universitatea transilvania din braşov...carburanŢi Şi lubrifianŢi la fasonarea lemnului cu...

Universitatea Transilvania din Braşov Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Departament de cercetare: Exploatări Forestiere, Amenajarea

Pădurilor şi Măsurători Terestre

Ing. Gheorghe Daniel MARIA

CERCETĂRI PRIVIND CONSUMUL DE

CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANŢI LA FASONAREA

LEMNULUI CU FERĂSTRĂUL HUSQVARNA 365

RESEARCH REGARDING THE FUEL AND

LUBRICANT CONSUMPTION AT HARVESTING

WOOD WITH HUSQVARNA 365

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific

Prof. univ. dr. ing. Arcadie CIUBOTARU

BRASOV, 2013

ing. Gheorghe Daniel MARIA - 1 - Teză de doctorat

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERISTATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-

410525

RECTORAT

D-lui (D-nei)

……………………………………………………………………………………..

COMPONENŢA

Comisia de doctorat

Numită de către Rectorul Universităţii Transilvania din Braşov

Nr. 6043 din 24.09.2013

Preşedinte: Conf. univ. dr. ing. Alexandru Lucian CURTU

DECAN – Fac. de Silvicultură şi Exploatări Forestiere

Universitatea Transilvania din Braşov

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Arcadie CIUBOTARU


Referenţi: Conf. univ. dr. ing. Sergiu HORODNIC

Universitatea Ştefan cel Mare Suceava

Conf. univ. dr. ing. Adrian Ioan TIMOFTE

Universitatea din Oradea

Prof. univ. dr. ing. Ghoerghe IGNEA


Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc în data de 13.12.2013, ora 1500 în

corpul S al Universităţii Transilvania din Braşov, sala S I2.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util pe adresa de e-mail: [email protected] sau pe adresa

Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere (Str. Șirul Beethoven, nr. 1, 500123

Brașov, Romania).

Vă mulţumim şi vă aşteptăm să luaţi parte la susţinerea publică a tezei de doctorat.


CUVÂNT ÎNAINTE

Calitatea procesului de exploatare a masei lemnoase şi calitatea sortimentelor de

lemn rezultate în urma exploatării depind de o serie de factori care influenţează în mod

direct atât productivitatea muncii, cât şi consumurile de lemn, carburanţi şi lubrifianţi. Pe

lângă metodele şi tehnologiile de exploatare folosite, un rol important revine utilajelor

întrebuinţate, iar dintre acestea ferăstraielor mecanice în mod deosebit.

Pe baza principiului conform căruia exploatarea unui parchet trebuie să se realizeze

într-un anumit termen limită, este obligatorie cunoaşterea normelor de timp şi de consum,

acestea variind în raport cu o serie de factori, dintre care specia, operaţia executată şi tipul

ferăstrăului mecanic sunt cele mai importante.

Teza de doctorat a fost elaborată începând cu data de 1 octombrie 2008, data

admiterii la doctorat, şi încheind cu data de 20 septembrie 2013, când a fost susţinută în

cadrul Departamentului de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor şi Măsurători

Terestre.

În primul rând, doresc să mulţumesc conducerii Universităţii Transilvania din

Braşov şi conducerii Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere care mi-au permis

parcurgerea programului de studii doctorale şi mi-au pus la dispoziţie facilităţile existente.

Mulţumesc domnului prof. univ. dr. ing. Arcadie CIUBOTARU, care m-a

îndrumat, cu profesionalism, pe perioada doctoratului şi mi-a oferit sfaturi constructive ori

de câte ori am avut nevoie.

Respect şi consideraţii adresez membrilor comisiei de doctorat, respectiv domnului

conf. univ. dr. ing. Sergiu HORODNIC, domnului conf. univ. dr. ing. Adrian Ioan

TIMOFTE şi domnului prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA, care au avut amabilitatea de

a-mi analiza conţinutul lucrării.

Mulţumesc, de asemenea, întregului colectiv al Departamentului de Exploatări

Forestiere, Amenajarea Pădurilor şi Măsurători Terestre, pentru discuţiile şi recomandările

oferite cu ocazia susţinerii în departament a tezei de doctorat.

Şi, în final, mulţumesc familiei mele pentru sprijinul moral acordat şi înţelegerea

manifestată pe parcursul anilor în care am fost intens angajat în activitatea de cercetare.

Autorul


CUPRINS

Teză / Rezumat

CUPRINS …………………………………………………………………………… 2 3

CUPRINS ÎN LIMBA ENGLEZĂ …………………………………………………. 7 8

1. INTRODUCERE ………………………………………………………………… 11 13

2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII …………………………………… 13 14

3. METODOLOGIA DE CERCETARE …………………………………………… 15 16

4. CARACTERIZAREA ZONEI STUDIATE …………………………………….. 27 26

4.1. Locul cercetărilor ……………………………………………………….. 27 26

4.2. Studiul staţiunii şi vegetaţiei …………………………………………… 32 –

4.2.1. Geologie ……………………………………………………… 32 –

4.2.2. Geomorfologie ………………………………………………... 32 –

4.2.3. Hidrologie …………………………………………………….. 34 –

4.2.4. Climatologie ………………………………………………….. 34 –

4.2.5. Tipuri de soluri, de staţiune şi de pădure ……………………... 36 –

4.2.5.1. Pentru unităţile amenajistice 36A şi 115B din cadrul

U.P. IV Păpău ………………………………………………..

36

–

4.2.5.2. Pentru unitatea amenajistică 28 A din cadrul U.P. V

Valea Rea ……………………………………………………

37

–

4.3. Elemente specifice fiecărei unităţi de producţie ……………………….. 38 28

4.3.1. Elemente specifice unităţii de producţie U.P. IV Păpău ……… 38 28

4.3.2. Elemente specifice unităţii de producţie U.P. V Valea Rea ….. 39 28

4.4. Subunităţi de gospodărire constituite …………………………………… 39 –

5. STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR …………………………………. 40 29

5.1. Generalităţi ……………………………………………………………… 40 –

5.2. Ferăstraie mecanice ……………………………………………………... 41 –

5.2.1. Scurt istoric …………………………………………………… 41 –

5.2.2. Caracteristicile ferăstraielor mecanice ………………………... 42 –

5.2.3. Alcătuirea ferăstraielor mecanice …………………………….. 45 –

5.3. Ferăstrăul mecanic Husqvarna 365 …………………………………….. 49 29

5.4. Recoltarea arborilor …………………………………………………….. 51 30

5.4.1. Doborârea arborilor …………………………………………… 51 30


5.4.1.1. Fazele preliminare ale operaţiei de doborâre în cioată 52 30

5.4.1.2. Fazele operaţiei propriu-zise de doborâre în cioată … 56 31

5.4.1.3. Fazele finale ale operaţiei de doborâre în cioată ……. 63 31

5.4.2. Curăţirea de crăci ……………………………………………... 64 31

5.4.3. Secţionarea arborilor doborâţi ………………………………… 65 31

5.4.4. Procedee de lucru cu ferăstraiele mecanice …………………… 68 –

5.4.4.1. Procedee de lucru cu ferăstraiele mecanice la

doborârea arborilor …………………………………………..

68

–


curăţirea de crăci ……………………………………………..

70

–


secţionarea arborilor …………………………………………

74

–

5.5. Normele de timp la recoltarea lemnului ………………………………… 77 33

5.6. Productivitatea muncii la recoltarea lemnului …………………………. 87 –

5.6.1. Productivitatea muncii la doborârea arborilor cu ferăstrăul

mecanic ………………………………………………………………

88

–

5.6.2. Productivitatea muncii la curăţirea de crăci cu ferăstrăul

mecanic ………………………………………………………………

89

–

5.6.3. Productivitatea muncii la secţionarea cu ferăstrăul mecanic …. 91 –

5.7. Normele de consum la recoltarea lemnului …………………………….. 92 33

6. Rezultatele cercetărilor …………………………………………………………… 98 35

6.1. Detalii referitoare la arborii analizaţi …………………………………… 98 35

6.1.1. Distribuţia arborilor doborâţi …………………………………. 99 36

6.1.2. Distribuţia arborilor curăţaţi de crăci şi secţionaţi în parchet … 100 37

6.1.3. Distribuţia catargelor secţionate în platforma primară ………... 101 38

6.1.4. Diametrul cioatei ……………………………………………… 102 38

6.1.5. Dimensiunile tapelor …………………………………………. 103 39

6.1.5.1. Tapa de tip pană ……………………………………. 106 40

6.1.5.2. Tapa de tip calup …………………………………… 114 41

6.1.6. Lăţimea zonei de frânare ……………………………………… 126 –

6.2. Cercetări privind normele de timp la doborâre …………………………. 128 44

6.2.1. Consumul de timp la deplasarea la arborele marcat ………….. 136 48

6.2.2. Consumul de timp la pregătirea locului de muncă …………… 137 48


6.2.3. Consumul de timp la alegerea direcţiei de doborâre ………….. 138 –

6.2.4. Consumul de timp la efectuarea tapei ………………………… 139 49

6.2.5. Consumul de timp la efectuarea tăieturii din partea opusă tapei 140 49

6.2.6. Consumul de timp la retragerea muncitorilor ………………… 144 49

6.2.7. Consumul de timp la netezirea cioatei ………………………... 145 49

6.2.8. Consumul de timp la tăierea crestei trunchiului ………………. 146 50

6.2.9. Consumul de timp la cojirea cioatelor ………………………… 147 50

6.2.10. Volumul arborilor doborâţi ………………………………….. 149 50

6.3. Cercetări privind normele de timp la curăţirea de crăci şi secţionarea în

parchet ………………………………………………………………………..

150

51

6.3.1. Curăţirea de crăci ……………………………………………... 151 51

6.3.2. Secţionarea arborilor ………………………………………….. 153 52

6.4. Cercetări privind normele de timp la secţionarea desfăşurată în

platforma primară ……………………………………………………………

156

52

6.5. Cercetări privind consumurile de carburant şi lubrifiant la doborâre …... 165 55

6.5.1. Consumul de carburant de la doborârea arborilor …………….. 165 55

6.5.2. Consumul de lubrifiant de la doborârea arborilor …………….. 169 56

6.5.3. Corelaţia dintre consumul de carburant şi consumul de

lubrifiant ……………………………………………………………..

172

57

6.6. Cercetări privind consumurile de carburant şi lubrifiant la curăţirea de

crăci şi secţionarea desfăşurată în parchet ……………………………………

173

58

6.6.1. Consumurile de carburant şi lubrifiant pe reprize de lucru …… 173 58

6.6.1.1. Consumul de carburant ……………………………… 173 58

6.6.1.2. Consumul de lubrifiant ……………………………… 176 60

6.6.1.3. Corelaţia dintre consumul de carburant şi consumul

de lubrifiant …………………………………………………..

178

60

6.6.2. Consumurile de carburant şi lubrifiant determinate pentru

fiecare arbore în parte ………………………………………………..

179

61

6.6.2.1. Consumul de carburant ……………………………… 180 62

6.6.2.2. Consumul de lubrifiant ……………………………… 183 62


lubrifiant ……………………………………………………………...

185

63

6.7. Cercetări privind consumurile de carburant şi lubrifiant la secţionarea


desfăşurată în platforma primară …………………………………………….. 186 64

6.7.1. Consumul de carburant ……………………………………….. 186 64

6.7.2. Consumul de lubrifiant ………………………………………... 191 65


lubrifiant ……………………………………………………………...

193

66

6.8. Norme de timp şi de consum de carburant şi lubrifiant la doborârea

arborilor ………………………………………………………………………

193

67

6.8.1. Norma de timp de la doborâre …………………………………. 193 67

6.8.2. Norma de consum de la doborâre ……………………………… 196 68

6.8.2.1. Norma de consum de carburant de la doborâre ……… 196 69

6.8.2.2. Norma de consum de lubrifiant de la doborâre ……… 197 69

6.8.2.3. Corelaţia dintre norma de consum de carburant şi cea

de lubrifiant …………………………………………………...

199

–

6.8.3. Norme de timp şi de consum de carburant şi lubrifiant la

doborârea arborilor ……………………………………………………

200

70

6.9. Norme de timp şi de consum la curăţirea de crăci şi secţionarea

desfăşurată în parchet ………………………………………………………..

201

71

6.9.1. Norma de timp de la curăţirea de crăci şi secţionarea în parchet

201

71

6.9.2. Norma de consum de la curăţirea de crăci şi secţionarea

desfăşurată în parchet …………………………………………………

203

72

6.9.3. Norme de timp şi de consum la curăţirea de crăci şi secţionarea

desfăşurată în parchet ………………………………………………...

204

72

6.10. Norme de timp la secţionarea desfăşurată în platforma primară ………. 208 77

7. CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE ………………………………… 211 79

7.1. Concluzii ………………………………………………………………... 211 79

7.1.1. Concluzii referitoare la numărul de arborii studiaţi …………... 211 –

7.1.2. Concluzii referitoare la consumurile de timp de la operaţia de

doborâre ………………………………………………………………

211

–

7.1.3. Concluzii referitoare la curăţirea de crăci şi secţionarea

desfăşurată în parchet ………………………………………………...

215

–

7.1.4. Concluzii referitoare la secţionarea catargelor în platforma

primară ……………………………………………………………….

216

–


7.1.5. Concluzii referitoare la consumul de carburant şi lubrifiant de

la doborârea arborilor ………………………………………………...

217

–


la curăţirea de crăci şi secţionarea executată în parchet …………….

219

–


la secţionarea executată în platforma primară ………………………..

221

–

7.2. Contribuţii personale ……………………………………………………. 222 84

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………. 225 87

ANEXE ……………………………………………………………………………. 232 91

Anexa 1 – Index tabele ……………………………………………………… 233 –

Anexa 2 – Index figuri ……...………………………………………………. 236 –

Anexa 3 – Declaraţia de autenticitate ………………………………………. 241 –

Anexa 4 – Rezumatul tezei de doctorat ……………………………………... – 92

Anexa 5 – Lista de lucrări …………………………………………………... – 93

Anexa 6 – Curriculum vitae – limba română ……………………………….. – 94

Anexa 7 – Curriculum vitae – limba engleză ……………………………….. – 95


TABLE OF CONTENTS

PhD Thesis / Abstract

CONTENTS IN ROMANIAN LANGUAGE …………………………..…………… 2 3

CONTENTS IN ENGLISH LANGUAGE …………………………………………... 7 8

1. INTRODUCTION ….…………………………………………………………….. 11 13

2. PURPOSE OF RESEARCH ……………………………..………………………... 13 14

3. RESEARCH METHODOLOGY …...……………………………………………. 15 16

4. CHARACTERIZATION OF THE STUDY AREA ……………………...………. 27 26

4.1. Study area ………………………………………………………………… 27 26

4.2. The study of the site and of the vegetation ………..……………………… 32 –

4.2.1. Geology ………………………………………………………… 32 –

4.2.2. Geomorphology …………………………..……………………. 32 –

4.2.3. Hydrology ……………………………………………………… 34 –

4.2.4. Climatology …………………………………………………….. 34 –

4.2.5. Types of sites, soils and forest ………….……………………… 36 –

4.2.5.1. For the units 36A and 115B of the UP IV Păpău …….. 36 –

4.2.5.2. For the unit 28A of the UP V Valea Rea …………….. 37 –

4.3. Specific elements of each production unit …….…………………………. 38 28

4.3.1. Specific elements for the production unit IV Păpău ….……….. 38 28

4.3.2. Specific elements for the production unit V Valea Rea ……….. 39 28

4.4. Management of the subunits ……….…………………………………….. 39 –

5. STATE OF KNOWLEDGE ………………….…………………………………… 40 29

5.1. Generalities ………………………………………………………………. 40 –

5.2. Sawing machines ………………………………………………………… 41 –

5.2.1. History ………………………………………………………….. 41 –

5.2.2. Characteristics of chainsaw ..………………………………........ 42 –

5.2.3. Composition of chainsaws …………………………………....... 45 –

5.3. Husqvarna 365 ……………………………………………………………. 49 29

5.4. Harvesting trees …..………………………………………………………. 51 30

5.4.1. Felling trees …………………………………………………….. 51 30

5.4.1.1. Preliminary phases of the felling trees in the stump .... 52 30

5.4.1.2. Proper phases of the felling trees in the stump ……….. 56 31


5.4.1.3. Final stages of the felling trees in the stump ….……… 63 31

5.4.2. Limbing ……………...…………………………………………. 64 31

5.4.3. Bucking the felled trees ……………………………..…………. 65 31

5.4.4. Methods for working with chainsaws ….……………………… 68 –

5.4.4.1. Methods for working with chainsaws at felling trees ... 68 –

5.4.4.2. Methods for working with cahinsaws at limbing …….. 70 –

5.4.4.3. Methods for working with chainsaws at bucking trees . 74 –

5.5. Norms of time at felling the trees ……..……………….………………… 77 33

5.6. Labour productivity in harvesting …………...…………………………… 87 –

5.6.1. Labour productivity at felling the trees with chainsaw ………… 88 –

5.6.2. Labour productivity at limbing with chainsaw ………………… 89 –

5.6.3. Labour productivity at limbing with chainsaw …………….…... 91 –

5.7. Norms of consumption at harvesting ……..……………………………… 92 33

6. Research results ………………………………...…………………………………. 98 35

6.1. Details of the analysed trees …………………………..………………….. 98 35

6.1.1. Distribution of the felled trees ….……………………………… 99 36

6.1.2. Distribution of the limbing and cross-cuting trees ………….….. 100 37

6.1.3. The distribution of the masts sectioned in the primary platform . 101 38

6.1.4. Stump diameter ..……………………………………………….. 102 38

6.1.5. Notch dimensions ……….……………………………………… 103 39

6.1.5.1. The undercut wedge ….……………………………... 106 40

6.1.5.2. The undercut block …….……………………………. 114 41

6.1.6. The width of the braking zone ………...………………………. 126 –

6.2. Researches on the norms of time at felling trees ………………………… 128 44

6.2.1. Time consumption for movement at the marked tree .………… 136 48

6.2.2. Time consumption for prepare working area …….…………….. 137 48

6.2.3. Time consumption for choise the felling direction …..………… 138 –

6.2.4. Time consumption for cutting the notch ...…………………….. 139 49

6.2.5. Time consumption to make the cut from the opposite edge of

the notch ........................................................................………………

140

49

6.2.6. Time consumption at the withdrawal of the workers ………….. 144 49

6.2.7. Time consumption for smoothing the stump ..………………… 145 49

6.2.8. Time consumption at ridge stem cutting ……..………………… 146 50


6.2.9. Time consumption for barking the butt ….…………………….. 147 50

6.2.10. The volume of trees felled .……………………………………. 149 50

6.3. Research regarding the norms of time at limbing and bucking executed in

the feeling area ………..……………………………………………………….

150

51

6.3.1. Limbing operation ……………………………………………… 151 51

6.3.2. Bucking operation ……………………………………………… 153 52

6.4. Research regarding the norms of time at bucking executed in the primary

platform …………..…………………………………………………………..

156

52

6.5. Research regarding the fuel and lubricant consumption at felling trees … 165 55

6.5.1. The fuel consumption at felling trees …………..……………… 165 55

6.5.2. The lubricant consumption at felling trees …………………….. 169 56

6.5.3. The corelation between the fuel and lubricant consumption at

felling trees …………………………………………………………….

172

57

6.6. Research regarding the fuel and lubricant consumption at limbing

operation and bucking executed in felling area ……………………………….

173

58

6.6.1. The fuel and lubricant consumption on half-time working …….. 173 58

6.6.1.1. The fuel consumption .………………………………... 173 58

6.6.1.2. The lubricant consumption ….………………………... 176 60

6.6.1.3. The corelation between the fuel and lubricant

consumption …………………………………………………...

178

60

6.6.2. The fuel and lubricant consumption for each tree ….…………... 179 61

6.6.2.1. The fuel consumption .……………………………….. 180 62

6.6.2.2. The lubricant consumption …………………………… 183 62

6.6.3. The corelation between the fuel and lubricant consumption …… 185 63

6.7. Research regarding the fuel and lubricant consumption at bucking

executed in the primary platform ………..……………………………………

186

64

6.7.1. The fuel consumption ……………….…….…………………… 186 64

6.7.2. The lubricant consumption ….…………………………………. 191 65

6.7.3. The corelation between the fuel and lubricant consumption …… 193 66

6.8. The norms of time and consumption for felling trees ……………………. 193 67

6.8.1. The norm of time at felling trees ….………………………….… 193 67

6.8.2. The norm of consumption at felling trees ……...…………….… 196 68

6.8.2.1. The norm of fuel consumption at felling trees ..……..…. 196 69


6.8.2.2. The norm of lubricant consumption at felling trees .…… 197 69

6.8.2.3. The corelation between the norms of fuel and lubricant

consumption .…………………………………………………….

199

–

6.8.3. The norms of time and consumption for felling trees …………... 200 70

6.9. The norms of time and consumption at limbing operation and bucking

executed in the felling area ….………………………………………………..

201

71

6.9.1. The norms of time at limbing operation and bucking trees …….. 201 71

6.9.2. The norm of consumption at limbing operation and bucking

executed in the felling area …………………………………………….

203

72

6.9.3. The norms of time and consumption at limbing operation and

bucking executed in the felling area ….………………………………..

204

72

6.10. The norm of time at bucking executed in the primary platform ………... 208 77

7. CONCLUSIONS AND PERSONAL CONTRIBUTIONS ……………………….. 211 79

7.1. CONCLUSIONS …………………………………………………………. 211 79

7.1.1. Conclusions regarding the number of studied trees ……………. 211 –

7.1.2. Conclusions regarding the time consumption at felling trees …. 211 –

7.1.3. Conclusions regarding the limbing operation and bucking

executed in the felling area ……..……………………………………

215

–

7.1.4. Conclusions regarding the bucking operation executed in the

primary platform ……………………………….……………………...

216

–

7.1.5. Conclusions regarding the fuel and lubricant consumption at

felling trees …………………………………………...………………..

217

–


limbing operation and bucking executed in the felling area …..………

219

–


bucking executed in the primary platform .……………………………

221

–

7.2. Personal contributions …..……..…………………………………………. 222 84

REFERENCES …..…………………………………………………………………… 225 87

ATTACHMENTS …..…………………………………….…………………………. 232 91

Attachment 1 – Index of tables ……………………………..………………... 233 –

Attachment 2 – Index of figures …..…………………………………………. 236 –

Attachment 3 – Statement of authenticity …………………………………… 241 –

Anexa 4 – Rezumatul tezei de doctorat …………………………………….... – 92


Anexa 5 – Lista de lucrări …………………………………………………... – 93

Anexa 6 – Curriculum vitae – limba română ……………………………….. – 94

Anexa 7 – Curriculum vitae – limba engleză ……………………………….. – 95


1. INTRODUCERE

Odată cu creşterea nivelului de trai a crescut şi nevoia de lemn, acesta fiind un

material cu multiple întrebuinţări. Deşi reprezintă o resursă regenerabilă şi extrem de

valoroasă, rămâne totuşi limitată în timp datorită perioadei relativ lungi în care arborii

ajung la vârsta exploatabilităţii, a vitezei de creştere şi a suprafeţelor pe care le ocupă

pădurea.

Pe lângă gestionarea durabilă a pădurilor, în momentul de faţă, se pune un accent

deosebit pe protecţia mediului înconjurător, urmărindu-se protejarea naturii de efectele

nefavorabile ale activităţilor industriale.

Marea varietate de ferăstraie mecanice aflate în prezent în dotarea firmelor de

exploatare a lemnului impune stabilirea unor norme de timp specifice fiecărui tip de

ferăstrău şi în concordanţă cu condiţiile de lucru. Această necesitate este justificată, în

primul rând, prin obligativitatea agenţilor de exploatare de a respecta durata maximă de

exploatare a unui parchet, respectiv de a stabili numărul de muncitori şi de utilaje necesare

pentru încadrarea în termenul acordat.

Parametrul de bază în stabilirea duratei necesare pentru fasonarea lemnului cu

ferăstraiele mecanice este norma de timp, adică timpul necesar pentru desfăşurarea

operaţiilor specifice: doborâre, curăţire de crăci şi secţionare (Ciubotaru, 1996c; Behjou, et

al., 2009). Norma de timp este, totodată, şi parametrul cu care se calculează manopera

pentru operaţiile executate, respectiv sumele care se vor plăti muncitorilor pentru

activităţile prestate. Această normă de timp trebuie să includă componentele specifice

timpului efectiv de muncă din activitatea de exploatare, precum şi componentele specifice

timpului de muncă neproductiv, diferenţiate în funcţie de caracteristici ale condiţiilor de

lucru.

Importanţa deosebită a răşinoaselor, şi în special a molidului şi bradului,

preocuparea constantă a specialiştilor pentru protejarea mediului înconjurător, precum şi

perioada limitată de timp în care trebuie exploatat un parchet, au condus la alegerea

problematicii adoptate în lucrarea de faţă, în care se pune un accent deosebit atât pe

normele de timp, cât şi pe consumul de carburanţi şi lubrifianţi folosiţi la doborârea,

secţionarea şi curăţirea de crăci a arborilor exploataţi.


2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul cercetărilor este acela de a determina normele de timp şi consumurile de

carburanţi şi lubrifianţi la fasonarea lemnului, în cadrul proceselor de exploatare a

arboretelor de răşinoase în care ferăstrăul mecanic Husqvarna 365 este utilajul cu care se

efectuează operaţiile de tăiere în parchet şi platforma parchetului.

De menţionat este faptul că, în lucrarea de faţă, prin fasonarea lemnului se înţeleg

atât operaţiile de doborâre, curăţire de crăci şi secţionare care se desfăşoară în parchet, cât

şi operaţia de secţionare desfăşurată în platforma primară. De asemenea, o menţiune

vizează şi consumul de lubrifiant care se referă strict la uleiul de ungere şi nu la uleiul de

amestec.

Pentru atingerea scopului propus trebuie să se îndeplinească o serie de obiective,

dintre care se amintesc:

realizarea unei sinteze a cunoştinţelor actuale privind ferăstraiele mecanice, şi în

special a ferăstrăului mecanic Husqvarna 365;

prezentarea, în ordine logică, a operaţiilor prin care se realizează recoltarea

arborilor (doborârea, secţionarea şi curăţirea de crăci);

realizarea unei sinteze a cunoştinţelor actuale privind normele de timp la doborârea,

secţionarea şi curăţirea de crăci a arborilor doborâţi;

realizarea unei sinteze a cunoştinţelor actuale privind consumurile de carburanţi şi

lubrifianţi la fasonarea lemnului;

stabilirea metodologiei de lucru şi a datelor care trebuie culese de pe teren;

stabilirea locaţiilor unde se vor desfăşura lucrările de teren;

cunoaşterea cadrului fizico-geografic caracteristic zonei studiate;

executarea lucrărilor de teren, respectiv:

o cronometrarea fiecărei faze din cadrul operaţiei de doborâre, inclusiv

măsurarea înălţimii arborelui marcat, a diametrului de bază şi a diametrului

cioatei, măsurarea dimensiunilor zonei de frânare, a dimensiunilor tapei, cu

precizarea tipului (pană sau calup), cojirea cioatelor şi măsurarea

carburanţilor şi lubrifianţilor folosiţi;

o cronometrarea operaţiei de curăţire de crăci şi a celei de secţionare

desfăşurată în parchet, cu precizarea lungimilor pieselor rezultate după

secţionare, a diametrului de la punctul de secţionare şi de la mijlocul


pieselor rezultate, precum şi măsurarea consumurilor de carburanţi şi

lubrifianţi;

o cronometrarea operaţie de secţionare desfăşurată în platforma parchetului,

la care se va adăuga şi măsurarea diametrului de la punctul de secţionare, a

diametrului de la mijlocul pieselor rezultate şi a lungimii acestora;

prelucrarea şi analiza statistică a datelor de teren;

interpretarea rezultatelor obţinute, respectiv:

o realizarea de corelaţii între diversele elemente specifice operaţiilor de

doborâre, curăţire de crăci şi secţionare;

o determinarea normelor de timp la fasonarea lemnului cu ferăstrăul mecanic

Husqvarna 365;

o determinarea consumului de carburant şi lubrifiant la fasonarea lemnului cu

ferăstrăul mecanic Husqvarna 365;

formularea unor concluzii pe baza cercetărilor întreprinse.


3. METODOLOGIA DE CERCETARE

Metodologia de cercetare presupune alegerea unor principii pe baza cărora se vor

efectua toate lucrările necesare realizării obiectivelor şi a scopului propus.

Cele mai reprezentative metode de cercetare ce vor fi aplicate în cadrul tezei, sunt:

metoda documentării bibliografice (realizată atât în varianta tradiţională, cât şi prin

intermediul internetului), utilizată pentru cunoaşterea caracteristicilor fizico-

geografice a zonei studiate şi realizarea stadiului actual al cunoştinţelor în ceea ce

privesc etapele de realizare a doborârii arborilor cu ferăstrăul mecanic (Husqvarna

365) şi normele de timp de la doborâre şi normele de consum de carburanţi şi

lubrifianţi;

metoda observaţiei directe, folosită în cadrul lucrărilor de teren pentru observarea

desfăşurării operaţiilor, stabilirea punctelor de început şi sfârşit ale acestora,

cronometrarea şi măsurarea dimensiunilor;

metoda experimentului, aplicată pentru determinarea consumurilor de carburanţi şi

lubrifianţi;

metoda analizei şi sintezei, precum şi metodele statistice (regresie liniară simplă,

testul Fisher, testul t Student), folosite la prelucrarea şi interpretarea datelor din

teren.

Metodele enumerate mai sus vor fi centralizate în trei categorii de lucrări, respectiv:

lucrări pregătitoare, lucrări de teren şi lucrări de birou, fiind prezentate individual în cele ce

urmează.

A. Lucrările pregătitoare cuprind activităţi referitoare la documentare, alegerea

locaţiilor unde se vor desfăşura cercetările şi stabilirea elementelor care trebuie măsurate în

teren.

Prima etapa, cea de documentare bibliografică, se referă la stadiul cunoştinţelor în

domeniu din România şi din străinătate, şi urmăreşte realizarea unei sinteze asupra

elementelor care intervin la doborârea arborilor cu ferăstraiele mecanice, la caracteristicile

tipului de ferăstrău mecanic utilizat, la normele de timp şi la normele de consum de

carburanţi şi lubrifianţi.


Tot în cadrul documentării se încadrează şi cunoaşterea elementelor caracteristice

zonei în care se vor desfăşura cercetările, respectiv încadrarea geomorfologică, climatică şi

pedologică.

A doua etapă din cadrul lucrărilor pregătitoare se referă la stabilirea locului unde se

vor desfăşura cercetările. Astfel, s-a optat ca speciile luate în studiu să fie molidul (Picea

abies L.) şi bradul (Abies alba Mill.), din zona deluroasă înaltă a judeţului Argeş,

cercetările fiind localizate pe raza Ocolului Silvic Domneşti, din cadrul Direcţiei Silvice

Piteşti. În aceeaşi etapă, pe baza informaţiilor de la ocol, se vor stabili şi parchetele unde se

vor desfăşura lucrările de teren.

Tot în categoria lucrărilor pregătitoare se încadrează şi stabilirea datelor care vor fi

recoltate din teren, respectiv fixarea elementelor ce urmează a fi cronometrate şi a celor ce

vor fi măsurate, cu specificaţia că se va urma desfăşurarea logică a operaţiei de recoltare a

arborilor marcaţi; de la început stabilindu-se că datele din teren vor fi grupate în funcţie de

operaţia desfăşurată, rezultând astfel:

date specifice doborârii arborilor;

date specifice curăţirii de crăci;

date specifice operaţiei de secţionare a catargelor în parchet;

date specifice operaţiei de secţionare desfăşurată în platforma primară.

B. Lucrările de teren vor presupune: deplasarea în parchet, observarea ordinii în

care se realizează doborârea arborilor, cronometrarea fiecărei faze a operaţiilor de

doborâre, secţionare şi curăţire de crăci, măsurarea înălţimii arborilor şi a lungimii

catargelor, măsurarea diametrelor (diametrul de bază, diametrul cioatei, diametrul de la

punctul de secţionare şi diametrul de la mijlocul pieselor rezultate), măsurarea tapei, a

zonei de frânare şi stabilirea consumului de carburant (benzină) şi lubrifiant (ulei de

ungere) folosite.

După cum s-a precizat mai sus, datele vor fi grupate pe operaţii şi se vor înscrie în

formulare special concepute, astfel:

pentru doborâre se vor determina datele din tabelul 3.1, cu includerea celor din

figura 3.1;

datele de la curăţirea de crăci şi cele de la secţionarea catargelor în parchet, vor fi

înregistrate într-un formular, asemănător cu tabelul 3.2;

pentru secţionarea catargelor în platforma primară se vor măsura elementele din

tabelul 3.3.


Tabelul 3.1

Date determinate în cadrul operaţiei de doborâre Fişa nr. ........... O. S. ............................ U.P. .............., u.a. ................., partida .....................

D O B O R Â R E

Timpul consumat pentru desfăşurarea fazelor operaţiei de doborâre (sec.): Dimensiunile tapei (cm)

Nr. crt.

d1,30 (cm)

H (m)

depl. plm. add. ppr. et. etpot. rm. nc. tct. cc. pană calup

l.z.f. (cm)

d.c. (cm)

Consumul (ml b/ml u)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Notă: nr. crt. = numărul arborelui analizat; d1,30 = diametrul de bază, exprimat în centimetri (figura 3.1); H = înălţimea arborelui, exprimată în metri; depl. = deplasarea la arborele marcat, exprimată în secunde; plm. = pregătirea locului de muncă, exprimată în secunde; add. = alegerea direcţiei de doborâre, exprimată în secunde; ppr. = pregătirea potecilor de refugiu, exprimată în secunde; et. = executarea tapei, exprimată în secunde (figura 3.2); etpot. = executarea tăieturii din partea opusă tapei, exprimată în secunde (figura 3.3); rm. = retragerea muncitorilor, exprimată în secunde (figura 3.4); nc. = netezirea cioatei, exprimată în secunde (figura 3.5); tct. = tăierea crestei trunchiului, exprimată în secunde (figura 3.6); cc. = cojirea cioatei, exprimată în secunde (figura 3.7); l.z.f. = lăţimea zonei de frânare, exprimată în centimetri (figura 3.8); dc. = diametrul cioatei, exprimat în centimetri (figura 3.8).

Figura 3.1 – Măsurarea diametrului de bază Figura 3.2 – Efectuarea tapei

Figura 3.3 – Efectuarea tăieturii din Figura 3.4 – Retragerea muncitorilor

partea opusă tapei

Figura 3.5 – Netezirea cioatei


Figura 3.6 – Tăierea crestei trunchiului Figura 3.7 – Cojirea cioatei

Figura 3.8 – Elementele care trebuie măsurate pe cioată, după doborâre:

a. lzf – lăţimea zonei de frânare şi dc – diametrul cioatei; b. lăţimea zonei de frânare.

Măsurarea dimensiunilor tapei se realizează în funcţie de felul acesteia (pană sau

calup), după cu se observă în figura 3.9. Modul de notare în tabel va fi: a1/a2/a3, respectiv

b1/b2/b3.

Figura 3.9 – Elementele ce trebuie măsurate (c.)

pentru tapa de tip pană (a.) şi tapa de tip calup (b.)


Consumul de carburanţi şi lubrifianţi, redat în ultima coloană a tabelului 3.1, se

exprimă în mililitri, prima valoare corespunzând benzinei, cea de-a doua uleiului de

ungere, iar modul de notare în tabel va fi: benzină (ml) / ulei de ungere (ml). Ca şi mod de

determinare, după doborârea, respectiv curăţirea de crăci şi secţionarea fiecărui arbore,

motorul ferăstrăului mecanic va fi oprit, iar cele două rezervoare (de benzină şi de ulei) vor

fi umplute (figura 3.10). Pentru a determina cu exactitate cantităţile de benzină şi ulei, se

vor folosi doi cilindri gradaţi, unul pentru carburant şi cel de-al doilea pentru lubrifiant.

Figura 3.10 – Umplerea rezervorului de combustibil după doborârea unui arbore

Elementele specifice operaţiilor de curăţire de crăci (figura 3.11) şi secţionare în

parchet, se referă în principal la durata operaţiilor, diametrul de la punctul de secţionare,

numărul, diametrul de la mijlocul pieselor rezultate şi, respectiv lungimea acestora după

secţionare şi consumurile de carburanţi şi lubrifianţi (tabelul 3.2).

Tabelul 3.2

Curăţirea de crăci şi secţionarea în parchet Ora începerii înregistrărilor: ............................ Ora încheierii înregistrărilor: ...........................

Timpi înregistraţi la operaţia de: Nr. crt. Curăţire de crăci

(min:sec:sutimi) Secţionare

(min:sec:sutimi)

Diametrul secţiunii

(cm)

Diametrul pieselor

d1 / d2 / d3 (cm)

Lungimea pieselor rezultate

L1 / L2 / L3 (m)

Consumul C / L

(mlb/mlu)


Figura 3.11 – Curăţirea de crăci a arborilor doborâţi

Pentru operaţia de secţionare care are loc în platforma primară a parchetului (figura

3.12), se înregistrează aceleaşi date ca şi în cazul secţionării în parchet, respectiv durata

operaţiei, diametrul secţiunii, numărul, diametrul şi lungimea pieselor rezultate, şi

consumul de carburanţi şi lubrifianţi (tabelul 3.3).

Figura 3.12 – Secţionarea catargelor în platforma primară


Tabelul 3.3

Secţionarea în platforma parchetului

Ora începerii înregistrărilor: ............................... Ora încheierii înregistrărilor: ..............................

Nr. crt.

Timp secţionare

Diametrul secţiunii (cm)

Diametrul pieselor (cm)

Lungimea pieselor rezultate (m)

Consumul (ml b/ml u)

De menţionat este faptul că în cazul doborârii arborilor, consumurile de carburant şi

lubrifiant vor fi determinate pentru fiecare arbore în parte, iar în cazul operaţiilor de

curăţire de crăci şi secţionare, consumurile de carburant şi lubrifiant vor fi determinate la

sfârşitul fiecărei reprize de muncă, prin acelaşi procedeu ca şi la doborâre. Astfel, după ce

se vor curăţa de crăci toţi arborii cuprinşi într-o repriză sau după ce se vor secţiona toate

catargele dintr-o repriză de muncă se vor măsura cantităţile de carburant şi lubrifiant

introduse în rezervoare până la umplerea acestora şi se vor exprima în mililitri.

Ca aparate de măsură, în timpul lucrărilor de teren, se vor utiliza:

clupa forestieră, pentru măsurarea diametrului de bază al arborilor marcaţi şi pentru

măsurarea diametrului cioatelor (figura 3.13 – a.);

ferăstrăul mecanic Husqvarna 365 pentru doborârea, secţionarea şi curăţirea de

crăci a arborilor marcaţi (figura 3.14);

dispozitiv de ascuţit lanţul tăietor al ferăstrăului mecanic;

bidoane speciale pentru păstrarea carburanţilor şi lubrifianţilor (figura 3.14);

pâlnie cu sită pentru a împiedica, în timpul alimentării ferăstrăului mecanic,

pătrunderea impurităţilor în rezervor (figura 3.14);

topor pentru curăţirea cioatelor după doborâre (figura 3.14);

ruletă panglică de 50 de metri pentru măsurarea lungimilor la sortimentele mai

lungi de 5 metri (figura 3.14);

ruletă de 5 metri pentru lungimi mai reduse, pentru măsurarea dimensiunilor tapei

şi a zonei de frânare ( figura 3.13 – b.);

cronometru cu două ceasuri înregistratoare, care să permită înregistrarea fiecărei

faze în parte, dar şi a întregii operaţii;

cilindri gradaţi pentru măsurarea combustibilului şi a lubrifiantului, de capacitate

400 ml;

carburanţi şi lubrifianţi: benzină şi ulei;


cască de protecţie;

aparat foto;

carnet de teren.

a. b.

Figura 3.13 – Măsurarea diametrului secţiunii cu clupa forestieră (a)

şi măsurarea dimensiunilor tapei de tip pană cu ruleta (b)

Figura 3.14 – Aparate folosite în cadrul lucrărilor de teren


C. Lucrările de birou presupun: introducere în calculator a datelor preluate din

teren, prelucrarea statistică şi interpretarea lor.

Informaţiile preluate din teren vor fi introduse în calculator prin intermediul

pachetului Microsoft Office, gruparea lor făcându-se în funcţie de operaţia analizată şi de

localizarea cercetărilor.

Prin intermediul aplicaţiei Data Analysis din cadrul programului Microsoft Excel,

pentru prelucrarea statistică şi interpretarea rezultatelor, se va folosi regresia liniară simplă.


4. CARACTERIZAREA ZONEI STUDIATE

4.1. Locul cercetărilor

Cercetările s-au desfăşurat în unităţile de producţie U.P. IV Păpău şi U.P. V Valea

Rea din cadrul Ocolului Silvic Domneşti (figura 4.1), mai exact în unităţile amenajistice

36A şi 115B (din cadrul unităţii de producţie U.P. IV Păpău) şi 28 A (din cadrul unităţii de

producţie U.P. V Valea Rea).

Figura 4.1 – Localizarea Ocolului Silvic Domneşti, judeţul Argeş

Descrierile parcelare ale unităţilor amenajistice în care s-au desfăşurat cercetările

sunt redate în tabelele 4.1 – 4.3.


Tabelul 4.1

Descrierea parcelară a unităţii amenajistice u.a. 36 A – U.P. IV Păpău

Tabelul 4.2

Descrierea parcelară a unităţii amenajistice u.a. 115B – U.P. IV Păpău

Tabelul 4.3

Descrierea parcelară a unităţii amenajistice u.a. 28 A – U.P. V Valea Rea

4.3. Elemente specifice fiecărei unităţi de producţie

4.3.1. Elemente specifice unităţii de producţie U.P. IV Păpău

Unitatea de producţie face parte din unitatea morfostructurală de orogen complexul

munţilor de geosinclinal.

Formaţiile geologice reprezentative sunt cele cristaline şi sedimentare. Teritoriul

unităţii de producţie este situat în regiunea geomorfologică provincia central europeană.

Unitatea de relief caracteristică este versantul. Expoziţia predominantă a versanţilor

este cea parţial însorită (V, E), iar înclinarea cea mai des întâlnită este cuprinsă între 31 –

40 grade. Altitudinea variază între 670 – 1950 m.

Unitatea de producţie U.P. IV Păpău este localizată în bazinul hidrografic al Râului

Doamnei, fiind brăzdată de afluenţii: Suharet, Drăghina, Văsălatul, Baciu, Brebenul, Valea

Mioarelor şi Grosu.

Teritoriul unităţii face parte din zona climatică IV F (zona climei de munte).

Temperatura medie anuală este de 4,5 °C. Precipitaţiile însumează o cantitate medie anuală

de 1100 mm.. Predominante sunt vânturile ce bat din sectorul N – NV – NE.

Indicele de ariditate are o valoare de 75.

4.3.2. Elemente specifice unităţii de producţie U.P. V Valea Rea

Unitatea de producţie este situată în extremitatea nord – vestică a Ocolului Silvic

Domneşti, în zona Munţilor Carpaţi, sectorul Meridional, versantul sudic al masivului

muntos Făgăraş.

Formaţiile geologice reprezentative sunt rocile cristaline (gnaise şi paragnaise).

Unitatea de relief caracteristică este versantul. Expoziţia predominantă a versanţilor

este cea parţial însorită, iar înclinarea cea mai des întâlnită este cuprinsă între 31 – 40

grade. Altitudinea variază între 800 – 1950 m.

Unitatea de producţie U.P. IV Păpău este localizată în bazinul hidrografic al Râului

Doamnei, fiind brăzdată de afluenţii: Valea Rea, Valea Pojorna, Valea Dara, Valea

Muşetescu etc.

Teritoriul unităţii face parte din zona climatică D.f.b.k.

Temperatura medie anuală este de 4 °C.

Precipitaţiile însumează o cantitate medie anuală de 1100 mm.

Predominante sunt vânturile ce bat din direcţiile N şi V

Indicele de ariditate are o valoare de 79.


5. STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR

5.3. Ferăstrăul mecanic Husqvarna 365

Husqvarna 365 (figura 5.8) este un ferăstrăul mecanic tipic pentru utilizarea

profesională, fiind dezvoltat într-o strânsă cooperare cu specialiştii în domeniu.

Figura 5.8 – Ferăstrăul mecanic Husqvarna 365 folosit în lucrările de teren

Ferăstrăul Husqvarna 365 utilizat în lucrările de teren, prezintă următoarele date

tehnice:

specificaţii motor:

o puterea motorului – 4,6 CP;

o cilindreea – 65,1 cm3;

o diametrul cilindrului – 48 mm;

o cursa pistonului – 36 mm;

o turaţia maximă – 9000 rpm;

o aprinderea – SEM AM 50;

o distanţa între volantă şi aprindere – 0,3 mm;

o turaţia ralanti – 2700 rpm;

o bujie – Champion RCJ7Y, NGK BPMR7A;

o distanţa dintre electrozii bujiei – 0,5 mm;

carburanţi şi lubrifianţi:

o volum rezervor combustibil – 0,77 litri;


o volum rezervor ulei – 0,4 litri;

o tipul pompei de ulei – debit ajustabil;

o debitul pompei de ulei – între 4 şi 20 ml / min;

echipamente de tăiere:

o pasul lanţului – 3/8";

o dimensiunea recomandată a şinei de ghidaj (minim – maxim) – 38 –

70 cm / 15" – 28";

o viteza lanţului la turaţia maximă – 20,7 m/s;

o bar mont – large;

vibraţii şi noxe:

o nivel vibraţii echivalent (mâner faţă / spate) – 3,6 / 3,5 m/s2;

o emisii de zgomot la urechea operatorului – 102,5dB (A);

o emisii zgomot – 112 dB (A);

dimensiuni exterioare:

o greutate (fără echipament de tăiere) – 6 kg.

Datele referitoare la ferăstrăul mecanic Husqvarna 365 au fost preluate de pe site-ul

www.madontools.com/chainsaws/husqvarna-chainsaw-review/husqvarna-365-chainsaw-

review/ accesat la data de 09.11.2012.

5.4. Recoltarea arborilor

5.4.1. Doborârea arborilor

Doborârea reprezintă operaţia prin care arborele marcat este adus la poziţia culcat,

la pământ, asigurându-se astfel condiţiile normale de desfăşurare a operaţiilor ulterioare

(Ciubotaru, 1992 şi 1998; Ciubotaru, et al., 2012).

Doborârea în cioată se caracterizează prin efectuarea tăieturilor la un nivel cât mai

apropiat de sol, urmărindu-se, în mod deosebit, valorificarea într-o proporţie cât mai mare

a lemnului din arborele marcat (Ciubotaru, 1992 şi 1998; Ciubotaru, et al., 2012).

5.4.1.1. Fazele preliminare ale operaţiei de doborâre în cioată

Fazele preliminare constau din (Oprea, Sbera, 2000; Oprea, 2001 şi 2008):

deplasarea la arborele marcat, alegerea direcţiei tehnice de doborâre, pregătirea locului de

muncă, înlăturarea ritidomului în zona de execuţie a tăieturilor de doborâre.


5.4.1.2. Fazele operaţiei propriu-zise de doborâre în cioată

Fazele doborârii propriu-zise cuprind (Oprea, Sbera, 2000; Oprea, 2001 şi 2008):

înlăturarea lăbărţărilor, executarea tapei, executarea tăieturii din partea opusă tapei,

impulsionarea şi orientarea căderii arborelui, căderea arborelui precedată de retragerea

muncitorilor pe potecile de refugiu.

5.4.1.3. Fazele finale ale operaţiei de doborâre în cioată

Fazele finale constau din (Oprea, Sbera, 2000; Oprea, 2001 şi 2008): netezirea

cioatelor (obligatorie la tăierile de crâng), cojirea cioatelor de răşinoase (parţial la brad şi

integral la molid şi pini), retezarea crestei trunchiului, tăierea lăbărţărilor care nu au fost

înlăturate la arborele pe picior.

5.4.2. Curăţirea de crăci

Curăţirea de crăci este operaţia prin care crăcile arborilor doborâţi sunt detaşate de

trunchi prin tăiere, pentru a se crea condiţii optime de deplasare a materialului lemnos, în

concordanţă cu condiţiile de lucru de la colectare (Ciubotaru, 1992 şi 1998; Ciubotaru, et

al., 2012).

Tăierea crăcilor trebuie realizată astfel încât ciotul rămas să aibă o înălţime de cel

mult 1,0 cm (Ciubotaru, 1992 şi 1998; Ciubotaru, et al., 2012), iar pentru speciile din care

rezultă sortimente care se livrează cojite, desprinderea crăcii trebuie să se facă „la faţa

lemnului”. Curăţirea de crăci se realizează printr-o tăiere de detaşare (în cazul crăcilor

scurte) sau prin tăieri de scurtare şi detaşare (în cazul crăcilor lungi, ramificate sau

tensionate).

Datorită numărului relativ mare de puncte de tăiere de-a lungul arborelui doborât,

ca şi a poziţiilor incomode de lucru, operaţia de curăţire de crăci este solicitantă pentru

muncitor, ca efort fizic şi atenţie, prezentând un grad ridicat de periculozitate a muncii, iar

din punct de vedere economic este mare consumatoare de manoperă şi carburanţi (Oprea,

Sbera, 2000; Oprea, 2001 şi 2008).

5.4.3. Secţionarea arborilor doborâţi

Secţionarea este operaţia de fragmentare a arborilor doborâţi în piese cu forme şi

dimensiuni impuse de condiţiile de colectare (Ciubotaru, 1992 şi 1998; Ciubotaru, et al.,

2012).


Secţionarea se realizează cu ferăstrăul mecanic, de la baza spre vârful arborelui,

printr-o tăietură plană şi perpendiculară pe axa longitudinală a fusului (figura 5.22).

Literatura de specialitate (Ciubotaru, 1992 şi 1998; Oprea, Sbera, 2001; Oprea, 2001 şi

2008; Ciubotaru, et al., 2012) precizează că pentru sortimentele de lemn brut, abaterea de

la perpendicularitate trebuie să fie mai mică de 10% din diametrul piesei la locul de

secţionare.

Figura 5.22 – Efectuarea corectă a secţionării (Ciubotaru, 1981)

Structura operaţiei de secţionare (Ciubotaru, 1992 şi 1998) cuprinde:

deplasarea la arborele de secţionat;

stabilirea locului de secţionare;

asigurarea stabilităţii pieselor rezultate. Pe pante mai mari de 20%, dacă

arborele este doborât pe curba de nivel, trebuie să se asigure, în general,

stabilitatea pieselor rezultate sau să se aleagă o poziţie de secţionare astfel

încât muncitorii să nu fie expuşi accidentelor;

efectuarea tăieturii de secţionare;

deplasarea la următorul punct de secţionare.

În cazul efectuării defectuoase a operaţiei de secţionare se pot pierde cantităţi

însemnate de material lemnos, principala cauză fiind nerespectarea perpendicularităţii

tăieturii de secţionare pe axul longitudinal al trunchiului (figura 5.23).

Figura 5.23 – Pierderi de material lemnos datorate secţionărilor incorecte

(Ciubotaru, 1981): a. şi b. – secţionări oblice faţă de axa longitudinală a piesei;

c. tăieri în plane diferite


5.5. Normele de timp la recoltarea lemnului

Norma de timp reprezintă timpul în care un muncitor teoretic mediu,

corespunzător unei formaţii de lucru poate efectua o unitate de măsură dintr-o anumită

activitate, respectiv timpul în care poate să doboare, să secţioneze sau să cureţe de crăci 1

m3 de lemn, cu un anumit utilaj, în condiţii de lucru bine precizate.

Normele de timp din ţara noastră sunt structurate, în primul rând, în funcţie de

operaţia desfăşurată (doborâre, secţionare, curăţire de crăci) şi apoi pe specii, precizându-

se modul de realizarea a operaţiei (manual sau mecanic) şi utilajul folosit (***, 1972).

Ca mod de exprimare (Oprea, Sbera, 2000; Oprea 2001 şi 2008), norma de timp se

exprimă în unităţi de timp – om sau unităţi de timp – echipă pe unitatea naturală de

producţie sau de lucrare.

În literatura de specialitate (***, 1969; ***, 1972 şi ***, 1987) sunt specificate

valorile normelor de timp şi de producţie, diferenţiate în funcţie de factorii de influenţă

luaţi în considerare, dar sunt raportate la tipul de ferăstrău din perioada respectivă (Drijba

Y).

Alte norme (Ciubotaru, 1994 şi 1996b), sunt concepute în funcţie de operaţia

executată, de componenţa formaţiei de lucru şi de tipul ferăstrăului mecanic (Drujba-4,

Retezat FM-755, Husqvarna, Stihl, FM-60).

5.7. Normele de consum la recoltarea lemnului

Datorită utilizării frecvente a ferăstraielor mecanice în activitatea de exploatare a

pădurilor, de-a lungul timpului s-a urmărit o îmbunătăţire a caracteristicilor acestora,

plecând de la manevrabilitate, la creşterea eficienţei şi ajungând la reducerea consumului

de carburanţi şi lubrifianţi.

Ciubotaru (1989) a stabilit o relaţie de calcul a consumului de carburant şi

lubrifiant, pe categorii de diametre, la curăţirea de crăci, respectiv:

n

iiit VcC

1 (33)

în care:

Ct reprezintă consumul total (litri);

n – numărul de sortimente dimensionale;


ci – consumul pe categorii medii de diametre, pentru sortimentul

dimensional i (l/m3);

Vi – volumul sortimentului dimensional i (m3).

În domeniu s-au desfăşurat cercetări privind influenţa înălţimii cioatei asupra

consumului de carburant, la doborârea arborilor de fag (Ciubotaru, 1990 citat de Enache,

2012), concluzia acestora fiind că, pentru doborârea unui metru cub de lemn de fag,

consumul de carburant creşte rapid odată cu micşorarea categoriei de diametre.

În cazul doborârii arborilor cu ferăstrăul mecanic, Bajic şi Danilovic (2003) au

analizat corelaţia dintre diametrul de bază şi consumul de carburant şi lubrifiant,

concluzionând că, odată cu creşterea diametrului arborilor, aceste consumuri scad pe

unitatea de produs, atât în tăieri rase, cât şi în rărituri.

Literatura de specialitate oferă informaţii referitoare la consumurile specifice de

carburanţi, dar modul de prezentare diferă de la o sursă la alta. Astfel, în lucrarea din 2009

(***, 2009) sunt prezentate consumurile specifice de carburanţi şi de amestec benzină –

ulei, considerând arborii ca făcând parte din trei categorii de volume, iar în lucrările lui

Ciubotaru (1994 şi 1996b) sunt prezentate consumurile de carburant pentru mai multe

categorii de volume.


6. Rezultatele cercetărilor

6.1. Detalii referitoare la arborii analizaţi

Pentru a determina timpii necesari desfăşurării operaţiilor din cadrul procesului de

recoltare a arborilor, au fost analizaţi:

500 de arbori pentru doborâre, înscrişi în 20 de fişe de teren;

241 de arbori pentru curăţirea de crăci şi secţionarea ce a avut loc în parchet,

înscrişi în 12 fişe de teren;

354 de catarge pentru secţionare în platforma parchetului, înscrise în 12 fişe de

teren.

Lucrările de teren, atât operaţiilor executate în parchet (doborâre, curăţire de crăci

şi secţionare), cât şi secţionarea catargelor desfăşurată în platforma primară, s-au realizat în

reprize de lucru, în fiecare repriză fiind cuprinşi mai mulţi arbori. Spre exemplu:

cei 500 de arbori doborâţi au fost împărţiţi în 62 de reprize de lucru, numărul

minim de arbori dintr-o repriză fiind de 3, iar numărul maxim de 16;

cei 241 de arbori care au fost curăţaţi de crăci şi secţionaţi în parchet au fost

împărţiţi în 25 de reprize de lucru, numărul variind între 5 şi 13 de arbori într-o

repriză;

la secţionarea desfăşurată în platforma primară, cele 354 de catarge au fost

secţionate în 20 de reprize de lucru, numărul minim de catarge dintr-o repriză fiind

de 8, iar numărul maxim de 30 de catarge.

Punctul de început al unei reprize de lucru de la doborâre s-a considerat momentul

în care s-a fixat numărul de arbori ce urmează să fie doborâţi şi se începe deplasarea spre

arborele marcat (faza cronometrată), şi de consideră ca încheiată în momentul în care se

termină doborârea ultimului arbore, respectiv la terminarea fazei de cojire a cioatei.

La curăţirea de crăci şi secţionarea ce a avut loc în parchet, o repriză de lucru a

început în momentul fixării numărului de arbori ce urmează să fie curăţaţi de crăci şi

secţionaţi, odată cu pornirea ferăstrăului mecanic şi s-a încheiat atunci când toţi arborii

sunt curăţaţi de crăci şi secţionaţi.

Reprizele de lucru de la secţionarea desfăşurată în platforma primară au fost

considerate din momentul alegerii numărului de catarge ce vor fi secţionate, măsurarea


primului catarg, semnarea locului de secţionare şi s-au încheiat în momentul în care toate

catargele din grup au fost secţionate.

6.1.1. Distribuţia arborilor doborâţi

Formaţia de lucru la doborâre a fost alcătuită din doi muncitori: un fasonator

mecanic şi un fasonator manual.

Pentru a evidenţia distribuţia diametrelor, cei 500 de arbori luaţi în studiu au fost

încadraţi în 5 categorii de diametre, după cum se poate observa în figura 6.1.

54

117

193

98

38

0

50

100

150

200

Num

ărul

de

arbo

ri

20 - 30 31 - 40 41 - 50 51 - 60 61 - 70

Diametrul de bază (cm)

Figura 6.1 – Distribuţia arborilor doborâţi pe categorii de diametre

Se poate observa că cei mai mulţi arbori (193 echivalent cu 38,6%) se încadrează în

categoria de diametre 41 – 50 cm, iar cei mai puţini în categoriile extreme: 54 de arbori în

categoria de diametre 20 – 30 cm (10,8%) şi 38 de arbori în categoria 61 – 70 cm (7,6%).

Cel mai mic diametru de bază a fost de 21 cm şi s-a întâlnit la un singur arbore, iar

cel mai mare (68 cm) s-a întâlnit la 4 arbori doborâţi.

Ca metodă de lucru, echipele din teren au doborât arborii în grupuri de 3 – 16

exemplare, astfel că s-a notat timpul de începere (când a început doborârea primului arbore

din grup) şi timpul de încheiere (după ce s-a doborât ultimul arbore din grup). Raportat la

aceşti timpi, s-a realizat o distribuţie a numărului de arbori dintr-o repriză de lucru în

funcţie de timpul de doborâre a întregului grup de arbori (figura 6.2).

Printr-o ecuaţie polinomială de gradul doi (figura 6.2), s-a încercat să se determine

legătura dintre numărul de arbori dintr-o repriză de lucru şi timpul efectiv de doborâre a

întregului grup de arbori, astfel că s-a obţinut un coeficient de determinaţie R2 = 0,6568,

ceea ce semnifică faptul că doar în proporţie de aproximativ 66% timpul de doborâre este

influenţat de numărul de arbori dintr-o repriză. Restul de 34% reprezentând alţi factori de


influenţă, dintre care cei mai reprezentativi ar putea fi distanţa de la un arbore la altul şi

diametrul arborilor din grup.

y = -0,3217x2 + 16,182x - 16,035R2 = 0,6568

020406080

100120140160180200

0 2,5 5 7,5 10 12,5 15 17,5

Numărul de arbori dintr-o repriză de lucru

Tim

pul n

eces

ar p

entr

u do

borâ

rea

arbo

rilor

din

tr-o

repr

iză

de lu

cru

(min

.)

Figura 6.2 – Distribuţia timpului de doborâre în raport cu numărul de arbori

dintr-o repriză de lucru

6.1.2. Distribuţia arborilor curăţaţi de crăci şi secţionaţi în parchet

Cei 241 se arbori doborâţi au fost supuşi operaţiilor de curăţire de crăci şi

secţionare în 25 de reprize, numărul de exemplare dintr-o repriză variind între 5 şi 13

arbori. Cele mai multe reprize (6) au fost constituite din câte 11 arbori, dar au fost şi unele

cu 5, respectiv 8 arbori.

Conform tabelului 6.1 se observă că, pentru acelaşi număr de exemplare, durata

totală de realizare a operaţiilor variază în limite foarte mari, cel mai mare interval

întâlnindu-se la grupurile cu 11 exemplare (36 de minute) şi la cele cu 9 exemplare (34 de

minute).

Tabelul 6.1

Variaţia duratei de realizare a operaţiilor de curăţire de crăci şi secţionare

în funcţie de numărul de exemplare dintr-un grup

Numărul de arbori dintr-un grup Durata operaţiilor (min.) 5 6 8 9 10 11 12 13

Intervalul de variaţie 25 30 – 46 49 40 – 74 57 – 79 49 – 85 42 – 53 45 – 54

Diferenţa (min.) – 16 – 34 22 36 9 9

Lungimea trunchiurilor arborilor supuşi operaţiilor de curăţire de crăci şi secţionare

în parchet a variat între 17 – 33 m, cele mai multe exemplare având lungimea de 22 m (33


de arbori, echivalent cu 13,7%). La polul opus s-au situat exemplarele cu lungimi mai mari

de 30 de metri (17 arbori) şi cele cu lungimi de 17 m şi 19 m (11 arbori), reprezentând

cumulat 11,6% din arborii curăţaţi de crăci şi secţionaţi în parchet.

6.1.3. Distribuţia catargelor secţionate în platforma primară

Cele 354 de catarge luate în studiu, au fost secţionate grupat, în 20 de reprize.

Numărul de arbori dintr-o repriză a variat de la 6 până la 30 de catarge, timpii obţinuţi

pentru secţionarea întregului număr de catarge dintr-o repriză variind în funcţie de

lungimea acestora şi de numărul de secţiuni pe fiecare catarg în parte.

În urma lucrărilor de teren, s-a constat că 126 de catarge au fost secţionate de două

ori (rezultând trei piese de lemn), iar restul de 228 de catarge au fost secţionate doar o

singură dată (rezultând câte două piese de lemn).

După însumarea timpilor de secţionare ai tuturor reprizelor, s-a ajuns la valoarea de

794 de minute, echivalent cu 13 ore şi 14 minute, reprezentând timpul în care s-a realizat

atât secţionarea, cât şi măsurarea, semnarea şi voltarea pieselor rezultate după secţionare.

6.1.4. Diametrul cioatei

În funcţie de diametrul cioatei, arborii au fost încadraţi în 7 categorii. Astfel, se

constată predominanţa arborilor cu diametrul la cioată cuprins între 50,5 – 60 cm (162 de

exemplare, echivalent cu 32% din numărul total de arbori doborâţi). Următoarea categorie

este cea în care diametrele la cioată sunt cuprinse între 40,5 – 50 cm (125 de arbori,

echivalent cu 25% din total). Arborii la care diametrele la cioată au avut valori mai mici de

30 cm şi mai mari de 80 cm sunt relativ puţini ca număr (16, respectiv 13 exemplare) şi

însumează aproximativ 6% din total.

Raportat la diametrul de bază, se observă că între acesta şi diametrul la cioată există

o legătură de intensitate foarte puternică întrucât coeficientul de corelaţie simplă are

valoarea r = 0,97; iar coeficientul de determinaţie R2 = 0,94 indică faptul că în proporţie de

94% diametrul de bază este influenţat de diametrul de la cioată (figura 6.6). Acestea valori

au fost obţinute ca urmare a analizelor statistice la care au fost supuse datele din teren, mai

exact prin intermediul regresiei liniare.


y = 1,2012x - 0,3529R2 = 0,9403

0

20

40

60

80

100

20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70Diametrul de bază (cm)

Dia

met

rul c

ioat

ei (c

m)

Figura 6.6 – Variaţia diametrului de bază în funcţie de diametrul cioatei

6.1.5. Dimensiunile tapelor

La alegerea formei tapei se ţine seama de necesitatea ca aceasta să se realizeze şi să

se extragă cu eforturi minime, cu un consum cât mai mic de lemn, dar să creeze momentul

de răsturnare necesar căderii arborelui (Ciubotaru, 1981, 1992 şi 1998).

Tipul de pană diferă în raport cu diametrul arborilor, astfel (Oprea, Sbera, 2000;

Oprea, 2001 şi 2008):

pentru diametre mai mici de 18 cm, tapa constă dintr-o tăietură făcută cu scopul de

a preveni deprecierea lemnului de la baza arborelui;

la arborii cu diametre cuprinse între 18 – 60 cm se recomandă tapa de tip pană;

la arborii cu diametre cuprinse între 60 – 100 cm se recomandă tapa de tip calup;

la diametre mai mari de 100 cm se recomandă tapa în trepte (două calupuri

suprapuse).

În cazul de faţă, la 472 (94,4%) dintre cei 500 de arbori doborâţi a fost practicată

tapa de tip pană, iar la restul de 28 (5,6%), tapa de tip calup.

După cum s-a precizat în capitolul privind metodologia de cercetare, pentru fiecare

tapă au fost măsurate trei dimensiuni (figura 6.9), indiferent de tipul acesteia (pană sau

calup).

Figura 6.9 – Elementele măsurate pentru tapa de tip pană (a.) şi tapa de tip calup (b.):

a1 – tăietura înclinată; a2 – tăietura orizontală; a3 – înălţimea tapei.


6.1.5.1. Tapa de tip pană

Pe baza ecuaţiilor de tip putere s-au verificat legăturile care ar putea exista între

fiecare dintre tăieturi (a1 sau a2), respectiv înălţimea tapei (a3) şi diametrul de bază al

arborelui marcat (figurile 6.10 – 6.12), respectiv diametrul cioatei (figurile 6.13 – 6.15).

y = 1,2007x0,7776

R2 = 0,4763

101520253035404550

20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70


Lung

imea

tăie

turii

or

izon

tale

(cm

)

Figura 6.10 – Influenţa diametrului de bază asupra lungimii tăieturii orizontale

y = 0,8157x0,836

R2 = 0,4421

0

10

20

30

40

50


Lung

imea

tăie

turii

în

clin

ate

(cm

)

Figura 6.11 – Influenţa diametrului de bază asupra lungimii tăieturii înclinate

y = 0,8047x0,7185

R2 = 0,448

0

5

10

15

20

25


Înăl

ţimea

tape

i (cm

)

Figura 6.12 – Influenţa diametrului de bază asupra înălţimii tapei


6.1.5.2. Tapa de tip calup

Tapa de tip calup a fost executată la un număr de 28 de arbori cu diametre de bază

cuprinse între 32 – 67 cm şi diametrul cioatei între 39 – 76 cm.

În urma grupării datelor s-a observat că lungimea minimă a tăieturii orizontale este

de 13 cm, iar lungimea maximă de 31 cm, în timp ce valoarea minimă a înălţimii tapei este

de 8 cm, iar cea maximă este de 22 cm.

Pe baza graficelor din figurile 6.23 şi 6.24 se poate afirma că între diametrul de

bază al arborilor doborâţi şi lungimea tăieturii orizontale, respectiv înălţimea tapei de tip

calup există o influenţă de peste 80%.

y = -0,0094x2 + 1,381x - 20,206R2 = 0,8608

10

15

20

25

30

35

30 35 40 45 50 55 60 65 70


Lung

imea

tăie

turii

or

izon

tale

(cm

)

Figura 6.23 – Variaţia lungimii tăieturii orizontale în raport cu diametrul de bază

y = 0,0114x2 - 0,773x + 22,924R2 = 0,8376

0

5

10

15

20

25

30 35 40 45 50 55 60 65 70Diametrul de bază (cm)

Înăl

ţimea

tape

i (cm

)

Figura 6.24 – Variaţia înălţimii tapei de tip calup în raport cu diametrul de bază

Dacă, pe aceleaşi valori, se aplică regresia liniară se obţine un coeficient de

corelaţie simplă r = 0,9078 în cazul lungimii tăieturii orizontale şi r = 0,8685 în cazul

înălţimii tapei, valori care indică o legătură de intensitate puternică între diametrul de bază


şi cele două variabile dependente. Coeficientul de determinaţie are valori mai mici decât în

cazul aplicării ecuaţiei polinomiale de gradul doi, fiind de:

R2 = 0,8241 în cazul lungimii tăieturii orizontale, situaţie în care diametrul de bază

are o influenţă de aproximativ 82% asupra variabilei;

R2 = 0,7543 în cazul înălţimii tapei, situaţie în care diametrul de bază influenţează

într-o proporţie de aproximativ 75% variabila.

Semnificaţia regresiilor a fost testată prin intermediul testului Fisher pentru

probabilitatea de transgresiune α = 5% şi pentru f = n-k-1 = 26 şi k = 1 grade de libertate.

S-a considerat că regresiile sunt semnificative, deoarece valorile experimentale Fexp =

121,82 în cazul lungimii tăieturii orizontale (tabelul 6.10) şi Fexp = 79,81 în cazul înălţimii

tapei de tip calup sunt mai mari decât valoarea teoretică Fteor = 4,23 (tabelul 6.11).

Tabelul 6.10

Tabela de regresie pentru influenţa diametrului de bază asupra lungimii tăieturii orizontale

Regresia statistică Coeficientul de corelaţie simplă (r) 0,907802 Coeficientul de determinaţie (R2) 0,824105 Coeficientul de determinaţie corectat cu gradele de libertate 0,81734 Eroarea standard 2,089606 Numărul de observaţii 28 ANOVA Numărul gradelor

de libertate Suma pătratelor

abaterilor Dispersiile Testul

Fisher Pragul de

semnificaţie Regresia 1 531,9008 531,9008 121,8154 2,61E-11 Reziduu 26 113,5277 4,366452 Total 27 645,4286 Coeficienţi Eroarea

standard Testul t Student

Valoarea P Inferioară 95%

Superioară 95%

Termenul liber 1,40435 1,831475 0,766786 0,450115 -2,3603 5,169 Diametrul de

bază 0,454505 0,04118 11,037 2,61E-11 0,369858 0,539152

Intervalele de încredere ale coeficienţilor variabilei independente (diametrul de

bază) sunt ±0,085 în cazul lungimii tăieturii orizontale şi ±0,081 în cazul înălţimii tapei.


Tabelul 6.11

Tabela de regresie pentru influenţa diametrului de bază asupra înălţimii tapei de tip calup

Regresia statistică Coeficientul de corelaţie simplă (r) 0,868491 Coeficientul de determinaţie (R2) 0,754277 Coeficientul de determinaţie corectat cu gradele de libertate 0,744826 Eroarea standard 1,987239 Numărul de observaţii 28 ANOVA Numărul gradelor



Fisher Pragul de




Superioară 95%

Termenul liber -3,26565 1,741753 -1,87492 0,072079 -6,84587 0,31458 Diametrul de

bază 0,349867 0,039163 8,933656 2,1E-09 0,269367 0,430367

Semnificaţia coeficienţilor variabilei independente din ecuaţiile de regresie a fost

verificată prin testul t, unilateral la stânga, pentru f = n-k-1 = 26 grade de libertate şi

probabilităţile de transgresiune α = 5%, α = 1 % şi α = 0,1% (tabelele 6.12 şi 6.13),

constatându-se că este foarte semnificativă pentru probabilitatea de transgresiune α = 0,1%.

Tabelul 6.12

Semnificaţia coeficientului variabilei independente din ecuaţia de regresie

t teoretic Caracteristici Coeficienţi T exp. 5% 1% 0,1%

Semnificaţia

f = n-k-1 = 26 grade de libertate Termenul liber 1,404 0,767 – Diametrul de

bază 0,455 11,037

2,056

2,779

3,707 ***

(foarte semnificativă)

Pentru a exprima modul de variaţie al celor două variabile în funcţie de diametrul

de bază se pot folosi ecuaţiile de regresie:

xy 455,0404,11 (36)

266,3350,02 xy (37)


unde:

y1 reprezintă lungimea tăieturii orizontale practicată la executarea tapei (cm);

y2 – înălţimea tapei de tip calup (cm);

x – diametrul de bază (cm).

Tabelul 6.13



Semnificaţia

f = n-k-1 = 26 grade de libertate Termenul liber -3,266 -1,875 – Diametrul de

bază 0,350 8,934

2,056

2,779

3,707 ***


Diametrul cioatei este cea de-a doua variabilă independentă care s-a avut în vedere

pentru analizarea influenţei asupra lungimii tăieturii orizontale, respectiv asupra înălţimii

tapei de tip calup. Astfel, pe baza unei ecuaţii polinomiale de gradul doi s-au stabilit

coeficienţii de determinaţie corespunzători şi ecuaţiile prin care se pot aprecia tendinţele de

variaţie (figura 6.25). Valoarea coeficientului de determinaţie (R2 = 0,8559) indică o

influenţă de aproximativ 86% a diametrului cioatei asupra lungimii tăieturii orizontale

practicată la executarea tapei de tip calup şi asupra înălţimii tapei.

y = -0,0081x2 + 1,3304x - 24,982R2 = 0,8559

10

15

20

25

30

35

30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80

Diametrul cioatei (cm)

Lung

imea

tăie

turii

or

izon

tale

(cm

)

Figura 6.25 – Variaţia lungimii tăieturii orizontale în funcţie de diametrul cioatei

6.2. Cercetări privind normele de timp la doborâre

Pentru a reliefa mai bine ponderea fiecărei categorii, s-a realizat o structurare a

timpului de lucru ţinând seama de propunerea lui Rouă şi a colaboratorilor săi (Rouă, et al.,


1976), respectiv: timp de bază, timp auxiliar tehnologic, timp auxiliar de deservire a

utilajului, timp de pregătire şi încheiere a lucrului. În fiecare dintre componentele timpului

de lucru vor fi incluse fazele operaţiei de doborâre, astfel:

timp de bază: alegerea direcţiei tehnice de doborâre, efectuarea tapei, efectuarea

tăieturii din partea opusă tapei, retragerea muncitorilor şi căderea arborilor,

revenirea muncitorilor, netezirea cioatei, tăierea crestei trunchiului, cojirea cioatei;

timp auxiliar tehnologic: deplasarea la arbore, pregătirea locului de muncă;

timp auxiliar deservire utilaj: întinderea lanţului, ascuţirea lanţului, alimentarea

utilajului;

timp de pregătire şi încheiere a lucrului: întreţinerea zilnică a utilajului, pregătirea

amestecului carburant.

Dintre aceste 4 categorii de timpi, prin cronometrarea şi diferenţierea fazelor

specifice operaţiei de doborâre au fost luaţi în considerare numai timpii de bază, timpii

auxiliari tehnologici şi timpii auxiliari de deservire ai utilajului. Primele două se consideră

că fac parte din aşa-numitul „timp efectiv lucrat” care cuprinde fazele cronometrate separat

pentru fiecare arbore în parte, iar timpul de deservire a utilajului s-a considerat ca fiind

diferenţa dintre timpul total de doborâre a arborilor dintr-o serie de lucru şi timpul efectiv

de doborâre.

Astfel, a fost cronometrat:

timpul total de doborâre, doborârea s-a realizat pe grupuri de arbori, iar timpul de

doborâre a fost cronometrat din momentul în care s-a început doborârea primului

arbore din grup şi până în momentul în care s-a încheiat doborârea ultimului arbore

din grup);

timpul corespunzător fiecărei faze a operaţiei de doborâre care, însumat, formează

timpul efectiv lucrat. Astfel, fazele cronometrate au fost:

o deplasarea la arborele marcat (depl.)

o pregătirea locului de muncă (p.l.m.);

o alegerea direcţiei de doborâre (a.d.d.);

o efectuarea tapei (e.t.);

o efectuarea tăieturii din partea opusă tapei (e.t.p.o.t.);

o retragerea muncitorilor (r.m.);

o netezirea cioatei (n.c.);

o tăierea crestei trunchiului (t.c.t.);

o cojirea cioatei (c.c.).


Toate aceste valori sunt redate în tabelul 6.23, exprimarea lor fiind în minute,

secunde, sutimi (00:00:00) şi, transformat, în secunde, pentru a fi posibilă realizarea unor

comparaţii între timpul total şi timpul efectiv lucrat, corespunzător fazelor operaţiei de

doborâre.

După cum se poate observa în tabel, între timpul consumat per ansamblu la

doborârea celor 500 de arbori (94 ore şi 45 minute) şi timpul cumulat pentru fiecare fază în

parte, denumit în lucrare timp efectiv de lucru la operaţia de doborâre (52 ore, 54 minute,

55 secunde şi 4 sutimi), apare o diferenţă de 150 604,96 secunde, echivalent cu 41 ore, 50

minute, 4 secunde şi 96 sutimi.

Tabelul 6.23

Timpul consumat pentru doborârea celor 500 de arbori analizaţi

Timpul consumat, exprimat în: Faza operaţiei de doborâre minute, secunde, sutimi

(00:00:00) secunde %

Deplasarea la arborele marcat (depl.) 350:56:67 21052,67 11 Pregătirea locului de muncă (p.l.m.) 167:50:35 10070,35 5 Alegerea direcţiei de doborâre (a.d.d.) 134:32:18 8072,18 4 Efectuarea tapei (e.t.) 598:06:60 35886,60 19 Efectuarea tăieturii din partea opusă tapei (e.t.p.o.t.)

344:02:02 20642,02 11

Retragerea muncitorilor (r.m.) 75:33:21 4533,21 3 Netezirea cioatei (n.c.) 88:23:31 5303,31 3 Tăierea crestei trunchiului (t.c.t.) 262:46:18 15766,18 8 Cojirea cioatei (c.c.) 1152:48:52 69168,52 36

Total pe faze: - 190495,04 100 Total pe operaţia de doborâre: - 341100,00 -

Diferenţă: - 150604,96 -

Diferenţa se justifică prin faptul că, pe perioada desfăşurării fazelor, sunt necesare:

alimentarea ferăstrăului mecanic (iar în cazul de faţă, după fiecare arbore doborât, s-a

realizat umplerea rezervoarelor de carburant şi lubrifiant), ascuţirea lanţul tăietor,

schimbarea lanţului tăietor atunci când este nevoie, întinderea lanţului etc., toate aceste

operaţii fiind încadrate în categoria timpului auxiliar de deservire a utilajului şi

reprezentând aproximativ 44% din timpul total lucrat pentru doborârea celor 500 de arbori.

Analizând timpul pentru fiecare fază în parte (tabelul 6.23), s-a constatat că cea mai

consumatoare de timp este cojirea cioatelor unde, pentru cele 500 de cioate, se consumă

69168.52 secunde echivalent cu 19 ore 12 minute 48 secunde şi 52 sutimi şi reprezintă

36% din timpul total lucrat pe faze.


Următoarele faze consumatoare de timp sunt reprezentate de efectuarea tapei

(35886,60 secunde, echivalent cu 9 ore 58 minute 6 secunde şi 60 sutimi), deplasarea la

arborele marcat (21052,67 secunde, aproximativ 5 ore 50 minute 53 secunde) şi

efectuarea tăieturii din partea opusă tapei (20642,02, echivalent cu 5 ore 44 minute 2

secunde şi 2 sutimi). Fazele care durează cel mai puţin sunt: retragerea muncitorilor

(4533,21 secunde, ceea ce echivalează cu 1 oră 15 minute 33 secunde şi 21 sutimi) şi

netezirea cioatelor (5303,31 secunde, echivalent cu 1 oră 28 minute 23 secunde şi 31

sutimi), fiecare reprezentând 3% din timpul total lucrat pe faze.

A. Influenţa diametrului de bază

Se observă că diametrul de bază influenţează timpul efectiv de tăiere în proporţie

de aproximativ 52%, coeficientul de determinaţie obţinut în urma aplicării ecuaţiei liniare

fiind R2 = 0,5167.

În cazul în care se urmăreşte legătura dintre diametrul de bază şi timpului de

funcţionare a motorului, se observă că între cele două variabile există o influenţă de 39%,

valoarea coeficientului de determinaţie fiind, în cazul aplicării ecuaţie liniare de exprimare

a tendinţei de variaţie, de R2 = 0,3913.

B. Influenţa diametrului cioatei

Dacă se analizează influenţa diametrului cioatei asupra timpului efectiv de tăiere se

constată că acesta este influenţat într-o proporţie de 55% (R2 = 0,5526 – figura 6.38),

valoare obţinută în urma aplicării unei ecuaţii de tip putere pentru a determina tendinţa de

variaţie a celor două variabile.

y = 0,5659x1,3941

R2 = 0,5526

0

100

200

300

400

500

20 30 40 50 60 70 80 90

Diametrul cioatei (cm)

Tim

pul e

fect

iv d

e tă

iere

(s

ecun

de)

Figura 6.38 – Corelaţia dintre diametrul cioatei şi timpul efectiv de tăiere


C. Influenţa timpului efectiv de tăiere

Dacă se realizează o corelaţie între timpul efectiv de tăiere şi timpul de funcţionare

a motorului se constată că (figura 6.40), după cum era şi normal, între cele două variabile

există o legătură puternică spre foarte puternică, coeficientul de corelaţie simplă depăşind

valoarea de 0,95 (r = 0,9518). De asemenea, se poate constata că timpul efectiv de tăiere

influenţează timpul de funcţionare a motorului într-o proporţie de aproximativ 91%,

coeficientul de determinaţie având valoarea R2 = 0,9055.

y = 1,1895x + 9,1737R2 = 0,9055

0

200

400

600

800

0 100 200 300 400 500

Timpul efectiv de tăiere (secunde)

Tim

pul d

e fu

ncţio

nare

al

mot

orul

ui (s

ecun

de)

Figura 6.40 – Influenţa timpului efectiv de tăiere asupra timpului de funcţionare a

motorului

Influenţa timpului efectiv de tăiere asupra timpului nemecanizat este de 53%,

coeficientul de determinaţie obţinut în urma aplicării unei ecuaţii liniare pentru a determina

tendinţa de variaţie este R2 = 0,5348.

6.2.1. Consumul de timp la deplasarea la arborele marcat

Deplasarea la arborii marcaţi analizaţi, ca fază a operaţiei de doborâre, durează în

total 21052,67 secunde, echivalent cu 350 minute, 52 secunde şi 67 sutimi, ceea ce

reprezintă aproximativ 11% din timpul însumat pe faze.

Durata minimă a acestei faze a fost de 3,09 secunde, iar durata maximă de 178,07

secunde, echivalent cu 2 minute, 58 secunde şi 7 sutimi.

6.2.2. Consumul de timp la pregătirea locului de muncă

Faza de pregătire a locului de muncă reprezintă aproximativ 5% din suma timpilor

corespunzători tuturor fazelor operaţiei de doborâre, consumul de timp fiind de 10070,35

secunde, echivalent cu 167 minute, 50 secunde şi 35 sutimi. Proporţia relativ redusă a

acestei faze rezidă şi din faptul că, datorită condiţiilor din teren, nu a fost necesară


aplicarea ei la toţi cei 500 de arbori doborâţi, pregătirea locului de muncă realizându-se la

282 de arbori.

6.2.4. Consumul de timp la efectuarea tapei

Efectuarea tapei reprezintă o fază inevitabilă şi foarte importantă a operaţiei de

doborâre, modul de realizare influenţând căderea arborelui pe direcţia tehnică aleasă,

deprecierea lemnului şi pericolul de accidentare.

Consumul de timp la această fază este de 35886,6 secunde, echivalent cu 598

minute, 6 secunde şi 60 de sutimi, reprezentând 18% din timpul efectiv lucrat la operaţia

de doborâre a celor 500 de arbori.

6.2.5. Consumul de timp la efectuarea tăieturii din partea opusă tapei

Pentru toţi cei 500 de arbori doborâţi, efectuarea tăieturii din partea opusă tapei a

însumat 20642,02 secunde, echivalent cu 344 minute, 2 secunde şi 2 sutimi, astfel această

fază reprezentând aproximativ 11% din timpul efectiv lucrat la doborâre.

6.2.6. Consumul de timp la retragerea muncitorilor

Retragerea muncitorilor este o fază a operaţiei de doborâre care, pentru cei 500 de

arbori doborâţi, însumează 4533,21 secunde, echivalent cu 75 minute, 33 secunde şi 21 de

sutimi. Raportat la întregul timp efectiv lucrat, această fază reprezintă 3%, valoarea

minimă fiind de o secundă şi 4 sutimi (la un arbore cu diametrul de 35 cm), iar valoarea

maximă de 25 secunde şi 9 sutimi (la un arbore cu diametrul de 49 cm).

În urma grupării arborilor doborâţi în raport cu durata fazei de retragere a

muncitorilor, se observă că, pentru toţi cei 500 de arbori, aceasta se reduce la valori mai

mici de 30 de secunde. Astfel, pentru 62% dintre arbori (309 de exemplare) retragerea

muncitorilor durează mai puţin de 10 secunde, pentru 33% (165 de arbori) această fază

durează între 10,01 şi 20 secunde, iar la restul de 5% (26 de exemplare) retragerea

muncitorilor durează între 20,01 şi 30 de secunde.

6.2.7. Consumul de timp la netezirea cioatei

Faza de netezire a cioatei reprezintă 3% din timpul total efectiv lucrat la doborârea

celor 500 de arbori, consumul de timp fiind de 5303,31 secunde (88 minute, 23 secunde şi

31 sutimi).


6.2.8. Consumul de timp la tăierea crestei trunchiului

Această fază reprezintă 8% din timpul total efectiv lucrat la doborârea celor 500 de

arbori, având valoarea de 15766,18 secunde echivalent cu 262 minute, 46 secunde şi 18

sutimi. Valoarea minimă a consumului de timp la tăierea crestei trunchiului este de 3

secunde şi 6 sutimi (la un arbore cu diametrul de 30 cm), iar valoarea maximă este de 92

secunde şi 3 sutimi, altfel spus 1 minut, 32 secunde şi 3 sutimi, timp individual consumat

la tăierea crestei trunchiului la 2 arbori cu diametrul de 54 cm.

6.2.9. Consumul de timp la cojirea cioatelor

Cojirea cioatelor este faza cea mai consumatoare de timp din cadrul operaţiei de

doborâre, reprezentând aproximativ 37% din timpul total efectiv lucrat la doborârea celor

500 de arbori. Mai exact, durata acestei faze a fost de 69168,52 secunde echivalent cu 1152

minute, 48 secunde şi 52 sutimi.

Pentru a determina tendinţa de variaţie a consumului de timp de la cojirea cioatelor

cu diametrul de bază s-a recurs la o ecuaţie de tip putere (figura 6.56), caz în care

coeficientul de determinaţie are valoarea R2 = 0,5189 ceea ce semnifică faptul că diametrul

de bază al arborilor influenţează în proporţie de aproximativ 52% consumul de timp de la

cojirea cioatelor.

y = 1,4441x1,1905

R2 = 0,5189

0

100

200

300

400

500

20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70


Con

sum

ul d

e tim

p (s

ecun

de)

Figura 6.56 – Variaţia consumului de timp de la cojirea cioatelor cu diametrul de bază

6.2.10. Volumul arborilor doborâţi

Volumul arborilor a fost calculat cu relaţia (42) (Giurgiu, Decei, 1997 şi Giurgiu, et

al., 2004):

hhddv 22 log148181,0log70119,0log11819,0log08131,218161,4log , (42)

în care:


v reprezintă volumul arborelui (m3);

d – diametrul de bază al arborelui (cm);

h – înălţimea arborelui (m).

În cazul în care, pentru a exprima tendinţa de variaţie a volumului în raport cu

diametrul, se utilizează o ecuaţie de tip putere (figura 6.58) se poate constata că diametrul

de bază influenţează volumul arborelui în proporţie de aproape 100% (R2 = 0,9991).

y = 1E-05x2,9588

R2 = 0,9991

00,5

11,5

22,5

3

0 10 20 30 40 50 60 70 80


Volu

mul

(mc)

Figura 6.58 – Influenţa diametrului asupra volumului

6.3. Cercetări privind normele de timp la curăţirea de crăci şi secţionarea în parchet

Pentru a stabili consumurile de timp la curăţirea de crăci şi la secţionarea ce are loc

în parchet, s-a analizat un număr de 241 de arbori, cu lungimi cuprinse între 17 – 33 m.

După cum s-a precizat la începutul acestui capitol, arborii au fost curăţaţi de crăci şi

secţionaţi în reprize, în grupuri de arbori, numărul de arbori dintr-o repriză de lucru variind

între 5 şi 13.

Timpul total consumat la curăţirea de crăci şi secţionarea în parchet a celor 241 de

arbori a fost de 1373 minute, echivalent cu 22 ore şi 53 minute sau 82380 secunde. Timpul

minim consumat pentru executarea operaţiilor la un grup de arbori a fost de 25 minute,

situaţie în care grupul a fost format din 5 arbori dintre care 3 exemplare de 18 m lungime şi

două exemplare de 20 m lungime. Consumul maxim de timp la efectuarea operaţiilor

pentru un grup de arbori a fost de 85 minute, situaţie în care grupul a fost format din 11

exemplare cu lungimi între 19 – 27 m.

6.3.1. Curăţirea de crăci

Valoarea minimă a consumului de timp de la curăţirea de crăci a fost de 53 secunde

şi 9 sutimi şi s-a realizat la doi arbori cu lungimile de 17 m, respectiv 18m. La polul opus


se situează un arbore doborât cu lungimea de 25 m, la care timpul efectiv lucrat a fost de

545 secunde şi 9 sutimi. Lungimea medie a arborilor doborâţi a fost de 23,6 m, iar timpul

mediu efectiv lucrat la curăţarea de crăci a unui arbore a fost de 215 secunde şi 98 sutimi.

6.3.2. Secţionarea arborilor

Distribuţia celor 241 de catarge pe categorii de lungimi (înainte de secţionare)

indică faptul că 50% dintre acestea prezintă lungimi cuprinse între 21 – 25 m. Lungimile

care depăşesc 31 m se întâlnesc cel mai rar (11 exemplare, echivalent cu 4%), iar lungimile

cuprinse între 15 – 20 m şi 26 – 30 m se întâlnesc la 20%, respectiv 26% dintre catarge.

Cele 241 de catarge curăţate de crăci au fost secţionate o singură dată, rezultând

482 de piese cu lungimi cuprinse între 8 – 18 m.

Timpul efectiv de secţionare pentru toate cele 241 de catarge a fost de 2021,56

secunde, echivalent cu 33 minute 41 secunde şi 56 sutimi, ajungându-se la un consum de

timp mediu de 8 secunde şi 39 sutimi la o secţiune.

Utilizarea regresiei liniare (figura 6.66) indică un coeficient de determinaţie R2 =

0,5956 ceea ce semnifică o influenţă de aproximativ 60% a diametrului de la punctul de

secţionare asupra timpului consumat. Coeficientul de corelaţie simplă r = 0,7717 indică o

legătură de intensitate puternică între cele două variabile.

y = 0,3689x - 2,5074R2 = 0,5956

0

5

10

15

20

10 20 30 40 50 60Diametrul secţiunii (cm)

Tim

pul d

e se

cţio

nare

(s

ecun

de)

Figura 6.66 – Corelaţia dintre diametru şi timpul de secţionare

6.4. Cercetări privind normele de timp la secţionarea desfăşurată

în platforma primară

Pentru a determina consumurile de timp, carburant şi lubrifiant la secţionarea din

platforma primară, a fost analizată operaţia de secţionare a 354 catarge, încadrate în 20 de


reprize de lucru. Numărul de catarge dintr-o repriză de secţionare a variat între 6 şi 30,

valoarea minimă întâlnindu-se doar o singură dată, iar valoarea maximă de 3 ori.

Consumul de timp de la secţionarea în platforma primară a celor 354 de catarge

este de 794 de minute, echivalent cu 13 ore şi 14 minute, cu o medie de aproximativ 40 de

minute pe fiecare repriză de secţionare. Valoarea minimă a timpului de secţionare a

catargelor cuprinse într-o repriză de lucru este de 8 minute şi s-a înregistrat în cazul unei

reprize de 6 catarge, iar valoarea maximă de 85 de minute s-a înregistrat la secţionarea unei

reprize constituită din 25 de catarge.

În cazul aplicării regresiei liniare (tabelul 6.32) se obţine un coeficient de

determinaţie R2 = 0,8043 (care indică o influenţă de 80% a numărului de catarge asupra

timpului de secţionare) şi un coeficient de corelaţie simplă r = 0,8968 care arată existenţa

unei legături de intensitate puternică între cele două variabile.

Tabelul 6.32

Tabela de regresie pentru consumul de timp la secţionare

în raport cu numărul de catarge dintr-o repriză de lucru

Regresia statistică

Coeficientul de corelaţie simplă (r) 0,896824 Coeficientul de determinaţie (R2) 0,804294 Coeficientul de determinaţie corectat cu gradele de libertate 0,793421 Eroarea standard 11,3681 Numărul de observaţii 20 ANOVA Numărul gradelor



Fisher Pragul de




Superioară 95%

Termenul liber -5,31275 5,818202 -0,91312 0,373246 -17,5363 6,910844 Numărul de

catarge 2,543093 0,295679 8,600844 8,61E-08 1,921893 3,164292

Semnificaţia regresiei a fost testată prin intermediul testului Fisher pentru



Deoarece valoarea experimentală Fexp = 73,975 este mai mare decât valoarea teoretică Fteor

= 4,41 rezultă că regresia este semnificativă.

Semnificaţia coeficientului variabilei independente a fost testată prin intermediul

testului t, unilateral la stânga, pentru probabilităţile de transgresiune α = 5%, α = 1% şi α =

0,1% şi pentru f = n-k-1 = 18 şi k = 1 grade de libertate (tabelul 6.33), constatându-se că

aceasta este foarte semnificativă pentru probabilitatea de transgresiune α = 0,1%.

Tabelul 6.33


t teoretic Caracteristici Coeficienţi t exp. 5% 1% 0,1%

Semnificaţia

f = n-k-1 = 18 grade de libertate Termenul liber -5,313 -0,913 –

Numărul de catarge 2,543 8,601

2,101

2,878

3,922 ***


Variaţia consumului de timp de la secţionare în raport cu numărul de catarge dintr-

o repriză de lucru poate fi estimată cu ajutorul ecuaţiei de regresie:

313,5543,2 xy (43)

unde:

y reprezintă consumul de timp de la secţionare (minute);

x – numărul de catarge dintr-o repriză de lucru.

Referitor la lungimea catargelor înainte de secţionare, se menţionează ca valori

limită 12 m şi 25 m. Valoarea minimă se întâlneşte la 5 catarge, iar valoarea maximă (de

25 m) corespunde unui număr de 3 catarge.

În ceea ce privesc schemele folosite la secţionare, au fost aplicate cele din tabelul

6.34. Astfel, se constată variaţia lungimii pieselor între 4 – 10 m, dar şi preocuparea

personalului pentru realizarea unui număr mare de piese cu lungimea de 8 m.

Timpul efectiv consumat pentru realizarea celor 834 de piese (480 de secţionări)

este de 3934 secunde şi 72 sutimi, echivalent cu 65 minute 34 secunde şi 72 sutimi.

Valoarea minimă a consumului de timp a fost de 2 secunde şi 3 sutimi, fiind realizată la

cea de-a doua secţionare a unui catarg de 22 m lungime, la un diametrul de 31 cm. La polul

opus, valoarea maximă a fost de 26 secunde şi 9 sutimi, fiind atinsă la secţionarea unui

diametru de 21 cm la un catarg de 18 m lungime.


Tabelul 6.34

Schemele aplicate la secţionarea catargelor

Lungimea catargului (m)

Lungimea pieselor (m)

Lungimea catargului (m)

Lungimea pieselor (m)

12 8 + 4 19 8 + 6 + 5 13 8 + 5 20 8 + 6 + 6 14 8 + 6 21 8 + 8 + 5

8 + 6 + 7 15 8 + 7 22 8 + 6 + 8 16 8 + 8

6 + 10 23 8 + 6 + 9

8 + 8 + 7 17 8 + 9 24 8 + 8 + 8 18 8 + 10

8 + 6 + 4

25 8 + 8 + 9

Pe baza grupării timpilor de secţionare pe categorii se constată predominanţa

timpilor cuprinşi în intervalul 5 – 10 secunde, unde se încadrează 64% dintre secţionări,

urmată de categoria cuprinsă între 10,01 – 15 secunde, cu un procent de 24% (113

secţionări). Odată cu creşterea timpului de secţionare se constată reducerea numărului de

secţionări pe fiecare categorie.

6.5. Cercetări privind consumurile de carburant şi lubrifiant la doborâre

6.5.1. Consumul de carburant de la doborârea arborilor

Distribuţia consumurilor de carburant pe categorii indică o predominanţă a

consumurilor mai mici sau cel mult egale cu 100 ml de carburant consumat la doborârea

unui arbore. Astfel, se constată că cele mai multe consumuri (49%, echivalent cu 246 de

consumuri) se încadrează în categoria 51 – 100 ml şi 28% (143 de consumuri) sunt mai

reduse de 50 ml carburant. La polul opus se situează consumurile care depăşesc 200 ml

pentru un arbore, situaţie în care se încadrează 2%, respectiv 8 consumuri.

Pentru verificarea legăturii dintre consumul de timp de la efectuarea tapei şi

consumul de carburant de la operaţia de doborâre s-a utilizat regresia liniară (figura 6.81),

constatându-se că între cele două variabile există o legătură e intensitate puternică spre

medie (r = 0,7746) şi o influenţă de aproximativ 60% a consumului de timp de la

efectuarea tapei asupra consumului de lubrifiant (coeficientul de determinaţie R2 = 0,599).


y = 1,0162x + 7,0815R2 = 0,5999

0

50

100

150

200

250

300

0 50 100 150 200 250 300Consumul de timp la efectuarea tapei (secunde)

Con

sum

ul d

e ca

rbur

ant

(ml)

Figura 6.81 – Corelaţia dintre consumul de timp de la efectuarea tapei

şi consumul de carburant de la doborâre

Timpul efectiv lucrat la operaţia de doborâre influenţează consumul de carburant în

proporţie de aproximativ 76%, coeficientul de determinaţie având valoarea R2 = 0,7582

(figura 6.82), ceea ce semnifică faptul că doar 24% din variaţie este produsă de alţi factori

neluaţi în studiu. Pe baza coeficientului de corelaţie simplă r = 0,8708 se poate afirma că

între cele două variabile există o legătură de intensitate puternică.

y = 0,2882x - 29,795R2 = 0,7582

0

50

100

150

200

250

300

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

Timpul efectiv lucrat la doborâre (secunde)

Con

sum

ul d

e ca

rbur

ant

(ml)

Figura 6.82 – Corelaţia dintre timpul efectiv lucrat la doborârea arborilor

şi consumul de carburant

6.5.2. Consumul de lubrifiant de la doborârea arborilor

Repartizarea consumurilor de lubrifiant pe categorii indică o pondere însemnată

(47%) a consumurilor încadrate în intervalul 26 – 50 ml şi a consumurilor mai mici de 25

ml (29%, echivalent cu 144 de consumuri). Consumurile care depăşesc 100 ml sunt puţine,

însumând 3% (16 consumuri) din totalul celor 500 de consumuri de lubrifiant realizate la

doborârea arborilor.

Ca urmare a aplicării regresiei simple se observă o influenţă de aproximativ 73%

(R2 = 0,7334) a timpului efectiv consumat la doborârea arborilor marcaţi asupra


consumului de lubrifiant (figura 6.86), între cele două variabile existând o legătură de

intensitate puternică (r = 0,8564).

y = 0,1409x - 12,81R2 = 0,7334

020406080

100120140

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000Consumul efectiv de timp la doborâre (secunde)

Con

dsum

ul d

e lu

brifi

ant

(ml)

Figura 6.86 – Corelaţia dintre timpul efectiv lucrat şi consumul de lubrifiant la doborâre

6.5.3. Corelaţia dintre consumul de carburant şi consumul de lubrifiant

Folosirea regresiei liniare asupra seturilor de date specifice consumurilor de

carburant şi lubrifiant de la doborârea arborilor, conduce la un coeficient de determinaţie

R2 = 0,9502 (figura 6.87). Corelaţia a fost realizată şi într-un sens (ca variabilă

independentă – consumul de carburant, iar ca variabilă dependentă – consumul de

lubrifiant) şi în celălalt (ca variabilă independentă – consumul de lubrifiant, iar ca variabilă

dependentă – consumul de carburant), valoarea coeficientului de determinaţie rămânând

neschimbată, ceea ce semnifică faptul că cele două variabile se influenţează reciproc în

proporţie de 95%.

y = 0,4844x + 2,0978R2 = 0,9502

020406080

100120140

0 50 100 150 200 250 300

Consumul de carburant de la doborâre (ml)

Con

sum

ul d

e lu

brifi

ant d

e la

dob

orâr

e (m

l)

Figura 6.87 – Variaţia consumului de lubrifiant în raport cu consumul de carburant

Pe baza aceloraşi date s-a determinat şi coeficientul de corelaţie simplă r = 0,9748

care indică existenţa unei legături de intensitate foarte puternică între cele două variabile.


6.6. Cercetări privind consumurile de carburant şi lubrifiant

la curăţirea de crăci şi secţionarea desfăşurată în parchet

Deoarece consumurile de carburant şi lubrifiant au fost măsurate la executarea

operaţiilor de curăţire de crăci şi secţionare pentru fiecare arbore în parte, dar au fost şi

însumate, astfel încât să corespundă fiecărei reprize de lucru, aspectele legate de consumuri

vor fi discutate separat, respectiv consumul de carburant şi consumul de lubrifiant.

6.6.1. Consumurile de carburant şi lubrifiant pe reprize de lucru

Pentru curăţirea de crăci şi secţionarea tuturor celor 241 de arbori luaţi în studiu,

grupaţi în 25 de reprize de lucru, a fost consumată o cantitate de 18805 ml (18,805 litri) de

carburant şi 12385 ml (12,385 litri) de lubrifiant.

6.6.1.1. Consumul de carburant

Consumul minim de carburant (335 ml) a fost înregistrat la curăţirea de crăci şi

secţionarea unui grup de 6 arbori, operaţii desfăşurate pe durata a 36 minute, iar valoarea

maximă a consumului (1100 ml) a fost atinsă în cazul unei reprize de lucru constituită din

11 arbori, unde operaţiile s-au desfăşurat în 82 minute.

În cazul verificării corelaţiei dintre consumul de carburant şi numărul de arbori, cea

mai mare valoare a coeficientului de determinaţie R2 = 0,5929 se obţine în urma aplicării

ecuaţiei polinomiale de gradul doi. Astfel, se consideră că numărul de arbori dintr-o repriză

de lucru influenţează în proporţie de 59% consumul de carburant.

Conform regresiei liniare (tabelul 6.44), între timpul consumat la curăţirea de crăci

şi secţionarea tuturor arborilor dintr-o repriză de lucru şi consumul de carburant pentru

executarea operaţiilor la aceeaşi repriză de lucru, există o legătură de intensitate puternică,

coeficientul de corelaţie simplă având valoarea r = 0,8775.

De asemenea, se constată că valoarea coeficientului de determinaţie R2 = 0,7700

indică o influenţă de 77% a timpului consumat asupra consumului de carburant.

Semnificaţia regresiei a fost testată prin intermediul testului Fisher pentru


Deoarece valoarea experimentală Fexp = 77,012 este mai mare decât valoarea teoretică Fteor

= 4,28 rezultă că regresia este semnificativă.






Tabelul 6.44

Tabela de regresie pentru consumul carburant în raport cu timpul consumat pentru

executarea operaţiilor de curăţire de crăci şi secţionare la arborii dintr-o repriză de lucru





Fisher Pragul de

semnificaţie Regresia 1 844294,8 844294,8 77,01182 8,46E-09 Reziduu 23 252153,2 10963,18 Total 24 1096448 Coeficienţi Eroarea



Superioară 95%

Termenul liber 123,2625 74,66534 1,650867 0,112356 -31,1945 277,7195 Consumul de

timp 11,45188 1,304963 8,775638 8,46E-09 8,752362 14,15141

Tabelul 6.45


t teoretic Caracteristici Coeficienţi t exp. 5% 1% 0,1%

Semnificaţia

f = n-k-1 = 23 grade de libertate Termenul liber 123,263 1,651 – Consumul de

timp 11,452 8,776

2,069

2,807

3,767 ***


Exprimarea consumului de carburant în raport cu timpul consumat la executarea

operaţiilor de curăţire de crăci şi secţionare se poate realiza cu ecuaţia de regresie:

263,123452,11 xy (44)

unde: y reprezintă consumul de carburant de la curăţirea de crăci şi secţionare (ml);

x – timpul consumat la operaţiile de curăţire de crăci şi secţionare (minute).


6.6.1.2. Consumul de lubrifiant

Consumul de lubrifiant variază între 175 ml, valoare realizată la curăţirea de crăci

şi secţionarea unui număr de 5 arbori, şi 855 ml, valoarea atinsă la aplicarea operaţiilor

unui grup format din 11 arbori.

În urma aplicării ecuaţiei polinomiale de gradul doi (figura 6.93), pentru a

determina tendinţa de variaţie a consumului de lubrifiant de la curăţirea de crăci şi

secţionarea arborilor cuprinşi într-o repriză de lucru în raport cu timpul consumat pentru

efectuarea operaţiilor la aceeaşi repriză de lucru, s-a obţinut un coeficient de determinaţie

R2 = 0,8102 care semnifică o influenţă de 81%.

y = -0,0658x2 + 17,019x - 224,02R2 = 0,8102

0

200

400

600

800

1000

20 30 40 50 60 70 80 90

Timpul de curăţire de crăci şi secţionare (minute)

Con

sum

ul d

e lu

brifi

ant

(ml)

Figura 6.93 – Variaţia consumului de lubrifiant în funcţie de consumul de timp

6.6.1.3. Corelaţia dintre consumul de carburant şi consumul de lubrifiant

Pentru a determina tendinţa de variaţie a consumul de carburant (variabilă

dependentă) în funcţie de consumul de lubrifiant (variabilă independentă – figura 6.94) s-a

aplicat regresia liniară, obţinându-se un coeficient de determinaţie R2 = 0,8939, valoare

rămasă neschimbată şi în cazul inversării variabilelor. Cu alte cuvinte, consumul de

carburant influenţează consumul de lubrifiant în proporţie de 89%, dar şi consumul de

lubrifiant influenţează, la rândul său, consumul de carburant, tot în proporţie de 89%.

Conform coeficienţilor de corelaţie simplă, care au aceeaşi valoare indiferent de

tipul variabilei (dependentă sau independentă – r = 0,9454), între cele două variabile există

o legătură de intensitate puternică spre foarte puternică.


y = 0,774x - 86,767R2 = 0,8939

0

200

400

600

800

1000

200 400 600 800 1000 1200

Consumul de carburant (ml)

Con

sum

ul d

e lu

brifi

ant

(ml)

Figura 6.94 – Corelaţia dintre consumul de carburant şi consumul de lubrifiant

6.6.2. Consumurile de carburant şi lubrifiant determinate pentru fiecare arbore

Consumurile de carburant şi lubrifiant au fost măsurate pentru fiecare arbore în

parte, dar cumulat pentru operaţiile de curăţire de crăci şi secţionare, motiv pentru care

interpretările au vizat, în primă fază, realizarea unei corelaţii între suma timpilor efectivi

lucraţi (timpul efectiv de la curăţirea de crăci şi timpul efectiv de la secţionare) şi

consumurile de carburant, respectiv lubrifiant.

Prin intermediul regresiei liniare s-a verificat legătura dintre timpul efectiv lucrat la

curăţirea de crăci şi secţionarea fiecărui arbore şi consumul de carburant, respectiv

lubrifiant. După cum se poate observa din figurile 6.95 şi 6.96, coeficienţii de determinaţie

sunt aproximativ egali (R2 = 0,6273 şi R2 = 0,6239), indicând o influenţă de 62% a

timpului efectiv lucrat asupra consumului de carburant, respectiv lubrifiant.

Şi coeficienţii de corelaţie simplă au valori foarte apropiate (r = 0,7920 în cazul

carburantului şi r = 0,7899 în cazul lubrifiantului), indicând legături de intensitate

puternică între timpul efectiv lucrat la curăţirea de crăci şi secţionarea fiecărui arbore în

parte şi consumul de carburant, respectiv lubrifiant.

y = 0,2003x + 33,432R2 = 0,6273

020406080

100120140160180

0 100 200 300 400 500 600Consumul de timp de la curăţare de crăci şi secţionare

(secunde)

Con

sum

ul d

e ca

rbur

ant (

ml)

Figura 6.95 – Variaţia consumului de carburant în funcţie de timpul efectiv lucrat la

curăţirea de crăci şi la secţionare pentru fiecare arbore în parte


y = 0,1607x + 15,597R2 = 0,6239

0

20

40

6080

100

120

140

0 100 200 300 400 500 600

Consumul de timp de la curăţirea de crăci şi secţionare (secunde)

Con

sum

ul d

e lu

brifi

ant (

ml)

Figura 6.96 – Variaţia consumului de lubrifiant în funcţie de timpul efectiv lucrat la

curăţirea de crăci şi la secţionare pentru fiecare arbore în parte

6.6.2.1. Consumul de carburant

Corelaţia dintre timpul efectiv lucrat la curăţirea de crăci, pentru fiecare arbore în

parte, şi consumul de carburant, realizată printr-o ecuaţie de regresie liniară folosită la

estimarea tendinţei de variaţie (figura 6.99), conduce la un coeficient de determinaţie R2 =

0,6224 care semnifică faptul că timpul de curăţire de crăci influenţează consumul de

carburant în proporţie de aproximativ 62%. Ca urmare a utilizării regresiei liniare se obţine

şi coeficientul de corelaţie simplă r = 0,7889 care indică o legătură de intensitate puternică

între cele două variabile.

y = 0,2024x + 34,658R2 = 0,6224

0255075

100125150175200

0 100 200 300 400 500 600Timpul efectiv de curăţire de crăci (secunde)

Con

sum

ul d

e ca

rbur

ant

(ml)

Figura 6.99 – Variaţia consumului de carburant în raport cu timpul efectiv lucrat la

curăţirea de crăci

6.6.2.2. Consumul de lubrifiant

Consumul de lubrifiant a variat între 10 ml (la un arbore cu lungimea de 22 m) şi

120 ml (la un arbore cu lungimea de 25 m).


De această dată ecuaţia de tip liniar (figura 6.102), alături de ecuaţia polinomială de

gradul doi, redau cele mai mari valori ale coeficientului de determinaţie R2, indicând o

influenţă de aproximativ 62% a timpului efectiv lucrat asupra consumului de lubrifiant,

altfel spus, 38% din influenţă revine altor factori neluaţi în studiu. Între cele două variabile

există o legătură de intensitate puternică, deoarece coeficientul de corelaţie simplă are

valoarea r = 0,7866.

y = 0,1624x + 16,588R2 = 0,6188

020406080

100120140

0 100 200 300 400 500 600

Consumul de timp de la curăţirea de crăci (secunde)

Con

sum

ul d

e lu

brifi

ant

(ml)

Figura 6.102 – Influenţa timpului de la curăţirea de crăci asupra consumului de lubrifiant


Distribuţia liniară a valorilor pentru cele două consumuri este prezentată în figura

6.103, unde se observă o influenţă de aproximativ 87% a consumului de carburant asupra

celui de lubrifiant.

y = 0,7501x - 7,1428R2 = 0,8688

020406080

100120140

0 25 50 75 100 125 150 175 200


Con

sum

ul d

e lu

brifi

ant

(ml)

Figura 6.103 – Variaţia consumului de lubrifiant în raport cu cel de carburant

Folosind regresia liniară se determină un coeficient de corelaţie simplă r = 0,9321

care are aceeaşi valoare indiferent de sensul de influenţă şi indică o legătură de intensitate

puternică între cele două variabile.


6.7. Cercetări privind consumurile de carburant şi lubrifiant la secţionarea

desfăşurată în platforma primară

La executarea celor 480 de secţionări realizate în platforma parchetului au fost

consumaţi 2495 ml de carburant (2,495 litri de benzină) şi 1172 ml de lubrifiant (1,172 litri

de ulei).

Deoarece consumurile de carburant şi lubrifiant sunt redate pentru fiecare repriză

de lucru, analizele statistice vor viza posibilele legături dintre consumurile de carburant,

respectiv lubrifiant şi numărul de catarge, respectiv timpul consumat pentru realizarea

secţionărilor dintr-o repriză de lucru.

6.7.1. Consumul de carburant

Valoarea minimă a consumului de carburant a fost de 40 ml şi s-a înregistrat la

secţionarea unui grup de 6 catarge, mai exact la realizarea a 8 secţionări la diametre de 18

– 32 cm.

Valoarea maximă a consumului de carburant (270 ml benzină) a fost atinsă la

secţionarea unui grup de 29 de catarge unde au fot executate 48 de secţionări, la diametre

cuprinse între 17 – 38 cm.

Aplicarea regresiei liniare (tabelul 6.56) conduce la obţinerea unui coeficient de

determinaţie R2 = 0,7786, care indică o influenţă de aproximativ 78% a timpului de

secţionare asupra consumului de carburant. Conform coeficientului de corelaţie simplă r =

0,8824, între cele două variabile există o legătură de intensitate puternică.

Conform testului Fisher, regresia se consideră semnificativă, deoarece valoarea

experimentală Fexp = 63,284 este mai mare decât valoarea teoretică Fteor = 4,41 pentru






Estimarea variaţiei consumului de carburant în raport cu timpul de secţionare se

poate realiza aplicând ecuaţia de regresie:

179,20634,2 xy (46)

unde:

y reprezintă consumul de carburant (ml);


x – timpul consumat la secţionarea întregului număr de catarge dintr-o repriză de

lucru (minute).

Tabelul 6.56

Tabela de regresie pentru consumul de carburant în raport cu timpul consumat





Fisher Pragul de




Superioară 95%

Termenul liber 20,17937 15,42566 1,308169 0,207276 -12,2287 52,58748 Timpul de secţionare 2,634021 0,331111 7,955095 2,66E-07 1,938382 3,32966

Tabelul 6.57



Semnificaţia

f = n-k-1 = 18 grade de libertate Termenul liber 20,179 1,308 –

Timpul de secţionare 2,634 7,955

2,101

2,878

3,922 ***


6.7.2. Consumul de lubrifiant

Consumul minim de lubrifiant, la secţionarea catargelor dintr-o repriză de lucru, a

fost de 20 ml, valoare întâlnită la secţionarea unor reprize formate din 6, respectiv 8

catarge.

Valoarea maximă a consumului de lubrifiant a fost atinsă, ca şi în cazul consumului

de carburant, la repriza de lucru constituită din 29 de catarge, fiind de 125 ml.


Dacă se analizează corelaţia dintre timpul de secţionare şi consumul de lubrifiant se

constată obţinerea unor valori asemănătoare, ale coeficienţilor de determinaţie şi ale

coeficienţilor de corelaţie simplă, cu cele de le consumul de carburant. Astfel, coeficientul

de determinaţie R2 = 0,8412 în cazul utilizării ecuaţiei de tip putere (figura 6.109) şi R2 =

0,7669 în cazul utilizării regresiei liniare, iar coeficientul de corelaţie simplă r = 0,8757

indică existenţa unei legături de intensitate puternică între cele două variabile (timpul de

secţionare şi consumul de lubrifiant).

y = 3,0317x0,8032

R2 = 0,8412

020406080

100120140

0 20 40 60 80 100

Consumul de lubrifiant (ml)

Tim

pul d

e se

cţio

nare

(m

inut

e)

Figura 6.109 – Variaţia consumului de lubrifiant cu timpul de secţionare


Se poate afirma că valorile asemănătoare, obţinute anterior pentru corelaţiile

realizate între consumul de carburant, respectiv de lubrifiant şi numărul de catarge,

respectiv şi timpul de secţionare, sunt justificate de corelaţia foarte puternică care există

între cele două consumuri (de carburant şi lubrifiant), coeficientul de corelaţie simplă fiind

r = 0,9968.

De asemenea, se constată o influenţă de aproximativ 99% a consumului de

carburant asupra celui de lubrifiant, valoarea coeficientului de determinaţie R2 = 0,9935

indicând o influenţă de doar 1% din partea altor factori neluaţi în studiu (figura 6.110).

y = 0,4717x - 0,2431R2 = 0,9935

020406080

100120140

0 50 100 150 200 250 300


Con

sum

ul d

e lu

brifi

ant

(ml)

Figura 6.110 – Influenţa consumului de carburant asupra celui de lubrifiant


6.8. Norme de timp şi de consum de carburant şi lubrifiant la doborârea arborilor

Ca urmare a desfăşurării lucrărilor de teren, au fost cronometrate fazele

caracteristice operaţiei de doborâre şi au fost măsurate consumurile de carburant şi

lubrifiant. De subliniat este faptul că uleiul de ungere este vizat în cazul consumurilor de

lubrifiant şi nu uleiul de amestec.

6.8.1. Norma de timp de la doborâre

Norma de timp de la doborâre reprezintă timpul în care un muncitor teoretic

mediu, corespunzător unei formaţii de lucru poate efectua o unitate de măsură dintr-o

anumită activitate, respectiv timpul în care poate să doboare 1 m3 de lemn, cu un anumit

utilaj, în condiţii de lucru bine precizate.

Pentru norma de timp de la doborâre, în condiţiile concrete în care s-au desfăşurat

cercetările de faţă, timpii efectivi lucraţi, exprimaţi în secunde, vor fi transformaţi în ore

prin împărţirea la 3600. Astfel, pentru a calcula normele de timp se va aplica formula:

360036003600.. ii

u

ii

i

u

iVT

VVT

VV

T

TN (47)

unde:

N.T. reprezintă norma de timp, exprimată în ore-om/m3;

Ti – timpul efectiv lucrat la doborârea arborelui i, în secunde;

3600 –constantă folosită pentru a transforma timpul efectiv lucrat din secunde în

ore;

Vu – volumul unitar în funcţie de care se raportează norma de timp, având valoarea

de 1 m3;

Vi – volumul arborelui doborât i, exprimat în m3.

Deoarece în domeniul silvic se folosesc adesea ecuaţii de tip putere pentru a

exprima tendinţa de variaţie, s-a aplicat o astfel de ecuaţie şi asupra setului de date din

teren (figura 6.112), rezultând un coeficient de determinaţie R2 = 0,9106 care indică o

influenţă de 91% a diametrului de bază asupra normei de timp de la doborâre.


y = 1E-08x4,0638

R2 = 0,9106

00,10,20,30,40,50,6

0 10 20 30 40 50 60 70 80


Nor

ma

de ti

mp

de la

do

borâ

re (o

re-o

m/m

c)

Figura 6.112 – Variaţia normei de timp de la doborâre în raport cu diametrul de bază

Folosind acelaşi tip de ecuaţie (de tip putere – figura 6.113) şi în cazul verificării

corelaţiei dintre volumul arborilor şi norma de timp, se obţine cu coeficient de determinaţie

R2 = 0,9112 care indică o influenţă de 91% a volumului asupra normei de timp.

y = 0,11x1,3733

R2 = 0,9112

00,10,20,30,40,50,6

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3

Volumul fiecărui arbore (mc)

Nor

ma

de ti

mp

de la

do

borâ

re (o

re-o

m/m

c)

Figura 6.113 – Corelaţia dintre volumul arborelui şi norma de timp de la doborâre

În cazul utilizării regresiei liniare se obţine un coeficient de determinaţie R2 =

0,8550 care indică o influenţă de aproximativ 86% a volumului arborelui asupra normei de

timp, între cele două variabile existând, conform coeficientului de corelaţie simplă r =

0,9246 o legătură de intensitate puternică.

6.8.2. Norma de consum la doborâre

Norma de consum a fost calculată prin raportarea cantităţii de carburant, respectiv

lubrifiant consumat la volumul arborelui doborât, conform formulelor (48) şi (49).

i

iC V

CCN .. (48)

i

iL V

LCN .. (49)


unde:

N.C.C reprezintă norma de consum de carburant de la doborâre (ml/m3);

N.C.L – norma de consum de lubrifiant de la doborâre (ml/m3);

Ci – cantitatea de carburant consumată la doborârea arborelui i (ml);

Li – cantitatea de lubrifiant consumată la doborârea arborelui i (ml);

Vi – volumul arborelui doborât i (m3).

6.8.2.1. Norma de consum de carburant de la doborâre

Pentru cei 500 de arbori doborâţi, norma de consum de carburant a variat între

27,99 ml/m3 şi 449,88 ml/m3, valoarea minimă întâlnindu-se la un diametru de bază de 54

cm, iar valoarea maximă la un diametru de 26 cm.

Corelaţia dintre norma de consum de carburant şi diametrul de bază al arborilor

doborâţi conduce la obţinerea unui coeficient de determinaţie R2 = 0,3488 valoare rezultată

în urma aplicării unei ecuaţii polinomiale de gradul doi pentru a determina tendinţa de

variaţie a celor două variabile. Astfel, pe baza reprezentării din figura 6.114 se poate

afirma că diametrul de bază influenţează norma de consum de carburant de la doborârea

arborilor în proporţie de 35%.

În urma aplicării unei ecuaţii polinomiale de gradul doi pentru a determina tendinţa

de variaţie a normei de consum de carburant de la doborâre în funcţie de diametrul cioatei,

se constată că influenţa se rezumă la aproximativ 30%

y = 0,1041x2 - 12,577x + 457,08R2 = 0,3488

0

100

200

300

400

500

0 10 20 30 40 50 60 70 80Diametrul de bază (cm)

Nor

ma

de c

onsu

m d

e ca

rbur

ant (

ml/m

c)

Figura 6.114 – Corelaţia dintre diametrul de bază şi consumul de carburant

6.8.2.2. Norma de consum de lubrifiant de la doborâre

Norma de consum de lubrifiant de la doborâre a variat între 13,997 ml/m3 şi

228,512 ml/m3, valoarea minimă întâlnindu-se la un diametru de bază de 54 cm, iar

valoarea maximă la un diametru de 26 cm.


Conform ecuaţiei polinomiale de gradul doi, aleasă pentru a descrie tendinţa de

variaţie a normei de consum de lubrifiant de la doborâre în raport cu diametrul arborelui,

influenţa diametrului asupra normei de consum este de aproximativ 40%, coeficientul de

determinaţie având valoarea R2 = 0,3972.

Volumul arborelui influenţează norma de consum de lubrifiant de la doborâre într-o

proporţie de 33%, valoarea coeficientului de determinaţie fiind R2 = 0,3342.

6.8.3. Norme de timp şi de consum de carburant şi lubrifiant la doborârea

arborilor

De menţionat este faptul că numărul redus de norme de la doborâre se justifică prin

faptul că au fost foarte mulţi arbori doborâţi, la care volumul a fost acelaşi. Astfel, pentru

toţi arborii doborâţi cu acelaşi volum, normele de timp şi de consum s-au calculat ca medii

aritmetice, după formulele:

nNTNTNTNTNT n

...321 [ore-om/m3] (50)

nNCNCNCNCNC n

...321 [ml/m3] (51)

nNLNLNLNLNL n

...321 [ml/m3] (52)

în care:

NT, NC şi NL reprezintă normele de timp şi de consum (de carburant şi, respectiv

lubrifiant) de la doborâre, pentru un grup de arbori cu acelaşi volum, exprimate

în ore-om/m3 în cazul normei de timp, respectiv în ml/m3 pentru normele de

consum;

NT1, NC1, NL1 – normele de timp şi de consum (de carburant şi lubrifiant) de la

doborârea primul arbore din grup (ore-om/m3, respectiv ml/m3);


doborârea celui de-al doilea arbore din grup (ore-om/m3, respectiv ml/m3);


doborârea celui de-al treilea arbore din grup (ore-om/m3, respectiv ml/m3);

NTn, NCn, NLn – normele de timp şi de consum (de carburant şi lubrifiant) de la

doborârea ultimului arbore din grup (ore-om/m3, respectiv ml/m3);

n – numărul de arbori cu acelaşi volum (m3).


Pe baza diametrului şi a înălţimii au fost calculate volumele celor 500 de arbori, iar

prin aplicarea formulelor specifice au fost determinate 25 de norme de timp şi de consum,

proprii doborârii arborilor de răşinoase (brad şi molid) în zonele de munte (tabelul 6.58).

Tabelul 6.58

Norme timp şi de consum la doborârea arborilor de răşinoase

Norma de consum de ... (ml/m3) Nr. crt.

Volumul arborelui (m3)

Norma de timp (ore-om/m3) Carburant Lubrifiant

1 0,06233 0,002978 240,654 160,436 2 0,083869 0,004613 296,5925 146,0606 3 0,109658 0,005315 205,1842 117,031 4 0,140036 0,006982 189,2367 101,7594 5 0,191538 0,012812 205,7029 102,3293 6 0,234388 0,016619 163,7246 83,9955 7 0,282968 0,021518 167,4426 87,17112 8 0,337604 0,024822 125,1856 69,06254 9 0,398615 0,028198 122,8328 62,62431 10 0,466317 0,039077 99,89053 50,91373 11 0,541025 0,050376 115,9357 62,84366 12 0,623051 0,058711 103,955 52,80058 13 0,712702 0,082925 133,7016 64,83847 14 0,810287 0,081992 102,2957 53,06762 15 0,916109 0,102903 109,0436 51,21298 16 1,030471 0,121609 90,54862 48,37222 17 1,153673 0,124604 83,11054 43,74776 18 1,286014 0,169039 79,54815 41,44591 19 1,427791 0,206779 92,37681 48,40014 20 1,579299 0,198334 59,90001 29,88668 21 1,740832 0,279694 90,18678 45,61038 22 1,912682 0,271807 63,66177 30,63146 23 2,09514 0,284008 73,98074 42,47926 24 2,373234 0,421579 75,4245 38,17575 25 2,582777 0,349034 54,20522 28,65133

6.9. Norme de timp şi de consum la curăţirea de crăci şi

secţionarea desfăşurată în parchet

6.9.1. Norma de timp de la curăţirea de crăci şi secţionarea în parchet

Referitor la corelaţia dintre norma de timp de la curăţirea de crăci şi norma de timp

totală (de la curăţirea de crăci şi secţionarea desfăşurată în parchet – figura 6.124), se poate

constata că valoarea coeficientului de determinaţie R2 = 0,9023 indică o influenţă de 90% a


normei de timp de la curăţirea de crăci asupra normei de timp totale. La polul opus se

situează norma de timp de la secţionarea din parchet, care poate influenţa norma de tip

totală doar în proporţie de 8%.

y = 0,0141e24,53x

R2 = 0,9023

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

0 0,02 0,04 0,06 0,08 0,1 0,12 0,14Norma de timp de la curăţirea de crăci (ore-om/mc)

Nor

ma

de ti

mp

de la

cu

răţir

e de

cră

ci ş

i se

cţio

nare

(ore

-mo/

mc)

Figura 6.124 – Corelaţia dintre norma de timp de la curăţirea de crăci şi norma de timp

totală (de la curăţirea de crăci şi secţionarea desfăşurată în parchet)

6.9.2. Norma de consum de la curăţirea de crăci şi secţionarea din parchet

Normele de consum au fost au fost calculate diferit pentru carburant şi lubrifiant,

dar cumulat pentru curăţirea de crăci şi secţionarea din parchet.

În cazul verificării interdependenţei dintre norma de consum de carburant şi cea de

lubrifiant, şi invers, se observă că, în primul caz, norma de consum de lubrifiant

influenţează în proporţie de aproximativ 83% norma de consum de carburant (R2 =

0,8254), iar în al doilea caz, norma de consum de carburant influenţează norma de consum

de lubrifiant în proporţie de doar 75% (R2 = 0,7475).

6.9.3. Norme de timp şi de consum la curăţirea de crăci şi secţionarea

desfăşurată în parchet

Deşi numărul de arbori doborâţi care au fost curăţaţi de crăci şi apoi secţionaţi în

parchet este de 241, s-au stabilit norme de timp şi de consum doar pentru 185 de arbori cu

volume diferite (tabelul 6.59). Şi în cazul operaţiilor de curăţire de crăci şi secţionare în

parchet, pentru arborii cu acelaşi volum, normele de timp şi de consum au fost calculate ca

medii aritmetice.


Tabelul 6.59

Normele de timp şi de consum de la curăţirea de crăci şi secţionarea desfăşurată în parchet

pentru răşinoase

Norma de timp de la … (ore-om/m3) Norma de consum de … (ml/m3) Nr. crt.

Volumul (m3) Curăţire

de crăci Secţionare în parchet

Totală Carburant Lubrifiant

1 0,344635 0,068723 0,00271 0,071433 120,6676 72,41155 2 0,389988 0,067018 0,005727 0,072744 76,92544 51,28363 3 0,391892 0,080833 0,002141 0,082974 178,6208 89,31041 4 0,432712 0,054925 0,002295 0,05722 121,3279 80,88528 5 0,436617 0,035045 0,002259 0,037304 80,16179 40,08089 6 0,439188 0,048413 0,001932 0,050345 108,1542 62,61557 7 0,490331 0,040811 0,002289 0,0431 61,18321 40,7888 8 0,49141 0,048048 0,001741 0,049789 152,622 71,22362 9 0,493314 0,064192 0,001166 0,065357 131,762 60,81324

10 0,493353 0,079423 0,002855 0,082277 91,2126 50,67367 11 0,494138 0,047816 0,002828 0,050644 80,94907 50,59317 12 0,531465 0,049162 0,00266 0,051822 75,26371 37,63186 13 0,538353 0,043874 0,001579 0,045452 69,6569 41,79414 14 0,544025 0,061292 0,00311 0,064402 110,2891 64,33532 15 0,54636 0,044232 0,001551 0,045783 73,2118 36,6059 16 0,547459 0,028921 0,001532 0,030454 45,66552 27,39931 17 0,59346 0,039336 0,002195 0,041531 56,16778 33,70067 18 0,610063 0,025995 0,001393 0,027388 32,78351 16,39176 19 0,651393 0,044034 0,001727 0,045761 76,75858 51,81204 20 0,669703 0,04687 0,001282 0,048152 59,72796 37,32997 21 0,671352 0,025268 0,002085 0,027354 59,5813 44,68597 22 0,73162 0,031521 0,001553 0,033073 61,50734 41,00489 23 0,775737 0,051951 0,002533 0,054484 74,12306 47,05203 24 0,80488 0,11804 0,001394 0,119435 99,39368 60,87863 25 0,813417 0,042463 0,002064 0,044526 63,51806 43,02836 26 0,86821 0,026562 0,000979 0,027541 51,83078 23,0359 27 0,887678 0,066666 0,001577 0,068243 78,85742 61,9594 28 0,89178 0,025548 0,002813 0,028361 61,67443 34,76195 29 0,896784 0,100368 0,001561 0,101929 72,48122 50,17931 30 0,898668 0,031547 0,001255 0,032802 66,76548 50,07411 31 0,901278 0,073978 0,004635 0,078614 38,83374 22,19071 32 0,911385 0,052423 0,001244 0,053667 76,80618 38,40309 33 0,94357 0,041073 0,001783 0,042856 74,18633 50,34073 34 0,955718 0,032758 0,001673 0,034431 61,03614 38,36558 35 0,961939 0,034667 0,00145 0,036116 62,37402 36,38484 36 0,965393 0,046043 0,001312 0,047355 62,15085 33,66505 37 0,973616 0,059363 0,001438 0,060801 35,94847 20,54198 38 0,977796 0,046874 0,001429 0,048303 66,47603 30,68125 39 0,97968 0,073445 0,001426 0,074871 76,55561 61,24449 40 0,983448 0,045391 0,001989 0,047381 50,84153 27,11548 41 1,034022 0,051597 0,0027 0,054297 67,69684 36,74971


42 1,034846 0,064698 0,001353 0,066051 77,3062 43,48474 43 1,080965 0,021591 0,002842 0,024433 50,88048 27,75299 44 1,099 0,065724 0,001529 0,067253 36,39672 27,29754 45 1,116447 0,095549 0,001266 0,096815 44,78494 26,87097 46 1,117271 0,054217 0,001253 0,05547 49,2271 26,85114 47 1,131185 0,047586 0,001483 0,049069 68,95424 38,67626 48 1,131617 0,061868 0,001242 0,06311 77,76484 51,2541 49 1,153008 0,037912 0,001859 0,039771 60,71077 43,36483 50 1,18378 0,02699 0,002351 0,029341 54,90885 25,34255 51 1,216593 0,021937 0,002758 0,024696 32,8787 16,43935 52 1,219262 0,045572 0,001599 0,047171 49,2101 32,80673 53 1,24344 0,034199 0,002699 0,036898 48,25323 40,21103 54 1,245324 0,040384 0,001124 0,041509 76,28537 36,13517 55 1,261338 0,03195 0,00111 0,03306 100,6867 67,38876 56 1,292012 0,037133 0,001802 0,038934 61,91894 37,15136 57 1,300313 0,025866 0,002786 0,028651 42,2975 21,53327 58 1,307339 0,017848 0,000438 0,018286 42,07019 22,94738 59 1,310793 0,041191 0,001428 0,042619 51,3684 27,97289 60 1,327494 0,042283 0,0019 0,044183 52,73094 43,69135 61 1,341408 0,066077 0,00105 0,067127 82,00339 59,63883 62 1,352653 0,023824 0,002058 0,025881 63,57875 36,2251 63 1,357265 0,038476 0,000829 0,039305 66,30982 47,89043 64 1,35962 0,019929 0,002261 0,02219 38,61373 23,90374 65 1,361347 0,032853 0,001546 0,034399 58,76533 35,99376 66 1,386153 0,015038 0,002212 0,01725 36,07105 20,19979 67 1,405778 0,044475 0,002579 0,047054 56,90799 34,14479 68 1,44126 0,040873 0,000782 0,041655 54,11931 41,63024 69 1,45225 0,022201 0,001163 0,023364 34,42933 19,28043 70 1,465438 0,040955 0,001143 0,042098 71,65093 54,59119 71 1,500763 0,023044 0,001028 0,024072 39,97966 23,32147 72 1,504217 0,054211 0,001577 0,055788 56,5078 43,21185 73 1,525196 0,057101 0,001195 0,058296 54,0914 38,68355 74 1,542996 0,057444 0,001275 0,058719 61,56853 42,12584 75 1,54488 0,042265 0,001987 0,044252 51,78396 38,83797 76 1,554791 0,041461 0,001088 0,042549 51,45387 35,37454 77 1,560678 0,027602 0,00144 0,029042 46,13379 33,31885 78 1,584856 0,02875 0,00159 0,03034 59,94235 38,80478 79 1,64536 0,013675 0,002207 0,015881 21,27194 15,19424 80 1,650384 0,042923 0,00119 0,044113 57,56236 39,68773 81 1,652268 0,020524 0,001691 0,022215 33,28758 18,15686 82 1,670578 0,061356 0,001506 0,062862 68,83844 37,1129 83 1,681058 0,018851 0,001989 0,02084 35,69181 21,41509 84 1,681784 0,028918 0,001003 0,02992 41,62247 29,73033 85 1,685866 0,0389 0,00133 0,04023 50,41919 34,40368 86 1,707846 0,029526 0,001308 0,030834 60,30989 33,08261 87 1,711457 0,052265 0,001795 0,054061 52,58677 40,90082 88 1,71705 0,0301 0,001139 0,031239 66,39294 46,59153 89 1,76154 0,029187 0,001746 0,030933 42,57638 22,7074


90 1,763424 0,032134 0,001742 0,033877 38,56134 23,25022 91 1,778516 0,046856 0,00079 0,047646 62,4116 34,29826 92 1,783422 0,021037 0,00118 0,022217 40,65219 25,23239 93 1,784403 0,032073 0,001714 0,033787 59,40362 41,47045 94 1,786562 0,03484 0,00109 0,03593 53,73449 36,38273 95 1,798121 0,035619 0,001239 0,036858 41,71021 31,97783 96 1,816941 0,03945 0,001081 0,040531 52,28567 29,72028 97 1,820258 0,017028 0,00169 0,018718 34,33579 20,60148 98 1,82069 0,022134 0,00169 0,023825 37,34848 20,87121 99 1,828736 0,02233 0,001229 0,023559 52,49528 32,80955 100 1,839981 0,022194 0,000768 0,022962 52,17445 28,26116 101 1,895363 0,059949 0,001331 0,06128 58,03638 42,20828 102 1,91854 0,040256 0,001022 0,041278 51,60174 28,1464 103 1,929059 0,058895 0,001597 0,060491 57,02262 41,471 104 1,932513 0,013662 0,001593 0,015255 24,32066 12,93652 105 1,940932 0,043084 0,00137 0,044453 48,94555 38,64123 106 1,966641 0,023305 0,001706 0,025012 53,39053 30,50887 107 1,968603 0,037393 0,000857 0,038249 50,79743 33,01833 108 1,995156 0,019502 0,001122 0,020624 35,08498 20,04856 109 1,99704 0,036867 0,001534 0,038401 40,05929 30,04447 110 2,017941 0,030021 0,000976 0,030997 34,68883 29,73328 111 2,047123 0,025928 0,000951 0,026879 39,07923 29,30943 112 2,0724 0,020242 0,000879 0,02112 33,77726 20,50762 113 2,083704 0,031338 0,001076 0,032414 33,59402 28,79488 114 2,085902 0,052868 0,001209 0,054077 55,13202 40,74976 115 2,1195 0,029619 0,001052 0,030672 37,74475 25,94952 116 2,149428 0,033993 0,000852 0,034845 34,893 24,65772 117 2,167385 0,041527 0,001159 0,042686 48,44548 34,60391 118 2,199511 0,031071 0,001013 0,032084 38,64495 27,27879 119 2,236092 0,056771 0,001002 0,057773 58,13714 30,4102 120 2,241548 0,029497 0,001433 0,030929 36,3588 22,08295 121 2,244335 0,052613 0,001491 0,054104 31,18964 15,14926 122 2,277972 0,021951 0,001708 0,023659 21,94935 15,36454 123 2,308371 0,031089 0,001209 0,032298 33,93446 21,08269 124 2,33198 0,023952 0,001082 0,025034 38,59382 30,01741 125 2,334099 0,02631 0,000958 0,027268 38,55877 21,42154 126 2,334963 0,042116 0,000956 0,043072 47,10996 34,26179 127 2,377235 0,029683 0,000945 0,030628 29,44597 23,13612 128 2,409459 0,032982 0,001734 0,034716 29,05216 22,8267 129 2,411422 0,051271 0,001387 0,052658 62,20396 45,61624 130 2,416073 0,013576 0,00104 0,014616 26,90316 15,728 131 2,42722 0,035712 0,001377 0,03709 40,7874 28,01559 132 2,445118 0,023975 0,001256 0,025232 32,71826 20,44891 133 2,475046 0,00921 0,001013 0,010223 24,24197 18,18148 134 2,499126 0,02624 0,000898 0,027138 38,01329 25,60895 135 2,5434 0,025669 0,000882 0,026551 29,48809 20,44507 136 2,545598 0,034046 0,000989 0,035034 27,49845 13,74923 137 2,549778 0,028984 0,001207 0,030191 33,72842 23,53146


138 2,581865 0,03336 0,000763 0,034123 42,60486 34,85852 139 2,585947 0,028366 0,001083 0,029449 29,00291 19,33528 140 2,598566 0,040839 0,001394 0,042233 26,93794 21,55035 141 2,612814 0,01978 0,001494 0,021273 22,96375 11,8646 142 2,645136 0,04033 0,001366 0,041696 47,25655 34,02472 143 2,646392 0,02866 0,001164 0,029824 37,7873 30,22984 144 2,691078 0,056265 0,000828 0,057093 63,17171 44,59179 145 2,716394 0,029249 0,00082 0,030069 29,4508 23,92878 146 2,726776 0,030159 0,001027 0,031186 33,00601 23,83767 147 2,764358 0,024793 0,000842 0,025635 33,1602 22,30777 148 2,827982 0,006981 0,001084 0,008065 17,68045 14,14436 149 2,830416 0,036508 0,00099 0,037498 42,3966 35,3305 150 2,835322 0,023614 0,001377 0,024991 31,74243 24,68855 151 2,877005 0,029742 0,001067 0,030808 36,49628 26,06877 152 2,879851 0,028558 0,001161 0,029719 39,93262 29,51542 153 2,931504 0,045776 0,001044 0,04682 42,29911 30,70096 154 2,979566 0,033241 0,000753 0,033994 30,20575 23,49336 155 2,984472 0,011269 0,001218 0,012488 21,7794 11,72737 156 2,987337 0,02325 0,001215 0,024465 33,47463 18,41105 157 3,016755 0,027691 0,000927 0,028618 30,93832 20,66238 158 3,082224 0,016995 0,001134 0,018129 26,76639 16,38427 159 3,132641 0,0321 0,001069 0,03317 41,49854 31,92195 160 3,292584 0,011565 0,001101 0,012666 23,08217 11,23737 161 3,295528 0,011133 0,001099 0,012232 21,24091 12,13766 162 3,355875 0,020693 0,000832 0,021525 28,01058 17,87909 163 3,386824 0,025597 0,000987 0,026584 25,98305 18,89676 164 3,41632 0,022038 0,001389 0,023427 29,27126 23,41701 165 3,45086 0,026087 0,001214 0,027301 28,10894 15,64827 166 3,55134 0,02707 0,001336 0,028406 33,22689 19,1477 167 3,597184 0,020158 0,000702 0,02086 27,79952 16,67971 168 3,599696 0,027089 0,000623 0,027712 27,78012 20,83509 169 3,634923 0,03057 0,001228 0,031798 33,01308 26,13536 170 3,670287 0,018999 0,001063 0,020063 29,97041 20,43437 171 3,819045 0,021169 0,000879 0,022047 28,80302 15,18704 172 3,89988 0,024294 0,000644 0,024938 28,206 23,07763 173 3,963524 0,029091 0,001128 0,030219 31,28529 22,70707 174 4,033016 0,018528 0,000833 0,01936 24,79534 19,34036 175 4,218747 0,016596 0,001122 0,017718 33,18521 26,07409 176 4,293577 0,022261 0,000909 0,02317 23,2906 16,30342 177 4,303861 0,018399 0,001165 0,019564 27,88194 19,74971 178 4,38344 0,023325 0,000575 0,0239 29,65707 15,74106 179 4,556454 0,023719 0,000856 0,024575 24,14158 15,36282 180 4,589424 0,028025 0,00085 0,028876 28,32599 20,69977 181 4,676147 0,026672 0,000659 0,027331 29,93918 21,38513 182 4,788186 0,024424 0,000873 0,025296 25,06168 17,12548 183 4,805456 0,030176 0,000694 0,03087 29,13355 22,89065 184 5,183963 0,026793 0,000804 0,027597 30,86442 21,21929 185 5,18414 0,023577 0,000859 0,024436 26,04096 19,2896


6.10. Norme de timp de la secţionarea desfăşurată în platforma primară

În cazul operaţiei de secţionare desfăşurată în platforma primară, s-au stabilit numai

norme de timp deoarece consumurile de carburant şi lubrifiant au fost determinate pe

reprize de lucru şi nu pentru fiecare secţiune în parte.

Datele specifice secţionărilor din platforma primară sunt prezentate în tabelul 6.60.

Tabelul 6.60

Normele de timp de la răşinoase pentru operaţia de secţionare din platforma primară

Nr. crt.

Volumul (m3)

Norma de timp (ore-om/m3)

Nr. crt.

Volumul (m3)

Norma de timp (ore-om/m3)

1 0,220428 0,00031 83 0,727361 0,001223 2 0,228592 0,00227 84 0,743552 0,001374 3 0,241564 0,000342 85 0,746064 0,002087 4 0,270923 0,000458 86 0,747006 0,001876 5 0,280716 0,000392 87 0,756112 0,002008 6 0,288036 0,000325 88 0,759095 0,001282 7 0,294532 0,00288 89 0,760999 0,001812 8 0,302009 0,000425 90 0,7693 0,001837 9 0,313686 0,000464 91 0,775737 0,001511

10 0,330799 0,000374 92 0,781566 0,002191 11 0,340376 0,000476 93 0,781958 0,001642 12 0,341632 0,000285 94 0,782154 0,00153 13 0,34854 0,000488 95 0,8007 0,001355 14 0,359981 0,0005 96 0,805096 0,001273 15 0,369264 0,000363 97 0,813888 0,00235 16 0,369362 0,000513 98 0,814359 0,002273 17 0,385278 0,000602 99 0,825055 0,00116 18 0,3925 0,000764 100 0,839616 0,003037 19 0,39825 0,000334 101 0,842148 0,001847 20 0,405629 0,000566 102 0,859732 0,002421 21 0,409927 0,000659 103 0,869152 0,001782 22 0,419484 0,000583 104 0,874804 0,003003 23 0,4239 0,000708 105 0,89178 0,00236 24 0,424528 0,00083 106 0,898295 0,002562 25 0,425784 0,000949 107 0,906381 0,001531 26 0,42704 0,000687 108 0,906832 0,002952 27 0,436617 0,000606 109 0,906969 0,002113 28 0,43907 0,000554 110 0,911385 0,002043 29 0,443623 0,000988 111 0,93572 0,001832 30 0,452788 0,000541 112 0,937447 0,002293 31 0,457812 0,00089 113 0,955188 0,002505 32 0,464406 0,000819 114 0,959525 0,002809 33 0,473512 0,000399 115 0,961174 0,001351 34 0,481931 0,000945 116 0,972909 0,002725 35 0,483344 0,000908 117 0,983448 0,00209


36 0,492352 0,000913 118 1,002288 0,002234 37 0,497847 0,000561 119 1,0048 0,002753 38 0,506796 0,001061 120 1,022796 0,002566 39 0,52124 0,000873 121 1,033237 0,001949 40 0,522496 0,002044 122 1,055668 0,00324 41 0,524792 0,000987 123 1,058337 0,00222 42 0,526833 0,002201 124 1,069327 0,003591 43 0,527343 0,000882 125 1,076392 0,00289 44 0,528148 0,001398 126 1,107792 0,004994 45 0,531465 0,001036 127 1,136052 0,002545 46 0,538353 0,000602 128 1,150496 0,003212 47 0,545104 0,000877 129 1,161172 0,00404 48 0,55107 0,001075 130 1,18537 0,002763 49 0,560784 0,000632 131 1,198695 0,003508 50 0,5652 0,001279 132 1,209999 0,002356 51 0,567967 0,000971 133 1,215808 0,004053 52 0,573776 0,001277 134 1,216593 0,002954 53 0,573992 0,000726 135 1,227112 0,003376 54 0,59346 0,001985 136 1,260219 0,003882 55 0,594559 0,001083 137 1,26071 0,00423 56 0,597228 0,000918 138 1,26544 0,002137 57 0,603508 0,001133 139 1,2717 0,003208 58 0,612594 0,000749 140 1,29629 0,004343 59 0,612869 0,001192 141 1,298076 0,003267 60 0,62015 0,001211 142 1,29996 0,003262 61 0,62276 0,001103 143 1,304984 0,004013 62 0,628 0,001024 144 1,324295 0,004786 63 0,643072 0,001369 145 1,328848 0,008508 64 0,64527 0,001438 146 1,348179 0,003393 65 0,646212 0,001399 147 1,359463 0,005668 66 0,651393 0,001091 148 1,387252 0,006185 67 0,659498 0,001559 149 1,38788 0,004268 68 0,664895 0,001116 150 1,433587 0,00399 69 0,666759 0,000752 151 1,44126 0,003627 70 0,673785 0,000951 152 1,446912 0,007251 71 0,674295 0,001324 153 1,472032 0,004099 72 0,683892 0,001718 154 1,475172 0,003719 73 0,68452 0,001911 155 1,521664 0,004671 74 0,694254 0,001545 156 1,558696 0,005646 75 0,695196 0,000971 157 1,57 0,007431 76 0,699612 0,000795 158 1,585209 0,005733 77 0,700063 0,001204 159 1,661688 0,005091 78 0,707854 0,001194 160 1,672344 0,007916 79 0,712152 0,001132 161 1,801909 0,006542 80 0,723279 0,001116 162 1,83376 0,007681 81 0,725968 0,001837 163 1,962657 0,006035 82 0,726851 0,001419 164 2,002084 0,010016


7. CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE

7.1. Concluzii - selective

1. dintre cei 500 de arborii luaţi în studiu la doborâre, aproximativ 39% (193 de

exemplare) s-au încadrat în categoria de diametre 41 – 50 cm;

2. consumul de timp la curăţirea de crăci şi secţionarea din parchet nu depinde de

numărul de exemplare dintr-o repriză de lucru, întrucât se realizează consumuri de

timp diferite cu până la 34 şi 36 de minute la reprizele de 9, respectiv 11 arbori;

3. dintre cele 354 de catarge secţionate în platforma parchetului, 126 au fost

secţionate de două ori (rezultând trei piese) şi 228 au fost secţionate doar o singură

dată (rezultând câte două piese).

4. conform regresiei liniare, între diametrul şi volumul unui arbore există o legătură

de intensitate foarte puternică, coeficientul de corelaţie simplă fiind r = 0,9645, iar

coeficientul de determinaţie R2 = 0,9303;

5. structurarea timpului de lucru a indicat că:

i. timpul efectiv de tăiere este de aproximativ 77598,11 secunde şi reprezintă

23% din timpul total de la doborârea arborilor;

ii. timpul de activitate mecanizată reprezintă aproximativ 29% din timpul total de

la doborâre şi însumează 100273,85 secunde;

iii. timpul nemecanizat reprezintă 44% din timpul total de la operaţia de doborâre

şi însumează 150604 secunde;

iv. timpul de mers în gol este de 22675,75 secunde, reprezentând aproximativ

6,5% din timpul total.

6. în urma aplicării ecuaţiei liniare s-a observat că diametrul de bază influenţează

timpul efectiv de tăiere în proporţie de aproximativ 52% (R2 = 0,5167);

7. între diametrul de bază şi timpului de funcţionare a motorului există o influenţă de

39%, valoarea coeficientului de determinaţie fiind, în cazul aplicării ecuaţie liniare

de exprimare a tendinţei de variaţie, de R2 = 0,3913;

8. se constată că timpul efectiv de tăiere este influenţat de diametrul cioatei într-o

proporţie de 55% (R2 = 0,5526), valoare obţinută în urma aplicării unei ecuaţii de

tip putere pentru a determina tendinţa de variaţie a celor două variabile;


9. între timpul efectiv de tăiere şi timpul de funcţionare a motorului există o legătură

puternică spre foarte puternică, coeficientul de corelaţie simplă depăşind valoarea

de 0,95 (r = 0,9518). De asemenea, se poate constata că timpul efectiv de tăiere

influenţează timpul de funcţionare a motorului într-o proporţie de aproximativ

91%, coeficientul de determinaţie având valoarea R2 = 0,9055;

10. influenţa timpului efectiv de tăiere asupra timpului nemecanizat este de 53%,

coeficientul de determinaţie obţinut în urma aplicării unei ecuaţii liniare pentru a

determina tendinţa de variaţie fiind R2 = 0,5348;

11. între timpul total necesar pentru doborârea celor 500 de arbori şi timpul efectiv

lucrat la doborârea acestora (calculat ca sumă a timpilor efectivi pe fiecare fază în

parte) apare o diferenţă semnificativă de aproximativ 42 de ore, adică timpul

efectiv de lucru reprezintă aproximativ 56% din timpul total;

12. timpul efectiv lucrat la doborârea arborilor este influenţat de diametrul de bază doar

în proporţie de 45% (coeficientul de determinaţie R2 = 0,45);

13. la 77% (383 de exemplare) dintre arborii doborâţi, consumul de timp pentru

deplasarea de la un arbore la altul este sub 60 de secunde;

14. pregătirea locului de muncă reprezintă o fază care a fost necesară doar la

aproximativ 56% dintre arborii doborâţi (282 de exemplare);

15. consumul de timp la pregătirea locului de muncă, anticipat doborârii arborilor, a

fost mai mic de 60 de secunde la aproximativ 85% dintre exemplare (239);

16. la alegerea direcţiei de doborâre, consumul de timp nu depăşeşte 60 de secunde

decât la 8 exemplare (1% dintre arbori);

17. consumul de timp la efectuarea tapei este influenţat, conform tabelei de regresie şi a

coeficientului de determinaţie R2 = 0,4668, de diametrul de bază doar în proporţie

de 47%;

18. la efectuarea tapei nu s-au înregistrat consumuri mai mici de 11 secunde, iar la 52%

dintre exemplare (260 de arbori), consumurile de timp nu au depăşit 60 de secunde;

19. consumul de timp la efectuarea tăieturii din partea opusă tapei este influenţat în

proporţie de 41% de diametrul arborilor;

20. pentru 83% dintre arbori (416 situaţii), consumul de timp la efectuarea tăieturii din

partea opusă tapei a fost mai mic de 60 de secunde;

21. consumul de timp la executarea tapei influenţează consumul de timp la efectuarea

tăieturii din partea opusă tapei doar în proporţie de 43%;


22. la retragerea muncitorilor, după doborârea arborilor, nu s-a înregistrat nici un timp

mai mare de 30 de secunde, la cei mai mulţi (62%), consumul de timp fiind mai

mic de 10 secunde;

23. dintre cei 500 de arbori doborâţi, la 59% (296 exemplare) consumul de timp de la

netezirea cioatei este mai mic de 10 secunde;

24. 90% dintre arborii doborâţi (452 exemplare) prezintă un consum de timp mai mic

de 60 de secunde la retezarea crestei trunchiului;

25. faza cea mai consumatoare de timp este cojirea cioatelor, aceasta reprezentând 37%

din timpul efectiv lucrat la doborârea celor 500 de arbori;

26. consumul efectiv de timp de la doborâre este influenţat în proporţie de aproximativ

50% de diametrul cioatei;

27. la 472 de arbori a fost executată tapa de tip pană, iar la restul de 28 de exemplare

tapa de tip calup;

28. comparativ cu diametrului de bază, diametrul cioatei are o influenţă mai mică

asupra celor trei dimensiuni ale tapei de tip pană, indiferent dacă asupra seturilor de

date au fost aplicate ecuaţii de tip putere sau regresii liniare;

29. timpul efectiv lucrat la curăţarea de crăci şi la secţionarea din parchet a celor 241

de arbori doborâţi reprezintă aproximativ 66% din timpul total consumat la

efectuarea acestor operaţii;

30. la 188 de exemplare (78%) consumul de timp efectiv la curăţirea de crăci este mai

mic de 300 de secunde (5 minute);

31. 31% dintre catargele secţionate în parchet prezintă diametre cuprinse între 26 – 30

cm la punctul de secţionare;

32. cele 241 de catarge curăţate de crăci au fost secţionate o singură dată, rezultând 482

de piese cu lungimi cuprinse între 8 – 18 m;

33. piesele cu lungimi cuprinse între 11 – 15 m reprezintă 52% (249 piese) din totalul

de 482 piese rezultate după secţionarea realizată în parchet;

34. la 49% dintre secţionările realizate în parchet (119 puncte de secţionare), consumul

de timp se situează în intervalul 5,01 – 10 secunde;

35. conform regresiei liniare, coeficientul de determinaţie R2 = 0,5956 indică o

influenţă de aproximativ 60% a diametrului de la punctul de secţionare asupra

timpului consumat, iar coeficientul de corelaţie simplă r = 0,77 indică o legătură de

intensitate puternică între cele două variabile;


36. în ceea ce priveşte influenţa pe care o are diametrul măsurat la mijlocul pieselor

asupra volumului, se constată că, atât la piesele rezultate din prima jumătate a

catargului, cât şi la cele din a doua jumătate, diametrele influenţează volumul în

proporţie mai mare de 90%;

37. numărul de catarge dintr-o repriză de secţionare variază între 6 şi 30, însă cele mai

numeroase sunt reprizele cu 25 de catarge;

38. timpul de secţionare este influenţat în proporţie de peste 80% de numărul de

catarge dintr-o repriză (R2 = 0,80 – în cazul regresiei liniare şi R2 = 0,86 – în cazul

ecuaţiei de tip putere), între cele două variabile existând o legătură de intensitate

puternică (r = 0,8968);

39. în cazul aplicării unei singure secţionări, predomină piesele cu lungimi de 8 m

(65%, echivalent cu 291 de piese), iar în cazul catargelor secţionate de două ori

predomină piesele de 8 m (46% – 173 de piese) şi 6 m (38% – 142 de piese);

40. consumul de timp de la secţionarea catargelor în platforma parchetului variază între

2,03 secunde şi 26,09 secunde;

41. pe baza grupării timpilor de secţionare pe categorii se constată predominanţa

timpilor cuprinşi în intervalul 5 – 10 secunde, unde se încadrează 64% dintre

secţionări;

42. consumurile de carburant şi lubrifiant, pentru doborârea celor 500 de arbori

marcaţi, oscilează între 15 – 244 ml pentru carburant şi 10 – 132 ml pentru

lubrifiant;

43. influenţa diametrului de bază asupra consumurilor de carburant şi lubrifiant variază

între 40 – 54%, în funcţie de tipul ecuaţiei utilizate pentru a stabili tendinţa de

variaţie, între cele două variabile existând o legătură de intensitate medie;

44. influenţa consumului de timp de la efectuarea tapei asupra consumului de lubrifiant

este de 64% (R2 = 0,6436), între cele două variabile existând o legătură de

intensitate puternică (r = 0,8023);

45. timpul efectiv lucrat la operaţia de doborâre influenţează consumul de carburant în

proporţie de aproximativ 76% (R2 = 0,7582), ceea ce semnifică faptul că doar 24%

din variaţie este produsă de alţi factori neluaţi în studiu, între cele două variabile

existând o legătură de intensitate puternică;


46. ca urmare a aplicării regresiei simple se observă o influenţă de aproximativ 73%

(R2 = 0,7334) a timpului efectiv consumat la doborârea arborilor marcaţi asupra

consumului de lubrifiant, între cele două variabile existând o legătură de intensitate

puternică;

47. valorile coeficienţilor de determinaţie obţinute în urma stabilirii tendinţei de

variaţie ale consumurilor de carburant şi lubrifiant în raport cu timpul efectiv lucrat

la doborâre sunt mai mici în cazul consumului de lubrifiant decât cele de la

consumul de carburant;

48. la curăţirea de crăci şi secţionarea celor 241 de arbori s-au consumat 18805 ml

carburant şi 12385 ml lubrifiant;

49. conform unei ecuaţii polinomiale de gradul 2, numărul de arbori dintr-o repriză de

lucru influenţează în proporţie de 59% consumul de carburant;

50. aplicarea regresiei liniare între consumul de timp şi cel de carburant de la operaţiile

de curăţire de crăci şi secţionare a condus la un coeficient de determinaţie R2 =

0,77, ceea ce semnifică o influenţă de 77% a consumului de timp, între cele două

variabile existând o legătură de intensitate puternică;

51. la curăţirea de crăci şi secţionarea arborilor dintr-o repriză de lucru, consumul de

carburant influenţează consumul de lubrifiant în proporţie de 89%, dar şi consumul

de lubrifiant influenţează, la rândul său, consumul de carburant, tot în proporţie de

89%;

52. consumul de carburant de la curăţirea de crăci variază între 20 – 170 ml, 30% dintre

consumuri fiind situate în intervalul 61 – 80 ml;

53. conform ecuaţiei liniare, timpul efectiv lucrat la curăţirea de crăci influenţează

consumul de carburant în proporţie de aproximativ 62%, între cele două variabile

existând o legătură de intensitate puternică;

54. consumul de lubrifiant de la curăţirea de crăci variază între 10 – 120 ml, cele mai

multe fiind încadrate în categoria 21 – 40 ml (34%, echivalent cu 82 de consumuri);

55. timpul efectiv lucrat la curăţirea de crăci influenţează cu aproximativ 62%

consumul de lubrifiant (38% din influenţă revine altor factori neluaţi în studiu),

între cele două variabile existând o legătură de intensitate puternică spre medie (r =

0,7866);

56. corelaţia dintre consumul de carburant şi cel de lubrifiant a condus la obţinerea

unui coeficient de corelaţie simplă r = 0,9321 care indică existenţa unor legături de


intensitate puternică între cele două variabile, consumul de carburant influenţând

consumul de lubrifiant în proporţie de aproximativ 87%, influenţă care apare şi la

realizarea corelaţiei dintre consumul de lubrifiant şi consumul de carburant;

57. la executarea celor 480 de secţionări realizate în platforma parchetului au fost

consumaţi 2495 ml de carburant (2,495 litri de benzină) şi 1172 ml de lubrifiant

(1,172 litri de ulei);

58. conform regresiei liniare, numărul de catarge dintr-o repriză de lucru are o influenţă

de aproximativ 80% (R2 = 0,7995) asupra consumului de carburant;

59. timpul de secţionare influenţează consumul de carburant în proporţie de

aproximativ 78%, coeficientul de determinaţie fiind R2 = 0,7786, valoare obţinută

în urma aplicării regresiei liniare;

60. consumul de lubrifiant (ulei de ungere) la secţionarea desfăşurată în platforma

primară a variat între 20 – 125 ml, în funcţie de numărul de catarge dintr-o repriză

de lucru;

61. numărul de catarge dintr-o repriză de lucru influenţează consumul de lubrifiant în

proporţie de aproximativ 91%.

7.2. Contribuţii personale

În ceea ce privesc contribuţiile personale, dintre acestea, cele mai importante, sunt:

1. realizarea unui stadiu actual al cunoştinţelor referitor la ferăstraiele mecanice, la

elementele specifice doborârii în cioată, la productivitatea muncii de la operaţiile de

doborâre, curăţire de crăci şi secţionare şi la normele de timp, respectiv

consumurile de consum de carburant şi lubrifiant specifice;

2. verificarea legăturii dintre diametrul de bază şi diametrul cioatei, pentru cei 500 de

arbori doborâţi;

3. realizarea de corelaţii între diverse elemente specifice operaţiei de doborâre, astfel:

3.1. numărul de arbori cuprinşi într-o repriză de lucru şi timpul necesar pentru

doborârea arborilor dintr-o repriză de lucru;

3.2. diametrul cioatei şi timpul efectiv de doborâre;

3.3. diametrul de bază şi lungimea tăieturii orizontale, lungimea tăieturii

înclinate şi, respectiv înălţimea tapei de tip pană;


3.4. lungimea tăieturii orizontale şi lungimea tăieturii înclinate la tapele de tip

pană, respectiv între lungimea tăieturii înclinate şi lungimea tăieturii

orizontale;

3.5. lungimea tăieturii orizontale şi înălţimea tapei de tip pană, respectiv între

înălţimea tapei de tip calup şi lungimea tăieturii orizontale;

3.6. diametrul de bază, diametrul cioate, respectiv timpul efectiv lucrat la

doborâre şi suprafaţa tapei de tip pană;

3.7. timpul efectiv lucrat la doborâre şi suprafaţa tapei de tip pană;

3.8. diametrul de bază, respectiv diametrul cioatei şi lungimea tăieturii

orizontale, respectiv înălţimea tapei de tip calup;

3.9. lungimea tăieturii orizontale şi înălţimea tapei de tip calup, respectiv între

înălţimea tapei de tip calup şi lungimea tăieturii orizontale;

3.10. diametrul de bază, diametrul cioatei, respectiv timpul efectiv lucrat la

doborâre şi suprafaţa tapei de tip calup;

3.11. diametrul de bază şi timpul efectiv de tăiere, timpul de funcţionare a

motorului şi, respectiv timpul nemecanizat de la doborâre;

3.12. diametrul cioatei şi timpul efectiv de tăiere, timpul de funcţionare a

motorului şi, respectiv timpul nemecanizat de la doborâre;

3.13. timpul efectiv de tăiere şi timpul de funcţionare a motorului, respectiv

timpul nemecanizat de la operaţia de doborâre;

3.14. timpul de funcţionare a motorului şi timpul de mers în gol, respectiv timpul

nemecanizat;

3.15. diametrul de bază şi consumul de timp de la efectuarea tapei, respectiv

consumul de timp de la efectuarea tăieturii din partea opusă tapei;

3.16. diametrul de bază şi volumul arborilor doborâţi;

3.17. diametrul de bază şi consumul de carburant, respectiv lubrifiant de la

operaţia de doborâre;

3.18. consumul de timp de la efectuarea tapei şi consumul de carburant de la

doborâre;

3.19. timpul efectiv lucrat la doborâre şi consumul de carburant, respectiv

consumul de lubrifiant de la operaţia de doborâre;

3.20. consumul de carburant şi consumul de lubrifiant;

3.21. diametrul de bază, respectiv volumul arborelui şi norma de timp de la

doborâre;


4. realizarea de corelaţii între diverse elemente specifice operaţiilor de curăţire de crăci şi

secţionare desfăşurate în parchet, astfel:

4.1. numărul de arbori dintr-o repriză de lucru şi timpul total consumat la

curăţirea de crăci şi secţionarea arborilor cuprinşi într-o repriză, respectiv

consumul de carburant şi lubrifiant;

4.2. numărul de arbori dintr-o repriză de lucru şi timpul efectiv consumat la

operaţiile de curăţire de crăci şi secţionare aplicate arborilor cuprinşi în

repriza respectivă;

4.3. diametrul de la punctul de secţionare şi timpul consumat la secţionare;

4.4. consumul de carburant şi consumul de lubrifiant;

4.5. consumul de carburant, respectiv lubrifiant şi timpul efectiv consumat la

operaţiile de curăţire de crăci şi secţionare;

4.6. lungimea arborelui şi consumul de carburant, respectiv lubrifiant de la

curăţirea de crăci şi secţionarea arborelui respectiv;

5. realizarea de corelaţii între diverse elemente specifice operaţiei de secţionare

desfăşurată în platforma parchetului, astfel:

5.1. numărul de catarge dintr-o repriză de lucru şi timpul necesar secţionării

tuturor catargelor cuprinse în repriza respectivă;

5.2. diametrul de la punctul de secţionare şi timpul consumat la secţionare;

5.3. numărul de catarge dintr-o repriză de lucru, respectiv timpul de secţionare şi

consumul de carburant, respectiv lubrifiant de la secţionare;

5.4. consumul de carburant şi cel de lubrifiant de la operaţia de secţionare

desfăşurată în platforma parchetului;

6. realizarea unei clasificări proprii a timpului de lucru pe 5 categorii, respectiv: timp

efectiv de tăiere, timp de activitate mecanizată, timp de activitate nemecanizată, timp

de mers în gol al motorului şi timp total de lucru la doborâre;

7. stabilirea de norme de timp specifice procesului de recoltare a arborilor de molid şi

brad (doborâre, curăţire de crăci şi secţionare) din parchetele de munte, situate în

bazinul hidrografic al Râului Doamnei, judeţul Argeş, unde s-a utilizat ferăstrăul

mecanic Husqvarna 365;

8. stabilirea de norme de consum (de carburant şi lubrifiant), specifice procesului de

recoltare a arborilor de molid şi brad din parchetele de munte, situate în bazinul

hidrografic al Râului Doamnei, judeţul Argeş, unde s-a utilizat ferăstrăul mecanic

Husqvarna 365.


BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. BAJIC, V., DAILOVIC, M., 2003: Fuel and lubrifiant consumption în felling the

young oak – hornbeam stands. In: Glasnik Šumarskog Fakulteta, Univerzitet u

Beogradu, (86), pp. 59 – 66.

2. BEHJOU, F.K., MAJNOUNIAN, B., DVOŘÁK J., NAMIRANIAN, M., SAEED,

A., FEGHHI, J., 2009: Productivity and cost of manual felling with a chainsaw in

Caspian forests. In: Journal of Forest Science, 55 (2), pp. 96 – 100.

3. CIUBOTARU, A., 1981: Exploatarea pădurilor. Îndrumar de lucrări practice.

Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 78 p.

4. CIUBOTARU, A., 1989: Cercetări privind stabilirea consumului de carburanţi şi

lubrifianţi la curăţirea de crăci, la fag, cu ferăstrăul FM – 60. În Buletinul

Comisiei Inginerilor şi Tehnicienilor. Volumul IV, Braşov.

5. CIUBOTARU, A., 1990: Cercetări privind influenţa înălţimii cioatei asupra

consumului de combustibil la doborâre în arboretele de fag. În: Metode şi

tehnologii moderne în cultura şi exploatarea pădurilor.

6. CIUBOTARU, A., 1992: Exploatarea pădurilor. Volumul I. Editura Universităţii

Transilvania din Braşov, 114 p.

7. CIUBOTARU, A., 1994: Proiectarea lucrărilor de exploatare a pădurilor. Editura

Universităţii Transilvania din Braşov.

8. CIUBOTARU, A., 1996b: Elemente de proiectare şi organizare a exploatării

pădurilor. Editura Lux Libris, Braşov, 238 p.

9. CIUBOTARU, A., 1996c: Cercetări privind stabilirea normelor de timp la

recoltarea lemnului cu ferăstrăul mecanic Husqvarna 262. În: Revista Pădurilor,

nr. 4, pp. 45 – 47.

10. CIUBOTARU, A., 1996d: Elemente de proiectare şi organizare a exploatării

pădurilor. Ediţia a II-a. Editura Lux Libris, Braşov.

11. CIUBOTARU, A., 1998: Exploatarea pădurilor. Editura Lux Libris, Braşov,

351 p.

12. CIUBOTARU, A., CÂMPU, V.R., DAVID, E.C., 2012: Exploatarea şi

prelucrarea lemnului. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 119 p.

13. CIUBOTARU, A., MARIA, GH.D., 2012a: Research regarding structure of

working time în spuce felling with mechanical chainsaw Husqvarna 365. In:


Bulletin of the Transilvania University of Brasov, Series II: Forestry. Wood

Industry. Agricultural Food Engineering, Vol. 5(54), no. 1, pp. 43 – 48.

14. CIUBOTARU, A., MARIA, GH.D., 2012b: Characteristics of the cross-cutting

operation on landing area 365. In: Bulletin of the Transilvania University of

Brasov, Series II: Forestry. Wood Industry. Agricultural Food Engineering, Vol.

5(54), no. 2, pp. 15 – 20.

15. CIUBOTARU, A., MARIA GH.D., 2012c: Research concerning the possibility to

reduce fuel and lubricants consumption at felling of spuce with mechanical

chainsaw Husqvarna . In: Journal of EcoAgriTourism – Proceeding of Bioatlas

2012 Conference. Vol. 8, nr. 1(24), pp. 94 – 98.

16. DIACONESCU, ŞT., 1975: Norme de muncă şi tarife în exploatări şi transporturi

forestiere – în vigoare de la 1 august 1975 – uz intern. Ministerul Economiei şi

Materialelor de Construcţii. Centrala de Exploatare a Lemnului Bucureşti, 411 p.

17. ENACHE, L.N., DAVID, E.C., 2011: Research regarding the cut surface at the

felling of beech trees. In: Bulletin of the Transilvania University of Brasov. Series

II: Forestry – Wood Industry – Agricultural Food Engineering. Vol. 4 (53), no. 1,

pp. 36 – 40 .

18. ENACHE, L.N., 2012: Cercetări privind consumurile şi pierderile tehnologice la

exploatarea arboretelor de fag din Bazinul Superior al Ialomiţei. Teză de doctorat

susţinută la data de 28.09.2012 în cadrul Universităţii Transilvania din Braşov.

19. ENACHE, L.N., CIUBOTARU, A., 2012: Research regardind the influence of

stmub height on the cot of felling trees with chainsaw. In: Journal of

EcoAgriTourism – Proceeding of Bioatlas 2012 Conference. Vol. 8, nr. 1(24),

pp. 27 – 31.

20. GARLAND, J., JACKSON, D., 1997: Felling and bucking techniques for

woodland owners. In: The woodland workbook – January 1997. Oregon State

University, 16 p.

21. GIURGIU, V., 1966: Aplicaţii ale statisticii matematice în silvicultură, Editura

Agro –Silvică, Bucureşti.

22. GIURGIU, V., 1972: Metode ale statisticii matematice aplicate în silvicultură,

Editura Ceres, Bucureşti.

23. GIURGIU, V., 1979: Dendrometrie şi auxologie forestieră. Editura Ceres,

Bucureşti, 692 p.


24. GIURGIU,V., DECEI, I., 1997: Biometria arborilor din România: metode

dendrometrice. Editura Snagov, Bucureşti, 307 p.

25. GIURGIU,V., DECEI, I., DRĂGHICIU, D., 2004: Metode şi tabele matematice.

Editura Ceres, Bucureşti, 575 p.

26. HORODNIC, S., 2003: Bazele exploatării lemnului. Editura Universităţii Ştefan cel

Mare din Suceava.

27. KRUCH, J., 1987: Unele aspecte în legătură cu dependenţa dintre uzura dinţilor

tăietori ai lanţurilor universale de la ferăstraiele mecanice şi consumul de

combustibil. În: Revista pădurilor, volumul 102 (4), pp. 220 – 222

28. KRUCH, J., 1991: Cercetări în legătură cu corelaţia dintre defectele lanţului

tăietor de tip LTU – 10 şi consumul de combustibil. În: Revista pădurilor, vol. 2,

pp. 95 – 97

29. KRUCH, J., 1992: Unele consideraţii privind consumul de combustibil la operaţia

de doborâre a arborilor. În: Revista pădurilor, vol. 1, pp. 36 – 39

30. NURMINEN, T., KORPUNEN, H., UUSITALO, J., 2006: Time consumption

analysis of the mechanized cut-to-length harvesting system. In: Silva Fennica, vol.

40(2), Helsinki, Finland, pp. 335 – 363.

31. OPREA, I., SBERA, I., 2000a: Tehnologia exploatării lemnului. Volumul I.

Elemente de bază şi tehnici procesuale. Editura Universităţii Transilvania din

Braşov, 261 p.

32. OPREA, I., 2001: Tehnologia exploatării lemnului. Îndrumar de lucrări practice.

Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 75 p.

33. OPREA, I., 2003: Productivitatea muncii în exploatările forestiere. Elemente

metodologice de calcul. În: Meridiane forestiere, nr. 4, pp. 4 – 6

34. OPREA, I., 2008: Tehnologia exploatării lemnului. Editura Universităţii

Transilvania din Braşov, 273 p.

35. ROUĂ, C., ŞTEFĂNESCU, E., MIHĂILĂ, I., PAFNOTE, M., PETRICAN, M.,

1976: Ergonomie forestieră. Editura Ceres, Bucureşti.

36. ***, 1969: Norme de timp şi de producţie unificate departamentale pentru lucrările

din exploatările forestiere şi normative de timp pentru transportul materialului

lemnos cu C.F.F.. Ministerul Economiei Forestiere D.G.E.T.I.L., 176 p.

37. ***, 1972: Norme de timp unificate departamentale pentru exploatări forestiere.

M.E.F.M.C. Bucureşti – Departamentul Industriei Lemnului.


38. ***, 1987: Norme şi normative de muncă unificate în exploatările forestiere.

Volumul I. Ministerul Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii –

Centrala de Exploatare a Lemnului Bucureşti, 255 p.

39. ***, 1993: Manuel d’exploitation forestière. A.R.M.E.F., C.T.B. A., Paris.

40. ***, 2003: Amenajamentul pădurilor de folosinţă forestieră proprietate privată

aparţinând U.B. Persoane Fizice: Grigorescu Dan Alexandru, Catrinoiu Sever

Alin, Bujoreanu Oana Maria, Vasiliad Paula şi Dumitrescu Lazea Dragoş

Cantemir. Judeţul Argeş, 112 p.

41. ***, 2009a: Norme de consum specific. Lemn, combustibil, lubrifianţi şi piese de

schimb de mare uzură în activitatea de exploatare a lemnului. Ministerul

Economiei. Institutul Naţional al Lemnului Bucureşti, 121 p.

42. ***, 2009b: Chainsaw operator’s manual – Part 1, ForestWorks, Final draft March

2009, 53 p

Pagini internet:

www.madontools.com/chainsaws/husqvarna-chainsaw-review/husqvarna - 365 -

chainsaw-review/ accesat 09.11.2013

www.jackssmallengines.com/pdf/chainsaw_cons.pdf accesat 06.02.2013

www.ctba.fr/stodafor/documents/safetyworkwebsite4_000.pdf accesat 06.02.22013

www.hse.gov.uk/pubns/afag302.pdf accesat 06.02.2013

www.survivalprimer.com/Homestead/Logging_Feeling_Bucking.pdf accesat 06.02.2013

www.bchmt.org/esbch/chainsawTech.pdf accesat 06.02.2013

www.husqvarna.com accesat 06.02.2013


ANEXE


ANEXA 1

CERCETĂRI PRIVIND CONSUMUL DE CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANŢI LA FASONAREA LEMNULUI CU FERĂSTRĂUL HUSQVARNA 365

Conducător ştiinţific, Doctorand, Prof. univ. dr. ing. Arcadie CIUBOTARU ing. Gheorghe Daniel MARIA

Rezumatul tezei de doctorat

Ţinând seama de importanţa răşinoaselor şi de faptul că suprafaţa ocupată de aceste

specii la noi în ţară reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa pădurilor (23% - molid, 5% - brad şi 2% - alte răşinoase), s-a considerat oportună cercetarea aspectelor care vizează normele de timp şi de consum la fasonarea lemnului, în cadrul proceselor de exploatarea în care ferăstrăul mecanic Husqvarna 365 este utilajul de bază folosit la operaţiile de tăiere executate în parchet şi platforma primară. Măsurătorile de teren au vizat atât măsurarea unor caracteristici biometrice şi cronometrarea fazelor specifice doborârii, curăţirii de crăci şi secţionării, precum şi măsurarea cantităţilor de combustibil şi lubrifiant utilizate. În urma grupării şi analizării datelor, s-au obţinut norme de timp şi de consum specifice pentru molid şi brad, în cazul în care s-a utilizat ferăstrăul mecanic Husqvarna 365 la operaţiile de doborâre, curăţire de crăci şi secţionare, în parchetele de munte din bazinul hidrografic al Râului Doamnei, judeţul Argeş.

RESEARCH REGARDING THE FUEL AND LUBRICANT CONSUMPTION AT HARVESTING WOOD WITH HUSQVARNA 365

PhD Coordinator, PhD student, Prof. univ. PhD. eng. Arcadie CIUBOTARU eng. Gheorghe Daniel MARIA

Abstract of PhD Thesis Given the importance of conifers and the fact that, in our country, the area occupied

by these species is almost 30% of the area covered by the forest (23% – spruce, 5% – fir and 2% – other conifers), the research the norms of time and consumption at harvesting wood was considered opportune, in caseswhen the Husqvarna 365 chainsaw was the basic equipment used in cutting operations performed in felling area and also in primary platform. The field measurements concerned biometric characteristics and timing the phases of the felling trees, limbing and bucking operations as well as the mesurement of the fuel and lubricant quantities that were used. After grouping and analyzing the data, time and consumption norms were obtained, specific for the spruce and fir, in cases when the Husqvarna 365 chaisaw was used at felling trees, in limbing and bucking operations, in the mountain areas from the hidrographic basin of Doamnei River, county Arges.


ANEXA 2

Lista lucrărilor

1. CIUBOTARU, A., MARIA, GH.D., 2012: Research concerning the possibility to

reduce fuel and lubricants consumption at felling of spuse with mechanical

chainsaw Husqvarna. În: Journal of EcoAgriTourism – Bulletin of Agri-ecology,

Agri-food, Bioengineering and Agritourism, vol. 8, nr. 1 (24), pp. 94 – 98.

2. CIUBOTARU, A, MARIA. GH.D., 2012: Research regarding structure of working

time in spuce felling with mechanical chainsaw Husqvarna 365. În: Bulletin of the

Transilvania University of Braşov – Series II – Forestry, Wood Industry,

Agricultural Food Engineering, vol. 5 (54), no. 1, pp. 43 – 48.

3. CIUBOTARU, A, MARIA. GH.D., 2012: Characteristics of the cross-cutting

operation on landing area. În: Bulletin of the Transilvania University of Braşov –

Series II – Forestry, Wood Industry, Agricultural Food Engineering, vol. 5 (54),

no. 2, pp. 15 – 20.

4. MARIA, GH.D., CIUBOTARU, A., MUŞAT, E.C., 2013: Time norms for the

felling of coniferous trees with Husqvarna 365 chain saw. În: Bulletin of the

Transilvania University of Braşov – Series II – Forestry, Wood Industry,

Agricultural Food Engineering, vol. 6 (55), no. 2 – în curs de apariţie.


ANEXA 3 – Curriculum vitae

Informaţii personale Nume / Prenume Maria Gheorghe Daniel

Adresă Localitatea Brăduleţ, sat. Galeşu, judeţul Argeş Telefon Mobil: 0742012852 E-mail [email protected]

Naţionalitate Romana Data naşterii 07.03.1981

Sex Masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Ploieşti

Experienţa profesională Perioada 13.03.2006 – prezent

Funcţia sau postul ocupat Consilier principal Numele şi adresa

angajatorului I.T.R.S.V Ploieşti, Sos. Vestului, Nr.14-16, Jud. Prahova

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Controlul regimului silvic

Educaţie şi formare

Perioada 1996 – 2000 Liceul Silvic „TH Pietraru” Brăneşti 2000 – 2005 Universitatea „Transilvania", Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere – Braşov 2006 – 2008 Studii postuniversitare – Master 2008 – 2013 Studii de doctorat

Calificarea / diploma obţinută inginer diplomat Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea „Transilvania” din Braşov Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă Română Limbi străine cunoscute Germană, engleză, franceză

Înţelegere Vorbire Scriere Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

G experimentat G experimentat G experimentat G experimentat G experimentat E experimentat E experimentat E experimentat E experimentat E experimentat F independent F independent F independent F independent F independent


ANEXA 4 – Curriculum vitae

Personal information

Name / First name Maria Gheorghe Daniel Address Location Brăduleţ, village Galeşu, county Argeş

Phone Mobile: 0742012852 E-mail [email protected]

Nationality Romanian Birthday 07.03.1981

Sex Masculine

Desired employment / Occupational field

Inspectorate for Forestry and Hunting Ploieşti

Professional experience Period 13.03.2006 – present

Occupation or position held Senior adviser Name and address of

employer I.T.R.S.V Ploieşti, Sos. Vestului, No.14-16, county Prahova

Type of business or sector Control of the forest regime

Education and Training

Period 1996 – 2000 Forest High School "T Pietraru" Brăneşti 2000 – 2005 Transylvania University of Braşov – Faculty of Silviculture and Forest Engineering

2006 – 2008 Postgraduate - Master 2008 – 2013 PhD Student

Qualification / diploma Engineer diplomat Name and type of education /

training provider Transylvania University of Braşov – Faculty of Silviculture and Forest Engineering

Personal skills and competences

Mother tongue Romanian

Languages German, English and French

Understanding Speaking Writing Listening Reading Participation in the

conversation Spoken Spoken

G experimented G experimented G experimented G experimented G experimented E experimented E experimented E experimented E experimented E experimented F independent F independent F independent F independent F independent

universitatea transilvania din braşov...carburanŢi Şi lubrifianŢi la fasonarea lemnului cu...

Documents