1

UNIVERSITATEA „ LUCIAN BLAGA” SIBIU

Facultatea de Ştiinţe Economice

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

FISCALITATEA, PARAFISCALITATEA ŞI EFECTELE LOR ECONOMICO-SOCIALE ÎN ROMÂNIA

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Elena DRĂGOESCU Doctorand: Ioan Gabriel POPA

Sibiu 2011

2

CUPRINS INTRODUCERE........................................................................................................................................ 1 CAPITOLUL I FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND FISCALITATEA ŞI PARAFISCALITATEA ÎN ROMÂNIA...................................................................................................................................................20

1.1. Elemente definitorii ale fiscalităţii şi parafiscalităţii.................................................................... 20 1.1.1. Fiscalitatea de la „fisc” se trage............................................................................................... 21 1.1.2. Natura obligaţiilor băneşti către stat - element delimitativ a fiscalităţii şi parafiscalităţii...22

1.1.2.1. Obligaţiile băneşti către stat – semnificaţii şi conţinut............................................22 1.1.2.2. Oligaţiile băneşti silite, definitive şi fără contraprestaţie

din partea statului – esenţa fiscalităţii propriu-zise......................................... ......23 1.1.2.3. Obligaţii baneşti definitive, cu şi fără contraprestaţie din partea statului – esenţa parafiscalităţii.................................................... 24 1.1.3. Instituţiile de stat care circumscriu fiscalitatea şi parafiscalitatea în România......................26

1.1.3.1. Instituţii de stat comune fiscalităţii şi parafiscalităţii........................................... ....27 1.1.3.2. Instituţii de stat specifice parafiscalităţii............................................................... ....29

1.1.4. Sistemul fiscal – cadrul conceptual şi delimitativ al fiscalităţii şi parafiscalităţii............... 30 1.1.5. Necesitatea fiscalităţii şi parafiscalităţii în economia României..................................... ......31 1.1.6. Presiunea fiscală — măsura fiscalităţii şi parafiscalităţii................................................. .....33 1.1.7. Fiscalismul – fiscalitate şi parafiscalitate excesivă.................................................................34 1.2. Impozitele - fundamentul fiscalităţii propriu-zise..........................................................................35 1.2.1. Denotaţia conceptului de „impozit”.........................................................................................35 1.2.2. Structura impozitelor şi locul lor în practica românească........................................................39

1.2.2.1. Impozitele după incidenţa lor......................................................................................40 1.2.2.2. Impozitele după obiectul lor..................................................................................... ..41 1.2.2.3. Impozitele după bugetul pe care îl alimentează........................................................ 43

1.2.3. Aşezarea şi perceperea impozitelor şi impactul asupra cuantumului lor........................ ....44 1.3. Parafiscalitatea – complementaritatea fiscalităţii......................................................................... 48 1.3.1. Taxele „parafiscale”- plăţi către stat, care stabileşte cuantumul lor

în funcţie de politica sa fiscală.................................................................................................48 1.3.1.1. Semnificaţia conceptului de taxă „parafiscală”.......................................................48 1.3.1.2. Stuctura taxelor parafiscale şi locul lor în practica românească............................52 1.3.2. Contribuţiile obligatorii pentru asigurări şi protecţie socială – fundamentul parafiscalităţii.57 1.3.2.1. Denotaţia conceptului de contribuţie socială obligatorie.........................................57 1.3.2.2. Structura contribuţilor sociale obligatorii şi locul lor în practica românească... ..59 1.4. Concluzii, opinii şi contribuţii personale................................................................................... .....68 1.4.1. Concluzii.....................................................................................................................................68 1.4.2. Opinii personale.........................................................................................................................69 1.4.3. Contribuţii personale..................................................................................................................70

3

CAPITOLUL II EFECTE ECONOMICO-SOCIALE ALE FISCALITĂŢII ŞI PARAFISCALITĂŢII ÎN PRACTICA ROMÂNEASCĂ..................................................................................................................72 2.1. Cauze generatoare de efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii...................... 72 2.1.1. Consideraţii preliminare.......................................................................................................... .72 2.1.2. Cauze principale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii............................................................... ....74 2.2. Efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii.............................................................83 2.2.1. Generalităţi..................................................................................................................................83 2.2.2. Efecte economice ale fiscalităţii şi parafiscalităţii..................................................................86 2.2.3. Efecte sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii......................................................................107 2.3. Măsuri şi soluţii pentru înlăturarea efectelor economico-sociale negative ale fiscalităţii şi

parafiscalităţii.....................................................................................................................................111 2.3.1. Măsurile şi soluţii de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale.......................................111 2.3.2. Măsuri şi soluţii de reducere a sarcinii fiscale şi parafiscale................................................114 2.3.3. Măsuri de îmbunătăţire a colectării arieratelor...................................................................116 2.3.4. Măsuri de diminuare a corupţiei.............................................................................................118 2.3.5. Măsuri de politică economică şi socială................................................................................120 2.4. Concluzii, opinii şi contribuţii personale.......................................................................................123 2.4.1. Concluzii...................................................................................................................................123 2.4.2. Opinii........................................................................................................................................124 2.4.3. Contribuţii personale................................................................................................................125 CAPITOLUL III ANALIZA DINAMICII PRESIUNII FISCALE ŞI PARAFISCALE DIN ROMÂNIA ŞI POSIBILITĂŢI DE DIMINUARE ALE ACESTORA (2006-2010)............................................. 129 3.1. Aspecte teoretice ale analizei presiunii fiscale şi parafiscale......................................................130 3.1.1. Conţinutul semantic al „analizei”..................................................................................... .....130 3.1.2. Semnificaţia sintagmei „analiza presiunii fiscale şi parafiscale”.........................................131 3.2. Indicatori de apreciere a presiunii fiscale şi parafiscale……………………...…….….……132 3.2.1. Nivelele la care se pot aprecia presiunea fiscală şi parafiscală..................................... .....132 3.2.2. Limitele presiunii fiscale şi parafiscale şi impactul negativ al nerespectării optimului fiscal..............................................................................................134

3.3. Particularităţile analizei dinamicii cantitative şi structurale a presiunii fiscale şi parafiscale…………….…..………………………………………..……138 3.4. Analiza dinamicii cantitative a presiunii fiscale şi parafiscale...................................................140 3.4.1. Analiza dinamicii cantitative a presiunii fiscale...................................................................141 3.4.2. Analiza dinamicii cantitative a presiunii parafiscale............................................................144

4

3.5. Analiza dinamicii structurale a presiunii fiscale şi parafiscale..................................................147 3.5.1. Analiza dinamicii structurale a presiunii fiscale..................................................................147 3.5.2. Analiza dinamicii structurale a presiunii parafiscale...........................................................153 3.6. Posibilităţi de diminuare a presiunii fiscale şi parafiscale.........................................................164 3.6.1. Perfecţionarea sistemului fiscal..............................................................................................165 3.6.2. Redimensionarea cheltuielilor publice .................................................................................168 3.6.3. Creşterea produsului intern brut.............................................................................................171 3.6.4. Alte posibilităţi de diminuare a presiunii fiscale şi parafiscale............................................172 3.7. Concluzii, opinii şi contribuţii personale......................................................................................175 3.7.1. Concluzii..................................................................................................................................175 3.7.2. Opinii ......................................................................................................................................176 3.7.3. Contribuţii personale................................................................................................................177 CAPITOLUL IV FISCALITATEA ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ.................................................................................................................181 4.1. Acquis-ul comunitar privind fiscalitatea în Uniunea Europeană.............................................181 4.1.1. Cuprinsul „acquis-ului comunitar”.......................................................................................182 4.1.2. Prevederile acquis-ului comunitar privind fiscalitatea..........................................................183

4.1.2.1. Prevederi privind impozitarea directă....................................................................184 4.1.2.2. Prevederi privind impozitarea indirectă................................................................186 4.1.2.3. Prevederi privind eliminarea dublei impozitări......................................................187 4.2. Transpunerea acquis-ului comunitar privind fiscalitatea şi implicaţiile sale în România.188 4.2.1. Transpunerea acquis-ului comunitar privind impozitarea directă........................................190

4.2.1.1. Regimul fiscal în cazul fuziunilor, divizărilor şi transferul activelor şi schimburilor de valori între companii ..........................................................190

4.2.1.2. Regimul fiscal aplicabil societăţilor mamă şi filialelor lor....................................191 4.2.1.3. Regimul fiscal al plăţilor din dobânzi şi de redevenţe............................................191 4.2.2. Transpunerea acquis-ului comunitar privind impozitarea indirectă....................................193 4.2.2.1. Regimul fiscal aplicabil TVA...................................................................................193 4.2.2.2. Regimul fiscal aplicabil accizelor...........................................................................196 4.2.2.3. Regimul fiscal aplicabil taxelor vamale.................................................................199 4.2.3. Cooperarea administrativă şi asistenţa reciprocă pentru înlăturarea efectelor negative ale

implementării acquis-ului comunitar în practica românească..........................................203 4.3. Dinamica comparativă a intensităţii fiscalităţii din România şi U.E., pe structura veniturilor (2000-2009)..............................................................................................206 4.3.1. Dinamica comparativă a presiunii fiscale şi parafiscale.......................................................207 4.3.2. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de impozitele directe...................................208

5

4.3.2.1. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de impozitele pe profit................209 4.3.2.2. Dinamica comparativă a presiunii exercitate impozitele pe venit......................210

4.3.3. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de impozitele indirecte................................211 4.3.3.1. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de TVA.........................................212 4.3.3.2. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de accize......................................213 4.3.3.3. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de taxele vamale..........................215 4.3.4. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de contribuţiile sociale obligatorii..............216 4.3.4.1. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de contribuţiile angajatorilor....217 4.3.4.2. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de contribuţiile asiguraţilor......218 4.4. Concluzii, opinii şi contribuţii personale.......................................................................................220 4.4.1. Concluzii..................................................................................................................................220 4.4.2. Opinii.......................................................................................................................................223 4.4.3. Contribuţii personale...............................................................................................................223 CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA FISCALITATEA, PARAFISCALITATEA ŞI EFECTELE LOR ECONOMICO-SOCIALE, LA NIVELUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE: ELECTROPLAST SA, ROMARI & S.A.S. SRL, ANDANA PAN SRL, TRIARI SRL, PROSERV SRL……………………………………………………….……..…...225 5.1. Obiectivele vizate în cadrul studiului.............................................................................................225 5.2. Analiza dinamicii cantitative şi structurale a presiunii fiscale şi parafiscale (2006-2010)....228 5.2.1. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. ELECTROPLAST SA............................228 5.2.2. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. ROMARI & S.A.S. SRL………………..234 5.2.3. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. ANDANA PAN SRL……………...…....240 5.2.4. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. TRIARI SRL…………...………......…...245 5.2.5. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. PROSERV SRL………...…………....…251 5.3. Efectele economico-sociale identificate pe baza analizei presiunii fiscale şi parafiscale......257 5.4. Concluzii, opinii şi contribuţii personale.......................................................................................259 5.4.1. Concluzii.................................................................................................................................259

5.4.2. Opinii......................................................................................................................................261 5.4.3. Contribuţii personale..............................................................................................................261 SINTEZA CONCLUZIILOR, OPINIILOR ŞI CONTRIBUŢIILOR PERSONALE……264 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ……………………………………..………………………..286 LISTA ABREVIERILOR ……………………………………………..…………………......294 LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ŞI FIGURILOR ………………………………...295 ANEXE…………...…………………………………………………………........…………....302

6

Fiscalitatea şi parafiscalitatea în ultimele decenii au devenit pe de o parte, obiect de

studiu al ştiinţelor economice, iar pe de altă parte, obiect de dispute între specialiştii din

domeniul finanţelor.

Fiscalitatea şi parafiscalitatea influenţează toate sectoarele economice ale statelor, fiind

folosite de cele mai multe ori, ca pârghii economice sau financiare, prin intermediul prelevărilor

fiscale şi parafiscale, în vederea stimulării unor activităţi economice sau pentru descurajarea

altora.

Trebuie să recunoaştem că fiscalitatea şi parafiscalitatea au cunoscut o dezvoltare

importantă în ultimele decenii, odată cu dezvoltarea economică a ţărilor, devenind chiar domenii

prioritare, ca parte componentă a politicii fiscale a statelor. Noi am pornit această cercetare de la

premisa că fiscalitatea şi parafiscalitatea sunt fenomene economice şi sociale care influenţează,

prin modul în care sunt gândite şi aplicate, atât contribuabilii cât şi economia naţională în

anasamblul ei. De aceea, noi considerăm că prin studierea efectelor generate de cauzele acestora

putem să oferim măsuri şi soluţii pentru diminuarea efectelor negative şi pentru dezvoltarea lor

ulterioară. Dar, am avut şi un mare semn de întrebare legat de faptul că, deşi majoritatea

specialiştilor recunosc importanţa fiscalităţii şi parafiscalităţii în societatea românească,

rezultatele aşteptate nu sunt tocmai pe măsură, iar prin realizarea prezentei cercetări am încercat

să găsim răspunsul la această întrebare.

Fiscalitatea şi parafiscalitatea în România s-au dezvoltat continuu, odată cu dezvoltarea

societăţii omeneşti. În ultimii ani, au devenit subiecte de actualitate şi de dezbateri publice între

specialişti, datorită efectelor negative pe care le au. Aceste efecte negative s-au agravat pe

fondul crizei economico-financiare mondiale, care a impus statelor să-şi regândească mixul de

politici economico-sociale, în scopul găsirii de soluţii privind creşterea veniturilor sau/şi

diminuarea cheltuielilor acestora. Din punct de vedere al cercetării, lucrările publicate în acest

domeniu sunt relativ recente, realizate, la rândul lor, tot în perioada de generalizare a efectelor

negative ale fiscalităţii şi parafiscalităţii excesive. Însă, cele mai multe studii se opresc doar la

identificarea presiunii exercitate de impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii, ca

modalităţi de exprimare a fiscalităţii şi parafiscalităţii, la identificarea cauzelor posibile

generatoare de fiscalism, fără a se opri însă la interpetarea efectelor negative şi identificarea unor

măsuri sau soluţii concrete de diminuare a acestora.

În contextul integrării României în Uniunea Europeană au fost realizate cercetări

amănunţite în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare a României, din punct de vedere economic şi

social, pentru identificarea influenţelor determinate de armonizarea şi coordonarea fiscală şi

7

pentru relevarea sectoarelor şi activităţilor care, prin dezvoltarea lor, pot aduce România la un

nivel comparativ egal cu cel al statelor europene. Modul în care sunt atinse obiectivele

economice şi sociale ale României, prin utilizarea impozitelor, taxelor parafiscale şi

contribuţiilor sociale obligatorii, ne arată în fapt influenţa fiscalităţii şi parafiscalităţii.

Problema identificată de noi în cercetarea acestui vast domeniu al fiscalităţii, într-un sens

larg, este aceea a cunoaşterii insuficiente a formelor sub care o întâlnim astăzi: fiscalitatea

propriu-zisă şi parafiscalitatea.

Pornind de la această problemă, am formulat scopul cercetării, acela de a identifica

fiscalitatea, parafiscalitatea şi efectele lor economico-sociale, în contextul integrării României

în Uniunea Europeană.

Pentru atingerea acestui scop, am avut în vedere realizarea următoarelor obiective

specifice:

identificarea conţinutului economic, necesităţii şi structurii fiscalităţii şi

parafiscalităţii în practica românească ;

reliefarea efectelor economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii şi a măsurilor

şi soluţiilor de diminuarea a efectelor negative cu impact asupra contribuabililor, statului şi

economiei în ansamblu;

analiza presiunii fiscale şi parafiscale exercitate de impozite, taxe parafiscale şi

contribuţii sociale obligatorii, precum şi identificarea posibilităţilor de diminuare a nivelului lor ;

evaluarea stării generale a fiscalităţii româneşti, privită ca o activitate economică

specifică;

identificarea acquis-ului comunitar privind fiscalitatea în Uniunea Europeană;

stabilirea stadiului transpunerii acquis-ului comunitar privind fiscalitatea şi

parafiscalitatea, în România şi implicaţiile lui;

identificarea nivelului presiunii fiscale şi parafiscale din România, comparativ cu cel

din Uniunea Europeană pe baza analizei presiunii exercitate de impozite şi contribuţii sociale

obligatorii;

analiza presiunii fiscale şi parafiscale la nivelul agenţilor economici şi efectele

acesteia.

Cercetarea a fost realizată pe baza unui plan de cercetare, care a cuprins scopul cercetării,

obiectivele specifice ale acesteia şi activităţile stabilite a fi îndeplinite pentru atingerea

obiectivelor prezentate anterior.

Pentru realizarea activităţilor am utilizat procedee specifice analizei (observarea,

raţionamentul, comparaţia) şi sintezei (clasificarea şi gruparea). Rezultatele cercetării sunt

8

prezentate cu ajutorul tabelelor şi graficelor.

Informaţiile necesare realizării cercetării au fost preluate din lucrări de specialitate (cărţi,

studii şi lucrări, cursuri, articole) din domeniul fiscalităţii şi parafiscalităţii, al economiei politice

şi al analizei, din ţară şi din străinătate, de actualitate. Am utilizat şi informaţii din lucrări de

referinţă din domeniile amintite, care, chiar dacă au fost publicate cu 10, 20 de ani în urmă

constituie încă puncte de reper în demararea unei cercetări la nivelul conceptelor folosite. Pe

lângă acestea am apelat la resursele oferite de internet: biblioteci digitale, baze de date cu studii

şi lucrări de specialitate din domeniile studiate.

Informaţiile concrete, statistice privind fiscalitatea şi parafiscalitatea au fost preluate din

raportările Institutului Naţional de Statistică, Ministerului Finanţelor Publice, Agenţiei

Naţionale de Administrare Fiscală, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi ale Uniunii

Europene.

Pe parcursul cercetării am întâmpinat şi dificultăţi cum ar fi:

existenţa unor discrepanţe majore între informaţiile publice privind execuţia bugetară

furnizată de Institutul Naţional de Statistică şi cele oferite de Ministerul Finanţelor Publice;

modul în care sunt prezentate informaţiile ce au stat la baza analizelor desfăşurate, nu

este un mod analitic, fiind foarte greu să identifici locul impozitelor şi taxelor parafiscale în

bugetul de stat şi în bugetul centralizat al unităţilor administrativ teritoriale;

semantica terminologiei utilizată în literatura de specialitate denotă sensuri şi

semnificaţii diferite pentru acelaşi termen sau sensuri şi semnificaţii asemănătoare pentru

termeni diferiţi;

informaţile furnizate de baza de date a Uniunii Europene, Eurostat, se actualizeză la

intervale mari de timp, ceea ce determină uneori posibilitatea apariţiei unor date neactualizate şi

chiar eronate;

gruparea informaţiilor cu privire la impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale

obligatorii în Bugetul general consolidat, pe baza clasificaţiei bugetare, îngreunează realizarea

de comparaţii în timp cu alte ţări europene, având în vedere că acestea au alt sitem de raporare

(ESA95);

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului furnizează informaţii parţiale cu privire la

situaţiile financiare anuale depuse de agenţii economici şi numai pentru patru ani, ceea ce

îngreunează comparaţia unor date în timp.

Lucrarea prin care prezentăm rezultatele cercetării a fost structurată pe 5 capitole, fiecare

reprezetând rezultatul unei activităţi din planul de cercetare.

Primul capitol al tezei tratează „Fundamente teoretice privind fiscalitatea şi

9

parafiscalitatea în România”.

Fundamentele teoretice ale fiscalităţii şi parafiscalităţii reprezintă baza teoretică pe care

se întemeiează această activitate, condiţiile generale în care aceasta se desfăşoară şi se referă

la:

aspecte etimologice ale termenului de „fisc” (include etimologia cuvântului „fisc”,

semnificaţia noţiunii, dimensiunile conceptuale privind „fiscul”);

esenţa fiscalităţii şi parafiscalităţii;

instituţiile de stat care circumscriu fiscalitatea şi parafiscalitatea(include instituţiile

de stat comune fiscalităţii şi parafiscalităţii, dar şi instituţiile de stat specifice parafisclităţii);

sistemul fiscal (include cadrul conceptual şi delimitativ al fiscalităţii şi

parafiscalităţii);

necesitatea fiscalităţii şi parafiscalităţii în economia României;

presiunea fiscală – măsura fiscalităţii şi parafiscalităţii;

fiscalismul - practicarea unei fiscalităţi şi parafiscalităţi excesive;

impozitele – funadamentul fiscalităţii propriu-zise (include denotaţia conceptului,

structura impozitelor şi locul lor în practica românească, aşezarea şi peceperea impozitelor);

parafiscalitatea – complementaritatea fiscalităţii (include denotaţia conceptelor de

taxe parafiscale şi de contribuţii sociale obligatorii, precum şi structura şi locul acestora în

practică românească).

Fiscul – ca instituţie de stat care stabileşte şi încasează contribuțiile către stat , se referă la

organele sau aparatul statului, care stabileşte şi încasează toate obligaţiile pecuniare sau băneşti,

instituite prin lege, precum şi preluarea sumelor de bani reprezentând aceste plăţi obligatorii de

la contribuabili, în visteria statului, pe baza actelor administrative emise (declaraţii fiscale sau

decizii de impunere). Fiscul - ca instituţie de stat care-i urmărește pe cei care nu și-au plătit în

termen contribuţiile către stat, semnifică faptul că această instituţie de stat urmăreşte

contribuabilii plătitori, persoane fizice sau juridice, îi supraveghează şi îi îndrumă permanent, în

vederea achitării la timp şi integral a obligaţiilor ce le revin, ceea ce se realizează cu ajutorul

unui aparat specializat denumit aparat fiscal.

Fiscalitatea, are o sferă foarte largă incluzând ansamblul practicilor referitoare la

obligaţiile băneşti, la dispoziţia statului, în vederea constituirii de venituri, în scopul acoperirii

cheltuielilor publice.

Parafiscalitatea ar însemna juxtapunerea unor obligaţii băneşti peste altele sau, mai precis,

alăturarea unor obligaţii băneşti către stat, celor deja existente, tradiţionale, cu caracter fiscal sau

nefiscal, în sarcina contribuabililor.

10

Considerăm că esenţa fiscalităţii este totalitatea obligaţiilor băneşti către stat, ale

persoanelor fizice şi juridice, adică totalitatea obligaţiilor băneşti silite, definitive, cu şi fără

contraprestaţie şi are două sensuri: un sens restrâns şi un sens larg.

În sens restrâns sau propriu-zis, fiscalitatea reprezintă totalitatea obligaţiilor băneşti ale

persoanelor fizice sau juridice către stat, fără contraprestaţie din partea statului. Aceste obligaţii

băneştii silite, definitive şi fără contraprestaţie circumscriu fiscalitatea propriu-zisă sau în sens

restrâns.

În cadrul fiscalităţii, obligaţiile băneşti definitive, cu şi fără contraprestaţie din partea

statului definesc parafiscalitatea.

Fiscalitatea propriu-zisă împreună cu parafiscalitatea formează fiscalitatea globală sau în

sens larg.

Aparatul fiscal este format din instituţii de stat specializate, care circumscriu fiscalitatea şi

parafiscalitatea. Unele instituţiile specializate circumscriu fiscalitatea şi parafiscalitatea

(Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Garda Financiară),

iar altele circumscriu numai parafiscalitatea (Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;

Agenţia Naţională pentu Ocuparea Forţei de Muncă; Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de

Asigurări Sociale; Casa Naţională de Asigurări de Sănătate).

În literatura de specialitate, de factură modernă, necesitatea fiscalităţii şi parafiscalităţii

este asociată cu teoriile despre stat, ca rezultat al contractului social (stat-cetăţeni), dreptul de a

institui impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii fiind un atribut recunoscut

statului de către cetăţeni, prin însăşi contractul social care a dat naştere statului.

Fiscalismul reprezintă acea povară fiscală sau presiunea fiscală şi parafiscală exagerată ce

apasă asupra contribuabililor, persoane fizice şi juridice. Această presiune suplimentară provine

din creşterea exagerată a fiscalităţii globale pe mai multe căi şi anume, creşterea cotelor de

impunere a impozitelor, taxelor parafiscale şi contribuţiilor sociale obligatorii, creşterea

numărului de impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii şi mărirea sau lărgirea

bazei de impunere.

Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din venitul sau averea persoanelor

fizice sau juridice, la dispoziţia statului, pentru acoperirea cheltuielilor sale. Această prelevare se

face în mod silit, fără contraprestaţie şi cu titlu nerambursabil. Trăsăturile caracteristice ale

impozitelor se referă la:

caracterul obligatoriu al plăţii impozitului;

faptul că sunt prelevări fără echivalent sau contraprestaţie imediată;

mărimea impozitelor care depinde de capacitatea contributivă a fiecărui

11

contribuabil;

dubla calitate de resursă, pentru acoperirea cheltuielilor publice şi, în acelaşi timp,

de pârghie fiscală utilizată de stat.

În ce priveşte impozitele, după obiectul acestora, două dintre ele sunt cu incidenţă directă

(impozitele pe venit şi pe avere) şi în intenţia legiuitorului, plătitorul şi suportatorul sunt una şi

aceeaşi persoană. În schimb, impozitele pe cheltuieli (consum) au incidenţă indirectă, chiar

legiuitorul reglementând ca vânzătorul – plătitor să transfere impozitul plătit asupra

consumatorilor, care sunt suportatorii. Impozitele pe venit şi pe avere suportă mai bine principiul

echităţii fiscale, căci impozitarea se face după puterea contributivă şi adesea, după situaţia

personală a contribuabilului. În schimb, în cazul impozitelor pe cheltuieli, care au caracter

regresiv, echitatea fiscală este departe de a se manifesta, căci la acelaşi consum, mărimea

impozitelor plătite este inversă proporţională cu venitul sau averea contribuabilului.

Am demonstrat, pe baza calculelor efectuate, că progresivitatea pe tranşe este mai

echitabilă decât progresivitatea simplă, cu condiţia de a fi stabilite cât mai multe tranşe. Deşi

comparativ cu cotele proporţionale, cele progresive sunt mai echitabile, totuşi, cotele progresive

simple prezintă inconvenientul că suma impozitului creşte brusc pentru bazele impozabile al

căror nivel se situează la limita imediat superioară unei tranşe, fiind supuse în totalitate unei cote

progresive crescute. Comparând impozitul de plată calculat pe cele două tipuri de cote

progresive, este evident caracterul just, echitabil al cotelor progresive în tranşe, comparativ cu

cele simple. Cotele progresive fac posibilă realizarea într-o mai mare măsură a echităţii fiscale

datorită progresivităţii cotelor.

Taxele parafiscale sunt sume datorate, în schimbul prestării de servicii pe care le

efectuează instituţiile publice şi de obicei, nivelul lor este superior costului acestor servicii,

situaţie în care diferenţele respective nu reprezintă altceva decât veritabile elemente de impozite.

Contribuţiile sociale obligatorii reprezintă acele părţi prelevate din veniturile

contribuabililor, persoane fizice sau juridice, instituite prin lege, în scopul de susţinere şi

realizare a sistemului de asigurări şi protecţie socială.

Se poate afirma că, din punct de vedere al contraprestaţiei, contribuţia asiguraţilor se

aseamănă cu taxele parafiscale, care sunt tot plăţi pentru servicii cu caracter neindustrial, preţul

serviciului de care beneficiază aceştia nefiind echivalent cu valoarea serviciului prestat. În cazul

contribuţiilor angajatorilor, natura economică a contribuţiei sociale obligatorii este alta. În acest

caz, statul obligă angajatorul să verse partea sa de contribuţie pentru angajaţii săi, deci pentru

terţe persoane, care beneficiază de avantajele contribuţiei. Este clar că, în acest caz, statul

urmăreşte ca angajatorii să participe la menţinerea intactă a capacităţii de muncă a salariţilor.

12

Din acest punct de vedere, contribuţiile sociale plătite de angajatori seamănă întru-totul cu

impozitele. Ele se depersonalizează, devenind venituri ale bugetului asigurărilor sociale,

asigurărilor de şomaj, asigurărilor de sănătate, ale căror destinaţii pe beneficiari n-au nici o

legătură cu participanţii de la care provin.

Am ajuns în acest fel la concluzia că, fiscalitatea şi parafiscalitatea în România, prin

impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii în exces, pot influenţa întrega

activitate economică, cu consecinţe uneori dramatice.

Din acest punct al cercetării am abordat tema celui de al doilea capitol al lucrării, intitulat

„Efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii în practica românească”.

Într-un proces interactiv cauzal, în categoria căruia se încadrează fiscalitatea şi

parafiscalitatea, acţiunea conjugată a unui complex de factori poate determina mai multe efecte.

Adesea intervine aleatorul, ceea ce, până la urmă, impune diferenţierea unor cazuri în care

aceleaşi cauze determină efecte diferite în funcţie de condiţiile existente. Din aceste motive,

cauzele şi efectele fiscalităţii şi parafiscalităţii din România ar trebui să se refere la:

cauze generatoare de efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii (

conţine conceptul de cauză a fiscalităţii şi parafiscalităţii şi principalele cauze ale acestora);

efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii (conţine sintagma „efecte

economico-sociale” şi efectele economice şi efectele sociale ale fiscalităţi şi parafiscalităţii);

măsurile şi soluţiile pentru înlăturarea efectelor negative ale fiscalităţii şi

parafiscalităţii.

Cauzele principale identificate de noi sunt:

1. politica economică: cuprinzând politica fiscală, bugeteră, dar şi politica monetară şi de

credit.

2. politica socială: în materie de opţiune socială, fiscalitatea şi parafiscalitatea depind de

alegerea între impozitele reale de tip obiectiv şi impozitele personale sau subiective şi între

tipurile de contribuţii sociale obligatorii. Pentru aprecierea performanţelor lor, acestea trebuie

analizate din punct de vedere al randamentului fiscal şi al echităţii fiscale.

3. evaziunea fiscală: se repercutează direct asupra nivelurilor veniturilor fiscale şi parafiscale

(în sensul micşorării), conduce la distorsiuni în mecanismul pieţei şi poate contribui la inechităţi

(mărirea lor) sociale datorate „accesului” şi „înclinaţiei” diferite la evaziunea fiscală din partea

contribuabililor. Ea este în acelaşi timp cauză şi efect a fiscalităţii şi parafiscalităţii. În opinia

noastră, este cauză a fiscalităţii şi parafiscalităţii deoarece are un impact negativ asupra

eficienţei obligaţiilor băneşti către stat, reducându-le randamentul şi determinând astfel

diminuarea veniturilor fiscale şi parafiscale. În acelaşi timp este şi efect al fiscalităţii şi

13

parafiscalităţii deoarece este determinată de o presiune ridicată sau chiar de o fiscalitate şi

parafiscalitate excesivă (fiscalism), ceea ce determină ascunderea sau nedeclarea materiei

impozabile, adică încurajează munca la negru, găsirea unor alte metode şi procedee de protejare

în faţa excesului de fiscalitate.

4. instabilitatea legislativă: desele modificări aduse legislaţiei fiscale generează „dezordine”

în fiscalitatea şi parafiscalitatea românească, cu consecinţe asupra îndeplinirii la timp şi în

cuantumul exact, de către contribuabili, a obligaţiilor băneşti. Aceştia au învăţat că este posibil

să-şi amâne pe termen mai lung sau mai scurt achitarea obligaţiilor băneşti către stat. Acest

obicei s-a transformat într-o adevărată practică de evaziune fiscală.

5. crizele economico-financiare internaţionale: au influenţat de-a lungul existenţei umane

evoluţia economică a statelor lumii. Actuala criză financiară şi economică are un efect puternic

asupra finanţelor publice, în sensul că, reducerea activităţii economice a condus la scăderea

veniturilor bugetare, la creşterea deficitelor şi la majorarea datoriei publice. În plus, sprijinul

acordat băncilor cu probleme în principalele ţări industrializate, concretizat în pomparea de

lichidităţi în sistem, dar şi în preluarea unor active incerte, se va răsfrânge în final tot asupra

datoriei publice.

Efectele economico-sociale se referă la acele fapte sau consecinţe care rezultă dintr-o

acţiune (cauze) a fiscalităţii şi parafiscalităţii, care determină mutaţii ample în economie şi în

societate, la nivelul membrilor ei.

Am identificat unele efecte economice ale fiscalităţii şi parafiscalităţii cum sunt:

1. Diminuarea veniturilor statului şi ale contribuabililor : atunci când vorbim despre

diminuarea veniturilor trebuie să avem în vedere atât diminuarea veniturilor statului, cât şi

diminuarea veniturilor contribuabililor, deoarece determină ample mutaţii la nivelul economiei

naţionale. Am identificat scăderea veniturilor bugetului de stat şi a bugetelor: de asigurări de

sănătate, de asigurări de şomaj, de asigurări sociale de stat, în anii 2009 şi 2010 (deficite), care

au fost completate prin transferuri de la bugetul de stat.

Diminuarea veniturilor contribuabililor pe calea fiscalităţii şi parafiscalităţii îi determină în

primul rând să consume şi să economisească mai puţin. Aceste aspecte nu fac altceva decât să

influenţeze tot sectorul economic, obligând agenţii economici să producă mai puţin sau pe

stocuri şi lanţul efectelor poate continua. Am identificat diminuarea accentuată a salariului

mediu net pe economie începând cu luna martie a anului 2010, când avea o valoare de 1.509 lei

şi până la sfârşitul anului. Cea mai drastică scădere poate fi observată în lunile iulie – august

2010, pe fondul diminuării salariilor din sectorul bugetar cu 25% şi a creşterii cotei de TVA la

24%.

14

2. Arieratele – efect al fiscalismului excesiv: constau în obligaţiile financiare ajunse la

scadenţă şi neachitate (30 de zile), înregistrate de către regiile autonome şi de către alte societăţi,

sau chiar de către stat. Astfel, am constatat că la sfârşitul anului 2008 pierderile agenţilor

economici practic s-au dublat, ajungând la 42,9 mld. lei, ceea ce reprezintă o pondere de 8,5%

din PIB, comparativ cu cele înregistrate în anul 2007 (5,2% din PIB). Volumul arieratelor au

determinat blocaje financiare cu efecte în economie. Din cauza blocării fluxurilor financiare,

precum şi a altor factori ce au acţionat în economia reală, s-a deteriorat grav echilibrul financiar

al agenţilor economici, fiind afectate rentabilitatea şi eficienţa activităţii acestora, ceea ce a

condus la o rată a profitabilităţii destul de redusă.

Apreciem că arieratele reprezintă un obstacol în economie şi mai ales în asigurarea

stabilităţii şi eficienţei macroeconomice. Ele sunt o piedică în asigurarea flexibilităţii

întreprinderii faţă de dinamica cererii agregate şi prin intermediul deficitului fiscal, una din

principalele cauze ale dezechilibrelor din economie, cu repercursiune în diminuarea resurselor

de dezvoltare.

3 . Creşterea fenomenului corupţiei

Explicaţii posibile privind relaţia negativă dintre corupţie şi diminuarea colectării

veniturilor se referă la următoarele aspecte:

dacă cei care colectează veniturile fiscale şi parafiscale sunt implicaţi în practici

corupte;

dacă fenomenul corupţiei poate acţiona indirect la reducerea bazei de impunere sau a

nivelului întregii activităţi economice, adică corupţia scade baza de impozitare prin reducerea

sectorului formal, şi conduce la scăderi ale PIB-ului sau la încetinirea creşterii economice, deci

se reduce baza de impozitare la nivelul întregii societăţi.

Indicele de percepţie al corupţiei în România, de 3,7 (foarte redus), arată că în ţara noastră

nivelul de percepţie al fenomenului de corupţie este foarte ridicat şi că instituţiile publice par

compromise. Deşi avem instituţii specializate în intervenţia, sancţionarea - prin mijloace penale,

controlul administrativ şi cu rol preventiv (D.N.A.), totuşi, dosarele de mare corupţie trimise în

instanţă nu au fost soluţionate. Acest lucru denotă instabilitate legislativă şi proceduri judiciare

lungi şi neperformante.

4. Frânarea dezvoltării economiei

La nivel de stat, diminuarea resurselor bugetare pe seama fiscalităţii şi parafiscalităţii

excesive va determina o diminuare a forţei financiare de care are nevoie pentru sprijinirea

dezvoltării economiei în direcţia stabilită. Pentru a încuraja realizarea de investiţii productive,

15

care să determine o creştere a economiei naţionale de către agenţii economici, statul trebuie să

diminueze sarcinile fiscale şi parafiscale şi să acorde facilităţi fiscale.

La nivel de salariat, veniturile ce rămân la dispoziţia contribuabililor se utilizează pentru

consum personal şi pentru acumulare. Cu cât acest venit disponibil este mai mic cu atât scade

dorinţa de a munci ceea ce ar avea ca rezultat scăderea producţiei.

Prin existenţa fiscalităţii şi parafiscalităţii în exces se poate încuraja munca „la negru", se

vor influenţa în mod defavorabil calculele de optimizare a dezvoltării economice atunci când ne

referim la „invizibilitatea" veniturilor obţinute din activităţi economice desfăşurate „la negru”

Am identificat scăderea investiţiilor străine în 2009 la 3,5 mld euro. Numărul falimentelor

înregistrate în 2010 a crescut cu 18% faţă de 2009, când se înregistrau 18.421 de dosare de

insolvenţă. Am constatat că firmele cele mai afectate au fost cele care au făcut comerţ cu

ridicata, comerţ cu amănuntul (confirmându-se astfel persistenţa dificultăţilor de ordin financiar

cu care se confruntă firmele din aceste sectoare, din cauza orientării accelerate a pieţei de

consum către hypermarketuri şi retaileri) şi cele din construcţii.

5. Creşterea preţurilor şi inflaţiei

Creşterea generalizată şi cumulativă a preţurilor determină inflaţie şi scăderea puterii de

cumpărare a banilor. Inflaţia reprezintă un fenomen macroeconomic şi totodată o componentă a

politicilor guvernamentale. Conform Institutului Naţional de Statistică, inflaţia anuală în anul

2010 a fost de 7,96%. Inflaţia conduce la creşterea randamentului sistemului fiscal, dar unele

impozite pot fi utilizate pentru reducerea cererii excedentare, prin intermediul unor politici

antiinflaţioniste. Modificarea cotelor de impozitare generează efecte asupra nivelului preţurilor.

Creşterea nivelului cotelor pentru reducerea cererii inflaţioniste poate stimula o „inflaţie prin

impozit”. Practicarea unor cote diferite şi existenţa bunurilor substituibile generează modificarea

structurii consumului şi atenuarea reducerii lui. Efectele se transmit asupra agenţilor economici

şi implicit asupra populaţiei.

6. Dezvoltarea economiei subterane

Economia subterană reprezintă ansamblul activităţilor economice desfăşurate organizat, cu

încălcarea normelor sociale şi ale legilor economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce

nu pot fi controlate de stat. Creşterea economiei subterane are ca principale efecte negative

descreşterea sau micşorarea ratei de creştere a economiei formale. Din analiza realizată, am

constatat că, în anul 2009, România avea o economie subterană ce depăşea 36% din PIB, iar în

anul 2010 acest procent scade, ajungând la o pondere de 30,2% din PIB, fiind devansată la acest

capitol doar de Bulgaria (32,9%).

Orice impozit sau contribuţie socială obligatorie neplătite de unul sau mai mulţi

16

contribuabili implică, în ipoteza menţinerii sau creşterii cheltuielilor publice, o creştere a

obligaţiilor băneşti către stat plătite de alţii.

Unul din principalele efecte negative ale acesteia îl reprezintă modul în care economia

subterană poate afecta sănătatea fiscală a unui stat.

7. Paradisurile fiscale – modalitate de ocolire a fiscalismului

În urma analizei efectuate, am constat că în perioada 2000-2008, din România au ieşit, sub

formă de fluxuri financiare ilicite, 32,4 miliarde de dolari. După media anuală, de 3,6 miliarde de

dolari, ţara noastră se clasează pe locul 28 în lume, conform unui studiu al Global Financial

Integrity.

Reţeta mutării sediului într-o zonă cu taxe scăzute e valabilă şi pentru IMM-uri, şi pentru -

PFA-uri, chiar şi pentru cei cu salarii de peste 1.000 de euro pe lună, dar se potriveşte şi pentru

giganţi de talia Rompetrol (compania era înregistrată în Olanda, dar era deţinută de o firmă

elveţiană).

8. Creşterea şomajului

În România, fiscalitatea şi parafiscalitatea, prin nivelul lor foarte ridicat, mai ales a

costurilor cu forţa de muncă legate de plata contribuţiilor de asigurări sociale (între 32,65% şi

37,65%, în 2011, numai în sarcina angajatorului), determină asupra statului mai multe efecte:

diminuează veniturile bugetului general consolidat, prin faptul că agenţii economici, ca

răspuns la fiscalitatea şi parafiscalitatea excesivă, preferă să diminueze fondul de salarii sau să

apeleze la concedieri, ceea ce duce la impozite şi contribuţii sociale obligatorii mai mici la buget.

creşte cheltuielile bugetului general consolidat, prin faptul că şomajul presupune

translatarea sarcinii fiscale şi parafiscale de la agenţii economici pe umerii statului, prin plata

indemnizaţiei de şomaj, adică presiune crescută pe bugetul asigurărilor de şomaj şi implicit a

bugetului de stat care în ultimii ani a susţinut şi acest buget deficitar.

Pe baza datelor statistice am evidenţiat faptul că, rata şomajului are valoarea cea mai

scăzută de 4% în anul 2008, pe fondul creşterii economice ce rezultă din valoarea indicatorilor

macroeconomici, pentru ca apoi să înceapă să crească la 6,3% în 2009 şi la 7,58% în anul 2010,

pe fondul deteriorării economiei naţionale, afectată de criza financiară mondială şi amplificată

ulterior de măsurile de austeritate luate de Guvern.

Am identificat efectele sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii constând în:

1. Scăderea standardului de viaţă

Diminuarea veniturilor bugetare datorită unei fiscalităţii şi parfiscalităţi mari va obliga

statul în a lua măsuri de diminuare sau chiar de eliminare a unor subvenţii sau facilităţi fiscale,

ceea ce va avea ca efect social negativ, diminuarea standardului de viaţă a contribuabililor ce

17

aveau realmente nevoie de asemenea sprijin din partea statului. Totodată, statul se găseşte în

imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile faţă de cei care au muncit şi au contribuit la formarea

fondurilor bugetului asigurărilor sociale de stat, adică a pensionarilor.

La nivelul contribuabilului, existenţa unei fiscalităţi şi parafiscalităţi excesive nu face

altceva decât să scoată din buzunarul acestuia mai mulţi bani (pentru plata impozitelor, taxelor

parafiscale şi contribuţiilor sociale obligatorii) şi să îl pună în situaţia de a renunţa la anumite

obiceiuri şi de a trăi la limita subzistenţei. Această stare de fapt, menţinută pe perioadă

îndelungată generează sărăcirea populaţiei în ansamblu şi implicit a economiei naţionale.

Am constatat că ponderea românilor care trăiesc în sărăcie absolută a crescut de la 5,7% în 2008

la 7,4% în 2009, respectiv la 1,6 milioane de persoane, copiii fiind cei mai afectaţi. Sărăcia creşte

într-un ritm mai alert: în zonele urbane cu 40%, iar în mediul rural cu 30%. Aşadar, sărăcia

rămâne concentrată în cadrul grupurilor vulnerabile, în special în zonele rurale, unde trăiesc 75%

din cei săraci.

2. Inechitate socială

Nedreptatea socială (inechitatea socială) rezultă din trei direcţii: politica socială a

guvernelor, diferenţe de venituri (posibilităţi financiare) şi comportament fiscal.

Politica socială a guvernelor se manifestă prin programe de asistenţă socială, asigurări şi

protecţie socială, având ca suport material veniturile bugetului general consolidat. Orice

diminuare a acestui buget înseamnă reduceri de ajutoare, salarii, pensii, indemnizaţii care vor

genera o mulţime de comentarii şi scandaluri, deoarece graniţa dintre ajutor social şi drept

câştigat este foarte subţire, de aici şi certurile despre „ceea ce mi se cuvine“.

Diferenţele de venituri provin din renumerarea muncii, în funcţie de exigenţele societăţii

cu privire la studii, calificări, specializări, statut şi cerinţele pieţei muncii (cerinţele pieţei muncii

diferă de la perioadă la perioadă şi de la o societate la alta).

Comportamentul fiscal are în vedere educaţia fiscală şi civică a contribuabililor, adică

modul cum fiecare contribuabil cunoaşte legile fiscale şi îşi îndeplineşte obligaţiile ce decurg din

acestea. Astfel, contribuabilii oneşti, plătind datoriile fiscale îşi diminuează veniturile disponibile

pentru consum şi pentru acumulare, în timp ce, ceilalţi nu plătesc şi veniturile lor nu sunt afectate

de impozite, taxe parafiscale sau contribuţii sociale obligatorii, ca atare dispun de mai multe

resurse decât contribuabilul cinstit, rezultând astfel o inechitate socială dar şi un standard de

viaţă mai bun pentru cel care „fuge" de plata obligaţiilor băneşti către stat.

Am evidenţiat măsurile şi soluţiile pentru înlăturarea efectelor economico-sociale negative

ale fiscalităţi şi parafiscalităţii.

În opinia nostră, aspectele privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale trebuie să

18

vizeze: îmbunătăţirea controlului fiscal şi a urmăririi plăţii obligaţiilor băneşti către stat - având

ca scop detectarea şi luarea măsurilor corespunzătoare împotriva celor care nu-şi respectă

obligaţiile băneşti către stat, prin elaborarea unor criterii de selectare şi programare a controlului

fiscal şi controlarea cu prioritate a marilor contribuabili; creşterea calităţii controlului - printr-o

formare solidă a inspectorilor într-un cadru organizat; asigurarea stabilităţii personalului - printr-

o motivare financiară corespunzătoare; perfecţionarea sistemului fiscal.

Prelevările obligatorii, în funcţie de diversitatea lor, pot fi utilizate pentru influenţarea

comportamentelor economice ale populaţiei şi ale întreprinderilor şi pentru a contribui la

realizarea unor obiective sociale şi mai ales, în vederea reducerii disparităţilor (inegalităţilor)

între venituri şi avere. Reducerea acestora nu se poate realiza decât pe baza echităţii fiscale,

adică a repartiţiei sarcinii fiscale între contribuabili şi reprezintă elementul fundamental al

oricărui sistem fiscal. De aceea propunem:

diminuarea cotelor la TVA şi accize, mai ales la alimentele de bază, deoarece scăderea

puterii de cumpărare determină scăderea nivelului de trai a populaţiei (deziderat constituţional

al statului), scăderea consumului şi circuitul continuă.

reintroducerea sistemului de impunere prin cote progresive pe tranşe, deoarece numai

aşa se poate acţiona direct asupra veniturilor disponibile ale populaţiei, măsurile putînd fi

orientate către contribuabilii cu venituri mai ridicate. Bineînţeles că acest sistem presupune şi

utilizarea regimurilor de deduceri fiscal, care pot facilita, pe seama reducerilor acordate,

translatarea unora dintre sarcinile statului către aceştia.

diminuarea cotelor contribuţiilor obligatorii de asigurări sociale de stat cu cel puţin cinci

puncte procentuale.

Reducerea arieratelor către Bugetul general consolidate este un criteriu de performanţă şi

se poate realiza prin: continuarea publicării pe internet a datornicilor; îmbunătăţirea

managementului cheltuielilor sectorului public; creşterea capacităţii de administrare fiscală;

corelarea sistemului de evidenţă analitică pe plătitori; demararea şi monitorizarea noilor

proceduri de stingere a arieratelor înregistrate de unităţile de stat din sectorul feroviar şi

energetic, care au acumulat cele mai mari datorii către Bugetul general consolidat; sancţionarea

datornicilor; acţiuni de executare silită cât şi proceduri de insolvabilitate pentru atragerea

răspunderii solidare.

În scopul accelerării reformei în administraţia publică centrală şi locală, precum şi a

stopării corupţiei în rândul funcţionarilor publici, considerăm că trebuie adoptate următoarele

măsuri:

Completarea şi armonizarea cadrului legislativ prin adoptarea legii salarizării

19

funcţionarilor publici;

Restructurarea de fond a Corpului Funcţionarilor Publici;

Selecţia riguroasă a funcţionarilor publici;

Profesionalizarea şi pregătirea funcţionarilor publici. Schimbarea de fond a relaţiei

cetăţean – funcţionar public;

Corelarea salariilor cu responsabilităţile funcţionarilor publici;

Actualizarea planurilor sectoriale de acţiune împotriva corupţiei.

Măsurile de diminuare a efectelor negative ale fiscalităţii şi parafiscalităţii presupun un

mix de politici economice şi sociale. Am identificat pe baza Strategiei fiscal-bugetară a

Guvernului pe perioada 2011-2013, următoarele măsuri şi obiective legate de politica

economico-socială, constând în:

a) politica fiscală:

asigurarea unui mediu stimulativ şi nediscriminatoriu;

îmbunătăţirea sustenabilităţii finanţelor publice

îmbunătăţirea eficienţei şi responsabilităţii modului de utilizare a resurselor publice

combaterea evaziunii fiscale, precum şi a oricăror alte forme de evitare a declarării şi

plăţii obligaţiilor fiscale;

creşterea eficienţei şi dinamicii colectării,

stimularea conformării voluntare la îndeplinirea obligaţiilor fiscale

claritate, coeziune şi corelare în elaborarea legislaţiei fiscale

b) politica bugetară:

raţionalizarea şi restructurarea sistemului de cheltuieli publice

îmbunătăţirea procedurilor bugetare şi a managementului cheltuielilor şi asigurarea unei

mai bune transparenţe pentru a se evita reapariţia arieratelor

eficientizarea programelor de asistenţă socială

c) politica în domeniul ocupării forţei de muncă:

echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă.

creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii.

întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la

dezvoltarea

d) politica în domeniul asigurărilor şi protecţiei sociale:

îngheţarea temporară a pensionărilor anticipate;

aprobarea unei proceduri de încadrare în grade de invaliditate;

20

simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice

recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale.

Am ajuns la concluzia că fiscalitatea şi parafiscalitatea au cauze generatoare de efecte

economico-sociale multiple, în lanţ, creând un cerc vicios ce afectează deopotrivă întreaga

economie naţională, statul, agenţii economici şi fiecare individ în parte. Pentru înlăturarea

efectelor economico-sociale este necesară cuantificarea intensităţii fiscalităţii şi

parafiscalităţii, precum şi luarea unor măsuri ferme şi găsirea unor soluţii viabile.

De aceea, în capitolul al treilea, intitulat „Analiza dinamicii presiunii fiscale şi

parafiscale din România şi posibilităţi de diminuare ale acestora (2006-2010)”, am identificat

presiunea fiscală şi parafiscală şi am analizat dinamica cantitativă şi structurală a presiunii

fiscale globale.

La realizarea analizei presiunii fiscale din România am avut în vedere următoarele aspecte:

stabilirea tipului de analiză - derivă din caracteristicile specifice fiecărui fenomen sau

proces economico-financiar. Noi am ales ca analiză a presiunii fiscale şi parafiscale o combinaţie

de tipuri de analize şi anume analiza dinamicii cantitative şi structurale la nivel macroeconomic

sursele de informaţii privind determinarea presiunii fiscale şi parafiscale: Institutul

Naţional de Statistică şi Ministerul Finanţelor Publice;

procedeele de analiză care vor fi utilizate în acest caz, al analizei presiunii fiscale şi

parafiscale sunt de două feluri: procedee pentru analiza de ansamblu şi pe structură şi procedee

de corelaţie;

instrumentele de calcul (indicatori) ale presiunii fiscale şi parafiscale

În aceste condiţii, am considerat necesară analiza presiunii fiscale şi parafiscale din

România pe două direcţii:

analiza dinamicii cantitative a presiunii fiscale şi parafiscale;

analiza dinamicii structurale a presiunii fiscale şi parafiscale.

Am constatat că, presiunea fiscală globală are un trend descrescător în perioada analizată.

Presiunea fiscală globală scade de la 28,19% în 2006 la 27,09% în 2010. Evoluţia ratei fiscalităţii

globale este influenţată invers proporţional de PIB în perioada 2006-2008, adică PIB creşte de la

344.650,6 mil.lei în 2006 la 514.654 mil.lei în 2008(vârf istoric) şi direct proporţional în 2009

când PIB a scăzut la 491.273,7 mil.lei.

Am constatat că , rata fiscalităţii în sens strict a înregistrat următoarele valori:

rata fiscalităţii în sens strict calculată la nivelul bugetului general consolidat scade de la

18,13% în 2006 la 17,63% în 2007, apoi creşte în 2008 la 17,67%, după care scade la 17,02% în

2009 şi creşte la 17,49% în 2010;

21

rata fiscalităţii în sens strict calculată la nivelul bugetului de stat scade de la 10,99% în

2006 la 10,76% în 2007, apoi creşte în 2008 la 11,37%, după care scade la 9,78% în 2009 şi

creşte la 11% în 2010;

rata fiscalităţii în sens strict calculată la nivelul bugetele locale scade de la 7,1% în 2006

la 6,87% în 2007, apoi scde în 2008 la 6,3%, după care creşte uşor la 7,24% în 2009 şi scade la

6,49% în 2010;

Aceste rate sunt influenţate de nivelurile pe care le au impozitele dar mai ales de nivelul

PIB, care în perioada analizată are o evoluţie de la 344.650,6 mil.lei în 2006 la 514.654 mil.lei în

2008, după care scade la 491.273,7 mil.lei în 2009 şi creşte la 511.581 mil.lei în 2010.

Am constatat că rata parafiscalităţii la nivelul bugetului general consolidat este de

9,91%, în medie, în perioada analizată şi are o dinamică oscilantă, de involuţie de la 10,06% în

2006 la 9,6% în 2010. Cea mai mare influenţă în acestă rată o are rata bugetului asigurărilor

sociale de stat în proporţie de 62% şi rata bugetului asigurărilor de sănătate cu o pondere de

28%. Rata parafiscalităţii la nivelul bugetului general consolidat descompune în următoarele

rate:

rata parafiscalităţii la nivelul bugetului de stat este de 0,39%, în medie, în perioada

analizată şi are o dinamică oscilantă de evoluţie de la 0,32% în 2006 la 0,40% în 2010, cu un

maxim în 2007 de 0,51%.

rata parafiscalităţii la nivelul bugetelor locale este de 0,15%, în medie, în perioada

analizată şi are o dinamică oscilantă de involuţie de la 0,22% în 2006 la 0,12% în 2010, cu un

minim în 2008 de 0,11%.

rata parafiscalităţii la nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 6,16%, în

medie, în perioada analizată şi are o dinamică oscilantă de evoluţie de la 5,86% în 2006 la 6,22%

în 2010, cu un maxim în 2009 de 6,73%.

rata parafiscalităţii la nivelul bugetului asigurărilor de sănătate este de 2,79%, în medie,

în perioada analizată şi are o dinamică oscilantă de involuţie de la 3,02% în 2006 la 2,57% în

2010.

rata parafiscalităţii la nivelul bugetului asigurărilor de şomaj este de 0,43%, în medie, în

perioada analizată şi are o dinamică oscilantă de involuţie de la 0,64% în 2006 la 0,26% în 2010.

Funcţionalitatea sistemului fiscal în sensul utilizării lui pentru diminuarea presiunii fiscale

şi parafiscale este determinată de: structura impozitelor, taxelor parafiscale şi contribuţiilor

sociale obligatorii; modul de reglementare şi aplicare a legislaţiei fiscale; mărimea şi eficienţa

aparatului fiscal; mărimea evaziunii fiscale şi tradiţia acestei, etc.

Cu siguranţă că diminuarea cheltuielilor publice nu se poate realiza decât printr-un mix de

22

politici publice dar acest lucru ţine nu numai de voinţa guvernului ci de putinţa lui. Având în

vedere aspectele enunţate considerăm că diminuarea cheltuielilor publice prin redimensionarea

lor se poate realiza prin : reducerea birocraţiei publice sau eficientizarea ei; implemntarea de

politici publice - care să încurajeze producerea de bunuri şi servicii publice, subvenţionarea şi

susţinerea activităţii economice, subvenţionarea venitului; renunţarea la unele servicii

exclusiviste a statului, de exemplu de sănătate, apă canal, care pot face obiectul administrării

private; privatizarea unor sectoare publice, caz în care are loc un transfer de responsabilitate de

la stat căte sectorul particular; reducerea numărului de beneficiari ai unor servicii sociale;

restructurarea administrativă a sectorului bugetar; utilizarea unor tehnici îmbunătăţite de

management public; reducerea subvenţiilor.

Dacă ne referim la posibilitatea de creştere economică în România, iată câteva măsuri ce

ar putea duce la creştere economică: crearea unui Consiliu de Dezvoltare Economică în

domeniul dezvoltarii IMM-urilor - măsura principală ar trebui să fie crearea de facilităţi de

creditare subvenţionată pentru IMM-uri, prin contribuţia comună a băncilor şi a sectorului

public; sprijinirea investiţilor diminuarea evaziunii fiscale. regândirea politicile fiscale.

În concluzie presiunea fiscală şi parafiscală în România are un nivel ridicat determinat

de diferiţi factori, mai ales de factori proprii sistemului fiscal românesc (legislaţie, modul de

aşezare şi percepere pentru fiecare categorie de obligaţii băneşti către stat, etc) şi necesită

identificarea de posibilităţi de diminuarea a nivelului acestora.

Pentru aprecierea nivelului de aliniere a legislaţiei româneşti, în materie fiscală, la

exigenţele UE, în al patrulea capitol intitulat „Fiscalitatea în contextul integrării României

în Uniunea Europeană” am identificat acquis-ului comunitar privind fiscalitatea, transpunerea

acestuia în practica românească şi realizarea unei analize comparative în legătură cu nivelul

presiunii fiscale şi parafiscale din România şi Uniunea Europeană.

Asumarea de către statele membre a unor poziţii comune în raport cu anumite politici

fiscale poate fi realizată printr-o acţiune de coordonare şi influenţare din partea Uniunii

Europene, care se poate realiza prin:

armonizarea fiscală, Uniunea Europeană adoptând reglementări comune care devin

aplicabile în toate statele membre;

identificarea obstacolelor în circulaţia liberă a produselor, serviciilor, forţei de muncă şi

capitalului, determinate de anumite prevederi şi practici fiscale dintr-un stat membru şi altul,

care se recomandă a fi înlăturate;

implementarea de programe şi sisteme de schimb de informaţii între statele membre pentru

combaterea fraudelor fiscale.

23

În materie de impozitare directă, rolul principal în modul de aşezare, în general, aparţine

statelor membre, prin coordonare fiscală (înlăturarea obstacolelor ce apar în circulaţia liberă a

produselor, forţei de muncă şi capitalurilor în practicile şi prevederile fiscale ale statelor

membre), iar pentru excepţii se apelează la consilierea statelor membre de către UE. Atunci

când problemele exced legislaţia naţională, UE, prin instituţiile pe care le are la dispoziţie,

apelează la emiterea de directive europene şi de comunicări sau propune apelarea la

jurisprudenţa sa.

În legătură cu acquis-ul în domeniul impozitării indirecte putem conchide că:

impozitele indirecte, fiind legate direct de tranzacţiile comerciale cu produse şi servicii

necesită o politică fiscală comunitară prudentă ce presupune armonizarea lor;

adoptarea principiului destinaţiei sau acolo unde are loc consumul, pentru TVA şi accize,

în contextual eliminării controlului fiscal la frontiere între statele membre, a complicat

administrarea acestor impozite şi a mărit oportunităţile de fraudă fiscală;

UE a armonizat baza de impunere pentru TVA, dar nu a reuşit să armonizeze şi cotele de

TVA. În prezent există obligaţia unei cote minime de 15% şi recomandarea ca statele membre să

nu stabilească cote care să depăşească limita minimă cu mai mult de 10 p.p. Există şi cote de

impunere, maxim două, cu caracter opţional pentru anumite bunuri şi servicii;

UE consideră că armonizarea TVA trebuie să ducă la final la trecerea de la principiul

destinaţiei la cel al originii, în vederea simplificării administrării acesteia ceea ce ar impune şi

unificarea cotelor de TVA pentru a nu distorsiona alocarea resurselor;

Armonizarea accizelor vizează baza de impozitare, cotele de accize şi mişcarea produselor

purtătoare de accize în interiorul UE, deoarece obligaţia de plată este suspendată până în

momentul eliberării acestor produse în consum.

Transpunerea acquisului comunitar privind impozitarea directă, s-a realizat integral prin

patru directive europene ce au fost preluate integral în Codul fiscal. Pentru celelalte categorii de

impozite directe, indiferent că ne referim la cele prelevate la bugetul de stat sau bugetele locale,

intră în sarcina României ca stat suveran. Cu alte cuvinte se apelează la asistenţa mutuală între

state aşa cum este prevăzută în Directiva 77/799CEE privind asistenţa reciprocă între autorităţile

competente din statele membre în privinţa impozitării directe.

Transpunerea acquisului comunitar privind impozitarea indirectă, s-a realizat astfel:

până la aderare la 01 ianuarie 2007 România transpune toate directive comunitare în

materie de TVA.

începând cu anul 2007 România se obligă să crească nivelul accizelor, mai puţin cel pentru

care a obţinut amânări, prin hotărâri de guvern. Acest lucru se realizeză pe baza unui calendar

24

stabilit cu UE până la sfârşitul anului 2010.

alinierea legislaţiei vamale la acquis-ul comunitar s-a efectuat prin adoptarea Codului

Vamal al României (Legea nr.141/1997) continuând cu adoptarea Regulamentului de aplicare a

Codului Vamal al României (Hotărârea Guvernului nr. 1114/2001), regulament prin care s-a

creat cadrul legal de punere în aplicare a Tarifului Vamal Integrat Român (TARIR) şi a

principiilor tranzitului comun.

În Codul de procedură fiscală, există două modalităţi de acordare a asistenţei în

recuperarea creanţelor, astfel:

asistenţa în recuperarea într-un alt stat membru a unei creanţe stabilite în România;

asistenţa în recuperarea în Romania a creanţelor stabilite în alte state membre ale Uniunii

Europene.

Dimensiunea cooperărării administrative a României, cu statele membre privind

impozitarea indirectă, cuprinde şi schimbul de informaţii cu ţările comunitare, în legătură cu

practicile administrative, identificarea diferitelor tipuri de fraudă sau fenomene de evaziune

fiscală şi dezvoltarea unor metode de prevenire, detectare şi investigare bazate pe analiza

riscului.

Armonizarea legislaţiei privind asistenţa reciprocă în domeniul impozitelor directe s-a

realizat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe

capital încheiate de România cu stale membre ale UE şi prin cooperarea administrativă între

administraţiile fiscale din statele membre.

În urma anlizei dinamicii comparative a intensităţii fiscalităţii şi parafiscalităţii în România

şi UE, în perioada 2000-2009, am constatat că presiunea globală în România se găseşte mult sub

media UE, cu peste 8 p.p., în general, ajungând chiar şi la 9,2 p.p. în 2004 şi la 9 p.p. în 2008.

Dinamica ratei fiscalităţii globale este de involuţie de la 30,2% în 2000 la 27,1% în 2009. De aici

putem trage concluzia că presiune fiscală globală în România este mult mai mică decât în

multe state din UE. Dacă raportăm acest lucru la numărul contribuabililor ne dăm seama de

nivelul veniturilor constituite. În anul 2009 România ocupă locul 27 în UE în ce priveşte

presiunea exercitată de veniturile globale.

Presiunea exercitată de impozitele directe în România, în perioada 2000-2009, se găseşte

mult sub media UE cu peste 5 p.p., în general, ajungând chiar la 5,9 p.p. în 2002 şi 2006 şi la 6,4

p.p. în 2005. Dinamica ratei este de involuţie de la 7% în 2000 la 6,5% în 2009. De aici putem

trage concluzia că presiunea exercitată de impozitele directe în România este mult mai mică

decât în multe state din UE. În anul 2009 România ocupă locul 26 în UE în ce priveşte

presiunea fiscală exercitată de acestea.

25

Presiunea exercitată de impozitele indirecte în România, în perioada 2000-2009, se găseşte

sub media UE cu 1,7 p.p., în general, ajungând chiar şi la 2,2 p.p în 2004. Dinamica ratei ne

arată o constanţă a nivelului acesteia în perioada analizată. De aici putem trage concluzia că

presiunea exercitată de impozitele indirecte, în România, este mult mai mică decât în multe

state din UE. În anul 2009 România ocupă locul 22 în UE în ce priveşte presiunea exercitată

de impozitele indirecte.

Presiunea exercitată de contribuţiile sociale obligatorii în România, în perioada 2000-

2006, se găseşte sub media UE cu 1 p.p., în medie. Nivelul ratei contribuţiilor sociale obligatorii

involuează de la 11% în 2000 la 9% în 2009. Mai observăm şi faptul că ecartul dintre rata în

România şi cea din UE, s-a mărit constant de la 0,1 p.p. în 2000 la 1,9 p.p. în 2004 şi 1,7 p.p. în

2009, în favoarea mediei din UE. De aici putem trage concluzia că presiune exercitată de

contribuţiile sociale obligatorii, în România, este mai mică decât în multe state din UE. În

anul 2009 România ocupă locul 19 în UE în ce priveşte presiunea exercitată de veniturile din

contribuţii sociale obligatorii.

În ultimul capitol intitulat „Studiu de caz cu privire la fiscalitatea, parafiscalitatea şi

efectele lor economico-sociale, la nivelul societăţilor comerciale: ELECTROPLAST SA,

ROMARI & S.A.S. SRL, ANDANA PAN SRL, TRIARI SRL, PROSERV SRL”, am avut în

vedere realizarea analizei presiunii fiscale şi parafiscale la agenţi economici şi identificarea

efectelor economico-sociale.

În cadrul studiului de caz, la nivelul societăţilor comerciale selectate pe baza criteriilor amintite în acest capitol, am realizat următoarele: Am analizat presiunea fiscală şi parafiscală a agenţilor economici pe care i-am selectat.

Analiza s-a desfăşurat pe două direcţii, pe fiecare societate comercială în parte şi pe fiecare

formă identificată a presiunii fiscale globale. Cele două direcţii sunt:

analiza dinamici cantitative: are semnificaţia de metodă de cercetare a presiunii fiscale

şi parafiscale, în mişcare şi are ca scop determinarea volumului obligaţiilor băneşti (impozite,

taxe parafiscale şi contribuţii obligatorii pe care le plăteşte agentul economic către bugetul

general consolidat), care apasă asupra contribuabilului.

analiza dinamii structurale: are semnificaţia de metodă de cercetare a presiunii fiscale

şi parafiscale, în mişcare şi pe structura ei, şi are ca scop determinarea proporţiilor din impozite,

taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii care apasă asupra contribuabilului, precum şi

cauzele care au determinat apariţia şi dinamica lor.

Am identificat cauzele şi efectele presiunii fiscale şi parafiscal asupra numărului de

salariaţi, asupra cifrei de afaceri şi asupra totalului obligaţiilor de plată. Pentru realizarea

26

obiectivelor pe care ni le-am propus, am avut în vedere următoarele aspecte:

identificarea agenţilor economici care plătesc cel puţin un impozit direct şi unul

indirect. În acest caz, am considerat că impozitul pe venitul persoanelor juridice şi TVA sunt cele

mai relevante impozite din punct de vedere al incidenţei lor.

impozitele să se întindă pe parcursul unei perioade de cinci ani şi anume 2006-2010

(acest aspect este îndeplinit la toate societăţi comerciale);

identificarea agenţilor economici plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor în

scopul comparării acestui impozit cu cel pe profit, calculat la alte societăţi comerciale.

identificarea agenţilor economici plătitori de contribuţii sociale obligatorii, în funcţie de

bugetul la care se prelevă acestea. Contribuţiile sociale obligatorii să se întindă pe parcursul unei

perioade de cinci ani şi anume 2006-2010. (acest aspect este îndeplinit la toate societăţi

comerciale);

identificarea acelor agenţi economici care au condiţii de muncă diferite şi riscuri de

muncă asigurate diferit.

identificarea unor agenţi economici cu mărimi diferite ale cifrei de afaceri şi un număr

diferit de salariaţi. Din acest punct de vedere am identificat, conform Ordonanţei Guvernului nr.

27/2006, criteriile de clasificare ale întreprinderilor după mărime, după cifra de afaceri şi după

numărul de salariaţi. Astfel am încadrat societăţile comerciale în:

a) microîntreprinderi ( între 0-9 salariaţi şi cifră de afaceri până la 2 mil.€) TRIARI SRL

ŞI PROSERV SRL;

b) întreprinderi mici ( între 10-49 salariaţi şi cifră de afaceri până la 10 mil. € )

ROMARI & S.A.S. SRL;

c) întreprinderi mijlocii (între 50-249 salariaţi şi cifră de afaceri până la 43 mil. € )

ANDANA PAN SRL;

d)întreprinderi mari(peste 249 salariaţi şi cifră de afaceri de peste 43 mil. € )

ELECTROPLAST SA.

sursele de documentare utilizate au fost situaţiile financiare anuale şi declaraţiile fiscale

privind plata contribuţiilor sociale obligatorii de către societăţilor comerciale colectate de la

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia naţională de Administrare Fiscală şi din

cercetările proprii.

Am identificat efectele majore ale fiscalităţii şi parafiscalităţii:

efectul de venit: este efectul comun observat la toate societăţile comerciale vizate. La

creşterea presiunii fiscale şi parafiscale modificările sunt în lanţ. Acestea şi-au diminuat

veniturile, astfel s-a diminuat baza de impunere având ca rezultat diminuarea obligaţiilor băneşti

27

către stat. Diminuarea veniturilor afectează stabilitatea economică a firmelor, acestea

reacţionând prin trecerea în şomaj a personalului propriu, concomitent cu diminuarea fondului de

salarii pentru ce-i care au rămas, chiar dacă avem cazuri în care firmele şi-au păstrat salariaţi şi

au mărit fondul de salarii.

efectul de anunţ: se referă la reacţia societăţilor la modificările legislative şi la

propaganda intensă prin mass-media asupra aşa numitei crize economico-financiară mondială. În

timp ce societatea ELECTROPLAST S.A. şi-a diminuat personalul, având ca efect diminuarea

veniturilor începând cu trimestrul III al anului 2008, celelalte societăţi şi-au păstrat personalul şi

au profitat de „beneficiile” crizei s-au chiar au făcut anagajări cu sacrificarea veniturilor.

Microîntreprinderile au reacţionat cel mai bine, în sensul că au aşteptat să apară în 2009 efectele

crizei şi după aceea au reacţionat la diminuarea veniturilor prin diminuarea fondului de salarii.

În opinia noastră, în ce priveşte presiunea fiscală la cele două microîntreprinderi, în

perioada 2006-2010, este mai mare decât la societăţile comerciale plătitoare de impozit pe profit,

datorită mecanismului de calcul a impozitului pe venitul întreprinderilor, unde, pe de o parte, se

utilizează cote diferite în această perioadă – cu valori de la 2% la 3%, iar pe de altă parte,

veniturile impozabile se identifică de cele mai multe ori cu cifra de afaceri.

Finalul tezei de doctorat cuprinde sinteza concluziilor si opiniilor rezultate din analiza

problematicii abordate în demersul nostru, cu evidenţierea contribuţiilor personale pe care am

încercat să le aducem în lumina dezvoltării fiscalităţii şi parafiscalităţii din ţara noastră, fără

pretenţia că ele să fi fost în totalitate epuizate, atât din punct de vedere teoretic cât si practic.

Concluzionăm că ne-am atins obiectivele propuse în cercetarea fiscalităţii şi

parafiscalităţii pe parcursul celor cinci capitole, dar suntem convinşi, că orice demers

ştiinţific, ca şi teza noastră de doctorat este perfectibil. Apreciem însă, că se constituie ca o

bază reală şi de valoare spre noi începuturi, pentru continuarea cercetării ştiinţifice.

28

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Lucrări de specialitate

1. Alvin Hansen, (1941), Fiscal and Busssines Cicles, New York;

2. Alexandru Felicia, (2002), Fiscalitatea şi preţuri în economia de piaţă, Bucureşti, Editura

Economică;

3. Băileşteanu Gheorghe, (1998), Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri, Timişoara, Editura

Mirton;

4. Balteş Nicolae, (2010), Analiză şi Diagnostic financiar, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian

Blaga";

5. Balteş Nicolae(2003), Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Universităţii

„Lucian Blaga";

6. Beltrame Pierre şi Lucien Mehl, (1990), Techniques, Politiques et Institutions Fiscales

Comparees, 2-e edition, Paris, EdituraPresses Universitaires de France, PUF;

7. Brachet Bernard,(1979) Manuel de droit fiscal, Paris;

8. Bîrle V., (2006), Echitatea Fiscală, Bucureşti, Ed.Teora;

9. Bîrle V., (2005), Frauda Fiscală, Bucureşti, Ed.Teora;

10. Beju V., (2002), Metode şi tehnici fiscale, Tg. Mureş, Editura Dimitrie Cantemir;

11. Beju V., (2003), Asigurări şi Protecţie Socială, Târgul Mureş, Editura Dimitrie Cantemir;

12. Beleanu P. şi colectivul, (2007), Finanţele publice ale României, Bucureşti, Editura

Economică;

13. Bistriceanu G. D., (2006) Mică enciclopedie de Finanţe, Monedă, Asigurări, Vol.I

Bucureşti, Editura Universitară;

14. Bistriceanu G..D., (2006), Mică Enciclopedie de Finanţe, Monedă, Asigurări, Vol.II,

Bucureşti, Editura Universitară;

15. Bistriceanu G. D.(2006), Mică enciclopedie de Finanţe, Monedă, Asigurări, Vol.III,

Bucureşti, Editura Universitară;

16. Bistriceanu G. D., (1981), Lexicon de Finanţe-Credit, Contabilitate şi Informatică,vol. 1,

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;

17. Bistriceanu G.D., Adochiţei, Mihai N., Negrea E., (2002) Finanţele agenţilor economici,

Bucureşti, Editura Economică;

18. Bran Paul, (1997), Finanţele întreprinderii, Bucureşti, Editura Economică

19. Braşoveanu Obreja Laura,(2007), Impactul politicii fiscale asupra creşterii economice,

29

Bucureşti, Ed.ASE;

20. Braşoveanu I.V., (2009), Analize ale politicii fiscale în România şi în statele membre ale

UE, Bucureşti, Ed.ASE;

21. Brezeanu Petre şi colectivul, (2005), Fiscalitatea Europeană, Bucureşti, Editura Economică;

22. Brezeanu Petre, (2007), Macrofinaţe, Bucureşti, Editura Meteor Press;

23. Brezeanu Petre, (2009), Fiscalitate. Concepte,teorii, politici şi abordări practice, Bucureşti,

Editura Wolters Kluwer;

24. Brown C.V., Jakson P.M., (1982), Public Sector Econormcs, Oxford, Editura Basil

Blackwell;

25. Căinap Ioan, (1985), Analiza activităţii mcroeconomice şi financiare, Cluj Napoca, Editura

Dacia;

26. Chirică Lefter (coordonator), (2002), Finanţe publice, contabilitate bugetară şi de

trezorerie, Vol. I, Bucureşti, Editura Economică;

27. Clement Elisabeta, Pierre Kahn, (2000), Filosovia de la A la Z, Bucureşti, Editura All

Educaţional

28. Comăniciu Carmen, (2010), Orientări în Labirintul Fiscal, Sibiu, Editura Universităţii

„Lucian.Blaga”

29. Comăniciu C., Modovan I. şi Popovici M.,( 2010), Sistemul fiscal românesc, Sibiu, Editura

Alma Mater;

30. Condor I., Stancu R., (2002), Drept Fiscal şi Financiar Român, Bucureşti, Editura

Fundaţia România de mâine;

31. Corduneanu C., (1998), Sistemul fiscal în Ştiinţa finanţelor, Bucureşti, Editura Codecs;

32. Costică Elena,(2002), Politica Monetară, Bucureşti, Ed.ASE

33. Cristea Horia, Ştefănescu Nicolae, (2003), Finanţele întreprinderii, Bucureşti, Editura

CECCAR;

34. Denuel Francois,( 1967), Finances publiques, Librairie Dalloz, Paris;

35. Drosu-Şaguna Dan, ( 2001), Tratat de drept financiar şi Fiscal, Bucureşti, Editura All

Beck;

36. Drosu Şaguna Dan, Tutungiu Mihaela, (1995), Evaziunea fiscală, Bucureşti, Editura Oscar

Print;

37. Drosu-Şaguna Dan, (1994), Drept Financiar şi Fiscal, Bucureşti, Editura Oscar Print;

38. Denuel Francois, (1967), Financespubliques, Paris, EdituraLibrairie Dalloz;

39. Drăgoescu Elena, (2008), Inginerie financiară, Tîrgu-Mureş, Editura Dimitrie Cantemir;

40. Drăgoescu Elena, (2007), Piaţa valutară şi operaţiuni specifice, Tîrgu-Mureş, Editura

30

Dimitrie Cantemir;

41. Drăgoescu Elena, (2007), Finanţe internaţionale, Tîrgu-Mureş, Editura Dimitrie Cantemir

42. Drăgoescu Elena, (2006) Finanţe Publice, Târgul Mureş, Editura Dimitrie Cantemir;

43. Drăgoescu Elena(2004) Bursele de mărfuri - pieţe de negociere a titlurilor derivate, Editura

Risoprint, ClujNapoca;

44. Drăgoescu Elena (2003) Bursele de mărfuri - organizare şi funcţionare, Editura Risoprint,

ClujNapoca;

45. Drăgoescu Elena, (2000) Finanţe. Finanţe Publice, Târgul Mureş, Editura Dimitrie

Cantemir;

46. Drăgoescu Elena(2000) Fondul Monetar Internaţional, Editura „Dimitrie Cantemir" Tg.

Mureş;

47. Drăgoescu Elena (2000)- Relaţii valutare financiare şi de credit internaţional,

Editura„Dimitrie Cantemir", Tg. Mureş ;

48. Duverger Maurice,(1978), Finances Publiques, Paris, Presses Universitaires de France;

49. Florea Cristina Gabriela,(2009), Analiza economico-financiară. Teorie şi studii de caz,

Cluj-Napoca, Editura Nevali;

50. Gaston Jeze, (1922), Cours de science des finances et de legislation financiere francaise,

Paris, Editura Iveme;

51. Gaudement P.M. şi Molinier J., (1997) Finances publiques. Budget/ Tresor, tome II,

Fiscalite, 6eme edition, Montchrestien,E.J.A., Paris;

52. Gheorghiu Alexandru, (1982), Analiza activităţii economice a întreprinderilor, Bucureşti,

Editura Didactică şi Pedagogică;

53. Geiger Norbert, (2003), Globarisierung, Integration und effiziente Finanzpolitik in Europa,

Zur Aufgabenwerteilung zwischen den Europăischen Union und den EU - Mitgliedstaaten

aus allokativer Sicht, Frankfurt am Main, Peter Lang GmbH, Europăischer Verlag der

Wissenschaften;

54. Gilbert Alfredo, (2002), Scienza delle finanze e diritto tributario, Torino, Editura Lattes;

55. Gondor Mihaela, (2006), Finanţe, Tîrgu-Mureş, Editura Universitatea „Petru Maior”;

56. Hoanţă Nicolaie, (2011), Evaziunea Fiscală, Bucureşti, Editura C.H. Beck;

57. Hoanţă Nicolaie, (2002), Gestiunea financiară a întreprinderii, Sibiu, Editura Alma Mater;

51. Lăcriţa-Grigorie N.(2007), Fiscalitatea Firmei,Bucureşti, Editura Economică;

52. Lăcriţa-Grigorie N.(2006), Fiscalitatea Practică, Bucureşti, Editura Economică;

53. Marin G. şi Puiu A., (1993), Dicţionar de Relaţii Economice Internaţionale, Bucureşti,

Editura Enciclopedică;

31

54. Martinez-Vasquez Jorge şi colectivul, (2004) Coruruption, fiscal policy and fiscal

management, USAID;

55. Minea M.Ş. şi Costaş C.F., (2006), Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului III,

Bucureşti, Editura Rosetti;

56. Moldovan Iosif, (2010), Finanţe publice şi legislaţie incidentă, Sibiu, Editura Tehno Media;

57. Moldovan Iosif, (2008), Finanţe publice şi Dezvoltare Regională, Sibiu, Editura

Universităţii „Lucian Blaga”

58. Moldovan Iosif, (2003), Finanţe publice, Sibiu, Editura Alma Mater;

59. Niculescu Maria, (2005), Diagnostic global strategic: volumul I: diagnostic financiar,

Bucureşti, Editura Economică;

60. Nistor Ioan, Stâneanu Gheorghe, Bojan Daniela, (2005), Finanţele firmei, Cluj Napoca,

Editura Risoprint;

61. Petria Nicolae, (2003), Monedă, credit, bănci, burse, Sibiu, Editura „Alma Mater";

62. Popa I.G. şi colectivul, (2009), Curs de economie politică, Sibiu, Editura AFT „N.

Bălcescu”;

63. Popescu D, Mărginean S., ş.a, (2000), Economie politică, Sibiu, EdituraAlma Mater;

64. Stancu Ion, (1997), Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor, Analiza

şi gestiunea financiară, Bucureşti, Editura Economică

65. Stâneanu Gheorghe, Florea Cristina Gabriela, (2004), Finanţele firmei, Cluj Napoca,

Editura Dacia

66. Stâneanu Gheorghe, (2006), Instituţii financiare internaţionale contemporane, Cluj Napoca,

Editura Risoprint

67. Stoica Victor, Deaconu Petre, (2003), Bani şi credit. Banii. Teoriile monetare.

Administrarea banilor şi politica monetară, Bucureşti, Editura Economică

68. Stroe Radu, Armeanu Dan, (2004), Finanţe, Bucureşti, Editura Academiei de Studii

Economice

69. Talpoş I., (1996), Finanţele României, Timişoara, Editura Sedona;

70. Talpoş Ioan, (2004), Gestiunea financiară a agenţilor economici, Timişoara, Editura Mirton;

71. Trotabas Luis şi J.M. Cotteret, (1969), Finances Publique, Librairie, Dalloz, Paris, IIIeme

edition;

72. Tufan C.I., Ştefan V., (2001), Asigurările sociale de sănătate, Bucureşti, Editura Lumina

Lex;

73. Tulai C.I,(1985) Teorie şi practică financiară. Ghid alfabetic, Cluj-Napoca, Editura Dacia;

74. Tulai C. I., (2003), Finanţele publice şi Fiscalitatea, Cluj Napoca, Editura Cartea Cărţii de

32

Ştiinţă;

75. Ungureanu M.A. şi colectivul,(2007), Finaţe Publice, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys;

76. Ungureanu M.A.(coordonator),(2003), Finaţe Publice, Râmnicu-Vâlcea, Editura

Independenţa Economică;

77. Văcărel Iulian. şi colectivul, (2002), Finanţe Publice, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică R.A.;

73. Văcărel Iulian, (2001), Politici fiscale şi bugetare în România - 1990-2000, Bucureşti,

Editura Expert;

74. Văcărel Iulian, Finanţe şi colectivul, (2002), Finanţele publice, Bucureşti, Editura Didactică

şi pedagogică;

75. Văcărel Iulian. (coordonator) şi colectivul, (2007), Finanţe Publice, EdituraaIV-a, Bucureşti,

Editura Didactică şi Pedagogică;

76. Vintilă Georgeta, (2004), Metode şi tehnici fiscale, Bucureşti, Editura Economică;

77. Zaharia Vasile, (2002), Finanţe publice, Cluj Napoa, Editura George Bariţiu

II. Studii şi articole

78. Braşoveanu Iulian, Braşoveanu Laura, Păun Cristian, (2007), „Problema arieratelor în

România”, Lucrările Colocviului financiar-monetar, Editura Centru de informare şi

Documentare Economică, Bucureşti;

79. Comisia Europenă,( 2010), „ Taxation trends in the European Union ";

80. Ghizdeanu Ion, (2010), Evoluţia şi structura arieratelor, Revista Finanţelor Publice,

Numărul 3;

81. Klitgaard şi Maclean-Abaroa, (2000), Paris, Corrupt Cities. A practical Guide to Cure and

Prevention, Institute for Contemporary Studies, Washigton D.C.;

82. Niculescu Gabriel Tiţă, (2006), Impozitul pe venitul nerezidenţilor, publicat în Revista

Curierul fiscal, nr.12;

83. Popa Ioan-Gabriel, (2010), Economic and Social Taxation Effects of in Romania – General

Consequences Causes, în volumul 5 – Economic Sciences al celei de-a XVI-a Conferinţe

internaţionale The Knowledge Based Organization, Land Forces Academy Publishing House,

pp. 104-108

84. Popa Gabriel,( 2009), Principiile impunerii şi importanţa respectării lor pentru fiscalitate,

Anuar Nr. 8, 2008-2009, EdituraAcademiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu,;

85. Popa Gabriel, (2004), Presiunea fiscală, problema actuală a fiscalităţii, în volumul

33

Eficienţă şi calitate în învăţământul superior, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu;

86. Popa Gabriel, (2004), Coordonarea fiscală comună a ţărilor membre UE şi tendinţele

actuale ale reformei fiscale în UE, Anuar nr. 3, 2003-2004, Editura AFT „Nicolae

Bălcescu” Sibiu;

87. Popa Gabriel, Evaziunea fiscală frauduloasă – problemă actuală a fiscalităţii în România,

în volumul Conferinţei ştiinţifice cu participare internaţională Ştiinţa şi învăţământul

fundamente ale secolului al XXI-lea, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2004;

88. Răboacă G., (2000), Procese şi tendinţe în sfera ocupării şi şomajului, Centru de Informare

şi Documentare, Bucureşti;

89. Raportul Consiliului Fiscal din martie 2011;

90. Salin Pierre, (1985), L'arbitraire fiscal, Ed.Laffont;

91. Schneider, F., (2007) , “Shadow Economies and Corruption All Over the World: New

Estimates for 145 Countries”, Economics Journal, July 24;

92. Socol Cristian şi Radu Soviani, (2010), Experienţe ale ajustărilor fiscale largi în UE. Cazul

României, Economie teoretică şi aplicată Volumul XVII No. 12(553);

93. România Liberă, (2006) , Articolul „ 200 de taxe parafiscale";

94. Talpoş Ioan şi Avram Alexandru, (2011), Consideraţii cu privire la mixul de politici fiscale

anticriză în România, Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII No. 1(554);

95. Uniunea Europeană, (2010), VAT Rates Applied in the Member States of the European

Union,;

96. Vass Andreea (2010)., Economia subterană are şi consecinţe pozitive?, Revista „Tribuna

Economică”, nr. 51-52;

97. World Bank, (1997) Helping Countries Combat Corruption. The Role of the World Bank.

PREM Notes Public Sector, Washington DC, The World Bank;

III. Dicţionare

98. Ceauşu Iulian, (2000), Dicţionar encilopedic managerial, Vol. I, Bucureşti, Editura

Academică de Management;

99. Florescu Constantin, Mâlcomete Petre, Pop N. Alexandru, (2003), Marketing. Dicţionar

Explicativ, Bucureşti, Editura Economică;

100. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, (1998), Dicţionarul Explicativ al Limbii Române,

Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic;

101. Jessua Claude, Labrousse Christian, Vitry Daniel, Gaumont Damien, (2006), Dicţionar de

Ştiinţe Economice, Bucureşti, Editura Arc;

34

102. Maneca Constant, Marcu Florin, (1986), Dicţionar de Neologisme, Bucureşti, Editura

Academiei;

103. Marcu Florin, (2000), Marele Dicţionar de Neologisme, Bucureşti, Editura Saeculum;

104. Niţă Constantin, Popescu Marius, (1999), Dicţionar de marketing şi de afaceri, Bucureşti,

Editura Economică;

105. Oxford University Press, (1998), The New Oxford Dictionary of English, New York,

Oxford University Press Inc.;

106. Sava Sorica (coordonator pentru ediţia în limba română), (1999), Dicţionar Macmillan de

economie modernă, Bucureşti, Editura Codecs;

107. Seche Luiza, Seche Mircea, Preda Irina, (1989), Dicţionar de Sinonime, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică;

108. Webster Merriam, (1996), Dictionary of Law, Merriam – Webster Inc..

IV. Legislaţie

1. XXX, Legea nr.146/1997- privind taxele judiciare de timbru modificată(Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997) şi completată prin O.U.G. nr. 51/2008

publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008; O.U.G. nr. 75/2008 publicata in MOF nr. 462 din

20/06/2008; O.U.G. nr. 212/2008 publicata in MOF nr. 837 din 12/12/2008; Legea nr.

76/2009 publicata in MOF nr. 231 din 08/04/2009;

2. XXX, Legea 19/2000 - privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000;

3. XXX, Hotărîrea de Guvern nr. 1367 din 20 decembrie 2000 - privind constituirea şi

funcţionarea grupului de lucru pentru studierea concordanţei dispoziţiilor şi principiilor

Constituţiei României cu acquisul comunitar, în perspectiva aderării României la Uniunea

Europeană, publicată în Monitorul Oficial Nr. 30 din 17 ianuarie 2001;

4. XXX, Legea 500/2002- privind finanţele publice, Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 / 13

august 2002;

5. XXX, Legea 76/2002- privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării

forţei de muncă, publicată în M.O., partea I nr.103 din 6 februarie 2002;

6. XXX, Legea 429/2003- privind revizuirea constituţiei, publicată în Monitorul Oficial al

României 758/29.10.2003

7. XXX, Legea 571/2003, Codul Fiscal al României, cu modficările şi completările ulterioare,

publicat în Monotorul Oficial al României nr. 927/23.12.2003

8. XXX, Legea nr.95/ 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monotorul

Oficial al României nr.372/28 aprilie 2006;

35

9. XXX, Ordonanţa Guvernului nr. 27/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.

346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii,

publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 88 din 31/01/2006;

10. XXX, Hotărîrea de Guvern nr. 533 din 30 mai 2007 -privind organizarea şi funcţionarea

Gărzii Financiare, publicată în Monitorul Oficial nr. 405/18 iun. 2007;

11. XXX, Legea nr. 276/2009, privind aprobarea Ordonantei de urgenţă a Guvernului nr.

212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de

timbre, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009.

12. XXX, Hotărâre de Guvern nr. 34 din 22/ 2009, privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Finanţelor Publice, Monitorul Oficial nr. 52 din 28 ianuarie 2009;

13. XXX, H.G. nr. 110 din 18 februarie 2009- privind organizarea si funcţionarea Autorităţii

Naţionale a Vamilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 127 din 2 martie 2009

14. XXX, OUG nr. 118/2010 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

50/2008 penţru insţiţuirea ţaxei pe poluare pentru auţovehicule, publicată în Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 888, din 30 decembrie 2010.

15. XXX, Legea 263/2010- privind pensiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 852 din 2010.

16. XXX, Legea nr.145 din 24 iulie 1997- privind asigurărilor sociale de sănătate, publicat în

Monitorul Oficial nr. 178/31 iul. 1997

V. Bibliotecă electronică 1. www.anaf.ro 2. www.bloombiz.ro 3. www .old.cotidianul.ro 4. www.customs.ro 5. www.dexonline.ro 6. www.ec.europa.eu 7. www.economictimes.ro 8. www.euractiv.ro 9. www.eurostat.com 10. www.insse.ro 11. www.listafirme.ro 12. www.mfinanţe.ro 13. www.mie.ro 14. www.onrc.ro 15. www.ziare.com 16. www.wikipedia.ro

36

LISTĂ DE ABREVIERI

1. al -aliniat 2. ANAF- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală 3. ANOF - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 4. ANV - Autoritatea Naţională a Vămilor 5. art - articol 6. BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 7. CE – Comunităţile Europene 8. CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate 9. COM - Commission of the European Communities 10. Consiliul – Consiliul Uniunii Europene 11. D – directivă europeană 12. DEX – Dicţionarul Explicativ al Limbii Române 13. DGFP – Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice 14. Editura- Editura 15. GF – Garda Financiară 16. HG – hotărâre de guvern 17. IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii 18. JAI - Justiţia şi Afacerile Interne 19. Lg - lege 20. MFP – Ministerul Finanţelor Publice 21. N - normă 22. OG – ordonanţă de guvern 23. OMFP – ordin al ministrului finanţelor publice 24. OUG – ordonanţă de urgenţă a guvernului 25. PIB - Produsul Intern Brut 26. PESC – Politica Externă şi de Securitate Comună 27. p.p. – puncte procentuale 28. SUA – Statele Unite ale Americii 29. TVA – taxa pe valoarea adăugată 30. UE – Uniunea Europeană 31. www – world wide web, reţea calculatoare

37

LISTA TABELELOR, FIGURILOR ŞI GRAFICELOR

LISTA TABELELOR

Număr tabel

TITLUL TABELULUI Pag.

1. Locul impozitelor pe venitul persoanelor fizice şi juridice în totalul resurselor fiscale, în ţări din UE, în anul 2010

42

2. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii totale, în 2008, în unele ţări europene 68 3. Situaţia arieratelor Bugetului general consolidat, în perioada 2004-2010 91 4. Situaţia arieratelor agenţilor economici, în perioada 2004-2010 92 5. Rata fiscalităţii în sens strict (fără eliminarea transferurilor), în perioada 2006-2010 141 6. Rata fiscalităţii în sens strict (cu eliminarea transferurilor), în perioada 2006-2010 142 7. Rata parafiscalităţii Bugetului General Consolidat, în perioada 2006-2010 144 8. Rata impozitelor directe şi indirecte ale bugetului de stat, în perioada 2006-2010 147 9. Rata impozitelor directe în bugetul de stat, pe categorii în perioada 2006-2010 148 10. Rata impozitului pe profit şi pe salarii, în perioada 2006-2010 150 11. Rata impozitelor indirecte, pe categorii, în perioada 2006-2010 151 12. Rata impozitelor în bugetele locale, în perioada 2006-2010 152 13. Rata taxelor parafiscale în bugetul de stat, în perioada 2006-2010 153 14. Rata taxelor parafiscale în bugetele locale, în perioada 2006-2010 154 15. Rata contribuţiilor sociale obligatorii, pe bugete, în perioada 2006-2010 155 16. Rata contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat,

în perioada 2006-2010 157

17. Rata parafiscalităţii contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor de sănătate, în perioada 2006-2010

159

18. Rata parafiscalităţii contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor de şomaj, în perioada 2006-2010

162

19. Cotele de impunere a TVA pentru ţările Uniunii Europene în 2010 195 20. Ratele fiscalităţii globale la S.C. ELECTROPLAST SA 228 21. Ratele fiscalităţii globale la S.C. ROMARI & S.A.S. SRL 234 22. Ratele fiscalităţii globale la S.C. ANDANA PAN SRL 240 23. Ratele fiscalităţii globale la S.C. TRIARI SRL 246 24. Ratele fiscalităţii globale la S.C. PROSERV SRL 251

38

LISTA GRAFICELOR

Număr grafic

TITLUL GRAFICULUI Pag.

1. Impozite directe şi indirecte, în totalul resurselor fiscale din România, în anul 2000 40 2. Impozite directe şi indirecte, în totalul resurselor fiscale din România, în anul 2010 40 3. Structura impozitelor pe venit în practica românească, în anul 2000 41 4. Structura impozitelor pe venit în practica românească, în anul 2010 42 5. Ponderea impozitelor, după obiectul impunerii, în totalul resurselor fiscale, în anul

2010 43

6. Ponderea impozitelor pe bugete, în totalul resurselor fiscale, în anul 2010 44 7. Ponderea taxelor parafiscale, după natura serviciului taxat, în totalul resurselor

parafiscale 55

8. Ponderea taxelor parafiscale, după destinaţia lor, în totalul resurselor parafiscale, în anul 2010

56

9. Evoluţia cotelor contribuţiilor sociale obligatorii, angajat şi angajator, în perioada 2006- 2011

61

10. Evoluţia cotelor contribuţiilor sociale pentru accidente şi boli profesionale, în perioada 2006- 2011

61

11. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii ale Bugetului asigurărilor sociale în total resurse parafiscale, în anul 2010

62

12. Evoluţia cotelor contribuţiilor sociale de asigurări de sănătate, în perioada 2006- 2010 63 13. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii ale Bugetului asigurărilor de sănătate în

total resurse parafiscale, în anul 2010 63

14. Evoluţia cotelor contribuţiilor de asigurări de şomaj, perioada 2006- 2011 64 15. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii ale Bugetului asigurărilor de şomaj în

total resurse parafiscale, în anul 2010 65

16. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii, pe bugete, în totalul resurselor parafiscale, în anul 2010

65

17. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii în total resurse parafiscale, în anul 2000 67 18. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii în total resurse parafiscale, în anul 2010 67 19. Evoluţia impozitelor în bugetul de stat, în perioada 2006-2010 87 20. Evoluţia contribuţiilor sociale obligatorii, pe bugete, în perioada 2006-2010 87 21. Evoluţia salariului mediu net pe economie, în anul 2010 89 22. Variaţia salariului mediu net pe economie faţă de perioada similară a anului 2009 (%) 89 23. Investiţii străine 96 24. Top 10 industrii din punct de vedere al numărului de falimente la 31.12.2010 97 25. Evoluţia inflaţiei şi a preţurilor de consum, în perioada 2006-2010 100 26. Estimarea ponderii economiei subterane în PIB, în anul 2010 102

39

27. Rata şomajului (%) 107 28. Curba lui Laffer 136 29. Dinamica cantitativă a presiunii fiscale, în funcţie de rata fiscalităţii în

sens strict, în perioada 2006-2010 142

30. Dinamica cantitativă a presiunii fiscale propriu-zise, în funcţie de rata fiscalităţii în sens strict (consolidată), în perioada 2006-2010

143

31. Dinamica cantitativă a ratei parafiscalităţii, a Bugetului general consolidat şi a componentelor sale, în perioada 2006- 2010

145

32. Dinamica presiunii fiscale globale în perioada 2006-2010 146 33. Dinamica structurală a presiunii fiscale, în funcţie de rata impozitelor directe şi

indirecte, în perioada 2006-2010 148

34. Dinamica structurală a presiunii fiscale execitată de impozitele directe, în perioada 2006-2010

149

35. Dinamica structurală a presiunii fiscale exercitată de impozitele pe profit şi pe salarii, în perioada 2006-2010

150

36. Dinamica structurală a presiunii fiscale exercitată de TVA, accize şi taxe vamale, în perioada 2006-2010

151

37. Dinamica structurală a presiunii fiscale exercitată de impozitele pe proprietate, în perioada 2006-2010

152

38. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii,în perioada 2006- 2010

156

39. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada 2006- 2010

158

40. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a angajatorilor (bugetului asigurărilor sociale de stat), în perioada 2006- 2010

158

41. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a asiguraţilor (bugetul asigurărilor sociale de stat), în perioada 2006- 2010

159

42. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor de sănătate, în perioada 2006- 2010

160

43. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii ale angajatorilor (bugetul asigurărilor de sănătate), în perioada 2006- 2010

161

44. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii ale asiguraţilor (bugetul asigurărilor de sănătate), în perioada 2006- 2010

161

45. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor de şomaj, în perioada 2006- 2010

163

46. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii ale angajatorilor (bugetul asigurărilor de şomaj), în perioada 2006- 2010

163

47. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii ale asiguraţilor (bugetul asigurărilor de şomaj), în perioada 2006- 2010

164

40

48. Nivelul cotelor accizelor la ţigarete în UE, în anul 2009 198 49. Nivelul cotelor la benzină şi motorină în UE 199 50. Dinamica presiunii fiscale exercitate de veniturile fiscale din România comparativ

cu media UE, în perioada 2000-2009 208

51. Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitele directe în România comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

209

52. Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitele pe profit din România comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

210

53. Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitele pe venit în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

211

54. Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitele indirecte în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

212

55. Dinamica presiunii fiscale exercitate de TVA în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

213

56. Dinamica presiunii fiscale exercitată de accize în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

214

57. Dinamica presiunii fiscale exercitată de taxele vamale în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

215

58. Dinamica presiunii fiscale exercitată de contribuţiile sociale obligatorii în România comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

217

59. Dinamica presiunii fiscale exercitată de contribuţiile sociale obligatorii ale angajatorilor în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

218

60. Dinamica presiunii fiscale exercitată de contribuţiile sociale obligatorii ale angajaţilor în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009

219

61. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. ELECTROPLAST SA 229 62. Dinamica presiunii fiscale a S.C. ELECTROPLAST S.A.,în perioada 2006 – 2010 230 63. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariaţi, a cifrei de afaceri şi a obligaţiilor

totale la bugetul de stat, la S.C.ELECTROPLAST S.A., în perioada 2006-2010 230

64. Dinamica presiunii exercitate de impozitul pe profit şi de TVA, la S.C. ELECTROPLAST S.A., în perioada 2006-2010

231

65. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură, la S.C. ELECTROPLAST S.A. , în perioada 2006-2010

232

66. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii, la S.C. ELECTROPLAST SA, în perioada 2006-2010

233

67. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. ROMARI & S.A.S. SRL 235

68. Dinamica presiunii fiscale a S.C. ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010 236 69. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariaţi , a cifrei de afaceri şi a obligaţiilor

totale la bugetul de stat, la S.C ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010 236

41

70 Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitul pe profit şi de TVA, la S.C. ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010

237

71. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură, la S.C ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010

238

72. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii, la S.C ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010

239

73. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. ANDANA PAN SRL 241 74. Dinamica presiunii fiscale a S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010 241 75. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariţi, a cifrei de afaceri şi a şi a obligaţiilor

totale la bugetul de stat, la S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010 242

76. Dinamica presiunii exercitate de impozitul pe profit şi de TVA, la S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010

243

77. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură, la S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010

243

78. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii, la S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010

245

79. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. TRIARI SRL 246 80. Dinamica presiunii fiscale a S.C. TRIARI SRL, în perioada 2006-2010 247 81. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariaţi, a cifrei de afaceri şi a obligaţiilor

totale la bugetul de stat, ale S.C. TRIARI SRL., în perioada 2006-2010 248

82. Dinamica presiunii exercitate de impozitului pe venitul microîntreprinderii şi de TVA, la S.C. TRIARI SRL, în perioada 2006-2010

248

83. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură la S.C. TRIARI SRL., în perioada 2006-2010

249

84. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii, la S.C. TRIARI SRL, în perioada 2006-2010

250

85. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. PROSERV SRL, în perioada 2006-2010 252 86. Dinamica presiunii fiscale a S.C. PROSERV SRL, în perioada 2006-2010 253 87. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariaţi, a cifrei de afaceri şi a obligaţiilor

totale la bugetul de stat, ale S.C. PROSERV SRL, în perioada 2006-2010 253

88. Dinamica presiunii exercitate de impozitul pe venitul microîntreprinderii şi de TVA, la S.C. PROSERV SRL în perioada 2006-2010

254

89. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură, la S.C. PROSERV SRL, în perioada 2006-2010

255

90. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii a S.C. PROSESERV SRL, în perioada 2006-2010

256

42

LISTA FIGURILOR

Numărul figurii

TITLUL FIGURII Pag.

1. Structuri subordonate ANAF 28 2. Taxele de timbru reglementate în România 53 3. Principalele categorii de taxe parafiscale în bugetul de stat 55 4. Principalele categorii de taxe parafiscale în bugetele locale 56 5. Cotribuţiile sociale obligatorii după bugetul pe care-l alimentează 60

LISTA ANEXELOR

Numărul TITLUL ANEXEI Pag. 1. Percepţia corupţiei din România şi din ţările din Uniunea Europeană,

în perioada 2007-2010 301

2. Cotele de impunere a accizelor la ţigarete pentru ţările UE, în anul 2009 302 3. Cotele de impunere a accizelor la combustibili pentru ţările UE, în anul 2009 303 4. Nivelul presiunii exercitate de veniturile fiscale în UE, în perioada 2000-2009 304 5. Rata presiunii exercitate de impozitele directe în statele membre ale UE,

în perioada 2000-2009 305

6. Rata presiunii exercitată de impozitele pe profit în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009

306

7. Rata presiunii fiscale exercitată de impozitele pe venit în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009

307

8. Rata presiunii fiscale exercitată de impozitele indirecte în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009

308

9. Rata presiunii fiscale exercitată de TVA în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009

309

10.

Rata presiunii fiscale exercitată de accize în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009

310

11. Rata presiunii fiscale exercitată de taxele vamale în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009

311

12. Rata presiunii exercitată de contribuţiile sociale obligatorii în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009

312

13. Rata presiunii exercitată de contribuţiile sociale obligatorii ale angajatorilor în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009

313

14. Rata presiunii exercitată de contribuţiile sociale obligatorii ale angajaţilor în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009

314

15. Situaţia informativă a S.C. ELECTROPLAST S.A. 315 16. Situaţia informativă a S.C. ROMARI & S.A.S. SRL 316 17. Situaţia informativă a S.C. ANDANA PAN SRL 317 18. Situaţia informativă a S.C. TRIARI SRL 318 19. Situaţia informativă a S.C. PROSERV SRL 319

43

LISTA DE LUCRĂRI

I. CĂRŢI

1. Stanciu Leontin, Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Economie politică, volumul I,

Editura Alma Mater, Sibiu, 2006, 243 p., ISBN 973-632-271-8 (Vol. I ISBN 973-632-272-6)

2. Popa Gabriel, Stanciu Leontin, Contabilitate financiară – caiet de seminar, Editura

Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009, 129 p., ISBN 978-973-153-063-5

3. Stanciu Leontin (coordonator), Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Curs de economie

politică, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009, 203 p., ISBN

978-973-153-062-8

4. Pateşan Marioara, Ilie Sandina, Stoian Alexandru, Popa Ioan-Gabriel (coordonatori)

Strategiile didactice – mod de expresie a tehnologiei instruirii, Editura Academiei Forţelor

Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009, 180 p., ISBN 978-973-153-059-8

III. ARTICOLE

a) Articole publicate în reviste din ţară recunoscute de CNCSIS

1. Popa Gabriel, Consideraţii privind fiscalitatea în UE. Cauzele şi efectele reducerii

acesteia, Revista Academiei Forţelor Terestre, anul X, nr. 4(36), 2004, pp. 118-121, ISSN 1582-

6384

2. Popa Gabriel, Argumente pro şi contra cu privire la introducerea în România a

impozitului unic, Revista Academiei Forţelor Terestre, anul X, nr. 2(34), 2004, pp. 258-263,

ISSN 1582-6384

3. Popa Gabriel, Comunitatea economică europeană, Revista Academiei Forţelor

Terestre, anul X, nr. 2-3(30-31), 2003, pp. 216-221, ISSN 1582-6384

b) Articole publicate în reviste neclasificate CNCSIS

1. Popa Gabriel, Principiile impunerii şi importanţa respectării lor pentru fiscalitate,

Anuar Nr. 8, 2008-2009, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009,

pp. 89-92, ISSN 1583-7823

2. Popa Gabriel, Argumente pro şi contra cu privire la introducerea în România a

impozitului unic, Anuar Nr. 4, 2004-2005, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae

Bălcescu”, Sibiu, 2006, pp. 149-154, ISSN 1583-7823

44

3. Popa Gabriel, Coordonarea fiscală comună a ţărilor membre UE şi tendinţele actuale

ale reformei fiscale în UE, Anuar nr. 3, 2003-2004, Editura Academiei Forţelor Terestre

„Nicolae Bălcescu” Sibiu, 2004, pp. 146-156, ISSN 1583-7823

IV. COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

a) Lucrări apărute în proceedings-uri ale unor conferinţe ştiinţifice internaţionale

desfăşurate în ţară

1. Popa Ioan-Gabriel, Economic and Social Taxation Effects of in Romania – General

Consequences Causes, în volumul 5 – Economic Sciences al celei de-a XVI-a Conferinţe

internaţionale The Knowledge Based Organization, Land Forces Academy Publishing House,

2010, pp. 104-108, ISSN 1843-682X (ISI proceeding Thomson Reuters)

2. Popa Ioan-Gabriel, The Parafiscal Rate at macroeconomic Level – a Means of

Quantification of the parafiscal Pressure in Romania, în volumul 5 – Economic Sciences al celei

de-a XV-a Conferinţe internaţionale The Knowledge Based Organization, Land Forces Academy

Publishing House, 2009, pp. 75-79, ISSN 1843-6722, (ISI proceeding Thomson Reuters)

3. Popa Ioan Gabriel, Unique Tax-Utopia / Introducerea impozitului unic – utopie sau

nu, în volumul 5 – Economic Sciences al celei de-a XII-a Conferinţe internaţionale The

Knowledge Based Organization, Land Forces Academy Publishing House, 2007, pp. 122-128,

ISSN 1843-6722

4. Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Locul forţelor armate în cadrul economiei

naţionale, Conferinţa Economică Internaţională Binomul sărăcie-bogăţie şi integrarea României

în Uniunea Europeană, Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu,

2005, pp. 308-312, ISBN 973-739-101-2

5. Popa Gabriel, Consideraţii privind metodele de evaluare a materiei impozabile în

România, în volumul Conferinţei ştiinţifice cu participare internaţională Ştiinţa şi învăţământul

fundamente ale secolului al XXI-lea, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2004, pp. 167-175,

ISBN 973-7809-05-X; 973-7809-03-3

6. Popa Gabriel, Evaziunea fiscală frauduloasă – problemă actuală a fiscalităţii în

România, în volumul Conferinţei ştiinţifice cu participare internaţională Ştiinţa şi învăţământul

fundamente ale secolului al XXI-lea, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2004, pp. 176-182,

ISBN 973-7809-05-X; 973-7809-03-3

7. Popa Ioan-Gabriel, Iancu Dumitru, Coordonarea fiscală comună a ţărilor membre

ale UE şi tendinţele actuale ale reformei fiscale în UE, Conferinţa Economică Internaţională

45

România – exigenţe în procesul dezvoltării, din perspectiva integrării în anul 2007, Facultatea

de Ştiinţe Economice, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2004, ISBN 973-652-992-9

b) Comunicări ştiinţifice publicate în volumul unor manifestări ştiinţifice naţionale

1. Popa Gabriel-Ioan, Strategiile didactice – mod de expresie a tehnologiei instruirii la

disciplina contabilitate, în volumul Strategiile didactice – mod de expresie a tehnologiei

instruirii, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009, pp. 65-71, ISBN

978-973-153-059-8

2. Popa Gabriel, Măsurile pentru stimularea forţei de muncă în România, în volumul

Eficienţă şi calitate în învăţământul superior, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2004,

pp. 282-290, ISBN 973-7809-02-5 ISBN 973-8088-87-9

3. Popa Gabriel, Presiunea fiscală, problema actuală a fiscalităţii, în volumul Eficienţă

şi calitate în învăţământul superior, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2004, pp. 291-

300, ISBN 973-7809-02-5 ISBN 973-8088-87-9

4. Popa Ioan-Gabriel, Argumente pro şi contra cu privire la introducerea în România a

impozitului unic, Universitatea Româno-germană Sibiu, 2004, ISSN 1583-4271

5. Popa Gabriel, Forme şi reguli de evaluare a firmei, Editura Academiei Forţelor

Terestre, Sibiu, 2003, pp. 291-296, ISBN 973-8088-85-2

6. Popa Gabriel, Forme şi reguli de evaluare a firmei, Editura Academiei Forţelor

Terestre, Sibiu, 2003, pp. 297-301, ISBN 973-8088-85-2

V. ACTIVITATEA DE CERCETARE

a) Proiecte de cercetare pe bază de contract/granturi naţionale obţinute prin

competiţie

1. Cercetări teoretice şi experimentale privind leadershipul în organizaţia militară.

Modelarea pe structuri multinaţionale specifice NATO. Implicaţii de natură curriculară pentru

formarea resursei umane, membru, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu,

Contract grant nr. 809 aprobat de CNCSIS, 2004-2006

2. Războiul bazat pe reţea şi influenţa acestuia asupra integrării sprijinului logistic

acordat trupelor în operaţii multinaţionale. Sprijin logistic bazat pe reţea, membru,

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, 2006-2008

46

VI. ALTE REALIZĂRI

a) Comunicări prezentate la activităţi de perfecţionare a personalului didactic

1. Popa Ioan-Gabriel, Strategiile didactice – mod de expresie a tehnologiei instruirii în

domeniul ştiinţelor economice, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi psihopedagogică

a cadrelor didactice pentru anul universitar 2009-2010

2. Popa Ioan-Gabriel, Modalităţi de eficientizare a activităţilor didactice de seminar şi

aplicaţii practice desfăşurate cu studenţii militari, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică

şi psihopedagogică a cadrelor didactice pentru anul universitar 2006-2007

3. Popa Ioan-Gabriel, Folosirea în procesul învăţării a metodelor bazate pe dezbaterea

de grup, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi psihopedagogică a cadrelor didactice

pentru anul universitar 2006-2007

4. Popa Ioan-Gabriel, Soluţii de gestionare eficientă a situaţiilor conflictuale apărute pe

timpul desfăşurării activităţilor didactice, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi

psihopedagogică a cadrelor didactice pentru anul universitar 2005-2006

5. Merce Eugeniu, Popa Ioan-Gabriel, Metode şi tehnici de eficientizare a activităţilor

didactice de seminar şi aplicaţii, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi

psihopedagogică a cadrelor didactice pentru anul universitar 2005-2006

6. Merce Eugeniu, Popa Ioan-Gabriel, Relaţia cadru didactic-studenţi militari în

contextul prezentului instrucţional, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi

psihopedagogică a cadrelor didactice pentru anul universitar 2004-2005

b) Materiale didactice realizate

1. Popa Ioan-Gabriel, Contabilitatea bugetară, documentar, Cabinet Management

economico-financiar, 2006

2. Popa Ioan-Gabriel, Achiziţiile publice de bunuri la nivelul unităţilor militare,

documentar, Cabinet Management economico-financiar, 2006

3. Popa Ioan-Gabriel, Audit financiar-contabil la unităţile militare din Ministerul

Apărării Naţionale, documentar, Cabinet Management economico-financiar, 2006

4. Popa Ioan-Gabriel, Controlul financiar în Ministerul Apărării Naţionale, documentar,

Cabinet Management economico-financiar, 2006

5. Stanciu Leontin, Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Teste de autoevaluare la

economie (microeconomie), Cabinet Management economico-financiar, 2006

47

6. Stanciu Leontin, Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Teste de autoevaluare la

economie (macroeconomie), Cabinet Management economico-financiar, 2006

7. Popa Ioan-Gabriel, Contabilitate de gestiune – note de curs, uz intern, Cabinet

Management economico-financiar, 2005

8. Balteş Nicolae, Popa Ioan-Gabriel, Documentar necesar desfăşurării aplicaţiilor

practice la contabilitate financiară, Cabinet Management economico-financiar, 2005