Minea 1926'1927.

Prorector :

Dr. Camil Negrea 1925/1926. Dr. Gheorghe Spacu 1926/1927. \

I. Secretariatul.

Secretar General : Dr. Ştefan Ja rda ( t 7 Martie 1927). Dr. Constantin Jurcan, suplinitor dela 19 Martie şi apoi numit definitiv la 1 Iunie 1927.

Arhivar: Ioan A. Vătăşescu. Impiegaţi: Margareta Papp, Titu Doci, I r ina Ranta. Camerişti: Gašpar Kirsch, Iosif Kovâcs.

II. Admînisti'aţia şi Contabilitatea

Administrator : Ioan Buzilă (dela 1 Mantie 1926 suplinitor, Bela David, până i a 17 Martie 1927). Dr. Constantin Jurcan (dela 17 Martie 1927, până la 1 Iunie 1927, (suplinitor dela 1 Iunie Bela David).

Contabil-şef : Bela David. Casier : Ion Galoş. Şefi de birou: Ion Moldovan, Ernest Geiger. Secretar : Andreiu Secui. Ajutor Secretar: Elisabeta Erdoşi.

7

Impiegaţi: cl. I.: Măria Garaţi, Elisabeta Derecskei (până la 1 Februarie 1926), Olga Popp (dela 15 Oct. 1925). Margareta Pramer (dela 1 Februarie 1926).

Intendent: Vasile Ranta.

Mecanic : Leopold Steuermann.

Camerişti: Iosif Piroşka, Andreiu Gipcigan, Gheorghe Bocskai.

Portari: Iosif Mânu Vasile Mesaroş.

0 0

Statistică generală') a studenţilor Universităţii din Cluj pe anii şcolari 1925/26 si 1926/27. Dupîi sex După religiune 1) u p ă и a ş t e г e Declaraţi în

o

V< c

hiul

Reg

at cursul anului

V< c

hiul

Reg

at

oi

Anii

N-r

uI

stud

ei

ordi

nari

stud

enţi

stud

ente

O

Si* Ы5 OO ro

m.

cat.

£

O S-, ev

ang.

unit

ari

izra

eliţ

i

V< c

hiul

Reg

at

Tra

nsil

v. ş

i ce

lela

lte

pi

Buc

ovin

a

1 B

asar

abia

C

ehos

lova

ci

Ung

aria

Aus

tria

Iugo

slav

ia

Polo

nia

Fra

nţa

Rus

ia

' 3 o

T3 Ol nS B

ulga

ria

Dif

erite

In t

otal

Abs

olve

nţi

Lic

enţia

ţi

Doc

tori

1925/2« 2297 1813 484 1001 690 224 120 87 25 150 201 1900 25 84 14 17 3 24 2 1 6 2 16 2 2297 24 109

192C/27 2554 1993 561 1006 808 277 159 100 26 178 270 2147 20 43 8 32 1 8 3 3 8 5 6 2554 169 23 129

>) Pentru detalii, se va vedea statistica fiecărei Facultăţi, în capitolele u r m ă t o a r e .

и. Facultatea de Drept.

Personalii Decanatului.

Ћесап:

Dr. TRAIAN POP (1925/26) ; Dr. Camil Negrea (1926'27).

Prodecan :

Dr. PETRE PORUŢIU (192526); Dr. Traian Pop (1926'27).

Secretar : Ferdinand Szathmâry. Reg. archivar : Simion Gomanescu. Dactilografă : Roza Zornik. Laborant : Teodor Nemeş. Laborant : Ludovic Biro. Pedel : Martin Szabo. Servitor : Mihail Pâzsi.

Personalul Didactic. Profesori titulari :

1. Romul Boilă. Doctor în drept şi Ştiinţele politice. Ad­vocat. Profesor titular de Drept constituţional. Decan în anul 1923/24. Prodecan în anul 1924/25. Directorul Seminarului de drept constituţional.

2. Emil Haţieganu. Doctor în ştiinţele juridice cu examen de magistrat. Profesor titular de Procedura civilă. Director al Se-minariului de procedura civilă. Decan ţn anul 1921/22. Prode­can în anul 192(У21 şi 1922/23. Suplineşte catedra de Drept co­mercial român.

3. Cassiic Maniu. Doctor în drept. Advocat. Profesor titu-ţafc, de Politică. Suplineşte catedra de filozofia dreptului. Direc­torul seminarului de politică şi filozofia dreptului.

4. Camil Negrea. Doctor în drept. Advocat. Profesor t i tular de Drept civil. Directorul seminarului de Drept civil. Prodecan în anul 1919/20. Decan în anul 1920/21 şi 1926/27 ; Rector în anul 1924/25 ; Prorectčr în anul 1925/26 ; Preşedintele Com. Căm. în anii 1925/26, 1926/27.

5. Victor Onişor. Doctor în Drept. Advocat. Profesor titu­lar de Drept administrativ şi financiar. Prodecan în anul 1921/22. Decan în anul 1922'23. Directorul Seminarului de Drept

"administrativ şi financiar, suplineşte catedra de istoria drep­tului.

6. Petre Pnruţiu. Doctor în Drept şi Ştiinţele politice. Ad­vocat. Profesor titular de Drept comercial. Prodecan în anul 1D23/24 şi 1925/26. Decan în anul 1924/25. Directorul Semina-riului de Drept Comercial. Suplineşte catedra de drept bisericesc.

7. Traian Pop. Doctor în Drept. Advocat. Profesor titular de Drept penal. Directorul Seminariului de Drept penal. Supli­neşte catedra de procedura penală. Decan în anul 1925/26 ; Prodecan în anul 1926/27.

11

8. lorgu Radu. Doctor în Drept., Profesor titular de Drept internaţional. Directorul seminariului de Drept internaţional. Suplineşte catedra de drept civil român.

9. Ion C. Cătumanu. Doctor în drept. Profesor titular de Drept roman. Directorul seminariului de Drept roman.

10. Nicolae Ghiulea. Licenţiat în Ştiinţele Matematici. Pro­fesor titular de Politică socială. Directorul seminariului de po­litică socială.

11. George N. Leon. Doctor în Economia politică ( lena) . Advocat. Profesor titular de Finanţe şi Statistică. Directorul Se­minariului de Finanţe şi Statistică.

Profesor agregat:

12. Dimitrie B. lomscu. Doctor în ştiinţele economice şi fi­nanciare 1 5 (Berlin). Profesor agregat de Economie politică. Di­rectorul Seminariului de Economie politică.

In anul 1926/27, D-l prof. D. B. Ionescu a fost ridicat la rangul de profesor titular, la aceiaş catedră.

Promovaţi doctori în drept. a) în anul şcolar 1925/26.

1. Andercou Aurel '•г. Baciu Augustin

3. Barhateiu Pavel 4. Bârsan Baniil 5. Bidian Hortopan Augustin 6. Borza Traian 7. Botişel Ioan 8. Brătfaleanu Liviu !). Bruckner Ioan

10. Buzila Ioan 11. Călugăru Emil 12. Cassian Constantin 13. Ghişiu Nicolae 14. Gorcan P. Aurel 15. Cosma Gheorghe 16. Dan Petru 17. Dărăbanţiu Vasile 18. Dragu Iacob 19. Draia Zeno Mircea 20. Felea Miron 21. Fodor S. Alexandru 22. Galea Nicolae 23. Gâlffy Zoltân Adam 24. Geleriu Ioan 25. German Dante Ovidiu 26. Hânsa Eugen 27. Hărdutiu I. Ioan 28. Hentiu N. Ioan 29. Hoffinger Carol 30. Ta nou Cornel

31. Iile Andrei 32. Ionescu Elena măr. Bratu 33. Ju rca Paul 34. Kina Albert 35. Kornhoffer Wilhelm 36. Kolto Vasile 37. Lazar Pavel 38. Lazar Pompeiu 39. Maior Ionel 40. Marina Nicolae 41. .Mateiu Tit Liviu 42. Micuşan Valeriu 43. Mohai Mihail 44. Moldovan Victor 45. Muntean Ioan 46. Muntean Aurel 47. Mureşianu Alexandru 48. Nicoara Simion 49. Oana Emil 50. Oltean Ioan 51. Oprişa Tit Liviu 52. Peculea Pompiliu 53. Petrila Ioan 54. Petricoane Traian 55. Podeo Toma 56. Popa Arghir 57. Popa Petru 58. Pop Alexandru 59. Popp Emil 60. Popoviciu Nicolae

61. Pospişil Rudoli' 62. Rimbeţiu Mir ou 63. Roman Dimitrie 64. Russu Nicolae 65. Săveanu Sanciuc Maxim. 66. Secoşianu Romul 67. Siara Octavian 68. Sbârcea Aurel 69. Stan Traian

b ) în I

1. Pasca Petre 2. Lupu Leon 3. Donâth Geiza 4. Nicorescu Eusebiui 5. Feier G. Aron 6. Alexa Gheorghe 7. Mureşan Cornel 8. Oarcea Aurel 9. Covaciu Sever Traian

10. Comşa Ioan 11. Şandor Petru 12. Hauschild Teodor 13. Caba Trifon 14. Maniu Nicolae 15. Botta Matei 16. Ciumpilă Petru 17. Kori Ioan 18. Reb Ioan 19. Lepa Vaier 20. Plaian Ioan 21. Şevieiu Tiberiu 22. Galu Iosif 23. Rr. Martins Victor 24. Deppner Heinrich 25. Dor го Toan 26. Oana Vasile 27. Dirina Valeriu 28. Eoroş Victor

70. Stanciu Iosif 71. Stoica Gheorghe 72. Suciu Ioan 73. Şuiaga V. Sabin 74. Tămaş Horaţiu 75. Togănel Ioan 76. Vlassa Vasile 77. Vucicu Ilie

şcolar 1926/27.

29. Popa Ilie 30. Mărie Miron 31. Radu Gorneliu 32. Curta Virgil 33. Voştinariu Vasile 34. Vasile Lazar 35. Opriş Aurel 36. Jenovan Gheorghe 37. Fleşeriu Ioan 38. Pop Remus 39. Haţieganu V. Cornel 40. Dan T. Flaviii 41. Mayer Ioan 42. Lazăr Ioan 43. Hulpe Gregoriu 44. Vladislav Cornel 45. Andraşiu Alexandru 46. Gheţie Zeno Alexandru 47. Stroca Octavian 48. Pop Victor Emil 49. Liebhardt V. Ernest 50. Nădejde N. Vasile 51. Gruia Emil 52. Farkashâzy Francisc 53. Lupan Aurel 54. Chirtop Z. Vasile 55. Pepa Ioan 56. Lazar Aurel

14

57. Tibil Augustin 74. Moga Romul 58. Magda Cornel 75. Onişor Dănilă 59. Micu Ovidiu 76. Russu I. Emil 60. Dobrota Virgil 77. Albu Eugen 61. Gheorghiu G. V. Constantin 78. Mureşan Leontin 62. Micu Fia viu 79. Ungur Siiviu 63. Ivan Petru 80. Muntean Ioan 64. Olariu Gherasim P . 81. Faur Dimitrie 65. Şăndory Mihail 82. Man Emil 66. Crâsnic Eugen 83. Cocoşiu Chiru

67. Laslo Aurel 84. Butur Ambroziu 68. Urlea Gheorghe 85. Bardoşi Caius 69. Ferezan Teodor 86. Filip Victor 70. Nini Guzman 87. Agagişan Remus 71. Harşia Dănilă. , 88. Schneider Iosif 72. Boariu Silviu. 89. Huza Vasile 73. Ziegler Gottfried 90. Baciu Liviu

Promovaţi doctori în ştiinţele de stat. A) în anul şcolar 1925J26.

1. Artene Ioan 2. Balosu Romul 3. Bămiţiu P. Aurel 4. Bejan Romul 5. Coruaniciu Gheorghe

vian 6. Cotlarciuc Dragoş 7. jChirtop Vasile 8. Csillag Andrei

9. Frăti lă Augustin 10. Iorgovan Nicolae 11. Iuga Valeriu 12. Kiss Zoltân

Octa- 13. Maniu Petre 14. Pokol I. Alexiu 15. Roşu Vasile 16. Sima Cornel 17. Samu Rudolf

B) în anul şcolar 1926127.

1. Frâncu Dimitrie 2. Weber Andrei 4. Stoichiţia Ioan 3. Buteanu Aurel

5. Suceava Ioan

6. Papp Nicolae Cornel 7. Fisch Ioan «. Botiş Emil &. Balo Alexandru

СО < 0 со со СП _CjJ

со со -J СП

Anul

1185

N-rul studenţilor ordinari

1043

1153 studenţi După

sex

с о с о со о studente

După

sex

со СП СО

gr. ort.

După religiune

о о ~ q i i

gr. cat.

După religiune

LO ОС СО СП

rom. cat.

După religiune

0 0 СИ О - 1

x'eformaţi

După religiune СО hf̂ evang.

După religiune

СО СО unitari

După religiune

СО СЛ н- СО

izraeliţi

După religiune

4 ^ СО с о О

Vechiul Regat

j D

upă naştere

1005

1 34

Transilvania şi celelalte părţi

j D

upă naştere

ел со Bucovina

j D

upă naştere

СО СП Basarabia

j D

upă naştere -CI Cehoslovacia

j D

upă naştere

СО Ungaria

j D

upă naştere

со Austria

j D

upă naştere

СО Iugoslavia

j D

upă naştere

1073

1185

In total

Observaţiuni

Activitatea didactică. 1. Drept Roman (I. C. Cătuneanu).

Cursuri despre istoria dreptului roman împreună cu pro­cedura.

La Seminar s'a citit cu studenţii din Instituţiile lui Gaius, din Instituţiile lui Iustinian, din Pomponius, de origine iuris.

2. Draptul administrativ financiar (prof. V. Onişor).

Introducerea in dreptul administrativ. Organizaţia admini­strativă. Contenciosul administrativ. Consideraţii generale asu­pra organizaţiei financiare (asupra progresului analitic ca o-rientare a se vedea Tratat de drept. ad. român, ed. Cluj, 1923).

3. Istoria dreptului român. (Supl. prof. V. Onişor).

Istoria dreptului român — după cursul tipărit — şi Lec­tură din Cartea românească de învăţătură dela pravilele îm­părăteşti a Iui Vasile Lupu.

4. Drept comercial (prof. Petre Poruţiu).

I. Noţiunea dreptului comercial. Istoria codificărilor co­merciale. Comerciantul şi actele de comerţ. Societăţile comer­ciale. Expunerea sistematică a principiilor şi instituţiunilor dreptului comercial in baza codului comercial transilvănean, comparat cu codul român.

I I . Expunerea aprofundată teoretică şi practică a contrac­telor de comision, expediţie şi transport.

5. Drept bisericesc (Supl. prof. Petre Poruţiu)

I. Noţiunea dreptului bisericesc. Istoria izvoarelor până in veacul XV. Raportul dintre biserică şi stat : A) Imperiul ro-man-bizantin. Cod. Theodosianus lib. XVI. fit. 1 ; Codex Just i -

2

18

nianus lib. I. tit. 1—MII.; Novei VI. B) Imperiul Merovin-gilor şi Garolingilor. Imiperiul roman-german. Lupta pentru învestitură. Bula imam sanctam, Sancţiunea Pragmatică de la Bourges. Declaraţia Clerului Gallican (1682). Febronianismul. Josephinismul. Concordatele. Separarea bisericii de stat. Princi­piile de organizare bisericească în România.

I I . Expunerea aprofundată a începuturilor de organizare a bisericei creştine. (liSa/f, xupt'ov).

6 Drept constituţional (R. Boilă).

Curs introductiv în ştiinţele de Stat şi de Drept. Statul îşi dreptul. Diviziunile dreptului. Dreptul Constituţional ca ştiinţă, înţelesul cuvântului de Constituţional. Isvoarele de drept în ge­nere, izvoarele dreptului constituţional român. Legea şi subîni-părţirile ei. Legile fundamentale. Constituţia vechiului regat. Revizuirea Constituţiei în comparaţie cu constituţia celorlalte State. Constituţia din 1923. Tratatele internaţionale. Hotărârile de unire ale diferitelor provincii. Hotărârile Marelui Stat Na­ţional din Ardeal. Decrete-legi. Decretele Consiliului Dirigent. Regulamentele Adunărilor. Uzul (obiceiul). Practica judecăto­rească. Ştiinţa dreptului constituţional român. Elementele con­stitutive ale Statului. Importanţa elementului teritorial. Uni­rea teritoriilor româneşti. Indivizibilitatea Statului. Inaliena­bilitatea teritoriului, schimbarea şi rectificarea limitelor statului, împărţ irea administrativă a teritoriului. Populaţiunea în ge­nere. Cetăţenia română. Dobândirea cetăţeniei române. Stipula-ţiunile tratatelor internaţionale privitoare la cetăţenia română. Comparaţiune. Pierderea cetăţeniei române. Redobândirea cetă­ţeniei române. Situaţia de drept a străinilor. Drepturile cetă­ţeneşti în genere. Declaraţia drepturilor omului. Dreptul la via­ţă ; dreptul la sănătate ; dreptul la onoare, dreptul la fondarea familiei, dreptul la nume, dreptul la limbă, libertatea indivi­duală şi garanţiile directe; libertatea de locomoţiune. Emigra­rea. Imigrarea. Inviolabilitatea domiciliului. Libertatea muncii ; dreptul de proprietate. Restricţiile dreptului de proprietate. Ex­proprierea. Confiscarea. Rechiziţiile. Proprietatea intelectuală. Secretul scrisorilor. Libertatea conştiinţei, libertatea religioasă, a învăţământului, de presă> de întrunire, de adunare şi de aso-ciaţiune. Dreptul de petiţiune. Starea de asediu. Egalitatea con-

19

fesională. Egala îndreptăţire a naţionalităţilor. Drepturile na­ţionalităţilor. Drepturile politice. Datoriile cetăţeneşti. Situaţia de -drept a străinilor în Statul român. Cursuri comparative asupra dispoziţiunilor din Constituţiile statelor străine.

Puterea de Stat, organizarea puterii de Stat. Forma de gu­vern a Statului român. Regele. Regina, Casa domnitoare. Succe­siunea la tron. Locotenenta Regală, Regenţa. Jurământul regal. Inviolabilitatea şi iresponsabilitatea Regelui. Caracterul puteri­lor regale. Decretele regale. Regele Capul puterii armate. Prero­gative regale. Dreptul de amnistie, de graţiere, de a declara răz­boi, de a încheia tratate şi convenţiuni cu Statele străine, de a fi şeful unui alt Stat, de a numi şi primi reprezentanţi diplo­matici, de a bate monedă, Lista civilă.

Puterea legiuitoare. Reprezentanţa naţională (Parlamen­tul). Constituirea Camerei Deputaţilor. Numărul deputaţilor. Dreptul de alegător activ şi pasiv. Conscrierea alegătorilor — o-peraţiunile electorale. Verificarea mandatelor. Caracterul man­datului. Drepturile şi datoriile membrilor Corpurilor legiuitoare.

Lucrări în seminar.

S'au întregit pirn explicaţii şi interpretări cursurile; s'au cetit şi s'au discutat următoarele trei lucrări ale studenţilor :

Titu Onişor : Legiuirea lui Hamurabi. Traian Rebreanu : Continuitatea constituţională. Aurel Păcurar iu : Libertatea presei şi cenzura. (Anticon-

stituţionalitatea cenzurii din Ianuarie 1926).

Anul 1926/27.

Curs introductiv în ştiinţele de Stat şi de Drept. Statul şi dreptul. Diviziunile dreptului. Dreptul constituţional ca ştiinţă. Constituţie. Constituţionalism. Constituţional.

Izvoarele de drept în general. Izvoarele dreptului constituţional pozitiv. Izvoarele dreptu­

lui constituţional român. Legea şi subdiviziunile. Constituţia vechiului Regat din 1866.

Constituţia din 1923. Inrodueerea i n' ocinirilor constituţionale în diferite State. Revizuirea constituţiei din 1923. Comparaţie.

Teritoriul Statului. Principiile pi j ut oare la teritorul Statu­lui român.

2*

20

Populaţia Statului. Cetăţenia română. Dobândirea şi pier­derea ei.

Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Datoriile cetăţeneşti. Situaţia de drept a străinilor în Statul român. Puterea de Stat, Teoriile ei. Separaţiunea puterilor în Consti­

tuţia română. Forma de guvern a Statului român. Reprezentanţa naţională. Organizaţia ei. Constituirea Adu­

nărilor. Lucrări în seminar.

S'au discutat diferite chestiuni privitoare la materia dreptu­lui constituţional. S'au cetit şi s'au discutat în special următoa­rele conferinţe de studenţi:

1. Brelan Yasilie: Câteva consideraţiuni asupra drepturilor şi datoriilor cetăţeneşti.

2. Hulea L. Ionel: Dreptul de vot al femeilor. 3. Ibsen Conrad: Fascismul şi bolşevismul din punct de ve­

dere al dreptului public, 4. Mircea Traian: Funcţiunea teclmieo-juridică a dreptului

din punctul de vedere al staticii şi dinamicii sociale. 5. Oana Serafim: Prorietatea în dreptul român. 6. Paretfz Gheorghe: Duelul. 7. Popa Octavian: Republica lui Platon. 8. Stoia Ioan: Starea de asediu.

7. Drept penal (Tr. Pop).

CRIMINOLOGIE.

Introducerea istorică şi filosofică. Dreptul de a pedepsi. Evoluţia sa. Fundamentul dreptului de a pedepsi. Diverse teorii.

Diferite şcoli penale. Şcoala clasică. Şcoala antropologică cri­minală. Teoriile lui Lombroso. Şcoala psihologică criminală. Şcoala pozitivă italiană. Şcoala sociologică franceză. Terza scuola. Şcoala socialistă. Şcoala intermediară. Neo-clasicism. Neo-pozitivism. Şcoala umanistă.

Cauzele criminalităţii. Ereditatea. Rasa. Mediul social şi economie. Educaţiunea. Religiunea. Instrucţiunea. Civilizaţia. Ocupaţiunea. Etatea. Sexul. Alimentare. Alcoolism. Situaţia po -

21

pulaţiunei. Influenta economică. Cauzele cosmice. Criminalitalea generală şi specifică.

Profilaxia şi terapia criminalităţii. Responsabilitatea, Criteriile acesteia.

PARTEA GENERALĂ.

Introducere. Izvoarele dreptului penal. Legea penală. Gri-.tica, interpretarea şi analogia legei penale.

Eficacitatea legei penale. Conflictul legilor penale în timp. Eficacitatea legei penale în spaţiu. Eficacitatea teritorială şi extrateritorială. Drept penal internaţional. Eficacitatea legei per nale asupra persoanelor.

Infracţiunea ca fenomen juridic. Diviziunea infracţiunilor. Elementele constitutive ale infracţiunei.

Imputabilitate, culpabilitate şi responsabilitate. Cauzele care exclud imputabilitatea. Cauze fiziologice, psi­

hologice şi patologice. Cauzele care exclud culpabilitatea. Ignoranţa şi eroarea.

Constrângerea, Cauzele justificative. Legitima apărare. Starea de necesitate.

Acte ordonate, îngăduite şi tolerate. Scuzele. Circumstanţele agravante şi atenuante. Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni : Unitatea naturală,

legală şi judiciară. Pluralitatea, Concurs sau cumul. Recidivă. Fazele infracţiunei. Faza oratorică. Actele preparatorii. Ten­

tativa. Consumarea. Infractorul. Ajutor unic, Participaţiune penală. Coautorat.

Instigare. Complicitate.

8. Procedura civilă (Titular prof. E. Haţieganu).

1925/1926.

Organizaţia judecătorească. Principiile diriguitoare cu pro­cedura ardeleană în comparaţie cu celelalte proceduri din ţară.

1926/1927.

Organizarea judecătorească. Competenţa de atribuţiuni ; Competenţa teritorială. Natura juridică a procesului.

22

9. Drept cambial român (Supl. prof. E. Haţieganu).

Istoricul cambiei. Condiţiunile esenţiale ale cambiei. Trans­misiunea cambiei. Accept. Intervenţimie. Plata, Acţiuni cam­biale. Excepţiuni cambiale.

10. Drept internaţional (Titular prof. Iorgu Radu).

Materia prevăzută în programul de studii.

11. Drept civil ^Titular prof. C. Negrea).

Raporturi de familie. Noţiuni preliminare. Noţiunea căsă­toriei. Caracterul juridic şi religios al căsătoriei. Logodna. Teo­ria împiedicărilor de căsătorie: împiedicări dirimante şi proi-bitive. Condiţiunile materiale de valabilitatea căsătoriei. Cele­brarea căsătoriei. Nevalabilitatea căsătoriei : inexistenţa căsă­toriei, căsătoria nulă de drept şi căsătoria atacabilă. Efectele juridice ale căsătoriei. Încetarea căsătoriei. Divorţul. Procesul de divorţ. Separaţiunea de corp definitivă. Regimul matr imo­nial.

Succesiuni. Noţiuni preliminare. Elementele necesare nati-vităţii dreptului de moştenire. Succesiunea testamentară. Condi­ţiunile materiale de validitate a testamentelor. Formele testamen­telor : testamente private şi publice ; test. scrise şi orale ; test. autentice ; test. privilegiate. Cuprinsul testamentelor. Interpre­tare. Substituţiuni. Legea din 29 Martie 1926 despre desfiinţa­rea substit. fideicomisare şi a fideicomiselor. Legatele. Condi-ţiuni, termene, sarcini (modus). Revocarea testamentelor. Testa­mente comune. Succesiunea ab infestat. Principiile sistemelor locale. Succesiune în baza de înrudire. Succesiunea soţilor con­jugali. Pacte succesorale. Porţiunea legitimă (rezerve). Efectele juridice ale moştenirei.

1926/1927.

Drepturi reale. Introducere. Posesiunea. Noţiuni. Capacita­tea de-a poseda. Lucruri susceptibile de posesiune. Acte mate­riale de dobândirea posesiune!. Dobândirea posesiunei prin inler-venirea titlului. Dobândirea posesiunei prin intermediari. î n ­tinderea posesiunei şi momentul dobândirei ei. Posesiunea sub raportul legalităţii. Efectele juridice ale posesiunei. încetarea

23

(pierderea) posesiunei. Protecţiunea posesiunei. Legitima apă­rare. Acţiuni posesorii : acţiunea în reintegrare şi acţiunea pen­tru tulburarea posesiunei. Reclamaţiuni înrudite cu acţiunile po­sesorii. Teoria generală a regimului fonciar. Istoric. Sisteme. Legiuirile actuale transilv. întocmirea cărţilor fonduare. Orga­nizarea serviciului cărţilor fonduare. Obiectele cărţilor (regis­trelor) fonduare. Cuprinsul cărţilor fonduare. Inscripţiunile. Importanţa cărţilor fonduare pentru drepturile imobiliare. Ran­gul inscripţiunilor. Efectele inscripţiunilor. Stingerea şi modifica­rea inscripţiunilor. Rectificări. >,Prescripţiunea tabulară".

Raporturi de obligaţiuni. Introducere. Isvoarele obligaţiuni­lor. Contractul: noţiuni, elemente, clasificaţiuni. Oferta şi ac­cepţiunea. Capacitatea de-a contracta. Obiectul (cuprinsul) con­tractelor. Cauza contractelor. Forma contractelor. Interpretarea contractelor. Simulatiunea. Viciile consimţimântului contractual. Acte juridice unilaterale ca isvoare de obligaţiuni : promisiu­nea publică (de recompensă). Acte ilicite şi asimilatele lor, ca isvoare de obligaţiuni. Principii; Delimitarea materiei. Gondi-ţiunile răspunderii de daune. Daunele cauzate de terţii, de ani­male ori de alte lucruri. Responsabilitatea obiectivă (pur cau­zală). Legea ca isvor de obligaţiuni. Gestiunea de afaceri. Plata, nedatorită şi asimilatele ei.

12. Politica (Titular praf, Casiu Maniu).

Am făcut lecţiuni o ore săptămânal despre următoarele subiecte:

Partea generală.

1. Desvoltarea noţiunei, politicei în legătură cu desvoitarea noţiunei dreptului şi a statului.

2. Noţiunea, obiectul, problema şi caracteristica politicei. 3. împărţ irea ştiinţelor de stat, 4. Organizaţiunea oamenilor ca organizaţiune a exigenţelor

cardinale sociale. o. Raporturile dintre morală şi drept, dintre drept- şi poli­

tică, dintre dreptul pozitiv şi dreptul raţional, fi. Istoria doctrinelor politice. 7. Istoria ştiinţei politice. Evul vechi. Evul mediu. Evul nou.

Evul cel mai nou.

24

Partea specială.

1. Despre ocârmuirea societăţii politice. 2. Societatea politică şi suveranitatea. 3. Firea şi scopul societăţii politice. 4. Despre organizarea societăţii politice. б. Despre originea suveranităţii politice şi despre formele

sale1. 6. Funcţiunile suveranităţii. 7. Suveranitatea şi libertatea. 8. Statul şi suveranitatea sa. 9. Statul şi poporul.

10. Despre naţiune. 11. Despre unitatea politică sufletească a naţiunei. 12. Conştiinţa publică. 13. Spiritul public. 14. Opiniunea publică, presa, politica. 15. Ordinea mondială şi politica mondială. 17. Factorii filosofici, sociali şi economici ai nonei ordini

internaţionale mondiale. 17. Judecarea situaţiunei politice, interne, externe şi mon­

diale. IS.Adaptarea şi pacea naţiunilor. 19. Civilizaţiunea. 20. înţelepciunea şi prudenţa politică. 21. Cultura spiritului şi a caracterului. 22. Ideia datorinţei şi a onoarei naţionale politice. 23. Opera desăvârşirei politice : statul. Am ţinut lecţiuni 5 ore săptămânal cu următoarele subiecte:

13. Filosof ia Dreptului (Supl. prof. Casiu Maniu).

Introducere în filosofia dreptului. Obiectul filozofiei dreptului. Analiza persoanalităţii omeneşti. Geneza şi noţiunea datorinţei şi a dreptului subiectiv. Datorinţa juridică. Raporturi între datorinţă şi drept. Egalitatea de drept. Libertatea. Geneza şi clasifica ţi unea drepturilor. Dreptul proprietăţii externe.

25

Doctrine contrare proprietăţii individuale. Despre desvoltarea şi transmisiunea drepturilor. Despre inviolabilitatea drepturilor. Dreptul de apărare, de satisfacţiune, de garantă. Despre încetarea drepturilor. Despre încetarea drepturilor. Despre legea juridică şi despre progresul principal al drep­

tului. Sancţiunea legei juridice.

Partea a doua.

Principiile raţionale ale dreptului familiei şi ale drep­tului public.

Noţiunea societăţii. Despre deosebitele forme ale societăţii şi despre recunoaş­

terea lor. Geneza şi firea autorităţilor sociale. Familia. Conceptul raţional al căsătoriei. Monogamia. iJespre indisol abilitatea căsătoriei. Despre raporturile dintre căsătoriţi. Despre raporturile juridice dintre părinţi şi fii. Succesiunea raţională sau ab. intestato. Societatea politică. Firea şi scopul societăţii politice. Suveranitatea politică. Despre originea suveranităţii politice şi despre formele sale. Funcţiunile suveranităţii. Suveranitatea şi libertatea. Titluri de acviziţie originală a suveranităţii. Despre uzurparea suveranităţii. Cum poate fi formată uzurpaţiunea suveranităţii. Este oare cucerirea un mijloc legitim de a acvira suve­

ranitatea ? Despre pierderea şi încetarea suveranităţii. Despre principiul suprem juirdic în raporturile interna­

ţionale. Partea a treia.

Filozofia dreptului social. Despre societate în general.

Instituirea societăţii dă naştere la drepturi si datorinte. Despre legătura proprietăţii.

26

Despre legătura socială. Despre legătura seniorală. Escelenţa legăturei socială. Despre libertatea şi egalitatea socială. Despre organizaţiunea socială. Despre dreptul social şi despre dreptul extrasocial. Despre

starea naturală după părerile filozofilor veacului al optspreze­celea.

Morala moderează exerciţiul dreptului social şi extrasocial şi le împacă.

Scopul social. Originea societăţii.

Despre societatea civilă.

Contractul social alui Rousseau şi suveranitatea poporului.. Starea socială naturală după Haller. Dreptul divin după Bonald.

14. Finanţe (G. N. Leon.)

La cursul de ştiinţe financiare am făcut în anul şcolar 1925—6 cu studenţii anului I I mai dezvoltat materia Bugetu­lui şi mai sumar impozitele şi creditul public.

La cursul de statistică cu studenţii anului IV am făcut par­tea generală a statisticei.

15. Politică socială (N. Ghiulea.)

1925/26.

Evoluţia regimului muncii salariate.

I. Principii generale.

1. Munca —• principiile ei, formele ei, desvoltarea ei. 2. Caracterul social, economic şi juridic al muncii salariate. 3. Contractul de muncă — individual, colectiv. 4. Fixarea legală a salariilor. 5. Teoria minimului de salariu. 6. Teoria salariului just. 7. Salariile şi bogăţia naţională.

I I . Salariul în diferitele forme ale muncii.

1. Salariarea în mica industrie.

27"

2. Salariarea în industria la domiciliu. 3. Salariarea în marea industrie. 4. Salariarea în marea agricultură. 6. Diferite metode de salariare. 5. Salariarea femeilor şi copiilor. 7. Salariarea în cooperaţie.

I I I . Emanciparea în condiţia de salariat:

1. Organizarea muncitorimii — sindicate profesionale. 2. Mijloace de luptă — contract colectiv, greve, sabotare. 3. Participarea muncitorilor la conducerea întreprinderilor. 4. Socializarea, naţionalizarea. 5. Participarea la beneficii. Acţionariatul muncitoresc. 6. Cooperaţia de producţie. 7. Tarnsformăirle aduse de cooperaţie în regimul muncii sa­

lariate.

A. Programul cursului de Politică Socială

pe anul 1926—27.

1. Introducere. Politica socială şi cooperaţia. 2. Principiile cooperaţiei. Ideologie. Doctrină. 3. Istoricul m i ş c ă m cooperative. Anglia. Franţa. Germa­

nia. Italia. Ungaria. România. 4. Formele cooperaţiei. Cooperaţie de producţie. Coopera­

ţia de consum. 1. Organizarea cooperaţiei. Unităţi. Federale. Uniuni na­

ţionale. 6. Rezultatele cooperaţiei. In străinătate. In România. 7. Legislaţia cooperaţiei. Istorie. Legi streine. Legi tran­

silvane. Legi române.

B. Programul cursului de Legislaţie industrială

pe anul 1926/27.

1. Introducere. Chestiuni generale. Definiţii. 2. Evoluţia muncii industriale. 3. Regimul muncii în cursul timpurilor. 4. Organele de supraveghere şi îndrumare publică a indu­

striei şi muncii în România.

28

б. Industria. Importanta ei. 6. încurajarea industriei naţionale. 7. Legislaţia încurajării industriale. Legi speciale. Legea din

12 Mai 1887. Legea din 14 Februarie 1912. Legile de încura­jare a industriei din regiunele alipite.

8. Proprietatea industrială şi legislaţia ei.

16. Economia politică. (Prof. D. B. Ionescu.)

1926/27.

A) Partea Generală. — Introducere.

1. Conceptele fundamentale ale economiei politice. a) Economia şi principiul economic; b) Economia naţio­

nală; c) Trebuinţele, Standardul vieţii; d) Cererea; e) Bunuri, calităţile bunurilor; f) Averea; g) Producţia şi consumaţia; h) Produs, venit, costuri; i) Procurarea bunurilor; Schimbul şi cir­culaţia. Valoarea.

2. Fazele de desyoltare ale economiei naţionale. Diferite teorii. 1. Faza de căutare individuală a hranei; 2. Economia po­

poarelor primitive; 3. Fazele de desvoltare ale popoarelor civili­zate din Europa :

a) Economia casnică izolată; b) Economia orăşenească; c) Economia naţională; I. Economia de stat închisă: II . Economia capitalistă.

3. Organizaţia economiei naţionale. a) Principiile de organizaţie; b) Organizaţia economiei ac­

tuale. 4. Ştiinţa economiei politice. Metoda ei. б. Desvoitarea ideilor şi sistemelor economice. 1. Fundamentele vieţii economice. a) Natura, şi economia; b) Populaţia. — Mişcarea popula­

ţiei, legea lui Malthus; c) Tehnica şi economia; d) Raporturile sociale ale economiei: I. Statul şi dreptul; I I . Proprietatea; I I I . Libertatea personală: IV. Diferenţiarea muncii şi a claselor so­ciale. Formarea profesiunilor şi a claselor sociale; Profesiuni şi clase isociale. V. Influenţa organizaţiei economice asupra statului şi reptului: e) Motivele acţiunii economice.

29

В) Partea II. Producţia.

1. Munca. Productivitatea munci i ; Efortul în m u n c ă ; E-ducaţia şi munca; Diviziunea tehnică a muncii; Maşinismul.

2. Capitalul. Capital privat, capital naţional. Capitalul fix şi Capitalul circulant; Funcţia capitalului; Producerea şi acu­mularea capitalului.

3. Organizarea şi reglementarea product iv i i - Supraproduc­ţia şi debuşeurile.

4. Formele de întreprinderi şi asociaţie pentru producţie. 1. Intreprindera individuală ; 2. Asociaţia de capitaluri;

a; Societăţi în mune colectiv; b) Societate în comandită; c) So­cietate pe acţiuni; 3. Asociaţia cooperativă.

б. Evoluţia sistemelor de exploatare şi producţie. 1. întreprinderi mari şi mic>. Legea concentrării ; 2. Ca­

racterul şi tendinţa de evoluţie a producţiei agricole; 3. Evolu­ţia sisiomelo-T industriale; Meseriile, Industria la domiciliu, Ma­rea industrie 4. Cartele, sindicate, trusturi 5. întreprinderile de stat şi municipale. Circulaţia.

1. Transportul. a) Căi ferate şi sistemele de exploatare a lor; b) Marina co­

mercială; Porturi ; Căile navigabile naturale şi canalurile; c) Co­municarea gândirii şi ştirilor.

2. Comerţ şi Comercianţi. a) Marile magazine; b) Târguri şi burse; c) Măsuri şi greu­

tăţi. 3. Valoarea şi preţuri. a) Valoarea ele schimb şi preţul; b) Formarea şi variaţiile

preţului. 4. Despre monetă. a) Funcţiunile monetei; b) Teoria cantitativă a monetei; <•)

Chestiunea deprecierii monetei; d) Condiţiile unei bune monete; e) Legea lui Grescham; f) Sistemele monetare; g) Hârt ia mo­netă si valuta.

5. Creditul. Creditid şi producţia.

6. Despre bănci. a) Depunerile; b) Scontul; c) Cecul; d) Emisiunea biletelor

de bancă; e) Băncile de emisiune. 7. Scrisorile de schimb.

30

8. Schimbul internaţional şi balanţa comercială. 9. Politica comercială. Teza protecţionistă; Teza liberschimbistă; Tratatele de co­

merţ. Repartiţia veniturilor. Veniturile în general.

1. Salarul. Contractul de muncă şi legislaţia muncii; Contractul co­

lectiv, sindicatele muncitoreşti şi mijloacele de luptă ale mun­citorilor.

2. Venitul din posesiune. 3. întrebuinţarea şi consumarea bunurilor. 4. Crizele şi tulburările vieţii economice.

Activitatea ştiinţifică. Prof. Gasiu Maniu a publicat în anul şcolar 1926'27 : Biblioteca politicei naţionale ştiinţifice. Două volume : 1.

Program politic şi partid politic. 2. Importanţa coheziunei na­ţionale în politica mondială.

Prof. G. N. Leon a publicat în cursul anului 1925 primul volum din :

Elemente de Ştiinţă financiară (495 pag.). I'iof. N.oGhiulea: a) Noul cod al Cooperaţiei („Cooperaţia", Bucureşti 1926,

No. 1). b) Probleme sociale. Şcoala Poporului. Arad. 1926. c) Ocrotirea clasei de mijloc. Chestiunea meseriaşilor. A-

rad 1926. d; Asociaţiile ţărăneşti. Formele. Istoricul şi rezultatele a-

sociaţiei ţărăneşti. Asociaţia ţărănească în România. (Scriere premiată de „Cartea Românească"). Bucureşti, 1926.

Noul cod al Cooperaţiei. e) Codul şi organizarea cooperaţiei. f) Regia cooperativă (Studii publicate în „Cooperaţia" Bu­

cureşti, 1926—27). g) Ordinea cooperativă (Arhiva pentru ştiinţa şi reforma

socială, Bucureşti, 1927). h) Cooperaţia. Faptă. Ideie. Doctrină. Cluj „Cartea Româ­

nească", 1927. i) Problema clasei de mijloc. Conferinţa ţinută la Camera

de Comerţ, din Cluj, în ziua de 6 Februarie 1927.

Dr. R. Во па: Capitalul uman şi organizaţia constituţională a- Statelor, conferinţă ţinută în cadrele secţiei medicale şi bio-polilice a Astrei din Cluj, la 23 Martie 1927.

III.

Facultatea de Medicină.

Decanatul.

Decan:

Dr. Ioan I. Niţescu 1925/26; Dr. Titu Vasiliu 1926/27.

Prodecan:

Dr. Iuliu Moldovan 1925/26; Dr. I. I. Niţescu 1926/27.

Secretar: Popescu Iulian. Secretar ajutor: Tutelea Victor. Archivar: Drăghiciu Ioan. Registrator: Varga Elisabeta. Dactilografă: Havas Etelca şi Petruşan Măria, Pedel: Opriş Francisc. Camerist: David Ştefan. Curier: Runcan Simion.

Personalul didactic.

1. Botez A. Mihail, doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de patologie generală şi experimentală. Di­rector al institutului de patologie generală şi experimentală. Distinctiuni: In anul şcolar 1921 cursuri de igienă şcolară pen­tru revizorii şcolari din Ardeal. Conferinţe Publice.

2. Drăgoiu Ioan, Profesor titular al catedrei de istologie şi embriologia. Director al institutului de istologie şi embriologie.

3. Gane Titu, doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titu­lar de clinica infantilă. Director al clinicei infantile.

4. Grigoriu Cristea, doctor în medicină şi chirurgie. Profe­sor titular de clinica ginecologică şi obstetricală. Director Gene­ral al Clinicelor.

5. Haţiegam Iuliu, doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de clinica medicală. Director al clinicei medicale. Decan al Facultăţii de Medicină în anul şcolar 1919/1920. Preşedintele Consiliului Clinicelor 1923/24. Comandor al „Coroanei Româ­niei". Ofiţer al Instrucţiei Franceze. Preşedinte al secţiunei me­dicale şi biopolitice a Astrei.

6. Iacobovici Iacob, doctor în medicină şi chirurgie. P r o ­fesor titular de clinica chirurgicală. Director al clinicei chirur­gicale. Membru în Consiliului Sanitar Superior. Decan al Facul­tăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1921/22. Rector al Universităţii din Cluj în anul şcolar 1922 23. Preşe­dinte al Asociaţiunei Generale a medicilor din ţară. Medic Colo­nel în rezervă. Distinctiuni: Bărbăţie şi credinţă cl. I. Decret Regal No. 385 din 31 Ianuarie 1913, pentru fapte de război, în calitate de şef al Misiunei Sanitare Române, trimisă în Bulga­ria, 1 Octomvrie 1912—Decembrie 1912. Medalia Avântul Ţărei, cu Decretul No. 5305. Steaua României cu Spade în gradul de ofiţer cu înaltul Decret No. 2188, din 6 Iunie 1919. Steaua Ro­mâniei cu Spade în gradul de ofiţer cu panglica de „Virtutea

3

34

Militară" cu înaltul Decret No. 2680 din Iunie 1919. Steaua României în gradul de Comandor, Medalia Victoria a marelui război cu No. 6577, anul 1924 Iunie 20. Distincţiuni străine: Meritul civil în gradul de ofiţer dat de Ţarul Bulgarilor în 1913 Martie. Medalia d'honneur des epidemies dată de Preşedintele Republicei franceze. Legion d'honneur, acordată de Preşedintele Republicei franceze în 1924.

7. Micimii Dumitru, doctor în medicină şi chirurgie. Profe­sor titular de clinica oftalmologică. Director al clinicei oftal-mologice.

8. Mima Ioan, doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de clinica neurologică. Director al clinicei neurologice. Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1920—21. Rector în anul 1926—27.

9. Mitiovici Nicolae, doctor în medicină şi chirurgie. P ro­fesor titular de medicina legală. Director al institutului de medi­cina legală. Sub-directorul institutului Medico-Legal Bucureşti, Medic legist şef al serviciului Antropometric. Profesor la şcoala de Ştiinţe de Stat şi şcoala de poliţie ştiinţifică. Medalia de au r la expoziţia de Higiena Socială din Roma, pentru noul procedeu de fotografierea cadavrelor. Mai multe decoraţii.

10. Moldovan Iuliu, doctor în medicină şi chirurgie. Profe­sor titular al catedrei de Igienă şi igienă socială. Director al Institutului de igienă şi igienă socială. Decan al Facultăţii de Medierea şi Farmacie în anul şcolar 1924/25. Prodecan al Fa­cultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1925/26. Secretar General şi Inspector General Sanitar şi de Ocrotire al Ardealului. Meritul Sanitar cl. I. Steaua României în gradul de ofiţer.

11. Martinescu Gheorghe, doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de farmacologie. Director al Institu­tului de farmacologie. Inspector general Sanitar.

12. Negru Dimitrie doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de radiologie. Director al Institutului de ra­diologie. Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1923—24. Prodecan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1919—20.

13. Ntfescu I. Ioan, doctor în medicină şi chirurgie. Profe­sor titular al catedrei de fiziologie. Director al Institutului de

Зб

fiziologie. Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1925—26.

14. Pamfil P. Gheorghe, farmacist diplomat şi doctor în ştiinţele fizice. Profesor titular de chimie farznaceutică şi far­macie galenică. Director al Institutului farmaceutic şi farma­ciei clinicelor, Director al Laboratorului de subzistenţă al Ar­matei 1914—1918. Asistent special în laboratorul de chimie fi­zică şi tectmică la Universitatea din Genova 1911—1912 şi 1913. Farmacist Inspector al Eforiei Spitalelor din Bucureşti, Farma­cist Lt.-Golonel din 1925 Octombrie. Diferite însărcinări spe­ciale din partea Ministerului de Războiu în decursul anilor 1914—1918. In Transilvanija înjghebarea diferitelor industrii chimico-farmaceutice, în Cluj şi Turda. Conferinţe publice popu­lare etc. Diferite medalii şi decoraţii militare. Membru în dife­rite societăţii ştiinţifice şi profesionale.

15. РаргЏап Victor, doctor în medicină şi chirurgie. P ro­fesor titular al catedrei de anatomie descriptivă şi topografică. Director al Institutului de anatomie descr'ptlvă şi topografică.

16. Predescu-Rion Ion, doctor în medicină' şi chirurgie. Profesor agregat de clinică oto-rino-lari^gclogică. Director al clinicei oto-rino-laringologice. Distincţiuni: Răsplata muncei. Ofiţer al ordinului Coroana României.

17. Urechid I. Constantin, doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de clinica psichiatrică. Director al clinicei psi-chiatrice. Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Culj în anul şcolar 1922/23. Director al secţiunei Medico-Pedagogice de pe lângă clinica psichiatrică. Membru la Societe de Neu­rologie şi la Soc. des hopitaux de Paris . Membre dans le comite de direction des „Archives internationales de Neurologie". Mem­bru la Soc, de Biologie. Referent la Zeitschrift fur die ges. Neurol. und Esychiatrie. Comandor al Coroanei României.

18. Vasiliu Titu, doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de anatomie patologică. Director al Institutu­lui de anatomie patologică. Distincţiuni: Medic Lt.-Cofonel de rezervă. Medic căpitan în Camp. din 1916—1919. Preşedinte al Soc. Med. din Cluj. Membru al Soc. Biologice. Paris—Cluj. Preş. R. Anatomie Cluj. Bărbăţie şi credinţă. CI. I. Medalia Re­gina Elisabeta cl. I. (Meritul Sanitar). Medalia d'Honneur des Epidemies Franţa . Cavaler al Stelei României de război. Ofiţer al „Coroanei României".

36

19. Tătaru Coriolan, doctor în medicină şi chirurgie. P r o ­fesor titular de clinica dermato-venerică. Director al clinicei der-mato-venerice. Membru în comisiunea clinicelor. Vice-Preşediiite al Soc. Ştiinţelor medicale. Directorul căminului stud. în medi­cină. Director General la Societatea de salvare. Preşedintele Co­mitetului Regional Cluj al Fed. de Sport din România. Decorat cu Coroana României ân grad de ofiţer.

20. Thomas Pierre, doctor în ştiinţe. Profesor angajat ca contract special pentru catedra de chimie biologică. Director a l Institutului de chimie biologică.

21. Guiart Julles, doctor în medicină şi ştiinţe. Profesor an­gajat cu contract special pentru catedra de Istoria Medicinei şi Farmaciei. Director al Institutului de istoria medicinei şi far­maciei. Profesor titular de Parasitologie şi Istoria naturală me­dicală la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Lyon. Cores­pondent naţional al Ac. de Med. din Paris . Membru al Acade­miei lioneze. Secretar General de Soc. de Zoologie franceză si membru în alte societăţi savante franceze. Membru în comitetuL de onoare al Congresului de Istoria Medicinei şi în comitetul in­ternaţional de Istoria Medicinei. Membru corespondent al Aca­demiei Române, al „Asociaţiunii". Membru de onoare al Soc. ştiinţelor medicale din Cluj. Membru al Soc. de ştiinţe din Cluj. Medic maior în armata franceză. Ofiţer al Academiei. Cavaler al Meritului agricol. Ofiţer al stelei d'Anjeuan. Ofiţer al Instruc­ţiei publice. Laureat al Institutului şi a Acad. de Medicină pa-risiene. Cavaler al Legiunei de onoare (cu titlu militar). Coroa­na României. Meritul sanitar (român).

22. Baroni Vilold, doctor în medicină şi chirurgie. Profe­sor suplinitor al catedrei de bacteriologie. Decorat cu „Virtutea militară de aur", „bărbăţie şi credinţă", „meritul sanitar" „Co­mandor al Coroanei României". „Medaille des epidemies".

23. Orient Iiiliu, doctor în medicină şi chirurgie. Doctor în farmacie. Conferenţiar definitiv de chimie toxicologică. Medic orăşănesc onorific Cluj. Decoraţia „Crucea roşie Austriacă" şi Germană". „Crucea Meritul Sanitar" cl. I. Membru la Societe Francaise d'Histoire de la Medicine din Paris . Reprezentant pentru România la Societatea internaţională Gesellschaft fiir Gc-schichte der Pharmazie.

24. Goia Ioan, doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Con­ferenţiar definitiv de clinică medicală.

37

25. Negru Elena, doctor în medicină şi chirurgie. Conferen­ţ i a ră prov. de: Examene de laborator aplicate la clinică, şi technica alimentaţiei infantile.

26. Kernbach Mihail, doctor în medicină şi chirurgie. Do­cent, şef de lucrări definitiv al catedrei de medicina legală. Dis­tinctiuni: Bursier al Fundaţiunei Rockefeller, decorat cu „Me-dailles des Epidemies" în timpul războiului.

27. Velluda Constantin, doctor în medicină şi chirurgie. Docent, şef de lucrări definitiv al catedrei de Anatomie descrip­t ivă şi topografică. Distinctiuni: decorat cu Coroana României în gradul de Cavaler, Crucea de război, medalia „Victoria", Medic Căpitan activ.

28. Ţeposu Emil, doctor în medicină şi chirurgie. Docent, conferenţiar provizor de Patologia căilor urinare.

29. Dienes-Goets Irina, doctor în Ştiinţe. Conferenţiară s. de Fizică.

30. Rippan Raluca, doctor în chimie. Conferenţiară s. de «chimie analitică.

31. Wonnesch Maximilian, doctor în farmacie. Şef al Fa r ­maciei Clinicelor.

TABLOUL personalului medical şi auxiliar.

I. Şefii de lucrări:

1. Dr. Velluda Constantin, inst. de anatomie descriptivă. 2. Dr. Popa Rubin, institutul de anatomie patologică. 3. Dr. Dienes-Goetz Irina, institutul farmaceutic. 4. Dr. Popovici Gheorghe, institutul de farmacologie. 5. Dr. Cosma Ioan, institutul de fiziologie. 6. Dr. Kernbach Mihail, institutul de medicină legală. 7. Dr. Crişan Cornel, institutul de istologie. 8. Gogonea Axente, institutul de patologie generală. 9. Sibi Măria, institutul de biochimie.

10. Dr. Manuila Sabin, institutul de igienă. 11. Dr. Ţeposu Emil, clinica chirurgicală. 12. Dr. Stănilă Victor, clinica dermaio-venerică. 13. Dr. Popovici Traian, clinica ginecologică. 14. Dr. Zugravu Gheorghe, clinica infantilă.

15. Dr. Pop Liviu, clinica medicală. ; 16. Dr. Groza Ion, clinica neurologică. 17. Dr. Mitter Valeriu, clinica oftalmologică. 18. Dr. Mihăescu Savu, clinica psihiatrică. 19. Dr. Aleman Ioan, clinica stomatologică. 20. Shunn Garol, farmacia clinicelor. 21. Goina Teodor, institutul de farmacognozie. j

I I . Asistenţii:

1. Dr. Papilian Ecaterina, inst. de anatomie descriptivă. 2. Dr. Mitrea Constanta, inst. de anatomie descriptivă. 3. Dr. Iriminoiu Gheorghe, inst. de anatomie patologică. 4. Drd. Vitalyos Andrei, inst. de anatomie patologică. 5. Varitz Iosif, institutul farmaceutic. 6. Drugă Gheorghe, inst. farmaceutic. 7. Brem Gheorghe, inst. farmaceutic. 8. Dr. Cozac Ludovic, institutul de farmacologie. 9. Dr. Gadariu Ioan, institutul de fiziologie.

10. Dr. Păcurar iu Ovidiu, institutul de fiziologie. 11. Dr. Nandriş Ioan, institutul de medicina legală. 12. Dr. Cozac Laura, institutul de istologie. 13. Dr. Pop Emil, institutul de istologie. 14. Dr. Friptul Valentina, inst. de patologie gen. şi exper. 15. Dr. Arsili Luchici Aleman, inst. de patologie generală,

exper. 16. Micşa Adriana, institutul de biochimie. 17. Berariu Constantin, institutul de biochimie. 18. Dr. Lazar Isaicu, institutul de igienă. 19. Dr. Zolog Mihail, institutul de igienă. 20. Dr. Filipescu Octavian, clinica chirurgicală. 21. Dr. Moşoigo Simion, clinica chirurgicală. 22. Dr. Roth Marcel, clinica chirurgicală. 23. Dr. Lepădatu Constantin, linica chirurgicală. 24. Dr. Muntean Ioan, institutul de radiologie. 25. Docent Dr. Konradi Dănilă, clinica dermato-venerjcă-26. Dr. Colbazi Emil, clinica dermato-venerică. 27. Dr. Cimoca Valeriu, clinica dermato-venerică. 28. Dr. Iubaş Cornel, clinica ginecologică. 29. Dr. Corcan Pavel, clinica infantilă. 30. Dr. Bologa Valeria. clinica infantilă.

31. Dr. Hângănuţ Marius, clinica medicală. 32. Dr. Muresan Augulstin, clinica meicală. 33. Dr. Poerean Emil, clinica medicală.

34. Dr. Siiartău Pavel, clinica medicală. 35. Dr. Dragomir Teofil, clinica neurologică. , 36. Dr. Cadariu Ioan, clinica neurologică. 37. Dr. Glăvan Ioan, ' clinica oftalmologică. 38. Dr. Ghindler Iuliu, clinica oftalmologică. 39. Dr. Doctor Remus, clinica oto-rino-laringologică. 40. Dr. Bodea Ioan, clinica psichiatrică. 41. Drd. Dragomir Leonida, clinica psichiatrică. 42. Dr. Băbuţlu Inocentiu, clinica stomatologică. 43. Nan Alexă, farmacia clinicelor. 44. Oana Alexandru, farmacia clinicelor. 45. Ro^sa Gizella, farmacia clinicelor. 46. Belba Irina, farmacia clinicelor. 47. Dr. Bologa L. Valeriu, inst. de istoria medicinei. >

I I I . Preparatori bugetari. ;

1. Funar iu Liviu, inst. de anatomie descriptivă. , 2. Drd. Daghie Vasile, inst. de anatomie descriptivă, 3. Drd. J ianu Ştefan, inst. de anatomie descriptivă. 4. Drd. Mărginean Vartolomeu, inst. de anatomie descrip-

i. 5. Dr. Gotuţiu Goriolan, inst. de anatpmie patologică. 6. Drd. Dobocan Ioan, inst. de anatomie patologică. 7. Drd. Onaca Nioolae, inst. de anatomie patologică. 8. Drd. Dachnovici Valentina, inst. de anatomie patologică. 9. Binder Elena, institutul farmaceutic.

10. Galister Ladislau, institutul farmaceutic. 11. Dornescu Măria, institutul de farmacologie. 12. Drd. Runcean Ioan, institutul de fiziologie. 13. Drd. Râmneantu Petre, institutul de fiziologie. 14. Drd. Berariu Dimitrie, institutul de medicina legală. 15. Drd. Ungureanu I. Măria, institutul de istologie. 16. Drd. Dragoş Victor, institutul de istologie. 17. Drd. Varga Vasile, institutul de istologie. 18. Zagonyi Ir ina, institutul de istologie. 19. Dr. Maho Eugenia, inst. de patologie generală şi expe-

40

20. Dr. Vodă-Bărbulescu Elena, inst. de patologie generală şi experimentală.

21. Imaş Rachela, institutul de biochimie. 22. Maftei Elena, institutul de biochimie. 23. Dr. Titu Turcu, institutul de igienă. 24. Dr. Vonica Ioan, institutul de igienă. 25. Prodan Leon, institutul de higiena. 26. Dr. Cruceanu Haralambie, institutul de radiologie. 27. Dr. Grauer Ştefan Emil, institutul de radiologie. 28. Dr. Pop Alexandru, clinica chirurgicală, 29. Dr. Mitrea Mihail, clinica chirurgicală. •30. Dr. Elorian Oscar, clinica chirurgicală. 31. Dr. Albu Mihail, clinica chirurgicală. 32. Dr. Ungurean Valeriu, clinica chirurgicală. 33. Dr. Şerban Gheorghe, clinica dermato-venerică. 34. Dr. Hoffman Richard, clinica dermato-venerică. 35. Dr. Popu Leonida, clinica dermato-venerică. 36. Dr. Girlea Petru Bela, clinica dermato-venerică. -37. Dr. Tănăsescu Horaţiu, clinica ginecologică. 39. Dr. Stăniloi Gheorghe, clinica infantilă. 40. Dr. Muntean Victor, clinica infantilă. 41. Dr. Daniello Leon, clinica medicală. 42. Dr. Popa Eugenia, clinica medicală. ^ 3 . Dr. Baican Virgil, clinica medicală 44. Dr. Telia Liviu, clinica medicală. 45. Dr. Pescariu Ioan, clinica medicală. 46. Dr. Anca Emanuil, clinica medicală. 47. Dr. Haliţa Mircea, clinica medicală. 48. Dr. Gavrilă Ioan, clinica medicală. 49. Dr. Petrovici Eugenia, clinica neurologică. 50. Dr. Surdu I. Cuza, clinica neurologică. 51. Dr. Vancea Petre, clinica oftalmologică. 52. Dr. Bodescu Emil, clinica oftalmologică. 53. Drd. Bălăşel Constantin, clinica oftalmologică. 54. Drd. Bendescu Traian, clinica oftalmologică. 55. Dr. Niculescu Vasile, clinica oftalmologică. 50. Dr. Săbău Ioan, clinica oto-rino-laringologică. 57. Dr. Petrescu Emanoil, clinica oto-rino-laringologică. 58. Dr. Arcadie Burla, clinica psichiatrică.

59. Drd. Mudreac Constantin, clinica psichiatrică. 60. Dr. Alma Mohora-Popovici, clinica stomatologică. 61. Dr. Ghidrai Liviu, clinica stomatologică. 62. Farm. Coleşiu Elena, Farmacia Universităţii. 63. Farm. Barth Petru, Farmacia Universităţii. 64. Farm. Neurohr Ioan, Farmacia Universităţii. 65. Farm. Nistor Ioana, Farmacia Universităţii. 66. Petrescu Măria, inst. de anatomie descriptivă. 67. Dr. Mureşan Ioan, inst. de anatomie descriptivă, 68. Drd. Vraciu Oliver, inst, de istologie. 69. Dr. Pop Emil, clinica oto-rino-laringologică. 70. Dr. Mureşan Ioan clinica chirurgicală,

IV. Preparatori ajutori:

1. Dimitriu Titica, Farmacia Clinicelor. 2. Bardoş Liviu, Farmacia Clinicelor. 3. Eperjesi Margareta, Farmacia Clinicelor. 4. Coman Eftimia, Farmacia Clinicelor. 5. Ionescu Elena, Farmacia Clinicelor. 6. Marcu Viorica, Farmacia Clinicelor.

V. Preparatori extrabugetari:

1. Botiş Aurel, institutul de igienă. 2. Oltean Ioan, institutul de igienă. 3. Dr. Lengyel Nicolae, clinica dermato-venerică, 4. Drd. Keusch Mihail, clinica dermato-venerică. 5. Drd. Comoroşan Adrian, clinica dermato-venerică. 6. Drd. Golea Şt. Ioan, clinica dermato-venerică. 7. Dr. Sărăndan Gheorghe, clinica ginecologică şi obs. 8. Drd. Pascu Constantin, clinica ginecologică şi obst. 9." Drd. Sireteanu C. Mircea, clinica gineologică şi obst.

10. Popescu Virgina, clinica ginecologică şi obst. 12. Drd. Mocsanyi Iuliana, clinica infantilă. 11. Dr. Popovici Ioan, clinica infantilă. 13. Dr. Spârchez Tiberiu, clinica medicală. 14- Dr. Manta Cornel, clinica medicală. 15. Dr. Danicico Ioan, clinica medicală. 16. Dr. Russu Epaminonda, clinica medicală. 17. Drd. Cosciusco Valerian, clinica neurologică.

42

18. Drd. Keusch Mihail, clinica neurologică. 19. Dr. Niculescu Vasile, clinica oftalmologică. 20. Drd. Săbădean Vasile, clinica oftalmologică.

Drd. Iliescu Francisc, clinica psichiatrică. 22. Dr. Grafi Francase, clinica psichiatrică. 23. Drd. Retezeanu Gheorghe, clinica psichiatrică. 24. Drd. Ciocan Ilie, clinica psichiatrică. 25. Dr. Molnar Elisabeta, clinică stomatologică.

VI. Şefi de lucrări onorifici:

1. Dr. Slavoacă Titu, institutul de igienă.

VII. Asitsenţi onorifici:

1. Drd. Ticuşan Pavel, inst. de anatomie descriptivă. 2. Dr. Voina Aurel, inst. de igienă. 3. Dr. Stanca Dominic, inst. de igienă.

VIII. Preparatori onorifici: 1. Petrescu Măria, inst. de anatomie descriptivă. 2. Gavrilescu Stelian, inst. de anatomie descriptivă. 3. Măgurean Gheorghe, inst. de anatomie descriptivă. 4. Daniil Ilie, inst. de anatomie descriptivă. 5. Noveanu Vasile, inst. de anatomie descriptivă. 6. Rusu Gabriel, inst, de anatomie descriptivă. 7. Dr. Gunther Neugeboren, clinica medicală. 8. Drd. Paraschivescu Marius, clinica medicală, 9. Dr. Ciocan Cornel, clinica medicală.

\0. Drd. Poleacu Gheorghe, clinica medicală, 11. Drd. Popovici Alexandru, clinica medicală. 12. Dr. Cadariu Ioan, clinica medicală. 13. Drd. Oană Alexandru, clinica medicală. 14. Drd. Michail Nicolae, clinica medicală. 15. Dr. Caţichi Teodor, clinica medicală. 16. Dr, Tiţescu Vasile, clinica medicală. 17. Drd. Mazilu Petru, clinica medicală. 18. Drd. Dimitru Gheorghe, clinica medicală. 19. Drd. Ghiper Petru, clinica medicală. 20. Dr. Pop Emil, clinica stomatologică.

21. Dr. Vas Zoltan, clinica stomatologică, 22. Dr. Leucuţia Ioan, clinica stomatologică. 23. Dr. Miclescu Melania, clinica stomatologică.

TABLOUL Absolvenţilor declaraţi doctori,

a) 1925—1926.

1. Weisz (Bela) Adalbert, 2. Vancea Petre, 3. Mark Fr ide -rich, 4. Herskovits Eugen, 5. Gellner Rudolf Iosif, 6. Vaţianu Sa­bin Teofil, 7. Erdos Ignaţie 8. Popu V. Leonida, 9. Molnar Elisa-beta, 10. Dumitraşcu G. Ilie, 11. Michăescu P. Păunei, 12. Apos-tolescu Ecaterina Stavrescu, 13. TJngureami G. Valeriu, 14. Di-mitriu Eugenia, 15. Hulit Grenţia, 16. Drăgoiu Sergiu, 17. Stăn» cutiu Preda, 18, Carcevschi Ştefan, 19. Simon Aurora Silviu, 20. Steingiszer Iosif, 21. Weisz Iosif», 22. Tethi Paul, 23. Soreanu Marin, 24. Buşulenga Anton, 25. Bornemisza Tiberiu, 26. Caţichi Teodor, 27. Gotuţiu Goriolan, 28. Rittenberg-Sverdlic Taube, 29. Terţan Ignaţie, 30. Ţudic.G. Aron, 31. Mihail V. Nicolae, 32. Rieznio Meier, 33. Naooy Ecaterina, 34. Auierbaoh Izidor, 35. Co­toi Nicolue, 36. Blum Ella, 37. Steifeld David, 38. Griinberg Elisaibeta, 39. Hermann Francisc, 40. Hirsch Simion, 41. Was-serman Jurist , 42. Bălăşel Constantin, 43. Pop Emil, 44. Po-pârlan Virgil, 45. Nicolescu V. Vasile, 46. Vasile N. Vasilescu, 47. Stancu Enache, 48. Moricz Eugen, 49. Tiţescu Vasile, 50. Greceanu Adrian, 51. Deutsch Pavel, 52. Dimitriu Gheorghe, 53. Paraschivescu Mariue, 54, Bratu Romul, 55. Leob Isac, 56. Braunberg Adolf, 57. Bodescu Emil, 58. Imaş Ruhlea, 59. Bortnic Ruhlia, 60. Răduleţ Virgil, 61. Oana Alexandru, 62-Ungurean Măria, 63. Botez Petre, 64. Maior Ioan, 65. Halberg Ludovic, 66. Stanislav Eusichiu, 67. Micşa Adriana, 68. Safca ,Fr. Alexandru, 69. Berariu Constantin, 70. Buşe-Epure Stelian, 71. Braunştein Lya, 72. Ceban Ha va, 73. Ivanov Aroadie, 74. Spoială Teodor, 75. Acel Adolf, 76. Ferencz Arthur, 77. Petcu V, Constantin, 78. Vraciu R. Oliver, 79. Andreescu Coriolan,. 80. Balinth Virgil, 81. Bârsan Aurel, 82. Alexandrov Mihail, 83. Mocsanyi Iuliana, 84. Girlea B. Petru, 85. Mudreac Con­stantin, 86. Mazilu Petru, 87. Marcarova Hadji Măria, 88. Di­mitriu G. Traian, 89. Răsnovan Eugen, 90. Ciocan N. Ilie, 91. Ghitescu Gheorghe, 92. Dumitrescu Iulian, 93. Fessler LioneL

44

94. Răduleseu I. Teodor, 95. Chiper Petru, 96. Suciu Vaier, 97. Popovici Alexandru, 98. Adrian Aurel, 99. Epure Virgil, 100. Dubovan Moise, 101. Ghiriţescu Gheorghe, 102. Ionescu Con­stantin, 103. Nicolescu Mihai, 104. Keusch Mihail, 105. Modor-«ea Marţian, 106. Golea Şt. Ioan, 107. Griinwald Ernestiu, 108. Herskovits Francisc, 109. Farm. Wonneschi Maximilian.

b) 1926—1927.

1. Eugen Berkovics, 2. Iacob Eugen Schonzweig, 3. Traian Bendescu, 4. Eduard Engelberg, 5. Naum Feldstein, 6. Robert Tăger, 7. Alexandru Markbreiter, 8. Teodosie Tomescu, 9. Scae-vola V. Aldea, 10. Aurel Botiş, 11, Lazar Tihany, 12. Eida Tu-•cherm, 13. Mendel Weiss, 14. Solomon Vermont, 15. Ana Măria Imre, 16. Ioan M. Popescu, 17. Constantin C. Nieolaide, 18. I r ina Schatzmann, 19. Nicolae Bonciocat, 20. Elena Goma-

rovsky, 21. Aurel Groze, 22. Traian Bona, 23. Emanuel Ioan Fejer, 24. Carol Bornstein, 25. Aurel Drăgan, 26. Gheorghe M. Popescu, 27. Petre Avrămoiu, 28. Zeno Ştefan Borza, 29. Teo­dor N. Cariadi, 30. Alexandru Andrei, 31. Petre loaniţoiu, 32. Titu Mitulescu, 33. Onoriu Pompiliu Tutelea, 34. Alecu Popescu, 35. Ioan Staicu, 36. Vasile Loghin, 37. Ioanichie Marina I. 38. Vintilă N. Epure, 39. Constantin M. Niţescu, 40. Andrei Imre, 41. Ştefan Mitoc, 42. Petru Râmneantu, 43. Sofia Lăză-rescu, 44. Elisabeta Herskovits, 45. Nicolae Onaca, 46. Octavian 1. Pascu, 47. Dionisie Gyorgy, 48. Gheorghe Prunaş, 49. Elena Maftei, 50. Nicolae Crăşmariu, 51. Aurelia Maior, 52. P a vel Ticuşan, 53. Vasile Varga, 54. Augustin Santai. 55. Gavril Rez-nic, 56. Polixenia Ralef, 57. George Poleacu,, 58. Măria Ghi-ţescu-Paraschivescu, 59. Zoltan Leuchter, 60. Desideriu Klein, 61. Vilhelm Oros, 62. Nicolae Popescu, 63. Ioan Prodescu, 64. Petre Eliescu, 65. Ioan N. Georgescu, 66. Constantin Pascu, ,67. Virgil Branduşanu, 68. Ioan Dobocan, 69. Dr. Gavril Meşter, 70. Pincus Klein, 71. Constantin Popescu, 72. Emil Forna, 73. Iosif Elias. 74. Aurel Moga, 75. Emil Mure-şanu, 76. Charles Schwartz, 77. Victor Vior, 78. Mihail Bumbăcescu, 79. Ovidiu Cardas, 80. Valerian Coscin.sico. 81. Ioan I. Constantinescu,

.82. Mihail Diacicov. 83. Tosif Tuchelman. 84. Ionaş Menczel, 85. Ioan Olteanu. 86. Leon Prodan, 87. Elena Pretorian-Eliescu,

Ћ8. George Pancu, 89. Ioan Prelipceanu. 90. Ioan Runceanu,

45,

91. Andrei Vitalyos, 92. Adrian Comoroşan, 93. Mauriţiu Orn-ştein, 94. Petre Petrescu, 95. Artemisa Boroda.

TABLOUL Absolvenţilor declaraţi licenţiaţi în farmacie.

a) 1925/1926.

1. Ajtay Iuliu, 2. Kiss Iosif, 3. Majai Garol, 4. Gotz Matei,. .5 . Belba Irina, 6. Dick Iosif, 7. Drugă Gheorghe, 8. Gaal Anton» 9. Nan Alexe, 10 Oana Alexandru, 11. Bozsa A. Gizela, 12. Ser-bui Piroşca, 14. Feder Alfred, 15. Marina Gheorghe, 16. Brem Gheorghe, 17. Belcot Constantin, 18. Deâk Ştefan, 19. Rehon Iuliu Carol.

TABLOUL licenţiaţilor în farmacie în anul şcolar 1926J1927.

20. Decemvrie 1926.

1. Bartha Petru, 2. Belba Măria, 3. Binder Elena, 4. Coleşiu Elena, 5. Gal Iuliu, 6. Hrianka Iosif, 7. Neurohr Ioan, 8. Potzolli Wilhelm, 9. Omescu Măria, 10. Schiller Ioan, 11. Schwartz Hedvig, 12. Wachter Ioan.

20 Iunie 1927.

1. Barani Valentin, 2. Levi Coloman.

1925/26

1926/27

Anii

С» G l СО -3 СО —1

N-rul studenţilor ordinari

СО Ol —a ^

studenţi După sex h-1 — СО СО СЛ Oi studente

După sex

со го 1—L cO gr. ort.

După religiune

СО h-i О СО GO gr. cat.

După religiune

cO cD rom. cat.

După religiune

СО -3 Oi reformaţi

După religiune

со i-1

t-* со evang.

După religiune t—'

СО О unitari

După religiune

СЛ С5 СО —J izraeliţi

După religiune

=£ СО " сл Vechiul Regat

După naştere

.107

457

Transilvania şi celelalte părţi

După naştere

Cs СО Bucovina

După naştere

со со со Basarabia D

upă naştere

со ^ Cehoslovacia

După naştere

CC со Ungaria

După naştere

h-i 1—' Austria

După naştere 1 СТ5 Iugoslavia

După naştere

1 Polonia

După naştere

1 Franţa

După naştere

Rusia

După naştere

1 Macedonia

După naştere

сл oi Bulgaria

După naştere

со 1 Diferite

După naştere

OS от СО -3 со -q

In total

СО 1 OS 1 Absolvenţi OS 1 Licenţiaţi сл S Doctori

СЛ» p

o p<

a) învăţământul Medical.

1. CLINICA CHIRURGICALĂ (Director Prof. Dr. / . lacobovici). a) 1925—26.

învăţământul chirurgical în cursul acestui an s'a dezvoltat în conditiuni normale, deoarece universitatea noastră -a fost scu­tită de tulburările caracteristice anilor precedenţi.

Organizarea unitară a învăţământului chirurgical asigură continuitatea şi o directivă mai bună. Programul facultăţei noa­stre asigura patru ani de frecvenţă în chirurgie, deci un timp suficient pentru o temeinică preparaţiune. Trebue să remarcăm, că nu toţi studenţii beneficiază de înlesnirile ce li se fac. Con­tactul cu bolnavii începe din anul al II-lea. La Cluj acest con­tact nu se face incidental, ci am organizat un adevărat învăţă­mânt propedeutic pentru începători. Urmând astfel, studenţii serioşi şi cu înclinaţiuni clinice beneficiază enorm şi înţeleg mai uşor importanţa părţii ştinţifice. Tot în anul al II-lea studenţii fac medicina operatoare. Am arătat cu ocazia reformei programului, inutilitatea acestui învăţământ şi valoarea tech-nicei chirurgicale propriu zise. Anul acesta fiind un an de t ran-siţie, am căutat să acomodez programul cu necesităţile învăţă­mântului. Deaceea am obligat studenţii din anul al doilea să urmeze lecţiunile de technică chirurgicală pe cari le făceam Mercurea şi Vinerea, Am căutat, pe cât a fost posibil, ca să fac operaţiunile clasice obişnuite la exerciţiile de medicină opera­toare. In acelaş timp s'au făcut regulat lucrările practice de medicină operatoare. Deci studentul din anul al II-lea avea pr i ­lejul să audă expunerea unor operaţiuni, s'o facă singur pe -cadavru, şi în acelaş timp să audă şi indicaţia clinică şi să asiste la executarea pe bolnav. Medicina operatoare predată în atari conditiuni este desigur asimilată în total.

Studenţii anului al III-lea au urmat cursurile de semiologie chirurgicală. Şi aceste cursuri s'au făcut la patul bolnavului şi

48

deci cu bune rezultate. Este de regretat, că studenţii n 'au ap re ­ciat suficient valoarea acestor cursuri şi cu deosebire imensul avantaj ee-l au de a ii se demonstra şi interpreta simptomele.

Lecţiunile de clinică le-am făcut ca şi în anii precedenţi: In lecţiunile de Marţi am predat chirurgia craniului. Cred,, această parte a chirurgiei, ca foarte importantă din cauza frec­venţei şi valoarei sale în practica civilă şi cea de războiu. Lec­ţiunile de Mercuri şi Vineri au constat din demonstraţii de cazuri şi operaţiuni făcute în faţa studenţilor.

In cursul anului şcolar 1925,26 am făcut un total de 69/ (şesezeci şi nouă) lecţiuni clinice, după cum se va vedea în ta­bloul anexat.

In al II-lea semestru al acestui an s'a inaugurat învăţă­mântul chirurgical al afecţiunilor căilor urinare. Consiliul Fa-cultăţei a decis ca catedra de Patologie să fie afectuată acestui învăţământ. Este o necesitate, ca acest învăţământ să fie defi­nitiv stabilit şi cât mai curând.

Poate, că ar trebui semnalate lipsurile de care suferă cli­nica, dar acest lucru îl repet: regulat de ani de zile şi cred de prisos să-1 mai semnalez şi în acest an. Ar fi util ca admi­nistraţiile centrale să ţie seamă de cererile cari se fac şi să controleze necesităţile şi activitatea fie-cărui profesor. Se înţe­lege, că este vorba de activitatea didactică, dese-ori ignorată şi nu de cea care constă în părăsirea catedrelor şi care azi este-atât de mult apreciată.

* * *

Predarea învăţământului din cursul acestui an s'a făcut în modul următor :

Personal am făcut cursurile de clinică şi technică chi rur­gicală.

Cursurile de semiologie au fost făcute de dl. Docent Dr. Ţeposu şi asistent Dr. Filipescu.

Lucrările de medicină operatoare au fost conduse de dl. Dr. Pop Alexandru ajutat de domnii Dr. Voicu şi Dr. Lupan.

Stagiarii au fost sub controlul domnilor doctori Moşoigo, Roth, Lepădatu, Mitrea,

* * * In afară de activitatea profesorală am participat Ia al

VLT-Iea congres al Societăţei internaţionale de chirurgie. Am primit o delegaţie onorifică din partea guvernului român-.

* * *

49

Împreună cu doctorii I. J ianu şi Gosacescu am fost rapor­torul chestiunei cancerului la congresul naţional de obstetrică şi ginecologie ţinut în Oct. 1925 la Bucureşti. La acelaş congres am prezentat şi un raport cu Dr. Ţeposu relativ la: Valoarea constantei lui Arnbart.

TEZE FĂCUTE IJNI CLINICĂ.

1925.

1. Contribuţiuni la studiul toracoplastiilor extrapleurale in tratamentul tuberculozei pulmonare. Valeriu Ungureanu. - - 6. XI. 1925.

2. Operaţiile de guşă în clinica chirurgicală. Eugenia Di-mitriu. — 13. XI. 1925.

3. Tratamentul hemoroizilor. Herman Francisc. — 18. XII . 1925.

4. Etiologia şi tratamentul chirurgical al ulcerului stoma­cal. Izidor Auerbach. — 18. XII . 1925.

5. Contribuţiuni la studiul flegmonului perinefretic. Elisa-beta Griinberg. — 18. XII. 1925.

6. Contribuţiuni la studiul tuberculozei testiculare. Simion Hirsch. — 18. XII . 1925.

7. Despre luxaţiile coxo-femurale congenitale. Blum Elîa. 18. XII. 1925.

1 9 2 6 .

8. Consideraţiuni asupra osteitei fihro-chistice, localizate. Vasilescu Vasile. — 15. I. 1926.

9. Consideraţii statistice asupra cancerului limbei. Stancu Eusibie. — 15. I. 1926.

10. Luxaţiile temporo-maxilare. Leb Isac. — 29. I. 1926. 11. Tratamentul fracturilor claviculei. Deutsch Pa vel. —

29. I. 1926. 12. Consideraţiuni asupra guşei exoftalmice şi în special a-

supra tratamentului chirurgical. Bratu Romulus. — 29. I. 1926. 13. Osteomielită acută. Stanislav Eusichiu. — 26. I I . 1926 1'4. Tratamentul chirurgical în epilepsia genuină. Braun-

ştein Lia. — 12. I I I . 1926. 15. Epispadias. Ferentz Artur. — 26. I I I . 1926. 16. Tratamentul cancerului mamelei. Vraciu Oliver. — 26.

I I I . 1926. 4

50

17. Plăgile penetrante ale toracelui. Petcu V. Constantin. — 26. I I I . 1926.

18. Pielotomie. Spoială Teodor. — 26. I I I . 1926. 19. Contribuţiuni la studiul rinichinului nobil. Bârsan Au­

rel. — 14. V. 1926. 20. Consideraţiuni asupra tumorilor inflamatorii ole cecu­

lui. Bailinth Virgil. — 14. V. 1926. 21. Consderaţiuni asupra polidactiliei congenitale la om

Dtmitriu Traian. — 28. V. 1926. 22. Ambroise Pare şi chirurgia militară. Ghiţescu M. Gheor­

ghe. — 18. VI. 1926. 23. Contribuţiuni la studiul tumorilor glandei carotide. Du-

mitrescu Iulian. — 18. VI. 1926. 24. Hidrocelul esenţial şi sifilitic. Teodor Rădulescu. — 25.

VI. 1926. 25. Piciorul balant şi tratamentul său chirurgical. Va Ier iu

R. Suciu. — 25. VI. 1926 26. Contribuţiuni la studiul tuberculozei cecului. Niculescu

Mihai. — 30. VI. 1926. 27. Pionefrozele. Chiriţescu I. Gh. — 30. VI. 1926. 28. Prezenţiuni mandibulare. Adrian Aurel. — 30. VI. 1926. 29. Frenicotomia. Modorcoa Marţian. — 30. VI. 1926.

Raport asupra anulai 1926/27.

In conformitate cu regulamentul Facultăţii de medicină din Cluj, învăţământul chirurgical începe cu anul al doilea şi este continuat până la. terminarea studiilor.

Sistemul a fost completat cu introducerea externatului, care obligă pe student la un contact mai intim şi mai asiduu cu bol-

. navul. Organizarea clinicilor din Cluj, permite o instrucţie destul de bună, a tuturor celora, cari ţin să beneficieze de posibilită­ţile pe cari le au.

Trebue să recunoaştem, că an de an, un procent tot mai ridicat de studenţi beneficiază şi în largă măsură de învăţămân­tul care li se predă.

Starea haotică, din primii ani, urmată de-o bază de anarhie şi obscurantism începe să dispară. Numărul celor cari se lasă induşi în eroare de cinicii, cari abuzează de entuziasmul, de sinceritatea şi de lipsa de experienţă a tinerelei, scade ne­contenit.

Totuşi, trebue să observăm, că pătrund încă în Universitate

o l

prea multe elemente incapabile să asimileze învăţământul su­perior. Aceşti nenorociţi, cad prada cinicilor exploatatori a ti-nerimei şi constitue fermenţii de desordine, cari împiedecă mun­ca celor pregătiţi de natură şi şcoală.

Este necesar, un triaj mai sever la începutul studiilor pen­tru a îndrepta spre cariere mai accesibile pe indivizii incapabili de a face medicină.

Se impune o proporţie între numărul celor primiţi şi rămaşi şi posibilităţile noastre de-a instrui.

Inflaţia intelectuală, nu este mai bună de cât celelalte. In schimb inflaţia medicală este un pericol social.

* * * Invăţămânul s'a desvoltat conform alăturatului program

analitic. Totalul lecţiunilor făcute de mine a fost de 64. Dl. Docent Dr. Ţeposu a făcut cursul de urologie. Dl. Docent Dr. Filipescu a făcut cursul de semiologie chi­

rurgicală. Stagiul şi lucrările cu studenţii s'a făcut sub controlul D-lor

Moşoigo, Lepădatu, Mitrea, Pop Alexandru.

In cursul lunei Octombrie am participat la congresele fran­ceze de medicină şi chirurgie ţinute la Paris . La primul am tăcut o comunicare în colaborare cu Prof. Haţieganu relativ la splenectomie.

Am fost ales membru al Asociaţiei franceze de chirurgie. Am făcut două comunicări la Societatea naţională franceză

de chirurgie şi în plus un număr de 15 lucrări publicate în di­verse reviste româneşti.

Am făcut şapte conferinţe publice cu subiecte medicale în Cluj, Sibiu, Oradea-Mare, Târgul-Mureş, Botoşani.

* * *

Consider că opera cea mai utilă este apariţia cărţei de : Propedeutică chirurgicală, redactată cu elevii mei şi edidată de Universitatea din Cluj.

Sunt convins, că nu se poate face învăţământ românesc, ia ră carte românească. Studenţii cunosc puţin limbile străine şi în genere este greu de a pătrunde în fineţele şi modul de gân­dire a unui alt popor. De aci şi înţelegerea greşită a noţiunilor. O carte în limba maternă este o uşurare enormă pentru perce­perea şi reţinerea noţiunilor. Sforţarea cerebrală, necesară de-a

4*

52

scoate înţelesul dintr'o limbă străină, esite suprimată. Chiar dacă n 'ar fi de cât numai acest lucru şi Propedeutica noastră a corespuns la o necesitate.

Dar noi am dorit de-a pune la dispoziţia studentului care începe chirurgia noţiunile de bază şi obiectele chirurgiei şi me­dianei de azi şi mai ales a celeia de mâne în care vor trăi actualii, studenţi.

Credem, că am reuşit, dacă nu în totul cel puţin în parte. Aprecierile binevoitoare exprimate direct, cât şi prin publica-ţiuni ca şi cererea presantă a exemplarelor sunt probe, că munca noastră a fost utilă.

3, CLINICA DERMATO-VENERICĂ.

Director: Prof. Dr. C. Tătaru.

a) 1925/26. I. Venerologie : 1. Şancru simplu, patologie, simptomatologie, diagn. şi diag­

nosticul diferenţial. Complicaţiunile şancrului simplu : limfangită şi limfade-

ni tă . 2. Sifilis. Etiologia sifilisului. Patologia generală. Sifilsul

experimental. Sercdiagnosticul sifilisului. Perioada pr imară : şancru sifilitic, var etăţile diagnosticul.

Perioada secundară: Exantemele sifilitice. Perioada tec-ţiară: Exantemele gomoase. Sifilisul ereditar precoce şi tardiv. Profilaxia sifilisului.

3. Blenoragie: acută anterioară şi posterioară a uretrei. Cistită blenoragică. Complicaţiunile blenoragiei : locală : balanita, fimosă, la

distanţă: locoperită, prostatită, orchiepididimită, vesiculită, ar­trită. Tratamentul blenoragiei acute şi cronice. Profilaxia bleno­ragiei.

Istoricul boalelor venerice.

I I . Dermatologie: generală: Anatomia şi fiziologia pielei. Patologia generală. Erupţiunile elementare primare şi secundare.

53

Inflamaţiunea pielei şi lesiunile elementare a inflamaţiu-nei epidermice şi dermice.

Erupţiunile cutanate. Etiologia poalelor cutanate. Farmacologia cutanată. Specială : Tuberculosa cutanată. Dermato micosele. Dermato zoonosele. > Evileme. Dermatate buloase. Eczema. Dermatose eritematoscomoase. Tumorii pielei. Iîiperkerutose. Studenţii înscrişi a urmat lucrările practice clinice şi de

laborator. Personalul clinicei a prezentat o serie de cazuri la Socie­

tatea ştiinţelor medicale.

b) 1926/27.

I. Dermatologie. a) Semiologie. Patologia şi etiologia generală a dermatozelor. Pielea inflamată. Fenomenele inflamatorice şi urmările lor. Inflamaţia dermică şi epidermică. Lesiunile elementare primitiv şi secundare. Erupţiunile cutanate, aspectul lor general. b) specială : Dermatoze parazitare: scabie, pediculoza, phtiriază, tricho-

Jiţii, favus etc. Psariasis vulgar.

Tuberculoza cutanată: lupus, scrofulodermă, tbc. verucoasă, tuberculide, lupus eritematos, eritem Bazin,

Sclerodermie. Dermatoze cauzate prin agenţi piogeni: impetigo, foliculite,

furuncul, ectime. Eczema acută şi cronică. Pitiriaza rosată.

54

Dermatita polimorfă dureroasă. Combustlle. Pemfigus vulgar şi vegetant. Eritemele polimorfe şi nodoase. Acnea, verucele.

I I . 1. Şancru moale : Manifestaţiunile clinice ale şancrului tipic şi atipic. Patogenia, etiologia, diagnosticul şi diagnosticul diferenţial. Tratamentul şancrului moale. Gomplicaţiunile şancru­lui moale: Limfangita şi adenita. Simptomatologia, patogenia,. diagnosticul şi tratamentul lor.

2. Sifilis: Istoricul sifilisului. Etiologia, descoperirea trepo-nemei, punerea în evidenţă.

Infecţia sifilitică. Per. I. Patologia jrerioadei a I l -a . Perioada primei ineuba-

ţiuni şi incubaţiunei a I l -a , Simptomatologie: Şancru sifilitic. Varietăţi elinice: geni­

tale şi extragenitale. Diagnosticul şi diagnosticul diferenţial. Conrplicaţiunile şancrului sifilitic. Şancru mixt, Adenopatia si­filitică. Valoarea seroreacţunei Wassermann în perioada I.

Per. I l -a . Generalizarea infecţiunei. Septicemia spirochetiană. Simptomele prodromale.

Erupţiunile secundare: Exantem maculos, papulos, papulo-pustulos, micropapulos (Lichen sifilitic), condilome late, plăci mucoase, plăci amigdaliene. Alopecia şi leucoderma sifilitică.

Sifilisul latent. Seroreacţi unea Wassermann în perioada secundară. Impor­

tanţa examenului lichidului cefalorachidian. Perioada I l I -a . Patogenie. Erupţiunile terţiare. Gome pro­

funde şi superficiale cu localizări speciale. Organopatiile în pe­rioada I l I -a . Seroreactiunea în perioada terţiară.

Sifilis ereditar. Infecţia ereditară. Sifilis ereditar precoce şi tardiv.

Tratamentul sfilisului. Diferite pocedee de tratament. Tra­tamentul abortiv, tratament curativ precoce, tratament cronic-int ermit ent.

Posologia medicamentelor antisifilitice, accidentele. Profilaxia sifilisului: Profilaxia individuală şi socială a sifi­

lisului acvirat. Profilaxia sifilisului ereditar şi profesional.

55

Sifilisul şi căsătoria. I I I . Blenoragia: Acuită şi cronică. Etiologie, simptomatolo­

gie diagnostic şi tratament. Complicaţiile blenoragiei: orchi-epi-didimite, prostatitc, vesiculite, artrite, diagnosticul şi tratamen­tul lor. Vaccinoîerapia în blenoragie. Vulvovaginita blenoragică. Profilaxia blenoragiei.

IV. Afecţiuni nerenerice: Fimoză, parafimoză, vegetaţiuni, herpes-genital, balanita erosivă.

In legătură cu cursurlile clinice s'au prezentat un număr însemnat de bolnavi.

Studenţii au urmat regulat stagiul de spital şi lucrările practice la patul bolnavului.

3. CLINICA INFANTILĂ.

0 Director: Profesor Dr. Titu Gane.

a) 1925/26.

Conform programului studenţii din anul al V-Iea au audiat câte 3 ore de curs săptămânal: Luni şi Sâmbătă dela 10—IIV2.

Şi în acest an, din cauză că profesorul titular a continuat să ocupe demnitatea de Secretar general la Ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, cursul a fost suplinit în parte de către D-na Dr. Elena Negru conferenţiară şi D-l Dr. Gheorghe N. Zugravii, şef de lucrări. Profesorul titular a ţinut, şi în acest an, mai multe prelegeri studenţilor.

La curs s'au predat chestiunile importante şi cu aplicaţiune practică desvoliându-se capitolele referitoare la igiena copilului, insistându-se mai ales asupra alimentaţiei pruncilor, iar în ceea ce priveşte patologia infantilă, s'a dat o extensiune mare feb're-lor eruptive, tuberculozei copilului, rachitismului, bolilor celor mai frecvente ale aparatului respirator şi turburărilor digestive, cu prezentări de bolnavi, cu demonstraţiuni de laborator şi de dietetică.

In afară de cursuri, o activitate didactică importantă sunt lucrările practice făcute cu stagiari din anul al IV-lea, cari au fost repartizaţi, de către Decanat, în mai multe serii. Lucrările practice s'au făcut cu studenţii, conform programului, de 3 ori pe săptămână.

56

Cursuri practice pentru infirmiere de copii. In clinica infantilă, s'a făcut în cursul anului, un curs

practic de infirmiere pentru copii, sub conducerea D-h:i Dr. Gh. N. Zugravu, ajutat de asistenţii clinicei.

Тезе.

D-ra Dr. Iuliana Mociani: Combaterea tuberculozei la copii.

Ъ) 1926/27. Cursul de Clinică infantilă s'a predat studenţilor din anul

al V-lea şi conform programului s'au menţinut trei ore de curs în două lecţiuni săptămânale: Lunia şi Sâmbăta dela 10—ll 1 / 2 . a. m.

1. Lucrări practice.

In afară de cursuri s'au făcut lucrări practice, clinice şi de laborator cu stagiarii din anul al V-lea de medicină sub con­ducerea D-nei conf. Dr. E. Negru şi .şei1 de lucrări Dr. G. Zugravu, ajutaţi de personalul Clinicei. Ar fi de dorit pentru o buna pre­gătire clinică a studenţilor să se dea o mai mare extensiune sta­giului, actualmente prea scurt şi fără sancţiuni pentru cei lipsiţi de asiduitate.

Constatăm cu regret, că absolvenţii Facultăţii noastre nu au pregătirea clinică necesară unui bun medic din cauza lipsei de frecventare a serviciilor spitaliceşti în timpul studiilor.

2. Cursuri practice şi teoretice pentru infirmiere. .

In Clinica Infantilă s'au continuat cursurile practice înce­pute din anul 1921 pentru eleve infirmiere de copii şi cursurile (stagiu de practică şi lecţiuni teoretice) pentru infirmierele vizi­tatoare (surori de ocrotire) din anul I. şi al II-lea, Aceste cursuri au fost ţinute de Prof. Dr. T. Gane şi D-na Dr. Valeria Bologa, asistentă.

3. teze.

In cursul anului şcolar 1926/27 s'au făcut în Clinica Infan­tilă tezele următoare :

Dr. Pincus Klein: Căile de infecţie în tuberculoza copilului; Dr. Toanichie Marina: Formele clinice ale tuberculozei; Dr. Loghin Vasile: Semnul lui Turban; Dr. Komorowski Elena: Etiologia rachilismului.

57

4. Cursuri de perfecţionare şi specializare.

In scopul de a oferi medicilor şi persoanelor cari se ocupă de asistenţa copilului şi Puericultura posibilitatea de a se pune la curent cu starea actuală a acestor chestiuni, am ţinut un ciclu de conferinţe dela 12—20 Iunie 1927. La acest curs s'au înscris 46 persoane şi a fost ţinut de Prof. de Clinica Infantilă cu concursul: D-nei Dr. Elena Negru conferenţiară, Dr. G. Zugravii şef de lucrări, docent Dr. Axente Iancu, precum şi per­sonalul Clinicei Infantilă, Dispensariului şi Căminului de mame v Institutul „Principesa Elena"), Centrului pentru ocrotirea copii­lor şi Institutelor medico-pedagogice din Cluj.

In luna Iulie în Clinica Infantilă s'a făcut 4 conferinţe cu demonstraţhmi clinice şi de laborator pentru medicii cari au urmat cursul de perfecţionare iniţiat de Secţia medicală a ..Astrei".

Lipsurile Clinicei.

încă din anul 1920 Senatul Universitar în urma cererii Fa­cultăţii de Medicină a decis ca una din primele lucrări de reali­zat din complexul de clădiri necesare Universităţii din Cluj, este această clinică. S"a întocmit programul şi planurile necesare, am cerut de nenumărate ori începerea clădirei, fără rezultat până acum. S'a început construirea akor institute — a căror urgenţă e>*a m a i puţin justificată — iar Clinica Infantilă este lăsată în aceeaş stare „ruşinoasă'' cum o califică Rectorul din 19.20 în Memoriul său către Ministerul Instrucţiunii.

Starea actuală a acestei clinici în contrast cu celelalte insti­tute şi clinici ale Universităţii din Cluj nu mai poate dăinui atât pentru interesele învăţământului, cât şi pentru asistenţa medicală a copiilor. Actuala clădire veche, neîncăpătoare, umedă şi fără lumină nu numai că nu corăspunde cerinţelor higiene infantile, dar este un pericol pentru bolnavi ce vin să-şi caute în ea sănă­tatea. Nu avem posibilitatea izolărei raţională a copiilor nici carantinarea cazurilor ce întră; nu există verande, cubaj sau ventilare suficientă, nu avem anexele necesare unui serviciu spi­talicesc modern: oficii, bucătărie, spălătorie, băi, closete, etc. Ne lipsesc locuinţe potrivite pentru personal. Clinica prin instalarea ci contrazice toate preceptele şi învăţăturile ce profesăm dela catedră şi este inferioară ca confort locuinţei animalelor din alte inslitufp din Cluj.

58

CLINICA MEDICALĂ.

Director : Prof. Dr. I. Haţieganu.

Anul şcolar 1926—27.

Program: Aparatul digestiv; ficat, splină, pancreas, peri-toneu, boale de nutriţie. Leucemii, Limfogranulomatoză, Boale infecţioase.

S'au ţinut următoarele cursuri :

1. Curs de deschidere: Diagnosticul tumorilor abdominale. 2. Pancreatita cronică. Sindromul pancreatic. Ц caz) 3. Sindromul pancreatic acut. Drama pancreatică. 4. Pancreatita, cronică. Kistele pancreasului. 5. Cancerul capului pancreatic. (1 caz.) 6. Cancerul pancreasului. 7. Sindromul rectosigmoidan. (2 cazuri). Rectosigmoidită

ulceroasă. Proctită. 8. Rectosigmoidită-Sigmoidita. Proctită. (Continuare). 9. Tratamentul rectosigmoiditei, 2 cazuri, de stenoză eso-

fagiană. 10. Sindromul esofagian, Diagnostic, metodele de diagnostic. 11. Despre esofagitele inflamatorii şi cicatriciale. 12. Cancerul esofagului. 1 caz de cancer al cardiei. .13. Afecţiuni neuropaţice-spasm esolagian-dilataţie idiopa-

tieă-diverticul esofagian. 14. Policlinică: 2 cazuri de abces perirenal şi abces psoic. 15. Policlinică: Limfosarcom mediastinal. Sifilis pulmonar.

Cancer stomacal. 16. Cancerul stomacal. (1 caz). 17. Simptomatologia cancerului stomacal (continuare). 18. Etiologia-patogenia-formele dimice ale cancerului sto­

macal. 19. Tratamentul cancerului stomacal. Prezentări de cazuri :

Scarlatină. Aortită sifilitică. 20. Septicemii. 1 caz. 21. Sindromul septicemiei. Agenţii patogeni. Tratament. 22. Policlinică: 5 cazuri cu sindromul ulcerului gastric. 23. Etiologia, patogenia ulcerului gastric.

59-

24. Etiologia şi simptomatologia ulcerului g&stroduodenal. (Continuă).

25. Complicaţiile şi formele clinice a ulcerului gastric. 26. Diagnosticul, tratamentul şi prognosticul ulcerului

gastric, 27. Ulcerul pe curbura mică (cu cazuri). 28. Ulcerul duodenal (cu cazuri). 29. Ulcerul duodenal (continuare). Tratament. 30. Stenoza pilorică. Sindromul insujficienţjii evacuatoare,

(caz.) 31. Idem. (continuare). 32. Insuficienţa pilorică. 33. Diagnosticul radiologie al ulcerului gastric (conf. Dr..

I. Goia). 34. Boalele congenitale cardiace. (Dr. Telia.) 35. Enteroptoză. (2 cazuri). 36. Antrax (caz). Enteroptoză. Simptomatologie. 37. Gastroenteroptoza. (1 caz). Etiologie şi patogenie. 38. Atonie şi dilataţia stomacului. Policlinică: 3 cazuri de

stenoză pilorică. 2 cazuri de gastroenteroptoza. 39. Boalele stomacului operat. Un caz de gastroentero-anas-

tomoză cu ulcer recidivat. 40. Dispepsiile. Un caz de dispepsie tuberculosă. 41. Dispepsiile (continuare). Formele clinice. Tratament. 42. Gastroneuroza. Aerofagie. Merycism. Un caz de mery-

cism. 43. ' Diverticulii gastroduodenali. Un caz de diverticul duo­

denal. 44. Periduoidenitele. Intoxicaţia duodenului (3 pazuri). 45. Leucemiile cronice. 1 caz de mijeloză 1 caz de limfa-

denoză. 46. Tabloul clinic a myelozei şi a limfadenozei cronice. 47. Tabloul clinic şi hematologic al leucemiilor acute. 48. Patogenia şi concepţia modernă a leucemiilor. Trata-49. Introducere în boalele de nutriţie. (Dr. Savoilă).

ment. Policlinică: Reumatismul cerebral. Nermicoză intestinală 50. Icterul toxiinfecţios. Etiologie, anat. pat., patogenie 2

cazuri de icter cataral simplu. 51. Tabloul şi formele clinice la: icterul cataral, —• sifilitic

60

— icterului Weil; febra galbenă, ictere în cursul boalelor toxi-inf<eeţioase.

52. Concepţia modernă a gripei. Formele clinice ale gripei simple. 5 cazuri de gripă complicată.

53. Diagnosticul diabetului. Istoric. Etiologie. (3 cazuri). Di1. Garrilă.

54. Gripa complicată. Tratamentul gripei. 55. Gonstipaţia. (Forme clinice). 56. Gonstipaţia dreaptă, (cazuri). 57. Patogenia, fiziologia, patologică, anat-patologică a dia­

betului. Acidoza diabetică. Simptomatologie. (Dr. Gavrilă). 58. Tratamentul constipaţiei habituale. 59. Despre colite. Simptomatologie. Etiologie, diagnostic. 60. Golita dreaptă-dispepsia cecală. Tratamentul colitelor. 61. Goma diabetică, forme clinice, complicaţiuni, diagnostic,

prognostic. (Dr. Gavrilă). 62. Tratamentul colitei. Simptomatologia litiazei biliare. 63. Complicaţiile litiazei biliare. 64. Etiologia,- patogenia litiazei biliare. Tratamentul me­

dical. Indicaţiile chirurgicale ale litiazei biliare. 65. Tratamentul diabetului. (Dr. Gavrilă). 66. Un caz de liinfogranulomatoză. Tabloul clinic. 67. Formele clinice ale limfogranulomatozei. Etiologie.

Diagnostic. 68. Tratamentul diabetului (continuare, Dr. Gavrilă). 69. Diagnosticul diferenţial al limfogranulomatozei. Trata­

ment. Limfosarcomatoza. 70. Poliglobulia. I Tn caz de boala lui Vaguez. 71. Continuare idem. 72. Diabetul insipid. Un caz de obezitate. Etiologia şi pato­

genia obezităţii. Dr. Gavrilă. 73. Fiziopatologia căilor biliare extrahepatice. 74. Semiologia căilor biliare extrahepatice. 75. Metode de investigaţie a căilor biliare extrahepatice. 76. Obezitate; simptomatologie, forme clinice, diagnostic

prognostic şi tratament. (Dr. Gavrilă). 77. Tulburările funcţionale şi anatomice ale căilor biliare

extrahepatice. 78. Sindroamele extrahepatice. 79. Policlinică, (cazuri diferite).

80. Trei cazuri de pentonită cronică bacilară. 81. Peritonitele cronice. 82. Guta, tratamentul gutei (Dr. Gavrilă). 83. Diagnosticul diferenţial al peritonitei cronice. Tratament. 84. Pellagra. 2 cazuri de pellagră. 85. Tumorile ficatului. Un caz de cirhoză hepatică, 86. Cancerul intestinal, (cazuri). 87. Cancerul rectosigmoidian. Un caz de cancer reatal. 88. Hepatomul primar. Policlinică, (cazuri). Hepatita lentă. 89. Un caz de cirhoză hepatică. Cirhozele. 90. Etiologia-patogenia, simptomatologia şi tratamentul

cirhozei hepatice.

Semeiologia medicală.

Dl Conferenţiar Dr. Goia a ţinut cursuri de semeiologie me­dicală tfatând toate capitolele semiologiei.

Dispensarul studenţesc (condus de Dr. L. Daniello).

înfiinţarea Dispensarului anti-ttuberculos a studenţilor uni­versitari din Cluj, a fost hotărâtă, cu ocazia unei intruniri. ce au avut-o în anul 1926, la Bucureşti delegaţii ai celor 5 univer­sităţi din ţară, şi un reprezentant al Ministerului Sănătăţii. In baza unei propuneri a Dlui Profesor I. Haţieganu directorul Clinicii medicale din Cluj. D-sa sesizat de frecvenţa tuberculozei printre studenţi, a intreprins împreună cu asistentul său Dr. Daniello o anchetă (publicată în revista ştiinţelor medicale) din ale cărei concluziuni reeşia clar, necesitatea de a lua imediate măsuri faţă cu ravagiile, pe cari tuberculoza le face, în rându­rile tineretului universitar.

Rectoratul Universităţii din Cluj, a aprobat înfiinţarea dis­pensarului.

Din lipsă de local propriu şi fonduri suficiente, dispensa­rul a fost adăpostit provizoriu în Clinica Medicală şi şi-a început imediat activitatea. Cu conducerea lui, a fost încredinţat Dl Dr. L. Daniello. In timpul concediului de studii al acestuia, Dsa a fost substituit de Dl Dr. C. Manta, Atât unul cât şi celălalt şi-au pus serviciile lor în mod gratuit la dispoziţia studenţilor. Din ajutorul de Lei 30.000, acordat de fostul Ministru al Sănătăţii Publice Dl I. Lupaş s'au procurat imprimatele necesare dispen-

62

sarului precum şi mai multe instrumente şi aparte trebuincioase examenului clinic.

In cursul anului şcolar 1926—1927, dispensarul a dat 457 consultaţiuni şi a făcut tot atâta examene radiologice.

Din totalitatea studenţilor examinaţi, au fost găsiţi: Fă ră semne clinice şi radiologice de tuberculoză 303. Cu mici semne clinice şi radiologice de tuberculoză latentă 99. Atinşi de tuberculoză pulmonară fibroasă discretă activă 29. Atinşi de tuberculoză fibro-cazioasă activă 28. Boli cardiace 2. Boala lui Bazedow 1. Dintre cele 57 cazuri de tuberculoză active, 47 au fost in­

ternate în Secţia de Boli pulmonare a Clinicii Medicale, iar 10 au fost trimise spre a fi tratate la domiciliu de origine.

Forma clinică a tuberculozei celor internaţi a fost: Tuberculoză fibroasă discretă 23 Tuberculoză lobară superioară dreaptă 1 Scizurită şi peri-scizurită tuberculoasă 1 Tuberculoză fibro-cazeoasă incipientă 14 Tuberculoză fibro-cazeoasă cavitară 7 Dintre cei internaţi, au socombat în spital 2 Restiil au fost evacuaţi la domiciliu amelioraţi după o ospi-

talizare medie de cea. trei luni (totalul zilelor de tratament spi­talicesc, a fost 2560), şi dupăce au fost provăzuţi cu indicaţiu-nile necesare, continuării tratamentului şi evitării, răspândirii contagiunii. In trei cazuri s'a putut institui un pneumo-torace artificial.

Aproape toţi dintre studenţii menţionaţi mai sus, se află şi în prezent sub controlul dispensarului.

CLINICA OFTALMOLOGICĂ.

Director : prof. N. D. Michail.

Anul şcolar 1925—1926.

Cursul de clinică oftalmologică are prevăzut în program: două ore de studiu teoretic al afecţiunilor oculare (Marţ; şi Miercuri dimineaţa de la ora 10—11) şi două ore de aplicaţiuni practice (Joi după amiaza de la ora 2—4).

ёз

Ca în toţi anii: una din lecţiunile teoretice este rezervată ex-punerei capitolelor celor mai importante din patologia polului anterior al ochiului, iar cea de a doua lecţiune teoretică constă în demonstraţiuni policlinice, în raport cu capitolele teoretice studiate la catedră.

Lecţiunile practice die Joi după amiaza sunt rezervate ex­clusiv iniţierei studenţilor în practica boalelor de ochi. In aceste lecţiuni conduse de asistenţii cei mai vechi ai clinicei (Drii: Mit-ter, Chindler, Glăvan şi Vancea) sub directa supraveghere a pro­fesorului, studenţii sunt obişnuiţi să examineze complet bolnavii de ochi cu toate aparatele şi instrumentele ce necesită acest exa­men; sunt iniţiaţi la aplicarea tratamentelor; iar prin opera­ţiuni practicate pe ochii de animale, cât şi prin operaţiuni de mică chirurgie oculară practicate de către asistenţi pe om, li se completează toate cunoştinţele practice de prima necesitate.

In cursul acestui an şcolar s'au ţinut 62 lecţiuni de clinică oftalmologică, insistându-se cu deosebire asupra patologiei polu­lui anterior al ochiului şi asupra relaţiuniolr patologice dintre ochi şi restul organismului.

In liniamente generale aceste lecţiuni au avut următoarele subiecte;

1. Legăturile oftalmologiei cu celelalte ramuri ale medicinei. 2. Refracţia oculară: .statică şi dinamică. 3. Studiul miopiei. 4. Studiul iperinihopiei. v ; 5. Studiul artigmatismului. 6. Patologia acomodaţiei. 7. Patologia aparatului lacrimal. 8. Patologia pleoapelor. 9. Patologia conjunctivitei, insistându-se cu deosebire a-

supra trachomului, conjunctivitei blenoragice şi a conjunctivitei flictemulare.

10. Patologia conicei cu inzistare asupra cheratitei parenchi-matase şi a ulcerului coruean.

11. Patologia irisului, iritele. 12. Patologia cristalinului. 13. Glaucomul şi stările glaucomatoase. 14. Patologia orbitei. Pin cele 62 lecţiuni de clinică oftalmologică 17 reprezintă

lecţiuni de aplicaţinni practice, dintre cari 4" au fost rezervate

64

studiului practic al refracţiei oculare fiziologice şi patologice. Atât în cursul expunerilor teoretice, cât şi în cursul lecţia-

nilor policlinice şi ale lucrărilor practice s'au demonstrat studen­ţilor un foarte mare număr de cazuri de afecţiuni oculare din cele mai variate, spre a-i obişnui cu tablourile clinice cele mai uzuale.

S'au demonstrat de asemenea piese oculare provenind de la bolnavi, atât macroscopic cât şi microscopic, s'au făcut demon­straţii de bacteriologie oculară şi s'a completat cursul cu proec -

ţiuni electrice reprezentând bolnavi trecuţi prin clinică şi planşe demonstrative din atlasele de oftalmologie.

CLINICA OTO-RINO-LARINGOLOGICĂ

Director: Prof. Dr. PredescuyRion.

a) 1925—26

No. lecţiunilor ţinute în cursul anului şcolar 1925—26 au fost: 3 lecţiuni ţinute de Dl Dr. Nandriş, 5 de Dl Dr. Săbău. iar 32 de mine. Totalul lecţiilor 40.

Stagiul clinic a fost câte 8 şedinţe pentru fiecare serie re­partizată de decanat, ţinut de personalul clinicei.

Materia predată: Anatomia şi fiziologia laringelui. Infla-maţiunile acute şi cronice (foliculară, lacunară, hipertrofică, granuloasă, seacă atrofică, etc.) Abcesele amigdaliene (peri, intra, latero şi retrofaringiene).

Anginele acute simptomatice (scarlatina, rugeola, lizipelul, reumatismul). Dii'teria, Amigdalita Vincent.

Tuberculoza şi sifilisul faringelui. Tumorile, Arsurile şi uio-rozele faringelui.

Vegetaţiunile adeuride, rinofaringitele acute şi cronice : tu­morile rinofaringelui.

Anatomia, fiziologia, examenul şi terapeutica generală ale laringelui.

Inflamaţiunile acute laringiene (catarală, striduloasă, gri­pală, abcesul laringian, laringita stepto-stafilo-pneumococică, etc.) Difteria. Crupul.

Laringita cronică. Tuberculoza, sifilisul, tumorile, stenozele,, nevrozele şi paraliziile laringiene.

65

La punctul б vă comunicăm că în cursul acestui an s'au făcut următoarele publicaţiuni şi comunicări ştiinţifice.

1. Un caz de simfită frontală acută deschis în regiunea in-tersprâncenoasă.

2. Contribuţiuni la patogenia anofagiei, vederi personale. 3. Cancer spinocelular al nasului un copil de 5 ani. 4. 4 cazuri de epilepsie vindecate prin operaţia vegetaţiilor

adenoide. б. 2 cazuri de sarcom ale fosei pterigo-maxilare foarte ame­

liorate prin rontgenterapie. Comunicări făcute de Dr. Prof. Predescu-Rion la societatea

română de O. R. L. 6. Tratamentul raţional al faringitelor acute simptomatice. Comunicare făcută de Dl Drd. Eliescu Petre, preparator al

clinicei la cercul sanitar militar al C. 6 Arm. 7. Un caz de litiază salivară a glandei submaxilare. Comu­

nicare făcată de Dl Drd. Emi. Petrescu. 8. Un caz de faringo-laringită streptococică pură. 9. Un caz de cancer intrinsec laringi^n.

10. Un caz de halucinaţie auditivă. Prezentate de Dl Drd. Eliescu Petre la Societatea studenţilor în medicină Cluj.

11. Un caz de endoteliom al amigdalei stângi. Articolul apă* rut în revista sanitară militară No. 11—12—925. Dl Prof. P re ­descu-Rion şi Drd. P . Eliescu.

12. Ozena. Articol apărut în Clujul Medical Nr. 2—926. Dl Prof. Predescu.

h) 1926/27.

1. Totalul lecţiunilor predate au fost 4б şi anume: 27 ţinute de Prof. Dr. I. Predescu-Rion. 16 ţinute de Dr. I. Săbău 2 ţinute de Dr. P . Eliescu.

2. Materia predată a fost: Anatomia şi fiziologia trachei. Tracheita acută şi cronică,

ozena tracheială, sifilisul, tuberculoza, corpii străini tracheali. Tracheotomia şi indicaţiunile ei.

Semiologia urechii, nasului, nasofaringelui, laringelui. Vegetaţiunile adenoide. Rinita acută simplă şi simptomatică. Afecţiunile amigdalei: amigdalitele ac. şi cronice. Hipertrofia

amigdaliană. 5

66

Faringita acută şi cronică. Difteria. Mastoidita şi complicaţiunile ei. Otită medie acută şi cronică supurată şi complicaţiunile ei. Sin uzita maxilară, frontală şi etmoidală. Tuberculoza şi sifilisul laringian. Esofagita şi strictura esofagiană. 3. Articole apărute în reviste: Sifilisul osului incisiv de Prof. Dr. I. Predescu-Rion articol

apărut în Clujul Medical No. 5—6—927. 4. Comunicări: a) Mediastinita sifilitică, b) Tratamentul postoperator al mactoiditei prin ofonogen, c) Tuberculoza laringelui ca afecţiune în marea majoritate

a cazurilor vindecabile, d) un caz de limfosarcom atipic, comunicări făcute de Prof.

I. Predescu-Rion la Societatea de O. R. L. Buc. e) Malformaţie ra ră a cavului nazal, f) Edem apoplectic al vestileului faringo-laringian, g) Evoluţia neobişnuită a meigomei a osului incisiv, li) Sinechie choanală prin polipoză, comunicări făcute de

Prof. Predescu-Rion la al V-lea congres de 0. R. L. i) Gonsideraţiuni asupra legii pentru aptitudini fizice şi si­

mularea în armată. I) Despre ozena cu prezentări de cazuri, comunicări făcute

de Dr. P. Eliescu la Cercul Sanitar Militar Cluj. m) Otita medie şi complicaţiile ei, comunicări făcute de-

Drd. I. Pirancof la Cercul Sanitar Militar Cluj.

CLINICA NEUROLOGICĂ.

Director: Prof. Dr. Ion Mima.

192—26

A) Lecţiuni clinice (cu demonstraţhim de bolnavi, piese anatomopatologice, proecţiuni isto-patologice).

1. Simptomele şi gruparea lor în neurologie. 2. Gonsideraţiuni generale asupra anatomiei macroscopice

a sistemului nervos. 3. Id. a.Mipra anatomiei microscopice. 4. Lstopatologie generală a sist. nervos.

67

5. Emiplegie organică (Emiplegie cu atrofie musculară). 6. Emiplegia organică (Emoragie cerebrală). 7. Emiplegia organică (Emoragie cerebrală). 8. Emiplegia organică (Emiplegie sifilitică, ramolisment-

Jremurătură postemiplegică). 9. Emiplegia organică (alternă superioară).

10. Emiplegia infantilă cu atetoză. 11. Sindrom striat (pseudoemiplegie): mioclonii emiplegice.

Tîmiplegii toxice (puerperală, uremioe, p. g. p. e tc) . 12. Istopatologia emoragiei şi ramolismentului. Tratamentul

emiplegiei. 13. Un caz de nevralgie Sciatică funiculară. Diagnostic, tra­

tament. 14. Sindromul coreic (un caz de coree eredosif-ilitică?). 15. Un caz de paralizie radială traumatică. 16. Despre polinevrită. Un caz de polinevrită prelungită pr in

insuficientă tiroidiană latentă. 17. Două cazuri de polinevrită prelungită prin insuficienţăr

tiroidiană latentă. 18. Un caz de atrofie musculară tip Charcot-Marie. 19. Un caz de scleroză laterală amiotrofică. 20. Scleroza 'n plăci. Caz clasic ca simptomatologie. 2t . Scleroza în plăci. Paraplegie în flexiune. 22. Scleroza în plăci. Două cazuri incipiente. 23. Degenerescentă combinată a măduvei. Scleroză combi­

nată. Patogenie şi diagnostic. 24. Scleroza în plăci. Sinteză clinică. Evoluţie. Pronostic. 25. Etiologia, Patogenia, anat. patologică şi tratamentul

sclerozei în plăci. 26. Paraplegia sifilitică. Un caz de paralegie sifilitică cu

disocierea siringomielitică a sensibilităţii, — diagnostic dife­renţial.

27. Un nou caz de paraplegie sifilitică — Paraplegie în fle­xiune. Etiologia şi patogenia paraplegiei.

28. Monoplegie crurală sifilitică — anatomia patologică şi tratamentul paraplegiei sifilitice.

29. Morbul lui Pott. Paraplegia pottică. 30. Traumatism al coloanei vertebrale — atrofie musculară,

Prow—Sequard frust. 5*

68

31. Paraplegie siringomielitică. 32. Paraplegie prin compresiune a măduvei (tumoare) ame^

Horată prin radioterapie. 33. Un nou caz de paraplegie prin compresiune a măduvei;

localizare cu lipiodol (Sicard)-operaţiune. 34. Un caz de paraplegie congenitală (Little) cu paralizie fa­

cială a frigore. 35. Parkinsonisin postencefalitic şi maladia lui Parkinson. 36. Despre Miopatii (cu prezentarea a trei cazzuri). 37. Sindromul eerebelos. 38. Tumori cerebrale (un caz de vdem papilar). Encefalită

letargică simulând o tumoare cerebrală. 39. Despre afazie, (un caz de afazie totală şi unul de afazie

sensorială). 40. Două cazuri de tabes cu afaxie.

41. Un caz de artropatie tabetică — două cazuri de tabes fără ataxie с u atrofie incipientă a nervului optic —• un caz cu oftalmoplegie dublă şi atrofie optică.

42. Anatomia patologică, patogenia şi tratamentul tabesului. 43. Un caz de paralizie reflexă. Patogenia şi tratamentul

acestor paralizii. Polul probabil al insuficienţii tiroidiene latente.

CLINICA PSICHIATRICĂ.

Director: Prof. Dr. C. Ureche,

a) 1925—26

1. Istoric, Localizări, Etiologie. 2. Turburări de memorie, atenţie, afectivitate, halucinaţii,

delir ii. 3. Voinţa, Asociaţii de idei, conştiinţă, personalitate, acte,

mimică, vorbire. 4. Lichidul cevalo-rachidian. Puncţia cerebrală. Encefalo-

grafia şi injecţiile de lipiodol. 5. Antropologie. Neurologie oculară. 6. Patologia hipofizară. 7. Sindromul tuberian. 8. Sindromul tuberian.

••9. Hipertiroidismul. 10. Traumatisme craniene (epilepsie şi infantilism, monople-

69

gri, sindromul sensitiv cortical, comaţia cerebrală, turburările psichice).

11. Encefalită letargică (2 lecţii). 12. Tumorile cerebrale (2 lecţii). 13. Mania, ciclotimia. 14. Melancolia, psichoza periodică. 15. Confuziile mintală (2 lecţii). 16. Sifilisul cerebral (4 lecţii). 17. Alcoolismul (2 lecţii). 18. Automatismul ambulator. 19. Paralizia generală (4 lecţii). 20. Demenţaprecoce (3 lecţii). 21. Paranoia. 22. Epilepsiile (curs făcut de Dl Dr. Mihailescu). 23. Neurastenia. Psichoanaliza. 24. Psicliiatria legală.

b) 1926—27.

S'a făcut 2 cursuri câte de l1/^ ore pe săptămână şi con­form dispoziţiunei Consiliului Profesoral s'a făcut şi lecţiuni de Endocrinologie.

С и r s и r i.

1. Istoric. Etiologie. 2. Localizări cerebrale. Date de fiziologie. 3. Lichidul cefalo-rachidian. 4. Turburările de memorie, atenţie, conştiinţă, asociaţie de

idei. 5. Deliruri. Halucinaţii. 6. Acte la alienaţi. 7. Paranoia. 8. Hipotiroidism. Guşă. 9. Traumatizmele craniene. Afazia.

10. Sifilisul nervos traumatic. 11. Boala lui Basedovv. 12. Sindromul tuberian şi glanda hipofiză. 13. Gigantism, Acromegalie. 14. Patologia şi fiziologia glandei pineale. 15. Demenţa precoce.

70

i<3. Demenţa precoce. 17. Infantilism, Nanism. 18. Demenţa senilă. 19. Demenţa senilă. 20. Tumorile cerebrale. 21. Hidro-cefalia. 22. Paralizia generală. 23. Paralizia generală. 24. Paralizia generală. 25. Sifilisul cerebral. 26. Sifilisul cerebral. 27. Sifilisul cerebral. 28. Sifilisul cerebral. 29. Epilepsiile. 30. Epilepsiile. 31. Boala lui Parkinson. 32. Encefalita letargică. 33. Encefalita letargică. 34. Neurastenia. 35. Scleroza în plăci. 36. Histeria. 37. Electroterapie. Hidroterapie. Grenoterapie. Masaj. 38. Psichiatrie legală. 39. Paralizia generală. 40. Sifilisul cerebral.

CLINICA GINECOLOGICĂ ŞI OBSTETRICALĂ.

Director Prof. Dr. Grigorm Cristea.

a) Lec\iile făcute în anul şcolar 1925—26.

O b s t e t r i c ă :

1. Ovolul, fecundaţia şi desvoltarea oului fecundat. 2. Modificările organelor femeeşti în graviditate. 3. Semnele de graviditate. 4. Diagnosticul de gravidă. 5. Higiena sarcinei. 6. Antisepsia în obstetrică. 7. Basinurile.

8. Prezeiitaţiile. 9. Naşterea.

10. Lăuzia. 11. Infecţia puerperală. 12. Avorturile. 13. îngrijirea noului născut. 14. Sarcina generală şi multiplă. 15. Placenta şi circulaţia sanghină feto-placenta 16. Mola Hydatiforma. 17. Hydramniosul. 18. Sarcina extrauterină. 19. Bclam'psia.

Operaţiuni obstetricale-

20. Apucările forcepsului. 21. Versi\inile. 22. Decapitaţiile. 23. Cranioclasiile.

G у н e с, o l o o i e: 1. Anatomia organelor genitale femeeşti. 2. Semiologie gynecologică. 3. Tulburări menstruale. 4. Secreţia internă. 5. Retroversiele uterine. 6. Prolapsurile. 7. Fistule vesico-vaginale. 8. Vulvo-vaginite. 9. Metrite,

10. Salpingo-ovarite. 11. Bartolinite. 12. Tumori. 13. Vuptele ovarului. 14. Fibromele. 15. Carcinoamele. 16. Ohorioepiteliomele.

Operaţii gynecologice în faţa studenţilor:

17. Colporafii şi colpoperineorafii. 18. Hipteropexii.

72

19. Sarcină extrauterină. 20. Hysterectomii subtatele. 21. Hysterectomii totale. 22. Hypterectomii abdominale largi (Panhypterectomii).

Lucrări practice:

Studenţii au făcut exerciţii practice de trei ori pe săptă­mână câte 2 ore după masă şi d!e două ori câte două ore înainte de masă.

Erau împărţiţi în serii şi repartizaţii la Gynecologie — obstetrică — şi Fantom — demonstrând uli-se în seriile de stagiu la fiecare secţie, toate cazurile aflătoare în tratament şi practi­când operaţiile obsstetricale la Fajitoni.

Grupele de la Gynecologie luau parte şi la primirea bolna­velor în clinică examinând cazurile împreună cu Dl Profesor.

h) 1926—27.

1. Rolul glandelor endocrine. 2. Rolul endtocrin al ovarului. 3. Ovulul, fecundaţia şi desvoltarea oului fecundat-4. Modificările orgaiielor femeeşti în graviditate, б. Semnele de graviditate. 6. Diagnosticul de gravidă, 7. Higiena sarcinei. 8. Antisepsia în obstetrică. 9. Basinurile.

10. Prezentaţiile. 11. Naşterea, 12. Lăuzia. 13. Infecţia puerperală. 14. Avorturile. 15. îngrijirea noului născut. 16. Sarcină gemelară şi multiplă. 17. Placenta şi circulaţia sanguină feto-placentară. 18. Mol a Hydatiforma. 19. Hydramniosul. 20. Sarcina extrauterină. 21. Eclampsia. 22. Febră puerperală.

73

Operaţiunile obstetricale.

23. 24. 25. 26.

Aplicarea forcepsului. Versiunile. Decapitaţiile. Cranioclasiile.

Ginecologie.

1. Anatomia organelor genitale femeieşti. - 2. Semiologie gynecologică. 3. Turburări menstruale. 4. Retroversiile uterine. •5. Prolapsurile. 6. Vulvo-vagini le . 7. Metrite. 8. Salpingo-ovarite. 9. Bartolonite.

10. Tumori în general. 11. Chystele ovarului. 12. Fibroanele organelor genitale femeieşti. 18. Carcinoamele organelor genitale femeieşti. 14. Ohorioepitelioamele.

15. Hysterectomii subtotale. 16. Hysterectomie largă Wertheim. 17. Hysferopexii. 18. Colporaf-ii şi Colpoperineorafii. 19. Sarcină extrauterină. 20. Prolapse uterine.

Afară de aceste cursuri teoretice şi practice, studenţii au mai făcut stagiu clinic câte două ore, de 3 ori săptămânal. Erau împărţiţi în serii şi repartizaţi la Gynecologie, Obstetrică şi Fan-tom. — demonstrându-li-se în celea 10 zile de stagiu la fiecare secţie, toate cazurile aflătoare în tratament şi practicând opera­ţiile obstetricale la Fantom.

Grupele de la Gynecologie luau parte la primirea bolnavelor în Clinică, examinând toate cazurile împreună cu dl Profesor.

Operaţii executate în faţa studenţilor.

74

INSTITUTUL DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ ŞI TOPOGRAFICĂ.

Director: Prof. Dr. V. Papilian

a) 1925—26

Anul 1. (Semestrul 1 şi 2). /. Curs.

a) Profesor Papilian 31 lecţiuni. b) Docent Dr. Velluda 31 lecţiuni. c) Dna Dr. Mitrea C. (asistentă) 11 lecţiuni.

II. Demonstraţii.

a) Profesor Papilian 21 demonstraţii. b) Docent Dr. Velluda 11 demonstraţii.

III. Lucrări practice.

S'au făcut în total 250 ore. In total cu anul I s'au ţinut 73 lecţiuni câte 6 pe săptămână

a câte o oră fiecare; demonstraţiile făcute parte de Profesor Pa ­pilian, parte de Dl Velluda au fost în total 32. iar lucrările prac­tice făcute de preparatorii şi asistenţii Institutului au fost fă­cute în total 250 ore, câte 15 ore săptămânal pentru sem. I. şi câte 3 ore săptămânal pentru sem. al I I .

Subiectul lecţiunilor şi lucrărilor practice a fost: Prof. Papilian: a) Noţiuni de embriologie.

1)) Organ de simţ. Dr. Velluda: a) Sist, urogenital. Dr. C. Mitrea: Osteologic. La lucrările practice: disecţia câte 2 piese de fiecare stu­

dent, de membru sau cap şi cuprinzând în acelaş timp disecţia tuturor elementelor (muşchi, xnee, nervi), precum şi descoperiri la piesa respectivă.

Anul I I . (Sem. I—II.)

/, Curs. (în tot cursul anului)

Dl Prof. Papilian, a ţinut lecţiuni câte o oră săpt. în total 26 lecţiuni.

75

Diy Docent Velluđa a ţinut câte o lecţiune săpt. in total 26 lecţiuni.

II. Demonstraţiuni :

Docent Velluda a ţinut demonstraţie de 2 ore de Anatomie pe viu, în tot timpul anului în total 48 demonstraţiuni.

Lucrările practice.

Lucrările practice au fost ţinute de preparatori şi asistenţi,, au lucrat fiecare studenţi. Lucrările au fost ţinute săptămânal de câte 4 ore în total 96 ore.

Subiectul lecţiunilor şi lucrărilor practice a fost: Prof. Papilian: a) Regiunea hernial. Dr. G. Velluda: a) Reg. rachidiană.

h) Sist. nerv. organo-vegetativ.

Lucrări practice:

Dr. Velluda a ţinut demonstraţiuni de anatomie de viu. h) descoperiri pe cadavre făcute de fiecare student în parte

sub conducerea preparatorilor şi asistenţilor.

b) 1926—27

Anul I. (Semestru I şi I I ) . /. Curs.

a) Profesor Papilian 42 lecţiuni. b) Docent Dr. Velluda 42 lecţiuni. c) Dna Dr. Mitrea G. (asistentă) 16 lecţiuni.

//. Demonstraţii.

a) Profesor Papilian 26 demonstraţii. b) Docent Dr. Velluda 12 demonstraţii.

III. Lucrări practice.

S'au făcut în total 260 ore. In total cu anul I. s'au ţinut 100 lecţiuni câte 6 pe săptă­

mână a câte o oră fiecare: demonstraţiile făcute parte de profe­sor Papilian, parte de Dl Velluda au fost în total 38, iar lucrările practice făcute de preparatorii şi asistenţii Institutului au fost

76

Mente în total 260 ore, câte 15 ore săptămânal pentru sem. I . ţi câte 3 ore săptămânal pentru sem. al I I .

Subiectul lectiunilor şi lucrărilor practice a fost: Prof. Papilian a) Noţiuni de embriologie.

b) Organ de simţ. Dr. Velluda: a) Aparatul digestiv. Dr. C. Mitrea: Osteologie. La lucrările practice: disecţia câte 2 piese de fiecare student,

de membru sau cap şi cuprinzând în acelaş timp disecţia tuturor elementelor (muşchi, vase, nervi), precum şi descoperiri la piesa respectivă.

Anul II . (Sem. I—II.)

I. Curs. (în tot cursul anului).

Dl Prof. Papilian, a ţinut lecţiuni câte o oră săptămânal, în total 30 lecţiuni.

Dr. Docent Velluda a ţinut câte o lecţiune săptămânal, în total 30 lecţiuni.

//. Denionstraţiuni.

Dl Prof. Papilian a ţinut demonstraţie câte o oră săptămâ­nal pe cadavre, în tot timpul anului în total 48 demonstraţiuni (16 nu fost ţinute Duminică şi au fost ţinute în mod'facultativ.).

III. Lucrările practice.

Lucrările practice au fost ţinute de preparatori şi asis­tenţi, a lucrat fiecare studenţi. Lucrările au fost ţinute săptă­mânal de câte 4 ore în total 102 ore.

Subiectul lectiunilor şi lucrărilor practice a fost : Prof*. Papilian: a) Reg. herniare. Sistem, nerv. org. vegetativ. Dr. G. Velluda : a) Diferite regiuni topografice (topografia

reg. eranio-cerebral e tc) . Lucrări practice : Descoperiri pe cadavre făcute de fiecare

«tudent în parte sub conducerea preparatorilor şi asistenţilor.

1T.

INSTITUTUL DE CHIMIE BIOLOGICĂ.

Prof. Dr. P. Thomas

1926—27.

Conform noului regulament, anul acesta nu s'a ţinut C U I - J

de Chimie biologică pentru studenţii în medicină. S'a ţinut curs de chimie alimentară cu studenţii anului al

I I I . de Farmacie.

Curs и r i.

Alimente. Regim alimentar. Importanţa regimului. Elemente indispensabile. Elemente accidentale. Digestibilitate. Isodinamie. Acţiunea dinamică specifică.

Substanţele proteice. Natura lor chimcă. Acizi aminaţi. Re­acţii specifce ale proteinelor. Lysina şi rolul său în creştere. Triptofanul şi equilibrul azotat.

Substanţele hidrocarbonate. Digetibilate celulosei. Diastaze. Rol şi acţiune specifică.

Rolul materiilor minerale în organism. Materiiile minerale şi equilibul ionic.

Materiile grase. Constituţie. Rol în organism. Vitaminele. Avitaminozele sau boalele prin carenţă: Rachi-

tism, xeroftalmia, Beri-beri, Scorbut, Factorul antipelagros. Ac­ţiunea razelor ultraviolete asupra conţinutului în vitamine.

Apa. Compoziţia, Rezidiul uscat, alcalinitate, subst. orga­nice, Amoniacul, Amoniacul albuminoid, ac. azotos, ас. azotic, clorul.

Vinul. Compoziţie. Falsificare. Examen organoleptic. Al­coolul.

Bere. Preparare. Compoziţie. Falsificare. Ofet. Preparare . Gompozizţie. Spirtuoase în general. Modul de preparare. Falsificare^ Com­

poziţie. Laptele. Compoziţie chimică. Proprietăţi. Falsificare. Grăsimi şi uleiuri. Compoziţie chimică, Proprietăţi fizice. Carne şi conserve. Mod de preparare. Conserve. Falsificare. Făină. Compoziţie. Proprietăţi fizice. Falsificare. Paste alimentare. Compoziţie. Falsificare. Bomboane şi siropuri. Compoziţie. Falsificare.

7 8

Cositorul şi falsificarea lui cu Plumbul. Petrolul. Compoziţie. Proprietăţi fizice.

Lucrări practice.

Analiza apei: Dozarea rezidiului sec. Dozarea rezidi ului de calcinare. Dozarea alcalinităţei. Dozarea substanţelor organice. Dozarea amoniacului liber. Dozarea amoniacului albuminoid. Pu­nerea în evidenţă şi dozarea acidului. Punerea în evidenţă şi dozarea acidului azotic. (Metoda Devarda). Dozarea clorului. (Metoda Molir).

Analiza vinului. Compoziţie în general. Substanţe spre con­servare : bioxid de sulf, ac. salicilic, compuşi de fer. Subst. de fal­sificare. Sacharina, materii colorante, zahăr de feculă (glucoza), apă, alcoolul. Examen organoleptic. Dozarea alcoolului. Dozarea alcoolului cu ebulioscopul. Determinarea rezidului sec. Determi-naea extractului cu refractometrul.

Analiza Berei. Examen organoleptic. Dozarea alcoolului. Evidenţierea zaharinei şi a acidului salicilic.

Analiza oţetului. Dozarea acidităţii. Determinarea acidului acetic în apă.

Spirtoase în general. Căutarea aldehidelor. Căutarea feno­lului. Punerea în evidenţă a acidului cianhidric. Dozarea acidu-luilui cianhidric.

Analiza laptelui. Determinarea greutăţii specifice. Dozarea materiiilor grase. Dozarea caseinei. Diferenţierea laptelui crud de cel fiert.

Grăsimi şi uleiuri. Determinarea punctului dle fuziune. Do­zarea acidităţii libere, sau cifra acidităţii. Determinarea cifrei de saponificare după metoda Kottsdorfer. Determinarea indice­lui de Iod. Determinarea cifrei Beichert-Meissl.

Carne şi conserve. Dozarea apei, grăsimilor, subst. azotate, cenuşa. Formaldehidă. Acid boric, fior. Materii colorante, carmi­nul. Făina, Examen microscopic. Dozarea apei. Dozarea cenuşei. Dozarea glutenului umed. Dozarea acidităţii. Căutarea materiilor minerale eventual adaogate. Căutarea alaunului. Dozarea azotu­lui (Kjeldall). Dozarea materiilor grase. Dozarea hidraţilor de carbon.

Paste alimentare, Aciditate. Materii colorante artificiale. Căutarea părţilor constituante ale oului din pastele făinoase. Cercetare asupra ,,back pulverului".

79

Bomboane, siropuri. Dozarea zaehărului. Căutarea materii­lor colorante derivate đin gudron. Calcularea zacharozei şi a glu­cozei dintr 'un amestec.

Căutarea plumbului în materialul de cositorit. Căutarea plumbului solubil în vasele smălţuite.

Petrolul. Greutatea specifică. Punct de inflamaţie.

INSTITUTUL DE FIZIOLOGIE

Director Prof. Dr. I. Niţescu

1926—27.

40 de lecţiuni a l1/* oră asupra funcţiilor de nutriţie, 39 de şedinţe de lucrări practice de 3—3 1 / 2 ore, 12 lecţiuni de 1V2 oră în sem. II . cu studenţi în farmacie:

noţiuni de fiziologie umană, 10 şedinţe de demonstraţiuni de 2 1/ 2—3 ore pe lângă demon­

straţiile făcute la curs. In aceste 10 şedinţe s'au făcut următoa­rele demonstraţiuni:

Cryoscopie: Determinarea punctului crioscopic a serului ar ­tificial şi a serului sanguin pentru demonstrarea isotonicităţei.

Polarimetric: Dozarea unei substanţe dextrogire-glucoza-şi a uneia levogire-fructoză prin Polarimetru lui Lippich cu câmp triplu.

Suc. Gastric: Recolta sucului gastric dela animale cu fistulă gastrică.

Demonstrarrea acţiunei proteolitice- a tripsinei pancreatice prin dozarea aminoacizilor. Metoda titrari cu formol. Reacţia unor amino-acizi.

Analiza de gaze: a) Analiza aerului din sala de curs cu ajutorul aparatului Haldane. h) Analiza aerului alveolar la om după metoda Douglas-Priestley.

Determinarea oxigenului din sângele arterial şi cel venos cu aparatul diferenţial Barcroft.

Determinarea curbei de disociaţie a oxigenului. Tonometrul Barcroft, Prepararea amestecurilor de gaze (O, N, C0 2 ) .

Metoda grafică: Cilindrul incriitor. Peniţa de înscriere. Aparatul explorator şi înscriitor. Cronograf Jaquet. Cronogra*

80

electromagnetic. Acumulator. Robină-Harvard. Excitator de mâna. excitator de sciatic.

Adaptarea contracţiunilor cardiace la travaliu ce trebueşte făcut.

înscrierea presiunei sanguine la câne şi epure. Demonstra­rea acţiunei vaso constrictive a adrenalinei pe câne. Demonstra­rea acţiunei hyposensive a diepresorului prin înscrierea presiu­nei sanguine le epure înainte şi după excitarea depresorului. Secţionarea şi excitarea simpaticului cervical şi observarea ac­ţiunei tonice şi presoare a firişoarelor lui asupra vaselor ure-chei dela epure.

Determinarea rezervei alcaline a sângelui cu aparatul Yan-Slyke.

Determinarea pH-lui dintr 'un lichid oare care şi din plasma sanguină prin metoda colorimetrică cu aparatul la Motte.

Determinarea metabolismului bazai pe om cu aparatul Krogh.

INSTITUTUL DE IGIENĂ ŞI IGIENĂ SOCIALĂ.

Director Prof. I. Moîdovan.

Anul şcolar 1926—27.

Cursul şi lucrările practice de Igienă şi Igienă socială (Prof. Moîdovan) s'au făcut în conditiuni similare ca şi în anii trecuţi cu deosebirea, că s'a dat lucrărilor practice epidemiologice şi chimice o extensiune mai mare.

Cursul şi lucrările practice din Microhiologie (Prof. agr. Baroni) s"au ocupat cu agenţii patogeni obişnuiţi, urmărind scopul, ca studenţii să cunoască precis calităţile lor morfologice şi biologice, patogenitatea pentru animal, patogeneza infecţiuni-lor si diagnosticul lor etiologic.

INSTITUTUL DE ISTOLOGIE ŞI EMBRIOLOGIE.

(Director prof. Dr. Ion Drăgoi).

a) Anul 1925 26.

1. Cursul de Istologie şi Embriologie, urmând să fie în ­trerupt în anul şcolar 1925/26 prin faptul căi noul regulament prevede să fie făcut în viitor cu studenţii anului I I , Consiliul

81

profesoral a admis instituirea unui curs special introductiv de „Technică microscopică" şi „Cytologie", paralel cu acela de Bio­logie Generală, cu studenţii anului I.

Acest curs făcuit în 19 şedinţe de câte o oră, a fost început la 18 Nov. 1925 şi încheiat la 17 Mai 1926.

2. Lecţiunile au fostHKiute de mine, iar lucrările practice au fost conduse şi supraveghiate de personalul Institutului.

3. Lucrările practice s'au ţinut în 10 şedinţe de câte două ore — numai in esmestrul I I .

4. Titlul ieeţiunilor : a) Cytologia, Yeehiile concepţiuni asupra structurii orga­

nismelor. Teoria evoluţiunei şi a epigenezei. Epoca lui Malpi-ghi, a lui Schleiden şi Schwann şi epoca modernă. Instituirea lechnicei microscopice în cytologie,

b) Lupa o şi microscopul. Lentile. Refracţia. Indicele de re­fracţia. Microscopul compus ; părţile sale constitutive. Partea mecanică a microscopului.

c) Partea optică a microscopului. Aparatul de luminat. Sur­sele de lumină. Aberaţiunile. Obiective achromatice şi apochro-înatice. Obiective uscate, cu imersie şi cu corecţie. Oculare nega­tive, positive şi compensatoare. Notaţiunea obiectivelor şi а осин larelor. Puterea de mărire a microscopului.

d) Modul de întrebuinţare şi îngrijirile ce trebuesc date microscopului. Camera clară, şi aparatul de desenat cui oglindă. Micrometrie. TJltramicroscopul.

e) Preparaţiunea microscopică. Examenul în stare proas­pătă. Coloraţiuni vitale. Disociaţiunea. Decalcificaţiunea. Fixarea şi agenţii fixatori. Incluziunile apoase şi anhidre. Metodele sec­ţiunilor. Colorarea şi montarea.

f) Celula. Exemple fiziologice şi morfologice de celule. Pro­toplasma ; caractere fizice, morfologice, structura, caractere chi­mice. Protoplasma funcţională. Protoplasma specifică. Deuto-plasma.

g) Membrane celulare, primare şi secundare. Diferencia-ţ iu nea membranei. Nucleu ; morfologie, compoziţie chimică şi structură. Raportul nucleoplasmatic. Rolul nucleului.

h) Aparatul Holmgren. Centrul celular. Sfera şi Asterul. Multiplicarea celulelor. Cytodiereza la unicelulare şi la meta-zoare. Factorii cari determină diviziunea celulară.

6

82

i) Figura chromatică şi centrii cenetici ai mitozei. Diviziu­nea directă, lieproducţiunea indivizilor, asexuală şi sexuală. 0 -rigina celulelor sexuale la Ascaris şi la Vertebrate.

j) Determinarea sexului. Prespermatogeneze. Spermatogeneze la Ascaris şi la Vertebrate. Evoluţia spermatidei. Heterochro-mozonul. Morfologia, structura şi biologia spermatozoidului.

k) Ovogeneza ia Ascaris şi la Verebrate. Mrfologia şi Struc­tura ovocytului. Vitelogeneza. Celule foliculoase. Ovocyte ale-cite, centrolecite şi telolecite.

1) Determinantele lui lui Weissmann. Fecundaţia la meta-zoare, normală şi anormală. Polysperniia. Cauzele monosper-miei. Efectele eopulaţiunei pronucleilor. Parthenogeneza natu­rală şi experimentală.

m) Segmentaţia. Influenţe compoziţiuni oului asupra mer­sului segmentaţiei. Blastula la Amfiox, Batracieni, Paseri şi Mamifere.

n) Gastrula la Amfiox. Batracieni, Paseri şi Mamifere. Foiţele blastodermice, primare şi definitive. Derivatele blasto-dermice.

o) Celula embrionară şi diferenciaţiunea celulară. Ou he-terogen şi homogen. Caracterele, factorii procedeele şi rezulta­tele diferenciaţiunei celulare.

p) Celula sensibilă. Substanţa nervoasă conductrice şi pro-ductrice. Celula nervoasă, forma şi structura.

q) Celula musculară. Diferenciaţiunea fibrilelor. Substanţa celulară şi substanţa fibrilară.

r) Celula nutritivă. Celula şi substanţa glandulară, Celula intestinală, peritoneală, renală, grăsoasă, pigmentară, plasma-tice, mastzellen şi clasmatocitele.

s) Celule de susţinere — epiteliale şi mezenchimatoase. De­generescenta şi moartea celulelor. Necrobiozele şi fenomenele a-berante. Multiplicarea anormală a celulelor.

Lucrări practice :

Exerciţii de microscopie. Ultramicroscopul. Camera clară. Desenul microscopic. Examenul celulelor vii, necolorate şi co­lorate cu roşu neutru. Preparaţ iuni din ovule şi spermatozoizi. Ovula nefecondată, fecondată şi segmentată. Celule vegetale şi animale în diviziune indirectă. Blastule. Glastrule. Celule epi-

teliale, musculare, nutritive, şi nervoase. Structuri de celule, mitochondrii, enclave albuminoide şi grăsoase.

Prenaraţiunile microscopice, făcute de personalul Institu­tului, a a rămas proprietatea D-lor studenţi.

б. Lucrări ştiinţifice făcute în Institut : Contribuţiuni asupra desvoltării ţesuturilor şi a diviziunei

celulare la mormolocul de broască sub influenţa nutriţiunei cu extract şi glandă tiroidienă. Cercetări experimentale. Teză 15 Ian. 1926

b) Amil 1926127.

Cu anul I. Semestrul I, Technică Microscopică şi Cytologie. S'au făcut 10 ore de curs şi 38 ore de lucrări practice şi

demonstraţiuni tratând u-se despre : Istoricul întrebuinţării aparatelor optice în biologie. For­

marea imaginilor în microscopul simplu şi compus. Partea me­canică a microscopului.

Obiective. Aberaţiile, Unghiul de deschidere şi Uvertutra me­canică a obiectivelor. Obiective uscate şi cu imersiune. Calităţile obiectivelor. Ocularele, Micrometria. Desenul imaginilor obţinute cu. microscopul. Puterea de mărire a microscopului. Aparatele cu câmp negru şi Ultratnicroscopul. Pre paraţiunea microsco­pică, temporară şi permanentă. Procedee de a face o prepara­ţii! ne microscopică. Fixare, inclusie, microtomie, coloare şi mon­tare.

Celula. Morfologia şi organele celulei. Protoplasma, nucleul, membrana, centrul celular. Diviziunea celulară indirectă şi di­rectă. Reproducerea indivizilor, asexuală şi sexuală. Celule se­xuale şi somatice. Spermatogeneza şi ovogeneza. Fecondaţia. Partenogeneze. Formarea foiţelor blastodermice şi a embrio­nului. Anexele embrionare. Diferenciaţiunea celulară. Teoriile actuale ale heredităţii.

Cu anul I I . Semestrul I şi I I . Istologie şi anatomie micros­copică. S'au făcut 48 ore de curs şi 144 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni tratându-se despre :

Clasificarea şi istogeneza ţesuturilor. Ţesutul epitelial, con-lonctif, muscular şi nervos. Sângele. Origina, evoluţia şi struc­tura globulelor sanguine Hemoglobina. Numărarea globulelor sângelui. Valoarea globulară şi formula leucocitară. Limfa şi chilul.

6»

Organe, aparate şi sisteme. Aparatul de susţinere, locomotor şi circulator. Organele limfoide, splina şi ganglionii limfatici. Aparatul digestiv cu glandele anexe : glande salivare, ficat pan­creas. Aparatul respirator, urinar, genital. Glande cu secreţiu-ne internă. Sistemul nervos central şi periferic. Organe de simţ.

Personalul ştiinţific al Institutului, a pregătit în acest an, pentru lucrărle practice, 68 de colecţiuni, coprinzând fiecare 94 de preparaţiuni microscopice diverse, foarte demonstrative (total 6392 preparaţiuni), cari au rămas în proprietatea stu­denţilor.

INSTITUTUL DE ISTORIA MEDICINEI ŞI FARMACII ŞI DE FOLKLOR MEDICAL.

Director prof. Jules Guiart.

Cursul de Istoria Medicinei (2 ore la săptămână, semestrul de iarna 1925/26).

1. Dare de seamă despre organizarea şi funcţionarea Inst. de Ist, Med. din 1921 până la 1925. Activitatea ştiinţifică a directorului, personalului ştiinţific şi colaboratorilor institutu­lui. (A apărut în întregime în „Clujul Medical" I I , no. 11—12).

Medicina în secolul XVIII-lea.

2. Istoria farmaciei în sec. XVII şi XVIII, (două lecţii,). 3. Istoria ceaiului, ciocolatei şi a cafelei. 4. Descoperirea chininei şi ipecaicuanei. Chimia în seţ.

XVIII . 5. Istoria medicală a lui Ludovic al XV-lea. 7. Moravuri şi igiena în secolul al XVIII-lea. 8. Marii naturalişii ai veacului al XVIII-lea. 9. Intemeetorii anatomiei comparate. Istoria anatomiei în

sec. XVIII-lea. Fiziologia acestui veac. 10. Istoria venesecţiei şi a clismelor. Boerhave şi şcoala sa.

Şcoala lui Hoffmann. Stahl şi animismul. 11. Şcoala din Montpellies. Vitalismul. Morgagni şi anato­

mia patologică. Societatea regală de Medicină (1776). Medicii, practiciani. Medicii la, modă.

12. Nevrosa religioasă în sec. XVII şi XVIII. 13. Historia în sec. XVIII. Taumaturgii.

85

14. Variola în sec. XVIII. Variolizaţia. Jenner şi vaccina-ţia.

15. Ciuma din Provence în sec. XVIII. 16. Chirurgia şi obstetrica în sec. XVIII. 17. Marea dramă a înveninărilor în sec. XVIII-lea.

In cursul anului şcolar 1925/26 biblioteca şi colecţiile insti­tutului s'au îmbogăţit în mod considerabil. Biblioteca în 1926 ajunsese la peste 4.000 volume şi stampe. Din noile achiziţii sunt de remarcat mai ales o seamă de obiecte şi scrieri privitoare la medicina veche din Principate, Ardeal, Ungaria şi la şcoala vieneză.

In 1926 s'au aranjat trei vitrine; muzeul medico-istoric 6. Istoria medicală a lui Ludovic al XVI-lea.

al Facultăţii de Med. şi Farm. din Cluj a luat astfel fiinţă. Institutul a fo.st frecventat de o seamă de colaboratori

externi. In anul şcolar 1925—26 s'au lucrat în institutul de Ist.

Med. şi Farm. cinci teze de doctorat. Biblioteca a fost consultată de 58 persoane, cari au îm­

prumutat 185 opere diverse.' O dare de seamă detaliată despre creşterea şi activitatea in­

stitutului dela înfiinţare (1921) până în toamna 1925 s'a publi­cat în „Clujul Medical" VI—1925, no. 11—12. (Prof. 7. Guiart: „Inst. de Ist. Med. şi Farm. şi de Folclor medical 1921—1925"); •despre înfiinţarea şi organizarea muzeuttii de Is!t. Med. în „Cultura" (Cluj) 1—1924, no. 3. (Dr. V. Bologa: „Le musee d'lu'stoire de Ia Medicine et pharmacie de Cluj").

In 1926 s'a tipărit no. 1 din publicaţia institutului, „Bi­blioteca Medico-istorică", (Cluj, „Ardealul"), sub drecţiunea dd. prof. Dr. Jules Guiart şi asist. Dr. V. L. Bologa.

Directorul institutului, d-1 profesor J. Guiart a fost ales pentru anul 1925 26 preşedinte al Academiei de ştiinţe, arte şi litere din Lyon şi a reprezentat România în comitetul interna­ţional pentru Istoria Medicinei (Paris) .

Institutul se desvoltă normal. în limitele posibilităţilor bu­getare. Până la încheierea anului şcolar 1926/27, biblioteca, mu­zeul, colecţia de manuscrise, arhiva fotografică şi arhiva bio-

86>

grafică au sporit cu piese noi. In muzeu s'a mai arajat o vitri-î'a (a patra), iu obiecte privitoare la începuturile medicinei ş t i in­ţifice româneşti.

In primăvara 1927 directorul instituitului, însoţit de asis­tent, a făcut o călătorie de studii în Moldova întregită. Şi cu acest prilej s'au -adunat obiecte interesante pentru colecţiile in­stitutului.

Starea colecţiilor la sfârşitul anului şcolar 1926/27 e ur­mătoarea :

Biblioteca: 2776 opere în peste 3000 volume, inventariate, aprox. 4000 volume în curs de inventariare. Sporul principal îl constitue biblioteca regretatului. Dr. Hynek din Botoşani, do­nată Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj ş biblioteca doctorului Gh. Crăimceanu ( t Noemvrie 1926), pe care graţie munificenţei Ministerului Sănătăţii şi a binevoitorului sprijin ai domnului Prof. Ioan Lupaş am putut-o cumpăra* în între­gime. Prin achiziţionarea acestei biblioteci extrem de preţioase, institutul are azi aproape complet literatura românească medi­cală veche. Biblioteca a fost cercetată în anul şcolar 1926/27 de 63 persoane străine de institut, cari au consultat 206 opere di­verse.

Arhiva fotografică : 1354 numere de inventar, cu peste 1500" piase.

Muzeul: 189 obiecte trecute la inventar. O mulţime obiecte mai sânt în curs de restaurare şi inventariare.

Colecţia manuscriselor vechi : 47 piese trecute la inventar. Un număr mult mai mare de manuscrise vechi se studiază şi înregistrează în prezent.

Arhiva biografică a medicilor români: aprox. 200 dosare. La institut lucrează regulat mai mulţi colaboratori externi. 0 dare de seamă detaliate despre desvoltarea institutului şi

activitatea desfăşurată în el în ultimii 2 ani s'a publicat în „Clujul Medical" din 10 X. 1927. (Prof. Dr. Jules Guiart „In­stitutul de Istoria Medicinei din Cluj în 1925—27").

In 1927 s'a tipărit numărul 2 din publicaţia institutului „Biblioteca medico-istorică" (Cluj, „Ardealul").

Directorul institutului, domnul profesor J-iu.es Guiart a fost în 1927 preşedintele Academiei de ştiinţe, arte şi litere din Ly-OTi; a organisat congresul „Asociaţiei franceze pentru propă-

87

şirea ştiinţelor" (Lyon, Iulie 1927) ; şi a reprezentat România în comitetul „Societăţii internaţionale de Istoria Medicinei".

In cursul anului şcolar s'au lucrat în institut 5 teze de doctorat,

Asistentul institutului, d-ruZ Vaier iu Bologa s'a habilitat în Maiu 1927 docent în specialitatea „Istoria Medicinei".

In semestrul I I al inului şcolar 1926,27,directorul insti­tutului a făcut cursul obicinuit de Istoria Medicinei (2 ore la săptămână), vorbind despre „Medicina în secolul al XlX-lea". Materialul s'a împărţit pe 18 ore :

1. Dare de seamă despre funcţionarea Institutului de Istoria Medicinei în 1925,26.

2. Revoluţia franceză şi Napoleon. Prihosele revoluţionare. 3. Istoria medicală a lui Napoleon. Boalele sale şi moar­

tea sa. 4. Napoleon şi Medicina. Chirurgii şi medicii sei. Corvisart,

Percy, Larrey. Serviciul sanitar în armată. Facultatea de Me­dicină din Paris.

5. Homeopatia. Hahnemann. 6. Phrenologia, Gali şi Spurzheim. 7. Bichat şi opera sa. 8. Broussais. Pin el. 9. Laennec. 10. Opera lui Laennec. Auscultaţia. Semiologia medicală. 11. Pesvoltarea facultăţii de Medicină din Paris . 12. Anatomiştii francezi. 13. Fiziologia, Glande Bernard. 14. Medicina internă. Chirurgia. 15. Obstetrica şi ginecologia. Celelalte specialităţi. 16—18. Pasteur şi opera sa. Epoca Pasteuriană, Lister.

INSTITUTUL DE MEDICINĂ LEGALĂ.

(Director prof. Dr. N. Minorici).

1. S'au ţinut 28 (douăzeci şi opt) lecţiuni, începând dela data de 3 Noeinbrie 1925 până la 5 Mai а, c.

2. Două lecţiuni cu demonstraţiuni, ţinute de D-l Docent Dr. Kembach.

88

3. Lucrările practice sau ţinut conform programului 1925— 1926.

4. Titlul lecţiunilor : a) Importanţa Medicinei Legale, b) Identitatea, c) Exper­

tizele, d) Certificate medicale, e) Moartea subită, f) Asfixia. g) înecarea, h) Sufocarea, i) Strangularea.

Ţinute de Prof. Dr. N. Minovici. I) Isoaglutinine. m) Reacţia Abderhalden. n) Impresiuni di­

gitale. Ţinute de Docent Dr. M. Kernbach.

La lucrările practice sau făcut examenul petelor de sânge şi autopsii.

Ţinute de Dr. Ion Nandriş. 5. Publicaţiuni didactice şi ştiinţifice : a) Technica autopsiei Medico-Legale de Dr. N. Minovici şi

Dr. M. Kernbach. b) Etude et identification de os dans la Medecine-Legale par

Dr. M. Kernbach. c) O conferinţă asupra morţei subite şi pericolul îngropatei

de viu, ţinută de Prof. Dr. N. Minovici. (Soc. Stud. Med. Cluj, Bibli oteea Universităţii).

Lucrările practice.

făcute în anul 1925 26.

Lucrările practice au fost făcute cu concursul personalului didactic ajutător, asupra :

Identităţii (antropornetria, identificarea pe oase). Dacliloscopie. Examenul perilor. Examenul impresiunuor. Examenul petelor. Lucrări practice de autopsie.

b) 1926/27.

• Cursul de Medicină-Legală este împărţit în cursuri teore­tice şi lucrări practice. Cursul teoretic, a fost făcut ca şi până în anii trecuţi, de către profesorul catedrei, şi s'a extins asupra mai multor capitole din această specialitate : identitatea, pete şi

89

impresiuni, despre cadavru, moarte şi autopsia medico-iegală, moartea subită, sarcina, naşterea, avortul, anomaliile instinctu­lui sexual şi pruncuciderea ; spânzurarea.

Cursurile au fost întotdeauna ilustrate cu numeroase exem­ple, iăcându-se totodată şi demonstraţiuni pe planşe şi fotografii.

Lucrările practice, au fost făcute cu ajutorul personalului ştiinţific ajutător. Studenţii împărţiţi în grupe au luat parte la lucrări de :

1. Identitate. 2. Urme şi pete. 3. Daetiloscopie. 4. Autopsie. б. Dresarea raportului medico-legal. Pe lângă cursul obligator, D-l Doc, M. Kernbach a făcut

un curs liber asupra accidentelor de muncă. In 10 lecţiuni a tratat despre : generalităţi şi legislaţia asupra accidentelor, cas-sele cercuale şi asistenţa lucrătorilor, condiţiile unui accident, consolidarea funcţională şi anatomică, predispoziţia, tuberculoza şi sifilisul traumatic, afecţiunile traumatice şi bolile profesionale.

INSTITUTUL DE PATOLOGIE GENERALĂ ŞI EXPERI­MENTATĂ.

(Director Prof. Dr. Mihcii A. Botez).

a) In anul şcolar 192б'26 am desfăşurat următoarea activi­tate didactică.

Am început cursul de Patologie generală şi experimentală cu studenţii anului al III-lea la 4 Noemvrie 1925 şi Fam încheiat la 19 Mai 1926. Am făcut în total 42 de lecţii cu privire la turburările de nutriţie, de seereţiune internă, la turburările de circulaţie, la imunitate.

Deşi sala de lucrări practice nu-i încă terminată ; totuşi •am făcut pe lângă lecţiile teoretice şi un total de 24 de şedinţe de lucrări practice cu privire la capitolele desvoltate.

In afară de cursul şi lucrările р г . ' ч с е de Patologie gene­rală şi experimentală cu studenţii anului al 3-lea am făcut cursul de : Noţiuni de Patologie generală studenţilor din anul al II-lea. Acest curs durează numai un semestru. L'am început la 4 Noemvrie 1925 şi l'am încheiat la 24 Februarie 1926. Am fă­cut studenţilor din anul al 2-lea la acest Curs un total de 14

90

lecţii cu privire la importanţa acestui curs introductiv, la ter­minologia din patologie, la diversele cauze ale boalelor, la imu­nitate, terapeutică şi pronostic.

Am speranţa, că în anul viitor şcolar voi putea da o mai mare extensiune în special învăţământului practic.

Ţin să nu omit în acest raport, că Instit. de Patologie ge­nerală şi experimentală a asigurat, ca şi în trecut, prepararea vaccinului antirabic şi examenele microscopice şi experimentale pentru Instit. antirabic Olujan, care funcţionează sub condu­cerea mea

In afară de cursurile didactice ca membru al „Extensiunii Universitare Clujene- am ţinut în 1925/26 un total 'de 12 Confe-renţe publice în diferite localităţi din ţară cu subiecte medicale sau dintr 'un câm vecin medicinii.

b) In anul şcolar 1926/27 am desfăşurat următoarea acti­vitate didactică.

•Am început cursul de Patologie generală şi experimentală cu studenţii anului al HI-lea la 10 Noembrie 1926 şi Fam în­cheiat la 25 Mai 1927.

Am ţinut în total 42 lecţiuni privind aproape întreg câm­pul Patologiei generale şi experimentale.

Am ţinut, ca după aţâţi ani de curs şi lucrări, să deschid cursul cu o lecţie de deschidere având ca subiect : Patologia ge­nerală şi experimentală şi practica medicală (publicată în Clu­jul medical No. 11—12 Dec. 1926). In această lecţie am expus punctele de vedere realizate din punct de vedere teoretic şi mai ales din punct de vedere practic în învăţământul Patologiei ge­nerale şi experimentale la Facultatea de Medicină din Cluj CIT scopul de a fi util în primul rând, viitorului medic practic.

In afară de acest curs am mai făcut un curs introductiv de Patologie pentru studenţii anului al II-lea. Acest сигч Fam început la 23 Februarie 1927 şi Fam încheiat la 25 Mai 1927.

Am făcut un total de 12 lecţii privind : indicarea scopului urmărit de acest curs, clarificarea noţiunilor de boală, afecţiu­ne, etiologie etc. expuneri asupra cauzelor boalelor, imunităţii, mijloacelor de diagnostic şi terapeutica pronosticului.

Pentru studenţii anului al III-lea am asigurat, înafară de curs. demonstraţii şi lucrări practice în 22 şedinţe.

91

Anul acesta am căutat să prezint din punct de vedere prac­tic unele capitole de serologie. In viitor, N-rul lor va fi mult mărit prin amenajările din Institut.

Institutul de Patologie generală şi experimentală a asigurat şi în anul acesta, ca şi în anii trecuţi, prepararea vaccinului antirabic şi examenele microscopice şi experimentale pentru -In­stitutul Antirabic, care funcţionează din 1923 sub conducerea mea.

In afară de activitatea didactică am ţinut în 1926/27 în calitate de membru al ;,Extensiunii Universitare" din Cluj un număr de 16 conferinţe cu diverse subiecte (în mare parte în legătură cu câmpul medicinii) în diferite localităţi din ţară.

INSTITUTUL DE RADIOLOGIE.

Director-Pofesor Dr. Dimitrie Negru,

a) 1925/26.

Cur s.

Noţiuni introductive de optică şi electricitate. Razele Ront-gen şi proprietăţile lcr, aparate de Rontgen şi technică generală a radiodiagnosticului şi radio-terapie.

Radiodignostieul afecţiunilor plămânilor, traheei, bronchii-lor, — pleurei, mediastinului, diafragmului, inimei, stomacului şi intestinului.

Lucrări practice.

Demonstraţiuni asupra ^urenţilor electrici, aparatelor de raze Rontgen, tecbnica aplicată a radioscopiei, radiografiei şi radioterapiei. Interpretarea radiografiilor normale şi patologice. Demonstrări de radiografii reprezentând afecţiuni ale plămâ­nilor, inimei, stomacului, intestinelor, rinichilor, sistemul osos articulaţiei, corpii străini.

W 1926/27.

Curs. •

Noţiuni introductive d'e optică şi electricitate. Razele Ront­gen şi proprietăţile lor, aparate de Rontgen şi technică generală a radiodiagnosticului şi radio-terapie.

92

Radiodiagnosticul afecţiunilor plămânilor, traheei, bronchii-lor, pleurei, mediastinului, dlafragmului, inimei, stomacului şi intestinului.

Lucrări practice.

' Demonstraţiuni asupra curenţilor electrici, aparatelor de raze Rontgen, technica aplicată a radioscopiei, radiografiei şi radioterapiei. Interpretarea radiografiilor normale şi patologice. Demonstrări de radiografii reprezentând afecţiuni ale plămâni­lor, inimei, stomacului, intestinelor, rinichilor, sistemul osos ar ­ticulaţiei, corpii străini.

INSTITUTUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ.

(Director prof. Dr. T. Yasiliu).

a) 1925/26.

I. Lecţiunile ţinute de D-l Prof. Titu VasiUu : (No. lecţiu-nilor teoretice 27).

1. Curs introductiv : Ce este medicina ? scurt istoric al des-voltărei studiului anatomo-patologic. Cum trebue înţeles studiul anatomo-patologic, Proecţiunea portretelor marilor anat.-pato-1'ogi.

2—8. Cauzele hoaţelor. (Cauze externe, interne). Agenţi me­canici, fizici chimici, animaţi (paraziţi şi agenţii infecţioşi). Microbi. Acţiunea agenţilor patologi şi reacţiunea organismului.

Ereditatea, ereditatea patologică. Legile lui Mendel, aplica_?a lor la stări patologice. 9—10. Procesele generale : "* 1. Procese regresive (metabolice, distrofice) artrofie, senili­

tate, denutriţie, de inactivitate, degenerescenta albuminoasă, se-roasă, mucoasă, coloidă, hialină, amiloidă, grasă (deg. inptha** tivă) deg. pigmentară, cornoasă, concreţiuni, incrustaţiuni.

11—12. 2. Inflamaţia, definiţie, mecanismul, cauzele infla-matiunilor. Clasificarea lor.

13- - l8 . 3. Turburările de circulaţie : anemii, ischemia, hi-peremia activă, pasivă, hemoragia, stări hemoragipare. Trom-boza şi Embolia. Coagularea sângelui. Embolia. Infarcte, edeme-gangrena. Cauzele trombozărilor. Tulb. circulatorii : inima, va­sele, cantitatea massei sanghine ; Turburări în circulaţiunea limfatică. ' _ ;

93

19—21. Inflamaţiunile cronice specifice. Tuberculoza, Si­filisul, Lepra, Marva, rinoscleromul, actiinomicoza, micozele, lîm-fogranulomatoza.

22—26. Tumorile : Generalităţi, difiniţie, clasificarea lor. E-tiologia tumorilor. Tumorile epiteliale, benigne şi maligne, tu-mor. conj. benigne şi maligne. Cancerul experimental, tumorile animalelor.

27. Studiul monstruozităţilor.

I I . Demonstraţiunile de patologie clinică (macroscopie) ţi­nute de D-l Prof. TMu Vasiliu în sala de autopsie.

1. Curs introdwctiv. Importanţa autopsiilor. Cum trebue fă­cută o autopsie ? Diferitele metode. Metoda lui Babeş adoptată la noi Instrumentariul, îmbrăcămintea, sală de autopsie.

2. Technică autopsiei: Execuţia practică a autopsiei. 3. Organele cadavrului No. 2042. Tbc. miliară, gen. Tbp.

broncho-aemo-nodulară cu caverul. 4. Demonstrarea organelor cadavrului No. 2046. Broncho-

pneumonie, ulcer gastric, rinichi chistic. 5. Demonstraţiuni de cazuri: Salpingita, cinstita tbc. pel-

viperitonită purulentă. Tuberculi în subsanţa cerebrală. Bron-chită, broncho-pneumonie, splină, amiloidă, tbc. intestinală, ne-froză

6. Insuficienţa şi stenoza mitrală, endocardită cronică, reu­matismul, sifilis, pneumonie.

7- -6 . Cancer intestinal, stenoză aortică, tbc. intest. Cancer primitiv al ficatului. Tbc. pulm. Concepţii asupra modului de infecţie, şancrul tbc. primar. Sifilisul aortic, endocardită ulcero-vef. valvulară.

9. Nefrită apostemâfoasă, tbc. peritoneală.

Lecţiunile ţinute de personalul Institutului.

Docent Br. Kirnbach : (Şef de lucrări Inst, Medico-Legal). (13 lecţiuni teoretice).

Ъ) 1926/27.

I. Lecţiunile ţinute de D-l Prof. Titu Vasiliu : (No. lectiu­nilor teoretice 43).

Şedinţe :

.94

1. Curs introductiv: Omagiu prof. Babeş. Viata şi opera lui. Şcoala creată de D-l Prof. Babeş. Importanta studiului A-natomo-Patologic. Definiţia Patologiei şi a Anat. Patologiei. F i ­ziologia Patologică.

2—4. Despre Sănătate şi boală. Ce este una şi cealaltă ? îm­părţirea studiului boalelor în procese patol. şi stări patologice, împărţirea mai departe a primei grupe în : Nosologie şi dison-tologie, iar grupul I I . în afecţiuni şi malformaţiuni. împăr ţ i ­rea Anat, Patologice în : Fiziologie patologică, Patologie gene­rală, Patologie specială (interne şi externe), Agenţi mecanici, fi­zici, chimici (părăsiţi şi agenţi infecţioşi). Microbi, Acţiunea agenţilor patologici şi reacţiunea organismului. Ereditatea, ere­ditatea patologică. Procese patologice : cum se prezintă macros-copic şi microscopie.

. J - -10 . Despre tumori. Definiţie, generalităţi, Etiologie, Pa-togenie. Clasificarea generală. Deosebirea între cancer şi sar-гогп. Diagnostic clinic şi Anat. Patologic.

1.0—28. Procese inflamatorii. Definiţie, Caracterele infla-maţiunilor, cauzele, clasificarea lor. Despre inflamaţiile diferi­telor organe. Organe genitale, Tub digestiv, aparat respirator, aparat circulator, aparat renal, locomotor, glande cu secreţie internă.

23—28. Inflamaţiunile cronice specifice : Tuberculoza, Sifi­lisul, Lepra, Morva, Rinoscleromul, Actinomicoza, Micorele, Lim-fogranulomatoza.

28—30. Procese regresive. Atrofie, denutriţie, senilitate, in­activitate, Transplantaţie. Diverticuli.

30—43. Parasitologie. Nume. Istoric. Proecţiunea marilor parasitogi. Importanţa parasitologiei, Ce este un părăsit ? Cau­zele parasitismului. Clasificarea părăsiţilor.

Despre Mastighofore (s. flagelate). Diviziunea lor. Boala somnului. Caractere clinice şi Anat. patologică, Profilaxie. Ma­laria. Forme, evoluţie, patogenie, simptome clinice. Profilaxie.

Viermii : Clasificare, caractere, simptomatologie. Nematozi intestinali: Ankilostoma, Ascaris limbricoides,

Trat. Santonină, Oxiuris vermicularis, Trichocefalus latus. Cestozii : împărţire : Taenia solium, saginata, Botriocefalus

latus. generalităţi, caractere, simptome clinice, tratament.

95

Trematozi : Clasificare, Distomie, Fasciola hepatica, evolu­ţie. Bilharziosa venoasă, arterio-venoasă, genitală, vezicală, in­testinală. Sehistozomum haematobrium şi Japonicum, simptor ine clinice. Cistită, calculi vezi caii.

Ar/ropozi, clasificare. Miriapode, Arachmide, Insecte. Sar-coptes scabie, demodex foliculorum, pediculis ]>ubis, vestimentis, capitis, cimex lectularius.

II . 'lJemonstraţiunile de patologie (macroscopică) ţinute de lJ-1 Prof. Titu Yasiliu în sala de autopsie.

1. Curs introductiv. Ce este autopsia şi importanţa ei. Cum trebue făcută o autopsie ? Diferite metode. Metoda lui Babeş, adoptată de noi. Instrunientarinl. îmbrăcămintea. Sala de autop­sie.

2. Тефтса autopsiei : Exerciţia practică a autopsiei. 3. Demonstraţia organelor cadavrului No. 2427. Edem pul­

monar. Sinechie toracică bilaterală. Miodegenerescenţă cardia­că. Splina septică. Arterio-scleroză renală incipientă. Nefroză.

4. Tbc. fibrocazeoasă bilaterală. Tbc. laringelui. Otită tbc. Cancer uterin. Tumori anexiale bilaterală. Miocardită. Embolie postoperatorie.

5. l'lcero-cancer al cardiei. Gasttroentero-anastomoză t rans-mezocolică, rezecţie de stomac. Nefrită. Pleurezie adesivă, bron­şită purulentă, Endometrită purulentă. Mastoidita sclero-atrofică cronică, Abces subdural, Pachi şi Leptomeningită supurativă. Encefalită conicală,

6 Pneumonie franc lobară, Meningită purulentă, Empiem pleura], Salpingită purulentă, Peritonită fibrinoasă.

7. Tbc. miliară picurată, Miocardită acută, Endocardită ul-cero-vegetantă.

8. Trombo'za sinusului longitudinal, Pachimeningită hemo-ragică. tbc. ganglionară.

Lecţiunile ţinute de personalul Instituiului de Anat. Pat.

I. D-l Dr. Popa Rubin, şef de lucrări dela Inst. de Anat. P a ­tologică a ţinut 21 lecţiuni teoretice cu următoarele titluri :

1. Technica de laborator. — 2. Coloraţia secţiunilor. 3—13. Hematologie. 13—21. Procese regresive.

96

Demonstraţii de Anatomie patologică (macroscopie), ţinute de D-l Dr. Popa Rubin, şef de lucrări în sala de autopsie.

1. Bronchopneumonie. 2. Cancer primitiv al ficatului. 3. Turn oară malignă a pulmonului. 4. Pneumonie franc lobară.

1—15. D-nii asistenţi Dr. YMalyoş Д. şi Dr. Onaca N. Citirea, preparatelor histologice studiate în cursul săptămâ-

«ei. Lecţiuni făcute prin proiecţie de piese la microscop, cât şi planşe istologice din texte.

Lucrări practice de Istologie Patologică, făcute sub condu­cerea şefului de lucrări, asistenţilor şi preparatorilor : Dr. Popa Piubin, Dr. Vitalyoş Andrei, Dr. Onaca Nicolae, Dr. Dobocan Ioan, Drd. Dahnovici Valentina şi Drd. Stoica Victor.

40 lucrări (studenţii sunt repartizaţi în 2 serii).

1. Technică de laborator. 2. Colotafiunii 3. Pulmonul. 4. Pneumonie fibrinoasă. 4. Tbc. Pulmonară. 5. Inima. 6. Aorlită sifilitică. 7. Ulcerul stomacal. 8. Apendicită purulentă. 9. Sare-om metanie.

10. Rinichi de stază. 11. ArSte.rioscleroză. 12. Ovar cu corp galben. 13. Chorioepiteliom. 14. Fibro-adenom al mamelei. 15. Meningită tuberculoasă. 16. Cancer cu perle epiteliale. 17 £ ai сот cu celule rotunde. 18. Splina cardiacă. 19. Technică pregătirii şi întinderii lamelor. 20. Repetiţie generală.

97

Lucrări practice şi democraţi de Parasitologie făcute de D-l şef de lucrări Dr. Papa Rubin, D-nii Dr. Dobocan Ioan

şi Drd. Stoica Victor. Şedinţe. 1. Studiul morfologic. 2. Studiul morfologic. 3. Coloraţiune a lamelor de sânge malarie. 4. Studiul morfologic al Triapanosomiei. 5. Părăsiţi epidermici.

I I I . Exerciţii practice individuale de technică.

autopsiei cu demonstrarea leziunilor organice a cadavrelor au-lopsiate sub conducerea asistenţilor Dr. Vitalyoş Andrei şi Dr. On-aca Nicolae. S'a ţinut 20 şedinţe a câte 2 ore una. Fiecare student a făcut cel puţin 2 autopsii.

o LABORATORUL DE FIZICĂ MEDICALĂ.

(Conferenţiară Dr. I. Dienes-Goete).

In anul şcolar 1926/1927 din cauza numărului mare a stu­denţilor am fost obligată să ţin lecţiunile paralel studenţilor în medicină şi studenţilor în farmacie, şi anume :

Cu anul I de Medicină . . . . 35 lecţiuni â 1 oră 20 „ , 1 1/2 oră 18 demonstraţiuni ă 2 ore

Cu anul I de Farmacia . . . 14 lecţiuni â 1 V2 oră 9 „ „ 1 oră

15 „ „ 2 ore 7 demonstraţiuni â 2 orn

Total 93 lecţiuni în 125 ore 25 demonstraţiuni în 50 ore.

Coloqui is'a ţinut de 4 ori. Materia predată şi demonstraţiunile făcute le-am alăturat

într'o anexa la adresă prezentă.

7

b) învăţământul Farmaceutic.

INSTITUTUL DE FARMACOLOGIE ŞI FARMAGOGNOZIE.

a) 1925/26.

Director Gheorghe Murtinescu, doctor în medicină şi chirurgie.

Ca şi în alţi ani, cursurile s'au împărţit în cursuri de far­macologie şi farmacodinamie, cu consideraţiuni terapeutice, fă­cute pentru studenţii în medicină, şi în cursuri de farmacognosie pentru studenţii în farmacie. Ele sunt aproximativ, asemănătoare cu cele din alţi ani cu deosebirea însă, că date fiind perfecţio­nările în aranjamentul Institutului, ce~i drept, din motive bu­getare, modeste, cursurile teoretice au putut fi ilustrate într 'o proporţie mai însemnată cu probe biologice, demonstrări de sub­stanţe, droguri, otrăvuri, planşe, cât şi experienţe şi lucrări practice mai extinse ca înainte.

Cursurile au fost făcute de către Directorul Institutului Prof. Dr. Gheorghe Martinescu şi, în parte, în ce priveşte far-macodinamia şi terapeutica, de şeful de lucrări docent Dr. Gheorghe Popoviciu, iar în partea farmacognostică, de şeful de lucrări la' farmacognosie, farmacist Teodor Goina.

I. Farmacologia, Farmacodinamia, şi Terapeutica.

S'a ţinut seamă, faţă de anii preceednti de orientările noi deschise prin ultimele rezultate în farmacologie şi terapeutică, atât la adult cât şi la copii, insistându-se asupra lor. Acţiunea substanţelor Calcaloizi, ioni etc.) s'a demonstrat prin numeroa­se exemple pe animale (acţiuni in vivo) cât şi pe organe izolate.

Lecţiunile au cuprins : a) Consideraţiuni generale (definiţia farmacologiei, obiec­

tul, diviziunea sa ; posologia şi formularea, concepţii vechi şi concepţii moderne asupra farmacologiei, prooedeurile de studie-

99-

те, evoluţiunea ; acţiunea medicamentelor, raportul cu structu­ra chimică, ion i ; coloizii ; eliminarea ; vârsta, sex ; antagonism, antidotism, obişnuinţă, acumulare, ipersensibilitate e tc ) .

b) Consideraţiuni speciale (ionii: iodul, bromul, phospho-rul, fosfaţii de Na şi Ca ; arsenicul anorganic şi organic ; ferul, mercurul, bismutul ; antitermicele, antipiretice medicamentoase; anestezia generală, locală şi dureroasă ; ipnotice ; farmacologia sistemului autonom şi a uterului ; secreţiunea internă ; sărur i ­le ; purgativele ; revulzia şi derivaţia ; vomitive şi expectorante; farmacologia rinichilor ; cardiotonicele ; medicamentele alimen­tare) Ordonanţarea.

S'au ţinut 3 lecţii de câte 1 oră pe săptămână,

II . FarirMcoynozia.

La cursul demonstrativ s'a făcut descrierea drogurilor cu întrebuinţarea farmaceutică şi medicală, menţionându-se planta mamă, dela care sunt obţinute, modul de recoltare uscare şi con­servare. S'a făcut descrierea macroscopică a drogurilor, insis­tând asupra caracterelor specifice de recunoaştere şi a modului de despistare al impurităţilor şi falsificărilor, complectând a-ceasta cu studiul anatomiei drogurilor, care a făcut obiectul pro­priu zis al lucrărilor practice. In cadrele cursului demonstrativ s'a făcut şi descrierea principiilor chimici conţinuţi în droguri, cu toate proprietăţile lor fizice, şi chimice, formele sub cari se găsesc în farmacie şi punerea lor în evidenţă în droguri.

In şedinţele de lucrări practice s'au făcut secţiuni, prepa­rate microscopice (aproximativ 100 preparate) din cele mai mul­te droguri, s'a studiat structura anatomică a acesora cu toate caracterele lor specifice de recunoaştee, s'a făcut reacţiuni co­lorante pentru diferenţiarea mai uşoară a unor ţesuturi de al­tele, iar asupra drogurilor mai importante s'au efectuat reac­ţiuni microchimice pentru a pune în evidenţă principii activi în droguri şi localizarea acestora.

Nu vom insista asupra numelor numeroaselor droguri asu­pra cărora s'au făcut cursurile şi lucrările practice de farma-cognozie, fiind date deja în rapoartele anilor precedenţi.

b) 1926/27.

Cursurile s'au împărţit în cursuri de farmacologie şi far-rnacodinamie, cu consideraţiuni terapeutice, făcute pentru stu-

1Ш

denţii în medicină, şi in cursuri de iarniacognozie pentru stu­denţii în farmacie. Fiind ele asemănătoare cu cele din alţi an i nu vom mai insista aci asupra lor mai pe larg. Am ilustrat cursurile prin numeroase probe biologice, cât şi experienţe şi lucrări practice după posibilităţile materiale mai extinse ca îna­inte. Cursurile au fost făcute de către Directorul Instituului, Prof. Dr. Gheorghe Marinescu şi o parte din ele — ca şi în alţi ani — în ce priveşte farmacodinamia şi terapeutica, inclusiv cea infantilă, de şeful de lucrări, docent Dr. Gheorghe Popo­viciu, iar în partea farmaeognostică de şeful de lucrări la I a r ­macognozie, farmacist Teodor Goina.

La farmacologie şi terapeutică s'au ţinut câte 3 lecţii de 1 oră pe săptămână, iar la farmacognosie câte 2 lecţii de o oră, cu 6 ore lucrări practice.

14. D-l Dr. 'Gir. Popoviciu a mai făcut referate, recenzii şi a scris articole de popularizare. A mai terminat şi alte lucrări, -urmând să le publice însă pe o dată mai târzie.

Ţinem să relevăm în acest loc, că Institutul nostru a pri­mit acest an pentru continuarea şi publicarea cercetărilor D-lui Dr. Gheorghe Popoviciu, un însemnat ajutor dela Fundaţia-Pîockefeiler, prin ceeeace s'a făcut posibilă înzestrarea cu unele aparate microchimice preţioase.

LABORATORUL D E CHIMIE ANORGANICĂ ŞI ANALITICĂ.

(Cursuri pentru studenţii în Farmacie).

Director prof. Dr. Gh. Spacu.

Tn cursul acestui an s'a ţinut în Laboratorul de Chimie-analitică şi anorganică *) următoarele cursuri şi lucrări prac­tice pentru studenţii în Farmacie anul I I .

A. Cursul de chimie analitică cantitativă, 16 şedinţe a lVa oră, frecventate în mediu de 32 studenţi farmacişti anul I I .

Capitolele ce s'au tratat la curs au fost din domeniul chi­miei analitice cantitative cuprinzând :

Noţiuni generale ale chimiei analitice cantitative, princi­pii, noţiuni de volumetrie, metode ; alcalimetrie, acidimetrie, 0 -xidimetrie, metode de reducere, metode de precipitări, indica-

*) Pentru Inst. de Chimie generală, a se vedea Fac. de Ştiinţe..

щ

l o r i : principiile din gravimetrie generalităţi; operaţiuni gene­rale fundamentale ; metode gravimetrice pentru dozarea simplă a elementelor din grupele : 1, 2, 3, 4, 5 ; separaţiunea elemente­lor din aceiaşi grupă, a grupelor între ele, şi în cazul general a elementelor din grupe diferite ; metode pentru dozarea anioni-lor gravimetric, separarea anionilor ; metode pentru dosarea sub­stanţelor insolubile, dezagregări ; metode şi principii pentru do­zajele electrolitice; anaLza de gaze; metode conductimetrice şi electrometrice.

B. Lucrări practice de chimie analitică cantitativă, 42 şe­dinţe de laborator a 7 ore fiecare, frecventate în mediu de 32 stu­denţi în farmacie anul ÎL

La aceste lucrări practice studenţii au efectuat dozaje volu­metrice din : alcalimetrie, acidimetrie, oxidimetri, jodometrie, precipitaţi, şi apoi dozaje simple gravimetrice, în mediu 38— 40 lucrări.

Tot în acest an şcolar s'au executat de subsemnatul în co­laborare cu personalul ştiinţific al Laboratorului următoarele lucrări ştiinţifice, publicate în Buletinul Societăţei de Ştiinţe •din Cluj.

1. G. Spacu. Contributions â l'otude des sels doubles. Les am-J mines des sels doubles.

2. R. Ripan. Contributions â l'etude de l'influence exercee par le volume des anions sur le nombre des molćcules des bases fixees par le cation. (111 me note).

3. G. Spacu & L. Caton. Sur les ammines des sels doubles. (XII me note).

4. G. Spacu. LTne methode clectrelitique rapide pour separer le cadmium de cobalt.

б. G. Spacu & 0. Voicu. Une nouvelle methode volumetrique pour le dosage de la pyridine.

6. G. Spacu & R. Ripan. Une nouvelle methode volumetrique pour le dosage des chlorures en presence des sulfocyanures.

7. G. Spacu & C. Creangă. Sur une nouvelle methode jodo-metrique pour le dosage de la pyridine.

8. R. Ripan. Sur une nouvelle methode pour le dosage et la sćparation de cađmium.

9. G. Spacu. Beux nouvelle reactions pour le cuivre. 10. R. Ripan. Une nouvelle methode microchimique pour

separer le zink de cuivre.

102

11. G. Spacu & O. Voicu. Une nouvelle methode pour le do­sage de l'aniline dans une solution aqueuse.

ZOOLOGIE MEDICALĂ ŞI PARAZITOLOGIE.

Prof. Dr. / . A. Scriban.

Cursuri.

In total s'au ţinut 10 cursuri a IV2 oră de Parazitologie, care au fost urmate de 51 de studenţi Farmacişti.

Cursurile s'au ţinut numai în semestrul I, adecă de la 14 Noemvrie 1925 până la 3 Februarie 1926, conform programului Facultăţii de Medicină şi Farmacie.

Materia tratată ta cursuri.

I. Biologie generală, ramurile Biologiei şi locul, pe care'l ocupă Parazitologia printre ramurile Biologiei.

I I . Zoologie generală.

a) Organizaţia generală a animalelor ; b) Celule şi ţesuturi ; c) Ou şi spermatozoid; d) Fecundaţia, segmentarea oului şi formarea embrionului. e) Principii a clasificaţiei regnului animal.

I I I . Parazitologie.

A. Protozoare :

Caracterele generale a Protozoarelor. 1. Rhizopode. 2. Sporozoare. 3. Flagelate. 4. Ciliate. (Infuzorii).

B. Viermi.

Caracterele generale a Vermelor. Despre Transitism.. 1. Trematode ; 2. Gestode ; 3. Acanihocephali ;

103

4. Nematode ; 5. Anelizi.

G. Artropođe.

Caracterele generale ; clasificaţie ; Artropode parazite sau irajismiţătoare de agenţi patogeni.

1. Scorpionide ; 2. Araneide ; 3. Acarieni ; 4. Insecte.

Lucrări practice.

In total s'au făcut 10 şedinţe de lucrări practice â 3 ore.

Materialul studiat la lucrările practice.

1. Studiul microscopic al sângelui, oului, spermatozoidului, segmentărei oului, diferite ţesuturi, care alcătuesc corpul ani­malelor.

2. Studiul Protozoarelor parazite. 3. Studiul Viermilor paraziţi. 4. Studiul Antropodelor parazite, veninoase sau transmită-

Activitatea didactică.

Lucrări ştiinţifice, comunicări. 1. CLINICA CHIRURGICALA.

(Profeso r 1 acobo viei)

a) 1925—26.

1. Un caz de sifilis ileo-cecal. Soc. St. Med» CI. 17. X. 1925. 2. Carcinom al flexurei lienale a colonului. Soc. St. Med. Gl.

17. X. 1925. 3. Două cazuri de corpi streini intrapulmonari extraşi. Soc.

St. Med. 14. XI. 1925. 4. Radiografia canalului lui Stenon, cu Albu şi Popolitza.

Soc. St. Med. 23. I. 1926. 5. Radiografia uterului şi anexelor, cu Mitrea şi Voicu. Soc.

St. Med. CI. 23. I. 1926. 6. Procedei pentru conservarea pieselor anatomice în gela­

tină. Com. Soc. Anat. 16. I. 1926. 7. Extracţii de corpi streini intrapulmonari. Spitalul No.

2—1926. 8. Semnificaţia medico-chirurgicală a crizei epigastrice. In

colaborare cu Pocreanu. Viata Medicală No. 1—1926. 9. Două cazuri de toracoplastii paravertebrale pentru trata­

mentul tuberculozei pulmonare. Revista, ştiinţelor medicale No. 12—1926.

10. Cu Ţeposu: Azotemia în chirurgie. Rev. St, Med 1926.

b) 1926—27.

1. 20—XI—rl926. Duodeno-jejunostomie. Corn. Soc. st. med. Cluj. 20—XI—1926.

2. 18—IX—1926. La siolographie Iacobovici, Popolitza et Albu. La Presse medicale Nr. 75 Anne 1925.

3. 20—XI—1926. La technigue de la phrenicotomie et de la rî 'section de la premiere cote dans le traitement chirurgicale de

105

l.i luberculose pulmonaire. — Iacobovici (raport de M. Baum-gertner). Bulleinx et memoires de la Societe naţionale de Chi­rurgie Nr. 30. I. 52. 20 Novembre 1926 Seance du 10. XI. 1926.

4. IX. 1926. Consideraţiuni asupra unui caz de cardotomie antero-laterală. Revista ştiinţelor medicale Nr. 9—1926.

5. X. 1926. Vagotomie unilaterală şi simpatectomie dublă pentru astm bronchial. Revista ştiinţelor medicale Nr. 10^1926.

6. XI. 1926. Al şaptelea congres al Societăţei internaţionale de chirurgie. Revista ştiinţelor medicale Nr. 11-—1926.

7. 15 1—1927. Două cazuri de paraplegii operate. Vindecate. Con. Soc. st. med, Cluj 15—1. 1926.

8. 22—1—1927. Fibrom uterin torsionat. Corn. soc. anato­mică Cluj 221—1. 1927.

9. 29—1—1927. Artroplastia cotului. Corn. Soc. ştiinţelor med. Cluj 29. I. 1927.

10. 5 Febr. 1927. Cancer laringian spino-celular. Corn. Soc. de anat, Cluj 5. I I . 1927.

11. 5 Febr. 1927. Tumoare mixtă a gambei. Com. Soc. de anat. Cluj 5. H. 1927.

12. La myohysteropexie. Bulletins et memoires de la Societe naţionale de Chirurgie Nr. 7. 5 Mars 1927.

13. Sifilisul din punct de vedere chirurgical. Revista ştiin­ţelor medicale Nr. 9. IX. 1927.

14. Apendicită retrocecală. Revista ştiinţelor med. Nr. 5. V. 1927.

15. Administrarea pe cale intravenoasa a vaccinului antigo-nccic în colaborare cu Юг. Ţeposu. Revista ştiinţelor medicale Nr. 2. I I . 1927.

16. Contribuţiuni la studiul osteogenezei imperfecte în cola­borare cu Dr. Popovici. Revista ştiinţelor medicale Nr. 1. I. 1927.

17. Una sută prostatectomii pentru hipertrofii de prostată în colaborare cu Dr. Ţeposu. Revista de chirurgie Nr. 9 Sept. 1927.

Conferinţe publice.

1. Transplantări de ţesuturi. Extensiunea Univ. Cluj 18. XII . 1926.

2. Cancerul. Astra Sibiu 20. I I . 1927. 3. Administraţia şi capitolul biologic naţional. Astra. Cluj

Martie 1927.

106

4. Apendicită retrocecală. Cercul cultural Oradia-Mare 20 Martie 1927.

б. Transplantări libere de ţesuturi şi organe. Conferinţă publică Botoşani 1 Mai 1927.

6. Rezecţia în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal. Conf. la medici Tg. Mureş 26 Iunie 1927.

7. Sifilisul din punct de vedere chirurgical 7 Iulie 1927 curs de perfecţionare Cluj.

Lucrări pentru teze din unul 1926—27 făcute in clinica chirurgicală.

Anestezia locală Feldstein 26. XI. 1926. Malformaţiile congenitale ale boitei palatine. 3. XII. 1926.

Tuchermann Eida. Pancreatită acută hemoragică 18. I I . 1927 Popescu S. M. Fracturile patologice 18. I I . 1927 Schatzmann Irina.

, Transfuzia de sânge. 2б. I I . 1927 Bona Traian. Volvulus al cecului. 3. I I I . 1927. Stoica Ionel. Mezenterita retractilă (sclerozantă) 3. I I I . 1927. Icaniţoiu

Petre. Medicii români şi străini din Moldova şi Muntenia între

1800—1860 Andrei Alexandru 4. I I I . 1927. Terapeutica populară în patologie externă 4. I I I . 1927 Al.

Gh. Popescu. Anestezia generală cu eter pe cale rectală 4. I I I . 1927 Titu

Mitulescu. Uretero Pielografia Borza 4. I I I . 1927. Fracturile de coaste Avrămoiu Petre 4. I I I . 1927. Sind'romul apendiculo-anexial Pascu Octavian 18. I I I . 1927. Fracturile rotulei. Sofia Lăzărescu 1 Aprilie 1927. Sialografia Aurelia Maior 13. I I I . 1927. Rezecţie de stomac Ticuşan Pa vel 13. I I I . 1927. Drenajul căilor biliare Măria Ghiţescu-Paraschivescu 13 V.

1927. Anestezia regională a nervilor splanchnici Oros Vilhelm 27.

V. 1927. Tuberculoza genunchiului şi tratamentul său chirurgical.

Constantin Pascu 3. VI. 1927. Calculi uretrali Emil Mureşan 24. VI. 1927.

ют

Apendicită herniară 30. VI. 1927. Ovidiu Cordoş. Leziunea nervilor periferici şi tratamentul lor. 30 VI. 1927.

Menczel Ionas. Chistul hidatic pulmonar 30. VI. 1927. Gonstantinescu Ioan. Calculii uretrali 30. VI. 1927 Ioan Buneeanu. Tratamentul stomatologic al fracturilor maxilarului infe­

rior. Ornstein Mauriţiu 6 Iulie 1927. Tuberculoza genunchiului şi tratamentul său chirurgical 3

Iunie 1927. Constantin Pascu.

2. CLINICA INFANTILĂ.

Director: Prof. T. Gane.

D-na Dr. Elena Negru: 1. Importanţa sero-reacţiei Bordet-Wassermanib cu procedeul lui Iacobsthal — Clujul medieal Nr.-11—12 Nov. 1925. % Importanţa reacţiei Griess în diagnosticul cistopielitelor la copii —• Clujul medical No. 1—2, 1928. 3. Im­portanţa examenului bacililor Kohn în scaune pentru diagnosti­cul tuberculozei la copii — Clujul medical No. 3—4, 1926.

3. CLINICA MEDICALĂ.

Director: Prof. Dr. I. Haţieganu

a) 1925—26

Prof. Dr. I. Haţieganu: 1. Despre hepatita septică lentă. (Conferinţă ţinută la Aso­

ciaţia Mediciilor în Bucureşti). Apare în Arhiv. des med. de l 'appare dig. de la multrition.

2. Un caz de ciroză hepatică tratat cu bismochină. Com. la Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj.

3. Cazuri de sifilis poHvisceral. Corn. la Soc. Ştiinţelor Me­dicale Cluj. Prof\ Haţieganu et Telia:

4. Un nouveau symptome de l'angine de poitrine Arch. des. Mal. du coeur des vaiseaux et du sang. 1925. Prof. Haţieganu, Telia et Daniello:

5. Xe symptome de la tousse nocturne dans l'endocardite lente. Soc. Med. Hop. Paris. Clujul Medical. Prof. Haţieganu şi prof. Vasiliu:

6. Un caz de trichinoză mortală. Clujul Medical. Prof. H a ­ţieganu şi Haliţa:

108

7. Une modification de l'epreuve de Meltzer Lyon,. Soc. de Biologie, Presse Medicale, Clujul Medical. Conf. Docent Dr. Goia:

8. Prof. Haţieganu şi Daniello: Tuberculoza în universitate. Rev. Şt. Med.

9. Un cas d'hemogenie ameliore par la radiotherapie. Soc. Meii. Hop. Paris.

10. Un cas de myelose alencernique evoluent en myelose len-cornique. Arch. mal. caeur, vaisseaux, sang.

11. Sifilisul gastric. Revista ştiinţelor Medicale. 12. Homogenie-Trombocitopenie esenţială. Rev. Ştiin. Med.

13. Aerofagie: Soc. Ştiinţelor Medicale. (Doc. Goia în colah. eu prof. Ti tu Vasiliu).

14. Granulomatoza malignă. Clujul Medical. 15. Enteroptoză: Viaţa Medicală. Pocreanu (în colaborare cu

prof. Iacobovici). 16. Consideraţiuni asupra unui caz operat de angină de piept.

Viaţa Medicală, Dr. Pocreanu (în colaborare cu prof. Papil ian). 17. Sindrome vegetative generale. Clujul Medical. Dr. L. Telia: 18. Considerations sur le syndrome de l'angine de poitrine

dans la stenose mitrale. Arch. mal. coeur, vasseaux. 19. Un caz de boală mitrală cu sindromul visceromotod al

manei. Spitalul. 20. Angina de piept. Viaţa Med!icală. 21. Două cazuri de aortită toracică posterioară. Soc. Ştiitelor

Medicale. Dr. L. Daniello. 22. Un caz de astm complicat cu pneumotorace sponta. Re­

vista Ştiinţelor Med. 23. Despre insuficienta hepatică a bacilurilor. Clujul Med.

24. Diabet consumptiv şi tuberculoză pulmonară. Viaţa Med. 25. Tratamentul peritonitei bacilare cu pneumoparitona. Soc.

Ştiinţelor Medicale. Dr. Daniello şi Dr. Popoliţă, 26. Diagnosticul radiologie al bronsectariei cu injecţiuni de

lipiodopol. Soc. Ştiinţelor Medicale. Dr. E. Anca. 27. Trei cazuri de eventratie diafragmatică câştigată. Clu­

jul Medical. 28. Cholevalul în tratamentul colecistitei. Clujul Medical. 29. Consideraţiuni asupra unui caz de gastroragie fără le­

ziuni anatomice a mucoasei. Spitalul. 30. Un caz d'e boala lui Banti. Soc. Ştiinţelor Medicale. Dr.

Băican şi Dr. Anca:

31. Consideraţiuni carnistice asupra meningitei bacilare la adulţi. Clujul Medical. Dr. Pescariu.

32. Eosinofilie masivă la un cardiopulmonar. Clujul Med. 32. Tratamentul cu diuretice. Viaţa Medicală. Dr. Petri et

Dr. Drăgulescu: 34. Contribution au traitment de la scarlatine par le sang

iotal de convalescent. L'art medicale. Dr. Tiţescu: Зб. Colesterinemia în bolile ficatului: Clujul Medical. 36. Colesterinemia în bolile de nutriţie. Clujul Medical. 37. Colesterinemia în cardiopatii. Clujul Medical. Dr. Pa-

raschivescu: 38. Turburări pancreatice în afecţiunile hepatice. Clujul Me­

dical. Dr. Siiartău: 39. Un caz de spondStită specifică. Soc. Ştiinţelor Med. Dr,

Haliţa: 40. Două cazuri de sifilis articular. Soc. Ştiinţelor Medicale. 40. a) Dr. Spârchez Т.: Două cazuri de limfogranulomatoză

cu prurit. Dr. I. Gavrilă: Soc. Sfiitelor Medicale: 41. Echilibrul acido-bazic în tumorile organismului. Clujul

Medical. 42. Sur la sćcretion externe du pancreas chez Ies diabetiques.

Soc. de Biologie. 43. L'emploi de l'insuline chez Ies dialetiques tuberculeux,

Journal de Medicine. Paris. 44. Despre diabetul renal. Viaţa. Medicală. 45. Proba de iperglicemie provocată cu glucoza în clinică.

Viaţa Medicală.

7. TEZE DE DOCTORAT FĂCUTE IN CLINICA MEDICALĂ IN ACEST AN.

.1. Clasificările nefritelor, de H. Crenţea. 2. Proteinoterapia în ulcerul gastric de Catichi. 3. Valoarea diagnostică şi prognostică a reacţiunei Pirquet

în tuberculoza pulmonară a adulţilor de I. Steingisser. 4. Hipertensiunea la 50 de ani, de N. Cotoiu. 5. Sifilisul cardioaortic cu o statistică pe 5 ani de N. Mi-

chail. 6. Concepţia modernă a icterului de E. Moritz. 7. Colesterinemia.la hepatici, de Tiţescu.

110

8. Gonsideraţiuni asupra metodelor de colorare a barililor luberculoşi de Gh. Dimitriu.

. 9. Examenul funcţional al pancreasului prin tubaj etuode-nal de M. Paraschh eseu.

10. Sifilisul renal, de V. Raduleţ. 11. Concepţia actuală, a bronsiectaziei, de A. Onaca. 12. Arbumino-reacţia sputei în tuberculoză de Rozalia Bortnic.» 13. Diagnosticul precoce al tuberculozei pulmonare la adult

de H. Ceban. 14. Tratamentul astmului de Buse Epure. 15. Meningita tuberculoasă la adulţi de Marihliu. 16. Icter în cursul sau î nurma tratamentului cu preparate de

salvarsan, de M. Alexandrov. 17. Boabele şi anotimpurile de Târlea. 18. Tratamentul diabetului complicat de tubercolica de Po-

poviciu. 19. Gonsideraţiuni clinice despre apendicita cronică de Măria

Marearova. 20. Contribuţiuni la studiul xantocromiei palmo-plantare, de

I. Tertan.

8. ACTIVITATEA EXTRAUNIVERSIT ARĂ.

Broşuri apărute la editura bibliotecii secliunei medicale a „Astrei".

Prof. Haţieganu: Infecţia tuberculoasă şi profilaxia socială. Dr. Daniello' Tratamentul tuberculozei pulmonare şi profi­

laxia individuală. Conferinţe ţinute în cadrele .,Astrei". Prof. Haţieganu: Sifilisul visceral. Dr. Hăngănuţ: Despre tuberculoză.

b) 1926/27.

Lucrări ştiinţifice, comunicări.

1. Prof. Haţiegan: Sifilisul visceral medical. (Monografie). 2. Prof. Haţiegan: Lupta modernă contra boalelor infec-

ţioase. Viaţa Medicală 1927. 3. Prof. Haţiegan: Sur la conception des septicemies â

evoluticu lente. (XIX Congres frangais de medicine) comunicare. 4. Prof. Haţiegan : Considerations sur le syndrome septi-

ш

que dans I'endooardite lente, (comunicare la XIX. (Congres fr. med.).

5. Prof. Hapegan : Manifestations ouitanees particulieres dans un cas d'endocardite lente. Comunicare, idem.

6. Prof. Haţîegan şi Iriminoiu : L'epreuve etiologique dans les seplicemies, comunicare, idem.

7. Prof. Haţiegan şi Prof. Iacobovici: Deux cas d'henio-genie (Strombopemie essentielle) guieris pa|r la pleneotomie. XIX Congr. frâng, de med. Par is 1927. Comunicare.

8 Conferenţiar Dr. I. Goia : Proteinoterapia în ulcerul gas-trodudenal. Clujul Medical 1927.

9. Conf. Dr. Goia : Boalele infecto contagioase şi profilaxia lor. Bibi. secţiei medicale şi biopolitice a „Astrei" 1926.

10. Conf. Dr. 1. Goia : Acţiunea hemostatică a cifratului de sodiu. Par is Medical 1926.

11. Conf. Dr. I. Goia: Sifilisul gastric. Clujul Medical 1927. 12. Conf. Dr. Goia : Nefrita gripală dureroasă. Bul. et Mem.

Soc. d. Stap. 1.°. Conf. Dr. Goia cu Prof. Yasîliu: La granulomatoze ma­

ligne. Annales d'Anatomie 1926. 14. Conf. Dr. Goia cu Prof. Ureche : Contrib. a l'etude de

la limfogranulomatoze de la moelle. 15. Dr. E. Pocrean şi Dr. Popoviciu : Contribuiţiuni la ac­

ţiunea vegetativă şi biochimică a tetaniei. Rev. Ştiinţelor Me­dicale 1926.

16. Dr. L. Daniellu : Pneumoperitoneul ca adjuvant în tra­tamentul ascitei tuberculoase. Rev. Ştiinţelor Medicale.

17. Dr. Telia şi Dr. Pescariu: Sifilisul ereditar cu aortită. Clujul Medical 1926.

18. Dr. Telia şi Dr. Gavrilă : Un caz de policitemie tratat cu Roentgen. Clujul Medical.

19. Dr. Telia: Stenoza arterei pulmonare cu comunicare ir.terventricniJară. Comunicare Soc. Ştiinţelor Med.

20 Dr. Anca : Consideraţiuni asupra unui caz de sifilis pul­monar. Viaţa Medicală 1927.

21.. Dr. Anca şi Dr. Gavrilă : Un caz de insuficientă pluri-glandulară. Clujul Medical 1927.

22. Dr. Anca : Tratamentul reumatismului acut. Viaţa Me­dicală 1927.

112

23. Dr. Anca : Două oazuri de hypertyroidism în legătură cu febra tifoidă, altul cu tuberculoză. Comunicare Soc. Şt. Med.

24. Dr. Anca : Un caz de chist hidatic al splinei. Comu­nicare la Soc. Ştiinţelor Medicale 1927.

•25. Dr. M. H'ăliţa: Icter toximfecţios cu hydropizie. Clu­jul Medical 1927.

26. Dr. Gavrilă: Sur la secretion d<u pancreas chez Ies diabelicjue : Societe de Biologie.*Sec. Rom. (în oolab cu Dr. Pa­ra schivescu) comunicare.

27. Dr. Gavrilă: Studiul unui caz de diabet insipid. Re­vista Ştiinţelor Medicale 1926.

28. Dr. Gavrilă: Metabolismul bazai în clinica. Rev. Ştiin­ţelor Med. 1926.

29. Dr. Gavrilă şi Prof. M. Labbe : Turburări glicore'gula-toare îr> bolile infecţioase. Clujul Medical 1926 şi Achiv. mal. de l'appareil dig. et nutrition 1926 Nov.

30. Dr. Gavrilă: Tratamentul modern al diabetului zaha­rat, Viata Medicală 1926—27.

31. Dr. Gavrilă: Reacţiunea umorilor organismului în a-ftcţiunile gastrice. Soc. Biolog. 1927. Spitalul 1927.

32. Dr. Gavrilă şi Dr. Spârchez : Lepreuve de Phypergli-cemie provoquce dans le maladies du tube digestiv Compt. Ren-dou. Soc. Biol. 1927.

33 Dr. Anca: Consideraţiuni asupra tratamentului me­dical ale inflamaţiumlor cailor biliare. Rev. Ştiin. Med. 1927.

34. Dr. Anca: Bilirubinemia în insuficienţa circulatorie. Chmd Med.

35. Dr. Gavrilă : Proteinoterapia* în diabetul zaharat. Clu­jul Medical.

36. Dr. Gavrilă : Un caz de mixoedem frust. Comunicare la Soc. Şt. Med.

37. Dr. Gai>rilă : Tratamentul obezităţii : Viaţa Medicală 1927.

38. Dr. Gavrilă : Tratamentul gutei. Viaţa Medicală 1927. 39. Dr. Gavrilă şi Dr. Gaba : L'actjon de la Synthaline sur

la glicemie. Soc. Biol. (comunicare) 1927. 40. Dr. Gavrilă şi Dr. Vior: La cholesterincmie chez Ies

tuberculeux. Soc. Biol. 1927. Spitalul 1927.

н а

41. Dr. Guerilă şi Dr. Berar iu : La cholesterinemie chez Ies nephretigues. Soc. biol. Gonmnicare. Clujul Medical 1927.

42. Dr. Gavrilă : Metabolismul bazai în bohie glandei t i ­roide. Clujul Medical 1927.

43. Dr. Gavrilă : Syntalina în tratamentul diabetului za­harat. Rev. St. Med. 1927.

44. Dr. Gairilă şi Dr. Spârchez : Proba de iperglicemie provocatti în ulcerele gastrice, stenoze pilorice, cancere tub. di­gestiv şi extra tub digestiv. Rev. St. Med. 1927.

45. Dr. Dankico: (Contribuţiiuni ţla studiu tv.jb digestive după gastroentero anastomoze şi rezecţii. Clujul Medical 1927.

46. Dr. Dankico : Funcţiunea tubului intestinal după in­tervenţiile executate pe stomac. Clujul Medical.

Teze lucrate în Clinica Mdicală în anul sc, 19261927. 1. Bonciocai Nicolae : Sindromul mecanic al hipotensiunii

port ale. 2. Boroda Artensia : Contribuţiuni la deficitul de acid ch-

lorhidnc în afecţiuni gastrice. 3. Epure Yintilă : Valoarea sedimentării globulelor roşii în

tuberculoza pulmonară. 4. Groza Aurel : Transfuzia sanghină. 5. lonescu Putina C. : Chinidina. 6. lonescu Teodor : Tratamentul gangrenei pulmonare'. 7. Kensch Mihail: Despre constipaţii. S. Мода Aurel: Lobita tuberculoasă. P. Poleacu Gheorghe: Tabloul sanghin înainte şi după

p n e u mo t or acele ar t if icial. 10. Popovici Alexandru: Tratamentul diabetului zaharat

complicat cu tuberculoză pulmonară. 11. Pretor ian Elena: Scleroză renală fără hipertenziune

renală 12. Prodescu Ioan : Manifestaţiile viscerale ale paludis-

inului. 13. Tutelea Onor iu: Consideraţiuni clinice asupra abce­

selor perirenal. 14. Schwartz Charles: Pleureziile în pneumotoracele t e -

U'apeuMc. 15. Yior Victor : Colesterinemia în tuberculoza pulmonară.

8

114

CLINICA OFTALMOLOGICĂ.

1925-1926.

1. Michail et Vancea : Sur la suppression du pouvoir lîy-groscopique du parenchigme corneen par l'aetion du goudron de houile. C. R. de la Societ. de Biolog. T. XCII. p. 295.

2. Michail et Vancea : Sur la resistence de la cornee gou-dronee a l'aetion des agents physiques, chimiques et infectieux C. R. de la Societ. de Biolog. T. XCII. p. 717.

3. Michail et Vancea : Recherches sur la reaction tardive du tissu kerato conjouctival aux Sattouchements repetć-es par le goudron de houille. C. R. de la Societ. de Biol. T. XCII. pag 107b.

4. Michail şi Vancea: Cercetări referitoare la acţiunea gu­dronului de huilă asupra ochiului „Clujul Medical" No. 5—6, 1925, pag 191.

б. Michail et Vancea : Ilypercholesterinemie et cataracte naphtalinique C. R. de la Societ. de Biol. T. XCIV. p. 291.

6. Michail et Vancea: Recherches sur l'aetion de l'atropine et de la pilocarpine en injection intracarotidiennes. C. R. de la Societ, de Biolog. T. XCIV. p. 151.

7. Michail et Vancea : Recherches sur* la resorbtion intrape-ritinoale de l'oeil. C. R. ed la Societ, de Biol. T. XCIV. p. 294.

8. Michial et Vancea : L'innervation vasomotrice de l'oeil. Re­cherches sur Ies vasoraoteurs de la conjouetrve Annales d'oculis-tique Aug. 1926.

9. Michail, Cadariu et Vancea : Recherches in vitro sur le role du cristalin dans le metabolisme de la cholesterine. С R. de la Societ. de Biol. Т. T. XCIV, p. 154.

1 10. Michail, şi Vancea .- Contribuţiuni experimentale la stu­diul patogeniei cataractei naftalinice. Clujul Meical 1926, p. 331.

11. Michail şi Bendescu : Cercetări asupra metabolismului bazai în afecţiunile oculare. Cluj. Med. 1926, p. 243.

12. Michail D. : Fenomenul lui Bell şi rolul său în patogenia unui tic oculs palpebral strabizant. Clujul Medical 1926, p. 393.

13. Michail T). : Spasm al arterei centrale a retinei de ori­gină adensidiană. Clujul Medical 1926, p. 470.

14. Vancea P. : Contribuţiuni la studiul biologic al tracho-înului. Teză Cluj 1925.

115

neaux dc l'orbite. Archives d'ophtalmol. T. XLII. p. 624. 16. Vancea Р.: Considerations sur quelques formes cliniques*

rares de conjouctivite streptococique grave. Archives d'opht. Toni. 15. Vancea P.: Gonsiderations sur un cas d'angiome caver-

XLI I . pag. 724. 17. Vancea P. : Gorp străin intra ocular. Sindrom ocular

neuroparalit. Societ. stud. Med. Cluj Oct. 1925. 18. Vancea P.: Neurofibromatoză generalizată. Cercul sani­

tar Militar Cluj. 19. Vancea Р.: Transmisibilitatea virusului traehomatos. Soc.

Horn. de oftalmol. Febr. 1926. 20. Vancea Р.: Contribuţiuni la studiul boalei lui Reckling-

hausen. Societ. Ştiinţif. a ofiţer. Corp. Santit. Militar Român Bucureşti.

21. Vancea P. : Un caz de oftalmie simpatică. Cercul sanitar militar Cluj.

22. Vancea P. : Contribuţiuni la studiul tumorilor primitive a nervului optic. Cluj. Medic. 1926. p. 398.

23. Vancea P. : Cataracta juvenilă şi glandele cu secreţiune internă. Societ. Ştiinţelor Medicale Cluj, Oct. 1925.

24. Vancea P.: Tarsita sifilitică. Clujul Medical 1926, pag. 489

25. Vancea P. : Traumatisme oculare. Prezentări de ca-zuri la Societ. Ştiinţelor Medicale din Cluj, Oct. 1925.

26. Vancea Р.: Termocauterul cu vapori al lui Wessely în tratamentul ulcerilor coroeene Societ. Rom. de oftalmologie, Mar­tie 1926.

27. Chindler Iuliu : Chist seros traumatic în bisac al irisului. Cluj. Medical 1925, pag. 301.

28. Glăvan I. : Tratamentul sifilisului cu Bismochin. Clu­jul Medical p. 261.

29. Glăvan I. : Plagă biperforantă a globului ocular prin corp metalic oprit la vârful orbitei. Soc. Rom. de oftalmologie. Bu­cureşti.

30. Glăvan L: Studiul patologiei căilor lacrimale cu ajuto­rul ratrografiei Societ. Ştiinţelor Medicale Cluj.

31. Glăvan I. : Epiteliom sebacen al glandelor lui Mecboni-cus. Revist. Sanit. Milit. No. 6—7, 1926.»

32. Glăvan I. : Un caz de argiroză oculară Cercul Sanit, Mi­litar Cluj, Sept. 1926.

8*

116

CLINICA NEUROLOGICA.

(Dr. Prof. Dr. I. Mima).

1. I.'n nou tratament al sclerozei în plăci. Comunic, la con­gresul soc. române de Neurologie etc. la Sighetul-Marmaţiei. 1925.

2. Sur im traitement de la sclerose en plaques. Bulletin de la Soc. roumaine de Neurologie etc. Iaşi — 1925.

3. Sur la reaction de la microglie dans Ies foyers cerebraux de la sclerose en plaques. G. R. Soc. de Biologie. Paris , 1925.

4. Sur la reeacticn plastique des cellules de la colonne de Clarke dans le tabes. G. R. de Biologie. Paris, 1926.

CLINICA PSICHIATRICl .

(Director Proţ. C. Urechia).

a) 1925/1926.

• . Le diathermie dans la traitement de Ia Paralysie faciale.. L'art Medical (cu D-l Dr. Mihăilescu).

2. Anomalie de le delle turque dans un cas de mongolisme. L'Art Medical (cu D-l Dr. Fr . Graff).

'Л. La dystrophie maigre. Revue Neurologique. ±. La rigidite pallidale et la rigidîte progressive. Archive ge­

nerale do Neurologie, Psichiatria e Psichoanalisi (cu Dr. Mi­nai eseu).

5. Trismus et mort par inanition apres un traitement cra-nicn. Bull. et mem. de la Soc. med. des Hopiaux de Par is (cu Dr. Mihalescu).

6. Sur qnatre cas de cisticercose cerebrale. Archivio gene­rale de Neurologia, Psichietrie e Psichoanalisi (cu Dr. Miha­lescu).

7. Demenoe progressive et profonde avec symptomes en foier. Archives de Neurologie (cu Dr. Mihalescu).

8. Demence arterio-sclereuse avec gynecomastie. Archives de neurologie.

9. Ohordone modullaire chez une syphilitique. Revue de Neu­rologie.

10. Choree congenitale. Soc. med. de Hopitaux de Par is (cu Mihalescu).

117

11. La sympatectomie dans la maladie de Parkinson. Revue Neurologique.

12. Les noyaus du tuber dans l'inanition. Soc. de Biologie (cu Dr. Mihalesca).

13. La rćaetion colloidale du Dujaric de Gallerand controllee sur 630 cas. Soc. de Biologie (cu I. Ciocan).

14. Contribution a l'etude de la lymphogranulomatose de la moelle Revue Neurol. (cu Goia).

15. Paralysie sciatique aprâs une aplication de forceps. Re­vue Neurologique.

16. Syndrome de Foville incomplet. Soc. med. des Hopitaux de Paris (cu Dr. Mihalescu).

17. Syphilis et traumatisme. Archi4'io de Neurologia e Psi-chiatria e Psichoanalisi (cu Dr. Mihalescu).

18. Nouvelle contribution â l'etude de la rigidite pallidale. Aceeaş revistă.

19. Le"tuber cinereum dans L'uremie et le Delirium tremens. Soc. de Biologie (cu Mihalescu).

20. Aortite abdominale avec monoplogie crurale sensitive. Revue do Neurologie.

21. Aphasie sensorielle avec agraphie produite par un kyste hydatique. Revue Neurolog.

22. Tratat de patologie neuro-niintală, fascicolul I I . (cu Dr. Mihalescu).

Ъ) 1926/1927.

1. Sur un cas de Comptocormie (cu Mihalescu) Volumul omagial D-lui Prof. Obregia.

2. Paranoia sensitive chez un avengle Idem. 3. Hoquet rebel. Controle anatomique (cu Mihalescu) Soc.

med. des Hopitaux des Paris . 4. Aphasie chez un gaucher (ou Mihalescu) Soc. de Neuro­

logie. 5. La reaction de Abderhalden avec differentes centres du

cerveau (cu Kernbach) Soc, de biologie. 6. Le rivanol par voie rachidienne (cu Mihalescu) Soc. de

Biologie. 7. Un nouveau cas de selerose periaxiale (cu Mihalescu)

Soc. de Neurologie. v

118

8. Parkinson et Epilepsie Soc. de Neurologie. 9. La formule leucocitaire apres l'epiqlandol et la pitui-

trine (cu Groza) Soc. de Biologie. 10. Hemiplegie souscorticale (cu Mihalescu) Soc. de Neu­

rologie 11. Le Phosphor et le Galcium du sang apres Ies injections

de levure (cu Popoviciu). 12. Abces de la moelle apres la fievre typhoide (cu Matyas^

Soc. de Neurologie. 13. Choree rhumatismale avec autopsie (cu Mihalescu) Soc.

de Neurologie. 14. Le pH. et la reserve alcaline chez le Parkinsoniens (cu

Mihalescu) Soc. de Biologie. 15. Le tuber cinereum dans la tetanie (ou Mihalescu) Soc.

de Biologie.

CLINICA GINECOLOGICĂ ŞI OBSTRETICALĂ.

(Director Prof. Dr. Grigoriu G.).

a) 1925/1926.

Comunicări la „Societatea ştiinţelor medicale". Dr. Popoviciu Traian : Uter fibromatos cu sarcină în luna

a V-a. Dr. Pooviciu Traian : Tumoare chistică voluminoasă a ova­

rului. Prof. Dr. Titu Vasiliu şi Dr. Popovici Traian: Teratom. Dr. Traian Popoviciu : Sarcină în luna V-a în tonu uter cu

fibroame multiple şi fenomene grave de compresime. Dr. Traian Popoviciu : Chist ovarian voluminos (11 Kgrm.). Prof. Titu Vasiliu—Dr. Tr. Popoviciu : Monstru Iniodym. Dr. Nicolae Pop: Bugeolă în timpul parturiţiei.

4 Lucrări in curs :

La clinica Gyhecologică şi obstetricală există societatea „Reuniunea Gynecologică".

La şedinfele ţinute de această societate, odată pe lună, sef referează şi se discută cazurile mai importante din serviciul cli­nicei, totodată şi lucrările în curs.

119

Lucrări de laborator în curs.

1. Acţiunea Bismjochină asupra Ureei din sânge. 2. Acţiunea ,.Lobelinei" administrată întrarachidian. ?>. Studiul alcalinităţii sanguine în cursul sareinei. naşterii

şi leuziei. 4. Contribuţii la efectele adrenalinei administrată în deo­

sebite ţesuturi. 5. Acţiunea adrenalinie în pareuelismul mamar la gravide,

lăuze, neoplasme, turburări endocrine. 6. Acţiunea preparatelor de bismuth asupra ureei din sânge. 7. Alcalinitatea sanghină la gravide, leuse, neoplasme etc. 8. Studii asupra lobelinei.

b) 1926/1927. Profesor3 Dr. Grigoriu Cristea : Sifilis şi graviditate :

Conferinţă ţinută cu ocazia „cursului de perfecţionare ce a avut loc intre 4—10 Iulie 1927 în colaborare ou Dr. C. Iubaş.

La îndemnul şi după directivele D-lui Profesor Grigoriu s'au efeptuit lucrări de laborator, cercetări experimentale de cătră personalul medical al cilnicei. al căror rezultate s'au pu­blicat în diferite reviste medicale sau a fost comunicate la di­ferite societăţi medicale — pe cum reese din cele notate mai jos.

])r Traian Popoviciu : 1. Contribuţii la hysterectomia ab­dominală largă (Clujul Medical 1927 Ianuarie) .

2. Impresii dintr'o călătorie de studiu. (Clujul Medical 1927 No, 9).

Comunicări la „Reuniunea Gymcologică şi ObstetricaM" :

1. Un caz de eclapsie gravă. 2. Despre transfuzia de sânge. 3. Lipsa unilaterală a anexelor.

J 4. Emfisem subcutanat în cursul facerei. 5. Apendicită şi sarcină, ti. Ruptură uterină. 7. Cercetări asupra puterii de aglutinare a lichidului eefalo-

rachidian faţă de globulele roşii a celor 4 grupe sanguine. 8. Efectul soluţiei de fenol 1% asupra ţesuturilor, în spe­

cial asupra vaselor sanguine.

120

Dr. Cornel Inbaş :

Comunicări la „Reuniunea Gynecologică şi Obstefrieală". 1. Distocie produsă de o tumoare lipomatoasă în ba,sin. 2. Despre tratamentul avortului. 3. Un caz de eclanpsie gravă. 4. Calcul ureteral în decursul gravidităţii, б. Despre lues şi graviditate. 6. Un caz de prezentaţie craniană cu prolabarea în vagin

(peste craniu) a manilor şi a piciorului stâng.

La Societatea Ştiinţelor Medicale :

7. Tratamentul antisifilitic în graviditate. 6. In colaborare cu D-l Profesor Dr. Grigoriu : Sifilis şi

graviditate, conferinţă ţinută la cursul de perfecţionare din 4— 10 Iulie 1927.

Dr. Ioan Yoicu. Lucrări:

In colaborare cu Dr. Vancea 1. Consideraţiuni asupra unui caz de „Retinită gravidică" (Clujul Medical).

2. Câteva consideraţiuni asupra a trei cazuri de tetanie gra­vidică (Clujul Medical).

Comunicări la „Reuniunea Gynecologică şi Obstetricală"din Cluj.

1. Asupra unui caz de sarcom primitiv al ovarului. 2. Un caz de chist ovarian torsionat şi liberat spontan în

cavitatea peritoneală fără nici un simptom. 3. Un caz de corp străin (ac de păr) introdus în vezica uri­

nară cu scop ele masturbaţie. 4. Tratamentul hiperemezei gravidarum. б. Un caz de retinită gravidică (în eclaborare cu Dr. Van­

cea). 6. Trei cazuri de tetanie gravidică vindecată prin trata­

ment cu calciu.

Dr. Horaţiu Tânăsescu : Comunicări la „Reuniunea Gynecologică şi Obstericală". •

1. Note asupra patogeniei infecţiei puerperale. 2. Profilaxia infecţiei puerperale.

121

0. Tratamentul infecţiei puerperale. 4. Metode terapeutice de obstetrică şi gynecoiogie. б. Lupta contra şocului obstetrical şi post operator. 6. irigaţie rectală continuă (prezentarea unui aparat con­

struit în acest scop). 7. Rapoartele traumatismului obstetrical cu afecţiunile ge­

nerale (observaţiuni clinice). 8. Mijloacele de diagnostic în infecţia puerperală.

D-şoara Dr. Măria Bulgarii : Publicări.

1. încercări experimentale asupra valorii funcţionale a cor­pului galben în graviditate. (Clujul Medical).

2.Cercetări asupra lipoizilor corpului galben (Clujul Me­dical). 6

Comunicări la „Heuniunea Gymcologică şi Obstetricală".

1. Cercetări asupra lipoizilor corpului galben. 2. (Referat) Suhikele — Rolul placentei în organismul ma­

tern. ;î. Încercări experimentale asupra vaflorii funcţionate a

corpului galben. •i. Vărsături încoercibile. 5. Chist dermoid (prezentare de pieză). Actualmente după directivei D-lui Profesor Grigoriu să lu­

crează diagnosticul precoce a cancerului uterin după metoda lui Lutgo V. Merz şi cholesterinemia în diferite afecţiuni gynecolo-gice. Rezultatul accstcr lucrări vor fi comunicat ulterior.

INSTITUTUL DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ ŞI TOPOGRAFICA.

(Director Prof. V. PapUian).

a) 1925/1926.

Prof. Dr. Papilian Victor : Tratatul de Anatomie umană: Voi. 11. Fascicola I I .

Sistem nervos central şi periferic.

122

JJ-1 Docent Dr. Const. Velluda, şef de luc ră r i : Anatomie şi fiziologie elementară, Ediţia a I l -a .

1. Papilian şi Pocreanu : Semiologia sist. vegetativ. Cluj. Med. 11/12—1925.

2. Papilian şi Funariu : Infl. simpaticului asupra acidită­ţii suc. gastric. Clujul Medical 9—10/1925.

3. Papilian şi Velluda : Glicemia pilocarpinică. Clujul Me­dical 11—12,1925.

4. Papilian : Das sympathische System und die Stapiiylokok-ken Infecţion. (Zentralblatt fur allgemeine Pathologie. Band 36 -1925) .

5. Papilian et Virginia Stănescu : Recherches experimenta-Ies sur la circulation du Kquide cephalo-rachidien (Journal de Pliysiologie 926 No. 4).

Papilian şi Velluda: La glycemie pylocarpinique. (Archive internaţionale de Physiologe Martie 1926).

Papilian şi Pocreanu: Sindromuli vegetative generale 1926. Cluj. Medical No. 1—2.

Papilian şi Funariu : Rolul nervilor pneumogastrici în me­canismul hyperglicemiei. Cluj. medical 3—4—1926. (Die Rolle der Nervi pneumogastrici in Meckanismus der Hyperglycemie. PfIii— gers Archive, fiir die gesammte Physilogie. Bd. 213 5/6.

Papilian şi Pocreanu : Sindromuri vegetativi cu manifestă­ri organice localizate. Clujul medical 5—6/1926.

Papilian şi Bendescu : L'influence de l'adrenaline de Tathro-, pine et pilocarpine sur le methabolisme basal. Compt. rendu Societe de Biologie No. 2—1926.

Velluda : Nervul depressor la epuri : Cluj. med. 9—10. 11— 12. 1925.

YeMuda : Nervul depressor la câine. Clujul med. 1—2. 1926. Yelluda : Manual de Anatomie şi fiziologie elementară edi­

ţia I I . 1926. Yelluda : Nervul depressor la om. Clujul medical 5—6. 1926. Yelluda şi Jianu : Un cas rar concernant un origine anor­

male du nerf vertebrale, coexistent avec une anomalie de l'artere vertebrale (Analles d'anatomie pathologique April 1926).

Velluda : Contribuţiuni la studiul nervului depresor la epu­re, câine şi om. Edit. Cartea Românească, 1926.

Prof. Papilian : Influenţa sistemului vegetativ asupra i n -fecţiunilor. Cluj. med. 1926.

123-

Prof. Victor Papilian et Anton Busulenga: Recherches ex-perimentales sur la localisation du centre medullaire accelera-teur da coeur (Annales d'anatomie pathologique 1926).

b) 1926/1927.

1. Papilian şi Dr. E. Pocreanu : Sindromuri vegetative loca­lizate. Clujul Medical No. 11—12. 1926.

2. Motor Papilian: Influenta ligaturei venei cave inferioa­re a pedicului hepatic şi a venei porte asupra glicemiei. Revue Internat, de Physiologie 1927.

3. Victor Papilian şi E. Pocreanu: Terapeutica vegetativă. Clujul Medical 1—2. 1927.

4. Victor Papilian—Liviu Telia, Ion Georgescu: Influenţa sisîernuhii nervos asupra ritmului cardiac. Clujul med. No. 6. 1927.

o. Victor Papilian und Ştefan Jianu : Der Einfluss des ve-getativen Systems auf das Knochenmark. Virehows Archiv Bd. 264. Hefl. 2.

6. Victor Papilian et H. Cruceanu : Recherches experimen-tales sur Ies fonctions organo-vegetatives du cervelet. Journal de Physiologie Pathologie Generale Tome XXIV No. 1. 1926.

7. Velluda : Beitrăge zum Studium des Metopismus Anat. An/eiger No. 1—3. 1927.

8. Velluda et Jianu : Sur la presence d'une anastomose he-paic-mesenterique superieur.

Annales d'Anatomie Pathologique. No. 5—1927: 9. Velluda : Considrations physiologiques sur le nerf de-

presseur du chien. Recueil de medecine veterinaire. 1927. 10. Velluda : Le nerf depresseur chez Ies lapins. Journal de

Physiologie et de pathologie Generale. 1927.

9. INSTITUTUL DE CHIMIE BIOLOGICĂ

Director: Prof. P. Thomas

a) 1925—26

Publicaliunile Domnului Director al Institutului. Sur la presence d'acetaldehyde dans le liquide cephalo-ra-

chidien (en commun avec M-elle Maftei) G. R. Socićtć de Biolo­gie t. 94, p. 1300.

124

Contribution â l'ćtude de la structura des gćlćes (en com-mun avec M-elle Sibi) G. R. Academie des Sciences, t. 182, p. 315.

Contribution â l'ćtude de'la structure des gelees. Organogels obtenus avec l'acetal beiizoique de la sorbite (en commun avec M-elle Sibi) C. R. Academie Sciences, t. 183, p. 282.

L'ćlimination des substances azotees (en particulier des pu-rines) apres ingestion des pentoses (en commun avec M-elle Imas) XII Congres International de Physiologie, Stockholm.

La presence de Facetaldehyde d'ans le liquide cephalorachi-die (en commun avec M-elle Maftei) XI I Congres International de Pysiologie, Stockholm.

La nature du groupement hydrocarbone de l'acide thymonu-cleique (en commun avec M-elle Maftei) VII Congres Internatio­nal de Physiologie, Stockholm.

In plus în Laboratorul Institutului meu au fost lucrate ur­mătoarele teze:

Eliminarea acidului uric şi bazelor purice după ingerare a pentozelor, teza pentru Doctorat în medicina, susţinuta de D-ra Imas la 12 Februarie 1926.

Studiul acţiimei hipnotice al unui derivat organic sulfurat: suli ;ura de allyl. teza de Doctorat în medicina, susţinuta de D-ra Micşa la 19 Februarie 1926.

Contribuţiuni la Chimia cancerului: caracterizarea pentoze­lor în tumori, teza de Doctorat în medicina, susţinuta de D-l Be-rariu la 5 Martie 1926.

a) 1926—27

Pierre Thomas et Roza Imas: L'elimination des substances azotććs arpes l'ingestion de Pentoses. (C. R. Societe de Biologie, 1926. Tome XCVI page 71).

Pierre Thomas et Elena Maftei: La presence de racetalde­hyde dans le liquide ećphalo-rachidien; origine et importance de ce corps. (Bull. Academie Roumaine. X, Nr. 1927).

Pierre Thomas et Elena- Maftei. Dosage clinique de l'acetal-d;''hyde dans le liquide cephalorachidien, (C. R. Societe de Biolo­gie, Tome XCVI page 1042) 1927.

Pierre Thomas et Roza Imas. Action des pentoses sur la per­meabi l i i renale. (C. R. Societe de Biologie, 1927 Tome XCVI p. 1159).

12»

Pierre Thomas et Jean Drăgoiu. Action des Pentoses sur l'opithelium secretoire du rein (G. R. Soc. de Biol. T. XGVLL p. 772 1927).

Pierre Thomas et Mărie Sibi. Contribution a Fetude de la structure des gek'es. Recherches sur la cristallisation de Fara-binosazone (C. R. Academie des. sciences. 1927 t. 185 p. 450).

10. INSTITUTUL DE FIZIOLOGIE.

Director: Prof. I. N iţesc и

1. Nitzescu I. I. Action des sucres en injections intraveineii-ses sur la secretion du lait. Origines du lactose. G. R. Soc. de Bio­logie Voi. XiCIII.

2. Nitzescu, I. I. L'insuline et le phosphore anorganique du lait. G. R.oSoc. de Biologie Voi. XGIV.

3. Nitzescu I. I. et Popoviciu G. L'action sur le rachtism ex­perimental des fractions de cholesterine irradiee obtenues soit par cristallisation, soit par precipitation a Faide de la digitonine. G. R. Soc. de Biologie Voi. XGIV.

4. Nitzescu I. I. Popoviciu Gh. et Denes-Goetz: Contribution a Fisolement de la fraction antirachitique du cholesterol irradie par Ies rayons ultraviolete. Comunicarea făcută la congresul In­ternaţional de Fiziologie dela Stockholm din August 1926, şi pub­licată în „Skandinavischer Archiv fur Physiologie" şi în „Bulle-tin de la Soc. de Chimie Biologique". Paris .

5. Nitzescu I. / . 'L'insuline et la secretion biliaire. G. R. Soc. de Biologie Voi. XCV.

6. Nitzescu I. I. Existe-t-il une variation saisoniere dans la quantite d'insuline? C. R. Soc. de Biologie Voi.

11. INSTITUTUL DE IGIENĂ ŞI IGIENĂ SOCIALĂ.

Director: Prof. I. Moldovan.

a) 1925—26

1. / . Moldovan: Zur Familienepidemiologie einiger Infek-tionskrankheiten. Arch. fiir Schiffs- und Tropenhygiene Bd. 29. p. 239.

2. L Moldovan: Igiena Naţiunei. Cluj 1925. 3. 1. Moldovan: Biopolitica. Cluj 1926.

4. / . Moldo van şi L. Isaicu: L'anaphylaxie globoulaire est-elle provoquee par l'hemoglobme? (I) G. R. Soc. biol. T. 94. pag. 295—1926.

5. / . Moldovan şi, L. Isaicu: L'anaphylaxie globulaire est-elle provoquee par l'hemoglobine? (II) . C. R. Soc, biol. T. 94. pag. 1303—1926.

6. I. Moldovan şi M. Zoloy: Sur l'anaphylaxie globulaire passive. G. R. biol. T. 94. pag. 299—1926.

7. / . Moldovan şi T. Slăvoacă: Etude quantitative sur l'ab-sorption de l'ambocepteur hemolytique. G. R. Soc. biol. T. 93 u. 1317—1925.

8. I. Moldovan şi T. Slăvoacă: Sur la regeneration en serie du pouvoir hemolytique in vitro. C. R. Soc. biol. T. 94. p. 297—• 1926.

9. I. Moldovan şi T. Slăvoacă: Sur la nature du principe desensibilisant apres injection de l'encre de Chine. C. R. Soc. biol. T. 94, pag. 1305—1926.

10. I. Moldovan şi T. Slăvoacă: Sur l'eff-et desensibilisant de Tinjection dy Trypanbleu. C. R. Soc. biol. T. 95. p. 771—1926.

11. T. Slăvoacă: Isolement du Bacille typhique dans l'eau. C. R. Soc. biol. T. 94. pag. 1306—1926.

12. T. Slăvoacă: Nouveau procede pour l'isolement du Bacille typhique des matieres fecales, base sur leur encrichessement dans Ies cultures. C. R. Soc. biol. T. 94. pag. 1308—1926.

13. M. Zolog: Harvard Medical School. Clujul medical 1926. 14. M. Zolog: Mediul extern şi producţia în industrie. Clujul

Medical 1926.

h) 1926—27

I. Moldovan: Die Familienpeidemiologie der Diphterie. Seu-chenbekaempfung, 1926 Nr. 5—6.

I. Moldovan şi T. Slăvoacă: Sur l'effet desensibilisant de l'injection du trypanblau. C. R. Soc. Biol. t. 95. pag. 771, 1926.

I. Moldovan şi T. Slăvoacă: Relevement du titre de la reac-tion anaphylactique par le serum de Cobaye. C. R. Soc. Biol. t. 96, pag. 735, 1927.

T. Slăvoacă: Contribuţiuni la epidemiologia febrei tifoide. Cluj, 1927.

M. Zolog: Cercetări asupra capacităţii fizice şi intelectuale a elevilor de şcoală. Cluj, 1927.

127

M. Zolog: Impresii dintr'o călătorie de studii în Statele Unite Americane. Clujul Medical. 1927 Nr. 3—4.

T. Turcu: Die zeitliche Verteilung und das Mengelverhaelt-nis der Makrogameten und Mikrogametozyten bei Menschlicher und Vogelmalariainfektion. Arch. f. Schiff- und Tropenhygiene 1927, Voi. 31.

L. Prorlaii: Cercetări asupra etiologici ozenei. Cluj, 1927. /. Glieann: Cercetări asupra răspândirei ba cilului paratific

R. Cluj, 1927.

12. ISTOLOGIE ŞI EMBRIOLOGIE.

Director: Prof. I. Drăgoi

1. Ioan Drăgoiu şi E. Pop. Un cas de hermaphrodisme glan-dulaire chez la Grenouille (Rana temporaria). G. R. de la Soc. de Biol. °

2. Ioan Drăgoiu în colaborare cu Prof. P. Thomas, Action des pentoses sur l'epithelium secretoire du rein. C. R. de la Soc. de Biol.

3. Ioan Drăgoiu şi Th. Buşniţa. Sur un tetard de Bombina-tor igneus bicephale. C. R. Soc. d'e Biol.

4. Th. Buşniţă: Structure de Tintestin chez 1-е Misgurnus fos-silis pendant l'inanition. (Lucrare complectă în Institutul de Is­tologie). Analele Academiei Române.

13. INSTITUTUL DE ISTORIA MEDICINEI ŞI FARMACIEI ŞI DE FOLKLOR MEDICAL.

Prof. Dr. Л lues Guiart:

a) 1925—26

L и eră _r i :

1. L'enseignement medico-chirurgical â Paris, en 1764, juge par un etudiant allemand. Bulletin de la Soc. franc, d'Histoire de la Medecine, Paris, XIX—1925, no. 1—2.

2. (în colab. cu I. Maseyrie): Les Lepreux en Bas-Limonsin. Aesculap, Paris, XV—1925, no. 3.

3. La medecine grecque aux temps hcroiques 'de Dinos â Ho-mere. Biologie medicale, Paris, 1925, no. 7—8.

128

4. Image de Saint-Antoine de Viennois. Aesculap, Paris, XV—1925, no. 12.

5. Institutul de Istoria Medicinei şi Farmaciei şi de Folclor medical din Cluj (1921—1925). Clujul Medical, VI—1925, no. 11—12.

6. Medicina în timpul Faraonilor. (Trad. de dr. Yaleria Ni-ţulescu Bologa). No. 1 din „Bibi. Medico-istorică", Cluj, Ardea­lul, 1926.

7. Discours prononce aux funćrailles du Docteur Eugene Vincent. Ou des sciences, belles-lettres et arts de Lyon. Martie 1926. Impr. Rey.

8. Les Origines du peuple Boumains. Ibidem. Martie 1926. 9. Disc. prononce aux funerailles de M. Francois Alphonse

Barnoud. Ibidem. — Mai 1926. 10. Professeur Joseph Teissier. Ibidem. — Junie 1926. 11. Laennec et l'anscultation mediate. Journ. de Med. de Lyon,

no. 155, Junie 1926.

Conferinţe publice:

12. Lyon, viile d'art. Craiova, 25. X. 1925, în Teatrul National. 13. Le grand drame des poisons au XVII siecle. Ibidem, 26.

X, 1925. 14. Napoleon I, etudie par un medecin. Lyon, 13. I I I . 1926.

Asistent Dr. Yaleriu L. Bologa:

1. Observaţiuni şi întregiri la articolul d-lui Dr. D. Stanca. „Contribuţii la isoricul sifilisului în Ardeal". Revista ştiinţelor medicale, Bucureşti, XIV—1925, no. 9.

2. Conferinţele d-lui prof. Guiart despre Români. Clujul Me­dical VI—1925, no. 9—10.

3. Contribution â l'etude de la lepre en France de I. Mazeynl. Ibidem, VI—1925, no. 9—10.

4. Despre oculiştii romani din Dacia şi Panonia. Ibidem, VI—1925, no. 9—10.

5. Pestchirurgus I. M. Popp. Ibidem, VI—1925, no. 9—10. 6. Medicina în Moldova la 1838. Rev. şt. med. Buc. XIV—

1925, no. 10—11. 7. Profesorul Jules Guiart ca istoriograf al medicinei ClujuL

Medical VI—1925, no. 11—12.

129

8. Istoria Sifilisului. Conferinţă ţinută în 10. I I I . 1926 în cadrele „Astrei", Cluj.

9. Date nouă despre Ioan Molnar-Piuariu ca medic şi ca autor medical. Transilvania, Sibiu, 1926, no. 2.

10. Dr. Eduard Gusbeth, ein siebenbiirgisch-naechsischer H i s -toriker der Medizin. Archiv fur Geschichte der Medizin; — Leip-zig. XVIII—1926, no. 1.

11. Terminologia medicală românească a doctorului Ioan Piuariu (Molnar fon Mullersheim). Dacoromania IV (Cluj, „Ar­dealul", 1926).

12. Adolf Bastian. Notă comemorativă cu prilejul centenaru­lui său. Comunicare făcută la Soc. rom. de etnografie din Cluj. (26. VI. 1926.) Publicată în: Rev. ştiinţifică „V. Adamschi". Iaşi, XII—1926, no. 4.

13. Discurs la funerariile profesorului Dr. G. Bilaşcu. Publi-licat în Patria, Cluj, no. 161 din 27 VII 1927.

14. ,,Florile spurcate" ale medicinei populare în lumina ştiin­ţei. Comunicare făcută la reuniunea ginecologică dela Spitalul de Femei din Cluj. (April 1926). Publicată în Rev. de obst. gin. şi puericultura, Bucureşti, VI—1926 no. 4.

15. Dr. Friedrich von Monau in Siebenburgen. Arch. f. Gesch. d. Med. — Leipzig. — XVII—1926, no. 3.

Referent la „Anatomischer Bericht", Jena (G. Fischer): a) Istoria Anatomiei, liter. franceză, italiană şi românească. b) Anatomie. Literatura românească. Referent la „Zoologincher Bericht", Jena (G. Fischer): a) Istoria Zoologiei, liter. franceză, italiană şi românească. b) Zoologie. Literatura românească. — Referent pt. România (istoria medicinei şi ştiinţelor, antro­

pologie şi prehistorie) la „Mitteilungen zur Geschichte des Medi­zin und Natuwissenschaften", Leipzig (I. A. Barth).

Lucrări ale colaboratorilor institutului:

Dr. Domiuic Stanca şi Zoltăn Balint: Contribuţii la istoricul sifilisului în Ardeal. Rev. ştiinţelor

medicale. — Bucureşti. XIV—1925, no. 8.

Dr. Alexandru Lenghel: 1. „Signacula oculariorum" aflate mai nou în Ardeal. Clu­

jul Medical VI—1925, no. 9—10. 9

130

2. Câteva date denpre băi romane şi „ex voto"-uri din Da­cia Traiană. Ibidem. VII—1926, no. 5—6.

3. Trepanaţie pe craniu preistoric, pe craniu din sec. XI şi la popoarele naturale. Ibidem, VII—1926, no. 9—10.

Dr. Petru B. Cirlea:

Introducerea istorică la teza: Boalele şi anotimpurile. 1926.

Teze de doctorat:

1. Dr. Iosif Gellner: Medicii saşi ai sec. XVI şi XVII din Braşov şi Sibiiu. (Teza no. 5 din Inst. de Ist. Med.) Cluj, 1925, tip. „Ardealul".

2. Dr. Virgil Popârlan: Boalele pielii în medicina casnică a poporului Român. (Teza No. 6.) Cluj, 1926. Manuscript.

3. Dr. Acadic Ivanov: Epidemia de cuimă 1828—30 în Prin­cipate după isvoare medicale contimporane ruseşti. (Teza no. 7.) Cluj, 1926. Manuscript.

4. Dr. Gheorghe M. Ghiţescu: Ambroine Pare şi chirurgia militară. (Teza no. 8.) Cluj, 1926. Manuscipt.

5. Dr. Petre N. Chiper: Influenţe italiene în medicina ţăr i­lor româneşti până la 1870. (Teza no. 9.). Cluj, 1926. Manuscr.

b) 1926—27

Profesor Dr. Jules Giuart, directorul institutului.

1. Lyon 1906—1926; carte în 6°, XXXII—608 p, 44 pl. Lyon, Rey, 1926.

2. Faculte mixte de Medecine et de Pharmacie. Ibidem, p. 21— 31.

3. Laboratoire central de Photographie. Ibidem, p. 49—50. 4. Contribution â l.etude d'une nouvelle race europeene la

race galate. Comun, făcută în 27. VIL 1926 la Secţiunea de An­tropologie a Asoc. franc, pentru progresul ştiinţelor.

5. La classifieation des Tetrarhynques. Ibidem, secţia zoolo­gică, Iulie 1927.

6. Discours prononcć le 30 sept. 1926 aux funerailles de M. Georges Guigne. (Ac. de sciences, belles-lettres et arts de Lyon.)

7. La vie de Lacunec. Conferinţă ţinută în Lyon. la 14. XI. 1926, în marele amfiteatru al Fac. de Medicină (cu prilejul cen­tenarului Ini Lacunec).

ш

8. L'histoire medicale de Napoleon I. Conferinţă în Martie 1927 la Timişoara.

9. La rage Calate. 10. Les trouvailles de Glozel. Două comunicări făcute la Soc.

de Etnografie din Cluj, (16. IV. 1927). 11. Institutul de Istoria Medicinei din Cluj în 1925—1927.

Clujul Medical, no. 10—1927.

Docent Dr. Yaleriu L. Bologu, asistent:

1. Societatea transilvăneană pentru ştiinţele naturale din Si­biu. Revista ştiinţifică V. Adamsclii, laşi, 1926, voi. XIII , no. 1, pag. 39.

2. t Dr. Cari F. Jikeli. — Ibidem, pag. 49. 3. t Dr. Gheorghe Crăiniceanu. — Clujul Medical, VII—926,

no. 11—12. n

4. Intre filologie şi medicină. I. Etimologia cuvântului „plesnită". I I . Glose medico-istorice în jurul etimologiei cuvântului

„ciumă". Dacoromania IV, volumul 2, Cluj 1926. 5. Deux cachets d'oculistes provenant de la Dacie romainel

Bul. Soc. frangaise d'Histoire de la Medecine, Paris , XXI—1927, no. 1—2, p. 61—64.

6. t Dr. Gheorghe Crăiniceanu, istoriograf al medicinei ro­mâneşti. Revista istorică, XIII—1927, тю. 1—3, p. 19—21.

7. Traducerea latină a versurilor lui Halici către Pâpai . Ibidem, p. 22—23.

8. Străvechi observaţii medicale populare verificate de medi­cina modernă. Comunicare la Societatea de etnografie din Cluj (16. IV. 1927).

9. O carte germană necunoscută despre ciuma din Bucureşf/ în 1813. Clujul medical VIII—1927, no. 3—4, p. 113.

10. Contributiuni la Istoria Medicinei în Ardeal. (Nrul. 2 din „Biblioteca medico-istorică"). Cluj, „Ardealul", 1927. 104 pa­gini, 16 figuri.

11. Periodice ştiinţifice ungureşti în Ardeal. Reviste ştiinţifică V. Adamachi, Iaşi, XIII—1927, no. 2, pag. 86.

Recensiuni şi referate în: Clujul Medical, Dacoromania (Cluj). Zoologischer Bericht, Anatomischer Bericht (Jena), Mit-teilungen zur Geschichte der Medizin und Naturwissenschaften (Leipzig).

9*

132

Lucrări de (de colaboratorilor externi şi teze de doctorat: 1. Dr. Alexandru Lenghel: Un medic român din nordul Ar­

dealului: Doctorul Ioan Golceriu-Corabianu. Clujul Medical, VIII—1927, no. 3—4, p. 107—111.

2. Andrei Alerandru: Medicii români şi străini din Moldova şi Muntenia între 1800—1860. Cluj, „Ardealul" 1927. 44 pag. (A 10-a teză lucrată în Inst. de Ist. Med.)

3. Popescu, Alecu Gh.: Terapeutica populară în patologia externă. Cluj, „Ardealul", 1927. 44 pag. (A 11-a teză.)

4. Saniai, Augustin: Contribuţiuni la istoricul practicei şi învăţământului moşitului în Transilvania. Cluj, „Fraternitas ' ' , 1927. 32 pag. (A 12-a teză).

5. Preipceanu, Ioan N.: Ciuma dela Iaşi în 1770 după de­scrierea lui Orraeus. Traducere din originalul latin şi comentării. Cluj, „Cultura", 1927. 34 pag. (A 13-a teză).

6. Cosciuşco, Yalerian: Gonsideraţiuni generale asupra lup­tei antivenerice şi primele ei începuturi în Principatele Române.. Cluj, „Fraternitas", 1927. 31 pag. (A 14-a tezeă.)

14. INSTITUTUL MEDICO-LEGAL.

Director: Prof. N. Minovici

a) 1925—26

TEHNICA AUTOPSIEI MEDICO - LEGALE

d e Prof. Dr. Nicolae Minovici

Şi Dr. M. Kernbach.

Publicaţii: 1. Etude nur l'auto, pseudo et panagglutinatern.. (Comp. r. Soc. de biologie I. XCV. p. 765).

Coimunicări: 1. Reacţia Abder Solden şi importanţa ei cli­nică (Soc. Ştiinţelor Med.)

2. Două cazuri de sinucidere prin otrăvire (Ibd). 3. Un caz de pachimeningita Lemorgică (Ibd). 4. Un caz de moarte subită prin hidropisia vezicei biliare

(Reuniunea Anatomică). 5. Un caz de septier-piemie postabortum. (Ibd.) 6. Un caz de emoragie id'iopafică. (Ibd).

133

Ъ) 1926—27

Commnicări:

1. Prof. Dr. N. Minovici: asupra unui caz de intoxicaţie ac­cidentală cu atropină. Clujul Medical Nr. 3—4, 1927, p. 117.

2. D. Berar iu şi 31.Kembach: asupra unui caz de septico-pioemie amigdaliană. Clujul Medical Nr. 5, 1927.

. 3. D. Berariu şi 31. Кегтикћ: anevrizm al ventricolului stâng. Clujul Medical Nr. 6, 1927.

4. D. Berariu: intoxicaţie cu sodă caustică. Clujul Medical Nr. 7, 1927, p. 289.

5. V. Fisi: un caz de pachimeningită hemoragică internă. Clujul Medical Nr. 5, 1927.

6. 31. Kembach şi Y. Fisi: trom'boza pulmonară şi renală după arsuri ale pielei. Clujul Medical Nr. 6, 1927.

7. Y. Fisi: moarte subită cu sarcină extrauterină. Clujul Medical Nr! 7, 1927.

8. 31. Kembach: intoxicaţie cu CQ. Clujul Medical Nr. 7, 1927.

9. 31. Kernbaeh: căutarea paternităţei. Clujul Medical Nr. 9, 1927.

10. 31. Kembach: urmările legale ale unei extracţie dentare. Clujul Medical Nr. 10, 1927.

11. 31. Kernbaeh: cinci cazuri de scleroză a .arterei pulmo­nare. Clujul Medical Nr. 12, 1927.

Publicaţii.

1. 31. Kembach, Y. Fisi, D. Berariu: cercetări isto-chimice asupra putrefacţiei. O nouă cale pentru determinarea datei mor-ţei. Lucrare prezentata şi la al XH-lea Congres de Med. Leg. Lyon 1927. Clujul Medical Nr. 9, 1927.

2. 31. Kembach: grupele sanghine. Clujul Med. Nr. 12, 1927. 3. 31. Kembach: noui consideraţiuni anatomo-patologice şi

patogenetice ale sclerozei arterei pulmonare. Revista ştiinţelor medicale Nr. 12, 1927.

4. С. Г recit ia et 31. Kembach: La reaction del Abderhalden avec diferents centres nerveux. Compt. Rend. Soc. Riol. 1927.

5. 31. Kembach et Y. Fisi: Recherches histo-chimiques sur Ies graisses pendant la putrefaction. Compt. Rend. Soc. Biol. 927.

134

6. M. Kernbach: Contribution a Tetude de pan, auto et pseu-doagglutination. Gompt. Rend. Soc. Biol. 1927.

7. M. Kernbach: Une nouvelle contribution a l'ecartement des erreurs dans l'etablissemenbs des grouppes sanguins, Annal, de Med. Leg. Nr. I, 1927.

8. M. Kernbach et V. Fisi: Die Pacchimentngitis haemorrha-gica interna und ihre gerichtsaerztliche Bedeutung. Gleichzeitig ein sehr seltener Fall plotzlichen Todes bei einem l 1 ^ Jahre al-ten Kinde. Deutsch. Zeitschr. f. d. gen. ger. Med. 1927.

9. A. Ionescu: Grupele sanghine şi căutarea paternităţeL (Teză.

15. INSTITUTUL DE PATOLOGIE GENERALĂ.

Director: Praf. M. Botez.

a) 1925—26

1°. Prof. Dr. M. A. Botez. Ce trebue să ştim despre Educaţia fizică. Natura Nr. 11—1925.

2°. Prof. Dr. Ш. A. Botez şi Dr. R. Мода. Raport de activita­tea Institutului antirabic din Cluj în anul 1923. Clujul Medical Nr. 11-12—1925.

b) 1926—27 1. Prof. Dr. M. A. Botez: Patologia generală şi experimen­

tală şi practica medicală. Clujul Medical No. 11—12 XII . 1926. 2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. R. Мода: Dare de seamă de

activitatea Institutului Antirabic din Cluj în anul 1924. Clujul Medical No. 11—12 XII . 1926.

16. INSTITUTUL DE RADIOLOGIE.

Director: Prof. Dr. D. Negru

a) 1925—26

Prof. Dr. D. Negru.

1. Radioterapia cancendui. Raport prezentat la Congresul de ginecologie, obstetrică şi urologie. Bucureşti Oct. 1926.

2. Institute pentru studiul şi combaterea cancerului. (îm­preună cu Dl Dr. Giurea). Raport prezentat la acelaş congres.

3. Radiodiagnosticul în tuberculoza pidmonară. Conferinţă ţinută la Asociaţia gen. a Medicilor din Febr. 1926.

135

Ь) 1926—27

1. Profesor Dr. Dimitrie Negru. Diagnosticul radiologie al tuberculozei pulmonare. (Editura „Astra" secţia Medicală.)

Publicaţiuni.

2. Dr. Dimitrie Negru, Teoria lui Einstein (Teoria relativi­tăţii) şi aplicaţiunile ei în biologie. Tip. Cartea Românească Cluj.

3. Dr. Dimitrie Negru, Radiodiagnosticul sifilisului Osteo-Articular, Clujul Medical No. 8. pag. 301 Augustus 1927.

17. INSTITUTUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ.

Director: Prof. T. Vasiliu.

a) 1925—26

1. Prof. Dr. Titu Vasiliu şi Conf. Ion Goia: Granulomatoza malignă, Limfogranulomatoza, Boala lui Hodkin-Paltauf-Stern-berg în Clujul Medical N'-rele 1—6, 1926.

2. Titu Vasiliu şi George Iriminoiu: Recherches sur l'etiolo-gie du Lymphogranulom mălin, Compt. rend. de la Soc. de Biol. Tom. XCIV. pag. 160.

3. Diverse comunicări la Societatea Ştiinţelor Medicale şi la Reuniunea Anatomică Cluj.

" b) 1926—27

Titu Vasiliu et G. Iriminoiu: Recherches sur l'etiologie de la periartherite nouese. Maladie de Kusmaul-Meier. C. R. S. B. I. 91 I I I .

Titu Vasiliu: Granulations metacromatiques fines dans les cellules myeloides. G. R. S. В. T. 92 I.

Iriminoiu G. et R. Popa: Septicemie produite par le Proteus vulgaris. C. R. S. В. T. 92 I.

Titu VasUiu et G. Iriminoiu: Sur la filtrabilite des bacilles tuberculeux cultive du materiei lymphogranulomateux. Reuniu­nea Anatomică a ţinut şedinţe unde s'a făcut comunicări şi de­monstraţii de Titu Vasiliu, Gh. Iriminoiu, G. Cotuţiu, A. Vita-lyoş şi N. Onaca.

136

Publicaţi unile şi lucrările efectuate şi publicate în anul şcolar.

Prof. Titu Yasiliu: La granulomatoze maligne. An. Anat. Pathologique 1927.

Dr. Popa Rabin: Un caz de chorioepiteliom atipic. Clujul Medical No. 5. 1927.

Dr. Onaca Nicolae: Cancerul primitiv hepatic. Teză pentru doctorat. Inst. de Arte grafice „Fraternitas".

Dr. Yitalyoş Andrei: Contributiuni la studiul Anatomo-Pato-logic al epiteliomului primitiv hipofizar. Teză pt. doctorat. Inst. de Arte Grafice „Ardealul".

Dr. Dobocan Ioan: Studiul Splinei Infecţioase. Teză pt. doc­torat. Inst. de Arte Grafice „Ardealul".

18. INSTITUTUL DE FARMACOLOGIE ŞI FARMACOGNOZIE.

Director: Prof. D. Marlimscu

a) 1925—26

1. Profesor Gheorghe Martinescu, Dr. Gh. Popoviciu: Contri­butiuni la studiul acţiunei pituitrinei. Clujul Medical Nr. 3—4 1926.

2. Dr. Gh. Popoviciu: Contributiuni la tratamentul copiilor cu razele ultraviolete. Spitalul Nr. 2 şi Nr. 3 1926.

3. Dr. Gh. Popoviciu: Activitatea socială şi educativă a docto­rului de copii. Buletinul Astrei 1926.

4. Dr. Gh. Popoviciu: Actions en plusieurs phases de diverses substances et leur interpretation. Comptes redues de la Soc. de Biol. 1926 (şedinţa din Maiu 1926).

In afară de acestea şeful nostru de lucrări Dl Dr. Gh. Popo­viciu, în parte în calitate de bursier al fimdaţiei Rockefeller la Clinica Infantilă şi Institutul de Farmacologie din Heidel'berg (Prof. Mor o şi Wielandt), cât şi m colaborare cu alte institute din Cluj. a mai publicat următoarele lucrări:

5. Vber Bedingungen cler aufolytischen Ammoniakbildting in den Geweben. Bioch. Zeitschr. Voi. 170 1—6 1926.

6. Vntsrsuchimgen iiber die experiment el le Ruchitis I. (în colaborare cu Dl P. Gyorgy). Jahrb. f. Kinderheilk. V. 112 1926.

7. Vntersuchungen iiber die experimentelle Rcichitis II. (în colaborare cu Dl P. Gyorgy şi Jenke). Jahrb. f. Khk. V. 112 1926.

13Г

8. Einige Beitraege zum Tetanieprohlem. I. (cu Brehme). Zeitschr. f. d. ges. exp. Med. 1926.

9. L'action sur le rachitismental des fractions de eholesterine irradiee obtenues soit par cristalUsation, soit par precipitation ă l'aide de la digitonine. (în colaborare ou Dl Prof. Niţescu. Gomp-tes rendues de la Soc. de Biol. V. 94, pag. 1301-1926.

10. Izolarea factorului antirachitic din cholesterina iradiată. (în colaborare cu Prof. Niţescu şi D-na Dienes-Gotz), — comu­nicare la Congresul Internaţional de fiziologie din 1926 la Stock-holm.

S'au mai făcut referate şi recenzii cât şi alte lucrări termi­nate în cursul acestui an, urmând însă să fie publicate cu o dată mai târzie. Deasemenea ţinem să accentuăm la acest loc că din-tr'un laps regretabil, în anuarele anilor precedenţi s'a omis publi­carea lucrărilor ştiinţifice făcute de personalul Institutului nos­tru şi asupra"cărora nu mai putem insista.

b) 1926—27

1. S'au făcut cercetări asupra problemei ionilor (Prof. Martie tiescu—Dr. Popoviciu) cari deşi terminate acest an, au fost publi­cate după încheierea acestuia.

Dl Docent Dr. Gheprghe Popoviciu, în parte colaborând ou alte institute de ale facultăţii noastre, a publicat:

2. Pazele ultra violete şi rachitismnd. Raporturi cu puericul­tura. Transilvania No. 11—12 1926.

3. Contribufiuni la natuta vegetativă ş"i biochimică a tetaniei. fcu Pocreanu). Rev. Ştiinţ. Med. No. 12. 1926.

4. Contribufiuni la studiul osteogen&zei im perfecte, (cu Prof. lacobovki). Rev. Ştiinţ. Med. No. 1. 1927.

5. Ce este puericultura? Bul. eugen şi biopol. No. 1. 1927. 6. Mortalitatea infantilă. Bul. eugen şi biopol. No. 2. 1927. 7. Contribution ă l'isolement de la fraction antirachitique du

cholesterol irraăie par Ies rayons ultraviolets. (cu prof. Niţescu şi Dna Dienes-Goeiz). Bull. de la Soc. de Chimie Biol. No. 2. 1927.

8. Studieri iiher den Wirkimgsmechanismus des Phynostig-mins. Bul. Soc. Ştiinţ. Cluj. Т. I I I . 1927.

9. Note asupra timpului petrecut la Eeidelherg. Peflexii asu­pra unor condiţii de progres "m medicina actuală. Viaţa Med. No. 5. 6, 10. 1927.

10. Confribuţiuni la chimismul acţiunii razelor ultraviolete

138

în tuberculoza osoasă a copiilor. Comunicare la Soc. Ştiinţ. .Med., şedinţa din 18 Decemvrie 1926.

11. Le calcium et le phosphore du sany des parkinsomens. (ou prof. Vrechia). Cptes et Soc. Biol. T. XCVII. 1927. pag. 1458.

12. Le phosphore et le calcium du sama apres Ies injections de lecure de biere. (cu prof. Vrechia). Cptes r. Soc. Biol. T. XGVI1. 1927. pag. 1009,

13. Quelques recherches sur la biochimie de la tćtanie experi­mentale (cu prof. Vrechia). — Ibid. pag. 1012.

19. CLINICA OTO-RINO-LARINGOL1CĂ.

Dr. Predescu Шоп. La lista lucrăirlor adaogă şi ^Tuberculoza laringelui" pu­

blicat sub auspiciile „Astrei".

Lucrări:

1. O sena, raport făcut în congresul român de O. R. L. apărut în Clujul Medical No. 1—2 1926.

2. Gomă sifilitică a osului incisiv, apărut în ,,Clujul Medi­cal No. 5—6 1926.

3. Un caz de endotelion al amygdalei slg., conlucrat cu Drd Eliescu „Revista Sanitară Militară" No. 11—12 1926.

Conimnicări:

1. Sfe>noidită latetdă supurată. 2. Adamantinom atipic. 3. Otită căţărată cronică tratată prin vapori de sulf la Lu-

chom (Franţa.) 4. Contribuţiuni la geneza anginei lui Yincent, comunicări

făcute congresului Român de O. R. L. 26—27 Oct. 1926. 5. Finuzita frontală acută, abces intersprincenes consecutiv. 6. Contribuţiuni la studiul serofagiei, Soc. de O. R. L. 7 De­

cembrie 1926. 7. Cancer spino-celular al nasului la un copil de 5 ani. 8. Trei cazuri de sarcom al fosei pterigo-maxil., influinţate 9. Două cazuri de sarcom al fosei pterigo-maxil.. influinţate

favorabil de raze X. Soc. O. R. L. 2 I I . 1926.

.IV

Facultatea de Litere şi Filosofie

Personalul Decanatului.

Anii şcolari 1925 26 şi 1926/27. o

In anul 1925'26 Decan: Silviu Dragomir. Prodecan : V. I. Bărbat.

In anul 1926/27 Decan. : D. M. Teodorescu. Prodecan : S. Dragomir.

Secretar : Măria Suciu. Arhivar : Lucia Bugnariu. Secretar-ajutor : S. Kabdebo. Intendent : A. Turoş. Ordonanţă : M. Kiss. Ordonanţă : Fr . Arkoşi.

a) Personalul Didactic.

Anii şcolari 1925/26 şi 1926/27.

Profesori titulari:

Yves Auger. Profesor angajat cu contract. Agrege des let-Ires. Profesor titular de Limba şi Literatura franceză. Directo­rul Seminarului de limba franceză.

Л7. Bănescu, Doctor în filosofie şi Litere dela Universitatea din Miinchen, Profesor titular de Bizantinologie. Decan al fa­cultăţii în anul 1920/21, prodecan în 1919/20 şi 1921/22. Rector al anului 1923 24. Prorector al anului 1924/25.

Membru corespondent al Academiei Române ; membru de onoare al „Societăţii de studii bizantine" din Atena ; deputat de Aleşd (Bihor). Comandor al ordinului „Coroana României", Ca­valer al „Legiunei de Onoare", „Răsplata muncei pentru învă­ţământ", Gl. L, „Bărbăţie şi Credinţă" cl. I., „Avântul Ţării". ..Medalia jubilară".

Yirgil Bărbat, doctor în filosofie. Profesor titular de Socio­logie şi Etică. Decan în anul şcolar 1924/25, suplin. la estetică în anul şc. 1926/27.

Oheorghe Bogdan-Duică, licenţiat în litere şi filosofie. Pro­fesor titular de Istoria literaturii române. Decan în 1919/20. Membru al Academiei Române, al Asociaţiei transilvane (secţia l i terară). Preşedinte al Comisiunii Căminurilor (1920). „Răs­plata Muncii cl. I"., Comandorul „Coroanei României". Ofiţer al Instrucţiunei Publice (Franţa) , „Medalia jubilară".

Theodor Capidan, doctor în litere. Profesor titular de lin-guistieă şi Dialectologie română. „Răsplata muncii pentru în­văţământ" cl. I. Coroana României în gradul de ofiţer.

141

Silviu Vrafomir, dr. în teologie, prof. tit. de istoria sud-est-europeană. Fost profesor la Seminarul teologic din Sibiu. Membru corespondent al Academiei Române (1919). Comandor al ordi­nului Coroana României. Decan în anul şc. 1925/26, prodecan in anul şc. 1926/27.

• Nicolae Drăganu, doctor în filosofie. Profesor de limba ro­mâna şi limbi clasice la liceul din Năsăud (1906—1919). Docent, apoi profesor titular de limba şi literatura română la Universi­tatea din Cluj. Prorector în 1919/20. Decan 1923/24. Preşedm-tele Comisiei căminurilor 1923/24. Membru al Comisiunei pen­tru organizarea Universităţii din Cluj (1919). Comisar ministe­rial pe lângă directorul regional al învăţământului secundar Cluj (1919). Directorul cursurilor pentru pregătirea de profe­sori, Cluj (1919). Preşedinte al Comisiunii pentru examinarea

O

candidaţilor de profesori, Cluj (1919—1924). Membru al comi­siunii examenelor de capacitate, Bucureşti. „Comandor al Co­roanei României". Membru corespondent al Academiei Române. Membru al comitetului central şi al secţiei şcolare a Asociaţiunei pentru literatura şi cultura poporului român. Membru de onoa­re al Societăţii numismatice române.

Onisifor Ghibu, Doctor în filosofie de la Universitatea din Jena, Profesor titular de Pedagogie.

Inspector al învăţământului pr imar din archidieceza orto­doxa a Transilvaniei (1910—14). Profesor ia Seminarul „An-dreian" şi la şcoala normală din Sibiu (1911—12). Membru şi delegat al Comisiei şcolare moldoveneşti de pe lângă Zemstva gu-bernială a Basarabiei (1917—18). Secretar general al Resortu­lui de Culte şi Instr. publică din Transilvania (1518—20). Mem­bru în „Comisia universitară" Cluj (1919) şi în Com. pentru examinarea candid, de profesori, Cluj (1920—1922). Membru în Consiliul judeţean (Sibiu 1912—1915). Membru al Comisiunei bisericeşti din Basarabia (1918), asesor onorar al Consistorulni Bisericesc din Basarabia (1918) şi al celui din eparhia Vadului, Feleaeului şi Clujului (1920). Membru al Comitetului naţional al Românilor ardeleni şi bucoveni refugiaţi (Odesa-Iaşi 1918). Deputat în marele Sfat naţional al Transilvaniei. Membru cores­pondent al Academiei Române. Membru şi preşedinte al secţiei şcolare a Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura po­porului român din Transilvania". Membru al Societăţii Regale

142

române de Geografie. Membru în comitetul naţional român al Alianţei universale pentru înfrăţirea popoarelor pr in Biseri^-că. Membru de onoare al Universităţii populare, al Societăţii istorice-arheologice bisericeşti din Chişinău şi al Ateneului Ro­mân din Dorohoiu, al Sindicatului presei din Ardeal şi al So­cietăţii meseriaşilor şi industriaşilor români Cluj. Comisar ge­neral al „Astrei" pentru Basarabia. Fost senator de Orheiu.

Bărbăţie şi credinţă CI. I. Comandor al „Coroanei Româ­niei".

Vlaclimir Ghidionescu, Doctor în Filosofie. Profesor titu­lar de pedagogie. Director al Seminarului Pedagogic Univer­sitar şi al Laboratorului de Pedologie experimentală. Premiat de Academia Română. Decorat ou „Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I". Ofiţer al „Coroanei României". Membru în comitetul internaţional pentru congresele de pedologie. Mem­bru al Societăţii române Regale de Geografie. Membru al Secţiei şcolare a Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român.

Petre Grimm, doctor în filologia modernă. Profesor titu­la r de limba engleză. Răsplata muncii pentru învăţământ Cl. T. şi Crucea de răsboiu.

Gustav Kisch, Doctor în filosifie ((Tiibingen). Profesor ti­tular de Limba şi Literatura germană. Director al Seminarului de germanistică. Fost profesor la liceul din Bistriţa, consilier în consistorul suprem bisericesc evangelic din Sibiiu, inspec­tor şcolar confesional. Chevalier de l'ordre de la couronne de chene luxembourgeois (1906). Crucea pentru merite civile în războiu (1917). Membru al comitetului permanent al societăţii „Verein fur siebenbiirgische Landeskunde". Comandor al ordi­nului „Coroana României" (1922). Membru de onoare la „So­ciete d'etudes linguistiques et dialectologiques" din Luxembourg (1924) şi al societăţii cântăreţilor : „Bistritzer Gesangskrănz-chen şi Czernovitzer Mânnergesangsverein". Medalia jubilară.

Alexandru Lăpedaiu, Licenţiat în litere (Istorie şi Geogra­fie). Profesor titular de Istoria veche a Românilor (1919). Co­director al Institutului de Istoria naţională. Decan în 1921— 22. Prodecan în 1922—23.

Membru al Academiei Române (1918). Membru de onoare al „Asociaţiunii" (1924). Preşedinte al Comisiunii Monumen­telor Istorice pentru Transilvania (1921). Membru al Comisiu­nii pentru Muzeul etnografic din Cluj (1922). Membru de onoa-

143

.re al Societăţii numismatice române (1920). Membru cores­pondent al Societăţii istorico-arheologice a muzeului munici-pial din laşi (1921). Membru de onoare al Societăţii Scriito­rilor Români.

Deputat de Ceica în Parlament (1922). Deputat în Congre­sul naţional bisericesc al Metxopoliei Transilvaniei (1924). De~ putat în Sinodul eparhial al Diecezei Clujului (1924).

Fost secretar al Gomisiunii centrale a monumentelor istorice (1904—19) şi al Gomisiunii Istorice a României (1901—19). Fost Consilier al Delegaţiunei române la Conferinţele de Pace de la Par is (1918—20) şi de la Geneva (1922). Fost Senator al Universităţii din Cluj în Parlament (1919—20 şi 1926—27).

Ministru al Cultelor şi Artelor (de la 1 Noemvrie 1924). ,-Kăsplata Muncei pentru Biserică", Bene-Merenti pentru

scrieri l i terar^ Comandor al Ordinului Steaua României. Ioan Lupaş, Doctor în Filosofie. Profesor titular de Istoria

modernă a Românilor. Codirector al Institutului de Istorie na­ţională, fost profesor la Seminarul Andreian din Sibiiu (1901—• 1909). Inspector şcolar confesional (1909—1919). Secretar Ge­neral al resortului de Culte şi Instrucţie publică în Sfibiiu (1918—1919). Deputat în Parlamentul României (1919—20 şi 1922 şi 1926—27). Deputat în Congresul naţional biseri­cesc din Bucureşti, în cel metropolitan din Transilvania şi în sinodul eparhiei Cluj. Membru în comisiunea de 15 pentru pregătirea proiectului de lege relativ la unificarea or­ganizaţiei constituţionale-bisericeşti şi în comisiunea pentru conservarea monumentelor istorice (secţia Trasilvania). V.-preşe-dintele Secţiunii istorice a „Asociaţiunii". Ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale în anul 1926—27. Preşedintele Gomisiunii examenului de capacitate a profesorilor secundari, specialitatea istorie.

Membru al Asociaţiunei pentru literatura română şi cul­tura poporului român, membru activ al Academiei Române (din 1016), premiat de Academia Română (1910), pentru monogra­fia istorică asupra Mitropolitului Andrei Şaguna, decorat de Regele Carol cu Bene Merenti cl. I.

Iosif Popovici, Doctor în Filosofie şi „Maître en phoneti-que". Profesor titular de Slavistică, Directorul Seminarului de limbi slave şi al Laboratorului de Fonetică experimentală,

Sexfil Puşcariu, Doctor în Filosofie. Profesor titular de limba şi literatura română. Directorul Muzeului limbii roma-

144

ne. Fost comisar general al Consiliului Dirigent pentru orga­nizarea Universităţii din Cluj. Rector al anului 1919—20. P ro ­rector al anului 1920—21. Fost vicepreşedinte al Sfatului Na­ţional din Bucovina şi Secretar de Stat pentru afacerile străi­ne (1918), fost privat-docent de filologie romanică al Univer­sităţii din Viena (1904), membru în Comisia Istorică. Coman­dor al ordinului „Coroana României". Cavaler al Legiunii de Onoare. Premiat de Academia Română. Delegat al României la Societatea Naţiunilor (1922—25).

Fior ian Şlefănescu-Goangă, Doctor în Filosofie (Leipzig) Profesor titular de Psihologie. Directorul Institutului de Psiho­logie experimentală. Director al Căminului studenţesc „Avram, lato cu". Membru în comisiunea pentru examinarea candidaţi­lor de profesori Cluj. Fost Director al învăţământului primar şi normal.

Marin Ştefănescu, profesor titular de filosofie. Licenţiat şi Doctor în Filosofie de la Sorbona (Paris) . Asistent de logică la Universitatea din Bucureşti în 1914. Docent la Universitatea din Bucureşti în 1915. Conferenţiar la Universitatea din Bu­cureşti în 1918.

Giandomenico Serra, Doctor în Litere. Profesor titular de limba italiană, ang'ajat cu contract. Profesor titular la catedra de Limba şi Literatura italiană. Director al Seminarului de litera­tura italiană. Ofiţer al „Coroanei României".

Dimitrie M. Teodorescu, Profesor titular de Arheologie. Premiul „Hillel". Decan în anul şc. 192tV27.

Ştefan Bezdechi, Doctor în Filosofie. Profesor titular de limba greacă. „Medalia jubilară".

George Giuglea. Doctor în Filosofie şi Litere. Prof, titular de Filologie romanică. Fost lector de limba română la Sorbona (1914). Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Bărbăţia şi credinţă cl. I I . Crucea comemorativă a răsboiului. Medalie ju­bilară.

George Kristof, doctor în filosofie. Profesor titular de lim­ba şi literatura maghiară. Membru al Societăţilor : Erdelyi Tro-dalmi Târsasâg, Budapesti Philologiai Târsasâg şi Kemony Zigmond Târsasâg din Târgul-Mureş ; al Societăţii Iii. ardele­neşti din Cluj. membru în comitetul Societăţii Filologice şi mem­bru al Societăţii de Istoria Literaturii Maghiare din Budapesta.

146

Emil Panaitescu, licenţiat în litere, profesor titular de I s ­torie antică.

Profesori agregaţi:

Constantin Marmescu, doctor în litere, licenţiat în drept» profesor agregat de Istorie Li ni versată, directorul Institutului de Istorie Universală, membru corespondent al Academiei Regale din Barcelona. Medaliile Militare Avântul Ţării (1913) şi Cru­cea comemorativă a războiului din 1916—1918.

Coriolan Petranu, doctor în filosofie al Universităţii din Viena (1917). Fost funcţionar de specialitate al Muzeului de bele-arte de stat din Budapesta (1918). Profesor agregat de is­toria artelor. Fost inspector general al muzeelor în Transilva­nia (1920—22). Fost delegat al guvernului român pe lângă Со-

O

misia de Reparaţiuni din Budapesta pentru recuperarea como­rilor de a r t ă ale Transilvaniei (1922). Consilier tehnic al con­ferinţei româno-maghiare din Bucureşti (1923). Cavaler al or­dinului „Coroana României" (1923). Membru corespondent al „Societate! numismatice române" (1922) şi al Secţiei geografice-etnografice a „Asociaţiunii" (1921).

Conferenţiari .-

Constantin Diculescu, conferenţiar definitiv. Licemţiat în Teologie (Bucureşti) şi doctor în filosofie (Berlin). Conferen­ţiar de Istoria Universală, cu specială privire la epoca migra-ţiunilor.

Henri Jacquier, conferenţiar suplinitor de Limba şi l i tera­tura franceză.

George Oprescu, Doctor în litere. Conferenţiar de limba f ran­ceză. Ofiţer de Instrucţie publică (Franţa) . Cavaler al „Legiunii de onoare". Secretar la Comisia de Cooperaţie intelectuală a Li-gei Naţiunilor din Geneva.

G. G. Mateescu, conferenţiar de Epigrafie.

Profesori suplinitori:

Theodor Narnn, profesor suplinitor la catedra de Limba şi literatura latină

Romul Vuia, profesor suplinitor de Etnografie. 10

,146

Lectori:

Fređeric Lang, doctor în filosofie, Lector de limba ger­mană.

Robert Chisholm, licenţiat în litere. Lector de limba şi li-ţeratura engleză.

Personalul ştiinţific ajutător: 1. Martin Roska, şef de lucrări . 2. Ştefan Kovâcs, arheolog.

v- J 3. Alexandru Ferenczi, preparator. ' 4 . Ioan Herepei, preparator.

" 5. Sever Pop, asistent. ' " 6. G. Georgescu-Tistu, asistent.

' 7. Ştefan Pasca, asistent. 8. M. Lipăneanu, asistent supl. • ! ' . 9. Pompei Nişca, preparator.

10. Radu Paul, preparator. 11. Lia Puşcariu, preparator. . •> 12. Eugenia Grişan, preparator. 13. Liviu Rusu, asistent. 14. Lucian Bologa, asistent. 15. Nicolae Mărgineanu, preparator. 16. Alexandru Roşea, preparator. 17. Emil Petrovici, asistent. 18. Ioachim Crăciun, asistent. 19. Nicolae Buta, asistent.

- 20. Natalia Braharu, preparator. 21. Gh. Comicescu, asistent, :

22; Dr. P . Ilcuş, asistent.

Tablou despre licenţiaţii Facultăţii de Filosofie în anul şcolar 1925/26 şi 1926/27.

Anul 1925, luna Octombrie.

1. Eugen I. Pintiliescu. 6. David Prodan. 2. Elena Pârvulescu. 7. Heinrich Mantsch. 3J Minerva Moşoiu, 8. Gheorghe Vulcu. 4. Arnold Pankratz. 9. Sabin Paul. 5. Anehidim Ca miale. 10. Emil Orehdi.

г t .

147

11. Grigorie Someşan. 12. Ionel Olteanu. 13. Ioan Iepure. 14. Ana Rafael.

16. Hermann Rehner. 17. Mitica Codrescu. 18. Aspazia Stoianovici. 19. Ecaterina Tănăsache.

15. Olimpiu Boitoş.

Anul 1926, luna Ianuarie.

1. Olga Pasca. 2. Lucretia Pâclea. 3. Zelma von Hannenheim. 4. Eugen Berinde.

5. Ernest Boier, 6. Minerva Adamescu. 7. Gheorghe Târnăveanu. 8. Gheorghe Comicescu.

9. Felicissima Iolan M. Tămaş.

Anul 1926, luna Iunie.

1. Semproniu Mihali. 2. Valeria Popa. 3. Lucian Bologa. 4. Antoniu Drăgutescu. 5. Leontina Anca. 6. Aurora Suciu. 7. Aurora Papp . "8. Ioan Banu.

9. Florica Bodor. 10. Măria Kein.

Areti Busiţia. Ioan Costea.

13. Alexandru Pavel. 14. Măria Roşea.

Francisc Killyen.

11 12

15 16. Mihail Girscht.

Anul 1926,

1. Walther Scheiner. 2. Miltiade Guparencu. 3. Măria Iepure. 4. Alexandru Ionel. Ђ. Grigoriu Glujan.

Anul 1926,

1. Ioan Buzea. 2. Todor Ghindea.

5. Susana

luna Octombrie.

6. Gustav Kelp. 7. Lazăr Anţila. 8. Petru Muntean. 9. Cornelia Tănase.

10. Măria Smigelschi.

luna Ianuarie.

3. Romulus Rebreanu. 4. Măria Lemoni.

Kovâcs.

10*

148

Anul 1927, luna Iunie.

1. Alexandru Fărc&şiu. 16. Măria Şuteu. 2. Măria Jiga. 17. Olimpia Demian. 3. Eugenia Crişan. 18. Alexandrina Ungureanu 4. Victoria Turuc. 19. Octavian Floca. 5. Măria Lelea. 20. Gheorghe Marica. 6. EmanoU Văduva. 21. Nicolae Domăşneanu. 7. Victoria Popluca. 22. Otto Kein. 8, Otto Liebhardt. 23. Anton Valentin. 9. Victoria Radulesouu. 24. Arthur Reischel.

10. Constantin Rudneanu.. 25. Anchidim Şioldea» 11. Comeliu Mezea. 26. Aurel Decei. 12. Herniann Brantsch. 27; Verona Bădescu. 13. Lucia Botez. 28. Veturia Iuga. 14. Lazar Benea. 29. Dumitra N. Braharu . 15. Teodor Musca, 30. Milita Brin.

I

Statistica studenţilor Facultăţii de Litere şi Filosofie pe anii şcolar 1925/27.

t-î După

sex După religiune După naştere

Anii

N-r

ul

stud

enţil

o or

dina

ri

stud

enţi

stud

ente

i

â

4-2 m o £Î ЫЭ ro

m.

cat.

1 re

form

aţi

evan

g.

unita

ri

izra

eliţi

V

echi

ul R

egat

Tr

ansi

lvan

ia

şi

cele

lalte

păr

ţi

Buc

ovin

a B

asar

abia

C

ehos

lova

cia

Ung

aria

A

ustr

ia

Iugo

slav

ia

.5 '•S o ©

Он Fran

ţa

Л Oi 3

OU

03 Ћ o T3-ср­ез ce m B

ulga

ria

' S

Q

ci O -** m

se

1925/26 429 201 288 209 109 44 21 20 1 25 66 318 1 27 3 4 — 5 1 1 <— î — 2 429

1926/2"* 527 236 291 255 182

•

47 25 33 2 33 82 393 5 22 2 11 — 6 1 1 1 - 2 527

b) Activitatea didactică

SEMINARUL DE SOCIOLOGIE.

Director Prof. V. Bărbat.

a) 1925/1926.

S'au făcut lucrări cu privare la Problema raportului ind i ­vidului faţă de colectivitate. Numărul studenţilor care au pa r t i ­cipat la seminar a fost de 21.

b) 1926/1921

In cursul anului şcolar 1926/27, seminarul de sociologie a avut o frecvenţă medie de 35 studenţi, dintre care 13 au făcut lucrări scrise, restul luînd parte la discuţii. Subiectul tratat a fost : Civilizaţia română în secolul al XIX, diseutându-se îo special lucrările domnilor Şt. Zeletin şi E. Lovinescu, referitoare la această chestiune.

17. SEMINARUL DE ESTETICĂ LITERARĂ.

(Suplinitor : Prof. V. Bărbat).

După încetarea din vieaţă a regretatului nostru coleg I. Paul , titularul catedrei, nu s'a mai făcut decât cursul, fără beminarii, iar asupra celor făcute înainte nu am informaţii.

151

2. SEMINARUL DE FILOSOFIE.

Director: Prof. Marin Ştefanescu

a) 1925—26.

S'au făcut următoarele lucrări : 1. Fr. Nietzsche ca precursor al pragmatismului. 2. W. James, Pragmatismul. 3. Filosofia lui H. Bergson. 4. Intuiţionisamil lui Bergson şi Pragmatismul Iui James. 5. R. Berthelot, Studii asupra Pragmatismului. 6. Rabier, Logica clasică. 7. Goblot, Logica Nouă, 8. Logica şi Pragmatismul. 9. Bergson şi Leo Dantec : Metafisica şi Ştiinţa.

10. Fouilee şi Nuoile şcoli filosofice. 11. Bergson şi Leo Dantec : Finalism şi Mecanism. 12. Loeb, Concepţia mecanică a vieţei. 13. Guilleminat, Materie şi viaţă. • 14. Kant şi Finalismul. v 15. Filosofia lui Th. Ribot, 16. Filosofia românească. ! -

b) 1926—27

La Seminarul de Filosofie s'au studiat probleme în legătura cu filosofia contimpcteană, ca filosofia franceză reprezentată prin E. Boutroux şi H. Bergson, filosofia engleză prin W. J a ­mes, şi filosofia italiană prin B. Croce şi G. Gentile.

3. INSTITUTUL DE PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA, COMPARATĂ ŞI APLICATĂ.

Director: Prof. F. Ştefănescu-Goangă.

a) 1925—26

A) Seminarul le Psihologie.

. ' Studenţi înscrişi 32 I Studenţi cari au participat regulat la lucrări 25.

152

S'au ţinut 22 şedinţe. In aceste şedinţe s'au analizat şi dis­cutat de către următorii membri următoarele lucrări din Psiho­logia sentimentelor: —

Ju'ra Iulian: Rădulescu Motru: Curs de Psihologie. Cap. VII. paragr. I, I I , I I I .

Antila Lazar: Rădulescu Motru: Curs de Psihologie. Cap. VII. paragr . IV, V, VI.

Creangă Ioan: Rădulescu Motru: Curs de Psihologie. Cap. VIII . paragr. I, I I , I I I .

. Floca Alexe: Rădulescu Motru: Curs de Psihologie. Cap. VIII . paragr. IV, V.

Burcinsky Valeria: Rădulescu Motru: Curs de Psihologie. Cap. VIII . paragr. VI, VII.

Tudorache Floriea : Ribot, La Peyehologie des sentimente. Cap. I—V.

Roşea Alexandnu : Ribot, La Psychologie des sentimente. Cap. VI—X.

Cupcea Salvator : Ribot, La Psychologiie des sentimente. Cap. XI—XIII .

Mărgineanu Nicolae : Ribot, La Pecyhologie des sentiments. Cap. XIV—XXI.

Hanu Vasile : Ribot, La Psychologie des sentiments. Cap. XXII—XVI.

Popa Aurel : Ribot, La Psychologie des sentiments. Cap. XVII—XXX.

Pampu Aurel : Ribot, La logique des sentiments. Mureşanu George : Ribot, Problemes de Psychologie effective. Bologa Lucian: L. des Bancels: Introdtiction a la Psychc*1--

gie. Cap. L'instinct et l'emotion. Marica George: F. Paulhan: Les transformations sociale»

des sentiments. Mărgineanu Nicolae : W. James, Thćorie de l'emotion, tr.

par. G. Dumas. Erhan Vasile : 0. Sollier, Le mecanism des emotions.

B) Laboratorul de Psihologie experimentală.

1. Introducere în tehnica Psihologiei aplicate. Expunere teoretică însoţită de demonstraţii, exerciţii şi lu­

crăr i practice, făcută de Directorul Institutului.

153

înscrişi 26 studenţi. Au urmat regulat şi au luat parte la lucrăr i 18 studenţi. S'iau ţinut 21 şedinţe. S'a t r a t a t :

a) Evaluarea aptitudinilor. Diferite categorii de teste. Teh-* nica, controlul şi etalonarea testelor.

b) Profilul psihologic. c) Psihcmetria. Metodele statistice şi grafice. Calculul core­

laţiilor. 2. Lucrări ştiinţifice experimentale. a) Măsurea inteligenţii la copii şi adulţi. Alegerea testelor şi

elaborarea materialului necesar în vederea stabilirii etalonului ro­mânesc al inteligenţii. Lucrare în curs, făcută de Directorul In­stitutului în colaborare cu Dr. R. Demetrescu, şeful de lucrări al Institutului.

b) Stabilirea acuităţii vizuale cu optometrul lui Moede. Au participat la experienţe 12 studenţi. Lucrare făcută de L. Rusu, asistentul Institutului. c) Stabilirea pragului diferenţial al culorilor cu aparatul lui

Marbe. Au participat la experienţe 4 studenţi. Lucrare făcută de E. Pintilescu, asistentul Institutului. d) Stabilirea acuităţii vizuale cu goniometrul lui Moede. Au participat la experienţe 32 studenţi. e) Stabilirea minimului diferenţial auditiv cu acusi-estezi-

metrul lui Christiaens. Au participat la experienţe 6 studenţi. Ambele lucrări făcute de N. Mărgineanu, preparatorul In­

stitutului.

C) Biblioteca Institutului.

Biblioteca Institutului a sporit în cursul anului şcolar 1925—-26 cu 160 cărţi în 203 volume. Ea cuprinde în total 1614 că r ţ i j n 1723 volume. In sala de lectură a Institutului, deschisă zilnic dela ora 9 dimineaţa la 7 seara, se găsesc şi 15 reviste de speciali­tate, abonate de Institut.

b) 1926—27

A) Proseminarul de Psihologie.

Condus de dl Dr. R. Demetrescu, şeful de lucrări al Inst. Studenţi înscrişi 19.

154

' Studenţi cari au participat regulat la lucrări 16. S a u ţinut 19 şedinţe, în cari s'a analizat şi discutat „Precis,

de Psychologie" de H. S. Warren. Lucrările au fost împărţite ş i distribuite în ordinea de mai jos:

1. Ştiinţa psihologiei şi organismul. Analiza de G. Oancea. 2. Mecanismul neuro-terminal. Analiza de T. Pop 3. Stimulare, ajustare şi răspuns. Analiza de D. Todoran. 4. Comportamentul inteligent. Analiza de I. Todoran 5. Experienţa conştientă. Analiza de Lud. Tocan 6. Văzul. Analiza de D. Todoran 7. Auzul, mirosul şi celelalte simţuri. Analiza de C. Mateesca 8. Sensaţiile şi ideile. Analiza de M. Ogrin 9. Percepţiile. Analiza de E. J ianu

10. Imaginile, stările expresive şi afective. Analiza de I. P i t a r m 11. Emoţii, sentimente şi acte volitive. Analiza de Deesi Etelka 12. Atitudinile. Analiza de V. Miuţa 13. Organizarea vieţii psihice. Analiza de M. Zaprăţeanu 14. Gândirea. Analiza de M. Visata

B) Seminarul de Psihologie.

Condus de Dl Prof. F. Ştefănescu-Goangă. Studenţi cari avi participat regulat la lucrări 35. S'au ţinut 22 şedinţe, în cari s'au analizazt de către membrii

seminarului lucrările enumerate mai jos asupra problemelor: eul, individualitatea, caracterul şi personalitatea:

1. M. Ralea: formarea ideiei de personalitate. Lucrare de N. Mărgineanu.

2. Ch. Blondei: La personalite. Dumas: Trăite de Psychologie. Lucrare de A. Floca.

3. W. James: Precis de Psychologie. Cap. Le Moi. Lucrare de L. Porumbescu.

4. K. Oesterreich: Die Phaenomenologie des Ich. Lucrare de-L. Rusu.

5. Milliouid: Le probleme de la personalite. Arch. de Psychol. Lucrare de A. Flora.

6. Th. Ribot: Les maladies de la personalite. Lucrare de Cupcea.

7. E. Thorndicke: Individuality. Lucrare de L. Porumbescu.

ш 8. R. Muller-Freienfels : Phiiloisophie der Inividualităt. Lu­

crare de N. Mărgineanu. • ••'> 9. R. Muller-Freienfels : Personlichkeit und Weltanscha/ung.

Lucrare de L. Rusu. 10. L. Klages: Prinzipien der Gharakterologie. Lucrare de

V. Erhan. 11. G. G. Jung: Psychologische Typen. Lucrare de A. Roşea. 12. Kretschmer E. : Korperbau und Charakter. Lucrare de

A. Pampu. 13. Fr . Paulhan: Les caracteres. Lucrare de A. Roşea. 14. S. Freud: Psychologie collective et analyse du Moi. Lucrare

de G. Mari ca. ' 15. Heymanns u. Wiersma: liber einige psychische Korelatio-

nen. Lucrare de L. Bologa. 16. Fr . Queyrat: Les caracteres et l'educatiori morale. Lucrare

de I. Creangă. 17. Th. Olsenhans: Carakterbildung. Lucrare de L. Bologa. , 18. Personalitatea şi creaţia (după R. M. Freienfels). Lucrare-

de L. Rusu. 19. A. Adler: Le temperament nerveux. Lucrare de S. Cupcea. Pentru fiecare lucrare au fost designaţi dintre membri câte

doi coreferenţi. Următorii membri au făcut la sfârşitul anului şi câte o lucrare-

de sinteză asupra problemei eului şi individualităţii: N. Mărgineanu: Problema eului. N. Mărgineau: Problema individualităţii. A. Roşea: Problema eului. I. Creangă: Problema eului. A. Floca: Problema eului. "

C) Laboratorul de Psihologie experimentală.

1. Măsurarea inteligenţii. Expunere teoretică însoţită de exerciţii şi lucrări practice, de-

Directorul Institutului. înscrişi 29 studenţi. Au urmat regulat şi au uat parte la

lucrările şi exerciţiile practice 14 studenţi. S'a tratat: Conceptul inteligenţii generale şi proba inteligenţii^ a) Testele de desvoltare. b) Testele de aptitudine.

ж c) Scara lui Binet-Simon. d) Revizuirile scării lui Binet-Simon. e) Scara lui Terman. f) Testele de grup. g) Testele de performanţă. h) Testele pentru stabilirea debililor mintali. i) Testele pentru aflarea celor superior înzestraţi.

2. Lucrări ştiinţifice.

a) Măsurarea inteligenţii la. copii, adolsecenţi şi adulţi. Sta­bilirea etalonului inteligenţii la români. Lucare în curs făcută de Directorul Institutului în colaborare cu Dl Dr. R. Demetrescu, şeful de lucrări al Institutului.

b) Selecţiunea copiilor superior dotaţi. Stabilirea şi etalona-rea testelor de grup pentru descoperirea copiilor superior înzes­traţi la etatea de 11—12 ani. Lucrare făcută de L. Rusu, asisten­tul Instituului.

c) Conţinutul şi evoluţia vieţii religioase în individ. Lucrare cu caracter statistic, pe baza materialului cules prin metoda chestionarului. Lucrare în curs făcută de L. Bologa, asisten­tul Institutului.

d) Stabilirea acuităţii vizuale cu goniometrid lui Moede. Au participat la experienţe 20 studenţi ca subiecţi.

e) Stabilirea minimului diferenţial auditiv cu acusi-estezi-metrul lui Christiaens. Au participat la experienţe 15 studenţi ca subiecţi. Ambele lucrări făcute de N. Mărgineanu, preparatorul Institutului.

D) Biblioteca Institutului.

Biblioteca Institutului a sporit în cursul anului şcolar 1926— 27 cu 167 cărţi în 176 volume. Ea cuprinde în total 1893 cărţi în 1947 volume şi 21 serii de reviste în 180 volume. In sala de lec­tură a Institutului, pusă la dispoziţia membrilor Institutului zil­nic de la ora 9 dimineaţa la 7 seara se găsesc 16 revinte de spe­cialitate, abonate de Institut.

1бГ

4) LABORATORUL DE PEDOLOGIE ŞI PEDAGOGIE EXPERIMENTALĂ

Director: Prof. V. Ghidionescu

a) 1925—26

In anul şcolar 1925—26, Laboratorul de pedologie şi pedago­gie experimentală a urmărit în lucrările sale, problema muncii şi a oboselii intelectuale, în special Ia copil.

Lucrările s'au ţinut în mod regulat în fiecare Luni, ora 2—4~ p. m. subt conducerea Directorului Institutului, asistat de asis ten­tul Dr. P . Ifcuş.

In şedinţa, .de deschidere, directorul a făcut o mtrođ&eeare-în problnaa muncii şi a oboselii intelectuale, dând indicutmni ş i distribuind lucrărle anului în curs.

Elaborează programul de activitate, dând indicaţiuni şi d i s ­tribuind lucrările anului în curs.

In două şedinţe consecutive, Dl asistent Dr. P . Ucuş face o» schiţare şi o analiză generală a diferitelor metode de determinare şi cercetare a muncii şi oboselii intelectuale la copil, în rapor t cu munca şi oboseala fizică.

Se dă o analiză a următoarelor metode principale:

a) Metode fizicale, (dinamometrie, ergografie, aesteziome-' trie e tc ) .

b) Metodele fiziologice. (Sphygmograph, Cardiograph, Pneu-mograph e tc) .

c) Metodele psihologice propriuzise.

d) Metodele pedâgogice-psihologice, etc. Ga punct central de orientare al diferitelor lucrări şi desba-

teri cari le-au făcut studenţii Institutului în jurul acestei proble­me, am utilizat următoarele două lucrări principale: a) A. Binet şi V. Henri: La fatigue intellectuell şi b) Gh. Fere: Travail et Plaisir, precum şi alte lucrări mai mici de orientare în diferitde-laturi ale problemei.

Din partea studenţilor s'au făcut următoarele lucrări: 1. Dl Lucian Bologa: a) Noţiunea muncii fizice şi intelectuale;

Џ8

muncă fizică şi mecanică, raportul intre munca fizică şi cea in­telectuală, b) Influenta muncii intelectuale anupra forţei mus­culare.

2. D-şoara L. Burcinski: Rolul dinametriei în determinarea muncii şi a oboselei intelectuale.

3. Dl Gh. Salos: Influenta muncii intelectuale asupra funeţiu-nei inimei.

4, Dl L. Anţila: Influenta muncii intelectuale asupra pulsului. 5. Dl Gherghel: Influenţa muncii intelectuale asupra re­

spiraţiei. 6. Dl Gh. Demetrescu: Influenţa excitaţiilor plăcute şi neplă-

'cute asupra muncii. In afară de acestea s'au mai făcut lucrări asupra următoare-

: lor probleme: Influenţa senzaţiilor vizuale asupra muncii şi obo--selii precum şi influenţa asupra aceluiaş factor, a senzaţiilor au­ditive, olfactive etc. Toate aceste lucrări au fost făcute în baza li­teraturii indicate mai sus.

La lucrări au luat parte şi membrii Institutului medico-peda-gogic, făcând şi ei lucrări mai ales în domeniul special ce-i inte­resează.

Toate aceste lucrări au fost însoţite de demonstraţiuni expe­rimentale, pentru fiecare problemă în parte. Experienţele s'au făcut asupra candidaţilor institutului, iar mai pe u rmă s'au apli­cat >şi asupra unor elevi dela liceul de aplicaţie al Seminarului

. pedagogic universitar. In cadrul acestor lucrări, am urmărit în special realizarea

următoarelor scopuri principale: a) Familiarizarea studenţilor cu literatura ştiinţifică din

acest domeniu atât de important din punct de vedere pedagogic-didactic

b) Pr in numeroasele demonstraţii experimentale să introdu­cem şi să familiarizăm studenţii noştri dela specialitatea peda-gogică-fiosofică cu metode de cercetare experimentală ştiinţifică jmodernă, în vederea experienţlor ce se vor întreprinde în anul viitor pentru soluţionarea problemei muncii şi a ostenelii în şcoală.

SEMINARUL PEDAGOGIC UNIVERSITAR.

iAicrări teoretice ale Seminarului Pedagogic, conferinţe de pedagogie generală şi didactică, s'au ţinut în fiecare Sâmbătă

•dela 2V2 la 4 p. m, în sala IV-a a Facultăţii de litere şi filosofie. I n total s'au ţinut un număr de 20 şedinţe, ia eare au participat un număr de 284 studenţi şi studente.

In cadrul acestor şedinţe, am urmărit realizarea următoare­lor scopuri principale:

a) A introduce şi familiariza studenţii cu spiritul ştiinţific şi sistematic al noilor probleme de didactică şi metodică cu pri­vire la diferite materii din cadrul învăţământului secundar.

b) A arăta valoarea pedagogică educativă a diferitelor dis­cipline precum şi legătura dintre unitatea armonică ce trebue sa realizeze între ele.

c) A introduce şi familiariza studenţii cu literatura ştiinţi­fică, atât cea străină cât şi românească necesară studiului acestor probleme pedagogice. Pe lângă aceasta am mai urmărit o serie de probleme principale de pedagogie generală necesare unei culturi pedagogice serioase, a căror analiză şi aprofundare ştiinţifică nu­mai în seminar se poate realiza.

Pentru practica pedagogică. Seminarul a continuat şi în anul ,1925—1926 fără a avea un local propriu, pentru liceul de aplica­ţie, având trei clase în localul liceului Gh. Bariţiu, iar două clase în localul muzeului şcoalei de conductori technici, din faţa liceu­lui Gh. Bariţiu. Liceul de aplicaţie a avut un număr de 160 elevi. In asemenea condiţiuni materiale, cu un liceu fără local, în con-diţiuni cu totul improprii unui liceu model conform menirei pe­dagogice ce are, atât pentru elevii şcoalei cât şi pentru profesorii •ei, precum şi pentru studenţii şi studentele noastre, cari au fost cu toţii concentraţi 'la acest liceu de băeţi, munca ce cu toţii au •depus nu s'a putut efectua în aceea măsură în care am doribo.

5. SEMINARUL DE PEDAGOGIE TEOBETICĂ.

Director: Prof. 6. Ghibu.

a) 1925—26

Am cetit şi discutat în Seminarul de pedagogie teoretică de supt conducerea mea „Educaţia fetelor" de Fenelon şi „Educaţia mamelor de familie" de Aime-Martin. Membrii seminarului au făcut rezumate şi aprecieri ale singuraticelor capitole ale acestor •cărţi, căutând să le puie în legătură cu cursul meu despre „Edu­caţia fetelor", ţinut în acest an.

160

In afară de aceasta, s'au mai discutat, pe scurt, alte t re i cărţi relative la educaţia fetelor şi la chestiunea femenină, şi anu­me: Educaţia copilului nostru de Dna Constanţa de Dunca-Schia>u> Femeea de Dna Măria Buţureanu şi Educaţia ftcelor catolice de Janet Erskins Stuart.

Ъ) 1926—27

In acest an prof. 0. Ghibu a fost în concediu, având o m i ­siune culturală în Basarabia din partea Asociaţiunn „Astra". In cadrul acelei misiuni D-sa a înfiinţat în Basarabia o Regională a „Astrei", pe care a organizat-o în formă de „Academie militaia-tă", a publicat „Biblioteca Astrei Basarabene" (12 numere), a în­fiinţat gazeta populară „Cuvântul moldovenesc", a iniţiat şi susţi­nut, cu ajutoriul mai multor profesori de la ceie patru Universităţi,, o acţiune sistematică de propagandă în vederea înfiinţării unei Universităţi la Chişinău, — a ţinut conferinţe pe seama studenţi­lor basarabeni la Universitatea din Bucureşti şi la cea din Iaşi, — a iniţiat opera de trimitere la studii în Apusul latin a tinerilor ba­sarabeni cari şi^au terminat studiile universitare în ţară şi a ţinut mai multe conferinţe la Chişinău, Orheiu şi Tighina. De asemenea a redactat ziarul cotidian „România nouă".

6. SEMINARUL DE FILOLOGIA CLASICĂ : LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ.

Director: Prof. V. Bogrea. a) 1925—26

Activitatea Seminarului de Filologie Giasică (Latină) m cursul anului şcolar 1925—26 a consistat — în ce mă priveşte — în excerptarea şi traducerea unei bune părţi din textele clasice (greceşti şi latineşti) referitoare la istoria şi geografia noastră. Revăzute Şi îngrijite, aceste lucrări seminariale nădăjduiesc că vor putea fi publicate.

Ultima şedinţă seminarială (25 Maiu с.) a fost ocupată cu lectura şi discuţia lucrării studentului Anton Valentin, De Taciţi Germania.

b) 1926—27. Director : Prof. supl. T. Naim. (In locul lui Vasile Bogrea, decedat în ziua de 8 Sept. 1926,

la Viena).

161

S'a citit şi interpretat din Scrisorile lui Pliniu cel tânăr.

7. SEMINARUL DE FILOLOGIA CLASICĂ : GREACA.

Director : Prof. Şt. Besdechi.

a) 1925—26 In cursul anului şcolar 1925—26, în Seminarul de limba

elenă s'au făcut două lucrări: a) una despre „Drama satirică la greci" prezentată de d. Domăşneanu, stud. în ultimul an, şi b) „Organizarea materială a teatrului grec" de d. L. Benea, stud. în anul III-lea.

Cu restul membrilor Seminariului, din pricina insuficienţei pregătirii lor, am fost silit să fac un curs de sintaxă greacă, ilustrat prin numeroase exemple culese din lecturile făcute cu puţinii studenţi ce urmează la acest Seminar.

b) 1926—27

I. Partea didactică. In anul şcolar trecut s'a făcut (o oră pe săptămână) un curs asupra elocinţei greceşti, de a începuturile ei până la Hiperide şi Dinarh inclusiv. P&ralel s'a interpretat (2 ore săptămânal) discursul despre Coroană al lui Demostene, dis­cursul „împotriva lui Kherifen" ide Eskine cât şi pasagii mai ca­racteristice din zece oratori primiţi în canonul alexandrin.

La Seminar s'au studiat romancierii greci, dkipă ce mai în­tâi s'a făcut un studiu introductiv asupra originii acestui gen la. greci. Membrii Seminarului au făcut trei lucrări: 1. Studiu asupra romanului Aethiopica al lui Heliodor, de d. Domăşneanu; 2. Ro­manul lui Habrocomes şi Antia de Xenofon dîn Efes, de d. L. Benea şi 3. Un vechiu romancier „Ahile Tatius", de dra M-Petreanu.

8. SEMINARUL DE LITERATURA ROMÂNĂ MODERNĂ.

Prof. Gh. Bogdan Duică

a) In anul 1925—26 am tratat:

La cursul despre Junimea: Filosofia lui V. Conta, Operele lui I. Brătescu-Voineşti, şi I. L. Caragiale etc.

Şi la cursul de literatură modernă: pe N. Crainic, D. Anghel, I. Pfflat, G. Bacovia, I. Minulesou, G. Galaction etc.

ÎL

162

In Seminar s'au examinat lucrări date în jurul autorilor trataţi şi la liberă alegere, din toate epoeele literaturei moderne.

b) In anul 1926—27.

Cursuri: 3 ore săpt. Literatura modernă. Au fost trataţi, de preferinţă următorii scriitori: I. Brăteseu-Voineşti, Duiliu Zam-firescu, Al. Vlahuţă, I. L. Caragiale, Gala Galaction.

Seminar: S'a discutat Istoria Literaturii comparate de Tie-ghem. S'au cetit lucrări cu subiecte din autori diferiţi, de către membrii Seminarului.

9. MUZEUL LIMBEI ROMÂNE.

Director Prof. S. Puşcariu

a) 1925—26

S'au făcut exerciţii de onomastică, la oare au luat parte activă 31 de studenţi cu 31 de lucrări. (Seminarul de limba ro­mână) .

La Muzeul Limbei Române s'au ţinut în fiecare Joi de la 6—8 şedinţele săptămânale, în care s'au făcut comunicări. Un raport amănunţit despre activitatea Muzeului Limbei Române va apărea în Dacoromania voi. IV, în curs de publicare.

In anul 1926—27 Muzeul Limbei Române şi-a continuat ac­tivitatea sa de cercetări ştiinţifice, ţinând Luni, apoi Joi, în sfârşit Marţi seara, între orele 5—8 şedinţe săptămânale. La aceste şedinţe au făcut comunicări următorii profesori: T. Capi-dan, C. Diculescu, N. Drăganu, G. Giuglea, G. Kisch, G. Lacea, Al. Procopovici, S. Puşcariu, G. D. Serra, Dr. V. Bologa, N. Geor-gescu-Tistu şi Ştefan Pasca.

Muzeul Limbei Române a fost vizitat, pentru biblioteca sa, de studenţi şi de profesori din localitate şi din afară. Gu ocazia Congresului Filologilor români, ţinut la Cluj, în Aprilie 1926, Muzeul a fost vizitat de congresişti, în frunte cu Antoine Meillet.

Buletinul Muzeului „Dacoromania", anul IV, a apărut, în anul 1927, în două volume, având 1641 de pagini. In „Biblioteca Dacoromaniei" s'a publicat, în anul 1926—27 următoarea lucra­re: Nr. 3 Dr. E. Precup, Păstoritul în Munţii Rodnei, cu 7 clişee, Ardealul 1926, pp. 58.

163

La chestionarul Casa, trimis membrilor corespondenţi ai Muzeului, în mai multe mii de exemplare, s'au primit până acum câteva sute de răspunsuri, din toate colţurile ţării. înregistrarea s i gruparea acestor răspunsuri se face de secretara Muzeului d-şoara Lia Puşcariu, In prezent, în baza lui îşi pregăteşte di­sertaţia de doctorat dl I. Chinezu.

Secţia Indicelui general continuă cu extragerea pe fişe a materialului cuprins în studiile apărute în cursul acestui an şi în anii anteriori.

La Secţia bibliografică a lucrat până la 1 Octomvrie 1926 d-şoara Măria Lipăneanu, care a compus „Revista Periodicelor" pe anii 1923—24, publicată în Buletinul Muzeului anul IV. De la 1 Octomvrie conducerea a fost luată de dl asistent N. Georgescu Tistu, i ntors din streinătate, unde a făout studii speciale de bi­bliografie şi a publicat următoarele : Emile Picot et ses travaux relatifs aux Roumuins, în Melanges de l'Ecole roumaine en France 1925; Correspondance d'un secretaire princier en Rou-manie : Emile Picot, 1866—68 (teză de doctorat) ; Repertoriu bi­bliografic al scrierilor prof. S. Puşcariu, în Revista filologică din Cernăuţi Nr. 1 din 1927; Opera bibliografică a Ligii Naţiunilor, în Buletinul Nr. 6 al Universităţii populare „N. Iorga"; Biblio­grafia română, în Revue des bibliotheques din Paris ; a făcut o comunicare la, al III-lea Congres Filologic de la Cernăuţi (1927) despre Organizaţia bibliografiei filologice la noi; a făcut studii speciale de bibliografie la Institutul Internaţional de bibliogra­fie din Bruxelles.

Secţia Atlasului Linguistic se găseşte în stadiul pregătitor şi e condusă de dl Sever Pop, întors din streinătate, unde a fă­cut studii speciale de geografie linguistică şi anchete dialecte în Sudul Franţei, în Spania şi în Italia, împreună cu profesorii: L. Gauchat, J. Jud, J. Jeanjaquet şi E. Tappolet de la Universi­tatea din Ziirich, A. Durrafour de la Universitatea din Grenoble, A. Griera de la Institutul de studii catalane din Barcelona, au­torul Atlasului linguistic catalan, Ugo Pellis, anchetorul Atla­sului Linguistic italian şi cu P. Scheuermeier, anchetorul Atlasu­lui Linguistic sviţero-italian, în regiunea Milano. A publicat Buts et methodes d'enquetes dialectales, în Melanges de L'Ecole roumaine en France şi pregăteşte Chestionarul Atlasului lin­guistic român.

11«

164

Biblioteca Muzeului a avut la 31 Decemvrie 1926, 4794 de opere în 7399 de volume ; sporul faţă de anii trecuţi constă în 866 de opere, în 1246 volume.

Personalul Muzeului constă — în afară de director — din doi asistenţi (N. Georgescu-Tistu şi Sever Pop), un preparator (Ştefan Pasca), un secretar (d-şoara Lia Puşcariu), un custode1-bibliotecar (Radu Paul), doi practicanţi (Pomipiliu Nişca şi d-şoara Iulieta Niţulescu) şi un laborant (Mihail Vonsza).

Un raport amănunţit asupra activităţii ştiinţifice şi a gestiu­nii administrative s'a tipărit în Dacoromania IV, pp. 1551—1562-

10. SEMINARUL DE LIMBA ŞI LIT. ROMÂNĂ.

Prof. N. Drăganu.

a) 1925—26

Cursurile au fost ţinute conform programului: La Seminar au prezentat lucrări următorii 12 membri ai Seminarului:

1. Pompilin Nişca : Propoziţiunea întrebătoare". 2. Adalbert Kovâes : „Oratio recta obliqua". 3. Emilia Suciu: „Propoziţiunea secundară completivă d i ­

rectă". 4. Elena Kristof : „Complementul direct". 5. Măria Roşea: „Stilul direct şi indirect". « 6. Ioan Domnariu: „Intensificarea întrebării, afirmării, po­

runcii şi negării". 7. Arpad Szâsz : „Subiect şi predicat". 8. Ştefan Gheorghiu; „Exprimarea invitaţiei", şi „Exprima­

rea sentimentelor". 9. Alexandru Vegh: „Rolul prepoziţiunii în propoziţiune";

10. Ioan Pal : „Atributul". 11. Radu Paul : „Intensificarea afirmaţiunii, negaţiunii şi în­

trebării". Aceste lucrări au fost discutate amănunţit de toţi membrii;

prezenţi ai seminarului.

. b) 1926—27

Cursurile s'au ţinut conform programului de studii: La se ­minar s'au făcut şi discutat următoarele lucrări .

1. Ioan Albu; Elemente păgâne în colinde.

165

2. Ioan Bâthori: Românii în luptele curuţeşti şi elemente ro­mâneşti în poezia şi muzica curuţească.

3. Teofil Bugnariu: Bocetul. 4. Nicolae Comşa: Proverbele istorice. 5. Ioan Domnariu: Poezia populară satirică 6. Otilia Hoţea: Satira în poezia populară (satira socială). 7. M. Iosivaş: Snoavele româneşti. 8. Victoria Popluca: Colinde cu elemente medievale. 9. Ludovic Szocs: Balade româneşti înrudite cu cele ungu­

reşti şi secueşti. 10. Octavia M. Toderaş: Formele stereotipe în poveşti. 11. Alexandru Vegh: Construcţia baladei populare româneşti. Afară de acestea, subt conducerea profesorului, s'au urmă

rit toate mijloacele de datare a literaturii populare.

11. SEMINARUL DE LINGUISTICĂ.

Director ; Prof. T. Capidan.

A fost frecventat de 30—40 studenţi. La lucrările de seminar s'au tratat diferite probleme referi­

toare la studiile dialectale. In special s'a insistat mai mult asu­pra dialectelor româneşti, citind şi interpretând texte din acest domeniu.

Fiecare student înscris la aceste lucrări a avut o temă de pregătit, fiecare a desvoltat-o în faţa celorlalţi studenţi; sub con-•ducerea subsemnatului.

12. SEMINARUL DE SLAVISTICĂ.

Director : Prof. I. Popovici.

a) 1925—26

In Seminarul de Slavistică s'au ţinut mai multe şedinţe. In aceste şedinţe s'au explicat grafica şi metodica citirii şi interpre­tări i textelor vechi bulgare. S'au comentat şi explicat texte din trei codice vechi şi anume: din Cod. Ass. Joh. 1. 1. 12. din Cod. Zogr. Luc. VI—39 şi din Cod. Mar. Joh. IX, 1—2. La aceste şe­dinţe au participat peste 20 studenţi înscrişi.

Seminarul a avut deosebita fericire dle-a primi la şedinţa din 26 Aprilie a. c. ca oaspe pe distinsul indogermanist şi sla-

166

vist, Dl A. Meillet, ca/re şi-a arătat mulţumirea sa faţă de lucră­rile Seminarului*

b) 1926—27

In anul şcolar 1926—27 am ţinut un curs general sunt titlul Introducere în studiul limbilor slave, -două ore pe săptămână şi un curs special despre Elementele slave în română, o oră pe săp­tămână; iar în Seminar am cetit şi explicat diferite texte vechi bulgare din mai multe codice. Atât cursurile cât şi lucrările de

• seminar au fost frecuentate regulat. Progresul făcut de studenţii noştri în studiile slave a fost mai miult de cât satisfăcător.

Biblioteca seminarului a fost îmbogăţită cu ultimele publi-eaţiuni ştiinţifice, Mi-a succes să cumpăr şi un exemplar com­plect din Archiv fur slavische Philologie publicat de Jagič, care a concentrat în această revistă de sub conducerea sa aproape toate rezultatele şi toată evoluţia slavisticei, dela 1876 până la 1916.

13. LABORATORUL DE FONETICĂ EXPERIMENTALĂ.

Director : Prof. I. Popovici.

a) 1925/1926.

1. Lucrările au urmat şi anul acesta în două. direcţii : în Laborator s'a continuat studiul asupra vocalelor româneşti, i a r afară de Laborator s'au continuat măsurările asupra stabilirii facultăţii auditive a surdo-muţilor.

b) 1926/1927.

Neavând încă local propriu Laboratorului, activitatea a fost restrânsă, fiindcă studenţii n 'au putut avea acces în lo­calul existent. Cu toate acestea li s'a făcut însă un ours pra-blic de fonetică generală, explicându-li-se foarte detailat şi ilu-strându-li-se cu aparate şi cu alte mijloace pedagogice proble­mele actuale şi importante ale acestei materii ştiinţifice.

Laboratonul a fost înzestrat cu aparate noi, în spcial cu un fonograf, construit la Hamburg, pentru analiza timbrului vorbirii ; tot asemenea cu. o serie de noi diapazoane, pentru completarea observaţiunii câmpului auditiv la surdo-muţi. Nu

mai puţin a fost îmbogăţită biblioteca laboratorului cu o mul­ţime de cărţi noi din domeniul foneticii.

Activitatea ştiinţifică ne-a dat a 5-a lucrare de fonetică apărută la 1927 în Cluj sub titlul „Vocalele româneşti".

La cercetările câmpului auditiv al suindo-muţilor s'au făcut diferite controlări cu privire la exactitatea datelor obţinute a-nul trecut. Aceste lucrări ,s'au făcut sub conducerea directo­rului Labobratorului, în colaborare cu directorul Institutului pen­tru surdo-nraţi şi cu asistentul filolog E. Petrovici. Probele nis-tagmice făcute de asistentul medic Dr. N. Popoliţă au rămas in­complete. E probabil că lucrarea asupra câmpului auditiv la surdo-muţi va fi terminată anul viitor.

14. SEMINARUL DE LIMBA ŞI LIT. GERMANĂ.

° • Director : Prof. G. Kisch.

b) 1925/1926.

S'a studiat opera poetică alui Walther von der Vogelweide.

b) 1926/1927. In acest an am cetit şi interpretat în seminar poeţii me­

dievali Hairtmann von Aue : „Der arme Heinrich" şi Wolfram von Eschenbach : „Parzival", în original.

S'au ţinut 23 şedinţe, toate sub conducerea directorului, cu care ocazie s'au prezentat şi cetit lucrări, cari au fos discutate în şedinţele seminarului.

15. SEMINARUL DE LIMBA ŞI LIT. FRANCEZĂ.

Director : Prof. Yves Auger.

a) 1925/1926.

Studenţii au făcut în anul şcolar 1925/26 lecţii şi inter­pretări de texte asupra poesiei lirice şi dramatice din secolul al 19-lea şi anume despre autorii următori :

Victor Hugo, Lamartine, Alfred de Vigny, Alfred de Mus-set.

b) 1926/1927. * S'au făcut de către studenţi 23 de lucrări asupra lui Racine,

Lucrările s'au discutat de către membrii Seminarului.

168

16. SEMINARUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ.

Director : Prof. Giandomenico Serra.

a) 1925/1926.

S'au făcut : 1. Exerciţii de traducere şi interpretare din Divina Gommedia a lui Dante ; 2. Exerciţii de interpretare rit­mică şi metrică cu bucăţi alese din literatura poetică italiană, 2 ore.

a) Lecţiuni practice de limba italiană, 3 ore. b) Proseminar : Citiri despre istoria şi geografia Italiei.

Corectarea exerciţilor de traducre din italieneşte în româneşte (italiana, română).

b) 1925/1926.

S'au făcut : 1. Exerciţii de interpretare, traducere şi ana-lise literare din bucăţi alese din prosa şi poezia tuturor epoce-lor literare : 2. Lectura şi* interpretarea Divinei Comedii (con­tinuare) şi părţi alese din opera lui Petrarca, 2 ore.

a) Lecţiuni practice de limba italiană, 3 ore. b) Proseminar : Citiri despre istoria şi geografia I tal iei ;

Corectarea exerciţiilor de traducere din ambele limbi, italiană şi română.

17. SEMINARUL DE LIMBA ŞI LIT. MAGHIARĂ.

Director : Prof. G. Kristof.

Cu colaborarea membrilor seminarului a analizat şi stu­diat operile cele mai însemnate ale literaturii maghiare, cu deo­sebită privire la literatura din Ardeal, (sec. XVIII) .

18. SEMINARUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ.

Director : Prof. P. Grimm. џ

In anul şcolar 1925/26 s'a citit şi interpretat de studenţi, „Hamlet" şi s'au făcut lucrări scrise despre piesele lui Sha-kespeare, oomparându-le cu izvoarele folosite de el.

169

19. SEMINARUL DE FILOLOGIE ROMANICĂ.

Director : Prof. Gh. Giuglea.

a) 1925/1926.

1. Interpretări de texte latine vulgare (în special inscrip­ţii).

2. Lecturi şi interpretări din vechea poezie lirică italiană şi din „Chanson de Roland".

b) 1926/1927.

La seminarul de Filologie romanică au fost înscrişi în a-nul 1926/27, 54 studenţi, dintre cari 15—20 n 'au urmat absolut regulat la lucrări.

Conform cu ceea ce am anunţat la începutul anului, s'au făcut întrepretărî din texte latine vulgare şi romanice.

20. SEMINARUL DE BIZANTINOLOGIE.

Director : Prof. N. Bănescu.

a) 1925/1926.

Seminarul de Bizantinologie a continuat exerciţiile privi­toare la textele medievale greceşti, cu studenţii începători din anul trecut. Insuficienţa cunoştinţelor de greceşte ale studenţi­lor nu ne-a îngăduit a realiza lucrări de seminariu.

b) 1926/1927.

Seminarul de Bizantinologie a funcţionat în anul şcolar 1926—7, cu două seri! de studenţi şi următoarele prelegeri:

1. Prosetminariu, pentru începători: introducere în limba greacă veche, interpretare din cele patru Evanghelii ;

2. Seminariu, cu înaintaţii : Eposul bizantin, interpretare din Digenis Akritas,

21. INSTITUTUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ.

Directori : Prof. A. Lăpedatu şi Dr. I. Lupaş.

a) 1925/1926.

S'a publicat Anuarul I I I al Institutului de istorie naţională pe anii 1924 şi 1925, în total 1045 pagini.

170

In acest Anuar pe lângă articole ce lămuresc părţi din istoria noastră, s'a continuat repertoriul bibliografic (pe 1923—24) a l istoriografiei române, început în anuarul al II-lea.

La acest repertoriu s'a adăugat un altul, al operilor separate şi articolelor istorice şi filologice apărute în limba germana dela 1919—1924 şi care se referă la teritoriul şi locuitorii Ro­mâniei.

Pr in grija conducătorilor săi, institutul de istorie naţională dispune de un fond de patru milioane lei rentă de stat 5%, al că­rui venit e destinat înlesnirii publicaţiilor.

Biblioteca Institutului a fost catalogată sistematic şi a cres­cut cu o importantă colecţie de ziare române şi străine, donată de d-1 Valeriu Branisce.

Institutul a premiat următoarele lucrări, prezentate în urma concursului publicai :

I. Crăciun : „Cronica lui Szamoskozi", J. Moga : „Monogra­fia istorică a Săliştei" «1 A. Decei : „Analiza părţilor din Veran-cius privitoare la istoria Românilor în sec. XVI".

In cursul anului 1926—1927 Institutul de istorie naţională a scos de sub tipar Anuarul III şi început tiparul celui de a l IV-lea Anuar.

Biblioteca a crescut în cursul anului 1926/27 cu 353 volu­me, din care 14 exemplare din operele Domnului prof. N. Iorga, primite ca schimb din partea Institutului Sud-Est European pen­tru Anuarul I, J.T. I I I al Institutului nostru.

Seminarul de istorie veche a Românilor.

Director : Prof. Al. Lăpedatu.

In locul D-lui prof. Lăpedatu, trecut la istoria nouă a R o ­mânilor, a ţinut cursul şi Seminarul de istorie veche a Români ­lor — ca suplinitor dl conferenţiar C. Diculescu. La curs a tratat : Migratiunile. Creştinismul la Români şi Teoria continuităţii pe baze istoric-filologice. In seminar s'au făcut interpretări din c ro­nica lui Anonymus.

171;

Seminar ele Istoria nouă a Românilor.

Director : Prof. Dr. I. Lwpaş.

b) 1926/1927.

Dl Prof. Dr. I. Lupaş, fiind ministru al sănătăţii şi ocrotiri­lor, sociale, locul d-sale 1-a ţinut d-1 Prof. A. Lăpedatu, care ţinând cursul de istorie nouă a Românilor, a tratat „Domnia Re­gelui Carol I " 1866—1881, iar la Seminar s'au pregătit nume­roase subiecte referitoare la acesastă Domnie. Fiind prea mare numerul celor ce s'au înscris şi au frecventat Seminarul, au fost împărţiţi în două serii : o serie a începătorilor (studenţi din an I şi I I ) şi o serie a înaintaţilor (studenţi din an I I I şi IV) .

22. SEMINARUL DE ISTORIE UNIVERSALĂ.

Director : Prof. agr. C. Marinescu.

a) 1925/1926.

In beminariul de Istorie Universală s'au făcut în anul 1925-26 exerciţii ele paleografie latină şi de introducere în bibliografia şi metoda istorică cu următorii studenţi : R. Rebreanu, Fr . Kil-lyen, M. Gierscht, H. Thomas, G. Kelp, I. Iozsa, S. Suciu.

Rezultatul acestor exerciţii a fost foarte satisfăcător pentru toţi cei pomeniţi mai sus.

S'au făcut şi lucrări istorice de seminar. La cursuri am ţinut lecţiuni de Istorie modernă, începând

cu momentul Păcii din Westfalia (1648) şi mergând până la 1789. In afară de aceasta am mai ţinut un curs de Diploma­tică medievală.

Institutul de Istorie Universală este încă pe drumul organi­zării. Nu se poate deci vorbi, deocamdată, de lucrări speciale ale membrilor lui.

Biblioteca Institutului avea în momentul numirii subsemna­tului la Universitatea locală (15 Ianuarie 1925) 289 de volume, înfăţişând 255 de opere. De atunci ea a sporit cu 118 volume, reprezentând 87 de opere. S'au legat în acest răstimp 158 de voi.

Din fondul de publicatiuni al Institutului s'a tipărit în anul precedent lecţiunea de deschidere a cursului de Istorie Univer­sală al subsemnatului: Scoală Istorică Raţionalistă. Concepţie şi Metodă, în 500 de exemplare

172 23. SEMINARUL DE ISTORIE ANTICĂ. "

Director : Prof. E. Panaitescu.

a) 1925/1926.

Au participat la lucrările Seminarului 27 de membri : 7 din -lanul I, 9 din anul II-lea, 9 din anul al III-lea şi 2 din anul al IV-lea. Studenţii din anul I au. avut diferite exerciţii de epi-.grafie latină şi referate asupra unor noţiuni istorice romane pro­vinciale : niunicipium, limes, colonia etc. Cu ceilalţi studenţi — -anul II—IV — am cercetat în anul acesta lucrările asupra cas-t re lor romane din Dacia Superioară.

b) 1926/1927.

In Seminar am urmărit cu studenţii ştirile despre Daci şi "Geţi din autorii antici : Herodot, Ptolemaios, Strabo, Plinius (b. h) , Agrippa, Caesar.

Interpretarea şi lucrările asupra textelor a fost făcută de •către studenţii mai înaintata (anul I I I—IV), iar studenţii înce­pător i (anul I şi I I ) au făcut referate asupra diferitelor lucrări moderne despre textele autorilor antici interpretate.

Au frecventat Seminarul : 8 studenţi şi studente din anul al IV-lea, 6 din anul al III-lea, 17 din anul al II-lea şi 13 din antul I. d in anul I.

Numărul studenţilor de la Seminar fiind prea mare, am ho­tă râ t ca chiar din anul şcolar 1928/29.să fie făcute exerciţii şi lucrări deosebite pentru începători (anul I şi I I ) , formând ast­fel un Proseminar deosebit de Seminarul propriu zis.

Asupra lucrărilor întreprinse am de raportat următoarele : In vara aceasta am terminat cercetările şi săpăturile arheo­

logice de la castrul roman de la Breţcu şi am continuat cu mij­loace mai îndestulitoare săpăturile de la castrul roman de la Căşei, lângă Dej.

Rezultatele acestor cercetări arheologice vor fi publicate în •cursul acestui an.

Dintre membrii Seminarului de istorie antică au luat par ­te la lucrările arheologice pe teren şi au fost. introduşi în metoda cercetărilor următorii : D-nii Octavian Floca şi Lazăîr Benea, li­cenţiaţi ai Facultăţii de Litere şi Filosofie şi d-nii Gherasim Pin-tea, Grapă Victor şi Macrea Mihail studenţi.

173:

24. SEMINARUL DE ISTORIA ARTELOR.

Director : Prof. C. Petranu. a) 1925/1926.

I. Numărul studenţilor înscrişi la cursuri 79, la seminar 7., Seminarul este deschis dela 9—1 zilnic.

Titlul cursurilor: I. Istoria gen. a artelor (evul mediu). I I . Arta sec. XVII. în Italia. I I I . Proseminar ; toate în câte-o oră. săptămânal. IV. Seminar 2 ore săptămânal.

I I . Metoda lucrărilor de Seminar şi Proseminar (Vezi Anua­rul Universităţii din Cluj pe anul 1923—4, Cluj, 1925, p. 136 şi broşura mea : Invăţăfântul istoriei artelor la Universitatea din. Cluj, Bucureşti, 1924). Cercetarea istorică a operelor de ar tă a fost aceia din volumul Krisis der Geisteswissenschaften, 1923 a., prof. Strzygowski dela Universitatea din Viena.

I I I . Luprări de Seminar şi critice s 'âu făcut de către stu­denţi asupra următoarelor teme : Albrecht Durer, Biserica nea­gră din Braşov, Biserica ev. ung. din Bistriţa. In orele de semi­nar în cari nu s'a citit, recenzat şi discutat lucrări, s'au fă­cut: 1. determinări cronologice, topografice ale operelor prezentate-prin fotografii, la care au participat toţi membrii Seminarului. 2. s'au discutat publicaţii recente.

IV. înavuţirea materialului didactic al Seminarului s'a fă­cut mai ales prin diapositive : 736 bucăţi, cărţi 100, fotografii şi reproduceri: 197 buc. Total avem : 1215 opuri în bibliotecă» plus biblioteca Coriolan Petranu 1000 voi., colecţia de diaposi­tive : 7038, colecţia de fotografii şi reproduceri 2711 buc.

V. Activitatea direeiorului de Seminar. In lipsa unui per­sonal ştienţific, activitatea ştienţifică (în afară de cele două:, ore de seminar) se mărgineşte la lucrările şi cercetările di­rectorului, a) Cercetări: Subsemnatul a întreprins în vara anu­lui 1925 o călătorie de studiu de 4 săptămâni în judeţul Arad, vizitând 83 comune şi examinând şi fotografiind cele 55 biserici de lemn româneşti şi adunând datele necesare în vederea publi­cării lor într 'un volum. S'au făcut 94 fotografii ale bisericilor, s'au schiţat planurile lor cu toate măsurăirile necesare. Studiul" acesta a dat rezultate neaşteptate, având aceste biserici de lemn deosebită însemnătate din punct de vedere ştiinţific, ca cele mai de vest monumente româneşti de lemn, cari încă nui au fost stu­diate de istorici de artă. In acelaş timp subsemnatul a inventa-

о

Л 74

riat obiectele mobile bisericeşti în afară de uz şi cele mai im­portante în folosinţă, cu scopul de a pune baza unui muzeu bi­sericesc diecezan la Arad. Inventarul voluminos a fost înain­tat Episcopului Grigore al Aradului cu scopul de a invita preo-ţimea ca să trimeată la Arad obiectele inventariate. Ordinul a-cesta al Gonsistorului s'a dat, iar trimeterea' obiectelor a înce­put. S'au luat măsuri ca, oraşul resp. Palatul cultural să ce­deze localul potrivit pentru expunerea acestor obiecte, ceeace s'a aranjat spre mulţumirea ambelor părţi. La întrebarea oraişului, subsemnatul a indicat, care ar fi cea mai caracteristică bise­rică de lemn, care ar putea fi transportată la Arad, ca monument de artă naţională.

c) Alte lucrări în domeniul specialităţiii: Subsemnatul a funcţionat începând ou luna Ianuarie 1926, ca profesor de Istoria •artelor şi la Şcoala de arte frumoase din Cluj şi ca membru al Comisiunii superioare a numitei Scoale. A mai lucrat, ca expert al Ministerului Cultelor, Instrucţiei, al oraşelor Cluj şi Arad, în chestiile de artă, ce i s'au încredinţat. In afară de acestea, a mai funcţionat şi în cadrele „Astrei", ea membru activ al Secţiei artistice şi ca delegat al „Extensiunii universitare", prin confe­rinţe despre artă.

VI. Desiderate. Ele au fost expuse în broşura „învăţămân­tul istoria artelor" încă în 1924, dar se menţin şi azi. Deşi colec­ţiile didactice ale Seminarului nostru, creiat în 1920, rivalizează cu cele similare ale Universităţilor de provincie străine îmbogă;-ţirea lor, în raport cu cerinţele de azi şi cu scopul propus de vreo

. 3 ani, se fac în prea modestă măsură din cauza insuficienţei bu­getului. Faptul că, din aceeaşi cauză, nu se poate menţine con­tactul ştienţific prin cărţi şi reviste, aşa cum ar trebui, dar (la repeţitele recomandări ale Fac. adresate Ministerului) nici prin călătorii de studiu în ţară şi străinătate — ne pune pe gânduri.

In afară de unele cheltueli extraordinare se mai impune necesitatea unui personal constând din : 1 preparator şi 1 ser­vitor.

h) 1926/1927.

I. Numărul studenţilor înscrişi, la Seminar 10. Seminarul şi directorul stau la dispoziţia studenţilor, autorităţilor şi publi­cului zilnic dela 9—1.

175

I I . Metoda lucrărilor de Seminar este aceea întrebuinţată Ja Universitatea din Viena de prof. STRZYGOWSKI.

I I I . Lucrări de Seminar şi critice s'au făcut de către stu­denţi asupra următoarelor subiecte : 1. Monumentele din Vene­ţia, 2. Monumentele din Padova, 3. Rodin ca teoretician al a r ­tei. In afară de acestea, s'au făcut determinări cronologice şi to­pografice ale operelor prezentate prin fotografii, la care au par­ticipat toţi membrii Seminarului. 2. S'au discutat publicaţii re­cente.

IV. înavuţirea materialului didactic al Seminarului s'a fă­cut mai ales prin diapositive : 1101 buc , cărţi 85, fotografii 336. Total avem în Iunie 1927 la biblioteca 1300 opuri, plus 1140 voi. ale bibliotecii. C. Petranu, depozitată în localul Seminarului. Co­lecţia de diapozitive 8139 buc. Colecţia de fotografii : 3047 buc.

V. Activitatea directorului de Seminar. Cursuri: 1. Istoria generală a «artelor (dela Renaşterea nordică până azi) 2. Arta barocă în Franţa, Spania şi Ţările de jos. 3. Proseminar. Toate in câte o oră săptămânal. Seminar : 2 ore săptămânal. In afară de 'Cale 2 ore de Seminar, activitatea ştiinţifică se măr­gineşte, în lipsa unui personal ştienţific, la lucrările şi cercetă­rile directorului, care în vara anului 1926 a întreprins o că­lătorie de studiu pe cont propriu în Italia, vizitând monumen­tele de ar tă din 25 localităţi, intrând în contact cu specialiştii de acolo cu scopul de a pune la cale schimbul de publicaţii.

Alte lucrări în domeniul specialităţii: Subsemnatul a func­ţionat ca conferenţiar de istoria artelor la Şcoala de arte fru­moase din Cluj ; ca expert al diferitelor autorităţi (Comisiunea Monum. istorice etc.) şi" al particularilor doritori de a-li-se face determinări de tablouri. In Iunie 1927 ca delegat al Corn. mon. ist. a cercetat picturile din sec. XIV ale bisericii din Remetea (Bihor), de mare valoare. A ţinut mai multe conferinţe publice în cadrele „Extensiunii Universitare" şi ale „Astrei" (Secţia artelor).

с) Activitatea ştiinţifică.

1. Prof. V. I. Bărbat.

In decursul anului şcolar 1926—27 a publicat în Anuaru l Extensiunei Universitare din Cluj unele consideratiuni cu pr i ­vire la „Premisele umane ale Culturii moderne".

2. Prof. Onisifor Ghibu :

1. Dela Basarabia rusească la Basarabia româneasca, voL I Cluj.

2. Cu gândul la Basarabia, (Arad, Biblioteca „Sămănă-torul").

3. Portrete pedagogice, Bucureşti (Biblioteca pentru toţi,. Nr. 1111.)

4. A cincea Universitate a României: Universitatea dini Chişinău.

5. 0 Academie militantă a Basarabiei, Chişinău. 6. Cuvinte cătră tineretul intelectual basarabean, Chişinău-7. Trei ani pe frontul basarabean, Chişinău. 8. Darea de seamă a Comisariatului general al „Astrei"^

pentru Basarabia, înaintată Adunării generale din Zălau, Chi­şinău.

9. Darea de seamă a Comisariatului general al „Astrei" pen­tru Basarabia, înaintată Adunării generale de constituire a R e ­gionalei Basarabia, Chişinău.

10. Ziarul cotidian independent „România Nouă", Chişinău, 1 Iunie 1926—31 Mai 1927.

177

11. Gazeta săptămânală „Cuvântul Moldovenesc", Chişinău, 1926—27.

3. Prof. Şt. Bezdechi : a) 1925—26

1. Norii — Comedie de Aristofan — trad. în versuri albe în metrul original. In Bibi. „Sămănătorul", Arad.

2. Omer şi opera lui, — Chestiunea omerică în faza ei actuală, — Femeile în teatrul grec. (In revista Propilee literare).

3. Tot acolo a mai apărut conferinţa despre „Socirate" şi prima parte din „Antologia liricilor greci". (Prefaţa şi bucăţi din Solon, Tisteu Mimnerum,. etc.)

4. 0 serie de zece studii despre Utopia greacă, publicate în revista locală „Societatea de Mâine".

b) 1926—27

1. Gânduri şi chipuri în Grecia veche (150 pag. Tipogr. „Viaţa" Cluj),

2. Antologia liricilor greci, (150 pag. ifoidem). Apoi a tipărit în „Melanges d'Histoire Generale", scos sub

direcţia Blui C. Marinescu, următoarele 3 studii: 1. Le portrait de Theodore Metochiste par Nicephore Grego-

ras, pag. 57—67. 2. Vn projet de reforme du Calendrier, pag. 68—74. 3. La vie de Sainte Basilisse par N. Gregoras (fragment ine­

dit,) pag. 75—85. A contribuit la „Dacoromania" partea I I , pag. 1278—1302

cu o recensie asupra cărţii „Ballcanfilologien" de SandfeM-Iensen.

A publicat în „Propilee Literare" o serie de studii şi t r a ­duceri din lit. latină şi greacă : Femeia în Teatrul grec, Utopia Iui Evnemeros, începuturile esteticei la greci; fragmente din lirici, din Omer, din Trentin, din Aristofan (Plutaş), cât şi Hipo-lît '(toată tragedia) de Euripide.

4. Prof. Sextil РщсагЫ :

ВгсЏошгт Academiei. (Academia Română, Memoriile Sec­ţiei literare, Seria I I I , tomul I I I , Mem. 7, p . 195—528), Bucu­reşti, Cultura Naţională, 35 pp.

12

178

Studii istroromâne, în colaborare cu M. Bartoli, A, Belulo-vici şi A. Byhan. I I . Intradueere-Gramatică-Caracterizarea dia­lectului istroromân. (Academia Română. Studii şi cercetări. XI) Bucureşti, Cultura Naţională, 370 pp.

II Museo della Hngua romena. (Rassegna Culturale della Ro­mânia, Anno I I , No. 6, p . 3—6). Bucureşti, Fundaţia culturală Principele Carol.

Un survivance du latin archaique dans Ies langms romaine et italienne. (Melanges de philologie et d'histoire offerts â M. Antoine Thomas par ses eleves et ses amis, p. 359—365). Par i s , H. Champion^ în 8.

Românii din Istria (Graiul românesc. Anul I, No. 1, p. 1—7). Bucureşti, Cartea românească.

Dacoromania. Buletinul Muzeului Limbei Române. Anul IV (1924—1926). Partea I. Studii. — Partea I I . Etimologii-Articole mărunte —• Dări de seamă —'- Cronică — Raport anual — Indice. .Cluj, Ardealul în 8, Partea 1 p. 1—640, Partea 2. p . 640—1641.

Studii istroromâne I I (în colaborare cu M. Bartoli, A. Belu-lovici şi A. Byhan). Buc. Academia Română, 1926.

Derivarea cu sufixe de la tulpina pluralică. In „Homenaje ofrecido a Menendez Pidal", Madrid, 1925.

Pour l'organisătion du iravail scientifique. I n „Dacoroma-nia" IV. Cluj, 1926.

Etimologii. In „Dacoromania" IV, Cluj 1926. Chestionarul „Casa" (în colaborare cu R. Vuia, S. Pop şi

,Şt. Pasca). Sibiiu, 1926.

5. Prof. N. Drăganw:

' 1. Mihail Haliciu (Contribuţie la istoria culturală românea­scă din sec. XVII), Dacoromania, IV, Cluj, 1926—27, pp. 76-168.

2. Etimologii, Dacoromania, IV, Cluj, 1926—27, pp. 839-774. 3. „Despre te Psaltire şi Liturghie vorbeşte Pavel Tordaşila

1570?" „Iarăşi „de" şi „dacă", Dacoromania, IV. pp. 913—,922. 4. Recensii, Dacoromama, I V p p . 1063—1152. 5. George Goşbuc la liceul din Năsăud şi raporturile lui cu

grănicerii. (Material pentru conferinţa ţinută cu prilejul des vă-Tirii bustului lui G: Coşbuc la liceul din Năsăud), 80 pp. în Anuarul lic. din Năsăud pe 1925^26 şi în extras. -

179

'6. Codicele pribeagului Gheorghe Ştefan, voewodul Moldovei. (Studiu şi transcriere), An. Inst. de Ist. Naţ., Cluj, I I I , Cluj, 1926, pp. 181—254.

7. Versuri vechi (1714), Făt Frumos, а. I, Suceva, 1926, Nr. 1, p. 2—3.

8. Catehismul din manuscrisul de la 1719 al lui Silvestru Ameliu, copie după al lui Vito PUutio, tipărit la 1677, Făt Fru­mos, а I, Suceava, Nr. 2, pp. 34—38.

9. Versuri vechi, Junimea literară, а XV, Cernăuţi, 1926, Nr. 1—2, p, 6—7.

10. Răspuns la un răspuns (Graiul şi Folklorul Maramureşu­lui) Junimea literară, a. XVI, Cernăuţi, 1927. Nr. 5—7 pp. 164—174. „. .

6. Prof. Th. Capidan :

Românii nomazi. Studiu din viaţa poporului român din Peninsula Balcanică. Lucrare de 200 pagini publicată separat şi în Dacoromania IV (prtea I ) .

Meglenoromânii. Istoria şi Graiul lor. Voi. I I . Publicat de Academia Română. Lucrare de 250 pagini.

Sărăcăcianii. Studiu asupra unei populaţiuni româneşti grecizate. Apărut în Dacoromania IV. (partea II .)

Macedoromânii, vechimea şi însemnătatea Zor istorică în Peninsula Balcanică. Publicat în Anuarul Institutului de Istorie Naţională. Anul IV.

Lucrări mai mici: Scrierile lui Bimitrie Bolintmeanu în Ma­cedonia. (Studiu publicat în Omagiu lui I. Bianu).

Românismul balcanic (publicat în Revista Filologică. (Oma­giu lui Sextil Puşcariu) .

Contribuţia Românilor la renaşterea Albaniei. (Extras din ^Graiul Românesc" anul I.)

Vechimea Slavilor în Dacia (publicat în Aknanachul ma­cedoromân pe 1928).

Recenzii despre lucrări ştiinţifice publicate în Dacoromania ş i alte reviste.

12*

180

7. Prof. Giandomenico Serra.

1. Sulle origini del nome di Vigevano, in Bollettino starico per la provincia di Movara, а. XX 1926 fasc. 1 pag. 34—39.

2. Per la storia del cognome italiano. I I Sulla continuitâ dell'onomastica latina-romanza nei nomi propri canavesa,ni e-piemontesi, in Dacoromania IV (1926) pp. 517—640.

3. Contributo toponomastico alia descrizione delle vie r o ­mane e romee nel Canavese, in Melanges d'Histoire generale^ Cluj 1927, pp. 243—322.

4. Per la storia del cognome italiano. I I I . Nomi personali femminili piemontesi da nomi di paesi e cittâ nel medioevo Ы Revista Filologica, a 1 (1927) Cernăuţi, pp. 85—98.

8. Prof. Gustav Kisch:

a) 1925—26

1. Zur Wortforschung : „Zeiđen-Соспеа" (Коггевропаепг-blatt des Vereins fur siebenburgische Lanđeskunđe, 925 р. 105 ffX

2. Igerzen (dto, 1926, p. 43 £.) 3. Zirjert (dto, 1926, p. 44.). 4. Necrolog: Fr. Kluge (dto, 1926, p. 111 f.).

b) 1926—27

1. „Siebenburgen im Lichte der Sprache. — Ein Beitrag z u r Rulturgeschichte der Karpatenlaender". In „Palaestra (Schrif-tenreihe) societăţii „Akademische Verlagsgesellschaft" (Leipzig, Markgrftfenistr. 4). In principiu a fost acceptată de referentul' Dr. Iul. Petersen, prof. univ. din Berlin.

2. Critică despre cartea d-lui Dr. С. C. Dieulesou „Dacia romană în oglinda inscripţiilor şi a limbei de azi, o icoană etno­grafica şi culturală", Dacoromania IV, 394—516.

3. Critică despre disertaţia d-lui Dr. V. Scheiner : „Die* OrtsnameM. im mittleren Teile des siidlichen Siebenburgens" Balkanarchiv, 1926 II , 1—1 12 (Leipzig, I. a. Bartl).

181.-

a) Prof. Iosif Popovici

a ) Abatele Rousselot, creatorul foneticii experimentale, cu 7 îig. în text. Cluj, 1926, 35 p. în 8.

b) Fonetica experimentală şi aplicarea ei la studiul limbilor, î n Anuarul I-ului congres al filologilor români, Bucureşti, 1926, 15 pag. în 8.

10. Prof. Gh. Kristof

a) anul 1925—26

î. Mauriţiu Jokai. Biografie şi caracterizare, din încredin­ţa re şi cu sprijinul Ministerului cultelor şi artelor. 146 pagini. 'Cluj, 1925.

2. Jokai napjai Erăelyben, 134 pagini, Cluj, 1925. 3. Studii literare, recenzii etc. în revistele: Erdelyi Irodalmi

Szemle, PâJztortiiz şi ziarele : Ellenzek, TJjsâg.

b) 1926—27

1. Hârom jellemzes (Ybrosmarty, Madâch, Jokai). Biblioteca „Minerva" 87 pagini.

2. Transilvanismus. Revista: Erdelyi Irodalmi Szemle. An. III . pag. 277—304.

3. Studii literare, recenzii etc. în revistele Erdelyi irodalmi Szemle, Pâsztortuz şi în ziarele: Ellenzek, Ujsâg.

11. Prof. N. Bănescn.-

a) anul 1925—26

1. Opt scrisori turceşti ale lui Mihnea II „Turcitul". Acad. fţomână, Mem. Secţiei ist., seria I I I t. VI. Cultura naţională Î926. Cu 8 facsimile.

2. Historical survey of the Bumanian people, Cultura naţio­nală, Bucureşti, 1926.

3. Un recit en grec vidgaire de la construction de Sainte-Sephie, în 'Emvriplc, xxîpsî; ia Bj^avr.v ăv aicouSbv, t. III, 1926, pp. 144 -160 .

182

a. lin fragment inedit du Poeme a Spaneas, în „Recueil d'etudes dediees â la memoire de N. P . Kondacov", Prague 1926.

a) 1926—27

1. „Momente din viaţa Academiei Greceşti", studiu publicat în ,,Omagiu lui Ion Bianu", 1926.

2. A propos de deux sceamx de VOrient grec, publicat în , 3 y -zantinische Zeitschrift", XXVIII (1927).

3. Chipuri şi scene din Bizanţ, 1 voi. 184 pp. „Cartea Ro­mânească" Cluj, 1927.

4. Bibliografia critică a lucrărilor de Bizantinologie apărute în româneşte, tipărită în revistele internaţionale „Bizantion" şi Byzantinische Zeitschrift" pe 1927.

13. Prof. C. Marinescu

Sub tipar un volum intitulat Melanges d'Histoire Generale* A măi publicat în Revue historique du Sud-Est Europeen 1926V un articol întitulat: Le Ikmuble et le littoral occidental et septen-trionel de la Mer Noire ans et le Libro del Conoscimiento". Se mai află isub tipar în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice un studiu: Trei săbii ale lui Constantin Brâncoveanu.

14. Prof. Coriolan Petranu.

a) 1925—26.

b) 1. „Revendicările artistice ale Transilvaniei", Arad, 1925. 2. Ce obiecte de muzeu de interes românesc avem de reven­

dicat dela Ungaria ? în revista „Transilvania" anul 56 No» 11—12.

3. Noţiunea, utilitatea şi studiul istoriei artelor, „Transil­vania", a. 57, No. 5.

4. „Die foumstgeschichtliche Stellung der rumănischen Denk~ măler Siebenbiirgens", în revista „Klingsor", anul 3, No. 5.

5. Ga manual pentru: studenţi s'a şapirografiat Cursul сот» plect asupra artei renaşterii.

183

6. „Chestiunea colecţiei Ipolyi", „Societ. de mâine", 1925. 1. „Expoziţia Ion Isac", în ziarul „Patr ia" .

b) 1926—27.

1. „Bisexicele de lemn din judeţul Arad. Les eglises de bois du departement d'Arad. Gu 55 table ilustrate. Sibiiu, 1927".

. 2. „Die Kunstdenkmâler der Siebenburger Rumanien im Lichte der biisherigen Forschung, Cluj, 1927".

3. „Expoziţia dm Monza din 1925", în „Transilvania", anul 59, No. 5—6.

4. „Arta Renaşterii nordice", Gurs litografic al materiei din 1926/27.

V.

Facultatea de Ştiinţe. Personalul Decanatului,

Decan: Dr. I. A. Scriban 1926—27; I. Grinţescu 1925—26. Prodecan: Dr. I. Grinţescu 1926—27; I. A. Scriban 1925—26. Secretar: I. Moldovan până la 1 Ianuarie 1927.

Emil Deva, dela 1 Ianuarie—1 Martie 927. V. Mehedincu.

Ajutor Secretar: Emil Deva. Dactilograf: Sofia Pap. Primpedel: Iacob Mureşan. Pedel: V. Chioran. . Laborant: I. Petean.

a) Personalul Didactic.

Profesori titulari:

1. Augustin Maior, născut la 21 August 1882 în Reghinul Săsesc, Mureş-Turda. Inginer, (studii maternatico-fizice). P ro ­fesor titular de Fizică teoretică şi aplicată. Fost director central Р . Т. Т., Cluj. Membru în Comitetul Soc. de ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. gen. a Inginerilor 'din România. Membru al soc. reg. rom. de geografie.

o

2. Adrian Ostrogovich, născut la 16 August 1870 în Lecce Italia, doctor în chimie şi diplomat în Farmacie dela Universita­tea din Florenţa (Italia). Profesor titular de chimie generală. Director al Institutului de chimie şi al laboratorului de chimie generală. Decanul Facultăţii de Ştiinţe în anul 1921—22. Decan reales pe anul şcolar 1922—23. Membru al Societăţii italiene de Chimie (Roma), al societăţii italiene de chimie industrială şi aplicată (Milano), precum şi al Societăţii de chimie din Fran ţa (Paris) . Vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, fost vi­cepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe şi al Reuniunei biologice din Bucureşti. Membru al Reuniunei române de biologie, secţia Cluj. Reprezentantul României şi al Societăţii de Ştiinţe din Bucu-

"reşti la Congresul internaţional de chimie aplicată ţinut la Roma în 1906. Reprezentantul României şi al Societăţii de Ştiinţe din Bucureşti la serbările internaţionale în onoarea lui Anedeo Avo-gadro, ţinute la Torino în 1911.

Medalia jubilară „Carol I.", Comandor al Coroanei Româ­niei, ofiţer „Corona d'Italia".

3. Ioan Poyescu-Yoiteşti, născut la 18 Noemvrie 1876 în Co­muna Voiteşti-Gorjiu, doctor în ştiinţele naturale dela Universi­tatea din Paris . Profesor titular de Geologie şi Paleontologie. Di-

186

rector al Institutului de Geologie şi Paleontologie. Membru geo­log colaborator şi fost geolog şef al Institutului Geologic al R o ­mâniei. Membru al Societăţii geologice franceze (Soc. geol. de France) . Membru al Soc. „Geologisehe Gesellschaft in Wien". Membru al Soc. Regale Române de Geografie. Membru al Soc. de ştiinţe <Mn Cluj. Membru al Soc. Linneenne de Lyon. Membru al Asoc. Inginerilor şi Technicienilor din Industria minieră din Ro­mânia. Membru al Soc. American Asociation of Petroleun geolo-gists, Colaborator la Revue de geologie et des Sciences Connexes.

Medalia jubiliară „Carol I.", Răsplata muncei cl. I., Ofiţer al Coroanei României. Meritul industrial cl. I., Războiul 1913 şi 1916—1918.

4. Emil 0. Racoviţa, născut la 15 Noemvrie 1868 în I a ş i r

doctor în ştiinţele naturale. Profesor titular de biologie. Directo­rul institutului de Speologie. Membru al Academiei Române. Preşedinte al Soc. de ştiinţe din Cluj.

5. Ioan A. Scriban, născut la 15 Noemvrie 1879 în Iaşi, doc­tor în ştiinţele naturale. Profesor titular de Zoologie şi Anatomie Comparată. Directorul Institutului Zoologic. Membru al Socie­tăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. reg. rom. de geografie.

6. George Valsam, născut la 22 Ianuarie 1885 în Bucureşti-Ilfov, doctor în litere. Profesor titular de geografie generală, Di­rectorul Inst. die Geografie. Membru al Academiei Române. Mem­bru în Comitetul Soc. reg. rom. de Geografie. Membru în Comi­tetul Soc. de ştiinţe Cluj. Prezident al Soc. etnografice rom. Membru în „American geographical Society". Membru în „Grou-pe d'Etudes geographiques de la Sorbonne". Comandor al Coroa­nei României.

7. Aurel Angelescu, născut la 15 Aprilie 1886 în Ploeşti— Prahova, doctor în ştiinţe matematice, dela Universitatea din Par is . Profesor titular de teoria funcţiunilor. Directorul labora­torului pentru învăţământul matematicilor. Membru al Soc. de ştiinţe din Cluj şi al Soc. matematice din Franţa .

8. Alexandru Borza, născut în anul 1887 în Alba Iulia, doc­tor în ştiinţele naturale, licenţiat în teologie. Profesor titular de Botanică sistematică. Directorul Institutului de Botanică Sistematică, al Muzeului Botanic şi al Gradinei Bota­nice din Cluj. Prodecan 1919—20, 1920—21, f. vicepreşedinte al

1 8 ? '

Comisiunei pentru examinarea candidaţilor de profesori. Mem­bru în secţiunea ştiinţifică a „Asociaţiei Astra" din Sibiu. Mem­bru corespondent al „Societăţii botanice cehoslovace" al „Socie­tăţii de horticultura" din Lyon şi al Societăţii Transilvane de-Ştiinţe Naturale din Sibiu. Protopop onorar. Membru al So­cietăţii de ştiinţe din Cluj, al Soc. reg. rom. de Geografie şi al Reuniunei române de biologie, secţia Cluj.

9. Gheorghe Bratu, născut la 25 Fevruarie 1881 în Iaşi-Iaşi,, doctor în ştiinţele matematice diela Universitatea din Paris . P ro­fesor titular de Calcul diferenţial şi integral. Prodecan 1921—22» 1922—23. Decan 1923—24. Prodecan 1924—25. Membru al So­cietăţilor următoare: Societatea de ştiinţe din Cluj, Soc. de ştiinţe, din Bucureşti, Soc. Gazeta Matematică din Bucureşti. Societe mathematique de France, Societe Astronomique de France ş i Circolo matematico din Palermo, Italia.

10. Ghedrghe A. Dima, născut la 1 Martie 1876 în Iaşi—Iasi^ doctor în ştiinţele Fizice, Profesor titular de Fizică generală e x ­perimentală. Directorul Institutului de Fizică generală exper i ­mentală.

11. Ion Grinţescu, născut la 13 Ianuarie 1874 în Broşteni— Neamţ, doctor în ştiinţele naturale. Profesor titular de botanică, generală (anatomie şi fiziologie vegetală). Directorul Insti tutului de Botanică generală. Membru al Societăţii helvetice de ştiinţe-naturale. Membru în Comitetul Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Reg. Rom. de Geografie şi al Soc. Deutsche B o -tanische Gesellschaft Berlin. Membru al Reuniunei române de biologie, secţia Cluj.

12. Vasile Meruţiu, născut la 3 Ianuarie 1881 în* Năsăud— Bistriţa Năsăud, doctor în geografie. Profesor titular de geografie Fizică descriptivă. Directorul Laboratorului de Geografie Fizică,. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru în Comitetul societăţii Regale Române de Geografie. Ofiţer „Steaua Rom." Cav. „Coroana României" cu spaae, „St. Stanislas" cu spade.

13. Dan Rădtdescu, născut la 13—26 Noemvrie 1884, în B u ­cureşti—Ilfov, doctor în chimie. Profesor titular de chimie fizi-cală. Directorul laboratorului de chimie fizică şi chimie organică. Membru a l Societăţii de Ştiinţe din Cluj, al Societăţii de Chimie-din Paris, al Societăţii de chimie din Berlin.

U88

14. Gheorghe Spacu, născut la 5 Decemvrie 1883 în Iaşi—Iaşi, doctor în chimie. Profesor titular de chimie anorganică şi anali­tică. Director al Laboratorului de chimie anorganică şi analitică. Prodecan în 1923—24. Decan în 1924—25. Rector în 1925—26. Prorector 1926—27. Membru corespondent al Academiei Române. Secretar general al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Membru al Societăţii de chimie din Paris . Vicepreşedinte al Societăţii de chimie din Bucureşti. Membru al Societăţii chimice din Berlin.

15. Theodor Angheluţa, născut în anul 1882, doctor în mate­matici, Profesor titular la catedra de Algebra superioară şi sup­linitor la catedra de Mecanică raţională. Membru al Societăţii ro­mâne de ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, al Societăţii Gazeta matematică. Membru al Societăţii de mate­matici din Franţa .

16. George G. Juga, născut la 13—25 Octomvrie 1871, în Braşov—Braşov, doctor în matematici. Profesor titular al Ca­tedrei de Matematici generale. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj şi al Societăţii Reg. Rom. de Geografie. Comandor al Co­roanei României.

17. Nicolae Abramescu, născut la 30 Martie 1884, în Târgo-vişte—Dâmboviţa, doctor în ştiinţele matematice. Profesor titu­lar la catedra de Geometrie Descriptivă infinitezimală şi suplini­tor la catedra de Geometrie analitică. Membru al Societăţii ma­tematice şi al Societăţii Astronomice din Franţa, al Societăţii „Circolo Matematica di Palermo", al Societăţii Unione mat. ita­liana, al Societăţii „Gazeta matematică" din Bucureşti, al So-•c ;etâţii de Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti al Societăţii reg. rom. de Geografie.

18. Victor Stanciu, născut la 28 Octomvrie 1884 în Viştea de jos Făgăraş, doctor în ştiinţele naturale. Profesor titular de Mineralogie şi Petrografie. Director al Institutului de Minera­logie şi Petrografie. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru al Societăţii Beg. В о т . de Geografie şi al Secţiu-nei Şcolare a „Asociaţiunei din Sibiu". Membru al Asoc. Ingi­nerilor şi Technicilor din Industria minieră din România. Ofiţer aj Coroanei Române.

19. Gheorghe Demetrescu, născut în 1885, Doctor în ştiinţele matematice. Profesor titular de Astronomie. Directorul Observa­torului Astronomic al Universităţii din Cluj.

189*

Profesori suplinitori:

1. Dr. I. A. Scriban, titular la catedra de Zoologie, a supli­nit catedra de Fiziologie, vacanta. Directorul Institutului de F i ­ziologie generală.

2. Dr. Th. Angheluţă, titular la catedra de Algebra superioa­ră, a suplinit catedra de Mecanică raţională.

3. Dr. Dan Rădulescu, titular la catedra de Chimie ftzicală, a suplinit şi catedra de Chimie Organică.

4. Dr. N. Abramescu, titular la catedra de Geometrie des­criptivă şi infinitezimală, a suplinit şi catedra de Geometrie analitică.

Profesori angajaţi:

1. Rene Gabriel Jeannel, născut la 22 Martie 1879 în Par i s— Franţa. Doctor în ştiinţe. Profesor titular de biologie. Subdirec­tor al Instituului de Speologie. Cavaler al Legiunei de onoare. Ofiţer al Stelei României.

Profesori detaşaţi:

1. Dimitrie Pompeiu, doctor în ştiinţe. Profesor titular de Analiză superioară. Director al Seminarului de matematici. Profesor titular de Mecanică la Universitatea din Bucureşti. Fost inspector al învăţământului secundar şi superior. Fost pre­şedinte al Consiliului permanent de instrucţie. Membru cores­pondent al Academiei Române, membru al Soc. „Circolo Mate-matico di Palermo", Membru al Societăţii Matematice din Franţa . Ofiţer al Legiunei de onoare. Profesor agregat la Universitatea, din Paris .

Adjunct:

1. Pierre A. Chappuis, doctor în ştiinţe. Conferienţiar an­gajat. Adjunct la Direcţiunea Institutului de Speologie.

2. Petre Sergescu, născut la Turnu Severin la 3 Dec. 1893. Doctor în ştiinţele matematice. Licenţiat în filosofie. Conferen­ţiar suplinitor de analiză matematică. Membru al societăţilor ur­mătoare Asociaţia franceză pentru înaintarea ştiinţelor, Socie­tatea matematică din Franţa, Societatea astronomică din F ran­ţa, Societatea matematică din Polonia, Circolo matematico di P a ­lermo (Italia), Societatea „Gazeta Matematică", Societatea Poli-

190 technică română, Societatea română de filosofie, Societatea de ştiinţe din Cluj. Vicepreşedinte al Societăţei de ştiinţe din Bu­cureşti, secţia matematică. Corespondent al Secţiunei Ştiinţifice u, „Asociaţiunei". Membru conferenţiar al soc. „Prietinii ştiinţei" din Craiova. Membru de onoare al Ateneului N. Iorga din Bu­cureşti şi al Asociaţiei universitare a prietinilor Poloniei din Bucureşti. Medalia Bărbăţie şi credinţă (1913).

3. George Athanasiu, născut în anul 1893, Doctor în Fizică dela Sorbona. Conferenţiar supl. de Fizică. Membru al Soc. Franceze de Fizică. Coroana României cu spade şi cu panglică de virtutea militară.

4. Reducă Ripan, născută în anul 1894, doctor în chimie de la Universitatea din Cluj, Conferenţiară suplinitoare de Chimie Alimentară. Membră al Societăţei de Ştiinţe din Cluj, şi a So­cietăţei de Chimie din Paris .

Personal ştiinţific ajutător:

Şefi de lucrări:

1. Marian Victor Instit. de Fizică teoretică. 2. Romulus Vuia Instit. de Geografice. 3. Florinescu Aurelian Instit. de Geografie. 4. Sperlea Ana Instit. de Fiziologie. 5. Pop Emil Instit. de Botanică sistematică. 6. Nyaradi E. Conservator al herbarului la Botanică siste­

matică (Muzeu). 7. Gurtler Cornel Şef de cultură la Botanică sistematică

"(Grădina). 8. Dr. Ştefan Mateescu Inst. de Geologie-Paleontologie. 9. Dr. Victor Laţiu Inst. de Mineralogie-Petrografie.

10. Dr. M, Tiesenhausen, Inst. de Botanică general. 11. Kiittel Ludovic, Observatorul Astronomic. 12. Curea Ioan, Observatorul Astronomic. 13. Dr. Elena Tănăsescu, Labor. de Chimie generală. 14. Dr. Mircea Ionescu, Labor. de Chimie organică. 15. Dr. Tănăsescu, Labor. de Chimie fizicală. 16. Dr. Raluca Ripan, Labor. de Chimie Analitică şi Anorga­

nică.

-191

Asistenţi:

1. Puşcariu Valeriu Inst. de Speologie. 2. Trofimov Leonida Inst. de Fizică teoretică. 3. Maxim Ioan, Inst. de Fizică teoretică. 4. Roth Augustin Inst. de Fizică generală. 5. Dr. Oprean Sabin Inst. de Geografie. 6. Sighiartău Elesu Inst. de Geografie 7. Radu Ana Li via Inst. de Fiziologie. 8. Bujoreanu George Inst. de Botanică sistematică. 9. Valeriu Luca Inst. de Geologie-Paleontologie.

10. Gălugăreanu Marcela Inst. de Mineralogie-JPetrografie. 11. Bozac Ioan Inst. de Botanică generală. 12. Nemeth Francisc Inst. de Botanică generală. 13. Epure Eugen Inst. de Zoologie. 14. Radu Bădescu Laborat. înv. Matematici. 15. Medean Victoria Laborat. de Chimie generală. 16. Grant Şerban Laborat. de Chimie generală. 17. Gh. Gheorgbiu laborat . de Chimie organică. 18. Bărbnk 'SLU ÎS1 ico'ae Laborat. de Chimie organică. 19. Dr. Se.han. Seoăreanu Laborat. de Chimie organică. 20. Virgiliu Petvescu Laborat. de Chimie fizicală.

21. Georgescu Aureliu, Laborat. de Chimie fizicală. 22. Murgulescu Ilie, Laborat. de Chimie Analitică şi Anor­

ganică. 23. Virgil Armeanu, Laborat. de Chimie Analitică ei Anor­

ganică 24. Macarovici Constantin, Laborat. de Chimie Analitică şi

Anorganică. 25. Ionescu Р., Laborat. de Chimie Analitică şi Anorganică. 26. Dick Iosif, Laborat. de Chimie Analitică şi Anorganică.

Preparatori: 1. Chirca Avram, Inst. de Fizică teoretică. 2. Pascu Eugen, Inst. de Fizică teoretică. 3. \ i ta lyos Elisabeta, Inst. de Fizică generală. 4. Călinescu Râul, Inst. de Geografie. 5. Someşan Laurian, Inst. de Geografie. 6. Cohan Lucretia, Inst. de Fiziologie. 7. Pop Victor, Inst, de Botanică sistematică.

192

8. Maxim Ioan, Inst. de Geologie-Paleontologie. 9. Giorogariu Adriana, Inst. de Mineralogie-Petrografie. 10. Stoicovici Eugen, Inst. de Mineralogie-Petrografie. 11. Morariu Iuliu, Inst. de Botanică generală. 12. Ferenczi Alex., Inst. de Zoologie. 13. Poinaru Ana, Inst. de Zoologie. 14. Armeanca Ioan, Laborat. Observatorului Astronomic, 15. Tănăsescu Măria. Laborat. de chimie generală. 16. Tanislau Ioan, Laborat. de Chimie generală. 17. Giorgio Ostrogovich, Laborat. de Chimie organică. 18. Dan Giuscă, Laborat. de Chimie organică. 19. D-ra Lia Dima, Laborat. de Chimie anorganică. 20. Gh. Suciu, Laborat. de Chimie anorganică.

21. Gh. Veliciiu, Inst. Bot. generală.

Licenţiaţi:

1. Braharu Natalia, în Geografie cu Istorie. 2. Prosie Ana, în St. Naturale. 3. Sperlea Ana. în St. Naturale. 4. Crăiniceanu Gheorghe, în Matematici. 5. Radu L. Ana, în St. Naturale. 6. Buşniţa Liubovi, în St. Naturale. 7. Călinescu Râul, în Geografie cu Natura la 8. Baltă Cornelia, în Geografie cu Naturale. 9. Marini Paul, în Matematici. 10. Menase Mihail, în Matematici. 11. Deac Iuliu, în Matematici. 12. Frâncu Dumitru, în Matematici. 13. Suciu Aleodor, în Matematici. 14. Armean Ioan, în Matematici. 15. Amiraş Irma, în Fizico-Matematici. 16. Mohaly Irma, în Fizico-Matematici. 17. Nichtburg Elisabeta, în Fizică. 18. Vitalyos Elisabeta, în Fizică. 19. Bănulescu Mihail, în Matematici. 20. Pascu Eugen, în Matematici. 21. Turcu Victor, în Matematici. 22. Lobi Iosif, în Matematici. 23. Popescu M. Ioan, în Matematici. 24. Trofimov Petru, în Matematici.

25. Pătraşcu Gheorghe, în Matematici. 26. Marini Martha, în Matematici. 27. Frecot Andrei, în Matematici. 28. Creangă Axente, în Matematici. 29. Trofimov Leonida, în Matematici.

Doctori:

1. Gheorghiu Gh. în Chimie. 2. G. P. Antonescu, Ştiinţele naturale. 3. Ştefan Secăreanu, Chimie.

1925/26

1926/27

Anii

DO СО

О 0 0

N-rul studenţilor ordinari

1— оо studenţi D

upă sex

о о с о о

studente

După sex

г— с о ф- gr. ort.

După religiune

ел с л о со gr. cat.

După religiune

с о >— СС СЛ rom. cat.

După religiune

-а ел reformaţi

După religiune

с о со evang.

După religiune

СО Ь-' unitari

După religiune

СО OS izraeliţi

După religiune

с о г о с о о Vechiul Regat

După naştere

СО О

Transilvania şi celelalte părţi

După naştere

Ф* с о Bucovina

După naştere

1— с о о с о Basarabia După naştere

с о 1 Cehoslovacia

După naştere

с о —• Ungaria

După naştere

1 1 Austria

După naştere с о — Iugoslavia

După naştere

1—' 1—1 Polonia

După naştere

1 Franţa

După naştere

1 Rusia

După naştere

1 1 Macedonia

După naştere

1 1 Bulgaria

După naştere

Diferite

După naştere

СО СО СО ь -о со

In total

1 1 Absolvenţi 8 z% с о

ф-Licenţiaţi 8 z%

1 Doctori

8 z%

t-t-& i-t-

n & Oi П

o. 3 o -n

&

53«

O .

3 fl>

n &

3 o

-t

b) Activitatea Didactică.

1. INSTITUTUL DE SPEOLOGIE.

Director : Prof. G. Racovifza.

a) 1925/1926.

In raportul anului şcolar 1922—1923 am dat lămurir i asu­pra organizării Institutului, asupra materialului ştiinţific a-dunat şi asupra activităţii personalului. Anul acesta voi rapor­ta numai asupra activităţii personalului, citind numai pe sourt sporurile materiale, căci zestrea Institutului n'a putut înregis­tra nici o mărire notabilă din cauza insuficienţei fondurilor.

A- Bibloteca. S'a continuat cu catalogarea Bibliotecilor I n ­stitutelor de Speologie (s'a ajuns la No. 2999) şi de Zoologie {s'a ajuns la No. 2197).

In localul bibliotecii Institutului de Speologie s'a depus spre păstrarea şi inventariare ,9i i inpuoj uip этехеДшпо брДдтзэ Muzeului de Zoologie de la vestitul anatomist german K. Ge-genbauer.

Biblioteca Gegenbauer este foarte bogată şi de mare valoa­re, mai ales în ceea ce priveşte istoria anatomiei umane şi a anatomiei vertebratelor. Catalogarea ei este în curs (s'a ajuns Ia No. 1683) încât în raportul viitor voi putea referi asupra compunerei exacte a acestei foarte importante colecţii.

Din lipsa de fonduri n'am puut continua toate abonamentele la reviste nici cumpăra noile tratate necesare cercetărilor apă­rute în cursul anului. Descomplectarea colecţiilor noastre biblio­grafice constitue un adevărat dezastru ce nu va mai putea fi reparat ulterior căci multe reviste au limitat tirajul la numărul •exact al abonaţilor.

13*

196

В. Colecţia de hărţi geografice, n 'a înregistrat nici un spor din lipsa de fonduri.

G. Colecţia fotografică, a început să fie catalogată dar din. lipsă de fonduri nu s'a putut continua.

D. Colecţia biospeologică. S'a adăugat acestei colecţii m a ­terialul cules în 42 peşteri din Turcia, Ardeal şi Pyrenei. La finele anului şcclar, numărul de ordine a peşterilor explorate a ajuns la 1947 şi acel al materialului 1270. Materialul cules de la început (1904) cuprinde vre-o 15000 de tuburi, 200 de se ­rii conservate uscat şi vre-o 500 de Lilicei.

E. Fauna Transilvaniei. S'a cules mult material atât terestru cât şi de apă dulce, dar acest material ne fiind încă ales ş i preparat nu pot indica date statistice. Familia Carabidelor (Co-leoptere) e clasată şi instalată în cartoane definitive.

F. Exploraţiuni speologice şi faunistice. a) Exploraţiuni în Turcia, an vecinătatea Constantinopolu-

lui (Aprilie 1926) R. Jeannel şi R. Hovasse, prof. Ia Stamboal.. O peşteră visitată.

b) Exploraţiuni preliminare în Dobrogea (Aprilie 1926) R. Jeannel şi P. A. Chappuis. Material recoltat la suprafaţă la Babadag şi Mangalia.

c) Exploraţiuni în munţii Trascăului (3—5 Mai 1926). R. Jeannel şi P. A. Chappuis. Cinci peşteri cercetate.

d) Exploraţiuni în regiunea apuseană a munţilor Bihor (8—27 Mai 1926) R. Jeannel, P. A. Chappuis şi A. Winkler. Şaptesprezece peşteri cercetate.

e) Exploraţiuni în Pyrinei francezi (1—15 August 1926) R. Jeannel, A. Chappuis şi A. Winkler. Nouăsprezece peşteri cer­cetate mai ales din punct de vedere al microfaunei aquafice.

b) 1926'1927.

A. Biblioteca. S'a continuat catalogarea Bibliotecilor Insti­tutelor de Speologie (s'a ajuns la No. 3074) şi de Zoologie (s 'a ajuns la No. 2257).

In localul bibliotecii Institutului de Speologie s'a depus spre păstrare şi inventariare, cărţile cumpărate din fondurile-Muzeului de Zoologie de la vestitul anatomist german K. Gegen-liauer.

Biblioteca Gegenbauer este foarte bogată şi de mare va -

197

loare, mai ales în cea ce priveşte istoria anatomiei umane şi a anatomiei vertebratelor. Catalogarea ei este în curs (s'a a-j u n s la No. 1683) încât în raportul viitor voi putea probabil referi asupra compunerei exacte a acestei foarte importante ieolecţii.

Din lipsa de fonduri n'am putut continua toate abonamen­tele la reviste nici cumpăra noile tratate necesare cercetărilor apărute în cursul anului. Descomplectarea colecţiilor noastre bibliografice constitue un adevărat dezastru, ce nu va mai pu­tea fi reparat ulterior căci multe reviste au limitat tirajul la numărul exact al abonaţilor.

B. Colecţia de Hărţi Geografice, n'a înregistrat nici un spor din lipsa de fonduri.

C. Colecţia Fotografică, a început să fie catalogată dar din lipsă de fonduri nu s'a putut continua. S'a conceput un dulap special pentru păstrarea şi clasarea clişeelor, mobilă cu 30 sal­tare care este în curs de execuţie.

T). Colecţia Biospeologică. S'a adăugat acestei colecţii mate­rialul cules în 14 peşteri din Ardeal. La finele anului şcolar, numărul de ordine a peşterilor explorate a ajuns la 1047 şi a-cel al materialului 1302. Materialul cules de la început (1904) cuprinde vre-o 15.000 de tuburi, 200 de serii conservate uscat ş i vre-o 500 de Lilicei.

E. Fcmna Transilvaniei. S'a cules miult material atât tere­stru cât şi de apă dulce, dar acest material ne fiind încă ales şi preparat nu pot indica date statistice. Familia Carabidelor (Coleoptere) e clasată şi instalată în cartoane definitive.

F. Exploraftu'ni Speologice şi Faunistice. a) Cercetări în valea superioară a Arieşului (Scărişoara,

Călineasa, Glăvoiul) Mai şi Iunie 1927. R. Jeannel, P. Chap-puis, V. Puşcariu, şapte peşteri explorate.

h) Cercetări în peştera lui Zichy de lângă Vad (Bihor). Mai 1927. P. Chappuis.

c) Cercetări în cheile Râmeţilor şi în masivele de la mea--zăzi de Intregalde (Jud. Alba) Mai 1927. P. Chappuis. Şase peşteri explorate.

198

2. MATEMATICI GENERALE.

Profesorul titular Dr. G. C. Iuga).

a) 1925/1926. Operaţiunile fundamentale cu numere întregi, fracţionare

şi neraţionale. Puteri şi rădăcini. Exponenţi fracţionări. Ex­ponentul zero. Exponenţi negativi. Expresiuni aritmetice şi al­gebrice. Valori numerice; diverse cazuri .speciale.

Identităţi şi ecuaţii. Transformarea ecuaţiilor în altele e-ehivalente. Principii generale.

Ecuaţiunea lineară cu o singură necunoscută. Sisteme de ecuaţiuni lineare. Diverse metode de eliminare. Aranjări, permutări şi combinări. Determinanţi. Regula lui

Grarncr. Regula lui Sarrus. Sisteme de ecuaţiuni lineare omogene. Neegalităţi. Proprietăţi generale. Neegalităţi de gradul I. Ecuaţii de gradul I I , bipătrate, reciproce, binome şi t r i -

tiome, Progresiuni aritmetice şi geometrice. Logaritmi. Binomul

lui Newton. Triunghiul aritmetic al lui Pascal. Teoreme asupra limitelor. Serii. Criterii de convergenţă. Convergenţă absolută şi semiconvergenţă. Serii alternate.

Numărul e. Variabile independente şi funcţiuni. Creşterea unei func­

ţiuni. Continuitate şi discontinuitate. Teoreme asupra funcţiuni­

lor continue. Derivata şi semnificarea ei geometrică. Derivarea funcţiunii de funcţiune, funcţiunilor compuse

elementare şi funcţiunii inverse. Maxima şi, minima. Inflexiu­ni. V a riaţiunea funcţiunilor. Reprezentarea grafică. Aximpta-te. Teorema creşterilor finite.

Funcţiuni de mai multe variabile. Derivate parţiale. Func­ţiuni compuse şi implicite. Funcţiuni omogene.

Forme nedeterminate. Regula lui l'Hopital. Formulele şi seriile lui Taylor şi Maclaurin. Serii în X şi

serii întregi în X. Cantităţi infinit mici. Proprietăţile lor. Diferenţiale. Cal­

cularea diferenţialelor în diverse cazuri. Diferenţiala totală. Diverse transformări ca aplicaţinni.

199

Sume integrale de cantităţi infinit mici. Integrală definită şi nedefinită. Funcţiuni primitive în cazul funcţiunilor uzuale.

Diverse metode de integraţiune : prin substituţiune, prin părţ i .

Integratiunea funcţiunilor algebrice raţionale, neraţionale şi trigonometrice (cazuri elementare).

Valoarea unei integrale definite când elementul diferen­ţial sau limitele integralei devin infinit de mari.

Integrale duble şi triple. Rectificări, cadraturi şi cubaturi. Noţiuni generale asupra ecuaţiilor diferenţiale. Ecuaţii diferenţiale de ordinul I şi I I . Diverse metode de

integraţiune (cazuri simple). Ecuaţii diferenţiale lineare cu coe­ficienţi constanţi.

Integrarea diferenţialelor totale. Integrale cobilinii. Câteva noţiuni despre ecuaţiuni diferenţiale cu derivate

parţiale. La Seminar s'au făcut diverse exerciţii, aplicaţiuni nu­

merice şi probleme, referitoare la materia tratată.

3. INTRODUCERE ELEMENTARĂ IN STUDIUL ANALITIC AL GEOMETRIILOR NEEUCLIDIENE.

Profesat de Л'. Abramescu

Generalităţi. Istoric. Noţiuni Introductive. Elemente imagi­nare. Elemente de la infinit. Coordonate tetraedrice. Generalităţi. Raportul anarmonic a patru puncte ale unei drept. Raportul anar -monic al unui fascicol de patru plane. Ecuaţia unei cuadrice con­jugată în raport cu tetraedrul de referinţă. Noţiuni asupra omolo­gii. Figuri corclatire. Coordonate tangenţiale. Princ-piul dualităţii. Figuri corelative. Vefiniţiuni metrice. Relaţii metrice in plan. Coni­cele şi diviziunile omografice. Definiţiunea Unghiului, abcisei şi a distanţei. Relaţia lui Laguerre. Extinderea relaţiunilor trigonome­trice la triunghiurile imaginare. Relaţii metrice în spaţiu. Distanţa dintre două puncte. Definiţia unghiului. Noţiuni de Geometrie Sfe­rică. Generatoarele rectilinii ale sfeirei. Expresia distantei a două puncte de pe sferă. Relaţiune metrică fundamentală rela­tivă la o generatoare rectilinei a sferei. Formulele trigonometrii eferice. Noţiuni asupra deplasărilor în Geomteria euclidiană cla­sică şi iperbolică. Deplasăile în Geometra enclidiană clasică cu două idmensiuni. Depalsările în Geometria euclidiană clasică cu

200

trei dimensiuni. Deplasările în Geometria euclidiană clasică cu patru dimensiuni. Geometria euclidiană iperbolică cu două di­mensiuni. Geometria pseudc-euclidiană iperbolică cu trei şi patru dimensiuni.

Geometria neeuclidiană. Geometria Cayleyană. Definiţii me­trice. Origina Geometrii Cayleyene. Distanţa a două puncte. Un­ghiul a două plane sau a două drepte. Diferitele cazuri particu­lare ale Geometrii Cayleyene. Geometria Riemaniană. Geometria Lobatschewskyană. Discuţia formulei care dă distanţa a două jjuncte. Propoziţiuni relative la 'unghiuri . Relaţiuni între elemen­tele reale în Geometria Riemaniană şi Lobatschewskyană. Pro­poziţiuni relative la două drepte care nu se tae. Distanţa de la un punct la un plan şi la o dreaptă. Formule relative la curbe şi suprafeţe. Deplasările Cayleyene. Generalităţi. Studiul cazului unde generatoarele unui sistem nu sunt deplasate de transfor­mare. Studiul cazului general al deplasărilor. Analiza Cayleyană. Trigonometria. Volumul. Aria. Proprietăţile sferelor. Imaginile euclidiene ale Geometriei Cayleyene. Imaginea sferică a Geome­triei Riemaniene. Imaginea plană a Geometriei Lobatschewskye-no Altă reprezentare conformă a Geometrii Lobatschewskyene.

GEOMETRIA ANALITICĂ.

(5 ore pe săptămână).

Profesor Dr. N. Abramescu.

Introducere. Geometria pe o dreaptă. Axă orientată. Vectori. Diviziune armonică. Geometria plană. Coordonate carteziene. Co­ordonate polare. Puncte. Direcţii. Aplicaţii. Reprezentarea anali­tică a curbelor. Schimbarea sistemului de referinţe. Relaţiuni metrice. Aplicaţii. Curbele f(x, y ) = o . Linia dreaptă. Elemente de la infinit. Coordonate omogene. Elemente imaginare. Coordo­nate baricentrice. Sisteme de drepte. Raport anarmonic. Fascicol anarmonie. Cercul. Locuri geometrice. Omografie şi involuţie. Studiul curbelor de ordinul al doilea. Difiniţia elipsei, iperbolei, parabolei, ca locuri geometrice. Reducerea ecuaţii de gradul al doilea. Centre. Proprietăţi generale ale conicelor. Intersecţia unei drepte cu o conică. Tangente. Noţiuni asupra coordonatelor tangenţiale. Noţiuni asupra curbelor înfăşurătoare. Pol şi polară. Asimptote. Diametrii. Axe-Focare. Conice otmofocale. Determina-

201

rea conicelor prin condiţii iniţiale. Construcţia eonicelor. Pro­prietăţile conicelor deduse din ecuaţiile simplificate. Noţiuni asupra construcţii curbelor y = f (x) ; x = f (t), y = g (t); s = f (w), în coordonate polare; f (x, y ) = o . Noţiuni asupra transformări­lor plane. Geometria în spaţiu. Reprezentarea liniilor şi supra­feţelor. Proecţiuni. PuncteГ' Direcţii. Schimbarea sistemului de referinţe. Relaţii metrice. Substituţii ortogonale. Clasificarea suprafeţelor şi liniilor. Planul şi dreapta. Elemente dela infinit. Coordonate omogene. Elemente imaginare. Coordonate baricen-iriee. Sfera. Inversiune. Noţiuni asupra curbelor şi suprafeţelor. Locuri geometrice. Curbe strâmbe. Tangenţă şi plan normal. Plan tangent la o suprafaţă. Generarea suprafeţelor. Suprafeţe riglate. Cilindre. Conuri. Conoizi. Suprafeţe de rotaţie. Studiul suprafeţelor de ordinul al doilea. Studiul sumar al celor cinci cuadriei după ecuaţiile reduse. Proprietăţi generale ale cuadri-eelor. Noţiufli asupra formelor cuadratice. Direcţiile asimptotice ale suprafeţelor de ordinul al doilea. Plane tangente la cuadrice. Ecuaţia tangenţială a unei cuadrice. Clasificarea cuadricelor. Reducerea ecuaţii de gradul al doilea. Pol şi plane polare. Plane diametrale. Diametrii. Focare. Cuadrice omofocale. Generatoare rectilinii. Secţiuni circulare ale cuadricelor. Determinarea cuad-ricelor prin condiţii iniţiale. Proprietăţi speciale ale cuadricelor după ecuaţiile simplificate.

GEOMETRIA DESCRIPTIVA.

(5 ore pe săptămână).

Profesor Dr. N. Abramescu.

Generalităţi. Punct. Dreaptă. Plan. Intersecţia planelor şi dreptelor. Drepte şi plane perpendiculare. Schimbarea planelor de proecţie. Rotaţia. Rabaterea în jurul unei orizontale. Raba-terea planului în jurul unei din urinele sale. Probleme de un­ghiuri şi distanţe. Reprezentarea poliedrelor. Secţiunea plană a poliedrelor; aplicaţii la prizrnă şi piramidă. Intersecţia unui po­liedru cu o dreaptă. Desfăşurarea poliedrelor. Intersecţia a două poliedre; aplicaţii la prizmă şi piramidă. Umbra poliedrelor. Geometria cotată. Generalităţi asupra curbelor şi suprafeţelor. Proecţiile cercului. Elemente de teoria suprafeţelor. Generaţia suprafeţelor. Clasificarea suprafeţelor. Plan tangent. Punct со-

102

nic'. Plan tangent la suprafeţe desfăşurabile. Umbra suprafeţe­lor. Contururile aparente a unei suprafeţe. Plane tangente la eon şi cilindru. Umbra conurilor şi cilindrelor. Secţiuni plane ale conului şi cilindrului. Genul secţiunii. Intersecţia conurilor sau cilindrelor cu o prizmă sau o piramidă. Desfăşurarea conului; puncte de inflexiune. Intersecţia conurilor şi cilindrelor. Diferite-cazuri. Ramuri infinite. Sfera. Contururi aparente. Intersecţia cu o dreaptă. Secţiunea plană a sierei. Intersecţia a două sfere şi a trei sfere. Plane tangente la sferă; într 'un punct al sferei, dintr 'un punct exterior, paralel cu o dreaptă, trecând printr 'o dreaptă, comune în două sfere, la trei sfere. Sferă circumscrisă la un tetraedru, înscrisă într 'un tetraedru. Cilindru de rotaţie. Con de rotaţie. Aplicaţii de construirea de drepte şi plane făcând unghiuri date cu drepte şi plane date. Rezolvarea triedelor. Sup­rafeţe de rotaţie. Torul. Intersecţia unei suprafeţe de rotaţie cu un con sau cilindru. Intersecţia a două suprafeţe de rotaţie ale căror axe se întâlnesc. Cazul când una din suprafeţe e sferă. Ca­zul când! suprafeţele sunt de oridnul al doilea. Supafaţa strâmbă, (iperboloidul) de rotaţie. Paraboloidul iperbolic.

4. a) CALCUL DIFERENŢIAL ŞI INTEGRAL.

Prof. Dr. G. Bratu.

Conf. Dr. P. Sergescu.

S'au făcut cu studenţii anului I I câte trei ore de curs şi două. ore de seminar săptămânal.

Aplicaţiile geometrice ale analizei. Partea I. Curbe plane.. Definirea şi calcularea elementelor diferenţiale de diferite ordine. Infîşurâtoare; desfăşurate. Teoria contactului. Legătura strânsă între cele trei capitole. Partea I I . Curbe strâmbe. Elementele di­ferenţiale; formulele lui Fornet cu aplicaţii. Infăşurîtoare şi des­făşurate. Contact. Partea I I I . Suprafeţe. Studiul diferenţial ge­neral; teorema lui Meunier. Infăşurătoare; suprafeţe desfăşura-bile. Curbe speciale tasre pe o suprafaţă: linii de curbură, linii asimptetice, geodezice, linii conjugate. Sisteme de drepte: supra­feţe riglate, congruenţe, complexe Problema hărţilor; aplicabi­litate, reprezentare conformă.

Ecuaţii diferenţiale. Ecuaţii ordinare de ordinul întâi cu variabile separate, omogene lineară, Riccati; factor integrant, in-

203:

tgrale singulare. Ecuaţii lineare, cu coeficienţi constanţi, ecu­aţiile Iui Euler. Scăderea ordinului unei ecuaţii diferenţiale; ca­zuri de integrabilitate. Integrare cu ajutorul seriilor şi al integ­ralelor definite. Ecuaţiile lui Grauss şi Bessel. Sisteme de ecuaţii, diferenţiale ordinare.

APLICAŢIILE GEOMETRICE ALE ANALIZEI MATEMATICE.

(Anul I I matematice. 2 ore curs, 1 seminar).

Conferenţiar P. Sergescu.

Introducere istorică critică asupra noţiunei de infinit mic . Partea I. Curbe Plane 1. Elemente diferenţiale de ordinul I

şi 11 Tangenta. Elementul de arc. Gosinuşi directori Tangenta, subtangenta, normala subnormala, Goncavitate. Curbură. Asimp­tote. Puncte singulare. Studiul a fost făcut: a) în coordonate car ­teziene y—f (x), b) în coordonate carteziene F(x, y ) = 0 , c) în reprezentarea parametrică, d) în coordonate polare. 2. Teoria în-făşurătoarelor. Desfăşurate. Studiul astroidei, al cicloidei, etc. 3. Teoria conlractidui. Curbe y=f»(x) şi y = f 2 ( x ) . Curbe date prin. funcţii implicite. Traectorii ortogonale.

Partea II. Curbe strâmbe. 1. Elemente diferenţiale. Studiul; a fost făcut a) când ecuaţiile curbelor erau implicite, b) expli­cite, c) parametrice. Tangenta elementul de arc. Cosinuşi direc­tori. Planul osculator. Indicatoarele, (imaginile sferice) ale t a n ­gentelor şi binormalelor. Formulele lui Frenet. Curbură şi tor­siune. Elicea. Desfăşurarea coordonatelor în funcţie de elementul' de arc. Variaţia segmentului de linie dreaptă. 2. Teoria înfăşu-răloarelor. Desfăşurate şi desfăşurătoare. Suprafeţe desfăşurabile. Dreapta polară. 3. Teoria contactului. Contactul curbelor strâm­be şi al curbelor cu suprafeţele.

Partea III. Suprafeţe. 1. Coordonate curbulinii şi carteziene. Plan tangent. Infăşurătoare. Suprafeţe desfăşurabile. Cele două forme patratice fundamentale. Elementul de arc şi elementul de arie. 2. Curbe trase pe o suprafaţă. Curbură. Teorema lui Meu-nier. Indicatcarea lui Euler. Discuţia mărimei razelor de curbu­ră. Raze de curbură principale şi direcţii principale. 3. Curbe mai însemnate trase pe suprafaţă. Linii asimptotice. Curbe şi reţele conjugate. Unghiul curbelor coordonate. Linii de curbură. Teorema lui loachimthal. Desfăşurate. Suprafeţe focale. Formu-

:204

lele lui 0. Rodrigues. Sisteme triplu ortogonale. Teorema lui Du-pin. Coordonate eliptice. Linii geodezice. Ecuaţie, însemnătatea lor, analogia cu linia dreaptă. Studiul cazului integrabil al lui Lionville. 4. Sisteme de drepte a) cu un parametru: supr. riglate. Punct central, plan tangent, linie de stricţiune, b) cu doi p a r i -metri congruenţe. Congruenţe de normale, c) cu trei parametri •complexe. Concepţii diverse despre generarea spaţiului.

ALGEBRA SUPERIOARĂ,

(anul I matematice. 3 ore curs, 1 seminar).

Conferenţiar P. Sergeseu.

Introducere. Revederea materiei din liceu. Câtimi imaginare. Funcţiuni. Derivate. Reprezentări grafice.

Partea I. Transformări lineare şi forme. 1. Teoria determi­nanţilor. Permutări , aranjamente, combinări. Binomul lui New­ton. Determinanţii, definiţie istorică şi cu ajutorul inducţiei complete. Proprietăţi. Derivate determinanţilor. Calcularea lor. Definiţia sintetică. Desvoltarea lui Laplace. Formula lui Binet. Teorema lui Rouche. 2. Substituţii ortogonale substituţii lineare. Invarianţi, coivarianţi, contra varianţi. 3. Forme patratice. P ro ­prietăţi generale.

Partea II. Teoria ecuaţiilor. Introducere istorică-critică. 1. Rezolvarea algebrică. Teorema fundamentală a algebrei. Rezol­vare algebrică: formulele lui Cardan. Transformate. Imposibili­tatea rezolvărei algebrice a ec de grad superior lui 4. Funcţiuni simetrice. 2. Rezolvarea efectivă a ecuaţilor. Limitare. Metodele Maclaurin şi a grupărei termenilor. Separarea rădăcinilor. Teo­remele lui Budan-Fowrier, Descartes, a lacunelor, Sturm, Rolle. Calcularea rădăcinilor. Rădăcini comensurabile. Rădăcini inco­mensurabile, metodele prin părţi proporţionale, a lui Newton şi a lui Graeffe. 3. Chestiuni conexe. Ecuaţii cu toate rădăcinile reale. Teorema lui Laguerre. Ecuaţia seculară Modulul rădăcini­lor. Teoremele lui Lucas—Gauss, Landau, Montei. 4. Eliminarea. Diferitele metode de eliminare. Sisteme de ecuaţii. 5. Descompu­nerea în fracţii simple.

Partea III. Serii. 1. Serii cu termeni de acelaş semn. Con­vergenţă. Principiul comparaţiei. Seriile tip: progresiile geome­trice şi seriile armonice generalizate; seriile lui Bertnand. Gri-

205-

terii de convergenţe: D'alembert, Cauchy, Raabe şi Duhamel, lo— garitmic. 2 Serii cu termenii oricum. Serii absolut şi senii con­vergente.

MECANICA ELEMENTARA,

(anexat la cursul de Matematice generale),

(anul I, mat., fiz., fizico mat., chimie 1 oră curs, 1 seminar) 1

Conferenţiar P. Sergescu

Introducere. Mecanica în antichitate. Aristotel şi Arhimede.. Mecanica în evul mediu. Albert de Saxa. Leonardo da Vinci. Me­canica modernă. Galileu. Newton. Formarea fizicei matematice.

Teoria vectorilor. Compunere şi descompunere. Moment. Cuple. „

Cinematica. Viteza, mişcarea rectilinie şi curbilinie. Mişcarea uniformă. Acceleraţia, mişcarea rectilinie. Mişcarea uniform ac­celerată, căderea corpurilor. Aceceleraţia în mişcare curbilinie. Mişcarea unei figuri plane. Centru instantaneu de rotaţie. Miş­carea relativă.

Statica. Centre de greutate. Linii. Arii plane. Voluime. Teo­rema lui Gulclin. Coordonatele centrului de greutate. Echilibrul' unui corp greu, rezemat sau suspendat. Reducerea forţelor oare­care aplicate unui solid. Condiţiile generale de echilibru.

Maşini. Balanţele. Balanţa romană şi a lui Quintenz. Pla­nul înclinat. Pârghiile. Scripetele. Mufle. Palan. Roata de la fântână. Cabestan.

Principiul omogenităţei. Unităţi. Sistemul C. G. S. Dimen­siunile elementelor derivate din geometrie, cinematică şi statică.

Lucnă. Noţiuni despre lucru. Enunţarea teoremei forţei vii..

5. ASTRONOMIE.

Curs predat în anul I I I de G. Demetrescu

(3 ore de curs, 2 de seminar pe săptămână)

(1925—26)

Trigonometrie sferică. Desvoltări cu serii uzitate în astronomie. Observaţii asupra calculului logaritmic. ,

-Ш

Calcul de interpolaţie. Metoda celor mai mici pătrate. Sfera cerească: mişcarea diurnă, coordonate cereşti. Instrumente astronomice. Refracţia astronomică. Mişcarea Soarelui pe bolta cerească. Precesiunea echinoxilor şi mutaţiunea. Mişcarea Soarelui pe echiptica. Măsura timpului, calendarul. Para laxa anuală. Aberaţiunea luminii. Principiul Doppler—Fizean. Plantele. Eclipsiile. Astronomie stelară.

•6. INSTITUTUL DE FIZICĂ GENERALĂ EXPERIMENTALĂ.

Director: G. A. Dima.

1. S'au ţinut regulat cursurile şi lucrările practice în orele regulamentare anunţate în program şi anume:

An. I. 4 ore curs, 1 oră seminar şi 8 ore săptămânal lucrări practice. An. I I . 4 ore lucrări practice (Sem. 1.)

2. S'au mai complectat din lipsurile materiale ale institutului. 3. Subsemnatul a făcut un studiu preliminar asupra radio­

activităţii apelor minerale din văile Someşului şi a Grisului şi a publicat o notă relativă la acest subiect în „Bulletin de la section ecientifique de Г Academie roumaine, Nr. 6, X-eme annee".

4. Programa cursului de fizică experimentală precum şi cea a lucrărilor practice este cu mici modificări acea publicată în anuar în anii precedenţi.

Atât cursul cât şi îndrumările pentru lucrările de laborator sunt publicate şi puse la îndemâna studenţilor.

. 5. Se simte mare nevoie de încăperi anume destinate pentru lucrări practice. Aceste lucrări se fee în sala de curs şi într 'un coridor, aranjate adhoc şi numai în timpul şedinţelor spre a servi de laborator pentru studenţi.

Repet de şeapte ani această cerere, care s'ar putea satisface dacă felul cum se înţelege autonomia universitară n 'ar îngădui

207

atâtea stări de lucruri, ce sunt în paguba şi a universităţii şi a învăţământului.

1926—27

Avem onoare a Vă comunica următoarele date relative la acti­vitatea didactică şi ştiinţifică desfăşurară în institutul de fizică generală experimentală în cursul anului şcolar 1926—1927.

1. S'au ţinut prelegeri şi lucrări practice foarte regulat în orele reglementare: 5 ore curs şi seminar şi 12 ore lucrări prac­tice săptămânal. Programa e cea publicată în anuarele precedente.

2. In atelierul institutului s'au făcut mereu reparaţiunile ne­cesare aparatelor şi s'afli construit diferite dispositive şi aparate cerute de nevoile cursului.

3. Directorul institutului a continuat studiul radioactivi­tăţii apelor ^minerale din Ardeal, studiu început încă din anul trecut şi despre care a publicat până în prezent o notă în „Bulle-tin scientifique de Г Academie roumaine" X-eme annee, Nr. 6.

Reamintim şi cu această ocaziune lipsa unui laborator pen­tru liucrările practice şi insuficienţa timpului liber, în care amfi­teatrul de fizică ne este lăsat la dispoziţiune pentru pregătirea cursului, a demonstraţiunilor şi pentru aranjarea lucrărilor studenţilor.

7. FIZICĂ TEORETICĂ ŞI APLICATĂ.

Prof. A. Maior.

Curs ciclic de 3 ani, comun pentru studenţii Facultăţii de Ştiinţe, secţia fizică şi fizico-matematici.

Anul şcolar 1925—26. Teoria electricităţii după Maxwell— Hertz.

Problema electro-statică şi magneto-statică. Ecuaţiile lui Maxwell—Hertz şi problemele generale şi spe­

ciale ale electro-dinamicei. Propagarea perturbaţiunilor electro-dinamice şi Teoria elec­

tronilor. Introducere în teoria relativităţii, capitol care se va trata

mai desvoltat în anii următori. 2. Lucrări practice de laborator din domeniul electricităţii

cu studenţii înaintaţi ai Facultăţii de Ştiinţe, secţiunea fizică şi fizico-matematici.

208

3. Redactarea şi multiplicarea cursului de „Teoria electrici­tăţii după Maxwell—Hertz" a profesorului A. Maior.

4. Sunt în preparare şi se vor publica lucrări ale profesoru­lui A. Maior relativ la Oscilatiunile electrice, Telefonie multiplă, şi Relaţia între gravitaţie şi căldură.

1. Curs ciclic de doi ani, oomun pentru studenţii Facultăţii de Ştiinţe dela secţiile: Fizică şi Fizico-matematici.

Anul şcolar 1926—1927: „Acustica şi teoria electromagne­tică a luminii."

2. Lucrări practice de laborator din domeniul electricităţii cu studenţii din anul I I şi I I I ai Facultăţii de Ştiinţe, secţiile: Fizică şi Fizico-matematici.

3. Redactarea şi multiplicarea cursului de „Acustică şi teo­ria electromagnetică a luminii" a dlui Prof. A. Maior.

4. Sunt în curs de preparare şi se vor publica lucrările dlui Prof. Maior relativ la telefonia multiplă şi relativ la relaţiile în­tre căldură şi gravitaţie.

CATEDRA DE CHIMIE GENERALĂ ŞI MEDICALĂ. Prof. A. Oslrogovich.

In timpul anului şcolar 1925—1926 s'au ţinut 81 de lecţii a o oră şi un sfert în zilele de: Luni, Marţi, Miercuri şi Joi dela ora 674—TU.

In care s'a făcut Cursul de Chimie Generală audiat de s tu­denţii anului I dela ştiinţe secţiile: Chimie, Fizică, Fizico-mate­matici, şi ştiinţe naturale, precum şi studenţii medkinişti şi far­macişti anul I.

Lucrări practice de laborator. cu studenţii chimişti anul I, semestrul I.

Numărul total al şedinţelor a fost de XVII, lucrările de se­minar au fost în număr de 1 (una).

Lucrările practice s'au ţinut Luni şi Miercuri dela 2—6 p. m. S'au făcut următoarele lucrări 1. operaţii principale de la­

borator, 2. preparări şi experienţe cu: oxigen, hidrogen, clor, acid, clorhidric, amoniac, mercur, phosphor, bioxid şi oxid de carbon, hidrogen sulfurat, 3. membrane dializante şi ozmotice-opresiune ozmotică).

Lucrări practice de laborator cu Studenţii în Ştiinţe Naturale anul I, semestrul I şi I I .

209

Numărul total al şedinţelor a fost de 59, lucrările s'au ţi­nut Lunea şi Miercurea dela ora 2—6 p. m.

Lucrările de seminar au fost în număr de 6. La lucrările practice său făcut: 1. Operaţiuni principale de

laborator; separarea şi purificarea substanţelor solide, precipita­rea, cristalizarea, decantarea, sifonarea, filtrarea simplă şi la trompă, separarea lichidelor cu pâlnie de separare, fierberea la refrigerent, cu reflux, distilarea, distilarea simplă, cu coloana de deflegmaţie, cu coloana Rasching etc., sublimarea extracţia Iodu­lui din apă cu benzină cu ajutorul pâlniei de separare, extracţie cu extractorul Soxhlet. 2. Analiza anorganică calitativă a pr in­cipalilor cationi: sodiu, potasiu, amoniu, magneziu, calciu, stron-ţiu, bariu, fer (feros şi feric), mangan, zinc, cupru, plumb, mer­cur, arsen argint. 3. Analiza anorganică calitativă a principali­lor acizi: acid clorhidric, acid bromhidric, acid iodhidric, hidro­gen sulfurat, acid azotic, acid azotos, acid sulfuros, acid sulfuric, acid f'osforic, acid tiosulfuric, 4. Separări de cationi şi anioni (analiza anorganică cantitativă (volumetrie) alcalimetrie, şi acidimetrie), dozarea acidului fosforic, (după metoda lui Pincus) a Gloro-ionilor după metoda lui Mohr. 5. Analiza organică elemen­tară, elemente: Carbon, azot, phosphor, sulf, hidrogen, precum şi funcţiunile mai importante (alcool, fenol, aldehidă, acid amină, pr imară) , 6. recunoaşterea câtorva substanţe organice, ca: alcool metilic, alcool etilic, glicerina, aldehidă formică, uree, oloro^ form, anilină, fenol, acid salicilic, tartric etc.

Lucrări practice de laborator cu Studenţi Farmacişti anul I, semestrul I I .

Numărul total al şedinţelor a fost de XII, lucrările s'au ţ i­nut Miercurea după amiază dela ora 2—6.

Lucrările de seminar au fost în număr de 1 (una). La lucrări s'au făcut preparări şi experienţe cu: oxigen,

bioxid şi oxid de carbon, hidrogen sulfurat, mercur, amoniac, clor, acid clorhidric, phosphor etc , 2. preparări de membrane dializante şi osmotice (presiunea osmotică), 3. diferite operaţii de laborator (cristalizări, filtrări, decantări, sifonări, distilări etc.

Lucrări practice de laborator cu Studenţii Medicinişti anul I, semestrul I şi I I .

Studenţii medicinişti fiind mai mulţi decât locurile dispo­nibile în laborator, a trebuit să fie împărţiţi în două serii, cari

14

210

au lucrat câte 20 de şedinţe de lucrări practice fiecare Marţia şi Jo ia dela orele 2—6 executând: câteva operaţiuni principale de laborator ca:

Separarea şi purificarea substanţelor solide, precipitarea, cristalizarea, decantarea, sifonarea, filtrarea simplă şi la trompă, separarea lichidelor cu pâlnie de separare, fierberea la refrige­rent cu eflux, distilarea, distilarea simplă cu coloana de defleg-maţie, cu coloana Rasching etc. Sublimarea, extracţia Iodului din apă cu benzină cu ajutorul pâlniei de separare, extracţia cu extractorul Soxhlet.

Analiza calitativă anorganică a principalilor cationi şi a-nioni, argint, plumb, mercur (mereuros şi mercuris), cupru, bis-mut, stibiu, arsen, aluminiu, fer (feros şi feric), mangan, zinc, calciu, bariu, magneziu, sodiu, potasiu, amoniu, acid clorhidric, acid acetic, acid carbonic, acid fosforic, acid azotic şi acid sul­furic.

Analiza anorganică cantitativă pe cale volumetrică, acidi-metrie şi alcalimetrie, Cloronietrie după metoda lui Mohr, deter­minarea acidului fosforic şi a fosfaţilor după mettoda lui Pincus.

Reacţii pentru recunoaşterea şi identificarea câtorva sub­stanţe organice mai des întâlnite în laborator ca:

Alcool metilic. alcool etilic, formaldehidă, glicerina, acetonă, benzen, uree, fenol acid acetic, cloroform, acid salicilic etc.

9. LABORATOARELE DE CHIMIE ORGANICĂ ŞI FIZICALĂ.

Director: D. Rădulescu. (1925—26)

Lecţmni făcute:

1. Cursul de Chimie organică pentru anul I I Heterocicli şi capitole speciale: zăharuri , Proteine, coloranţi, alcaloizi, (3 ore săptămânal.)

Din cauza schimbărei de regulament, partea I-a nu s'a ţi­nut în acest an.

Lucrări practice (Şef de lucrări Dl Dr. Mircea V. Ionescu). Anul I I . Identificarea grupărilor funcţionale organice. Sinteze organice. Anul I I . Analiza cantitativă elementară organică.

Determinarea cantitativă a principalelor funcţiuni organice. 2. Cursul de Chimie fizicală: Energetica, Atomistiea. Electro-

chimia. (3 ore săptămânal).

211

14*

Lucrări practice cu studenţi anul III. (Şef de lucrări Dl Dr. I. Tănăsescu)

Chimie fizicală: Densităţi. Greutăţi moleculare. Refractome-trie, Polarimetrie. Galorimetrie. Viteze de reacţie.

Electrochimie: Forţe electromotrice. Determinări potenţio-metriee, Separări electrolitice.

10. CHIMIE ANORGANICĂ ŞI ANALITICĂ.

Prof. Gh. Spacu.

In cursul amdui 1925—1926 s'au ţinut în Laboratorul de Chimie Anorganică şi Analitică al Universităţei din Cluj, cursu­rile şi lucrările practice menţionate mai jos:

A) Cursul de Chimie Analitică cantitativă: 25 de prelegeri a lVs prelegeeea, frequentate în mediu de 32 studenţi farmacişti anu l 11.

B) Lucrări practice de Chimie Analitică calitativă: 42 şe­dinţe de Laborator a 7 ore şedinţa, frequentate de 16 studenţi ai anului 11 secţia Chimie.

C) Lucrări practice de chimie Analitică cantitativă: 42 şe­dinţe de Laborator a 7 ore şedinţa, frequentate de 9 studenţi ai anului I I I secţia Chimie şi 32 studenţi farmacişti anul I I .

D) Lucrări practice de Analize de gaze: 18 şedinţe de Labo­rator a 5 ore şedinţa, frequentate de 9 studenţi ai anului I I I sec­ţia Chimie.

In anul 1926—1927 s'au ţinut în Laboratorul de Chimie Anorganică şi analitică, cursurile şi lucrările practice menţio­nate mai jos::

A) Cursul de Chimie Anorganică: 38 prelegeri a IV2 prele­gerea, frequentate în mediu de 6 studenţi ai anului I I I secţia Chimie.

B) Conferinţe de Chimie alimentară: 16 prelegeri a 2 ore, frequentate de 6 studenţi din anul I I I secţia chimie.

C) Cursul de chimie analitică calitativă: 24 prelegeri a l1/* ore prelegerea, frequentate în mediu de 40 studenţi farmacişti ai anului I I .

D) Lucrări practice de Chimie Analitică Calitativă: 43 şe­dinţe de laborator a 7 ore şedinţa, frequentate de 11 studenţi ai anulu i I I secţia chimie şi de 40 studenţi farmacişti din anul II.

212

E) Lucrări practice de Chimie Analitică cantitativă: 43 şe­dinţe de laborator a 7 ore şedinţa, frequentate de 6 studenţi d ia anul I I I secţia chimie.

11. INSTITUTUL ZOOLOGIC.

Director : Profesor I. A. Scriban,

In cursul anului şcolar 1926/27 au urmat cursurile şi lu ­crările practice următoarele categorii de studenţi :

1. Studenţi în Ştiinţele Naturale anul I I şi I I I , total : 12 stud.

2. Studenţi în geografie cu Şt. Nat. anul I I , total: 15 stud. 3. Studenţii Academiei de Agricultură anul I, total : 13

stud Cursurile şi lucrările practice de Zoologie, Anatomie com­

parată, şi Entomologie, ţinute cu studenţi :

I. Naturalişti şi Geografi.

A) Cursuri :

Zoologie descriptivă, clasificaţia şi anatomie comparată a Vertebratelor.

In total s'au ţinut 46 prelegeri a 1V2, de la ora 8—91/2 în: zilele de Luni şi Vineri.

B) Lucrări practice : S'au făcut lucrări practice de Histologie, morfologie şi a-

natomie comparată a Vertebratelor. In total s'au ţinut 48 de şedinţe.

I I . Agronomi.

S'au făcut 20 â 1 oră săptămânală şi 20 de şedinţe â 2' oare săptămânale de cursuri şi lucrări practice de Zoologie şl Entomologie agricolă.

Excursiuni ştiinţifice.

In cursul acestui an s'au făcut excursiuni Zoologice pen­tru recoltarea materialului necesar lucrărilor practice a stu­denţilor, pentru lucrări ştiinţifice originale şi pentru Muzeul; Zşologic al Ardealului în următoarele localităţi :

213

1. Excursie zoologică făcută de 13-1 Profesor I. A. Scri-ban în cursul lunilor Iulie, August, Septembrie pe coasta ma­ritimă nordică a Franţei la Staţiunea Zoologică—Roscoff.

Ir. acest timp s'a recoltat un material bogat pentru lucră­rile practice ale studenţilor şi pentru cercetări speciale din ur­mătoarele încrângături :

a) Celenterate; b) Viermidieni; c) Viermi; d) Artropode; e) Moluşte , j) Echinoderme; k) Procardate, iar din grupa Ver­tebratelor s'a recoltat material pentru studiul aparatului res­pirator ale Peştilor.

2. Excursie pe coasta Mării Negre şi anume la Vâlcov şi Agigea,

3. Excursie cu studenţi Naturalişti la Staţiunea Zoologica Agigea şi Constanţa.

S'a vfžitat în acest timp şi Muzeul de Istoria Naturală din "Bucureşti.

4. S'au mai făcut de cătră Directorul Institutului o serie de excursii pe valea Crişuuli, Someşului în jurul Clujului etc.

12. INSTITUTUL DE GEOLOGIE-PALEONTOLOGIE.

Prof. Dr. Ioan P. Yoiteşti.

a) 1925/1926.

In anul acesta şcolar, din cauza aplicării nouilor modifi­căr i aduse împărţirii cursurilor Facultăţii de Ştiinţe, pe 4 ani în loc de 3 cum era până aci, cursul de Paleontologie fiind trecut în anul al III-lea şi ne având studenţi înscrişi, s'a ţinut numai cursul şi lucrările de Geologie cu studenţii anului al III-lea şi resectiv al IV-lea.

1. Cursul şi lucrările practice de Geologie.

Cursul de Geologie a fost deschis în ziua de luni 9 No­vembre 1925 şi s'a continuat în mod regulat conform progra­mului, în fiecare Luni şi Miercuri după amiaz, de la ora 14 până la 15 l/2 fiind urmat imediat de lucrări practice pr i ­vitoare la subiectele, tratate de la orele 15 l/2 până la 18.

în cele 44 de zile de cursuri şi lucrări făcute anul acesta a u fost tratate toate chestiunile privitoare la Geologia Gene-

214

rală şi Stratigrafică, frecventate în mod regulat de 30—33 de studenţi şi studente de la Şt. naturale şi Şt. naturale cu Geo*-grafie.

Personalul ştiinţific, în afară de orele reglementare de lucrări a acordat studenţilor şi ore suplimentare punând toată solicitudinea în îndeplinirea rolului lor de iniţiatori ai studen­ţilor în metodele ştiinţei geologice, ceace le atrage laude 'bine meritate.

2. Excursîuni Ştiinţifice.

Din cauza sumelor insuficiente de cari Institutul nostru dispune pentru excursiuni în general, sume care nu ajung nici pentru continuarea problemelor ştiinţifice pe care o parte din personalul ştiinţific le urmăreşte pe teren, în anul acesta nu s'au putut face, ca în alţi ani, excursiuni generale cu studenţii în regiuni mai întinse, ci aceasta au trebuit să fie mărginite la câteva Duminici în regiunea imediat vecină Clujului.

b) 1926/1927.

Din cauza schimbării în anul trecut a regulamentului Fa-: cultăţii, anul acesta neexistând studenţi înscrişi la Geologie, s'a ţinu i numai cursul şi lucrările practice de Paleontologie cu. studenţii anului I I I .

Cursul de Paleontologie, în mod legal, nu formează o ca­tedră separată de cea de Geologie, ci împreună formează o sin­gură catedră Pentru a nu lăsa pe studenţii Univers, din Cluj. în inferioritate, faţă de cei de la Universităţile celelalte, unde există câte o catedră specială de Paleontologie, am separat de la :nceput (1919) cursul de Paleontologie şi l'am făcut aparte, luân.' pentru aceasta o jumătate de zi pe săptămână. In t r 'un singur an însă cât s'a putut prevedea până acum, durata a-cestui curs suplimentar, nu s'a putut face niciodată de cât Paleontologia Nevertebratelor, rămânând ca Vertebratele şi Plantele fosile să fie rezumate, după posibilităţi, fie la finele cursului de Paleontologie, fie la cursul de Geologe stratigrafi­că. De altfel, după felul catedrei, aşa trebuia să fie făcută în­treaga Paleontologie, dacă nu aş fi despărţit voluntar şi mu aş fi făcut gratuit acest curs suplimentar.

Intervenind în sensul posibilităţii complectării cursului pa­leontologie, Consiliul Fac. de Ştiinţe, a admis ca începând cu

215

amil 1927—28, cursul de Paleontologie să fie făcut în doi ani consecutivi: 1 an Nevertebrate şi 1 an Vertebrate şi Plante fo­sile. Prin aceasta sper că studenţii vor putea avea un curs com­plect de Paleontologie şi mai sper că într 'un viitor nu prea depărtat, se va putea crea şi bugetar, o catedră specială pen­tru această importantă ramură a ştiinţelor biologice.

1. Cursul şi lucrările practice de Paleontologie.

Cursul a fost deschis în ziua de 16 Noembre 1926 şi s'a continuat, conform programului, în fie-care Marţi după amiaz. de la orele 14, la 15 1,2, fiind urmat imediat, între orele 15 l ' 2 şi 18, de lucrări practice cu materialul paleontologic privitor la subiectul tratat. In cele 18 prelegeri şi 21 şedinţe de lucrări , s'au tratat toate încrengăturile de Nevertebrate fosile : Proto-zoare. Geienerate, Echinoderme, Viermi, Moluscoide, Molusce şi Artropode.

Cursul şi lucrările au fost urmate numai de 8 (opt) stu­denţi şi studente ai anului I I I , dintre care 5 (cinci) la Şt. Na ­turale şi 3 (trei)la Geografie cu Şt. Naturale, aceştia ca au ­ditori.

întreg personalul ştiinţific, ca şi în alţi ani, nu numai că şi-a făcu datoria conştiincios, dar a acordat toată solucitudi-nea lor şi în mod suplimentar studenţilor care studiau şi în alte orc, sau preparau examene anuale şi de licenţă în Geologie şi Paleontologie.

2. Excursiuni Ştiinţifice.

Cu studenţii cursului de Paleontologie s'au făcut anul a-cesta două excursiuni de câte o jumătate de zi în apropierea Clujului, în care s'au colectat resturi fosile (eocenice, oligocenice şi rniocenice) aparţinând la mai toate clasele de Nevertebrate.

Excursiunea de fine de an, s'a amânat pentru începutul anului viitor, studenţii neputându-se înscrie în Iunie, din cau­za examenelor ce aveau de pregătit şi susţinut.

П. INSTITUTUL DE BOTANICĂ SISTEMATICĂ.

Director : Prof. Al. Borza,

a) 1925/1926.

A) Cursuri, lucrări practice şi excursii cu studenţii. 1. Botanică sistematică.

216

Săptămânal 3 ore curs şi 5 ore lucrări practice, obligato­rii pentru studenţii de la Ştiinţe .Naturale şi Geografie cu Ştiin­ţe Naturale, anul 111.

S'au ţinut numai în sem. II , în total 14 lecţiuni de com-plectare, şi 16 şedinţe de lucrări practice.

Privire generală asupra Cryptogamelor, Gymnospermae, Angiospermae Detailat : ivlonocotyledoneae, Ranales, Parietales, Ptosales, Myrtiflorae, Umbelliflorae, Tricoccae, Malvales, Ger-minales, Sapindales, Celastrales, Rhamnales, Ericales, Eucen-tiospermae, Polygonales, Monochlamideae.

In şedinţele de lucrări practice s'au făcut determinări a re­prezentanţilor tipici din grupele tratate la curs.

2. Botanică sistematică farmaceutică. Săptămâna] 1 oră curs, obligatoriu pentru studenţii din

an 1. de ia Farmacie şi Medicină. S'au ţinut în sem. I şi I I . 16 lecţiuni şi 2 şedinţe de lu­

crăr i practice. Scopul şi metodele sistematicei : Istoria Clasificaţiunei. No­

ţiuni de biologie generală, evoluţionism. Tratarea sistematică (cu aplicaţiunile în medicină) a următoarelor încrângături : Schizophyta, Flagellatae, Chlorophyceae, Charophyta, Phaeopby-ceae, Rhodophyceae, Fungi (cu Lichenes), Bryophyta, Pteri-dophyta, Gymnospermae, Angiospermae : Ranales, Monocotyle-doneae, Rosales.

3. Tifosociologie. Curs facultativ pentru studenţii în Ştiinţe naturale şi Geo­

grafic cu Ştiinţe Naturale, anii I I—II I . 1 oră săptămânal. Noţiuni generale de ecologie, phytosociologie. Epifitism, sa-

profitism, parasitism. Asociaţii de plante. Forme biologice. Pe­ri diocitate. Aspecte. Spectru feno-ecologic. Fenologie. Analiza numerică. Dinamica speciilor. (Căile de migraţiune. Sinchoro-logie. Singeneză). Climax. Factori ecologici. Clasificarea aso­ciaţiilor de plante.

4. Excursii didactice cu studenţii. Tn primăvară s'au făcut trei excursiuni de l/2 zi în îm­

prejurimile Clujului.

R. Activitatea Muzeului Botanic.

In cursul acestui an s'a lucrat energic la reorganizarea şi sporirea (.elecţiunilor. Herbarul Fniversităţei numără 140.605

217

«xemplare, iar H( ibarul Muzeului Ardelean 259.376 foi de her-Јзаг. Sporul provine din colecţiunile primite în schimb dela Mu­zeele din Firenze, Kew-Londra, Stockholm, St. Louis (U. S. A.), Helsmgiorm, Sofia, Brno, din donaţiuni şi din materialul colectat de personalul institutului.

Excursiile făcute în 1926 pentru studiu şi colectarea mate­rialului (excursiile din toamna a. 1925 au fost publicate în A-nuarul pe 1925/26) •

1. Insula Şerpilor şi Delta Dunării (30 Mai — 1 Iunie, Borza).

2. Dobrogea întreagă (19 Iulie—2 Iulie, Nyârâdy, E. Pop). 3 . Sălicea (18 Iulie, E. Pop). 4. Miuha-Căpăţââna-Balomireasa (22—26 Iulie, E. Pop). 5. Vinţul de jos-TJroi, Deva (25—29 Iulie, Nyârâdy). 6. Someşul rece-Răcătău Dobrin (26—27 Aug., Nyârâdy şi Bujorean). 7. Coşna-Bucovina (29 Iulie—1 Aug., F. P o p \ °

Pentru studiu s'au împrumutat colecţiunile noastre de plante specialiştilor în Bucureşti, Cernăuţi, Graz şi Chicago ; noi am împrumutat material dela Muzeele din Berlin, Brno, Bel­grad şi Bucureşti

Materialul muzeal imens de produse vegetale se găseşte şi acum înmagazinai în încăperile şi atenansele vechiului teatru, aşteptând, autorităţi superioare înţelegătoare, care^ să clădească un edificiu muzeal corăspunzător, salvând bogăţii muzeale u-nice în ţară

C) Activitatea Grădinii. Botanice.

In cursul primăverii s'a terminat construirea din nou a j a lmar iu lu i nostru provizoriu, care poate fi vizitat acum ori-şicând de studenţi, şcolari, iar de publicul mare zilnic între o-rele 4- 5.

In secţiunea geografică s'a amenajat secţiunea est-aziatică, cu o grădină japoneză, înzestrată cu lanterne de piatră, poduri si „tory" caracteristice. Aşteptând fonduri pentru betonarea la­cului, care va cuprinde culturile de nuferi. Lângă grupul do­brogean s'a construit o stâncărie reprezentând Coasta de Ar­gint, care a fost plantată cu speciile caracteristice acestei re­giuni, aduse din excursiile directorului şi asistenţilor. Din aju­torul de 50.000 Lei primit dela oraş am refăcut în stejar po­dul mare din grădină. Din materialul obţinut la demontarea ve-

218

cinului teatru am construit o remiză mare şi locuinţă pent ru lucrătorii grădinii.

Schimb de seminţe s'a făcut cu 137 grădini botanice din ţară şi lumea întreagă, trimiţând noi 62II pungi de seminţe ş i primind 4389 pungi.

Pentru cercetări ecouogice şi de succesiuni naturale s'a rezervat o porţiune mai mare din grădină. S'a amenajat mai complect şi staţiunea meteorologică a grădinii, sub auspiciile institutului Meteorologic din Bucureşti şi sub conducerea pre­paratorului G. Bujorean. Staţiunea noastră publică date meteo­rologice anual în Buletinul Grădinii.

Direcţiunea Grădinii botanice a lucrat în cursul anului mult pentru păstrarea monumentelor naturii, isbutind să obţi­nă până acum următoarele rezervaţiuni ştiinţifice : 1. O stepat la Cluj, 2. Un fânaţ mic la Cluj, 3. Piatra Roşie la Tulgheş, 4. Piatra Craiului mare la Zârneşti, 5. In masivul Pietrosul Mare din Maramureş 300 ha. Toate acestea au fost luate în primire cu proces verbal. Alte rezerve sunt pe cale de expro­priere.

A) Cursuri, lucrări practice şi excursii cu studenţii.

1. Botanică sistematică. Săptămânal 3 ore curs, 5 ore lucrări practice, obligatorii

pentru studenţii de la Ştiinţe nat. şi Geografie cu naturale a n I I I şi IV.

S'au ţinut în sem. I şi I I în total 40 lecţiuni şi 45 şedinţe-de lucrări practice.

Scopul şi metodele sistematicei. Istoria clasificaţiunii. Ori­gina speciilor şi evoluţia generală a regnului vegetal. Tratarea sistematică a următoarelor încrengături : Schizophyta, Myxo-mycetes, Flagellatae, Chlorophyceae, Charophyta, Phaeophyceae, Rhodcphyceae, Eumycetes (cu Lichenes), Bryophyta, Pteridop-hyta, Gymnospermae, Angiospermae (Ranales, Monocotiledo-neae, Etenales, Primulales, Tubiflorae).

In şedinţele de lucrări practice s'au examinat Ia micros­cop reprezentanţii tipici ai grupelor tratate la curs, făcându-se desene. In semestrul al II-lea s'au făcut şi numeroase deter­minări de plante fanerogame.

2. Botanică sistematică farmaceutică.

219*

Săptămânal 1 oră curs, obligatoriu pentru studenţii în far­macie şi medicină anul I.

S'au ţinut 18 lecţiuni şi 2 şedinţe de lucrări practice. (Ma­teria tratată, vezi la Fac. de Medicină).

3. Excursiuni didactice cu studenţii.

2. In Noemvrie o excursie în Hajongart şi Grădina Botanică. 2. 27 Martie 1927 în Pădurea Mănăşturului şi Valea Plecica» 3. 10 Aprilie în Pădurea Hoia. 4. 8 Mai în Hoia. 5. 20—22 Mai Pia t ra Cetii şi Cheia Râmeţului (împreună cu Prof. Dr. I. Grinţescu).

B. Activitatea Muzeului Botanic.

S'a urmat cu aranjarea şi unificarea herbarelor, după In ­dexul Dalia Torre şi Harms.

Herbarul Universităţei număra la 1 August 149.300 exem­plare, iar Herbarul Muzeului Ardelean 259.476 foi de herbar montate şi inventariate. Sporul provine din materialul primit în schimb dela Muzeele din Sofia, Basel, Praha, Paris, Vienna, Brno, Zagreb, Ziirich, Bunzlau, Bucureşti, Washington, K6-benhavn.

Pentru studii, cercetări şi colectare de material s'au făcut în anul 1926/27 următoarele excursii ştiinţifice :

1. Prof Al. Borza a făcut în lunile August—Octombrie 1927 o călătorie de studii prin Statele Unite ale Americei de Nord, participând la Congresul internaţional de Botanică ţi­nut la Ithaca. reprezentând acolo Universitatea noastră. A fă­cut studii ecologice şi a colectat material însemnat în statul New-York, împrejurimile oraşului Chicago, Parcurile Naţio­nale Yellowstone şi Rocky Mountains. la Salt Lake City şi prin preerii la Fort Collins.

2. Braşov şi Pia t ra Craiului (10 Oct. 1926, Giirtler). 3. Simeria (18 Martie 1927, Borza). 4. Agigea-Movila (31 Martie, Borza). 5. Delta Dunării (16—26 Aug. 1927. E. Pop, Bujorean). 6. Comana-Vlaşca (10 Mai 1927, Borza). 7. Sălicea (10 Iunie, Bujorean, E. Pop). 8. Regiunea Dornei (13—25 Iunie, E. Pop) . 9. Fanate (8 Iulie), Suat (9 Iulie), Cheia Turzii (1 Iulie), per­sonalul institutului împreună cu oaspele nostru Dr. A. Kostow-ska (Cracovia-Polonia). 10. Borsec (15—17 Iulie, E. Pop). 11. Cheia Turzii (24 Iulie, E. Pop). 12. Dob'rogea-Cadrilater (Iunie

220

întreg, Borza). 13. Câmpie (10 drumuri de câte 1—2 zile în lungul şi latul câmpiei, Borza, Nyârâdy, Bujorean, V. Pop). 14. Nădăşel (13 Iunie, Nyârâdy). 15. Retezat (17—22 Iulie Nyâ­râdy). 16. Munţii Făgăraşului (31 Iulie—6 August, Nyârâdy). 17. Ţinutul Bornei (16, 22, 24—25 August, E. Pop). 18. Bu-cegi-Sinaia (17—21 August, Borza). 19. Parâng (10—17 Iulie, Bujorean). 20. Ineu-Munţii Rodnei (1—6 August, Bujorean). 21. Fânaţelc Clujului (10 excursii, V. Pop).

Muzeul a publicat în cursul anului fascicolul al VII-lea din monumentala sa publicaţie „Flora Romaniae exsiccata", pe care a trimis-o la 30 muzee din străinătate şi la 30 muzee şi botanişti colaboratori din ţară.

C) Actvitatea Grădinii Botanice.

In cursul anului s'au amenajat câteva grupuri geografice noui. S'au construit două remize încăpătoare, din material ob­ţ inut dela Vechiul Teatru.

Schimbul de seminţe a fost foarte activ. S'au trimis la 147 Grădini botanice din ţară şi străinătate 6395 pungi de seminţe şi s'au primit 4245 pungi.

Dupăce Ministerul Instrucţiunii n'a mai aprobat fondurile necesare pentru continuarea amenajărilor nouei grădini, nu s'a putut face împrejmuirea, betonarea lacului, repararea serelor, construirea unor noui sere indispensabile etc.

In Octombrie 1926 Grădina a aranjat o expoziţie de plante de seră şi de fructe în parcul oraşului, în legătură cu târgul de mostre ambulant.

Numărul vizitatorilor Gradinei în timpul acestui an şcolar se cifrează la 19.000 persoane.

Staţiunea meteorologică-ecelogică, condusă de asistentul G. Bujorean, s'a complectat cu 9 aparate noui.

In cursul anului direcţiunea Grădinii a isbutit să asigure încă un număr de 4 rezervatiuni, respectiv Parcur i Naturale (Re­tezat, Parâng, Valea Băii, fânaţ la Zau), pe care le-a luat în pri­mire prin delegaţii săi. Dupăce se va înfiinţa „Casa Monumente­lor Naturi i" proectată, rezervele mai mari vor fi predate acestei instituţiuni pentru păstrarea intactă a naturii.

Grădina a primit în cursul anului câteva ajutoare pentru acoperirea nevoilor mai urgente.

22t

14. INSTITUTUL DE BOTANICĂ GENERALĂ.

Prof. I. Grinţescu.

U 925—26)

1. Curs de Botanică Generală. (2 semestre, 3 ore pe săptămână) Mercurea şi Sâmbăta dela 8—9X'2.

Obiectul botanicei. Caracterele comune ale plantelor şi ale animalelor.

Gitologia vegetală; morfologia şi fiziologia celulei vegetale. Noţiuni de histologie vegetală;, ţesuturi şi clasificaţia lor. Studiul special al organelor plantei; rădăcina, tulpina, frunza, (organo-grafie, organogenie, anatomie, fiziologie, adaptaţiuni).

Funcţiuni vegetale: respiraţia, transpiraţia, asimilaţia car­bonului; asimilata carbonului la plantele fără clorofilă. Asimila­ţia azotului. "Nutriţiunea.

Despre parasitism şi saprofitism la plante. Biologia plantelor carnivore.

Reproducerea la plante. Fecundaţia şi consecinţele ei din punct de vedere ereditar. Mendelism. Sămânţa şi fiziologia să-mântei în timpul germinaţiunii. Diseminarea seminţelor. Inmul ' ţiri vegetative.

II . Lucrări practice.

(două semestre, 5 ore pe săptămână) Mercurea şi Sâmbăta dela 9*/2—12.

In cele 43 şedinţe s'a studiat: Celula vegetală şi conţinutul său. Mişcările protoplasmatice. Principalele tipuri de ţesuturi. Morfologia externă şi morfologia internă a rădăcinii a tulpinii şi a frunzii. Tipuri biologice. Principalele materii de rezervă şi ca­racterizarea lor la microscop. Morfologia floarei Structura orga­nelor de reproducere, Morfologia fructelor. Sămânţa. Structura şi germinaţiunea sămânţei. Practica înmulţirilor vegetative.

I I I . Lucrări practice de Botanică generală, cu studenţii anului I de Farmacie.

(Două semestre, 3 ore pe săptămână). Din cauza numărului mare de studenţi s'a văzut nevoia a.

se face două serii. (Mercuri şi Vineri dela 9—12). Fie care serie a luat parte la 19 şedinţe.

-222

S'a studiat în special: Celula vegetală şi conţinutul său. Miş­cările protoplasmatice. Principalele tipuri de ţesuturi. Morfolo­gia externă şi morfologia internă a rădăcinii, tulpinii, şi frun-zii. Tipuri de materii de rezervă şi caracterizarea lor la micros­cop. Morfologia floarei; structura organelor de reproducere. Mor­fologia fructelor. Sămânţa şi germinaţiunea.

In executarea acestui program s'a dat preferinţă exemplelor luate dintre plantele medicinale.

IV. Curs de Fiziologie vegetală.

(Curs facultativ)

Luni dela 8—9; dela 1 Noembrie până la 1 Martie. S'a tratat în special funcţiunile de nutriţiune la plante.

V. Lucrări practice de Fiziologie vegetală. (două semestre, 5 ore pe săptămână).

Joia şi Sâmbăta dela 3—5. S'au ţinut în total 24 şedinţe la care au participat 6 stu­

denţi. S'a studiat în mod amănunţit compoziţia chimică a cenuşei

plantelor. Apoi fie care student a făcut în mod individual expe­rimente asupra membranelor permeabile şi semipermeabile, asu­pra plasmolizei şi turgescenţei celulelor şi organelor vegetale.

Materiile de rezervă şi caracterizarea lor pe cale chimică şi microchimică. Hidroliza amidonului. Fermentaţiunea soluţiuni-lor zaharate. Oxidaze. Clorofila şi spectrul de absorbţiune. Cir­culaţia aerului în plante. Respiraţia. Circulaţia apei în plante. Transpiraţia. Exerciţii asupra proprietăţilor solurilor.

Lucrările practice de fiziologie vegetală au fost conduse cu multă pricepere de către D-l Dr. M. Tiesenhausen şef de lucrări, D-ra T. Manoilescu şi Fr . Nemeth asistenţi.

VI. Excursiuni didactice.

1. Făgetul Mănăsturului (Cluj), la 25 Aprilie. La această excursiune a participat directorul şi personalul Institutului de Botanică generală, precum şi 17 studenţi în Şt. naturale şi Fa r ­macie.

2. In jurul Clujului la 10 Mai. La această excursiune a par­ticipat directorul şi asistenţii Institutului de Botanică generală, precum şi 11 studenţi în Şt. naturale.

223

Excursiuni ştiinţifice.

1. In munţii Bucegi (Carpaţii meridionali) dela 3—5 Iunie. 2. Pe valea Bistriţei la .Piatra-Neamţu şi Bicaz dela 27 lu ­

m e la 1 Iulie. 3. La obârşia Ialomiţei (Munţii Bârsei) dela 1—4 Septem­

brie. 4. In munţii Bistriţei. Vatra-Dornei, Şarul-Dornei, Broşteni,

dela 15—21 Septembrie 1926.

1926—27 I. Curs de Botanică Generală.

(2 semestre, 3 ore pe săptămână) Mercurea şi Sâmbăta dela 8—91':..

S'a urmat acelaş program ca şi in anul 1925—26. A fost urmat de un student naturalist, 13 studenţi în Geo­

grafie cu Şt. naturale şi 76 studenţi în farmacie. Cursul a înce­p u t la 3 Noembrie 1926 şi s'a terminat la 26 Mai 1927.

I I . Lucrări parctice.

(două semestre, 5 ore pe săptămână) Mercurea şi Sâmbăta dela 9 1 (

2 —12. Lucrările practice au fost urmate de un Naturalist şi 13

•Geografişti cu Şt. naturale. S'au ţinut în total 44 de şedinţe după programul din anul precedent, cu mici modificări.

I I I . Lucrări practice de Botanică generală cu studenţii anului I de Farmacie.

(Două semestre, 3 ore pe săptămână). Din cauza numărului neobişnuit de mare de studenţi s'a vă-

xui nevoia de a lucra în două serii. S'a lucrat Mercurea şi Vinerea dela 9—12. S'a ţinut în total 42 şedinţe urmându-se un program spe­

cial (a se vedea anuarul din anul precedent). IV. Lucrări practice de Fiziologie vegetală.

In lucrările practice de fiziologie vegetală din acest an s'a insistat mai mult asupra compoziţiei chimice a cenuşei plantelor (şapte şedinţe). 1 î ,

224

S'a trecut apoi la caracterizarea principalelor materii o rga­nice din plantă (acizi organici, zaharizi, polizaharizi, glucozizi, grăsimi, proteine etc. S'a studiat pe cale exeperimentală pro­prietăţile enzimelor.

Insfârşit, s'a dat o deosebită desvoltare pedologiei, punând în funcţiune aparatele primite în acest scop. S'a făcut analize mecanice şi s'a determinat capilaritatea, higroscopicitatea, ad-sorbţia, absorbţia, permeabilitatea, puterea catalitică şi reacţiu-nea diferitelor tipuri de soluri.

S'au ţinut în total 27 şedinţe. La aceste lucrări, conduse de D-nii Dr. M. Tiesenhausen şef

de lucrări şi F. Nemeth asistent, au luat parte două studente care-aveau frecvenţa tuturor cursurilor secţiunii Şt. naturale.

V. Excursiuni didactice şi ştiinţifice.

1. In pădurea Mănăşturului (Cluj), la 3 Aprilie. La această! excursie au participat o bună parte din studenţii naturalişti şi farmacişti.

2. In Munţii apuseni, prin Teiuş, în asociaţie cu Inst. de Botanică sistematică. Excursiunea a fost condusă de D-l Prof. Al. Borza, A participat studenţii naturalişti mai înaintaţi şi per­sonalul Institutului.

3. La „Omul" în Munţii Bârsei, dela 23—26 Iulie. 4. La Cetatea Albă, Budachi şi Sergheievca (sudul Basara­

biei) dela 1—10 August, 5. Vizitarea pădurii seculare de goruni dela Beica (Ocolul

Silvic Ierbuş, jud. Mureş) împreună cu D-l Prof. Borza şi D-I Inspector C. Gurtler.

6. D-l asistent F. Nemeth a fost însărcinat cu studii pe te­ren la Lâpuşna (Munţii Gurghiului), în vederea stabilirii u n u i conspect al plantelor ce cresc prin pădurile de fag.

VI. Lucrări în Bibliotecă.

S'a continuat a se pune ordine în Bibliotecă. S'a legat în atelierul Institutului peste 100 volume în condiţhmi mulţumi­toare şi cu minimum de cheltueli.

225

VII. Amenajarea subsolului Institutului. Cu suma de Lei 60.000 acordată de Consiliul profesoral din-

tr'o sumă globală pusă de Minister la dispoziţia Facult. de Ştiin* ţe din Cluj, s'a început instalarea unui laborator pentru lucră­rile practice de Fiziologie vegetală. S'au instalat deocamdată două mese mari, cu câte 4 locuri şi s'a instalat apă, canal şi electricitate. S'a mutat nişa din cabinetul profesorului în sub-sol unde poate fi întrebuinţată şi de către studenţi.

Laboratorul de Fiziologie vegetală este o creaţiune nouă a Institutului de Botanică generală, aşa fiind se înţelege că are multe lipsuri. Din cauza sumelor bugetare, mult prea mici, acest laborator e menit să lupte şi mai departe cu mar i greutăţi ma­teriale neputându-şi câştiga unele aparate de care are absolută nevoe. ,.

15. INSTITUTUL DE MINERALOGLE-PETROGRAFIE. Director : Prof. Dr. Victor Stanciu.

1925—26. I. Curs şi lucrări practice.

1. Curs general de Mineralogie şi Petrografie : Joi şi Vineri d. m. : 2—S1!' ore.

2. Lucrări practice de Mineralogie şi Petrografie : Joi şi Vineri d. m. : 31/2—6 ore.

a) MATERIA CURSURILOR. Cristalografia geometrică şi fizică.

Introducere. împărţ i rea mineralogiei. Elemente -de simetrie. Reţelele moleculare. Parametrii . Notaţiunile. Holoedrie, Hemie-drie, Tetartoedrie. Sistemul cubic, pătrat, hexagonal, trigonal, rombic, monoclin şi triclin. Proectiuni. Calcularea cristalelor din indicii feţelor. Zone, calculul zonelor. Maclele. Cristalogeneza. Creşterea cristalelor. Duritatea. Coheziunea. Elasticitatea. Figuri do percusiune şi de coroziune. Fluorescenta, Fosforescenţa, Elec­tricitatea, Galvanismul şi Magnetismul cristalelor.

Cristalografia optică. Propagarea undelor luminoase, indicele de refracţie. Iso-

tropie, anisotropie. Cristale uniaxe şi biaxe. Elipsoizii de viteză şi de indici. Polarizaţia luminii. Microscopul polarizant. Inter­ferenţa şi colori de interferenţă, figuri de interferenţă. Extinc-tiunile. Determinarea mineralelor la microscop.

15

226

Zăcăminte de minereuri.

Mineralogeneza. Minerale primare. Minerale secundare. Ge­neza directă şi indirectă. Minerale plutonice. Mineralizatorii. Presiunea. Minerale de sublimare. Minerale hidatogene. Minerale prin oxidare. Metamorfoza. Pneumatoliza. Dezagregarea. Pseu-domorfoza. Paramorfoza.

Clasificarea mineralelor după sistemul lui Dana. Elemente native Sulfuri, Arseniuri, telururi. Sulfo-arseniuri şi sulfo-stibiuri. Oxizii. Halogenuri. Carbonaţi. Sulfaţi, cr ornaţi, molybdenaţi. Fosfaţi, arseniaţi, antimoniaţi. Silicaţi: mineralele componente ale rocelor. Corpii organici.

Petrografia.

Constituţia litosferii-pyrosferii. Roce eruptive, sedimentare, cristalofiliene. Structuri şi separaţiuni de roce.

Clasificarea rocelor.

I. Roce eruptive : Granit, Sienit, Trachit, Diorit, Gabro, Diabaz, Profirite, Dacit Andesit, Basalt, Melafir, Tuffuri, Obsi-diane, Pechsteine, Peridotite, Piroxenite, Teralite, Plagioclazite.

I I . Roce sedimentare : detritice, de precipitare şi organo-gene. _

I I I . Roce metamorfice : gneis, micasisturi. Amfibolite, Cio­rile, Fillite.

b) MATERIA LUCRĂRILOR PRACTICE.

Desenul axonometric al formelor cristaline. Analiza for­melor simple şi a combinaţiunilor, gruparea lor în clasele de si­metrie. Proiecţiunea gnomică, lineară şi stereografică. Calculul zonelor şi calculări de cristale. Reţeaua WULFF.. Determinări de duritate cu sclerometrul SEEBECK şi scara lui MOHS-BREITHAUPT. Determinări de densitate (JOLLY, SCHWARTZ-WESTPHAL, Picnometru, Balanţa hidrostatică, Areometrul lui NICKOLSON).

227

Şlefuirea đe secţiuni subţiri orientate. Studiul microscopic a l mineralelor şi al rocelor în lumină naturală şi polarizată în raze paralele şi convergente. Calcularea rocelor eruptive şi t r an ­scrierea lor în treiunghiul lui OSANN. Analiza pirognostică. Mă­surări de cristale cu goniometrul de contact şi de reflexiune. Transcrierea valorilor diedre măsurate în proiecţia stereografică.

c) EXCURSIUNI ŞTIINŢIFICE.

Din cauza sumelor insuficiente destinate pentru excursiuni, s 'au făcut excursiuni cu studenţii numai în regiuni învecinate Clujului, combinate cu excursiunile aranjate de Institutul de Cieologie-Paleontologie.

1926—27

I. Cursul şi lucrări practice.

1. Curs general de Mineralogie şi Petrografie : Joi şi Vineri d. m. : 2—З 1^ ore.

2. Lucrări practice de Mineralogie şi Petrografie : Joi şi Vineri d. m. : З 1^—6 ore.

a) MATERIA CURSURILOR.

Cristalografia geometrică şi fizică.

Introducere. împărţ irea mineralogiei. Elemente de simetrie. Reţelele moleculare. Parametrii . Notaţiunile. Holoedrie, Hemie-d'rie, Tetartoedrie. Sistemul cubic, pătrat, hexagonal, trigonal, rombic, monoclin şi triclin. Proecţiunile cirstalelor. Calcularea cristalelor din indicii feţelor. Zone, calculul zonelor. Maclele. Creşterea cristalelor. Duritatea. Densitatea. Coheziunea. Elasti­citatea. Figuri de percusiune şi de coroziune. Fluorescentă, Fos­forescentă, Elecricitatea, Galvanismul şi Magnetismul cristalelor.

Cristalografia optică.

Propagarea undelor luminoase, indicele de refracţie. Isotro-pie, anisotropie. Cristale uniaxe şi biaxe. Elipsoizii de viteză şi de indici. Polarizaţia luminii. Microscopul polarizant. Interfe­renţa şi. colori de interferenţă, figuri de interferenţă. Extincţiu-nile. Determinarea mineralelor la microscop.

15*

228

Zăcămirbte de minereuri. Mineralogeneza. Minerale primare. Minerale secundare. Ge­

neza directă şi indirectă. Minerale plutonice. Mineralizatorii. Presiunea. Minerale de sublimare. Minerale hidatogene. Minerale-p r in oxidare. Metamorfoza. Pneumatoliza. Dezagregarea. Pseu-domorfoza. Par amorf oza.

Clasificarea mineralelor după sistemul lui DANA..

Elemente native. Sulfuri, Arseniuri, telururi. Sulfo-arseniuri şi sulfo-stibiuri. Oxizii Halogemtri . Carbonaţi. Sulfaţi, cromaţi, molybdenaţi. SUicaţii. Silicaţii : Corpuri organice : Ozocherit, Chihlimbar, Petrol -, Asfalt,.

Cărbuni.

Petrografia.

Constituţia litosferii şi pyrosferii. Roce eruptive, sedimen­tare, cristalofiliene. Structuri şi separaţiuni de roce. Petroge-neza. Mineralele constitutive ale rocelor.

Clasificarea rocelor. I. Roce eruptive. I I . Roce sedimentare. I I I . Roce metamorfice.

b) MATERIA LUCRĂRILOR PRACTICE.

Desenul axonometric al formelor cristaline. Analiza forme­lor simple şi a combinaţiunilor, gruparea lor în clasele de si­metrie. Proiecţiunea lineară, gnomică şi stereografică. Calculul zonelor şi calculări de cristale. Reţeaua WTJLFF. Determinări de duritate cu sclerometrul SEEBECK şi scara lui MOHS-BREITHAUPT. Determinări de densitate (JOLLY, SCHWARTZ-WESTPHAL, Picnometru, Balanţa hidrostatică, Areometrul lui NICKOLSON).

229

Şlefuirea de secţiuni subţiri orientate. Studiul microscopic a l mineralelor şi al rocelor în lumină naturală şi polarizată în raze paralele şi convergente. Calcularea rocelor eruptive şi t ran­scrierea lor în treiunghiul lui OSANN. Analiza pirognostică. Măsurări de cristale cu goniometrul de contact şi de reflexiune. Transcrierea valorilor diedre măsurate în proiecţia stereografică.

16. INSTITUTUL DE GEOGRAFIE.

Prof. Gh. Vâlsan.

Catedra de Geografie Generală. Din ciclul de trei ani, în care se tine cursul complect de Geografie Generală, în anul 1925—26 s'a tratat în primul semestru Atmosfera şi Hidrosfera din punct de vedere geografic, iar în al doilea semestru Morfo­logia terestră cu aplicaţiuni la Morfologia României. Acest curs a fost însoţit de seminarii, lucrări practice săptămânale şi ex*-cursiuni pe o teren. In timpul verii s'a studiat amănunţit basmul superior al Prahovei, Coasta de Argint şi o parte din Dobrogea.

' CATEDRA DE GEOGRAFIE DESCRIPTIVĂ.

Prof. V. Meruţiu.

'Cursuri. An. I. Geografia României 2 ore pe săpt. An. I I şi I I I . Continentele 2 ore pe săptămână. America de

Nord şi Sud. Deosebit pentru а. I. s'au mai ţinut cursuri pregătitoare

de Geografia României şi a Continentelor. Lucrări practice. An. I. Explicatiuni asupra principiilor de

cartografie, proecţiuni, "semne convenţonale pe hărţi, reprezen­tarea formelor pe teren, reducerea şi amplificarea scărei. Co-piarea unei porţiuni din harta 1 : 100.000 şi amplificarea ei la 1 : 50.000.*— apoi reducerea la 1 : 200.000. Fiecare student lu­crează pe foaia (din harta topografică) relativă la regiunea sa. I i descifrează semnele şi formele şi face profile. S'au studiat for­mele de relief din colecţia Institutului.

An. I I . Studenţii au lucrat cu mână liberă, hărţ i a diferite regiuni : Harta României, Delta Dunărei, regiunea dintre Ba-ziaş şi Calafat, hărţi ale Americei şi hărţi speciale pentru lu­crările de seminar.

230

Seminar de Geografie descriptivă. Au luat parte toţi studen­ţii din toţi anii la un loc. Cei din anul I. au asistat luând parte-la discuţii însă n'au fost obligaţi să citească lucrări.

Dintre studenţii înaintaţi 25 au pregătit câte o lucrare de Seminar.

Asupra fiecărei lucrări cetite, s'au făcut critică, la care a u luat parte studenţii mai înaintaţi, personalul ştiinţific al Insti­tutului, iar la urmă profesorul dă ultimele îndrumări profesorul.

Subiectele lucrărilor au fost date de către profesor, ţ inân-du-se seamă de regiunile mai cunoscute studenţilor.

S'a insistat ca lucrările să fie însoţite de desene, schiţe, car­tografice, fotografii sau alt material demonstrativ.

1926—27

Catedra de Geografie Generală. Din ciclul de Geografie Ge­nerală, în anul 1926-—27, s'a tratat în primul semestru Fitogeo-grafia şi Zoogeografia, iar în al doilea semestru, titularul cate­drei, G. Vâlsan, fiind în concediu de boală, suplinitorul său Sa­bin Opreanu, a tratat Geografia umană. Cursul a fost însoţit de seminarii şi lucrări practice săptămânale.

S'au făcut şi câteva excursiuni mai scurte pe teren.

CATEDRA DE GEOGRAFIE DESCRIPTIVĂ.

Prof. V. МегиЏи.

a) Cursurile s'au ţinut după program. An. I. Geografia României 2 ore pe săpt. An. I I şi I I I Continentele, 2 ore pe săpt. Africa, Australia

şi Oceania. Deosebit pentru stud- An. I, cursuri pregătitoare de Geo­

grafia României şi a, Continentelor. b) Lucrări practice. An. I. 1. Fiecare student face cunoştin­

ţă cu hărţile României la diferite scări oficiale şi la diferite proecţiuni : hărţile serviciului geografic al armatei, ale institu­tului geografic militar dela Viena şi cele militare ruse.

2. Cunoaşterea semnelor convenţionale la diferite scări şi hărţ i , cu specială privire la harta română 1 : 100.000.

Descifrarea lor şi exerciţii de măsurători pe foaia regiunii din care este studentul.

231

3. Reprezentarea formelor de relief pe fiecare fel de hartă: curbe de nivel şi haşuri. Citire de pante, exerciţii pe foaia fie­cărui student. In cazul când nu există unele forme, exerciţiile se fac pe alte foi, cari cuprind acele forme.

4. Studiul formelor tipice şi explicarea lor în legătură cu hărţile României.

încercări de interpretarea hărţilor : văile cu eroziunea for­melor de teren.

5. Profil e elementare : transversal unei văi, unui deal, u-nei culmi etc. Pe hărţile la scara 1 : 100.000.

G. Măriri şi micşorări de hărţ i : dela scara 1 :100.000 la 1 : 50.000 şi 1 : 200.000.

An. I I . Cunoaşterea atlaselor geografice uzuale. Scările hărţilor dela aceste atlase şi măsurători de distanţe

pe aceste hărţi . Desenarea diferitelor continente şi ţări studiate la cursul

de Geografie Descriptivă, inzistându-se asupra României. c) Seminarul de Geografie descriptivă s'a lucrat cu toţi stu­

denţii din toţi anii la un loc. Cei din anul I. au asistat luând parte la discuţii însă n'au fost obligaţi să citească lucrări.

Dintre studenţii înaintaţi 36 au prezentat câte o lucrare, de Seminar. Dintre lucrările prezentate 30 au fost cetite din partea autorilor, la şedinţele de seminar.

Asupra fiecărei lucrări cetite, s'a făcut totdeauna şi critică, la care au luat parte studenţii, personalul ştiinţific al Institu­tului, dând ultimele îndrumări profesorul.

Subiectele lucrărilor au fost fixate de către profesor ; ţi-nându-se seamă şi de regiunile mai cunoscute studenţilor.

S'au dat subiecte de Monografii de oraşe, sate, de regiuni mai mici geografice, precum şi subiecte de Geografe economică.

La discuţii s'au insistat mai mult asupra metodei de lucru utilizării literaturii existente şi asupra rezultatelor la cari au ajuns studenţii prin cercetări personale pe teren.

S'a insistat ca lucrările să fie însoţite de desemne şi schiţe cartografice, de fotografii sau alt material demonstrativ.

Lucrări personale : A. Florinescu : Har ta judeţului Ilfov (în cursul anului 1926) după contactul avut cu acel judeţ» la scara 1 : 100.000 având pe lângă topografie, indicaţiuni admi­nistrative.

232

Excursiuni s'au făcut pe teren în jurul Clujului, la Turda vizitând fabricele mai importante şi în Cheile Turzii. S'au mai vizitat şi fabricele mai importante din Cluj.

17. CONFERINŢA DE FIZICĂ ŞI TERMODINAMICĂ.

Dr. Gh. Athanasiu.

1926—27.

A) Conferinţe şi seminar cu studenţii Chimişti anul II. Vinerea dela orele l&U—12l/2. Conferinţe (1 oră pe săptămână) asupra Termodinamicei

clasice, insistând asupra aplicaţiilor la chimie. Seminar (1 oră pe săptămână). Exerciţii numerice asupra

conferinţelor.

с) Activitatea Ştiinţifică.

1. PUBLIGAŢIUNILE INSTITUTULUI DE SPEOLOGIE. .

a) în anul şcolar 1925—1926.

Biospeologica, Revistă internaţională sub direcţia lui E. Racoviţă în care se publică studiile definitive asupra materia-' lului speologie adunat de Institutul de Speologie. S'a publicat în anul şcolar 1925—1926 :

Fascicolul 52 : H. J. Hansen. Trithyreus cavernicola n. sp., a new form of fhe tribe Tartarides (the order Pedipalpi) from tropical East Africa and Zanzibar (6 pages, 1 planches, Pă ru le 15 Fevrier 1926).

Fascicolul 53 : H. J . Hansen. Palpigradi (Deuxieme Serie) (14 pages, 2 planches. Pă ru le 15 Fevrier 1926).

Lucrările Institutului de Speologie, colecţie reunită în volu­me, a lucrărilor care nu figurează în revista Biospeologica şi care sunt publicate de către personalul Institutului sau de alţi cercetători asupra materialului procurat de Institut. S'a publi­cat în anul şcolar 1925—1926 :

Tomul I, 553 pagini, 229 figuri. Este format din 25 de lu­crăr i din care cea dintâi este o expunere a istoricului înfiinţă­r i i Institutului de Speologie, urmată de consideraţiuni generaie asupra rolului, însemnătăţii şi principiilor de organizare ale In ­stitutelor de cercetări. Tot în această lucrare se vorbeşte despre originea şi despre programul în t repr indem ştiinţifice care sub numele de Biospeologica urmăreşte întemeierea unei „Istorii na­turale a Domeniului subteran".

Celelalte 24 de lucrări sunt Zoologice, ethologice şi morfo­logice asupra Copepodelor, Goleopterelor şi Isopodelor.

234

E. G. Racoviţă. L'Institut de Speologie de Cluj et considera-tions generales sur l'importance, le role et l'organisation des In-stitutes de recherches scientifiques (Premier rapport de la Di-rection-Periode 1920—1924 (Lucrările Institutului de Speologie din Cluj, Т. I, No. 1, 50 p. Annexe A, 2 р.; В, 10 р.; С. 8 р. — Mai 1926.

Speologia. Rostul şi însemnătatea acestei ştiinti sintetice (Academia română, Discursuri de receptiune, No. 61—64 p. — 13 Iunie 1926.

R. Jeannel. Premier supplement â la Monographie des Bat-hysciinae (Archives de Zoologie experimentale et generale. Pa-ris, tome 64, Notes et Revue, p. 71—77, avec 5 fig. texte) (Păru le 30 Octobre 1925).

Les Duvahins ocules des Carpathes et des massifs de refuge des Alpes meridionales. (Bulletin de la Societe des Sciences de Cluj, tome I I I , 2 e pârtie, p. 11—22). (25 Mars 1926).

Nouveaux Duvalins de Roumanie. (Bulletin de la Societe des Sciences de Cluj, tome I I I , 2 e pârtie, p. 23—24) (25 Mars 1926).

Nouveaux Duvalins de Transylvania. (Bulletin de la So­ciete des Sciences de Cluj, tome I I I , 2 e pârtie p. 25—28) (30 Avril 1926).

Le genre Anoptithalmus Sturm. (Bulletin de la Societe des Sciences de Cluj, tome I I I , 2 e pârtie p. 29—64, avec 19 fig. texte) (31 Mai 1926).

Quelques donnees sur le peuplement de la Corse et de la Sargaigne. (Association francaise pour l'avancement des Scien­ces, section de Biogeographie Grenoble, 4 pages) (1926).

La. distribution geographique des Aepus, Coleopteres sub­marine. (C. R. sommaire des Seances de la Societe de Biogeo­graphie, Paris, tome I I I , p. 39—41). (Mai 1925).

La distribution des Trechodes, une lignee de Colecteres gondwaniens. C. R. sommaire des Seances de la Societe de Bio­geographie. Paris , tome I I I , p. 51—54) (juillet 1926).

Monographie des Trechinae. Morphologie comparee et dis­tribution geographique d'un groupe de Coleopteres (L'abeille, Paris , tome XXXII, p. 221—550, avec 336 fig. texte). (1 J« in 1926).

P. A. Chappuis. Parabathyrella stygia, n. g., n. sp., nouveau

235-

Crustace cavernicole de la Serbie orientale. (Bulletin de la So­ciete des Sciences de Cluj, tome I I I , 2-е pârtie, pages 7—iO, avec 7 fig. texte). (25 fevrier 1926).

b) în anul şcolar 1926—1927.

Biospeologica, Revistă internaţională sub direcţia lui E. Rocoviţâ in care se publică studiile definitive asupra materia­lului speologic adunat de Institutul de Speologie. In curs de publicare Fascicolul 54.

Lucrările Institutului de Speologie, colecţie reunită în vo­lume, a lucrărilor care nu figurează în revista „Biospeologica" şi care sunt publicate de către personalul Institutului sau de alţi cercetători asupra materialului procurat de Institut. S'a pu­blicat în anul şcolar 1926—27 : Tomul II, 615 pagini, 523 fi­guri, 2 planşe. Este format din 23 de lucrări din care cea din­tâi este o expunere pe înţelesul tuturor al rostului şi însemnă­tăţii" Speologiei. Celelalte 22 de lucrări sunt Zoologice, etholo-gice şi morfologice asupra Copepodelor, Syncaridelor, Amphi-podelor, Isopodelor şi Coleopterelor.

E. G. Racoviţă. Observations sur la glaciere naturelle dite „Gheţarul de la Scărişoara" (Bulletinul societăţii de Ştiinţe din Cluj, Tomul I I I , Partea I I , p. 75—108, 10 figuri, 4 planşe).

R. Jeannel. Monographie des Trechinae. Morphologie com-parće et distribution geographique d'un groupe de Cleopteres. 2-е pârtie. (L'Abeille, Paris , tome XXXIII , p. 1—592, avec 651 fig. texte. (31 Janvier 1927).

Faune cavernicole de la France, avec une etude des condi-tions d'cxistence dans le domaine scuterrain. (Encyclopedie en-tomologique, VII. Paris, P . Lechevalier. 334 р., 15 planches, 74 figures) (fevrier 1927).

Une Silphide cavernicole nouveau de Dalmatie. (Bulletin de la Societe entomologique de France, 1927, p. 114—116 mai 1927).

P. A. Chappuis : Harpaoticiden aus der Kiemenhohle des Flusskrebses (Arch. f. Hydrob. Bd XVIl/3. p. 515—520, figs.) vSepf. 1926.

TJie Tierwelt der unterirdischen Gewasser. (Ed. I I I der Sammlung „Die Binnengewâsser", Einzeldarstellungen aus der Lîmnologie und ihren Nachbargebieten) (175 p. 4 pl. et 62 figs^ Scbvveizerbart'sche Verlagsbuchhandlung Stuttgart 1927).

236

Anaspidacea. (in : Handbuch der Zoologie von W. Kiickent-Jial u. T. Krumbach, voi. I I I , p. 593—606, 16 fig. August 1927).

2. A. ANGELESGU.

1. Lecţiuni de Calcul Diferenţial (Tipografia Ardealul^^Gluj). 2. Asupra unor ecuaţii funcţionale (Gozeta Matematica).

3. T. ANGHELUŢĂ.

S'a litografiat cursul de Mecanică raţională, precum şi a-plicaţiuni de Mecanica raţională.

Aşezarea în ordine naturală a rădăcinilor a două ecuaţii de giadul al treilea (Gazeta Matematică an. XXXI) . Curba polară л unei curbe plane. Generalizarea curbei diametrale la curbele strâmbe. Observare asupra ecuaţiei deferenţială generală a uni­celor (Gazeta Matematică an. XXXVI).

Sur une equation aux defferences finies (Bull. de l'acade-mie romaine X annee No. 1).

Integration d'une classe d'equations lineaires aux defferen->ces finies (Bull. de la Soc. des sciences de Cluj).

4. N. ABRAMESCU.

Lecţiuni de Geometrie Analitică urmate de Introducere ele­mentară în studiul analitic al Geom\etriilor Neeuclidiene şi No­ţiuni elementare de Geometrie Vectorială (Curs profesat Ia U-niversitate, Tipografia Ardealul, Cluj, 630 pag.).

Lucrări.

1. Sulte relazioni ricorrenti di ordine infinito (Bolletino della Unione matematica italiana, Anno IV, 1925, p. 155—158).

2. Lecţiuni de Trigonometrie (în colaborare cu V. Lupan). 3. Algebra elementară pentru clasa V (Revederea şi com-

plectarea fostei lucrări a lui Manicatide). 4. Introducere elementară în studiul analitic al Geometrii-

•lor Neeuclidiene (autografiat, profesat la anul I I I ) . 5. Asupra a două figuri asemenea (Gazeta Matematică, voi.

XXXI, Martie 1926, p. 241—244). 6. Sur le centre instantane de mouvement d'une figure plane

rariable qui reste sembldble ă elle тёте (Nouvelles Annnales de Mathematiques, VI Seire, t. I. 83 voi., Fevr. 1926).

237

7. Sur le centre instantane de mouvement d'une figure pla­ne variable avec conservation d'aire (Nouvelles Annales de Mat-hemaitiques, VI serie, t. I, voi. 83, Avril 1926).

8. Asupra dreptelor ale căror toate punctele sunt depărtate egal de trei drepte Љх1е. Drepte echidistante (Gazeta Matematică, voi. XXXI, Mai 1926).

9. Sur le mowvement des figures dans l'espace variables a-vec conservation de similitude (Societatea Română de Ştiinţe, Buletinul de Ştiinţe Matematice pure şi aplicate, anul XXIX, Ian.—Iunie, 1926, p. 1—19).

10. AJgebra practică de cl. IV (Revederea şi complectarea fostei lucrări a lui Manicatide).

11. Algebră pentru cl. V reală (Revederea şi complectarea -fostei lucrări a lui Manicatide).

12. ЕесЏит de Cosmografie pentru Licee şi şcoli secundare-de fete (Ediţia VII ) .

13. Geometria Analitică pentru cl. VII I reală (Ediţia I I ) .

5. G. BRATU.

1. Curs de Matematici generale (imprimat). 2. Analiză matematică (litografiat). 3. Ecuaţii diferenţiale (litografiat).

6. ASTRONOMIE.

Prof. Gh. Demetrescu. Sur quelques criteriunes pour determiner la Valur d'urt

objectif. Revue d'Optique theorique et eustrum entale 5 (1926). Curs de Astronomie, litografiat.

I

Petre Seergescu conferenţiar de Analiză matematică, (1925—26

A) Publeicaţii matematice. 1. In Comptes Rendus de VAcademie des Sciences de Paris

(23. XI. 1925). Sur le module minimum des racines de l'equa-tion trinome.

2. In Compte Rendu du Congres des Societes Savantes ( P a -rin 1925}. Sur l'equation aex*+b=y s .

238 3. In Annales scientifiques de l'universite de Tassy. (Т. XIV.

1926). Sur la resolution en entiers de l'equation А х 2 + В = у 2 . 4. In Compte Rendu du Congres de Liege de l'association

pour l'avancement des nciences. Quelques remarques sur Ies courbes universales.

5. In Buletinul Societăţei Române de Ştiinţe (Bucureşti Iu­lie—Dec. 1925). asupra unei teoreme a lui Laguerre.

6. In Foaia Matematică. (Chişinău. Sept.—Oct. 1925). A-supra ecuaţiilor algebrice cu toate rădăcinile reale.

7. Monografie asupra ecuaţilor cu toate rădăcinile reale. (Edit. fac. de ştiinţe din Bucureşti Nov. 1925). Litogr. 146 p. în 4°.

B) Studii de filozofie ştiinţifică.

1. Evoluţia găndirei matematice în Societatea de mâne (No-embrie şi Decembrie 1925).

2. Creaţia (matematică în aceiaş revistă (Februar 1926). 3. Gândirea matematică şi ştiinţă în Propilee literare (Mai

şi Iunie 1926). 4. Leonardo da Vinci om de ştiinţă în Roma (Ianuar 1926). 5. întoarcere la evul mediu în gândirea contimporană în

Ramuri (Mart. 1926). 6. Ştiinţa şi Religia în Lamura ( Ianuar 1926). Diferite ar ­

ticole în: Revista generală a învăţământului, Universul literar, Neamul Românesc literar şi Neamul Românesc.

C) Comunicări ştiinţifice şi conferinţe.

1. La Congresul din Grenoble al Asociaţiei pentru, înaintarea ştiinţelor (28 Iuliee 1925). Sur Ies polygones d'aire maximum in-

} scrits dans l'ellipse. 2. La Societatea matematică din Paris (8 Iulie 1925). Nou-

welle demonstration theoreme de Laguerre. 3. La Societatea de ştiinţe din Bucureşti. (Secţia matematică)

La 2 Nov. 1925. Asupra ecuaţiei trinoame., 4. Idem. La 15 Mart. 1926. Asupra introducerei notiunei de

infinit în matematică. 5. La Prietinii Ştiinţei din Craiova (20 Dec. 1925). Ştiinţă

şi Religie. 6. La Extensiunea Universitară din Cluj. (Cluj. 12 Febr.

1925). Matematica şi viaţa.

239

7. şi 8. Idem. (Oradia Mare la 6 Mart. şi Arad la 7 Mart. 1926). Leonardo da Vinci ca om de ştiinţă.

9. La Universitatea Populară din T. Severin. (30 Ianuar 1926). întoarcerea la evul mediu în gândirea contimporană.

10. La Casa luminei din T. Severin. (14 Nov. 1925). Leonardo da Vinci evoluţia mecanicei.

D) Diversee.

1. In cursul acestui an s'a litografiat cursul de Mecanică ele­mentară, făcut cu studenţii anului întâi (120 pag. în 8°).

2. Am funcţionat ca Secretar al Secţiei Matematice a'Socie-tăţei Române de Ştiinţe (Bucureşti).

3. Redactor al exerciţiilor din Gazeta Matematică. o

1926—27

1. In Comptes Rendus du congres de V Association Francaise pour Vavancement des sciences (Lyon): Sur l'enseignement de la theorie des determinante.

2. In Mathesis Voi. XLI. Mai 1927. Sur une formule reccu-rente epropre au calcul de certaines integrales.

3. In Buletinul Societăţei de -Ştiinţe din Cluj. Tome I I I . Sur le mouveement d'une particule electrisee.

4. Idem. Sur Ies polygones d'aire maximum inscrits dans le с erele.

5. In Revista Matematică din Timişoara (Voi. VII pag. 27). Asupra unor însumări.

6. In Revista generală a învăţământului (XV. pag. 239). O sistematizare a învăţământului matematicei în Hcee.

7. In Revista Ştiinţifică Adamachi: Asupra infinitului ma­tematic.

8. Studii de filosof ie ştiinţifică şi cultură generală în diferite reviste, precum în Porpilee lierare: Gândirea matematică şi via­ţa, Metodele gândirei matematice.

Comunicări ştiinţific şi conferinţe.

1. La 25 Iulie 1926 la congresul din Lyon al asociaţiei fran­ceze pentru înaintarea ştiinţelor: Sur l'enseignement de la theo­rie des determinants.

240

2. La Societatea matematică din Paris . (22 Dec. 1926). Su r la signification du laplacien.

3. La Societatea de -Ştiinţe din Bucureşti, -secţia matematică: t 2 l Mart. 1927). Asupra teoremei lui Rouche.

4. La adunarea generală a Soc. Şt. Buc. (30 April 1927): De la Neewton la Laplace.

5. şi 6. La societatea studenţilor în ştiinţe din Cluj: (30 Ian. 1927). Metodele gândirei matematice şi (31 Mart. Bicentenarul morţei lui Newton.

7. La Casa Luminei din T. Severin (12 Dec. 1926): Ce ne învaţă cerul.

La Extensiunea Universitară următoarele conferinţe: 8 şi 9. 6 Febr. la Alba Iulia şi 27 Febr. la Arad: Matematica

şi viaţa. 10 şi 11. La 28 Nov. 1926 la Târgu-Mureş şi la 28 Ian. 1927

la Cluj: Femeea şi ştiinţa. 12 şi 13 La 13 Dec. 1926 la Caransebeş şi la 30 Ian 1927 la

Turda: Privind cerul. 14. La 14 Dec. 1926 la Timişoara: Foloasele practice ale ma­

tematicei. 8. Prof. A. Ostrogovioh.

Lucrări ştiinţifice publicate de subsemnatul, în anul şcolar 1925—1926 se rezumă în:

„Studiul critic asupra originei şi desvoltărei teoriei atomico-moleculară şi a notaţiunei chimice care este expresiunea sim­bolică a ei."

Studiu care a fost prezentat la Congresul de chimie pură şi aplicată din Palermo (Italia) în luna Mai 1926 cu ocazia serbă­rilor primului Centenar al naşterei marelui chimist Italian Sta-nislao Cannizzaro.

Acest studiu a apărut în limba italiană în dările de seamă ale Congresului, şi dat fiind importanţa lui pentru studenţi­mea noastră şi prin faptul că din păcate limba italiană nu e su­ficient cuonscută în ţară mă ocup în prezen cu publicarea unei ediţii franceze a acestui studiu.

9. Prof. Dan Radulescu. (1925—26)

Prof. Dr. Dan Radulescu: Sur la couleur des spiranes Bull. Soc. Şt. Cluj I. I I I . p. 129.

241

Prof'. Dr. Dan Rădulescu: Asupra utilizării hidrocarburilor s o m a t i c e din fracţiunile de petrol. Moniteur du petrole roumain. Nr. 25—15 XII . 1925.

Prof. Dr. Dan Rădulescu: Quelques remarquen critiques sur la stabilite des spiranes. Bul. Soc. Şt. Cluj L I I I p. 142.

Prof. Dr. Dan Rădulescu şi Dr. Victor Georgescu.

Notă preliminară. Sur la teneur en iode du sel des mines de sel roumainen.

Analles des mines Roumaines Nr. 14 1925. Prof. Dr. Dan Rădulescu şi Dr. Victor Georgescu.

Idem. Deuxieme note. " Analles des mines Roumaines 10 Ianuarie 1927.

Prof» Dr. Dan Rădulescu şi Dr. Victor Georgescu. Sur la stabilite des spiranes. Bul. Soc. Şt. Cluj, I. I I I p. 150.

Lucrări efectuate în laboratoarele de sub conducerea mea: Dr. Mircea V. Ionescu Şef de lucrări chimie organică: 1. Sur une etrange reaction de substitution (2 note), una în

colaborare cu Dr. Victor Georgencu 1. notă în Buletin Tom. I I I pag. 54 1 notă sub tipar.

2. Facteurs perturbateurs du champ de Valence (2 note în colaborare cu Dr. Şt. Secăreanu) 1. nota în Buletin Tom; I I I 4 p. 112 1. notă sub tipar.

3. Contributions a l'etude des relations entre la constitution molâeulaire et la couleur. a IH-a notă sub tipar.

Publicaţii în Bul. Soc. chim. România 1. Sur la substitution dans le noyau benzenique (1 notă) în

Buletin Anul VIII 1 şi 2 1926.

Dr. Ioan I. Tănăsescu şef de lucrări chimie fizică: 1. Sur le mepanisme des reactions photochimiques de Го

nitro benzaldehyde et de quelquess-uns de ses produits de con-densation. Bul. Soc. de ch. de France t. 39. p. 1443.

2. Une nouvelle synthene des acridones. Lucrare nepubli­cată încă, fiindpatentată de către J . G. Farben Industrie — Luduigshafen.

1«

242 LABORATORUL DE CHIMIE ANORGANICĂ ŞI ANALITICĂ.

Prof. Dr. G. Spacu.

Amil 1925—26,

Lucrările originale executate în Laboratorul de Chimie An­organică şi Analitică pe anii 1925—26 şi 1926— 27 şi publicate în Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj.

Anul 1925—26.

G. Spacu: Contribution â l'etude de la constitution des sels doubles. Les ammines des sels doubles. (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I , р. 1.) (Chemiches Zentralblatt 1927 I, p. 711).

R. Ripan: Une nouvjelle methode mierohimique pour separer le zinc du cuivre. (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I p. 45). (Chemi-sches Zentralblatt 1927 I p. 775).

G. Spacu et O. Voicu: Une nouvelle methode pour le dosage de l'aniline dans une solutions aqueuse. (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I p^ 49). (Chemisches Zentralblatt 1927 I p. 1191).

R. Ripan: Contribution â l'etude de l'influence exercee par le volume des anions sur le nombre des molecules des bases fixees par le cation. (IlI-ieme note.) (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I p. 60). (Chemis. Zentr. I p. 648.)

' G. Spacu et L. Caton: Sur les ammines des sels doubles. (XH-e note.) (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I , p. 105.) (Chemis. Zentralblatt. 1927. I. p. 712).

anul 1926—1927.

G. Spacu et G. Creangă: Sur les ammines des sels doubles (XII 1-е note) (Bul. Soc, de Ştiinţe Cluj. I I I , p .160).(Chemis. Z-entrafflatt L927{ I I ^ > . 2170).

R. Ripan:-^Etude sur les cyanates metalliques. Les ammines des5 b^âMtessimples 1 ăvec lă pyridine.- (1-е note). (Chemisches ТШХ^ШтШ^^Щ 2388), :

G. Spaou et J . Dick': Analys des eaux des laos Ursul et Negru it

243

de Sovata. (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I , p. 200.) (Chemisches Zentralblatt. 1927 II , p. 2173).

G. Spacu et I. Dick: Analyse d'eau provenant de la source Balint de Bains Felix. (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I , p. 241.) (Chemisches Zentralblatt 1927. I I , p. 2173.)

G. Spacu: Contribution â la structure de la benzidine; ben-zidiammines. (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I , p. 258.) (Chemis. Zentralblatt. 1927. I I , p. 2391).

R. Ripan: Une nouvelle reaction tres sensible pour differen-cier l'acide phtaiique de terephtalique. (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I , p. 308.) (Chemisches Zentralblatt. 1927. I I , p. 2466.)

R. Ripan: Etude sur les cyanates metalliques. Etude sur î 'aluminium. Une nouvelle reaction, plusieurs separations, et uri nouvelle methode gravimetrique pour le dosage de cet element. Ш-eme notes.) Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I , p. 311. (Chemis. Zentralblatt. 1927 I I , p. 2389.)

G. Spacu et O. Voicu: Contributions â l'etude de la constitu-lion des sels doubles. Les ammines doubles de la classe des iodu-res. (XIV-e note.) (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I , p. 321.) (Che­misches Zentralblatt. 1927 II , p. 2170.)

G. Spacu: Une nouvele methode gravimetrique pour separer le fer du mercure. (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I , p. 394.) (Che­misches Zentralblatt 1926 I-a p. 987.)

G. Spacu et J . Dick: Un nouvelle methode pour le dosage du cobalt (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I . p. 415.) (Chemisches Zen­tralblatt. 1927 II , p. 300.)

G. Spacu et J . Dick: Une methode rapide pour la determinai-;son du nickel, (Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj. I I I . p. 420.) (Chemi­sches Zentralblatt 1927. I I , p. 2214.)

10. INSTITUTUL DE GEOLOGIE-PALEONTOLOGIE.

a) anul 1925—26 . •

a — Prof. Dr. I. P . Voitesti, a continuat studiul Subcarpa-tijor meridionali ai Munteniei şi spre Apus de Valea Cricov— , Yalea Puturosul până, la Dârtboviţa, până la marea Linie tecto-

16*

244

nică a Dâmboviţei prin care ei se separă đe Depresiunea Getica1

a Olteniei şi Munteniei apusene.

b — Dl Şef de lucrări Dr. Ştefan Mateescu a continuat stu­diul şi dezvoltarea zăcămintelor de cărbuni în partea de N W a basmului Transilvaniei lucrare începută anul trecut şi finită anul acesta şi care va fi publicată în seria de publicaţiuni „Stu­dii technice şi economice" ale Institutului Geologic al României (Bucureşti).

Tot d-sa a putut determina în anul acesta şi locul de prove­nienţă al Colecţiunii de Insecte fosiele cumpărat de Institutul nostru de la Dl Mallasz din Deva, care n'a voit a ne indica şi lo­calitatea de unde a adunat aceste fosile din Mediteranianul Jud. Huniedoara şi acesta în vederea însărcinării ce a primit din partea noastră să meargă la Viena ca să o determine în cursul anului 1926—27, în Viena găsindu-se şi o bibliotecă specială ş i materialul necesar de comparaţie, cea ce Institutul nostru n u posedă.

с — Dl Asistent, Licenţiat Val. Luca a fost trimis în anu l acesta la Institutul de Geologie Aplicată, nou înfiinţat la Stras-bourg, spre a face mai de aprope cunoştinţa cu metodele spe­ciale ale acestei noui ştiinţe, în vederea pregătirii specialiştilor de care ţara noastră are absolută nevoie. Cursurile acestui Institut fiind de 2 ani, d-sa va rămâne acolo şi pe anul viitor..

d — Dl Preparator Ion Maxim, în urma studiilor Întreprin­se cu deosebit succes în anul trecut privitor la determinarea cau­zelor care provoacă ridicarea temperaturii lacurilor sărate de Ia Sovata, verificând pe cale ştiinţifică la faţa locului, cu apara te speciale, hipoteza lui Kalecsinszky şi altora pentru explicarea acestui interesant fenomen, din datele culese şi verificările făcute şi-a alcătuit subiectul tezei de licenţă „Lacurile sărate calde de la Sovata" — Studiu limnologic prin care se esplică în mod ştiin­ţific şi experimental fenomenul încălzirii. Lucrarea aceasta va apare în „Revista Muzeului de Geologie Mineralogie al Univ. din Cluj".

In urma rezultatelor atât de fructoase obţinute de Dl Maxim la Sovata, dsa a fost însărcinat cu extinderea acestui studiu şi deci cu verificarea acestor rezultate şi asupra celorlalte lacuri sărate din Transilvania, astfel că în vara anului 1926 d-sa a s tu -

245

diat din punctul acesta de vedere şi lacurile sărate de la Gojocna, Turda şi Ocna Sibiului.

2. LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE DE LABORATOR ŞI PUBLICAŢIUNI.

Dl Prof. Dr. I. P. Voiteşti a dat la lumină următoarele lucrări ştiinţifice:

a) Lucrări apărute.

„Revista Muzeului de Geologie-Mineralogie", No. 2 Voi. 1 (actualmente în broşaj) în colaborare cu colegul nostru Prof. Юг. V. Stanciu.

Elemente de Geologie, cu o privire specială asupra Geologii Românii, Edita a I l -a , revăzută şi corijată, în Editura „Ardeam lul",:Cluj 1924.

Considerations sur la Geologie des massifs de sel des Regions Carpathiques de la Roumanie. Comptes Rendus du Congres Geo-logique Internat. X I I I Sess. de Bruxelles 1922. Fasc. I I I , pag. 1389—1400. Liege 1926.

Considerations sur la Geologie des Gisements de Petrole des Regions Carpathiques Roumaines, idem, idem, pag. 1401—1406.

Geology of the salt domes in the Carpathian Region of Ruma-nia, Bulletin of the American Association of Petroleum Geologists, Voi. IX. No. 8, pag. 1165—1200. University Chicago Press. Chi­cago. U. S. A. 1925.

Betrachtung uber die Tektonik und dos alter der Karpa-thischen Salzstocke. Mitteilungen der Geographischen Gesell-schaft in Wien. Bd. 69, pag. 242—252. Wien 1926.

Tabloul denumiritectonice (în limbile franceză, germană şi română) . Dările de samă ale Şed. Instit. Geoolgic al României. Voi. VIII (1920), pag. 232—238. Bucureşti 1926.

Discuţiuni cu privire la comunicarea dlor Macovei şi Atana-siu, Structura geologică a Văii Bistriţa, etc D. S. ale Şed. Instit. Geol. Voi. VIII (1920) pag. 101—104. Bucureşti 1926.

Discuthmi asupra vârstii şi notaţiunii sării pe hărţile Geo­logice. D. S. idem, idem, pag. 7—15. Buc. 1926.

Consideraţiuni cu privire la comunicarea dlui Preda: Geo­logia regiunii din stânga Teleajenului. D. S. ale Şed. Inst. ete.' Voi. IX (1921), pag. 27—44. Bucur. 1926.

Cutremurele de pământ (16 pag. şi 6 fig.). Extras din re ­vista „Societatea de Mâne". Cluj 1926.

b) Lucrări scrise şi comunicate. Contributions ă la connaissance de Vextension des numntuli-

tes de Grande taille dans les Regions Carpathiques en partictdier et dans celles mediterraneennes en general. (Avec deux esquisses et quatre planches). Comunicare la Congresul Geologic Interna­tional, XIV Sess., ţinut în mai 1926 la Madrid.

Metode noui, Geofizice, în serviciul Geologii aplicate. Comu­nicat la Congresul studenţilor Olteni din Târgu-Jiu 1926.

Pregătirea unui volum didactic de „Elemente de Geologie", redus pentru necesităţile eleviior de CI. VIII . R. M. de liceu.

Pregătirea întregului material paleontologic, descriere şi figuri (peste 378 clişee după desemn în peniţa) în vederea pub­licării cursului de Paleontologie.

Cărbunii naturali. Modul lor de naştere şi de carfoonificare — zăcămintele de cărbuni din România. Curs ţinut în Aprilie 1926 la Şc. Politechnică din Timişoara cu studenţii anului IV,

Dl şef de lucrări Đr. Ştefan Mateescu.

a) Lucrări apărute.

Observaţmni Geologice şi Morfologice asupra depresiunii Huedinului; Anuarul Inst. Geol. al României, Voi. XI (1925—26), pag. 349—387 (avec resume francais). Bucureşti 1926..

b) Pe cale de publicare. Date noui asupra structurii Geologice a depresiunii Zălmdui

im Revista Muz. Geolog.-Mineral., Cluj, Voi. 2).

Dl Preparator Ion Maxim.

a) Pe cale de publicare. Contribuţiuni la expilcarea fenomenului de încălzire, al ape->

lor, lacurilor sărate de la Sovata (idem).

D) Activitatea Extrauniversitară.

1. Dl Profesor Dr. I. P. Voiteşti.

a — In 1926 a fost solicitat din nou de Şcoala Politechnică din Timişoara să tină cursuri de specialitate cu studenţii anului al IV-lea, şi în Mai 1926, în 4 şedinţe de câte 2 ore a ţinut tin curs despre: Cărbunii naturali. Modul lor de naştere şi de carbonificare. Zăcămintele de cărbuni din România.

In Mai 1926 a participat la Congresul Geologic Internaţional din Madrid (a XIV-е Sesiune) unde a reprezentat şi Universita­tea din Cluj şi unde a fost onorat cu conducerea discuţiunilor, ca preşedinte, al Secţiunii ce se ocupă cu comunicări asupra Fora-miniferelor terţiare şi în special cu genul Nummulites.

A participat la I-ul Congres Internaţional de foraj care a av,ut loc ţn Bucureşti în 1925.

Solicitat de mai multe societăţi şi cercuri ca: Extensiunea Universitară din Cluj, Prietenii Ştiinţei din Craiova şi Ateneul Popular din Timişoara, a ţinut mai multe conferinţe cu subiecte geologice în Braşov, Craiova, Timişoara, etc.

Solicitat de studenţii Olteni, a le conduce dezbaterile Congre­sului anual de la Târgu Jiu, ca preşedinte de onoare, a avut ma­rea satisfacţie a contribui la închegarea unei noui legături sufle­teşti între studenţi şi profesori, creiând astfel şi un precedent care, urmat cu solicitudine, va da cele mai neaşteptat de înbucu-rătoare roade.

Solicitat de Ministerul Sănătăţi publice, a participat în 2 rân­duri (la Minister şi la Băile Herculane) la discuţiile contradic­torii asupra rapoartelor Prof. Knett de la Wiena şi Prof. I. P . Voiteşti de la Cluj cu privire la mijloacele de captare a izvoare­lor termale de la Băile Herculane, discuţiuni la care în afară de Dl Ministru, Secretarul General şi Directorul General Balne­ologie, au mai participat .Directorul Şcoalei Politechnice din Bu­cureşti, reprezentanţii Institutului Geol. al României şi alţii, a avut marea, satisfacţie ştiinţifică ca părerile d-sale să fie în to­tul aprobate. ,

• a) anul 1925—26 1. Lucrări pe teren.

t In vara anului 1927, .personalul ştiinţific al Institut, de Geo-Jogie-Paleontologie .a executat următoarele lucrări pe teren:....

248

а — Dl Prof. Dr. I. Р. Voiteşti. Intre 18 Iulie şi 1 Septembre a făcut studiul detaliat al zonei anticlinale Slatioara (Vâlcea)— Săcel—Maghireşti-—Voiteşti—Tg. J iu (Gorjiu) atât din punct de vedere structual, cât şi din punct de vedere al Geologiei aplicate (Petrol şi Gaze). De la 4 până la 25 Septembre a luat parte ac­tivă la conducerea excursiunilor Congresului Geologic al Asoc. Carpatine, în Carpaţi şi Dobrogea.

b — Dl Şef de lucrări Dr. Ştefan Mateescu. însărcinat de Institutul Geologic al României, Bucureşti, a executat ridicări geologice în depresiunea Huedinului, completând datele asupra regiunii nordvestice a Basinului Transilvaniei.

Cu concursul Ministerului de Agricultură şi al Academiei Agricole, a început (paralel cu studiul geologic) un studiu al solurilor din regiunea nordvestică a Basinului Transilvaniei.

с — Dl Asistent Val. Luca. A terminat cu succes cursurile Şcoalei „Ecole Naţionale Superieure du Petrole" din St^asbourg, obţinând diploma de Inginer-Geolog,

d — Dl Preparator I. Maxim. A continuat cercetările înce­pute în anii precedenţi asupra lacurilor sărate din Transilvania şi în special anul acesta s'a ocupat de Lacul sărat de la Gojocna şi cel din regiunea Reghinului Săsec.

2. LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE — PUBLICAŢIUNI ALE PERSONALULUI ŞTIINŢIFIC.

a) Lucrări apărute:

Revista Muzeului Geologic-Mineralogic, Voi. I I . No. 1, pre­zentată ca omagiul Congresului Geologilor din „Assoc. pour l'avancement de la Geologie des Garpathes", Reuniunea (I l -a) din Bucureşti, Septembre 1927, conţinând 60 pag., 5 planşe epa-leontologice şi 5 schiţe de hărţi şi рГоШе geologice.

Considerations Geologiques sur la Genese du petrole et sa mise en Gisements, în Volumul omagial în onoarea Profesorului Gorjanovici—Kramberger (1925), Zagreb 1927.

Les nummuiites de grande taille des regions carpathiques et leur distribution geographique, cu 3 planşe paleontologice. Rev. Muzeului Geol.-Miner. Voi. I I , No. 1, Cluj 1927.

ContrihuUons â Vetablissement de Гаде du Paleogene du facies de ftisaru dans les subcarpathes meridionales, cu o schiţă

249

geologică şi 10 profile. Rev. Muz. Geol.-Min. Voi. I I , . No. 1, Cluj. J927.

Contributiom ă la connaissance des unionides ponUennes de Roumanie (cu 1 planşă paleontologică). Rev. Muz. etc. Voi. I I , No. 1, Cluj 1927. Aci se descrie pentru prima dată o formă de Unionid din Ponţianul Subcarpaţilor.

Contributiom a la connaissance des arUodactyles en Rou­manie (cu o planşă). Rev. Muz. etc. Voi. I I , No. 1, Cluj 1927. Se reprezintă pentru prima oară impresii de paşi de un Par idi-gitat de felul căprioarei (Dicrocerus ?) pe gresiile Mediterania-nului (Helveţian) Subcarpaţilor meridionali.

Un cas curieux de fonte de greş dacien de Baicoi (Pra­hova) sous Vaction du trepan rotary. Rev. Muz. etc. Voi. I I , No. 1, Cluj 1927.

o

Elemente de geologie pentru clasele superioare de liceu (E-diţie redusă şi aprobată de Minist. Instr. în 1927. Editura „So-cec", Bucureşti 1927.

b) Comunicări făcute şi lucrări pregătite.

La tectonique des suibcarpathes meridionales e\t leurs rap-ports avec la depreession getique. Comunicare făcută la Congres de l'Assoc. pour l'avancement de la Geologie des Carpathes. Şe­dinţa din 14 Sept. Ruoureşti 1927.

Cursul de paleontologie. Partea I. Nevertebratele.

D-l Şef de lucrări Prof. Dr. Ştef. Mateescu.

a) Lucrări apărute.

Cercetări geologice în partea externă a curburii sudestice a Carpaţilor români (300 gag. cu 1 har tă geologică în colori, o schiţă tectonică, două planşe cu profile şi 37 profile în text). Teză. Anuar. Instit. Geol. al Rom. Voi. XI I pe 1926. Bucureşti 1927 (Resume francais).

Date noui asupra structurii geologice a depresiunii Zălau-lui (Cu două hărţi geologice şi o planşe cu profile). Rev. Muz. Geol.-Miner. al Univ. din Cluj. Voi. I I . No. 1, pag. 30—60 : Cluj 1927 (Resume francais).

250

b) Lucrări pe cale de tipărire şi în pregătire. Raport asupra cercetărilor geologice din vara anului 1923

în regiunea dintre V. Putna şi V. Şuşiţa (structura geologică a Muntelui Răchitaşul).

Cărbunii de la Guciulat, V. Someşului (Nord-vestul Tran­silvaniei). 1926.

Structura geologică şi tectonică a părţii nordvestice a Ba-sinului Transilvaniei.

Câteva soluri din partea nordvestică a Basinului Transil­vaniei.

Intre 1 Ianuarie — 15 Aprilie 1927 a fost trimis,la Wieiia de Direcţiunea Institutului de Geologie, cu subvenţia (de 30.000 lei) acordată de Ministerul Cultelor şi Artelor, unde în Muzeul (Naturhistorische Stadtmuseum), Secţia Entomologică de sub direcţia D-lui Prof. Hofrat Rebel s'a ocuipat cu studiul formelor de Insecte fosde din Sarmaţianul inferior, Valea Streiului — Colecţia Mollass, ce se află în posesia (cumpărate) Muzeului de Geologie-Paleontologie al Universităţii din Cluj.

Tot la Wiena, în Institutul de Paleontologie al Prof. O. Âbel a determinat câteva forme de Dinosaurieni (dinţi), colec­taţi de D-sa din stratele daniene de la Pui, Val. Streiului, Haţeg.

D-l asistent V. Luea. a) Lucrări apărute.

La repartUion des ooccolithes dans les terrains petroliferes de Roumanie et son utUisation pour l'etude geologique des son-dages. Annales de l'Office National des Combustibles Liquides. I I -е Annee, 2-е livrais pag. 465—469. Par is 1927.

b) Lucrări în curs de publicare şi în pregătire. Contrîbut. â la geologie du bassin de la Tramyîmnie^et spe-

cialement ă celle du gaz methan. La faune de foraminiferes miocenes de la region ă l'Est de

Turda (în colaborare cu D-na Luca).

D-l preparator I. Maxim. . Un rezumat al cercetărilor d-lui Maxim asupra lacurilor

sărate de la Ocna Sibiului, publicat de Direcţiunea Generală. Balneologică în „Revista Balneologică".

D) Activitate extrauniversitară.

1. D-l Prof. Dr. I. P. Voiteşti.

a) Ga şi în anii precedenţi, a fost solicitat de Şcoala Pol i -technică din Timişoara să facă un curs de specialitate cu stu­denţii an. IV şi anume în ultima săptămână a lunei Mai (1927) a ţinut cursul de Geologia şi geneza zăcămintelor de Petrol şi Cărbuni.

b) Solicitat de Pr imăria Urbei Brad, a studiat (în Noembre 1926), secundat de d-l Preparator I. Maxim, cauzele inundării regiunii Bradului de apele Crişului Alb şi mijloacele de îndrep­tare, studiu ale cărui rezultate au fost consemnate într 'un r a -

O

port amănunţit, înaintat Urbei Brad în Ianuarie 1927. c) In urma unei invitatului speciale a Direcţiunii Şcoalei

Ecole supereme naţionale du Petrole" din Strasbourg (Franţa) a ţinut cu elevii acestei scoale, între care erau şi români, între 3 şi 8 Aprilie 1927, două cu r su r i : unul despre Structura geo­logică a regiunilor carpatice, ca introducere, şi altul despre Ză­cămintele româneşti de petrol — structura şi distribuţia lor.

Cu ocaziunea aceasta, Soc. de Ştiinţe din Strasbourg, la iniţiativa Prof. de Geologie Chaput, a convocat o şedinţă spe­cială în sala de curs a Laboratorului de Geologie, în care D-l Prof. Dr. I. P . Voiteşti a fost rugat să expună părerile sale asupra Structurii zăcămintelor de sare din România, la discuiţie-luând parte atât Profesorii (Friedel, Miller, Chaput, e tc ) , cât şi inginerii exploatărilor de petrol de la Pechelbronn şi ai sa­linelor din Valea Rhinului.

d) A participat, ca membru în Comitetul de organizare şi de conducere al Secţiunii Române, la Congresul „Assoc. pour l'a-vancement de la Geologie des Carpathes" Reuniunea а I I , care-a avut loc în Bucureşti între 4 şi 25 Septembre 1927.

el A fost solicitat de D-l Prof. Marcet Riba de la Universi­tatea, din. Barcelona, sure a-şi comunica observaţiunile ştiinţi­fice fpcute cu ocaziunea vizitei regiunii salinelor din Catalonia. pe timpul Congresului internaţional de Geologie din Madrid /1926), observaţium care împreună cu unele dintre fotografiile-făcute, vor apare într'o revistă ştiinţifică locală (Ciencia).

252 f) A Unut în timpul anului următoarele 8 conferinţe publice

eu subiecte ştiinţifice, şi anume : Pentru Universitatea liberă, la Bucureşti, cu subectul „Metodele noui, geofizice în serviciul Geologii" ; pentru Ateneul din Gâmpina, cu subiectul „Originea petrolului şi a zăcămintelor româneşti de petrol'1; pentru Ate­neul din Turnul Severin, cu subiectul „Cum nasc şi mor Mun­ţii ; pentru Extensiunea Universitară din Cluj 5 şi anume : la Cluj „Vărstea Pământului", la Petroşani şi la Lupeni „Cum nasc zăcămintele de Cărbuni", la Deva „Cutremurele de pământ" şi la Arad „Legendele Poioapelor în lumina Geologiei".

g) In cursul anului acesta a fost ales ca preşedinte al Sec­ţiunii ştiinţifice din Cluj a „Astrei".

2. D-l Şef de lucrări Prof. Dr. Ştef. Mateescu. a) Ca Profesor Conferenţiar a ţinut cursul şi lucrările prac­

tice de Mineralogie, Geologie şi Paleontologie cu studenţii Aca­demiei de Agricultură din Cluj.

b) A luat parte la Reuniunea Asociaţiei Geologilor Carpa­tini şi la excursiunile organizate în acest scop în Carpaţi ş i Dobrogea între 4 şi 19 Septembre 1927.

11. Prof. I. Д. Scriban.

1. Sur la Morphologie des noyana de l'epithelium digestif -chez Misgurnus fossilis. I. A. Scriban.

2. Observations sur la musculature du tube digestif des Co-nitides L A . Scriban.

12. INSTITUTUL DE BOTANICĂ SISTEMATICĂ.

Director : Prof. A. Borza.

Muzeul Botanic a publicat în 1925/26 şi distribuit în străi­nătate şi ţară în cursul anului volumul al VI-lea din publi­caţia sa ..Flora Romaniae exsiecata". la care au colaborat 24 specialişti din ţară, iar în cursul anului 1926^27 a publicat şi răspândit fascicolul VII din această monumentală lucrare.

D) Buletinul Institutului. •

Din „Buletinul de informaţii al Grădinii botanice şi al Mu-••zeului botanic dela Universitatea din Cluj" am publicat voi. V

253-

complect împreună cu două apendice, cu contirbuţii botanice importante.

In schimbul acestei publicaţii am primit din tară 22 şi din străinătate 34 reviste de specialitate.

E) Activitatea ştiin^ţifică a personalului.

Borza, Al., 1925. Dare de seamă despre starea Muzeului Bo­tanic şi a Grădinii Botanice dela Universitatea din Cluj în ani i 1923 şi 1924. — Compte rendu sur l'activite du Musee et du J a r -din Botaniques de l'Universite de Cluj pendant les annees 1923 et 1924. (Resume). (Buletinul de Informaţii al Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. IV, No. 4, p. 106—116).

Borza, AL, 1925. Notiţe botanice din Riviera Olteniei. (Ar­hivele Olteniei, t. IV, No. 18—19, p. 151—152).

1925.0 Problema Muzeului Naţional al Ardealului. (Buletinul de Informaţii al Grăd. bot. şi al Muz. bot. dela Univ. din Cluj, t. V, No. 1—2, p. 7—25).

1925. Starea de astăzi a cunoştinţelor noastre despre filo-genia plantelor. Explicaţii la o nouă schemă diagramatică repre ­zentând filogenia regnului vegetal. -— Nos connaisances actuelles sur la phylogenie des plantes. Explications d'un nouveau d ia-gramme representant la phylogenie du regne vegetal. (Resume). 1 pl. (Buletinul de Informaţii al Grăd. bot. şi al Muz. Bot. dela Univ. din Cluj, t. V, No. 1—2, p. 26—37).

et E. Pop. 1925. Bibliographia botanica Romaniae. (Buleti­nul de Informaţii al Grăd. bot. şi al Muz. bot. dela Univ. din Cluj, t. V, No. 1—2, p. 4 6 ^ 8 şi 101—166). In colaborare.

Bujoreann, Gh., 1925. Date meteorologice pe anul 1924, cu ­lese de Staţiunea meteorologică a Grădinii Botanice din Cluj (Buh. inf. t. IV. p. 122—124).

Date meteorologice pe 1925 (L. c. t. V. Арр. I I . p. 13—15). Pop, E., 1925. Bibliographia botanica Romaniae. (In cola­

borare cu Al. Borza. Vezi mai sus). Gurtler, C, 1925. Catalog de seminţe oferit pentru schimb

de Grădina Botanică a Universităţei Cluj. (Bul. inf. voi. V. Арр. I., р. 1—22). In colaborare cu Al. Borza şi G. Filip.

1926—27.

Din „Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului botanic

dela Universitatea din Cluj" s'a publicat în cursul anului 1926 —27 volumul VI (1926) complect şi un Apendice al voi. VII (1927). Această publicaţie ştiinţifică — singura revistă botanică românească — se trimite în schimbul alor 60 publicaţii perio­dice din ţară şi mai ales străinătate.

Mai observăm, că ambele institute botanice scot în colabo­r a r e broşurile „Contribuţiuni botanice din Cluj" — din care a a-jpărut No. 8 — conţinând retipăriri din Bul. Soc. de Ştiinţe Cluj etc.

E) Activitatea Ştiinţifică a personalului. Publicaţiile Prof. Al. Borza.

In „Societatea de mâne (Cluj) : „Congresul intern, de Bo­tanică din Ithaca". Curente sociologice în studiul sistematic al plantelor". „Flora Romaniae exsiccata". O Duminecă la Româ­nii din America". „Pr in Parcurile Naţionale din Statele Uni­te". „In ţara Mormonilor". „Chicago cultural". „Vizitând Uni­versităţile din Statele Unite",

In „Transilvania" (Sibiiu): „Florile din munţii lui Avram Iancu". »'• In „America" din Cleveland: „Vieaţa socială a plantelor"; - In „Revista Ştiinţifică V. Adamachi" (Iaşi) : „Protecţiu-nea Naturii în România".

V In „Natura" (Bucureşti): „Ne trebue o lege pentru Protec­ţ ia naturii".

In „Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic dela Univ. din Cluj".

' 1. „Contribuţiuni experimentale la cunoaşterea problemei originei florelor insulare". Experimental contributions to the knovvTedge of the origin of island floras (1. c. Voi. VI, p. 73— W). -In colaborare cu G. Bujorean.

2. Schedae ad „Floram Romaniae exsiccatam" a Museo Botânico Universitatis^ Clusiensis editam, Directore Al. Borza. (1. c, voi. VI, p. 81—102). In colaborare eu E; I. Nyârâdy şi alţii. ':' " - "\ '•'>-'• -•• • - v • ' . • :••

3. Catalogul de seminţe oferite pentru schimb de Gr. bot. — Catalogue des graines .offerfes en echange par le Ja rd in Botanique .de l'.Universite. de Cluj. (1- a .vo i , VI, Appendix I, pag. 1—24). In colaborare cu G. Giirtler şi G. Filip.

255;

4. Bibliographia botanica Romaniae. (1. c. voi. VI. 65— 71 şi 132—134). In colaborare cu E. Pop.

5. Dare de seamă despre a. 1926 (1. c. voi. VII. Арр, I . p . 1—12.

A referat asupra publicatiunilor de Botanică pură din România la „Botanical Abstracts" şi pe urmă la „Biological Abstracts" din Philadelphia (U. S. A.). A redactat „Buletinul" institutului.

E. I. Nyârădy, conservator.

1. Adonaţiuni la Flora României. I I . — Glossen zur Flora Rumaeniens I I . (Resume). Buletinul Grădinii bot. şi al Mu­zeului bot. dela Universitatea din Cluj. t. VI. No. 3—4. p. 126—131.

2. Trilopetalum, novum genus e familia Cruciferarum. Ungarische betanische Blâtter. t. XXIV (1925), No. 1—12. p. 97—106. . ; ,

Emil Pop, şef de lucrări .

In Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic dela Univ. din Glu.i :

Bibliographia botanică Romaniae (voi. VI. p. 65—7 ; 132 —134). In colaborare cu d-l prof. Dr. Al. Borza.

In Revista ştiinţifică „V. Adamachi" (Iaşi). 1. Un nou centru de experienţe serodiagnostice (voi. XII I ,

No. 1 v. 36—37). 2. Binecuvântările Nilului, (voi. XII I . No. 3, p. 118—124).

In „Renaşterea" (Cluj). Prin Dobrogea de Sud (I—IV). In „Botanicul Abstracts" a făcut referate asupra lucrări­

lor româneşti de botanică aplicată (agricolă-silvică).

Gheorghe Bujorean, asistent. 1. In colaborare cu D-l Prof. Dr. Al. Borza „Contribuţiu­

ni experimentale la cunoaşterea problemei originei. florelor in­sulare" Bul. Gr. Bot. şi Muz. Bot. Cluj. v. VII. "p. 73—80. '

2. Notiţe teratologice. 1. c. ,p . 124—125. 3. Date meteorologice pe a. 1925, culese de staţiunea me­

teorologică a Grădinii Botanice din Cluj. voi. VII, Apendlx I . 13—15. • . S-, ' ' ' , , 4 ; :

4. Colaborat la Flora Rom. Exsicc. dela apariţie. . ;

256

С. Giirtler, şef de culturi.

Catalogul de seminţe oferite pentru schimb de Gr. bot. — In colaborare cu G. Filip şi directorul.

13. Prof. I. Grinţescu.

Curs elementar de Botanică generală ed. I I (curs lito­grafiat).

14. Prof. Dr. Victor Stanciu.

a; Lucrări ştiinţifice.

1. „Formele cristaline ale Cerussitelor dela Dognecia şi Rusca-Montană". (Revista Muzeului Geologic-Mineralogic al U-niv. Cluj. Voi. I. No. 1. pag. 89—96).

2. „Talcul dela Gerişor". (Revista Muz. Geol.-Miner. a l Univ. Cluj. Voi. I. No. 1. pag. 101—104).

3. „Determinarea feldspaţilor calcosodici pe baza birefrin-genţei lor în secţiuni determinate : Zona de simetrie a maclei de albită (-L 010)". (Revista Muz. Geol.-Miner. Univ. Cluj. Voi. I. No. 2).

4. „Birefractometrul în serviciul metodei Feodoroff pentru determinarea mineralelor". (Revista Muz. Geol.-Mineral. al Univ. Cluj. Voi. I. No. 2).

b) Lucrări didactice.

5. „Lumina Roentgen". (Fizica experimentală. Ciortea-Blaga. 1925. Voi. I. pag. 397—403).

6. „Minocularul stereoscopic Reichert şi aplicările lui în Mineralogie". (Revista „Societatea de mâine" 1925).

7. „Gh. M. Mugoci". (Necrolog. Revista „Societatea de mâi­ne". 1925).

8. „Congresul geologic al „Asociaţiei Carpatice". (Rev. „Soc. de mâine" 1925).

c) Conferinţe.

9. „Cât de minunate sunt lucrurile Tale". (Conferinţă ţi­nută la Soc. Femeilor ortod. Cluj ; publicată în Anuarul fes­tiv al lic. „A. Şaguna", Braşov. 1925).

257

10. „Geologia ţinutului dintre Timiş-Mureş şi Băile Lipo-vei". (Conferinţa ţnută asupra geologiei locale a Băilor Lipo-vei în August 1925).

11. „Naşterea şi moartea pietrelor". (Conferinţa ţinută* în 6 Dec. 1925 în Braşov şi Blaj).

12. „Pământul şi istoria". (Conferinţă ţinută la adunarea generală a „Asociaţiunii" la Reghin. 1925).

D-l Şef de lucrări Dr. Victor Laţiu.

1. „Birefringenta Feldspaţilor-Plagioclaşi din seria Ande-sinei şi studiul microscopic al rocelor cu Andesine din Transil­vania". (Teza de doctorat în manuscris susţinută în 3 Iunie 1925).

2. „Svtudiul microscopic al bazaltelor cu înclusiuni exogene de Cuarţ de la Racoşul de jos. 1925". (Publicat în Rev. Muz. Geol.-Miner. al Univ. Cluj. Voi. I. fasc. 2).

Lucrări şi ridicări pe teren în vara anului 1925 în regiu­nea Praid-Corond-Odorhei, ca o completare a lucrărilor din va­ra anului 1924 întreprinse în Valea Oltului superior (Racoş-Varghiş-Copeni) în vederea colectării de material pentru colec­ţia Institutului Mineralogic-Petrografic.

Conferinţe.

1. „Delta Dunării". 2. „Vulcanismul şi fenomenele vulcanice din ţara noastră"

(ambele cu proiectiuni, la „Soc. asistenţilor de la Fac. de li­tere şi ştiinţe. Cluj).

3. „Cutremurele de pământ" (cu proiectiuni, în Aiud). 4. „Bogăţiile principale din subsolul ţării româneşti : pe-

trolul-sarea-gazul natural", cu proiectiuni, în Teiuş (ambele conferinţe au fost ţinute în vacanţa Paştilor 1925, invitat de Cercul studenţilor Alba de jos).

5. ..Acumulatori naturali de energie". 6. „Manganezul şi mineralele de mangan". 7. „Cariere de Marmoră". 8. ..Fenomenele vulcanice în ţara noastră". 9. ..Minereurile de aluminiu şi industria aluminiului în ţa­

ra noastră". 17

258

10. „Aurul munţilor noştrii". 11. „Gazul natural din basmul Transilvaniei". (Articole

ştiinţifice publicate în Revista „Soc. de mâine" m rubrica „Pro­grese ştiinţifice". 1925—1926).

12. „Bogăţiile ascunse în pământul ţării noastre". (Broşu­ră ilustrată de popularizare publicată în Biblioteca „Cultura Poporului", Cluj. 1925).

D-şoara asistent Marcela Călugăream.:

„Zăcămintele de Bauxit din România" (teza de licenţă în manuscris).

Lucrări pe teren pentru colectarea de material (Bauxite) în Valea Iadului-Râmeţ-Coasta Arsă-Bihor.

D-şoara preparator Adriana Ciorogariu.

„Tufurile dacitice din România" (teză de licenţă în manus­cris. 22 Iunie 1926).

Lucrări pe teren pentru colectarea de material în Munţii Apuseni (Roşia-Montană-Abrud-Zlatna-Brad).

15. INST. DE GEOGRAFIE.

Director : Gh. Vâlsan.

1925—26.

Activitatea Institutului de Geografie a fost concentrată a-supra publicării voi. I I al „Lucrărilor Institutului de Geogra­fie din Cluj (Travaux de lTnstitut de Geographie de Cluj (Rou-înanie)" care cuprinde şapte studii de Geografie umană şi Mor­fologie (320 pp. octav mare, 24 fig. în text, 11 hărţ i şi 34 plan­şe cu 60 fotografii). In afară de aceasta, directorul Institutu­lui. G. Vâlsan. a mai tipărit separa t : Har ta Moldovei de Di-mitrie Cantemir, Analele Acad. Rom. 1926 ; Coasta de Argint, Bul. Soc. R. R. de Geografie, 1926 ; precum şi alte studii mai mărunte de geografie, în diferite reviste.

Din personalul Institutului au mai publicat : S. Opreanu, asistent: Terra Siculorum, Cluj, 1925 şi câ­

teva articole de conţinut geografic în revistele Societatea de mâine şi Transilvania şi în Calendarul Asociaţiunii.

259

E. Sighiarteu, asistent, a publicat o monografie a comunei Agrieş, Dej, 1926.

R. I. Gălinescu, preparator : câteva articole în revista Ar-chivele Olteniei.

Prof. Meruţiu a publicat : „O exoursiune în Delta Dună­ri i" apărută în „Lucrările Institutului de Geografie" Voi. II» A' mai ţinut conferinţe la „Astra" şi la „Extensiunea univer­si tară",

1926—27

Activitatea Institutului a fost concentrată asupra pregă­t i r i i materialului pentru voi. I I I al „Lucrărilor Institutului de Geografie din Cluj", a cărui publicare s'a început în luna Mai, 1927. Afară de aceasta, directorul Institutului, G. Vâlsan, a mai tipărit : O ştiinţă nouă : Etnografia, în Biblioteca Secţiunii geografice *şi etnografice a Astrei, Cluj, 1927, precum şi alte studii de Geografie şi Etnografie în diferite reviste (Graiul nostru).

Din personalul Institutului au mai publicat : Sabin Oprea-nu : Săcuizarea Românilor prin religie, Cluj, 1927, (Nr. 2 din bibi. Astra).

Râul Gălinescu : Musca columbacă în Archivele Olteniei.

16. Gh. Athanasiu, cont. supl. 1. G. Athanasiu : Sur la radioactivite de l'eau de Cluj et

son origine. Nota Bull. Ac. Rom. X. No. 4—5. 1926. 2. G. Athanasiu : Radioactivite de quelques sourus mine-

xales, thermales et d'eau donce de Transylvanie, de Grişana et •de Banat. In Inst. Geologic al. Rom. voi. XII . 1926.

Lucru de vulgarizare : G. Athanasiu. Radioactivitatea apei potabile din Cluj şi

valoarea ei medicală. Clujul Medical No. 5. 1927.

17*

Tabla de materii. 1 . Rectoratul р " ј р а

Senatul Universitar 3 Comisia Căminurilor 4 Comisia Bibliotecii . . . б Personalul Rectoratului şi Administraţiei 6 Statistica studenţilor 8

2. Facultatea de Drept Personalul Decanatului . . . . - 9 Personalul didactic 10 Promovaţi doctori în Drept şi în Ştiinţe de Stat . . . 12 Statistica studenţilor 16 Activitatea didactică' . . . 17 Activitatea ştiinţifică 31

3. Facultatea de Medicină Personalul Decanatului 32 Personalul didactic 33 Tabloul personalului medical şi auxiliar 37 Tabloul absolv, declaraţi doctori şi licenţiaţi 43 Statistica studenţilor 46 învăţământul medical 47 învăţământul farmaceutic 98 Activitatea didactică (lucrări ştiinţifice, comunicări) . . 104

4. Facultatea de Litere şi Filosofie Personalul Decanatului . . 139 Personalul didactic . . . 140 Tabloul licenţiaţilor 146 Statistica studenţilor . 149 -Activitatea didactică . 150 Activitatea ştiinţifică . . 176

5. Facultatea de Ştiinţe Personalul Decanatului 184 Personalul didactic 185 Licenţiaţi şi doctori 192 Statistica studenţilor 194 Activitatea didactică 195 Activitatea ştiinţifică 233