EU YOUTH

NEWS

Sãptãmânal editat deUniversitatea Constantin Brâncoveanuîn colaborare cu Brio Star. Se distribuie GRATUIT încotidianul CURIERUL ZILEI

JOI // 2 FEBRUARIE 2012// ANUL IX // NR. 547 // www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

N

AR

G

DIALOGstudenþesc brâncovenesc

Cine: cotidianul ArgeşulCe: Gala Premiilor de Excelenţă, ediţia

a XIV-aCând: Marţi, 31 ianuarieUnde: Aula Magna a Universităţii

Constantin BrâncoveanuDe ce: Iniţiativa ziarului Argeşul a venit

din dorinţa de a promova valoarea îndiferite domenii precum management,administraţie, învăţământ, cultură, sport şipolitică. Valoarea a fost anul acesta„motto-ul” evenimentului, cu atât maimult cu cât s-a considerat că, în ultimultimp, aceasta este puţin lăsată la o parte înfavoarea unor altor criterii, aşa cum asubliniat Mihai Golescu, directorulcotidianului, în discursul de început.

În mod sigur, valoarea a fost prezentămarţi în Aula Magna unde personalităţilejudeţului Argeş s-au adunat pentru a

sărbători excelenţa locală, majoritateadintre ei fiind premianţi ori nominalizaţiai Galei în ediţiile anterioare: preşedinteleConsiliului Judeţean Argeş, ConstantinNicolescu, vicepreşedintele CJ FlorinTecău, căruia i-a fost înmânat la aceastăediţie Premiul de Execelenţă pentru Celmai bun conducător de instituţie, prefectuljudeţului Argeş, Gheorghe Davidescu,primarul municipiului Piteşti, TudorPendiuc, senatorul Şerban Valeca, JeromeOlive, director general AutomobileDacia, numit Omului Anului 2011¸oameni de afaceri, directori de bănci,oameni de cultură, jurnalişti ş.a.

Câştigătorii actualei ediţii au fost:Florin Tecău - vicepreşedinte CJ - Celmai bun conducător de instituţie;Gheorghe Griguţă - Coniz Romarg -Cel mai bun manager/director/om de

afaceri; Dan Bogoi - BNR - Cel maibun bancher; Gheorghiţă Boţîrcă -Topoloveni - Cel mai bun primar urban;Ion Marin – Stoeneşti - Cel mai bunprimar rural; Lucian Grigore - Sf.Gheorghe Piteşti - Cel mai bun slujitoral Domnului; Margareta M. Onofrei -Şc. Nr. 11 - Cel mai bun profesor; SorinMazilescu - director CJCPCT - Cel maibun om de cultură; Alex Horoveanu -corespondent Argeşul de la Paris şiGabriel Grigore - Jurnalul de Argeş -Cel mai bun publicist; Cornel Pălărie -antrenor emerit judo - Cel mai bunsportive; Adrian Popescu - preşedinteleASCHF, filiala Argeş - Societatea civilă;Victoria Irimia, Viola Maria Popov - Celmai bun medic/farmacist.

Începând de anul trecut, conducereaziarului a hotărât să nu mai acorde un

premiu de excelenţă personalităţile cărora

deja le-au fost acordate această onoare,

lucru care s-a întâmplat şi anul acesta la

patru dintre cele doisprezece categorii,

inclusiv la secţiunea Cel mai bun profesor,unde prof. univ. dr. Ovidiu Puiu,

prorector al Universităţii Constantin

Brâncoveanu a fost câştigător în ceea

numărul de taloane primite de la cititorii

cotidianului. O noutate a Galei din acest

an a fost decizia de a nu se acorda premii

oamenilor politici ca o consecinţă a

reacţiei din aceste zile a societăţii civile.

În cadrul Galei de marţi, cotidianul

Argeşul a sărbătorit şi 22 de ani de la

înfiinţare, fiind astfel cel mai vechi ziar

din judeţul Argeş.

Felicitări redacţiei Argeşul şi mulţi ani

înainte de presă obiectivă.

Excelenţele argeşene au ieşit la rampă

DIMENSIUNIALE GÂNDIRII ECONOMICEEMINESCIENE

Pagina 3

Dezvoltareapersonală -un atu încucerireapieţei muncii

Premiile de Excelenţă ale cotidianului Argeşul, decernate la Universitatea Constantin Brâncoveanu

Prof. univ. dr. Ovidiu Puiu, prorector al Universităţii Constantin Brâncoveanu,votat Cel mai bun profesor al anului 2011

Pagina 2

Concursul InnovactCampus Awards 2012

Dacă eşti student/ă sau tânăr/ăcercetător şi ai o idee de afaceri creativăşi inovatoare, poţi să participi, individualsau în echipă, la cea de a 10-a ediţie aconcursului Innovact Campus Award.Acest concurs are ca obiectiv valorizareacelor mai ambiţioase şi inovatoareproiecte. Proiectul propus poate fi înetapa de concepţie, în curs de realizaresau deja lansat. Toţi studenţii europeni

pot participa la acest concurs, în cadrul

studiilor sau în afara acestora.

Câştigătorii vor primi premii în bani şi

vor beneficia de acoperire media.

Finaliştii vor fi, de asemenea, invitaţi să

participe la cea de a 16-a ediţie a

Forumului european al start-up-ului

inovant, Innovact 2012, care va avea loc

la Reims, între 27 - 28 martie 2012.

Data limită pentru depunerea

candidaturii este 20 februarie 2012.

Mai multe informaţii la adresa:

http://www.innovact.com/en/commercial/innovact-campus-awards/register -you-to-the-10th-edition-article77.html

Concurs de fotografie:

Instantanee ale vieţii tale în

UEArată care este influenţa pe care o are

UE în viaţa ta de zi cu zi şi poţi câştiga

o tabletă, iar fotografia ta să fie

publicată pe afişul preşedinţiei daneze a

UE. Eşti cetăţean al unui stat membru

al UE? Tot ce trebuie să faci este să

încarci oricâte fotografii vrei, care să

ilustreze rolul pe care îl joacă UE în

viaţa ta cotidiană. Apoi invită-ţi

prietenii să-ţi voteze fotografia. Vor fi

premiaţi autorii celor mai populare

fotografii împreună cu cei trei

câştigători selectaţi de juriu.

Participanţii pot concura în

următoarele categorii: cea mai votată

fotografie, cea mai artistică şi mai

creativă fotografie, cea mai bună

corespondenţă între fotografie şi

comentariu şi cea mai amuzantă

fotografie.

Data limită pentru trimitereafotografiilor este 31 mai 2012.

Mai multe informaţii despre concurs,inclusiv indicaţii tehnice, suntdisponibile pe:http://snapshots.eu2012.dk

Piaţa muncii româneşti din zilele de astăzi

este mult mai vulnerabilă. Criza financiară

mondială, factorii politici, cerinţele Uniunii

Europene au determinat şi determină

schimbări cu efecte austere pentru forţa de

muncă şi, implicit, asupra economiei naţionale.

Efectele crizei financiare i-au luat prin

surpindere şi pe nepregătite atât pe cetăţeni, cât

şi pe politicieni, de aceea era eficient ca

managementul politic să implementeze, să

dezvolte strategii în caz de riscuri economice

naţionale şi mondiale şi alte riscuri.

Referindu-ne totuşi la piaţa muncii

româneşti, constatăm că între cererea şi oferta

de muncă este un dezechilibru semnificativ,

cererea fiind mult în scădere, iar oferta, în

creştere. Acest fapt se datorează mai ales

măsurilor austere ale Guvernului, care au

determinat creşterea şomajului. O altă

problemă care contribuie la creşterea şomajului

este şi faptul că universităţile au devenit mai

mult comerciale şi, astfel, numărul mare de

absolvenţi pe piaţa muncii afectează

posibilitatea angajării.

Sunt foarte mulţi tineri care se întreabă dacă

mai contează să fie absolvenţi de facultate, de

studii postuniversitare, dacă să mai urmeze

cursuri de specializare, de calificare, atâta timp

cât piaţa muncii nu le oferă oportunităţi de

angajare în domeniu. Sunt descurajaţi în mod

direct şi indirect de angajatori, de condiţiile

pieţei muncii, de foştii angajaţi cu experienţă

pe care îi văd în postura de şomeri.

Foştii angajaţi deveniţi şomeri se întreabă cu

siguranţă şi ei ce rost mai are să urmeze diverse

cursuri de specializare şi de calificare în

domeniu, dacă nu mai au un loc de muncă,

dacă sunt respinşi de angajatori din cauza

vârstei sau a altor criterii convenţionale şi

neconvenţionale de recrutare.

Resursa umană - pilonul centralîn orice activitate

Am să răspund la întrebările celor două

categorii de candidaţi, din punctul meu de

vedere.

Fiecare dintre noii oameni apţi de muncă

sunt resursa umană pentru oricare

întreprindere, companie, instituţie, organizaţie.

Resursa umană este, în mod vehement, resursa

cea mai importantă, pilonul central, de bază, în

orice activitate. Din resursa umană se

generează celelalte două resurse - materială şi

financiară. Plecând de la această importanţă a

resursei umane, putem înţelege că este chiar

util să ne fim manageri de resurse umane şi că

suntem, în calitate de angajaţi şi posibili

angajaţi, mai importanţi decât angajatorul şi

celelalte resurse.

Produsul nostru este munca. Factorii de

producţie interni, proprii ne sunt cunoştinţele

formative, aptitudinile, competenţele, gradul de

cultură, nivelul intelectual, trăsăturile

psihologice. Prin urmare, aceşti factori trebuie

eficient administraţi, dezvoltaţi, astfel încât să

devină rentabili şi să convingem că produsul

nostru – munca – este cel mai bun, de calitate,

necesar şi că de el depinde activitatea pe locul

de muncă pentru care candidăm. Produsul

nostru se diferenţiază hotărâtor în faţa

celorlalţi candidaţi-concurenţi.

Am menţionat dezvoltare, un cuvânt cheie

pentru candidat, dar şi pentru angajator. În

calitate de candidaţi, viitorii angajaţi, aplicând

funcţiile managementului (stabilirea

obiectivelor, organizarea, comunicarea,

resursele umane, planificarea - previzionarea,

decizia şi controlul) ne putem elabora

strategii, printre care şi strategia de dezvoltare

personală.

Aşa cum am menţionat la începutul

articolului, piaţa muncii este mult mai

vulnerabilă, cererile de muncă sunt mai

puţine, dar şi mai severe, iar stabilitatea

locului de muncă este mai scăzută. Pentru

aceasta, viitorii angajaţi trebuie să fie pregătiţi

profesional, dar şi să aibă o flexibilitate,

adaptabilitate mult mai mare.

De ce spun asta? Câţi dintre angajaţi nu au

clacat atât profesional, cât şi spiritual, psihic

ori s-au văzut într-o anarhie zbuciumată şi

plină de frământare, în care ochii raţiunii nu

pot vedea soluţiile optime, şi nu s-au întrebat

cu disperare cine îi va mai angaja, mai ales

dacă au o vârstă!? Foarte mulţi, iar acest lucru

i-a făcut să devină extrem de pesimişti, de

neîncrezători în ei şi în munca lor. Este clar

foarte dureros şi greu de suportat o astfel de

situaţie.

Dezvoltarea personală - măsurăde protecţie împotriva şomajului

Ca propriu nostru manager, este chiar

necesar să identificăm, să analizăm riscurile

profesionale, personale şi să luăm măsuri de

eliminare, de diminuare ale lor. Ca atare,

dezvoltarea personală este o măsură de

protecţie împotriva riscului major - şomajul.

Dezvoltarea personală este, totodată, şi o

investiţie în tine şi, cum spuneam anterior

despre factorii de producţie, ea este o investiţie

în aceşti factori. Bineînţeles că mulţi dintre noi

ne aşteptăm ca rentabilitatea investiţiei să se

realizeze în termen scurt, imediat după

finalizarea investiţiei şi să fie pe durată

nederminată. Atunci când ne dorim ca

rezultatul investiţiei să fie unul imediat, e

posibil să nu facem o investiţie rentabilă şi chiar

să ne irosim resursele. Fundamentul este ca

rentabilitatea investiţiei să fie pe durată cât mai

lungă şi să fie eficientă.

Dezvoltarea personală este în interesul

nostru, o realizăm pentru noi, pentru

bunăstarea social-finaciară a noastră.

Concret, ce înseamnă dezvoltare personală?

Un absolvent de facultate a făcut o investiţie în

el prin absolvirea respectivei facultăţi, la fel şi

un absolvent de studii postuniversitare, un

muncitor care a urmat cursuri de specializare şi

calificare sau un absolvent care urmează cursuri

de specializare din iniţiativa lui, nu a

angajatorului, fiindcă aceea este dezvoltare

profesională.

Ce au făcut toţi cei menţionaţi mai sus? Nu

au făcut altceva decât să se dezvolte personal,

iar şansele de „vânzare” a muncii lor, de

perfecţionare a produsului - muncă sunt mai

mari, sunt în creştere.

Dezvoltarea personală înseamnăşi deschiderea de noi portiţe pepiaţa muncii

Produsul - muncă este dezvoltat mai mult,

putând fi „vândut” pe mai multe sectoare ale

pieţei muncii. Şansele de a rămâne neangajat

sunt mai mici decât ale celor care nu se

dezvoltă personal.

Una dintre funcţiile managementului este

planificarea - previzionarea. Ghidându-ne

după această funcţie, este absolut necesar să

previzionăm, să ne facem planuri, strategii,

tactici în caz de schimbări, pentru ca situaţiile

apărute la un moment dat să nu ne ia foarte

mult prin surprindere şi să avem o serie de

soluţii.

Este adevărat că pesimismul generat de

măsurile politice, de situaţia economică a ţării,

de efectele crizei financiare fac uneori ca

viitorii candidaţi să trateze cu ignoranţă şi

dezinteres dezvoltarea personală şi să o trateze

ca pe o oportunitate.

Dezvoltarea personală este mult mai eficientă

când este conştientizată de fiecare în parte şi nu

îi este impusă în mod indirect de anumiţi

factori externi. Ea nu este o obligaţie

reglementată de lege, dar poate deveni o

obligaţie emisă de propria conştientizare.

Prin dezvoltarea personală, te adaptezi

cerinţelor Uniunii Europene, cerinţelor pieţei

muncii, iar munca ta poate fi vândută şi pe

piaţa muncii internaţionale, mai ales dacă

urmezi cursuri recunoscute în afară. Nu este o

pierdere de timp, este o necesitate şi o

valorificare a potenţialului intelectual al fiecărui

om.

Vă doresc tuturor o dezvoltare personală

eficientă, iar celor care încă nu v-aţi gândit la

dezvoltarea personală, să începeţi cât mai

curând! Timpul trece nevalorificat şi trec şi

oportunităţile! Un concurent - candidat cu

dezvoltare personală mult mai extinsă şi mai

intensă are şanse definitorii de a fi angajat faţă

de cel care nu face nimic pentru dezvoltarea sa

personală!

Aşadar, nu pierdeţi timpul şi şansele! Lăsaţi

pesimismul şi creaţi-vă şanse!

Bogdana Simionescu

2Dezvoltarea personală - un atu în cucerirea pieţei muncii

JOI // 2 FEBRUARIE 2012 // ANUL IX // NR. 547 www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

Investim în noi ca resursă umanăpentru ca produsulnostru - munca - să fie rentabil, să îlputem valorifica şi „vinde“ pe piaţamuncii.

EU YOUTH NEWS

Cu ocazia împlinirii a 162 de ani de lanaşterea poetului naţional Mihai Eminescu,Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” dinRm. Vâlcea a organizat vineri, 13 ianuarie2012, simpozionul cu tema Eminescu -personalitate complexă a culturii române.Răspunzând cu mult interes invitaţiei departicipare, studenţii brâncoveni şi-auîndreptat atenţia către o latură mai puţincunoscută a creaţiei eminesciene şi anumeasupra gândirii social-economice din a douajumătate a secolului al XIX-lea, aşa cum reiesedin articolele şi manuscrisele poetului.

Astăzi vă prezentăm prima parte a eseuluiredactat de Aida Genoiu, studentă în anul II a

specializării Finanţe-Bănci. Despre Eminescu există o bogată exegeză,

dar, incontestabil, opera sa literară a avutprivilegiul unor profunde şi durabile analize,aparţinând unor nume de rezonanţă aleculturii române: T. Maiorescu, N. Iorga, G.Călinescu. Gândirea sa, exprimată dincolo demarginile poeziei, nu dispune încă de oinvestigaţie pe măsura celor despre creaţialirică.

Pentru înţelegerea gândirii eminesciene estenevoie de studiul întregii opere a poetului.Parcurgerea miilor de pagini ale publicisticiilui Eminescu cere efort îndelungat şicapacitate de a urmări meandrele concepţiei

sale, interes şi receptivitate faţă de numărulimens de surse bibliografice, statistice, istorice,demografice.

Eminescu a exprimat un mod de a gândi şiconcepe lumea prin idei şi viziuni proprii. El areflectat realitatea timpului său cu percepereaevenimentelor şi faptelor în baza unui sistemde gândire. O parte importantă a articolelorsale relevă elemente de doctrină, iar aproapefiecare articol conţine un punct de vederesprijinit pe cunoaşterea temei tratate.

Discutând despre publicistica lui Eminescuse cuvine a sublinia semnificaţia acesteiapentru societatea românească. Judecăţile,polemicile foarte vii, poziţiile critice, referireadirectă şi de cele mai multe ori fărămenajamente la persoane influente în opiniapublică, toate acestea erau reflexul funcţionăriimecanismelor unei societăţi moderne,concretizate în afirmarea nestingherită alibertăţii de expresie şi a dreptului la opinie. Înaceastă perioadă, s-a instaurat un climatdemocratic real ce a permis o dezbatere liberăa chestiunilor fundamentale ale ţării, iarpublicistica lui Eminescu a ilustrat aceastăstare din opinia publică.

Oricâte criterii de analiză a opereieminesciene s-ar adopta, ele trebunie să ia înseamă contribuţia poetului la punerea îndiscuţia publică şi la examinarea, cu concepteştiinţifice şi pe temeiuri faptice, a unorchestiuni de mare actualitate ale unei societăţiînscrise pe calea modernizării. De îndată ceEminescu a fost considerat un poet genial, secrede că restul operei sale a căzut în umbrapoeziei, iar toate analizele critice trebuie săvalorizeze în primul rând poezia. Mesajulştiinţific este discutat ca derivând, inevitabil,din viziunea poetică.

Eminescu este, într-adevăr, un cercetătorcare valorifică în aceeaşi măsură discursulştiinţific şi limbajul literar. El trebuie judecatîn relaţie cu contemporanii săi şi numai înacest unghi se pot desprinde concluziirevelatorii. De pildă, raportându-l la doctrinaadversarului său Constantin Rosetti, doar o

simplă comparare arată varietatea ideiloreminesciene faţă de îngustimea concepţieiliberalului radical. Pe de altă parte,comparându-l cu omul politic Rosetti,paşoptistul s-a angajat în conducerea şiorganizarea vieţii sociale şi politice româneşti,dar consecinţele acţiunilor sale au fostanalizate de Eminescu deosebit de critic.

Eminescu a elaborat o concepţie despre căilede modernizare a României înscrisă petraiectul aşezării vieţii naţionale într-un statnaţional modern. El a formulat idei, acombătut teze, a argumentat cu fapte, aexaminat evenimente sociale şi istorice.Aserţiunile sale îşi au sorgintea în realităţisociale, politice, istorice, naţionale şi culturaleconcrete. Într-adevăr, strategiile sugerate deEminescu sunt generatoare de controverse.Istoricii omit, în analizele lor despre perioadamodernă de dezvoltare a României, ideile luiEminescu pe care le consideră nerelevante.

Eminescu concepe dezvoltarea societăţiiromâneşti ca proces social, în beneficiul ţării şinicidecum revenirea la faze istorice, recte lafeudalism. Poetul însuşi califică modul său dea examina evoluţia socială a statului român cafiind modern şi trebuie recunoscut că aredreptate, deoarece el discută o realitate socialăşi naţionala concretă. În acest sens gândirea luiEminescu este reacţionară, adică ea susţineapărarea organismului social.

Creaţia sa este urmarea unei viziuni globaleasupra lumii. În opera eminesciană nu existanumai o gândire ştiinţifică, filosofică, istorică,sociologică, economică, ci în mod original de avedea lumea în integralitatea ei. Din gândireaparadigmatică rezultă concepţia sa desprecreaţie, fie ea literară ori ştiinţifică. Eminescueste un gânditor profund care mediteazăasupra lumii în cele mai variate forme aleactivităţii spiritului. Universul eminescianderivă din gândirea globală, paradigmatică apoetului.

(continuare în numărul viitor)Aida Genoiu, anul II,

Finanţe-Bănci, UCB Rm. Vâlcea

3 JOI // 2 FEBRUARIE 2012 // ANUL IX // NR. 547www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

DIMENSIUNI ALE GÂNDIRII ECONOMICE EMINESCIENE

În perioada 30 ianuarie - 19

februarie, studenţii Universităţii

Constantin Brâncoveanu susţin

examenele din sesiunea de iarnă. Ca

de fiecare dată, exigenţele sunt

ridicate, atât în cazul examenelor

scrise, cât şi al celor orale. Studenţii

sunt notaţi în funcţie de prestaţia la

examen, dar şi de participarea activă

la cursuri şi seminarii pe parcursul

semestrului. Examenele se

desfăşoară într-un cadru orar

flexibil, după o metodologie clară şi

urmăresc atât evaluarea

cunoştinţelor teoretice, cât şi a

abilităţilor de a le transpune în

rezolvarea cazurilor practice.

Prof. univ. dr. Alexandru Puiu,rectorul Universităţii ConstantinBrâncoveanu:

„Veritabil moment de emoţieştiinţifică, sesiunea de examene înUniversitatea ConstantinBrâncoveanu este tratată cu maximăimportanţă din punct de vedere alcadrului organizatoric, metodologic şial aplicării unor standarde riguroase înprivinţa evaluării.

Într-un asemenea moment, în care sefac tot mai des compromisuri în ceea cepriveşte valoarea, UniversitateaConstantin Brâncoveanu încearcă să seimpună, din nou, prin corectitudine şiprofesionalism, marjând pe pregătirea

studentului pentru finalitatea practicăa absolvirii şi anume pentru bunaintegrare pe piaţa muncii şi nu doarpentru promovarea examenului. Înacest sens, echilibrul dintre disciplinelecu abordare teoretică şi cele cuaplicabilitate practică, încă din anul I,cred că reprezintă un avantajcompetitiv al Universităţii ConstantinBrâncoveanu. Examenele urmăresc,deci, evaluarea cunoştinţelor îndomeniu, dar şi a abilităţilor de aaplica teoria în situaţii noi şiimpredictibile. De asemenea,capacităţile superioare de cercetare alestudenţilor participanţi la cercurileştiinţif ice sunt încurajate în

activitatea de evaluare. Numeroaseleportofolii şi studii de caz, elaborate destudenţi pe parcursul semestrului,denotă interesul deosebit pentrucuricula universitară aplicată“.

Cu acest prilej, le dorim tuturor

studenţilor Universităţii Constantin

Brâncoveanu multă baftă în sesiune!

Nu la alegerea subiectelor, pentru că

vă asigurăm că toate au acelaşi nivel

de dificultate, ci pentru a avea un

tonus bun şi a face din ziua de

examen cea mai plină de creativitate

zi a anului!

Atenţie: se notează!

N

AR

G

Sãptãmânal editat de Universitatea Constantin Brâncoveanu în colaborare cu Brio Star. Se distribuie GRATUIT în cotidianul CURIERUL ZILEI 4 JOI // 2 FEBRUARIE 2012 // ANUL IX // NR. 547

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro