universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi - usamv cluj … · vinurilor roŞii de calitate...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Ing. DANIELA MARIA HODOR (POPESCU)

PRETABILITATEA UNOR SOIURI DE STRUGURI

PENTRU OBŢINEREA VINURILOR ROŞII DE

CALITATE SUPERIOARĂ,

ÎN ZONA DE NORD - VEST A ROMÂNIEI

Rezumat al tezei de doctorat

SUITABILITY OF SOME GRAPE VARIETIES USED FOR

OBTAINING SUPERIOR QUALITY RED WINES,

CULTIVATED IN NORTH-WEST REGION OF ROMANIA

Summary of PhD Thesis

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. NASTASIA POP

CLUJ-NAPOCA

2011

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Către, ______________________________________

Vă rugăm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată

„PRETABILITATEA UNOR SOIURI DE STRUGURI PENTRU OBŢINEREA

VINURILOR ROŞII DE CALITATE SUPERIOARĂ, ÎN ZONA DE NORD-VEST A

ROMÂNIEI” elaborată de doamna inginer Daniela Maria HODOR (căs. POPESCU),

în vederea obţinerii titlului de doctor în domeniul „Horticultură”.

Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc la data de 16.12.2011 ora 1200

, în

Amfiteatrul Verde din clădirea Institutului Ştiinţele Vieţii al Universităţii de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:

Preşedinte:

Prof. univ. dr. Viorel MITRE – U.S.A.M.V. Cluj-Napoca;

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Nastasia POP - U.S.A.M.V. Cluj-Napoca;

Referenţi oficiali:

Prof. univ. dr. Aurel POPA – Universitatea din Craiova;

Conf. univ. dr. Daniela CICHI - Universitatea din Craiova;

Prof. univ. dr. Alin DOBREI – U.S.A.B. Timişoara.

Aprecierile, observaţiile şi sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi pe

adresa ŞCOLII DOCTORALE a USAMV Cluj-Napoca, sau pe adresele de mail:

[email protected]; [email protected].

Teza de doctorat este depusă la Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi

Medicină Veterinară Cluj-Napoca, unde poate fi consultată.

Doctorand, Conducător ştiinţific,

Ing. Daniela Maria HODOR (POPESCU) Prof. univ. dr. Nastasia POP

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................... 1

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ŞI CULTIVAREA SOIURILOR DE STRUGURI PENTRU

VINURI ROŞII................................................................................................................... 2

1.1. Cultivarea strugurilor pentru vinuri roşii în România .................................... 2

1.2. Podgoria Silvaniei, Centrul Viticol Răteşti – plaiul Beltiug........................... 2

CAPITOLUL II

CERCETĂRI PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI INFLUENŢA

ACESTORA ÎN CULTIVAREA VIŢEI DE VIE......................................................... 2

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND PRETABILITATEA

SOIURILOR DE STRUGURI PENTRU VINURI ROŞII........................................... 3

3.1. Cercetări privind maturarea creşterilor anuale................................................ 3

3.2. Cercetări privind viabilitatea mugurilor pe coardă.......................................... 4

3.3. Cercetări privind vigoarea butucilor................................................................ 4

3.4. Cercetări privind desfăşurarea fenofazelor...................................................... 4

3.5. Cercetări privind fertilitatea şi productivitatea................................................ 4

3.6. Cercetări privind producţia şi calitatea recoltei............................................... 5

3.7. Cercetări privind calitatea vinurilor................................................................. 5

3.8. Cercetări privind normarea încărcăturii de rod prin răritul strugurilor........... 5

CAPITOLUL IV

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR........................................................ 6

4.1. Motivaţia cercetării.......................................................................................... 6

4.2. Scopul şi obiectivele cercetărilor..................................................................... 6

CAPITOLUL V

MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE.......................................................... 7

5.1. Materialul biologic utilizat.............................................................................. 7

5.2. Metode de cercetare......................................................................................... 7

5.2.1. Organizarea experienţelor................................................................... 7

5.2.2. Determinarea momentului declanşării principalelor fenofaze ........... 8

5.2.3. Observaţii şi determinări privind vigoarea de creştere şi modul de

iernare a butucilor.............................................................................. 8

5.2.4. Observaţii şi determinări privind elementele de fertilitate şi

productivitate ..................................................................................... 9

5.2.5. Observaţii şi determinări privind producţia de struguri şi calitatea ... 9

5.2.6. Observaţii şi determinări privind gradul de atac cu mană................... 9

5.2.7. Observaţii şi determinări cu ajutorul analizelor chimice asupra

calităţii strugurilor şi a vinului........................................................... 9

5.2.8. Observaţii şi determinări privind calitatea vinului cu ajutorul

analizelor fizico-chimice.................................................................... 10

5.2.10. Metode statistico-matematice de prelucrare şi interpretare a

rezultatelor.......................................................................................... 10

CAPITOLUL VI

STUDIUL PRIVIND CADRUL NATURAL................................................................. 10

6.1. Caracterizarea ecosistemului din centrul viticol Răteşti – plaiul Beltiug......... 10

6.1.1. Cadrul geografic şi localizarea............................................................ 10

6.1.2. Studiul condiţiilor climatice................................................................ 11

6.1.2.1. Regimul termic..................................................................... 11

6.1.2.2. Regimul pluviometric şi umiditatea aerului......................... 11

6.1.2.3. Insolaţia................................................................................ 11

6.1.3. Relieful şi solul................................................................................... 12

6.2. Determinarea indicatorilor ecologici cu caracter sintetic................................ 12

CAPITOLUL VII

REZULTATE ŞI DISCUŢII........................................................................................... 13

7.1. Influenţa răritului strugurilor asupra vigorii de creştere a butucilor............... 13

7.1.1. Lungimea şi diametrul coardelor........................................................ 13

7.1.2. Greutatea lemnului eliminat la tăiere.................................................. 14

7.2. Influenţa răritului strugurilor asupra modului de iernare a butucilor.............. 15

7.2.1. Gradul de maturare a coardelor........................................................... 15

7.2.2. Viabilitatea mugurilor......................................................................... 16

7.3. Desfăşurarea principalelor faze de vegetaţie................................................... 16

7.4. Influenţa răritului strugurilor asupra fertilităţii şi productivităţii.................... 18

7.5. Influenţa răritului strugurilor asupra producţiei de struguri............................ 22

7.5.1. Numărul de struguri pe butuc.............................................................. 22

7.5.2. Producţia de struguri........................................................................... 22

7.6. Influenţa răritului strugurilor asupra calităţii .................................................. 24

7.6.1. Conţinutul în zaharuri......................................................................... 24

7.6.2. Aciditatea totală a mustului................................................................. 26

7.6.3. Masa a 100 boabe................................................................................ 28

7.6.4. Analiza structurii mecanice a strugurilor............................................ 28

7.6.5. Indicii uvologici ai strugurilor............................................................ 30

7.7. Influenţa răritului strugurilor asupra gradului de atac cu mană...................... 32

7.8. Relaţia dintre cantitatea şi calitatea producţiei................................................ 33

7.8.1. Relaţia dintre producţie şi numărul strugurilor pe butuc.................... 33

7.8.2. Relaţia dintre numărul strugurilor pe butuc şi cantitatea de zahăr

acumulată........................................................................................... 34

7.9. Determinarea calităţii strugurilor prin analize biochimice ............................... 34

7.9.1. Conţinutul în polifenoli totali............................................................. 34

7.9.2. Conţinutul în compuşi fenolici........................................................... 35

7.9.3. Determinarea capacităţii antioxidante................................................ 36

7.10. Determinarea calităţii vinurilor..................................................................... 36

7.10.1. Determinarea calităţii vinurilor prin analize fizico-chimice............. 36

7.10.1.1. Conţinutul în alcool al vinurilor........................................ 37

7.10.1.2. Conţinutul în aciditate totală............................................. 37

7.10.1.3. Conţinutul în extract sec nereducător................................ 38

7.10.1.4. Aprecierea organoleptică................................................... 39

7.10.2. Determinarea calităţii vinurilor prin analize biochimice.................. 39

7.10.2.1. Conţinutul în polifenoli totali............................................. 39

7.10.2.2. Conţinutul în antociani totali............................................. 40

7.10.2.3. Conţinutul în compuşi fenolici........................................... 40

7.10.2.4. Determinarea capacităţii antioxidante.............................. 41

CAPITOLUL VIII

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI................................................................................ 42

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................. 47

1

INTRODUCERE

În ultimii ani, deşi consumul de vin pe cap de locuitor nu a crescut, s-a

constatat o creştere a vânzărilor de vinuri roşii de calitate în detrimentul vinurilor

albe, consumatorii preferându-le pe acestea, prin conştientizarea valorii lor

alimentare şi terapeutice. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, s-au

acordat fonduri prin programele special destinate dezvoltării zonelor viticole, şi de

aceea, extinderea suprafeţelor cultivate cu soiuri pentru vinuri roşii de calitate se

încadrează în tendinţa de dezvoltare a viticulturii în România, în concordanţă cu

creşterea competitivităţii atât pe plan naţional cât şi internaţional.

Prin acest studiu s-a urmărit pretabilitatea şi comportarea agrobiologică a

unor soiuri de struguri pentru vinuri roşii de calitate superioară (Merlot, Pinot noir,

Burgund mare, Syrah şi Cabernet Sauvignon), în condiţii de agrotehnică diferită

(normarea încărcăturii de rod prin lucrarea de rărit al strugurilor şi fără efectuarea

acestei lucrări), în centrul viticol Răteşti – plaiul Beltiug, areal de cultură în care se

recomandă a se planta soiuri de viţă de vie pentru vinuri albe de consum curent şi

de calitate. De asemenea schimbările climatice din ultima perioadă, care au dus la

modificarea indicilor folosiţi în stabilirea vocaţiei centrelor viticole aflate la limita

de cultură a viţei de vie, ne-a determinat să studiem condiţiile ecoclimatice din

acest areal de cultură, în vederea promovării şi recomandării pentru răspândirea în

cultură a acestor soiuri.

În primul rând doresc să aduc mulţumirile mele şi întreaga recunoştinţă

coordonatoarei mele, Prof. dr. NASTASIA POP, pentru sprijinul şi îndrumarea

competentă acordată pe tot parcursul realizării acestei lucrări, pentru răbdarea de

care a dat dovadă şi pentru încrederea acordată, fără de care această teză nu ar fi

putut fi realizată.

Doresc, de asemenea, să exprim mulţumirile şi recunoştinţa mea pentru tot

sprijinul acordat d-lui JOHANN BRUTLER, proprietarul plantaţiei unde au fost

amplasate experienţele aferente tezei de doctorat.

Gândurile mele de recunoştinţă se îndreaptă şi către doamnele Cercetător

ştiinţific chim. dr. MARIA ILIESCU şi biolog MARIANA FARAGO, de la

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, dar şi

către colectivul disciplinei de Chimie şi Biochimie Agro-Alimentară condus de

Prof. dr. CARMEN SOCACIU, pentru ajutorul acordat în realizarea determinărilor

biochimice.

Mulţumiri şi un gând bun adresez familiei mele care mi-a fost alături, m-a

susţinut şi m-a încurajat pe toată perioada realizării acestei teze de doctorat.

În final, tuturor celor care m-au sprijinit într-un fel sau altul în această

perioadă, le mulţumesc.

Prezenta Teză de doctorat este structurată pe 8 capitole, cuprinzând 282

pagini, având în componenţă 47 tabele, 87 figuri precum şi 183 referinţe

bibliografice naţionale şi internaţionale.

Autoarea

2

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ŞI CULTIVAREA SOIURILOR DE STRUGURI

PENTRU VINURI ROŞII

1.1. CULTIVAREA STRUGURILOR PENTRU VINURI ROŞII ÎN

ROMÂNIA

Producţia de struguri pentru vin este compusă din struguri pentru vinuri albe

în proporţie de 70% şi de struguri pentru vinuri roşii în proporţie de 30%. În

România, din totalul soiurilor admise în cultură pentru vinuri albe şi roşii,

sortimentul pentru vinuri roşii este alcătuit, în principal, din soiurile Merlot (8,5%),

Băbească neagră (6,2%), Cabernet Sauvignon (3,5%), Fetească neagră (0,4%)

(ROTARU, 2009).

1.2. PODGORIA SILVANIEI, CENTRUL VITICOL RĂTEŞTI –

PLAIUL BELTIUG

În zona satului Beltiug, viile au fost plantate încă din secolul XVIII de către

contele Sándor Károlyi (1831–1906). După atacul de filoxeră din secolul următor,

şvabii au adus şi cultivat soiuri din Franţa, regiunea Bourgogne, menţinute până în

prezent.

Conform unui articol online al presei locale sătmărene, INFORMAŢIA

ZILEI, în 2009, suprafeţele viticole însumau aproximativ 500 de hectare. Viţă de

vie cultivă atât persoanele fizice, cât şi asociaţiile agricole existente aici. Suprafaţa

cea mai mare însă o lucrează persoanele fizice. Se cultivă atât viţă nobilă, cât şi

hibridă. Plantaţiile mai noi au soiuri de viţă nobilă precum Fetească, Riesling,

Merlot.

CAPITOLUL II

CERCETĂRI PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI

INFLUENŢA ACESTORA ÎN CULTIVAREA VIŢEI DE VIE

Încălzirea globală a climatului a produs multe dereglări în ecosistemele

viticole, soiurile de viţă de vie fiind nevoite să-şi modifice desfăşurarea ciclului

anual de vegetaţie, cu consecinţe de cele mai multe ori negative pentru calitatea şi

cantitatea producţiei de struguri, inclusiv asupra vinurilor rezultate. Însă această

încălzire globală ar putea avea o influenţă remarcabilă asupra podgoriilor

producătoare de vinuri de înaltă calitate aflate la limita cultivării viţei de vie.

Pentru podgoriile nordice, această încălzire va fi una benefică, pe când pentru cele

3

sudice aceasta va fi dezavantajoasă datorită climatului prea cald (KENNY şi

HARRISON, 1992).

Deja s-au observat efecte negative ale schimbării climatice la unele podgorii

de pe Glob, precum: coacere mai timpurie a strugurilor, pierderea acidităţii prin

respiraţie şi o acumulare mai mare de zahăr. De asemenea, dacă recoltarea are loc

mai devreme decât de obicei (august sau septembrie în loc de octombrie în

emisfera nordică), iar recolta nu este irigată, vor rezulta struguri deshidrataţi

(JONES şi colab., 2005).

Dat fiind faptul că încălzirea globală afectează desfăşurarea normală a

fenofazelor viţei de vie atât la nivel continental cât şi la nivel regional, este

necesară o reevaluare a utilizării terenurilor în aceste zone pe baza unui studiu

pedo-climatic detaliat, precum şi aplicarea unei strategii viticole viabile în faţa

schimbărilor climatice viitoare.

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND

PRETABILITATEA SOIURILOR DE STRUGURI PENTRU

VINURI ROŞII

3.1. CERCETĂRI PRIVIND MATURAREA CREŞTERILOR

ANUALE

Dintre hidraţii de carbon, amidonul este cea mai importantă substanţă de

rezervă din coarde, iar în funcţie de procentul în care se găseşte în coarde, la

sfârşitul perioadei de vegetaţie, influenţează rezistenţa plantei în condiţiile

temperaturilor scăzute din timpul iernii. De asemenea, cantitatea de amidon din

coarde este influenţată de perioada de maturare a lăstarilor. Cu cât maturarea se

face mai bine, cu atât rezervele de substanţe acumulate sunt mai mari (DEJEU,

2004).

Pe perioada iernii concentraţiile de amidon încep să scadă, iar concentraţia

de zaharuri începe să crească. Aceste modificări sunt asociate cu dezvoltarea

rezistenţei la ger a viţei de vie. Pe perioada iernii amidonul se sintetizează crescând

astfel concentraţia de zaharuri din coarde, acestea fiind utilizate ca o barieră

împotriva vătămărilor provocate de temperaturile scăzute. Spre sfârşitul iernii are

loc o conversie inversă a hidraţilor de carbon, prin urmare, creşte concentraţia de

amidon, iar cea de zaharuri scade (BENNETT, 2002).

3.2. CERCETĂRI PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR PE

COARDĂ

4

Testarea viabilităţii şi fertilităţii mugurilor de iarnă la viţa de vie, în vederea

aplicării tăierii în uscat se face începând cu luna februarie. Rezultatele ajută la

determinarea şi calcularea rezervei numărului de ochi de iarnă pentru butucul şi

hectarul de viţă de vie, corespunzător vigorii şi vârstei plantaţiei, condiţiilor de

mediu, însuşirilor soiurilor, pentru fundamentarea raportului între cantitatea şi

calitatea recoltei (DEJEU, 2004).

Mugurii viţei de vie îşi pierd viabilitatea când temperatura din timpul iernii

coboară sub -20...-22°C la soiurile pentru vin şi sub -18...-20°C la cele pentru masă

(DUMITRIU, 2008).

3.3. CERCETĂRI PRIVIND VIGOAREA BUTUCILOR

Producţia şi vigoarea butucilor alcătuiesc o unitate în care laturile sunt

corelate pozitiv. Întotdeauna unui butuc viguros i se rezervă o încărcătură mai

mare, iar aceasta presupune la acelaşi soi şi o producţie mai mare. Trebuie ţinut

cont şi de faptul că producţia nu creşte continuu cu sporirea sarcinii, ci până la un

anumit nivel, dincolo de care începe să scadă (POPA şi BOBELEAC, 1970).

Prin efectuarea tăierilor în uscat se urmăreşte menţinerea formei date

butucului în primii ani de la plantare, menţinerea producţiei la un nivel constant,

conservarea potenţialului de producţie şi eliminarea posibilităţilor de apariţie a

alternanţei de rodire. De asemenea, se urmăreşte asigurarea elementelor de rod

necesare realizării producţiei de struguri în anul în curs, lemn de rod pentru recolta

anului următor, cu asigurarea longevităţii butucilor (DEJEU, 2004).

3.4. CERCETĂRI PRIVIND DESFĂŞURAREA FENOFAZELOR

Perioada de vegetaţie începe cu apariţia primei picături de sevă şi se termină

cu căderea ultimelor frunze de pe butuc (POP, 2010). Începutul plânsului, durata şi

intensitatea lui depind de temperatura şi umiditatea solului, de specie sau soiul de

viţă de vie şi de condiţiile de mediu. Plânsul începe atunci când, la adâncimea de

0,5 m temperatura este de 9ºC pentru viţa europeană şi 4,5-5,2ºC, pentru viţa

americană (DUMITRIU, 2008).

3.5. CERCETĂRI PRIVIND FERTILITATEA ŞI

PRODUCTIVITATEA

Fertilitatea reprezintă însuşirea de a forma, an de an, organe de fructificare

ca bază iniţială de realizare a recoltei de struguri, şi poate fi apreciată sub două

aspecte: fertilitate potenţială şi fertilitate reală, iar pentru a aprecia gradul de

fertilitate a unui soi se calculează coeficientul de fertilitate: absolut şi relativ, iar

productivitatea reprezintă însuşirea plantei de a forma struguri şi de a-i menţine pe

butuc în condiţii normale de mediu, până la maturitatea deplină (DUMITRIU,

2008).

5

Fructificarea viţei de vie parcurge mai multe faze fiziologice reprezentate

prin inducţia florală, diferenţierea intramugurală şi extramugurală, creşterea

inflorescenţelor, înflorirea, polenizarea şi fecundarea, pârga şi coacerea.

Desfăşurarea normală a acestor procese depinde de nivelul procentului de lăstari ce

apar pe butuc (IUORAŞ, 1985).

3.6. CERCETĂRI PRIVIND PRODUCŢIA ŞI CALITATEA

RECOLTEI

Pentru determinarea calităţii strugurilor de vin se au în vedere cu prioritate

criterii biochimice, respectiv conţinutul mustului în zahăr şi aciditate, la care se

mai adaugă conţinutul în substanţe antocianice pentru vinuri roşii şi substanţe

odorante pentru vinurile aromate (OPREA, 2001).

Descrierea şi caracterizarea soiurilor de struguri pentru vinuri roşii au un rol

important în viticultură şi oenologie. Diverse metode sunt implicate, inclusiv

analiza de metaboliţi secundari, cum ar fi antociani (pentru struguri roşii), compuşi

aromatici şi taninuri (BAYONOVE şi colab., 1998, MATTIVI şi colab., 2009).

Chiar dacă concentraţiile acestor componente din struguri pot fi afectate de

condiţiile de mediu şi de tehnologia de cultură aplicată (JACKSON şi LOMBARD,

1993), raporturile dintre componentele antociani şi arome sunt controlate de

genotip.

3.7. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA VINURILOR

Vinurile de calitate superioară (VS) sunt cele care au tăria alcoolică

dobândită minimă de 10 % vol., aciditatea totală minimă exprimată în acid tartric

4,5 g/l, extract sec nereducător 19 g/l. Vinurile cu denumire de origine controlată

(DOC) sunt cele care întrunesc condiţiile de calitate: tăria alcoolică dobândită

minimă de 11 % vol., aciditatea totală exprimată în acid tartric 4,5 g/l, extract sec

nereducător minim 21 g/l, iar comercializarea acestor vinuri se face prin

specificarea denumirii de origine (podgorie, centrul viticol, plaiul viticol) şi soiul

sau sortimentul de soiuri din care provin (IUORAŞ, 1994; ŢÂRDEA şi colab.,

2000; POMOHACI şi colab., 2005; PATIC, 2006).

3.8. CERCETĂRI PRIVIND NORMAREA ÎNCĂRCĂTURII DE ROD

PRIN RĂRITUL STRUGURILOR

Lucrarea de rărit al strugurilor (ciorchinilor) se execută după creşterea

bobului, iar prin această lucrare, la fel ca şi în cazul răritului inflorescenţei, se

definitivează încărcătura de rod pe fiecare butuc în parte printr-un număr de

struguri corespunzător potenţialului natural specific fiecărui butuc în parte (POP,

2010).

6

Această lucrare se practică frecvent la soiurile de struguri pentru masă însă

mai nou se practică şi la soiurile de struguri pentru vin deoarece aplicarea lucrării

de rărit asupra strugurilor ajută la reglarea producţiei şi duce la îmbunătăţirea

calităţii strugurilor (PETRIE şi CLINGELEFFER, 2006), în special a aromelor şi a

antocianilor din pieliţele strugurilor.

CAPITOLUL IV

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

4.1. MOTIVAŢIA CERCETĂRII

Motivaţia care a stat la baza acestui studiu, pe lângă urmărirea efectelor

produse de schimbările climatice, mai ales asupra podgoriilor aflate la limita

nordică de cultură, a fost şi faptul că, odată cu intrarea României în Uniunea

Europeană, s-au acordat fonduri destinate dezvoltării zonelor viticole, în special a

extinderii suprafeţelor cultivate cu soiuri pentru vinuri roşii de calitate. De

asemenea, cercetările din cadrul tezei au pornit de la premisa că producătorii mici

şi mijlocii, cum este în cazul de faţă, se pot afirma pe piaţa vinului doar prin

producerea şi comercializarea de vinuri de calitate chiar dacă aceasta presupune

costuri puţin mai ridicate.

4.2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Scopul cercetărilor, a constat în urmărirea influenţei normării încărcăturii de

rod prin lucrarea în verde specială de rărit al strugurilor la soiurile pentru vinuri

roşii de calitate, cultivate într-un areal situat la limita nordică de cultură a viţei de

vie, în relaţie cu condiţiile ecoclimatice, pentru a demonstra pretabilitatea acestor

soiuri pentru arealul studiat, dar şi pentru a le recomanda să fie extinse şi în alte

podgorii din Transilvania, cu condiţii de microclimat asemănătoare.

De asemenea, studierea condiţiilor ecoclimatice şi a comportării soiurilor

pentru vinuri roşii poate oferi o şansă de relansare a centrului viticol Răteşti-

Beltiug, centru de veche tradiţie în cultivarea viţei de vie, aflat în declin în ultimele

decenii.

Obiectivele prin care s-a urmărit realizarea scopului propus au fost

următoarele: caracterizarea condiţiilor naturale din zona unde s-a desfăşurat

experienţa şi încadrarea acesteia din punct de vedere geografic; evaluarea

condiţiilor climatice care atestă vocaţia ecologică şi oenologică a centrului viticol

Răteşti - plaiul Beltiug pentru soiuri de struguri pentru vinuri roşii, din anii

experimentali 2009-2010; urmărirea desfăşurării fenofazelor în funcţie de

condiţiile climatice din centrul viticol Răteşti - plaiul Beltiug; determinarea

influenţei normării încărcăturii de rod prin rărirea strugurilor asupra butucilor de

7

viţă de vie în perioada de repaus (gradul de maturare a coardelor şi viabilitatea

mugurilor); determinarea influenţei normării încărcăturii de rod prin rărirea

strugurilor asupra vigorii de creştere (greutatea lemnului eliminat la tăiere,

lungimea şi diametrul coardelor); determinarea influenţei normării încărcăturii de

rod prin rărirea strugurilor asupra elementelor de fertilitate şi productivitate;

determinarea influenţei normării încărcăturii de rod prin rărirea strugurilor asupra

calităţii şi producţiei de struguri şi vin; stabilirea caracteristicilor fizico-chimice ale

vinurilor roşii obţinute din soiurile studiate.

CAPITOLUL V

MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE

5.1. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT

În cadrul cercetărilor au fost luate în studiu cinci soiuri de struguri pentru

vinuri roşii de calitate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Syrah şi Burgund

mare. Soiurile au fost altoite pe portaltoiul Selecţia Oppenheim 4 (SO-4).

5.2. METODE DE CERCETARE

Experienţele care au stat la baza prezentei teze de doctorat au fost organizate

în anii 2009 şi 2010, în plantaţia de viţă de vie a societăţii SC WEINGUT

BRUTLER & LIEB SRL.

Plantaţiile cu cele cinci soiuri de viţă de vie folosite în experienţă (Cabernet

Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Syrah şi Burgund mare) au fost înfiinţate în anul

1999, cu distanţe de plantare de 2,0 m între rânduri şi 1,0 m între plante pe rând,

obţinându-se o densitate de 5000 butuci/ha.

Forma de conducere este Guyot pe tulpină iar sistemul de tăiere practicat

este mixt, în cep de 2-3 ochi şi o coardă de 10-12 ochi, încărcătura de rod fiind de

12-15 ochi/butuc, respectiv 6-8 ochi/m2. Această încărcătură de rod se practică în

vederea obţinerii calităţii în detrimentul cantităţii.

5.2.1. Organizarea experienţei

Experienţele aferente tezei de doctorat s-au desfăşurat în cadrul unei serii de

experienţe, pe parcursul a doi ani 2009-2010. Seriile de experienţe au fost

amplasate pe parcele aferente fiecărui soi luat în studiu, acestea fiind relativ

apropiate unele de celelalte, beneficiind de aceleaşi condiţii de mediu.

Schema experimentală este aşezată în blocuri cu două variante pe trei

repetiţii, fiecare repetiţie cuprinzând 12 butuci:

8

- varianta V1 – normarea încărcăturii de rod prin lucrarea de rărit în

proporţie de 30% a strugurilor;

- varianta V2 – fără efectuarea lucrării de rărit a strugurilor.

În mod concret, aşezarea experienţelor bifactoriale pentru fiecare an

experimental a fost identică.

Factorul A – soiul - a1: Pinot noir

- a2: Burgund mare

- a3: Merlot

- a4: Syrah

- a5: Cabernet Sauvignon

Factorul B – normarea încărcăturii de rod - b1: prin răritul strugurilor (30%)

- b2: fără răritul strugurilor

5.2.2. Determinarea momentului declanşării diferitelor fenofaze

Momentul declanşării diferitelor fenofaze a fost urmărit prin deplasări în

plantaţia unde a fost organizată experienţa şi notarea pentru fiecare soi în parte a

datei când fenofaza respectivă s-a declanşat. Observaţiile şi determinările s-au

făcut pe câte 36 butuci din fiecare soi.

5.2.3. Observaţii şi determinări privind vigoarea de creştere şi modul de

iernare a butucilor

Greutatea lemnului eliminat la tăierea în uscat s-a realizat pentru a se putea

stabili valoarea medie a cantităţii de lemn care se elimină prin tăiere. A fost

cântărit lemnul anual şi multianual eliminat la tăiere de la un număr de 5 butuci pe

repetiţie pentru fiecare dintre soiurile studiate.

Lungimea şi diametrul creşterilor maturate ale lăstarilor s-a realizat la

încheierea perioadei de vegetaţie, după căderea frunzelor, acest indicator servind la

stabilirea vigorii fiecăruia dintre soiurile luate în studiu. Pentru fiecare soi s-au

măsurat creşterile anuale de pe 5 butuci / repetiţie, stabilindu-se lungimea de

creştere şi diametrul acestora.

Gradul de maturare a coardelor prin determinarea cantităţii de hidraţi de

carbon din coarde. S-a determinat chimic prin metoda reactivului antronă

(CĂLUGĂR şi colab., 2010). Pentru aceasta s-au recoltat câte 10 coarde din

diferite părţi ale butucului din fiecare variantă pentru fiecare soi în parte.

Controlul viabilităţii mugurilor prin metoda secţionării longitudinale a

acestora şi examinarea vizuală: dacă culoarea secţiunii este verde deschis cu luciu

înseamnă că ochiul este viabil iar dacă secţiunea prezintă o culoare cafenie închisă

înseamnă că este mort.

9

5.2.4. Observaţii şi determinări privind elementele de fertilitate şi

productivitate

Fertilitatea lăstarilor s-a determinat după înflorit, prin numărarea

inflorescenţelor, lăstarilor totali şi fertili, iar prin formule de calcul s-au determinat

coeficienţii de fertilitate absolut şi relativ.

Productivitatea soiurilor s-a determinat la maturitatea deplină a strugurilor,

când aceştia ajung la greutatea maximă, iar evaluarea productivităţii s-a făcut cu

ajutorul indicilor de productivitate absolut şi relativ.

Greutatea medie a strugurilor la maturitatea deplină a fost determinată prin

cântărirea a 50 de struguri / repetiţie (BUNEA, 2010) şi a fost exprimată în g.

5.2.5. Observaţii şi determinări privind producţia de struguri şi

calitatea

Producţia de struguri s-a determinat la recoltare, stabilindu-se producţia

medie pe butuc. Producţia medie pe butuc (kg/butuc) s-a calculat pe baza

numărului de struguri pe butuc şi greutatea medie a strugurilor, pentru fiecare

variantă analizată şi soi.

Conţinutul în zahar (g/l) – metoda refractometrică.

Aciditatea totală (g/l H2S04) – metoda titrimetrică.

5.2.6. Observaţii şi determinări privind gradul de atac cu mană

Gradul de atac cu mană s-a determinat pe baza frecvenţei (F%) şi a

intensităţii (I%) gradului de atac, exprimat prin formula: GA% = (F% x I%)/100.

5.2.7. Observaţii şi determinări cu ajutorul analizelor chimice asupra

calităţii strugurilor şi a vinului

Determinarea conţinutului în antociani totali din struguri şi din vin -metoda

spectrofotometrică.

Dozarea polifenolilor totali din struguri, must şi vin - metoda Folin-

Ciocâlteu).

Separarea compuşilor fenolici din struguri şi din vin folosind cromatografia

lichidă de înaltă performanţă (HPLC).

Determinarea capacităţii antioxidante a strugurilor şi a vinului - metoda

DPPH.

10

5.2.8. Observaţii şi determinări privind calitatea vinului cu ajutorul

analizelor fizico-chimice

Concentraţia alcoolică (% vol.) a fost determinată cu ajutorul metodei prin

distilarea simplă şi determinarea concentraţiei alcoolice cu ajutorul picnometrului

conform STAS 6182/6-70.

Aciditatea totală a vinului s-a determinat prin metoda titrimetrică, conform

STAS 6182-1:2008.

Aciditatea volatilă a vinului s-a determinat conform STAS 6182-2:2008.

Determinarea acidităţii volatile a vinului se face prin titrarea acizilor volatili

separaţi din vin prin antrenarea cu vapori de apă şi rectificarea vaporilor.

Extractul sec total s-a determinat conform STAS 6182/9-80, prin metoda

directă, care constă în evaporarea unui volum de vin (50 ml) pe baia de apă.

Extractul sec nereducător reprezintă diferenţa dintre extractul total şi totalul

zaharurilor.

Zaharurile totale s-au determinat conform STAS 6182/17-81 iar zaharurile

reducătoare conform STAS 6182-18:2009.

Dioxidul de sulf (SO2) liber şi total s-au determinat prin metoda iodometrică,

conform STAS 6182/13:2009.

5.2.9. Metode statistico-matematice de prelucrare şi interpretare a

rezultatelor

Interpretarea statistică a rezultatelor seriilor de experienţe bifactoriale, s-a

făcut cu ajutorul testului Duncan (ARDELEAN şi colab., 2007), pentru o mai bună

interpretare şi pentru că nici o variantă nu poate fi considerată în mod obiectiv ca

martor de referinţă, fiind necesar să se compare variantele între ele, fiecare cu

fiecare.

De asemenea, pentru stabilirea unor legături dintre două variabile s-a

calculat coeficientul de corelaţie (r). Acest coeficient exprimă intensitatea legăturii

dintre cele două variabile analizate.

CAPITOLUL VI

STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL

6.1. CARACTERIZAREA ECOSISTEMULUI DIN CENTRUL

VITICOL RĂTEŞTI – PLAIUL BELTIUG

6.1.1. Cadrul geografic şi localizarea

Centrul viticol Beltiug - Răteşti face parte din Podgoria Silvaniei, podgorie

ce prin poziţia sa, latitudinea nordică între 47º05' şi 47º35', este printre cele mai

nordice podgorii din România (COTEA, 2003).

11

Plantaţia viticolă în cadrul căreia se desfăşoară experienţele este amplasată

în comuna sătmareană Beltiug, comună situată în partea de sud a judeţului Satu

Mare, la 35 km de municipiul Satu Mare, centrul administrativ şi politic al

judeţului, şi este străbătută de drumul naţional E81.

6.1.2. Studiul condiţiilor climatice

6.1.2.1. Regimul termic

Temperatura medie multianuală pentru centrul viticol Răteşti, în perioada

1901-1999, a fost de 9,7°C, cu o amplitudine de 23,2°C. În intervalul 2000-2008,

temperatura medie anuală a crescut având valoarea medie de 11,3°C, iar în

perioada în care s-au efectuat experienţele (2009-2010) a avut o valoare medie de

10,5°C.

Comparând cei doi ani experimentali (2009, 2010) din punct de vedere al

temperaturii medii lunare a aerului dar şi din punct de vedere al temperaturii medii

anuale, s-a observat că în anul 2010, temperaturile medii (atât cele lunare cât şi cea

anuală) sunt mai scăzute decât cele înregistrate în 2009. Astfel, luna cea mai caldă

a anului, iulie, a înregistrat în 2009 o temperatura medie de 23,3°C iar în iulie 2010

s-a înregistrat temperatura medie de doar 21,7°C, cu 1,6°C mai puţin. Luna august

a înregistrat o valoare medie a temperaturii de 22,3°C (2009) şi 21,3°C (2010).

În cei doi ani experimentali (2009-2010) nu s-au înregistrat temperaturi

maxime şi minime absolute care să pună în pericol buna desfăşurare a proceselor

fiziologice ale viţei de vie.

6.1.2.2. Regimul pluviometric şi umiditatea aerului

Pe parcursul perioadei de cercetare, cantitatea de precipitaţii căzută a fost de

708,6 mm în anul 2009 şi de 1031,2 în anul 2010, precipitaţiile fiind foarte

neuniform distribuite în cele 12 luni. Caracterizând cei doi ani experimentali anul

2009 este un an normal, din punct de vedere al precipitaţiilor căzute, iar anul 2010

este unul excesiv de ploios.

În condiţiile anilor experimentali umiditatea relativă a aerului s-a încadrat

între limitele de 60-80 % (în 2009 – 62,7 % şi în 2010 – 77,2 %), astfel procesele

de creştere şi fructificare se desfăşoară în condiţii optime.

6.1.2.3. Insolaţia

În anul 2009, în arealul viticol Beltiug s-a înregistrat o insolaţie reală de

1751,5 ore, iar în anul 2010 o insolaţie reală de 1413,6 ore. Ţinând cont că

necesarul de ore de strălucire ale soarelui este cuprins între 1200-1600 ore, se

constată că necesarul de ore de strălucire a soarelui, pentru cei doi ani

experimentali, a fost acoperit.

12

6.1.3. Relieful şi solul

În arealul viticol Beltiug, se regăsesc altitudini ale reliefului de până la 140-

160 m, cu denivelări puţine şi cu pantă de până la 15%. Pantele au expoziţie

sudică, astfel se încălzesc mai repede şi mai puternic iar viţa de vie este expusă mai

puţin la acţiuni negative precum geruri şi îngheţuri iar bolile micotice se dezvoltă

mai puţin. Se regăsesc şi plantaţii de viţa de vie pe pantă cu expoziţie SV şi SE

(SZENTESI, 2002).

Solurile reprezentative ce se regăsesc în judeţul Satu Mare, respectiv în

Centrul viticol Răteşti sunt cele din clasa luvisoluri, respectiv luvosol (solurile

brune luvice) însoţite sau înlocuite pe versanţi de regosoluri şi rar, erodosoluri.

6.2. DETERMINAREA INDICATORILOR ECOLOGICI CU CARACTER

SINTETIC

Indicele heliotermic real (IHr), propus de Pierre Huglin, pune în evidenţă

interacţiunea dintre lumină şi temperatură.

Valoarea IHr2009-2010 de 2,65 este o valoare ridicată, ce se încadrează în

limitele specifice podgoriilor din ţara noastră (1,35-2,70), spre limita superioară,

ceea ce exprimă favorabiliate pentru cultivarea în acest areal a soiurilor de struguri

pentru vinuri roşii.

Indicele bioclimatic viticol (I.B.V.) exprimă interacţiunea dintre

temperatură, lumină şi umiditate.

Caracterizând arealul viticol Beltiug din punct de vedere al indicelui

bioclimatic viticol care a înregistrat valori de 6,36 pentru perioada 2000-2008 şi de

5,43 pentru perioada 2009-2010, valori specifice zonei nord-carpatice chiar

superioare, putem spune că perioada de producţie 2009-2010 a fost bogată în

resurse hidrice obţinându-se producţii mari de struguri, şi de calitate.

Indicele aptitudinii oenoclimatice (IAOe) formulat de Şt. Teodorescu

(1978) este utilizat pentru stabilirea gradului de favorabilitate climatică de care

dispune o regiune pentru a sintetiza antociani în struguri, în general de producere a

vinurilor roşii (POP, 2003).

Valoarea IAOe2009-2010 de 4230 este o valoare care vine să confirme o

favorabilitate mijlocie pentru aceste soiuri.

13

CAPITOLUL VII

REZULTATE ŞI DISCUŢII

7.1. INFLUENŢA RĂRITULUI ASUPRA VIGORII DE CREŞTERE A

BUTUCILOR

7.1.1. Lungimea şi diametrul coardelor

La soiurile studiate, atât la varianta la care s-a efectuat lucrarea de normare a

încărcăturii de rod prin rărire cât şi la cea fără rărire, s-a urmărit vigoarea butucilor

înainte de intrarea în perioada de repaus, analizându-se lungimea medie a coardelor

(m), lungimea totală pe butuc (m) şi diametrul acestora (mm) (Tabel 7.1.). Tabel 7.1. / Table 7.1.

Lungimea (m) şi diametrul (mm) coardelor, în funcţie de normarea încărcăturii de rod

prin rărirea strugurilor, media 2009-2010

The length (m) and diameter (mm) of dry shoots according to the setting

harvest level, mean 2009-2010

Soiul

Variety

Numărul mediu

coarde/butuc

Average No of dry

shoots/vine block

Diametrul

coardelor/butuc

Diameter of dry

shoots/vine block

(mm)

Lungimea totală a

coardelor/butuc

Total length of dry

shoots/vine block

(m)

Lungimea medie a

coardelor/butuc

Average length of

dry shoots/vine

block

(m)

Rărit

Thinning

Fără

rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără

rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără

rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără

rărit

Without

thinning

Pinot noir 13 12 5,9 6,1 11,3 11,2 0,9 0,9

Burgund

mare 12 13 8,0 8,0 10,6 12,6 0,9 1,0

Merlot 13 13 7,8 8,1 11,6 12,6 0,9 0,9

Syrah 14 13 7,0 6,9 13,9 13,7 1,0 1,1

Cabernet

Sauvignon 13 11 7,1 7,2 14,1 11,7 1,1 1,1

S-a observat că soiul Cabernet Sauvignon, soi cunoscut în literatura de

specialitate cu o vigoare mare (ROTARU, 2009; BABEŞ, 2006), în condiţiile

ecoclimatice din centrul viticol Beltiug a realizat o lungime totală a coardelor de

11,7 m/butuc în cazul variantei fără rărit şi de 14,1 m/butuc la varianta cu rărit.

Valoarea lungimii totale a coardelor înregistrate la soiul Merlot în condiţiile celor

14

doi ani experimentali, de 11,6 m/butuc la varianta cu rărit şi de 12,6 m/butuc la

varianta fără rărit, confirmă vigoarea mare a soiului.

Soiul Pinot noir, pentru cei doi ani experimentali (2009 şi 2010) a realizat o

vigoare mijlocie spre mare având o lungime totală a coardelor de 11,3 m şi

respectiv 11,2 m, vigoare mult mai mare decât cea caracteristică soiului, acesta

fiind caracterizat în literatura de specialitate ca fiind un soi cu vigoare mică,

dovedind astfel, buna adaptare a soiului la condiţiile ecopedoclimatice de la

Beltiug.

Vigoare mare şi constantă s-a observat şi la soiul Syrah, atât la varianta cu

rărit (13,9 m/butuc) cât şi la varianta fără rărit (13,7 m/butuc), vigoare care

corespunde cu caracteristicile soiului.

7.1.2. Greutatea lemnului eliminat la tăiere

Din figura 7.1. se observă faptul că efectuarea lucrării de normare a

încărcăturii de rod determină o creştere a cantităţii totale de lemn care se formează

pe butuc în timpul perioadei de vegetaţie. De asemenea, asupra acestui caracter

analizat s-a observat şi influenţa condiţiilor climatice din cei doi ani experimentali

(2009 şi 2010), anul 2010 fiind un an mai bogat în resurse hidrice decât anul 2009

şi corelat cu temperaturile din perioada de vegetaţie, au dus la creşteri mai

viguroase şi mai numeroase. Cantitatea de lemn eliminată la tăiere (determinată

prin cântărire în luna martie 2011) a fost mai mare pentru anul experimental 2010,

comparativ cu anul 2009 (determinarea lemnului eliminat la tăiere s-a realizat în

martie 2010 prin cântărire).

80 74 99 89 93 80 88 85144 129

246 233

366338 325

296352

322

416405

0

100

200

300

400

500

600

Rărit/

Thinning

Fără rărit/

Without

thinning

Rărit/

Thinning

Fără rărit/

Without

thinning

Rărit/

Thinning

Fără rărit/

Without

thinning

Rărit/

Thinning

Fără rărit/

Without

thinning

Rărit/

Thinning

Fără rărit/

Without

thinning

Pinot noir Burgund mare Merlot Syrah Cabernet Sauvignon

g/b

utc

g/b

loc

k v

ine

Lemn multianual/Multiannual wood Lemn anual/Annual wood

Fig. 7.1. Cantitatea de lemn anual şi multianual eliminat la tăiere (g/butuc),

în funcţie de normarea încărcăturii de rod, media 2009 - 2010

Fig. 7.1. Pruning weight (g/block vine), depending on setting

harvest level, mean 2009 - 2010

15

7.2. INFLUENŢA RĂRITULUI ASUPRA MODUL DE IERNARE A

BUTUCILOR

7.2.1. Gradul de maturare a coardelor

Acumularea hidraţilor de carbon nu a avut aceeaşi intensitate pentru cele

două cazuri luate în studiu datorită consumului mai mare de substanţe de rezervă

pentru creşterea butucilor şi a producţiei de struguri în cazul variantei fără rărit,

acest lucru fiind confirmat de prelucrarea statistică a datelor. Valoarea medie în

cazul variantei cu rărit (14,47 g %) a fost superioară faţă de varianta fără rărit

(14,33 g %).

Conţinutul în hidraţi de carbon din coarde, a determinat o individualizare a

soiului Syrah, care a înregistrat cele mai mari valori: 16,00 g % la varianta rărită,

15,88 g % la cea fără rărit şi 15,94 g % - media celor două variante. Pentru fiecare

din cele două variante, precum şi în cazul mediei, acest soi s-a diferenţiat în mod

semnificativ de toate celelalte variante. Astfel, putem concluziona că acest soi s-a

adaptat condiţiilor climatice din partea de N-V a ţării, acumulând în timpul

perioadei de vegetaţie o cantitate de substanţe de rezervă suficientă, care îi asigură

iernarea în condiţii optime la Beltiug. Tabel 7.2. / Table 7.2.

Influenţa soiului, a variantei şi a interacţiunii soi x variantă asupra

acumulării hidraţilor de carbon (g %)

Influence of variety, variant and variety x variant upon

carbohydrates accumulation (g%)

Varianta / Variant

Soiul / Variety

Rărit Thinning

Fără rărit Without thinning

Media pe soi Average per variety

Pinot noir 14,22 c 13,97 cd 14,09 BC

Burgund mare 13,98 cd 13,83 cd 13,91 CD

Merlot 14,33 b 14,25 c 14,29 B

Syrah 16,00 a 15,88 a 15,94 A

Cabernet Sauvignon 13,82 cd 13,72 d 13,77 D

Media pe variantă

Average per variant 14,47 M 14,33 N

DS 5% pentru două medii soi / for two cultivar means = 0,20 g %

DS 5% pentru două medii variantă / for two variants = 0,08 g %

DS 5% pentru două medii interacţiune S x V / for two C x V interaction means = 0,38-0,45 g %

Notă: Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună, este

nesemnificativă.

Note: Difference between two values followed by at least one point is insignificant.

La polul opus s-a situat soiul Cabernet Sauvignon, care a acumulat cantitatea

cea mai mică de hidraţi de carbon, în ambele cazuri luate în studiu: fără rărit 13,72

g % şi rărit 13,82 g %, dar şi în medie: 13,77 g %.

16

7.2.2. Viabilitatea mugurilor

Indiferent de ani şi de normarea producţiei de struguri, mediile

corespunzătoare fiecărui soi indică un procent maxim al mugurilor viabili atins de

soiul Pinot noir (94,87%) şi unul minim atins de soiul Cabernet Sauvignon

(87,04%), ambele diferenţiindu-se semnificativ una faţă de cealaltă, dar şi faţă de

restul mediilor.

Tot în mod semnificativ s-a distins media calculată pentru soiul Syrah (89,72

%) prin compararea cu toate celelalte, dovedind astfel, o foarte bună rezistenţă la

condiţiile climatice din perioada de repaus din acest areal de cultură.

. Din nou, prin aplicarea lucrării de rărit, au apărut diferenţe semnificative

între mediile celor două variante (rărit: 92,63 % şi nerărit: 90,21%). Tabel 7.3. / Table 7.3.


viabilităţii mugurilor principali (%)

Influence of variety, variant and variety x variant upon main buds viability (%) Varianta / Variant

Soiul / Variety

Rărit Thinning



Pinot noir 96,14 a 93,60 a 94,87 A

Burgund mare 93,70 a 91,58 b 92,64 B

Merlot 93,92 a 91,75 b 92,83 B

Syrah 91,17 bc 88,27 cd 89,72 C

Cabernet Sauvignon 88,25 cd 85,83 d 87,04 D

Media pe variantă

Average per variant 92,63 M 90,21 N

DS 5% pentru două medii soi / for two cultivar means = 1,40-1,40 %

DS 5% pentru două medii variantă / for two variants = 0,55 %

DS 5% pentru două medii interacţiune S x V / for two C x V interaction means = 2,76-3,23 %


nesemnificativă.


Prin valorile ridicate ale viabilităţii mugurilor obţinute, se poate concluziona

că, în condiţiile centrului viticol Beltiug, soiurile de struguri pentru vinuri roşii

găsesc condiţiile optime pentru iernare.

7.3. DESFĂŞURAREA PRINCIPALELOR FENOFAZE

Evoluţia fazelor de vegetaţie, dar şi lungimea perioadei de vegetaţie, la cele

cinci soiuri studiate în partea de N-V a României, în centrul viticol Răteşti-plaiul

Beltiug mai exact, a fost influenţată de condiţiile climatice dar şi de caracteristicile

biologice ale soiurilor şi mai puţin de tehnologia aplicată prin normarea recoltei

prin rărirea strugurilor.

17

Tabelul 7.4./Table 7.4.

Desfăşurarea principalelor fenofazelor (limitele) la soiurile studiate în experienţă, în perioada 2009 şi 2010

Development of main phenophases (limits) for the investigated varieties, during 2009 and 2010

Soiul /

Varieties

Plânsul/

Rising sap

Dezmugurit

Bud breaking

Înfloritul

Flowering

Pârga

Veraison

Maturarea

deplină

Full

maturation

Căderea

frunzelor

Leaves fall

Durata

perioada de

vegetaţie (zile)

Span of

vegetation

period (days)

2009

Pinot noir 01.04 - 04.04 15.04 - 19.04 22.05 - 30.05 10.07 - 13.08 22.08 - 01.09 15.09 - 20.10 198

Merlot 05.04 - 08.04 22.04 - 26.04 23.05 - 01.06 18.07 - 31.08 11.09 - 21.09 21.09 - 23.10 199

Burgund mare 04.04 - 06.04 23.04 - 27.04 22.05 - 30.05 19.07 - 29.08 12.09 - 18.09 20.09 – 28.10 199

Cabernet

Sauvignon 06.04 - 09.04 21.04 - 24.04 24.05 - 02.06 21.07 - 31.08 13.09 - 24.09 21.09 - 27.10 198

Syrah 05.04 - 09.04 22.04 - 26.04 24.05 - 01.06 20.07 - 30.08 14.09 - 26.09 19.09 - 25.10 197

2010

Pinot noir 22.03 - 28.03 11.04 - 17.04 07.06 - 16.06 30.07 - 2.09 16.09 - 23.09 16.09 - 15.10 198

Merlot 26.03 - 04.04 14.04 - 21.04 11.06 - 09.06 09.08 - 17.09 01.10 - 09.10 13.10 - 22.10 200

Burgund mare 25.03 - 03.04 16.04 - 22.04 12.06 - 22.06 08.08 - 17.09 02.10 - 11.10 15.10 - 23.10 203

Cabernet

Sauvignon 27.03 - 4.04 16.04 - 23.04 12.06 - 21.06 07.08 - 20.09 02.10 - 13.10 17.10 -24.10 203

Syrah 28.03 - 5.04 18.04 - 25.04 13.05 - 22.06 06.08 - 12.09 30.09 - 08.10 17.10 - 23.10 202

18

7.4. INFLUENŢA RĂRITULUI ASUPRA FERTILITĂŢII ŞI

PRODUCTIVITĂŢII

Asupra procentului de ochi morţi s-a observat faptul că, în cazul

variantelor unde s-a aplicat răritul strugurilor, procentul de ochi morţi a fost mai

mic decât la varianta fără rărit, atât în anul 2009 cât şi în anul 2010 (Tabel 7.5.).

Cel mai ridicat procent de muguri morţi pe butuc, dintre cele cinci soiuri

studiate, l-a înregistrat soiul Cabernet Sauvignon atât în anul 2009 (între 20 şi 25

%) cât şi în anul 2010 (între 11 şi 16 %). Viabilitatea mai scăzută a acestui soi este

dată şi de depunerea unor cantităţi mai scăzute ale hidraţilor de carbon în coarde.

Procentul de lăstari fertili este în funcţie de soi şi are valori cuprinse între

25-100% (POP, 2010).

După cum se observă şi din tabelul 7.5., contrar însuşirilor biologice, soiul

Pinot noir a avut cea mai mică fertilitate atât în cazul variantei cu rărit cât şi la

varianta fără rărit, având procentul de lăstari fertili de 70-71 % în anul 2009 şi de

72-77 % în anul 2010. Soiul Merlot, cu un procent de lăstari fertili în anul 2009 de

88% la ambele variante analizate, iar în anul 2010 de 82-85 %, a avut o fertilitate

bună spre ridicată.

Soiul Burgund mare a înregistrat valori apropiate cu ale soiului Merlot, în

anul 2009, având un procent de lăstari fertili de 87-88%, însă în anul 2010 a

înregistrat un procent puţin mai scăzut de lăstari fertili, de 80%, pentru ambele

variante analizate (cu rărit şi fără rărit).

Soiul Syrah a înregistrat un procent de lăstari fertili pe butuc de peste 84% în

anul 2009 şi de peste 82% în anul 2010, aceste valori fiind asemănătoare şi

constante cu cele înregistrate la soiurile Merlot, Burgund mare şi Cabernet

Sauvignon. Astfel, se poate afirma că, în regiunea din N-V României, soiul Syrah

întâlneşte condiţii propice pentru asigurarea constantă a fructificării, condiţii care,

combinate cu o agrotehnică corespunzătoare, pot duce la obţinerea unor producţii

mari şi constante.

Se poate concluziona că, în cazul cercetărilor realizate privind pretabilitatea

soiurilor în condiţiile ecoclimatice din centrul viticol Răteşti şi a obiectivelor

propuse în prezenta teză de doctorat, fertilitatea nu este o însuşire influenţată de

lucrarea de normare a încărcături de rod (lucrare care se realizează în perioada de

pârgă), ci doar de caracterul de soi şi de condiţiile climatice din acest areal de

cultură.

Comparând valorile medii ale numărului de inflorescenţe dintre cele cinci

soiuri, indiferent de lucrarea de normare a încărcăturii de rod prin rărit (Tabel 7.5),

se remarcă diferenţe semnificative între acestea, primul loc fiind ocupat de soiul

Merlot cu cea mai mare valoare (19,7 inflorescenţe/butuc), urmat de soiul Syrah

(18,7 inflorescenţe/butuc), Cabernet Sauvignon (17,6 inflorescenţe/butuc),

Burgund mare (16,4 inflorescenţe/butuc), ultimul loc fiind ocupat de soiul Pinot

noir cu un număr de 15,8 inflorescenţe/butuc.

19

Tabel 7.5. / Table 7.5.

Principalele caracteristici agrobiologice ale soiurilor studiate la Beltiug, în funcţie de normarea încărcăturii de rod, media 2009 – 2010

Principal agrobiological characteristics of the varieties studies at Beltiug, depending setting harvest level, mean 2009 – 2010

Soiul / Variety

Varianta / Variant

Specificaţie

Specification

Pinot noir Burgund mare Merlot Syrah Cabernet

Sauvignon

Rărit

Thinning

Fără rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără rărit

Without

thinning

Total lăstari / butuc

Total shoots / block vine 12,7 12,1 11,6 13,1 13,0 13,3 13,6 13,1 13,0 10,6

Lăstari fertili / butuc

Fertile shoots / block vine 9,0 9,0 9,7 10,9 11,4 11,6 11,4 11,0 11,0 9,2

Inflorescenţe / butuc

Inflorescences / block vine 15,3 16,3 16,2 16,5 19,5 20,0 18,4 19,0 18,7 16,4

Coeficienţi

de fertilitate

Fertility

coefficient

absolut /

absolute 1,69 1,82 1,67 1,49 1,71 1,73 1,61 1,72 1,71 1,77

relativ /

relative 1,20 1,25 1,40 1,26 1,51 1,50 1,36 1,45 1,44 1,54

Greutatea strugurelui (g)

Bunch weight (g) 81,0 81,0 143,4 142,9 149,8 149,2 171,3 170,0 102,3 100,7

Indici de

productivitate

Productivity

indices

absolut /

absolute 137 147 241 213 258 260 277 295 176 178

relativ /

relative 98 102 200 180 227 225 233 248 147 153

20

Fertilitatea şi productivitatea soiurilor de viţă de vie, după cum precizează

BELEA (2008) citat de CĂLUGĂR (2011), sunt însuşiri care influenţează

producţia de struguri.

Fertilitatea este exprimată pe lângă procentul de lăstari fertili şi prin

valorile celor doi coeficienţi de fertilitate relativ şi absolut.

Soiul Pinot noir având un număr mic de lăstari fertili pe butuc dar şi un

număr mic de inflorescenţe pe butuc (Tabel 7.5.), a înregistrat valori mari în ceea

ce priveşte coeficientul de fertilitate relativ, de 1,69 la varianta rărită şi de 1,82 la

varianta fără rărit, comparativ cu celelalte patru soiuri.

În privinţa valorilor coeficientului de fertilitate relativ, înregistrate la soiul

Burgund mare, de 1,67 la varianta rărită respectiv de 1,49 la varianta fără rărit,

comparativ cu celelalte soiuri, clasează acest soi pe un ultim loc.

Soiul Syrah, soi nou introdus în cultură la noi în ţară, prezintă valori ale

coeficienţilor de fertilitate şi al indicilor de productivitate apropiate ca valoare cu

ale soiurilor Merlot şi Cabernet Sauvignon (soiuri consacrate şi cunoscute pentru

calitatea vinurilor roşii). Astfel, valorile Cfr sunt cuprinse între 1,61 şi 1,72 pentru

ambele variante experimentale, iar valorile Cfa sunt cuprinse între 1,36 şi 1,45.

În condiţiile arealului viticol de la Beltiug soiurile Merlot şi Cabernet

Sauvignon prezintă valori superioare ale coeficienţilor de fertilitate comparativ cu

restul soiurilor analizate.

Pe baza valorilor înregistrate ale coeficienţilor de fertilitate se poate

concluziona că, prin comparaţia cu alte centre viticole din ţară, condiţiile

ecoclimatice din centrul viticol Răteşti plaiul Beltiug, sunt favorabile cultivării

soiurilor pentru vinuri roşii de calitate acestea dând dovadă de un bun

comportament şi specific caracterului de soi în ceea ce priveşte fertilitatea.

Greutatea medie a strugurilor (ciorchinilor) este un caracter foarte

important care constituie atât un element de productivitate cât şi un element de

calitate la viţa de vie (SESTRAŞ, 2004).

Datele din tabelul 7.6. evidenţiază faptul că dintre cele cinci soiuri de vinuri

roşii, testate la Beltiug, cea mai mare greutate medie a strugurilor a avut-o soiul

Syrah (170,7 g), urmat la o diferenţă semnificativă de Merlot şi Burgund mare cu o

greutate medie de 149,7 g, respectiv 143,1 g.

Cele mai slabe rezultate în privinţa greutăţii medii a strugurilor l-a

înregistrat soiul Pinot noir, pentru ambele variante, implicit şi pentru medie (81,0

g), aceste valori datorându-se însuşirilor biologice ale soiului.

Urmărind influenţa lucrării de normare a încărcăturii de rod executată la

intrarea strugurilor în pârgă asupra greutăţii medii a unui strugure se remarcă faptul

că această lucrare nu a influenţat în mod semnificativ greutatea strugurilor, valorile

pe cele două variante fiind apropiate (129,6 g respectiv 128,8 g).

21

Tabel 7.6. / Table 7.6


greutăţii medii a unui strugure (g)


average weight of a grape bunch (g) Varianta / Variant

Soiul / Variety

Rărit Thinning



Pinot noir 81,0 d 81,0 d 81,0 E

Burgund mare 143,4 b 142,9 b 143,1 C

Merlot 150,2 b 149,2 b 149,7 B

Syrah 171,33a 170,0 a 170,7 A

Cabernet Sauvignon 102,3 c 100,7 c 101,5 D

Media pe variantă

Average per variant 129,6 M 128,8 M

DS 5% pentru două medii soi / for two cultivar means = 2,55-2,83 g

DS 5% pentru două medii variantă / for two variants = 1,02 g

DS 5% pentru două medii interacţiune S x V / for two C x V interaction means = 5,11-5,98 g


nesemnificativă.


Indicele de productivitate relativ (Ipr) este un indicator, cel puţin la fel de

important ca şi indicele de productivitate absolut (Ipa), care cuantifică producţia

aferentă unui areal de cultură sau a unei podgorii (DUMITRIU, 2008), fiind un

exponent al particularităţii de soi în interacţiune cu condiţiile de mediu (OPREA,

2001).

Indiferent de ani şi de normarea încărcăturii de rod, după cum se observă şi

din tabelul 7.5., cea mai bună comportare privind indicele de productivitate absolut

dar şi relativ a avut-o soiul Syrah. Acesta a înregistrat cea mai mare valoare a Ipa

dintre cele cinci soiuri analizate, valoare cuprinsă între 277 la varianta rărită şi 295

la varianta fără rărit. Şi în cazul Ipr, indiferent de an, soiul Syrah a înregistrat cea

mai mare valoare de 233 la varianta rărită şi de 248 la varianta fără rărit.

La polul opus, înregistrând cele mai mici greutăţi medii ale unui strugure

datorită caracterului de soi, se remarcă soiul Pinot noir, cu valori ale Ipa cuprinse

între 137-147 şi valori ale Ipr cuprinse între 98-102.

Soiul Cabernet Sauvignon, datorită faptului că în condiţiile ecoclimatice de

la Beltiug a înregistrat o greutate medie a strugurilor relativ mică (101,5 g

indiferent de an şi de normarea încărcăturii de rod), valoarea indicelui de

productivitate absolut şi relativ a înregistrat valori scăzute, de 176-178 în cazul Ipa

şi de 147-154 în cazul Ipr.

22

7.5. INFLUENŢA RĂRITULUI ASUPRA PRODUCŢIA DE

STRUGURILOR

7.5.1. Numărul de struguri pe butuc

Din datele cuprinse în tabelul 7.7. se poate observa că în ceea ce priveşte

influenţa normării încărcăturii de rod, cel mai mare număr de struguri pe butuc a

fost la varianta la care nu s-a aplicat lucrarea de rărit a strugurilor, aceasta

înregistrând o valoare semnificativ superioară (17,5 struguri/butuc) faţă de varianta

la care s-a efectuat lucrarea de rărit (12,3 struguri/butuc). Tabel 7.7./ Table 7.7.


numărului de struguri pe butuc


number of grapevine bunches on vine block

Varianta / Variant

Soiul / Variety

Rărit Thinning



Pinot noir 10,7 i 15,1 e 12,9 E

Burgund mare 11,3 h 16,2 d 13,8 D

Merlot 13,6 f 19,4 a 16,5 A

Syrah 12,9 g 18,4 c 15,7 C

Cabernet Sauvignon 13,1 g 18,7 b 15,9 B

Media pe variantă

Average per variant 12,3 N 17,5 M

DS 5% pentru două medii soi / for two cultivar means = 0,19-0,21

DS 5% pentru două medii variantă / for two variants = 0,07

DS 5% pentru două medii interacţiune S x V / for two C x V interaction means = 0,18-0,21


nesemnificativă.


Dintre cele cinci soiuri de vin studiate, soiul Merlot, cu 19,4 ciorchini/butuc

la varianta fără rărit, s-a înregistrat cel mai mare număr de ciorchini/butuc, urmat la

o diferenţă semnificativă de alte două soiuri Cabernet Sauvignon (18,7, fără rărit)

şi Syrah (18,4, fără rărit). Cei mai puţini struguri, au fost înregistraţi la soiul Pinot

noir pentru ambele variante (rărit: 10,7; fără rărit: 15,1).

7.5.2. Producţia de struguri

Producţia de struguri este probabil cel mai important indicator care

reprezintă, atât la soiurile de vin cât şi la cele de masă, concretizarea unor etape

succesive (dependente una de alta) ale fructificării viţei de vie, ca însuşire

biologică utilă (OPREA, 2001 citat de BUNEA, 2010).

23

Cele două variante analizate (răritul strugurilor şi fără rărit) au influenţat în

mod semnificativ recolta de struguri, astfel încât, se poate observa că indiferent de

anii experimentali, producţia obţinută de cele cinci soiuri este semnificativ mai

mare la varianta fără rărit (2,29 kg/butuc) comparativ cu varianta la care s-a

efectuat răritul (1,62 kg/butuc). Tabel 7.8. / Table 7.8.


producţiei medii pe butuc (kg/butuc)


average yield on vine block (kg/vine block)

Varianta / Variant

Soiul / Variety

Rărit Thinning



Pinot noir 0,88 j 1,24 i 1,06 E

Burgund mare 1,63 g 2,32 c 1,98 C

Merlot 2,06 e 2,90 b 2,48 B

Syrah 2,21 d 3,14 a 2,67 A

Cabernet Sauvignon 1,33 h 1,86 f 1,60 D

Media pe variantă


DS 5% pentru două medii soi / for two cultivar means = 0,0016-0,0018

DS 5% pentru două medii variantă / for two variants = 0,0007

DS 5% pentru două medii interacţiune S x V/for two C x V interaction means =0,0033-0,0039


nesemnificativă


Dintre soiuri, cea mai bună producţie medie pe butuc, indiferent de ani şi

normarea încărcăturii de rod a avut-o soiul Syrah (2,67 kg/butuc), rezultat

semnificativ superior celorlalte soiuri. De altfel, toate soiurile au înregistrat

producţii semnificative între ele. Astfel, se remarcă soiul Merlot cu o producţie

medie de 2,48 kg/butuc, urmat de soiul Burgund mare (1,98 kg/butuc) şi Cabernet

Sauvignon (1,60 kg/butuc) pe ultimul loc găsindu-se soiul Pinot noir cu o

producţie medie de 1,06 kg/butuc.

Pe baza determinării producţiei medii pe butuc s-a calculat şi producţia

medie pe hectar (Fig. 7.2.) pentru o mai bună interpretare a rezultatelor şi pentru a

evidenţia pretabilitatea soiurilor luate în studiu în condiţiile ecoclimatice din

centrul viticol Răteşti – plaiul Beltiug comparativ cu alte centre viticole din ţară

consacrate deja pentru cultura acestor soiuri.

24

Bu

cu

reşti

Cră

ciu

nel

Be

ltiu

g

Be

ltiu

g

Be

ltiu

g

Be

ltiu

g

Be

ltiu

g

Re

ca

ş

Re

ca

ş

Re

ca

ş

Re

ca

ş

Min

iş

Min

iş

Min

iş

Min

iş

V. C

ălu

gă

rea

scă

V. C

ălu

gă

rea

scă

V. C

ălu

gă

rea

scă

V. C

ălu

gă

rea

scă

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Pinot noir Burgund mare Merlot Syrah Cabernet

Sauvignon

t/h

a

Notă/Note: rezultate Valea Călugărească şi Murfatlar/results Valea Călugărescă and Murfatlar:

OŞLOBEANU şi colab., 1991;

rezultate Recaş şi Miniş/results Recaş and Miniş: JIANU, 2000; DOBREI, 2004;

MĂLĂESCU şi colab., 2007;

rezultate Cozmeşti/results Cozmeşti: MURSA, 2009

Fig. 7.2. Producţia de struguri (t/ha) la cele cinci soiuri analizate la Beltiug,

comparativ cu alte centre viticole din ţară

Fig. 7.2. Grape yield (t/ha) to the five varieties analyzed at Beltiug, compared

to other wine centers in the country

7.6. INFLUENŢA RĂRITULUI ASUPRA CALITĂŢII PRODUCŢIEI DE

STRUGURI

7.6.1. Conţinutul în zaharuri al mustului

Dintre substanţele chimice utile existente în struguri, zaharurile, alături de

acizi, reprezintă unele dintre cele mai importante elemente de calitate la viţa de vie.

Cele două componente biochimice sunt deosebit de importante prin prisma

raportului zahăr/aciditate care influenţează hotărâtor gustul strugurilor (SESTRAŞ,

2004).

Influenţa factorilor ecologici asupra acumulării zaharurilor în struguri se

manifestă diferit şi foarte complex de la un soi la altul, de la un sistem de cultură la

altul, de la o formă de conducere la alta dar şi de la un areal de cultură la altul.

În funcţie de condiţiile climatice, cele mai bune valori în privinţa

conţinutului în zahăr al strugurilor s-au înregistrat la toate cele cinci soiuri

analizate în anul 2009 comparativ cu anul 2010.

Din analiza datelor experimentale se constată că normarea încărcăturii de

rod exercită o influenţă semnificativă asupra acumulării de zaharuri. Indiferent de

soi, scăderea nivelului producţiei prin rărirea strugurilor pe butuc a dus la o

creştere semnificativă a zahărului de la 206 g/l zahăr (varianta nerărită) la 208 g/l

zahăr (varianta rărită).

25

Tabel 7.9. / Table 7.9.


conţinutului în zaharuri al mustului (g zahăr/l must)


sugar content of the must (sugar g/l of must) Varianta / Variant

Soiul / Variety

Rărit Thinning



Pinot noir 221 a 218 a 219 A

Burgund mare 184 d 182 d 183 D

Merlot 214 a 212 ab 213 B

Syrah 219 a 216 a 218 A

Cabernet Sauvignon 204 bc 200 c 202 C

Media pe variantă

Average per variant 208 M 206 N

DS 5% pentru două medii soi / for two variety means = 3,08-4,31 g/l zahăr

DS 5% pentru două medii variantă / for two variants = 1,55 g/l zahăr

DS 5% pentru două medii interacţiune S xV/for two CxV interaction means = 7,77-9,10 g/l zahăr


nesemnificativă


Soiul Pinot noir a acumulat cea mai mare cantitate de zahăr (219 g/l zahăr),

indiferent de ani şi de lucrarea de normare a încărcăturii de rod, urmat la o

diferenţă nesemnificativă de soiul Syrah (218 g/l zahăr).

Acumularea de zahăr în struguri la soiul Merlot a fost bună (213 g/l zahăr),

semnificativ mai scăzută faţă de soiurile Pinot noir şi Syrah, dar semnificativ mai

ridicată faţă de soiurile Cabernet Sauvignon (202 g/l zahăr) şi Burgund mare (183

g/l zahăr).

În vederea stabilirii pretabilităţii soiurilor s-a comparat, indiferent de an şi de

varianta utilizată, valorile medii înregistrate ale conţinutul mustului în zaharuri la

cele cinci soiuri analizate în condiţiile de la Beltiug cu alte centre viticole din ţară.

Astfel, după cum reiese şi din figura 7.3., putem afirma că acest areal de cultură

oferă condiţii optime pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie în vederea

obţinerii de vinuri roşii de calitate superioară cu grade alcoolice care depăşesc

pragul de 10,5 % vol. alcool.

26

*Notă/Note: rezultate Valea Călugărească şi Murfatlar/results Valea Călugărească and Murfatlar:




rezultate Segarcea/results Segarcea: CĂPRUCIU, 2011,

rezultate Cozmeşti/results Cozmeşti: MURSA, 2009

Fig. 7.3. Conţinutul în zaharuri al mustului (g zahăr/l must) la cele cinci soiuri

analizate la Beltiug, comparativ cu alte centre viticole din ţară

Fig. 7.3. Sugar content of the must (sugar g/l of must) to the five varieties

analyzed at Beltiug, compared to other wine centers in the country

7.6.2. Aciditatea totală a mustului

Influenţa condiţiilor climatice ale anilor experimentali (în 2010 toate cele

cinci soiuri au înregistrat valori mai ridicate ale acidităţii comparativ cu anul 2009)

precum şi influenţa nivelului producţiei (cu cele două variante rărită şi fără rărit)

asupra acidităţii musturilor la cele cinci soiuri a fost una semnificativă. Aciditatea

totală a mustului, indiferent de soi are o creştere semnificativă de la 5,21 g/l H2SO4

(varianta rărită) la 5,35 g/l H2SO4 (varianta fără rărit).

Datele din tabelul 7.10. evidenţiază că, dintre cele cinci soiuri de vin

analizate, indiferent de ani şi de nivelul producţiei, cel mai ridicat conţinut în

aciditate a fost realizat de soiurile Burgund mare şi Syrah care au realizat o medie

de 5,82 g/l H2SO4.

Cea mai scăzută aciditate a realizat-o Pinot noir 4,48 g/l H2SO4, apropiată

însă de cea înregistrată la Timişoara 4,1 g/l H2SO4 de DOBREI (2004).

După cum se observă şi în figura 7.4., comparând valorile înregistrate la

acest caracter analizat, la cele cinci soiuri, putem afirma că, la fel ca şi în cazul

zaharurilor din must, arealul viticol situat în N-V României oferă condiţii optime în

vederea obţinerii de vinuri roşii de calitate superioară, vinuri ce pot concura cu cele

obţinute în alte regiuni viticole din ţară.

27

Tabel 7.10. / Tabel 7.10.


acidităţii totală a mustului (g H2SO4/l must)


total acidity of the must (g H2SO4/l must

Varianta / Variant

Soiul / Variety

Rărit Thinning



Pinot noir 4,37 h 4,58 g 4,48 D

Burgund mare 5,77 b 5,87 a 5,82 A

Merlot 4,85 f 5,05 e 4,95 C

Syrah 5,77 b 5,87 a 5,82 A

Cabernet Sauvignon 5,32 d 5,38 c 5,35 B

Media pe variantă


DS 5% pentru două medii soi / for two variety means = 0,0084-0,0093 g/l H2SO4

DS 5% pentru două medii variantă / for two variants = 0,0034 g/l H2SO4

DS 5% pentru două medii interacţiune SxV/for two CxV interaction means = 0,017-0,019 g/l

H2SO4


nesemnificativă


Se

ga

rce

a

Be

ltiu

g

Be

ltiu

g

Be

ltiu

g

Be

ltiu

g

Be

ltiu

g

Re

ca

ş

Re

ca

ş

Re

ca

ş

Re

ca

ş

Min

iş

Min

iş

V. C

ălu

gă

rea

scă

V. C

ălu

gă

rea

scă

Mu

rfa

tla

r

Mu

rfa

tla

r

0

1

2

3

4

5

6

7

Pinot noir Merlot Burgund mare Syrah Cabernet

Sauvignon

g/l H

2S

O4

*Notă/Note: rezultate Valea Călugărească şi Murfatlar/results Valea Călugărească and Murfatlar:




rezultate Segarcea/results Segarcea: CĂPRUCIU, 2011

Fig. 7.4. Conţinutul în aciditate totală a mustului (g/l H2SO4) la cele cinci

soiuri analizate la Beltiug, comparativ cu alte centre viticole din ţară

Fig. 7.4. Content of total acidity of the must (g/l H2SO4) to the five varieties

analyzed at Beltiug, compared to other wine centers in the country

28

7.6.3. Masa a 100 boabe

Masa a 100 boabe (g) împreună cu conţinutul în zahăr (g/l) şi aciditatea

totală (g/l H2SO4) sunt principalele caracteristici analitice care, determinate prin

diferite metode, oferă o completă caracterizare a strugurilor la recoltare.

Indiferent de an sau de normarea încărcăturii de rod, cea mai mare valoare a

masei a 100 boabe s-a obţinut la soiul Burgund mare (170 g), soi caracterizat prin

boabe de dimensiuni mari.

Soiul Burgund mare este urmat la o diferenţă semnificativă de soiul Syrah,

care a înregistrat la Beltiug, indiferent de ani şi de normarea încărcăturii de rod, o

valoare a mesei 100 boabe de 157 g care comparativ cu cea înregistrată la Segarcea

de către CĂPRUCIU (2011), de 145 g, este apropiată ca şi valoare.

Tot la o diferenţă semnificativă de celelalte soiuri analizate este şi Merlot,

care a înregistrat o valoare a masei 100 boabe de 141 g. Această valoare se situează

între cele menţionate de CĂPRUCIU (2011) pentru Segarcea (145 g) şi

MĂLĂESCU şi colab. (2007) pentru Recaş (138 g).

Soiul Cabernet Sauvignon a înregistrat şi el diferenţe semnificative faţă de

celelalte soiuri având valoarea masei a 100 boabe mai mică, de 122 g, dar această

valoare este mai mare faţă de cea obţinută la Segarcea (117,4 g) de CĂPRUCIU

(2011) şi puţin mai mică faţă de cea obţinută la Recaş (126 g) de MĂLĂESCU şi

colab. (2007).

Soiul Pinot noir, conform caracteristicii de soi, a înregistrat cea mai mică

valoare a masei a 100 boabe (115 g) comparativ cu soiurile analizate anterior dar şi

faţă de cele obţinute de CĂPRUCIU (2011) de 125 g la Segarcea şi MĂLĂESCU

şi colab. (2007) de 120 g la Recaş.

Analizând influenţa celor două variante analizate (cu rărit şi fără rărit)

indiferent de soi, la varianta la care s-a efectuat normarea încărcăturii de rod masa

a 100 boabe a înregistrat o valoare semnificativ mai mare (144 g) faţă de varianta

la care nu s-a efectuat această lucrare.

7.6.4. Analiza structurii mecanice a strugurilor

Structura fizico-mecanică a strugurilor este dată de raporturi cantitative şi

numerice care se stabilesc între componentele structurale sau unităţile uvologice

proprii şi este influenţată de soi, condiţiile climatice, agrotehnica aplicată (JIANU,

2000).

În urma determinărilor efectuate s-a constatat o scădere a numărului de

boabe şi implicit a numărului de seminţe, a masei boabelor, a greutăţii rahisului, a

greutăţii pulpei, pieliţei şi a seminţelor, dar şi a volumului la toate cele cinci soiuri

analizate (Pinot noir, Burgund mare, Merlot, Syrah şi Cabernet Sauvignon) odată

cu efectuarea lucrării de rărit a strugurilor în faza de pârgă (Tabel 7.11.)

29

Tabel 7.11./ Table 7.11.

Analiza fizico-mecanică a unui kilogram de struguri, în funcţie de normarea încărcăturii de rod, media 2009-2010

Physico-mechanical analysis of one kilogram of grape bunches, depending on setting harvest level, mean 2009-2010

Soi/Variety


Varianta/Variant

Rărit Thinning

Fără

rărit Without

thinning

Rărit Thinning

Fără

rărit Without

thinning

Rărit Thinning

Fără

rărit Without

thinning

Rărit Thinning

Fără

rărit Without

thinning

Rărit Thinning

Fără

rărit Without

thinning Specificaţie

Specification

U.M.

M.U.

Rahis

Rachis g. 32,35 37,4 32,05 39,2 37,2 43,05 33,1 38,4 41,95 43,2

Boabe

Berries

g. 967,6 962,6 967,9 961,3 962,8 957,1 966,9 962,4 958,1 957,3

nr. 822 828 564 569 668 673 618 625 767 773

Volumul must

Must volume ml. 781,4 787,3 729,4 735,8 588,4 595,3 601,6 605,1 622,7 628,9

Pieliţă

Skin g. 121,45 123,6 109,9 115,6 106 113,3 109,3 114,3 126,9 132,6

Seminţe

Seeds g. 29,3 29,8 29,7 30,5 29,9 34,2 37,7 38,1 28,3 28,8

Total tescovină

Total tescovin g. 183,1 190,8 171,7 185,3 173,1 190,6 180,1 190,8 197,1 204,6

Randamentul în

must

Must efficiency

% 78,1 78,7 72,9 73,6 58,8 59,3 60,2 60,5 62,3 62,9

30

Indiferent de normarea încărcăturii de rod toate cele cinci soiuri analizate în

perioada 2009-2010 au avut un randamentul în must care a oscilat între 58,8% şi

78,7%. Aceste valori, după cum precizează ŢÂRDEA şi colab. (2000) (60-75%)

sunt mici, în favoarea calităţii vinurilor, fiind caracteristice soiurilor de viţă de vie

pentru vinuri de calitate.

7.6.5. Indicii uvologici ai strugurilor

Pe baza alcătuirii mecanice la soiurile luate în studiu s-au calculat indicii

uvologici: indicele de structură, indicele de boabe, indicele de alcătuire a boabelor

şi indicele de randament (Tabel 7.12.).

Indicele de structură calculat pe baza raportul dintre greutatea boabelor şi

greutatea ciorchinilor a variat la cele cinci soiuri, valoarea acestuia crescând odată

cu efectuarea lucrării de rărit a strugurilor. Valorile ridicate, cuprinse între 25,74 şi

29,91, ale indicelui de structură pentru soiul Pinot noir este dată de mărimea mică a

strugurelui şi de faptul că boabele mici sunt dispuse compact pe ciorchine, uneori

fiind deformate.

Având struguri de mărime mijlocie şi boabele de mărime mijlocie, valorile

înregistrate la soiurile Syrah (media celor două variante: 27,13) şi Burgund mare

(media celor două variante: 27,36) sunt apropiate.

Referitor la indicele de boabe, reprezentat de numărul de boabe la 100 g de

struguri, datele (Tabel 7.12.), ne arată că dintre cele cinci soiuri pentru vinuri roşii

testate în anii experimentali 2009-2010, două au înregistrat valori superioare şi

anume Pinot noir (între 84 şi 86), şi Cabernet Sauvignon (80 şi 81), acest fapt

datorându-se numărului mai mare de boabe şi de dimensiuni mai mici.

Indicele de alcătuire a bobului, reprezentat de raportul dintre greutatea

pulpei şi greutatea pieliţei plus greutatea seminţelor, a scăzut pe măsura creşterii

nivelului de producţie, însă intervalul de oscilaţie între cele două variante analizate

a fost mic, la toate cele cinci soiuri.

La varianta la care s-a efectuat lucrarea de rărit valorile înregistrate au fost

de 5,42 la Pinot noir, de 5,93 la Burgund mare, de 6,09 la Merlot, de 5,58 la Syrah

şi de 5,18 la Cabernet Sauvignon (Tabel 7.12). La varianta fără rărit valorile

acestui indice a oscilat de la 4,93 în cazul soiul Pinot noir la 5,58 în cazul soiului

Burgund mare.

La fel ca şi în cazul indicelui de alcătuire al bobului, şi în cazul indicelui de

randament, reprezentat de raportul dintre greutatea mustului şi greutatea tescovinei,

se observă valori mai ridicate ale acestui indice la varianta la care nivelul

producţiei a fost mai mic (fără rărit).

Dintre cele cinci soiuri analizate se evidenţiază soiuri: Burgund mare (4,24-

4,46), Merlot (4,25-4,78) şi Syrah (4,24-4,55) care au înregistrat valorile cele mai

ridicate ale indicelui de randament.

31

Tabel 7.12./Table 7.12.

Indicii tehnologici ai soiurilor analizate la Beltiug, în funcţie de normarea încărcăturii de rod, media 2009-2010

Technological indices of analyzed varieties at Beltiug, depending on setting harvest level, mean 2009-2010

Soi/Variety


Varianta

/Variant

Specificaţie

Specification

Fără rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Rărit

Thinning

Fără rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără rărit

Without

thinning

Rărit

Thinning

Fără rărit

Without

thinning

Indicele de structură al

strugurelui

Structure index of

bunch grape

29,91 25,74 30,20 24,51 25,88 22,23 29,21 25,04 22,84 22,15

Indicele de boabe

Berries index 84,95 86,02 58,27 59,22 69,38 70,33 63,86 65,00 80,06 80,79

Indicele de alcătuire a

bobului

Berries composition

index

5,42 5,28 5,93 5,58 6,09 5,49 5,58 5,31 5,18 4,93

Indicele de randament

Efficiency index 4,46 4,24 4,83 4,40 4,78 4,25 4,55 4,24 4,07 3,89

7.7. INFLUENŢA RĂRITULUI STRUGURILOR ASUPRA GRADULUI

DE ATAC CU MANĂ

Intensitatea atacului cu mană se manifestă diferit pentru fiecare soi de viţă

de vie, în funcţie de caracterul şi rezistenţa acestora. De asemenea, frecvenţa

atacului depinde de condiţiile climatice din perioada de vegetaţie (OROIAN şi

colab., 2010; BOSO şi KASSEMEYER, 2008).

Deoarece prin lucrarea de rărit a strugurilor nu s-a modificat structura

suprafeţei foliare, diferenţele înregistrate între cele două variante (rărit şi fără rărit)

analizate au fost nesemnificative. Astfel, în condiţiile climatice ale celor doi ani

experimentali (2009 şi 2010), gradul de atac cu mană s-a calculat pe baza

intensităţii şi frecvenţei, pentru fiecare soi în parte, la trei zile după aplicarea

tratamentelor fitosanitare, rezultatele obţinute fiind prezentate sub formă de grafic

(Fig. 7.5.).

4.5

12.4

2.8

7.6

4.0

11.5

4.1

11.8

4.9

12.7

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

%

Pinot noir Burgund

mare

Merlot Syrah Cabernet

Sauvignon

2009 2010

Fig. 7.5. Influenţa condiţiilor climatice asupra gradului de atac cu mană (GA%),

în 2009 şi 2010

Fig. 7.5. The influence of attack white downy mildew (DA%), 2009 and 2010 year

Precipitaţiile abundente înregistrate în perioada de vegetaţie a anului 2010

(680,4 mm) şi umiditatea relativă a aerului mai crescută (77,2%) au favorizat un

grad de atac cu mană mai intens comparativ cu anul 2009.

În aceste condiţii, soiul Burgund mare a manifestat cea mai bună rezistenţă

la atacul de mană atât în 2009 (2,8 %) cât şi în 2010 (7,6 %), acest soi fiind

caracterizat ca având o rezistenţă bună faţă de acest agent patogen.

Soiurile Pinot noir, Merlot, Syrah şi Cabernet Sauvignon sunt cunoscute

pentru faptul că au o sensibilitate crescută la atacul de mană. Astfel, în condiţiile

climatice de la Beltiug, soiurile Merlot (4,0 % în 2009 şi 11,5 % în 2010), Syrah

(4,1 % în 2009 şi 11,8 % în 2010) şi Pinot noir (4,5 %în 2009 şi 12,4 % în 2010)

au înregistrat un grad de atac mai intens comparativ cu soiul Burgund mare. Cel

33

mai sensibil soi s-a dovedit a fi Cabernet Sauvignon cu un grad de atac de 4,9 % în

2009 şi 12,7% în 2010 (Fig. 7.5.).

7.8. RELAŢIA DINTRE CANTITATEA ŞI CALITATEA PRODUCŢIEI

DE STRUGURI

Producţia de struguri constituie un indicator de bază în stabilirea

economicităţii şi rentabilităţii în aplicarea unei măsuri sau a unui complex de

măsuri agrotehnice. Astfel, pentru interpretarea rezultatelor a fost necesar a se face

corelarea datelor experimentale care exprimă cantitatea (numărul de struguri pe

butuc, producţia pe butuc exprimată în kilograme) şi calitatea producţiei

(acumularea zahărului exprimată în g zahăr/l must).

7.8.1. Relaţia dintre producţie şi numărul strugurilor pe butuc

În ceea ce priveşte caracterul legăturii dintre producţia obţinută pe butuc şi

numărul de struguri la soiul Pinot noir, se constată existenţa unor corelaţii

parabolice semnificative pentru nivelurile producţiei studiate (r = 0,69* la varianta

rărită şi r = 0,59* la varianta fără rărit) (Fig. 7.6.), indicând dependenţa producţiei

de numărul de struguri. Cu cât numărul de struguri de pe butuc este mai mic (7

struguri/butuc – varianta rărită şi 11 struguri/butuc – varianta nerărită) cu atât

producţia pe butuc va înregistra nivele mai scăzute ( 0,45 kg/butuc – varianta rărită

şi 0,60 kg/butuc – varianta nerărită).

y = -4.0981x2 + 11.5x + 4.3141

r = 0.69*

n=12

y = -9.4924x2 + 21.172x + 4.7147

r = 0.59*

n=12

6

8

10

12

14

16

18

20

0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80

Producţia (kg/butuc)

Yield (kg/block vine)

Nr.

Str

ug

uri

/ b

utu

c

Gra

pe

vin

e b

un

ch

es

no

. / b

loc

k v

ine

Rărit/ Thinning

Fără rărit/ Without thinning

Fig. 7.6. Corelaţii între producţie (kg/butuc) şi numărul de struguri pe butuc, în funcţie de

normarea încărcăturii de rod, la soiul Pinot noir (media 2009-2010)

Fig. 7.6. Correlations between yield (kg/block vine) and grapevine bunches no.,

at Pinot noir variety (mean 2009-2010)

34

7.8.2. Relaţia dintre numărul de struguri pe butuc şi cantitatea de zahăr

acumulată

La soiul Merlot, între acumularea zaharurilor şi numărul de struguri pe butuc

se obţin corelaţii parabolice distinct semnificativ pentru cele două variante

analizate. Pentru varianta la care s-a efectuat răritul strugurilor coeficientul de

corelaţie (r) este de 0,88** iar pentru varianta fără rărit coeficientul de corelaţie (r)

este de 0,83**. Valorile numărului de struguri pe butuc care determină acumulări

maxime de zaharuri la Soiul Merlot sunt cuprinse între 10,34 şi 10,45

struguri/butuc (228 g/l zahăr) pentru varianta rărită şi între 15,30 şi 18,12

struguri/butuc (221 g/l zahăr) pentru varianta fără rărit (Fig. 7.7.).

y = -0.0078x2 + 3.1799x - 309.18

r = 0.88**

n=12

y = -0.0089x2 + 3.552x - 332.99

r = 0.83**

n=12

9

11

13

15

17

19

21

23

180 190 200 210 220 230

Zahăr (g/l)

Sugar (g/l)

Nr.

str

ug

uri

/bu

tuc

Gra

pe

vin

e b

un

ch

es

no

./b

loc

k v

ine

Rărit/ Thinning

Fără rărit/ Without

thinning

Fig. 7.7. Corelaţii între acumularea zaharurilor (g/l) şi numărul de struguri pe butuc, în

funcţie de normarea încărcăturii de rod, la soiul Merlot (media 2009-2010)

Fig. 7.7. Correlations between sugar accumulation (g/l) and grapevine bunches no.,

at Merlot variety (mean 2009-2010)

7.9. DETERMINAREA CALITĂŢII STRUGURILOR PRIN ANALIZE

BIOCHIMICE

7.9.1. Conţinutul în polifenoli totali

Calcularea polifenolilor totali din părţile componente ale strugurilor s-a făcut cu

ajutorul curbei de etalonare, rezultatele fiind exprimate în mg (GAE) polifenoli totali/100

g probă.

35

Fig. 7.8. Cantităţile de polifenoli totali din părţile componente

ale struguri şi din mustului (recolta 2010)

Fig. 7.8. Total polyphenol content of the grape and

must components (2010 harvest)

La probele de struguri pentru vin conţinutul cel mai mare de polifenoli totali

din seminţe s-a înregistrat la soiul Burgund mare (1888 mg/100 g probă) şi la soiul

Pinot noir (1800 mg/100 g probă) acesta din urmă înregistrând cel mai mare

conţinut de polifenoli totali în pieliţă, de 864 mg/100 g probă, dar şi în must, de

970 mg/ l probă.

7.9.2. Conţinutul în compuşi fenolici

În struguri, compuşii fenolici se găsesc în concentraţii ridicate în pieliţe,

seminţe, ciorchini şi mai puţin în pulpă. Cantitatea de compuşi fenolici depinde de

soi, de condiţiile climatice anuale, de sol şi de factorii agrotehnici (BOURZEIX,

1976).

Pentru identificarea lor s-a folosit cromatografia cu standardele de acizi

fenolici şi flavonoide şi standardele de flavan-3-oli şi s-au comparat spectrele de

absorbţie obţinute pentru fiecare tip de acid fenolic separat.

În seminţele probelor de struguri analizate, galocatechingalatul este

compusul major la toate soiurile analizate, urmat de epigalocatechingalat,

compusul minor fiind reprezentat de acidul clorogenic.

Cea mai mare concentraţie în compuşi fenolici din seminţe o prezintă soiul

Burgund (1227,2 mg/100g), urmat de soiul Pinot Noir, iar concentraţia cea mai

mică o are soiul Cabernet Sauvignon (366,5 mg/100g). Soiul Merlot prezintă o

valoare a compuşilor fenolici de 524,7 mg/100g, apropiată cu cea înregistrată la

soiul Syrah (580,8 mg/100g).

36

7.9.3. Determinarea capacităţii antioxidante

Măsurarea capacităţii antioxidante pentru struguri este foarte utilă deoarece

furnizează informaţii importante cum ar fi rezistenţa la oxidare, contribuţia

cantitativă a substanţelor antioxidante sau activitatea antioxidantă din interiorul

organismului după ingerare (Huang şi colab., 2005, citaţi de BUNEA, 2010).

Fig. 7.9. Capacitatea antioxidantă la soiurile de struguri, la recolta 2010,

folosind metoda DPPH

Fig. 7. 9. Antioxidant activity for grapes harvested in 2010,

determined by DPPH method

Activităţii antioxidante din must prezintă valoarea cea mai mare la mustul

obţinut din soiul Cabernet Sauvignon (364 μmol Trolox/l probă). Soiul Syrah îşi

păstrează poziţia, înregistrând şi în cazul mustului valori ridicate, de 300 μmol

Trolox/l probă. Cea mai scăzută capacitate antioxidantă în must s-a înregistrat la

soiul Merlot (90 μmol Trolox/l probă).

7.10. DETERMINAREA CALITĂŢII VINURILOR

7.10.1. Determinarea calităţii vinurilor prin analize fizico-chimice

Din motive obiective, analiza calitativă a vinurilor din punct de vedere

chimic s-a făcut pe fiecare soi în parte, la vinul tânăr de un an obţinut din recolta

anului 2010 de la varianta la care s-a efectuat răritul strugurilor.

37

7.10.1.1. Conţinutul în alcool al vinurilor

Factorii care determină conţinutul în alcool al vinurilor sunt: soiul de viţă de

vie; solul pe care se cultivă viţa de vie (solurile calcaroase dând în general vinurile

cele mai bogate în alcool); climatul podgoriei şi felul cum evoluează factorii

climatici în timpul anului; condiţiile tehnologice şi în special cele de fermentare a

mustului (ŢÂRDEA şi colab., 2000; PATIC, 2006).

Analizând fiecare soi în parte se remarcă faptul că vinurile obţinute au

prezentat un conţinut alcoolic variabil: 11,64 % vol. alcool la soiul Burgund mare,

11,73 % vol. alcool la soiul Cabernet Sauvignon, 12,31 % vol. alcool la soiul

Merlot, 12,59 % vol. alcool la soiul Syrah şi 12,81 % vol. alcool la soiul Pinot noir.

Pe baza rezultatelor obţinute referitoare la conţinutul de zahăr al strugurilor

(peste 180 g/l) şi concentraţia alcoolică a vinurilor (peste 12 % vol. alcool)

soiurilor Syrah, Pinot noir şi Merlot, putem recomanda spre comercializare ca şi

vinuri de calitate superioară cu denumire de origine controlată (DOC). Vinurile

obţinute din soiurile Burgund mare şi Cabernet Sauvignon, dobândind o tărie

alcoolică de peste 10,5 % vol. se recomandă a se comercializa ca vinuri de calitate

superioară (VS).

7.10.1.2. Conţinutul în aciditate totală

Aciditatea totală reprezintă un parametru foarte important pentru calitatea

vinului, lipsa acesteia (sub 4,5 g/l acid tartric sau 2,94 g/l acid sulfuric) făcând ca

vinurile să fie plate la gust şi nerezistente la păstrare, iar excesul imprimă duritate

la gust (asprime) şi lipsă de armonie organoleptică a vinului (RIBEREAU-

GAYON, 1991).

3.9

3.6

9

4.5

8

4.0

6

3.6

2 4.1

3.3

9

3.4

9

4.5

3.9 4

.1

4.0

4

3.6

2

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

g/l

H2S

O4

Pinot noir Burgund

mare


Sauvignon

Segarcea Beltiug Recaş

*Notă/Note: rezultate Recaş/results Recaş: BABEŞ şi colab., 2007


Fig. 7.10. Aciditatea totală (g/l H2SO4) a vinurilor obţinute la Beltiug (recolta 2010),


Fig. 7.10. Total acidity (g/l H2SO4) of wines obtained at Beltiug (2010 harvest),

compared to other wine centers in the country

38

Aciditatea totală a probelor de vin analizate (Fig. 7.10.) oscilează între 5,21

g/l C4H6O6 şi 6,24 g/l C4H6O6 echivalent cu 3,39 g/l H2SO4 – 4,06 g/l H2SO4,

acestea fiind similare cu cele prezentate de PATIC (2006) (4,0 g/l H2SO4) şi

RIBÉREAU-GAYON şi colab. (2006) (3,93 g/l H2SO4) pentru vinurile roşii seci

de calitate. Aceste valori obţinute la Beltiug la cele cinci soiuri studiate, comparate

cu cele obţinute în alte areale de cultură din ţară, se încadrează între limitele

normale.

9.10.1.3. Conţinutul în extract sec nereducător

Extractul sec nereducător oscilează în limite largi, în funcţie de o multitudine

de factori (soi, condiţii ecologice, tehnologia de obţinere, etc.). Legislaţia în vigoare

prevede pentru vinurile de calitate superioară roşii, un minim de 19 g/l.

27.7

5

25.9

7

26.4

23.6

4 26.6

26.6

24.0

1 27.5

5

27.9

28.9

6

27.5

23.2

1

27.7

0

5

10

15

20

25

30

g/l

Pinot noir Burgund

mare


Sauvignon

Segarcea Beltiug Miniş

*Notă/Note: rezultate Miniş/results Miniş: OŞLOBEANU şi colab., 1991


Fig. 7.11. Extractul nereducător (g/l) al vinurilor obţinute la Beltiug (recolta 2010),


Fig. 7.11. Nonreducting dry extract (g/l) of wines obtained at Beltiug (2010 harvest),

compared to other wine centers in the country

Valorile extractului sec nereducător la cele cinci vinuri testate, împreună cu

tăria alcoolică dobândită şi cu aciditatea totală a vinurilor, confirmă potenţialul

regiunii viticole pentru direcţia de producţie de vinuri roşii de calitate superioară

cu denumire de origine controlată, ţinând cont că, în conformitate cu Legea

244/2002, cu hotărârile şi reglementările ulterioare, valoarea acestei caracteristici

trebuie să fie de minimum 23 g/l. De asemenea, valorile ridicate ale extractului

nereducător asigură vinurilor consistenţă şi personalitate.

39

9.10.1.4. Aprecierea organoleptică

Analiza chimică furnizează o serie de informaţii privind compoziţia, starea

de sănătate sau rezistenţa vinului la alterări, însă examenul senzorial este cel care

hotărăşte de fapt calitatea lui.

Cea mai ridicată notă a obţinut-o vinul tânăr produs din soiul Syrah (19,6) la

Beltiug, acesta având o culoare purpurie, fiind caracterizat ca şi un vin plin şi

catifelat, cu corp mediu. Nota obţinută este la acest vin este apropiată cu cea

prezentată de CĂPRUCIU (2011) la Segarcea (19,5).

Cu o culoare rubinie, fineţe şi catifelare tipice soiului, s-a remarcat şi vinul

obţinut din soiul Pinot noir, acest vin primind la degustare nota 19,3, o valoare

ridicată, Însă, faţă de nota primită la vinul obţinut la Segarcea din acest soi, de

19,7, este mai mică iar faţă de nota primită pentru vinul obţinut la Recaş (19,1) este

mai mare.

Vinul de Merlot, cu o nuanţă liliachie şi cu o aromă plăcută şi persistentă, a

primit la degustare nota 19,1, valoare mare comparativ cu cele prezentate de

CĂPRUCIU (2011) şi BABEŞ şi colab. (2007) pentru vinurile obţinute din acest

soi la Segarcea (18,6) şi Recaş (18,3).

Note sub valoare de 19 s-au înregistrat la vinurile obţinute din soiurile

Burgund mare (18,6) şi Cabernet Sauvignon (18,9). Aceste valori sunt mai ridicate

decât cele prezentate de BABEŞ şi colab. (2007) pentru Recaş, respectiv 17,9 la

Burgund mare şi 18,1 la Recaş. În schimb, la Segarcea, vinul de Cabernet

Sauvignon a primit la degustare nota de 19,5, notă mult mai mare decât cea

înregistrată la Beltiug.

Prin autenticitate, fineţe şi o pretabilitate pentru învechire, vinurile de Syrah,

Pinot noir, Burgund mare, Merlot şi Cabernet Sauvignon obţinute la Beltiug, pot să

ocupe treapta cea mai înaltă a recunoaşterii.

7.10.2. Determinarea calităţii vinurilor prin analize biochimice

7.10.2.1. Conţinutul în polifenoli totali

Pentru determinarea concentraţiei în polifenoli totali a vinurilor analizate s-a

utilizat metoda Folin-Ciocâlteu. Cantitatea totală de polifenoli se exprimă în raport

cu o curbă de etalonare cu acid galic iar rezultatele sunt exprimate în mg (GAE)

polifenoli totali/l probă.

La probele de vin concentraţia cea mai mare s-a înregistrat la soiul Pinot

noir (1640 mg/l probă), urmat îndeaproape de soiul Syrah (1600 mg/l probă) şi

soiul Burgund mare (1590 mg/l probă).

Cel mai mic conţinut s-a obţinut la soiul Cabernet Sauvignon, unde

cantitatea de polifenoli totali a fost de 1450 mg/l probă.

40

7.10.2.2. Conţinutul în antociani totali

Pentru probele de vin s-au determinat antocianii totali (mg/l) folosind

metoda spectrofotometrică. S-au înregistrat spectrele UV-Vis în domeniul cuprins

între 400 şi 700 nm, punându-se în evidenţă prezenţa antocianilor (peak la

lungimea de undă λ=523 nm).

Fig. 7.12. Conţinutul în antociani totali (mg/l) a probelor de vin

Fig. 7.12. Total content of antocyans within wine samples

Cel mai mare conţinut de antociani totali s-a înregistrat pentru soiul Syrah

(125,7 mg/l), urmat de soiul Cabernet Sauvignon, iar cel mai mic conţinut în cazul

soiului Pinot noir care a realizat un conţinut de antociani de 35,6 mg/l.

7.10.2.3. Conţinutul în compuşi fenolici

Compuşii fenolici prezenţi în probele de vin s-au identificat folosind

cromatografia de înaltă performanţă. Pentru identificarea lor s-a folosit

cromatografia cu standardele de acizi fenolici şi flavonoide şi standardele de

flavan-3-oli şi s-au comparat spectrele de absorbţie obţinute pentru fiecare tip de

acid fenolic separat.

Conform datelor din tabelul 7.13., cel mai mare conţinut în compuşi fenolici

s-a înregistrat la soiul Pinot Noir (863,93 mg/l ), urmat de soiul Burgund mare, iar

cel mai mic conţinut la soiul Cabernet Sauvignon (551,67 mg/l ).

Dintre compuşii fenolici separaţi cu ajutorul cromatografiei lichide de înaltă

performanţă (HPLC), galocatechina a fost compusul majoritar (la toate soiurile),

urmat de epigalocatechingalat şi catechină. Distribuţia compuşilor fenolici e

diferită pentru fiecare soi în parte. Astfel, soiul Pinot noir are cel mai mare conţinut

de catechingalat în timp ce la celelalte soiuri catechingalatul se găseşte în cantitate

mult mai mică.

41

Tabel 7.13./Table 7.13.

Cantitatea compuşilor fenolici (mg/l) identificaţi în probele de vin

Content of phenolic compounds(mg/l)identified in wine samples Număr

Peak

Peak

no

Denumire compus

fenolic

Name of the phenolic

compound

Proba analizată/Analysed sample

Burgund

mare

Cabernet

Sauvignon Merlot

Pinot

noir Syrah

1 Acid Galic 46,36 49,13 42,12 59,31 42,54

2 Acid Protocatecuic 22,66 18,01 21,06 36,47 15,97

3 Acid Clorogenic 9,65 5,77 7,30 3,91 16,47

4 Acid Caffeic 16,53 13,98 13,31 11,41 10,90

12 Galocatechina 499,63 324,71 359,20 468,52 476,32

13 Catechina 107,20 29,52 39,28 54,01 34,71

14 Epigalocatechingalat 87,96 97,14 119,22 193,51 103,11

15 Epicatechina 16,50 11,16 8,76 15,03 22,36

18 Catechingalat 1,61 2,25 5,87 21,76 8,67

Total compuşi fenolici/

Total phenolic compounds 808,10 551,67 616,12 863,93 731,05

7.10.2.4. Determinarea capacităţii antioxidante

Capacitatea antioxidantă determinată cu ajutorul metodei DPPH a arătat că,

în cazul vinului, soiul Pinot noir are cea mai mare capacitate antioxidantă, de 1280

μmol Trolox/l urmată de soiul Syrah cu o valoare de 1180 μmol Trolox/l, iar cea

mai mică valoare s-a obţinut pentru soiul Cabernet Sauvignon, de 1030 μmol

Trolox/l.

Fig. 7.13. Capacitatea antioxidantă la vinurile roşii studiate folosind metoda DPPH

Fig. 7.13. Antioxidant capacity for red wine analyzed using DPPH method

Datele obţinute pentru capacitatea antioxidantă se corelează foarte bine cu

cele obţinute pentru polifenolii totali. De exemplu, vinul obţinut din soiul Pinot

42

noir a avut cea mai mare cantitate de polifenoli totali şi cea mai mare valoare

pentru capacitatea antioxidantă. Cel mai mic conţinut în polifenoli şi cea mai mică

capacitate antioxidantă s-a obţinut la soiul Cabernet Sauvignon.

CAPITOLUL VIII

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Cercetările întreprinse în prezenta teză de doctorat, referitoare la

pretabilitatea unor soiuri de struguri pentru vinuri roşii de calitate (Pinot noir,

Burgund mare, Merlot, Syrah şi Cabernet Sauvignon) în centrul viticol Răteşti -

plaiul Beltiug (areal viticol recomandat pentru cultura soiurilor pentru vinuri albe)

în vederea extinderii zonei de cultură pentru aceste soiuri în contextul schimbărilor

climatice, au generat unele concluzii cu importanţă teoretică şi practică, ce

recomandă aceste soiuri în vederea răspândirii lor în acest areal de cultură.

Concluzii privind condiţiile climatice din zona de cultură

1. Indicele heliotermic prezintă o valoare de 2,65 pentru cei doi ani

experimentali (2009-2010), valori ce se încadrează în limitele specifice podgoriilor

din ţara noastră (1,35-2,70), spre limita superioară, exprimând astfel favorabiliatea

pentru cultivarea în acest areal al soiurilor de viţă de vie de struguri pentru vinuri

roşii. Valoarea indicelui oenoclimatic, de 4230 pentru perioada 2009-2010, vine să

confirme o favorabilitate mijlocie pentru aceste soiuri, ceea ce a determinat

cultivatorii să le extindă şi în nord-vestul Transilvaniei, respectiv în Podgoria

Silvaniei.

Concluzii privind vigoarea de creştere

1. Indiferent de ani, cea mai mare cantitate de lemn anual eliminat la tăiere a

fost realizată la soiul Cabernet Sauvignon, cu o cantitate de 416 g/butuc la varianta

rărită şi respectiv 405 g/butuc la varianta fără rărit, acesta menţinându-şi vigoarea

de creştere de la un an la altul, păstrându-şi însuşirile biologice de soi. Soiurile

Burgund mare (352 g/butuc), Syrah (337 g/butuc) şi Merlot (311 g/butuc) au

înregistrat, din punct de vedere statistic, cantităţi egale de lemn anual eliminat la

tăierea în uscat, urmate la o diferenţă semnificativă de soiul Pinot noir (239

g/butuc) care a realizat cea mai mică cantitate de lemn eliminat la tăiere. Astfel,

vigoarea de creştere exprimată prin cantitatea de lemn eliminat la tăiere, în

condiţiile ecoclimatice de la Beltiug, a fost una bună, conform însuşirilor

biologice, pentru toate cele cinci soiuri studiate.

2. Între cele două variante (rărit şi fără rărit), indiferent de an şi de soiuri,

diferenţele medii cu privire la cantitatea de lemn anual eliminat sunt semnificative,

varianta asupra căreia s-a aplicat lucrarea de rărit înregistrând o valoare mai mare a

lemnului anual eliminat la tăiere, de 341 g/butuc comparativ cu valoarea

43

înregistrată la varianta fără rărit, de 319 g/butuc. Aceste valori arată faptul că, prin

efectuarea regulată a normării încărcăturii de rod, raportul dintre creştere şi

fructificare prezintă o tendinţă în favoarea creşterii.

Concluzii privind modul de iernare a butucilor

1. În privinţa gradului de maturare a coardelor, putem concluziona astfel:

durata medie a perioadei de vegetaţie (193 zile) aferentă celor doi ani

experimentali, dar şi temperaturile ridicate din lunile septembrie şi octombrie, au

contribuit la o bună acumulare a hidraţilor de carbon în coarde. Indiferent de

normarea încărcăturii de rod, se remarcă soiul Syrah datorită valorilor ridicate de

hidraţi de carbon din coarde, obţinute pe parcursul celor doi ani de testare (15,94 g

%) aceasta însemnând adaptabilitatea bună a soiului la condiţiile climatice din

arealul viticol Beltiug. Celelalte patru soiuri au înregistrat diferenţe semnificative

faţă de soiul Syrah însă, între ele, diferenţele sunt nesemnificative. Astfel,

conţinutul în hidraţi de carbon la soiul Merlot a fost de 14,29 g %, la soiul Pinot

noir de 14,09 g %, la soiul Burgund mare de 13,91, soiul Cabernet Sauvignon

înregistrând cel mai scăzut conţinut în hidraţi de carbon, de 13,77 g %. Cele două

variante analizate (rărit şi fără rărit) au avut o influenţă semnificativă asupra

acumulării substanţelor de rezervă.

2. În general, viabilitatea mugurilor pe coardă a fost ridicată (peste 85 %) la

toate cele cinci soiuri testate. Dintre acestea, se remarcă soiul Pinot noir care a avut

cel mai bun procent de muguri viabili la ambele variante analizate (96,14 % la

varianta rărită şi 93,60 la varianta fără rărit). La polul opus se situează soiul

Cabernet Sauvignon care a înregistrat cel mai scăzut procent de muguri viabili

(88,25 % la varianta rărită şi 85,83 % la varianta fără rărit), viabilitatea mai scăzută

a acestui soi fiind dată şi de depunerea unor cantităţi mai scăzute ale hidraţilor de

carbon în coarde.

Concluzii privind fertilitatea şi productivitatea

1. În ceea ce priveşte coeficientul de fertilitate relativ, acesta a prezentat

valori supraunitare la toate cele cinci soiuri analizate. Indiferent de lucrarea de

normare a încărcăturii de rod, în condiţiile arealului viticol de la Beltiug, soiurile

Merlot şi Cabernet Sauvignon prezintă valori superioare ale coeficienţilor de

fertilitate comparativ cu restul soiurilor analizate. Astfel, soiurile se remarcă ca

având o valoare a coeficientului de fertilitate relativ cuprinsă între 1,71-1,73 la

Merlot şi între 1,71-1,77 la Cabernet Sauvignon. Valorile înregistrate la soiul

Burgund mare, cuprinse între 1,49 şi 1,67, comparativ cu celelalte soiuri, îl

clasează pe acesta pe ultimul loc.

2. Putem afirma că, din punct de vedere al greutăţii medii (g) a strugurilor,

cea mai mare greutate a avut-o soiul Syrah (171,33 g), urmat la o diferenţă

semnificativă de soiul Merlot şi soiul Burgund mare cu o greutate medie de 149,7 g

respectiv 143,1 g. Cele mai slabe rezultate în privinţa greutăţii medii a strugurilor

44

le-au înregistrat soiurile Cabernet Sauvignon (101,5 g) şi Pinot noir (81,0 g), totuşi

aceste valori sunt foarte apropiate de cele obţinute în alte areale de cultură.

3. Pe baza valorilor înregistrate ale coeficienţilor de fertilitate şi ale indicilor

de productivitate se poate concluziona că, prin comparaţia cu alte centre viticole

din ţară, condiţiile ecoclimatice din centrul viticol Răteşti plaiul Beltiug, sunt

favorabile cultivării soiurilor pentru vinuri roşii de calitate, acestea dând dovadă de

un bun comportament, specific caracterului de soi în ceea ce priveşte fertilitatea.

Concluzii privind cantitatea şi calitatea producţiei de struguri

1. Cele două variante luate în studiu (răritul strugurilor şi fără rărit) au

influenţat în mod semnificativ producţia de struguri, astfel, indiferent de anii

experimentali, producţia obţinută la cele cinci soiuri este semnificativ mai mare la

varianta la care nu s-a efectuat lucrarea de rărit a strugurilor (2,29 kg/butuc)

comparativ cu varianta la care s-a efectuat răritul strugurilor (1,62 kg/butuc).

Dintre soiuri, cea mai bună producţie medie pe butuc, indiferent de ani şi normarea

încărcăturii de rod a avut-o soiul Syrah (2,67 kg/butuc), rezultat semnificativ

superior celorlalte soiuri. De altfel, toate soiurile au înregistrat producţii

semnificative între ele. Astfel, se remarcă soiul Merlot cu o producţie medie de

2,48 kg/butuc, urmat de soiul Burgund mare (1,98 kg/butuc) şi Cabernet

Sauvignon (1,60 kg/butuc) pe ultimul loc găsindu-se soiul Pinot noir cu o

producţie medie de 1,06 kg/butuc.

2. Soiul Pinot noir, datorită producţiilor foarte scăzute care au

favorizat acumularea unor cantităţi mai mari de zahăr în boabe, a înregistrat cea

mai mare cantitate de zahăr (219 g/l) indiferent de ani şi de lucrarea de rărit a

strugurilor, urmat la o diferenţă nesemnificativă de Syrah (218 g/l). Şi celelalte trei

soiuri studiate, Burgund mare (183 g/l), Cabernet Sauvignon (202 g/l) şi Merlot

(213 g/l) au avut rezultate foarte bune în privinţa acumulării de zaharuri

comparativ cu alte centre viticole. Scăderea producţiei prin rărit a dus la creşterea

cantităţii de zahăr, cele mai bune rezultate înregistrându-se la varianta la care s-a

efectuat această lucrare.

3. Influenţa condiţiilor climatice ale anilor experimentali (în 2010 toate cele

cinci soiuri au înregistrat valori mai ridicate ale acidităţii comparativ cu anul 2009)

precum şi influenţa nivelului producţiei (cu cele două variante, rărită şi fără rărit)

asupra acidităţii musturilor la cele cinci soiuri a fost una semnificativă. Aciditatea

totală a mustului, indiferent de soi are o scădere semnificativă de la 5,35 g/l H2SO4

(varianta fără rărit) la 5,21 g/l H2SO4 (varianta rărită).

4. Prin compararea valorilor înregistrate la Beltiug la cele cinci soiuri, cu

privire la zaharurile din must şi aciditatea acestuia, cu valorile prezentate în

literatura de specialitate, putem afirma că, arealul viticol situat la limita nordică de

cultură în N-V României oferă condiţii optime în vederea obţinerii de vinuri roşii

de calitate superioară, vinuri ce pot concura cu cele obţinute în alte regiuni viticole

din ţară.

45

5. În ceea ce priveşte cantitatea de polifenoli totali putem afirma că, soiurile

de struguri luate în studiu valorifică foarte bine condiţiile climatice de la Beltiug,

în special temperatura şi insolaţia. Cu o mai bună acumulare de compuşi

polifenolici s-au remarcat soiurile Pinot noir (1800 g/100 g probă în seminţelor,

864 g/100 g probă în pieliţă şi 970 mg/l probă) şi Cabernet Sauvignon (1600

mg/100 g probă în seminţe, 662 mg/100 g probă în pieliţă şi 960 mg/1 probă).

Soiul Syrah a înregistrat valori apropiate cu ale soiului Merlot.

6. Cea mai mare capacitate antioxidantă se găseşte în seminţe la toate cele

cinci soiuri studiate (între 1446 şi 1625 μmol Trolox/100 g probă). În pieliţe,

aceasta oscilează între 314 şi 438 μmol Trolox/100 g probă, în mustul rezultat în

urma zdrobirii boabelor regăsindu-se o valoare mai mică (între 90 şi 364 μmol

Trolox/100 g probă), în funcţie de caracteristicile soiului.

Concluzii privind gradul de atac cu mană

1. Deşi în anul 2009 cantitatea de precipitaţii înregistrată în perioada de

vegetaţie (372,9 mm) a fost scăzută, faptul că o parte din acestea (118,5 mm în

luna iunie) au căzut în perioada când viţa de vie este cea mai vulnerabilă (înainte şi

după înflorit) au favorizat manifestarea unui grad de atac cu mană. Precipitaţiile

abundente înregistrate în perioada de vegetaţie a anului 2010 (680,4 mm) şi

umiditatea relativă a aerului mai crescută (77,2%) au favorizat un grad de atac cu

mană mai intens comparativ cu anul 2009.

Concluzii privind calitatea vinurilor

1. Rezultatele obţinute demonstrează că la Beltiug se întrunesc toţi factorii

care decid un conţinut ridicat în alcool al vinurilor. Toate soiurile analizate au

înregistrat un conţinut mare în zaharuri, drept consecinţă, vinurile rezultate au

înregistrat un conţinut în alcool apreciabil. Acesta a oscilat între 11,64 % vol. la

Burgund mare, 11,73 % vol. la Cabernet Sauvignon, 12,31 % vol. la Merlot, 12,81

% vol. la Pinot noir şi 12,59 % vol. la Syrah.

2. Vinurile obţinute în Podgoria Silvaniei sunt apreciate ca şi vinuri

pronunţat extractive. Acest fapt este confirmat şi de rezultatele înregistrate la

Beltiug, unde s-au obţinut valori ale extractului nereducător de 23,21 g/l la

Cabernet Sauvignon, 23,64 g/l Burgund mare, 24,01 g/l Merlot, 25, 64 g/l Pinot

noir, cea mai ridicată valoare de 28, 96 g/l înregistrându-se la vinul obţinut din

soiul Syrah. Aceste valori asigură vinului consistenţă şi personalitate şi îl

poziţionează în clasa vinurilor de calitate. De asemenea, putem afirma că, chiar şi

în anii cu condiţii mai puţin favorabile vinurile îşi asigură necesarul de extract care

le permite un echilibru corespunzător şi le oferă consumabilitate.

3. Vinurile obţinute sunt intens colorate, acestea înregistrând cantităţi

apreciabile de antociani. Cea mai mare concentraţie de antociani totali s-a

înregistrat la soiul Syrah (125,7 mg/l), urmat de soiul Cabernet Sauvignon, cea mai

mică concentraţie fiind înregistrată la soiul Pinot noir, care a realizat un conţinut de

antociani de 35,6 mg/l.

46

RECOMANDĂRI

Pe baza studierii condiţiilor ecoclimatice ale arealului luat în studiu, care

atestă o încălzire climatică în ultimii ani cu +0,8°C faţă de media multianuală, dar

existând şi condiţii de umiditate satisfăcătoare, indiferent de ani, indicele

bioclimatic viticol fiind superior limitei nordice de cultură a viţei de vie (valoarea

multianuală 6,35) şi prin rezultatele obţinute în urma cercetărilor referitoare la

soiurile de struguri pentru vinuri roşii, ne putem permite să recomandăm

extinderea suprafeţelor cultivate cu aceste soiuri şi în alte podgorii din N-V

României, nu numai în unităţi private mici şi mijloci, ci chiar în unităţi mai mari.

Soiurile exprimă pretabilitate pentru extinderea în cultură, mai ales în perspectiva

încălzirii globale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ARDELEAN, M., R. SESTRAŞ, MIRELA CORDEA, 2007, Tehnică experimentală

horticolă, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca

2. BABEŞ, ANCA, NASTASIA POP, C. BUNEA, 2007, Studies concerning physico-

chemical characteristics of several red wines, Buletinul USAMV-CN, 64/2007 (-)

ISSN 1454 –2382

3. BABEŞ, ANCA, 2006, Ampelografie, Lucrări practice, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca

4. BAYONOVE, L., R. BAUMES, J. CROUZET, Z. GÜNATA, 1998, Arômes, Oenologie

- fondements scientifiques et technologiques, 163-235. Lavoisier Tec & Doc, Paris,

France.

5. BENNETT, J.S., 2002, Relationships between carbohydrate supply and reserves and the

reproductive growth of grapevines, Thesis, Lincoln University

6. BOSO, S., H. KASSEMEYER, 2008, Different susceptibility of European grapevine

cultivars for downy mildew, Vitis 47 (1), p: 39-49

7. BOURZEIX, M., 1976, Les composes phenoliques du raisin et du vin, Bulletin O.I.V.,

vol. 49, nr.550, Paris

8. BUNEA, C.I., 2010, Studiul variabilităţii principalelor caractere de productivitate şi

calitate la o colecţie de soiuri de viţă de vie, privind pretabilitatea acestora la

tehnologii ecologice de cultură şi valorificare, Teză de doctorat, USAMV Cluj-

Napoca

9. CĂLUGĂR, ANAMARIA, 2011, Cercetări privind comportarea unor soiuri de struguri

pentru vinuri albe create la S.C.D.V.V. Blaj, în condiţiile Podgoriei Târnave,

USAMV Cluj-Napoca

10. CĂLUGĂR, ANAMARIA, NASTASIA POP, MARIANA FARAGO, ANCA BABEŞ,

DANIELA HODOR, C. BUNEA, FLORENTINA CIOBANU, 2010, Buds viability

and carbohydrates canes content of some varieties created at S.C.D.V.V. Blaj, during

winter 2009-2010, Lucrări ştiinţifice USAMVB, Seria B, vol. LIV, p: 548-553

11. CĂRPACIU, D.F., 2011, Potenţialul oenologic al unor soiuri de viţă de vie, de

provenienţă mediteraneană, cultivate la Segarcea, Teză de doctorat, Universitatea din

Craiova

12. COTEA, V.D., N. BARBU, C.C. GRIGORESCU, V.V. COTEA, 2003, Podgoriile şi

vinurile României, Ediţia a II-a, Editura Academiei Române, Bucureşti

13. DEJEU, L., 2004, Viticultura practică, Edit. Ceres, Bucureşti

14. DOBREI, A, GH. IOVA, OLIMPIA IORDĂNESCU, 1998, The pruning different

influence about production quality in Pinot noir and Cabernet Sauvignon, Cercetări

ştiinţifice Horticultură, Inginerie genetică seria a II-a USAMVB Timişoara

15. DOBREI, A, 2003, Viticultură, Ed. Agroprint, Timişoara

16. DOBREI, A, 2004, Comportarea soiului Pinot noir în diferite condiţii pedoclimatice în

vestul României, Simpozionul ştiinţific anual “Horticultură - Ştiinţă, calitate,

diversitate şi armonie”, Facultatea de Horticultură, USAMV Iaşi, 29-29 mai

17. DOBREI, A., L. ROTARU, M. MUSTE, 2005, Cultura viţei de vie, Edit. Solness,

Timişoara

18. DOBREI, A., MIHAELA MĂLĂESCU, IASMINA SAVESCU, T. CRISTEA, 2008,

Researches regarding local viticultural germoplasm from Arad county, Buletin

USAMV-CN, 65(1-2) / ISSN 1454-2382

19. DOBREI, A., LILIANA ROTARU, S. MORELLI, 2008, Ampelografie, Ed. Solness,

Timişoara

20. DUMITRIU, I. C., 2008, Viticultura, Edit. Ceres, Bucureşti

48

21. HIDALGO, L., 2002, Tratado de Viticultura General 3a edicion, Mundi Presa, Madrid

22. HODOR, DANIELA, NASTASIA POP, ANCA BABEŞ, ANAMARIA CĂLUGĂR,

FLORENTINA CIOBANU, 2010, Climate Suitability of Răteşti-Beltiug Viticulture

Area to Cultivate Varieties of Grapes for Red, Bulletin UASVM, Horticulture 67(1),

493

23. HODOR, DANIELA, NASTASIA POP, ANCA BABEŞ, C. I. BUNEA, ANAMARIA

CĂLUGĂR, FLORENTINA CIOBANU, 2010, Fertility and Productivity at Some

Red Vine Varieties of Grapes Used for Obtaining Quality Wines, from Răteşti-

Beltiug Vineyard, Bulletin UASVM, Horticulture 67(1)

24. IUORAŞ, R., 1994, Oenologie, Curs, Tipo Agronomia, Cluj Napoca

25. IUORAŞ, R., NASTASIA POP, 2000, Îndrumător pentru lucrări practice la viticultură,

Ed. AcademicPress

26. JACKSON, D. I., P. B. LOMBARD, 1993, Environmental and management practices

affecting grape composition and wine quality – A review, American Journal of

Enology and Viticulture 44, 409-430.

27. JIANU, OLIMPIA, 2000, Cercetări privind influenţa tipurilor de tăiere ale viţei de vie,

asupra producţiei şi calităţii unor soiuri de struguri pentru vinuri roşii cultivate în

Centrul viticol Recaş, în condiţii agrotehnice diferite, Teză de doctorat, USAMV a

Banatului, Timişoara

28. JONES, V. G., A. M. WHITE, R. O. COOPER, K. STORCHMANN, 2005, Climate

change and global wine quality, Climatic Change, 73, 319-343.

29. KENNY, G. J., P. A. HARRISON, 1992, The effects of climate variability and change on

grape suitability in Europe, Journal of Wine Research, 3, 163-183.

30. MATTIVI, F., R. GUZZON, U. VRHOVSEK, M. STEFANINI, R. VELASCO, 2006,

Metabolite profiling of grape: flavonols and anthocyanins, Journal of Agriculture

and Food Chemistry 54, 7692-7702.

31. MĂLĂESCU, MIHAELA, A. DOBREI, ALINA GHIŢĂ, RODICA DĂRĂBUŞ, I. ILIE,

2007, Cercetări privind însuşirile tehnologice ale unor soiuri de struguri pentru vin în

condiţiile centrului viticol Recaş, Revista Ştiinţa agricolă, nr. 2, p:35-38

32. MURSA, D., 2009, Comportamentul unor soiuri de viţă de vie pentru vinuri roşii de

calitate altoite pe diferiţi portaltoi în centrul viticol Cozmeşti din Podgoria Huşi, Teză

de doctorat, USAMV Ion Ionescu de la Brad, Iaşi

33. OLTEANU, I., DANIELA CICHI, D.C. COSTEA , L.C. MĂRĂCINEANU, 2002,

Viticultura specială, Ed. Universitaria, Craiova

34. OPREA, ŞT., 2001, Viticultură, Edit. AcademicPres, Cluj Napoca

35. OROIAN, M, I. OROIAN, I. BRAŞOVEAN, C. IEDERAN, P. BURDUHOS, 2010, The

influence of the climatic factor son the main vineyard diseases when organic products

are used in Fetească Regală variety, ProEnvironment 3, p: 343-346

36. OŞLOBEANU M., M. MACICI, MAGDALENA GEORGESCU, V. STOIAN, 1991,

Zonarea soiurilor de viţă de vie în România, Ed. Ceres, Bucureşti

37. PATIC, M., 2006, Enciclopedia viei şi vinului, Ed. Tehnică, Bucureşti

38. PETRIE, P., R. CLINGELEFFER, 2006, Crop thinning (hand versus mechanical), grape

maturity and anthocyanin concentration: outcomes from irrigated Cabernet

Sauvignon in a warm climate, Australia Journal of Grape and Wine Research, Vol.

12: 21-19

39. POMOHACI, N., V. STOIAN, M. GHEORGHIŢĂ, V.V. COTEA, I. NĂMOLOȘ ANU,

2005, Prelucrarea strugurilor şi producerea vinurilor, Ed. Ceres, Bucureşti

40. POP, NASTASIA, 2001, Viticultură, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca

41. POP, NASTASIA, 2003, Viticultură, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca

42. POP, NASTASIA, 2005, Ecologie viticolă, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca

49

43. POP, NASTASIA, ANCA BABEŞ, C. BUNEA, TIBERIA POP, 2008, Studies regarding

the total polyphenols content from several red grape varieties (Studii privind

conţinutul total de polifenoli din câteva soiuri de struguri roşii), University of

Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca

44. POP, NASTASIA, ANCA BABES, C. BUNEA, TIBERIA POP, 2008, Catechins

spectrophotometrical determination from hydrolysable tannins, in some red grape

varieties, Bulletin UASVM, Horticulture 65(1) pISSN 1843-5254; eISSN 1843-5394.

45. POP, NASTASIA, 2010, Curs de viticultură generală, Ed. Eikon, Cluj-Napoca

46. POPA, V., MARIA BOBELEAC, Stabilirea nivelului optim al potenţialului de producţie

la viţa de vie în funcţie de sarcina de rod, 1970, Analele I.C.V.V., vol.II

47. POPA, A., A. DUNOIU, C. GENOIU, J. ONESCU, 2008, The obtaining of high quality

wines having controlled origin denomination within dealul Olt-Dragăşani area, The

9th International Symposium Prospects for the 3rd Millenium Agriculture, Bulletin

of UASVM Cluj-Napoca, vol.65(1)/2008, pg. 356-361.

48. RIBEREAU-GAYON, P., 1991, Le vin, Presses Universitaire de France, Paris

49. RIBÉREAU-GAYON, P., D. DUBOUVDIEU, B. DONECHE, A. LONVAUD, 2006,

Microbiology of wine and vinifications, 2nd Edition, Ed. John Wiley & Sons

50. ROTARU, LILIANA, 2009, Soiuri de viţă de vie pentru struguri de vin, Edit. Ion Ionescu

de la Brad, Iaşi

51. ROTARU, LILIANA, M. MUSTEA, V. STOLERU, GABRIELA PETREA, 2009, The

valuation of north eastern vineyards from Romania for implementation of sustainable

viticulture, Lucrări Ştiinţifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul LII, vol. 52,

ISSN 1454-7376.

52. ROTARU, LILIANA, V. STOLERU, F. FILIPOV, M. MUSTEA, GABRIELA

PETREA, 2009, The influence of the "terroir" concerning the quantity and quality

grapes yield at white grapevine varieties growing in the Iasi vineyard. XXXIXth

European Society for New Methods in Agricultural Research (ESNA) Congress,

Brno, Czech Republic, 25th - 29th August 2009, ISBN 978-80-7375-319-1.

53. ROTARU, LILIANA, V. V. COTEA, M. MUSTEA, ANCUŢA VASILE, CINTIA

COLIBABA, C. ZAMFIR, C. BUBURUZANU, 2009, New vinifera creations for red

wines in the restrictive conditions of culture in the north-eastern area of Romania.

XXXIInd - World Congress of Vine and Wine OIV, Zagreb - Croatia, 28 June - 3

July, DVD-ROM, ISBN 978-953-6718-12-2.

54. ROTARU, LILIANA, L. IRIMIA, M. MUSTEA, GABRIELA PETREA, 2010 ,

Comportarea unor soiuri de viţă de vie pentru struguri de vin la temperaturile scăzute

din iarna 2009/2010 în podgoria Iaşi, UASVM Iaşi, Romania, Lucrări stiintifice,

Seria Horticultura, Anul III, Vol.53

55. SESTRAŞ, R., 2004, Ameliorarea speciilor horticole. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca

56. STĂTESCU, DELIA-MARIA, 2006, Studiul influenţei tratamentului enzimatic asupra

caracteristicilor şi calităţii vinurilor roşii, Teză de doctorat, USAMV Bucureşti

57. SVANS, P., 2008, The 10 most common wine cellar problems and how to overcome

them, The Guerdies Winwry, Austalia

58. SZENTESI, AL., 2002, Contribuţii privind studiul variabilităţii indicilor agrochimici

relevanţi a solurilor din NV ţării, Teză de doctorat, USAMV Cluj Napoca

59. ŢÂRDEA, C., ANGELA ŢÂRDEA, GH. SÂRBU, 2000, Tratat de Vinificaţie, Ed.”Ion

Ionescu de la Brad”, Iaşi

60. ****Legea viei şi vinului, nr. 244/2002

61. ****HG nr. 769/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi

vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002

50

62. **** Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.225/2006, Zonarea soiurilor nobile de

viţă de vie roditoare admise în cultură în arealele viticole din România, Bucureşti

63. ****INS-Anuarul Statistic al României, 2010

64. **** www.disciplina.oenologie.ro

65. ****www.mapdr.ro

66. ****www.onvpv.ro

67. ****www.winealley.com

68. ****www.weatherundeground.com

http://www.disciplina.oenologie.ro/

http://www.winealley.com/

http://www.weatherundeground.com/

universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi - usamv cluj … · vinurilor roŞii de calitate...

Documents