universitatea de stat facultatea de drept şi Ştiinţe ... · scopul principal al unităţii de...
TRANSCRIPT
1
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale
Catedra de ştiinţe socio-umane şi asistenţă socială
Aprobat la Şedinţa Catedrei de Drept
proces verbal nr. 9 din 09.04.2014
Şeful Catedrei de Drept Botnari E. __________
Aprobat la Şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale
proces verbal nr.4 din 19.04.2014
Preşedintele Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale Cojocaru I. ___________
CURRICULUM
la unitatea de curs Sociologia juridică
(învăţămînt cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă)
Autor: conf. univ., dr.Gheorghe Neagu
Bălţi, 2013
2
I. Informaţii de identificare a cursului
Facultatea: Drept şi Ştiinţe Sociale
Catedra: Drept
Domeniul general de studiu: 38 Drept
Domeniul de formare profesională la ciclul I: 381 Drept
Denumirea specialităţii: 381.1 Drept
Statutul: unitate de curs opţională
Administrarea unităţii de curs:
a) studii cu frecvenţă la zi
Codul unităţii de
curs
Credite
ECTS
Total
ore
Repartizarea orelor Forma de
evaluare
Limba de
predare Curs Sem. Lab. L.
ind.
S.03.A. 26
4 120
30 30 60 Examen
combinat
Româna
b) secţia cu frecvenţă redusă
Codul unităţii de
curs
Credite
ECTS
Total
ore
Repartizarea orelor Forma de
evaluare
Limba de
predare Prel. Sem. Lab. L.
ind.
S.03. A.24
4 120
18 6 - 96 Examen
combinat
Româna
II. Informaţii referitoare la cadrul didactic:
Numele, prenumele titularului cursului: Gheorghe Neagu
Gradul ştiinţific: doctor în istorie
Tel.: 069224522
e-mail: [email protected]
III. Integrarea cursului în programul de studii
Sociologia juridică, prevăzută în programul de studii pentru specialitatea Drept, în
semestrul III, învăţămînt cu frecvenţă la zi şi studii cu frecvenţă redusă este, în opinia unor
specialişti, o disciplină juridică, iar în viziunea altora – o unitate de curs sociologică.
3
Sociologia juridică reprezintă o direcţie relativ nouă în sistemul ştiinţelor sociale.
Această unitate de curs, concepută din perspectiva părţii teoretice, este strîns corelată cu „ Teoria
generală a dreptului”(în opinia unor autori – parte componentă a teoriei generale a dreptului), iar
abordată prin prisma părţii speciale – cu „Criminologia”.
În planurile de studii vizînd formarea juridică profesională iniţială, această unitate de curs
a fost inclusă (este adevărat, deocamdată, la unele universităţi) acum cîţiva ani. Acest lucru a fost
condiţionat de mai mulţi factori:
- fără o analiză multiaspectuală (inclusiv şi din perspectivă sociologică) a sistemului
juridic este greu de intuit sarcinile arzătoare şi perspectivele evoluţiei dreptului;
- fără cercetarea aspectelor sociologice ale dreptului este greu de conceput formularea
şi, mai ales, realizarea conceptului statului de drept, principiul suprem al căruia îl constituie
supremaţia legii;
-orientarea spre reformarea societăţii din perspectiva integrării în Uniunea Europeană
presupune creşterea importanţei investigaţiilor empirice de factură sociologico-juridice în
elaborarea proiectelor de intervenţie socială, orientate spre eficientizarea dreptului, spre
optimizarea relaţiilor sociale.
Către semestrul III de învăţământ studentul cunoaşte conceptele fundamentale ale teoriei
generale a dreptului, dreptului constituţional şi instituţii politice etc., studiate în semestrul I şi
semestrul II. O importanţă deosebită în crearea premiselor favorabile pentru realizarea
obiectivelor „Sociologiei juridice” o are cunoaşterea următoarelor concepte: metoda sociologică
în teoria generală a dreptului, metoda analizei sistemice, sistemul dreptului, funcţiile sociale ale
dreptului, lacunele dreptului, tehnică legislativă, eficienţa legislaţiei, cultură juridică etc.
Scopul principal al unităţii de curs rezidă în studierea aprofundată a realităţii sociale a
dreptului şi formarea deprinderilor de realizare a investigaţiilor empirice de natură socio-juridică.
Studierea problematicii sociologiei juridice creează premise favorabile pentru sesizarea
adecvată a cursului de criminologie, pentru o mai profundă cunoaştere a realităţii sociale a
diverselor ramuri ale dreptului, ajungându-se ,în final, la sociologia dreptului pena, sociologia
dreptului civil etc.
IV. Competenţe prealabile:
- cunoaşterea fundamentelor teoretice ale dreptului;
- cunoaşterea temeinică a terminologiei juridice în general;
-capacitatea de interpretare a normelor juridice, a principiilor dreptului şi a actelor de aplicare
a dreptului;
-aplicarea principiilor, metodelor, tehnicilor şi procedurilor fundamentale din dreptul public
şi privat.
-capacitatea de evaluare adecvată a evenimentelor social-politice, economice, ideologice,
4
culturale;
-capacitate de sinteză a activităţilor publice într-un cadru social concret;
V. Competenţe dezvoltate în cadrul cursului:
1. Competenţe la nivel de cunoaştere
La nivel de cunoaştere şi înţelegere studentul trebuie:
- determinarea specificul şi esenţei obiectului de studiu al sociologiei juridice, coraportul ei cu
alte ştiinţe, în special, cu „Teoria generală a dreptului” şi „Criminologia”;
- cunoaşterea etapelor principale de dezvoltare, conceptelor şi paradigmelor principale cu care
operează sociologia juridică;
- identificarea dimensiunilor abordării sociologice a componentelor sistemului juridic;
- recunoaşterea manifestărilor realităţii sociale a dreptului din perspectiva relaţiilor complexe
dintre subsistemul dreptului şi sistemul societal;
- definirea realităţii sociale a dreptului din perspectiva principalelor paradigme sociologico-
juridice;
- cunoaşterea regulilor de utilizare a metodelor şi tehnicilor adecvate cercetărilor empirice
socio-juridice.
2. Competenţe la nivel de înţelegere şi aplicare:
- explicarea esenţei conceptelor cu privire la realitatea socială a dreptului;
- utilizarea metodelor şi tehnicilor adecvate problematicii diverse a sociologiei juridice,
- utilizarea corectă a terminologiei sociologiei juridice în expunerea principalelor probleme
teoretice şi practice;
- dobîndirea deprinderilor de cercetare a realităţii sociale a dreptului;
- analiza influenţei factorilor economici, politico-ideologici şi de altă natură asupra dreptului;
- evaluarea eficienţei normelor de drept din perspectiva interesului general, a grupurilor de
interes;
- dobîndirea deprinderilor de identificare ţi înţelegere a factorilor extrinseci dreptului (de natură
economică, morală etc), care conduc la disfuncţia acestuia;
- explicarea gradului de adecvare a normelor de drept realităţii sociale din ţara noastră, a
ipostazelor ( situaţiilor) ce pot să apară între subsistemul dreptului şi sistemul societal în
procesul integrării în Uniunea Europeană;
- dobîndirea deprindrerilor de identificare a consecinţelor negative, de natură frenatoare ale
rămînerii în urmă a dreptului faţă de procesele sociale;
5
- evaluarea datelor investigaţiilor empirice socio-juridice şi să formularea proiectelor de
eficientizare a dreptului;
- să compare experienţa doctrinară şi practică în vederea atingerii scopurilor dreptului;
- dobîndirea deprinderilor de aplicare în practică a cunoştinţelor teoretice în vederea rezolvării
unor situaţii din
practica judiciară.
3. Competenţe la nivel de integrare:
- dezvoltarea capacităţilor de integre a cunoştinţelor şi deprinderilor obţinute în cadrul
sociologiei juridice cu cele
acumulate în cadrul altor unităţi de curs ;
- dobîndirea deprinderilor de identificare a discrepanţelor, nepotrivirilor ce există între drept şi
societate;
- dobîndirea deprinderilor de identificare, evaluare şi soluţionare a conflictelor sociale;
- consolidarea capacităţilor de efectuare a cercetărilor ştiinţifice în diverse domenii ale
sociologiei juridice;
- dezvoltarea capacităţilor de identificare a importanţei crescînde a sociologiei juridice în viaţa
dreptului.
- consolidarea abilităţilor de proiectare a dezvoltării sociologiei juridice în contextul integrării
europene.
VI. Finalităţile cursului:
- la finele unităţii de curs se estimează că studentul va fi capabila să societatea ca un
întreg funcţional, în cadrul căruia toate componentele interacţionează şi se ajustează
reciproc;
- va fi capabil să identifice locul şi funcţiile juridicului în cadrul sistemului social global, a
multiplelor relaţii de intercondiţionare dintre juridic şi celelalte componente ale vieţii
sociale;
- va fi capabil să demonstreze importanţa sociologiei juridice în contextul racordării
sistemului de drept naţional la cel comunitar;
- va fi capabil să utilizeze metodele şi tehnicile de cercetare ştiinţifică a realităţii sociale a
dreptului;
- va demonstra eficienţa modului de învăţare prin intermediul unui proiect de cercetare
sociologico-juridică;
6
- va demonstra cunoaşterea temeinică a realităţii sociale a dreptului prin capacitatea de a
realiza analize critice ale raportului dintre subsistemul juridic şi sistemul societal;
- va conştientiza necesitatea de a se raporta permanent la contextul social atunci cînd se
pune problema înţelegerii spiritului legii şi aplicării corecte a acesteia.
VII. Calendarul de desfăşurare a cursului (secţia cu frecvenţă la zi)
a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri
№ Tema Nr. de
ore
1. Obiectul de studiu şi problematica sociologiei juridice 2
2. Constituirea şi evoluţia sociologiei juridice 4
3. Metode ale cercetării empirice în domeniul dreptului 2
4. Factorii de configurare a dreptului 2
5. Eficienţa legislaţiei 2
6. Dimensiunea sociologică a activităţii instituţiilor juridice 4
7. Sociologia drepturilor omului 2
8. Sociologia corupţiei 4
9. Sociologia crimei şi criminalităţii 6
10. Aculturaţia juridică 2
Total 30
b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminar
№ Tema Nr. de
ore
1. Obiectul de studiu şi problematica sociologiei juridice. 2
2. Constituirea şi evoluţia sociologiei juridice. Dezvoltarea sociologiei juridice în
spaţiul românesc.
4
3 Metodologia realizării cercetărilor empirice de natură sociologico-juridică 4
4. Factorii de configurarea a dreptului. 4
5. Eficienţa legislaţiei 2
6. Dimensiunea sociologică a activităţii instituţiilor juridice 4
7. Sociologia drepturilor omului 2
8. Sociologia corupţiei 2
9. Sociologia crimei şi criminalităţii 4
10. Particularităţile socializării juridice a populaţiei în contextul schimbărilor
sociale
2
Total 30
7
Calendarul de desfăşurare a cursului (secţia cu frecvenţă redusă)
a)Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri
b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminar
№ Tema Nr. de
ore
1. Metodologia realizării cercetărilor empirice în domeniul dreptului 2
2. Sociologia dreptului penal 2
3. Socializarea juridică a populaţiei în contextul schimbărilor sociale 2
Total 6
VIII. Conţinuturi
№ Tema Nr. de
ore
1. Obiectul de studiu şi problematica sociologiei juridice. 2
2. Constituirea şi evoluţia sociologiei juridice. Dezvoltarea sociologiei juridice în
spaţiul românesc.
2
3 Metodologia realizării cercetărilor empirice de natură sociologico-juridică 2
4. Factorii de configurarea a dreptului. 2
5. Eficienţa legislaţiei 2
6. Dimensiunea sociologică a activităţii instituţiilor juridice 2
8. Sociologia corupţiei 2
9. Sociologia crimei şi criminalităţii 4
Total 18
Cursul nr.1. Obiectul de studiu şi problematica sociologiei juridice
1. Sociologie generală şi sociologie de ramură.
2. Sociologie şi drept.
3. Definiţia, obiectul de studiu şi problematica sociologiei juridice.
4. Funcţiile sociologiei juridice.
Cursul nr.2. Constituirea şi evoluţia sociologiei juridice.
1. Aristotel – precursor al sociologiei juridice.
2. Montesqueu despre spiritul legilor.
3. E. Durkheim despre geneza dreptului.
4. M. Weber despre raţionalizarea dreptului.
5. E. Ehrlich despre „dreptul viu”.
6. Georghe Gurvitch despre domeniile sociologiei juridice.
7. Evoluţia sociologiei juridice în a doua jum. A sec. al XX-lea-înc. sec. al XXI-lea.
8. Tradiţii şi contribuţii româneşti în domeniul sociologiei juridice. Statutul sociologiei
jurideice în Republica Moldova.
Cursul nr.3. Metode ale cercetării empirice în domeniul dreptului.
1. Preliminarii.
2. Utilizarea observaţiei în cercetările sociologico-juridice.
3. Analiza documentelor –tehnică inedită în cercetările socio-juridice.
4. Ancheta prin intermediul interviului şi chestionarului în investigaţiile socio-juridice.
5. Experimentul în investigaţiile socio-juridice.
8
6. Paţi în aplicarea metodelor de cercetare.
7. Analiza sistemică în sociologia juridică.
8. Raporturile dintre jurişti şi sociologici în cadrul cercetărilor empirice.
Cursul nr.4. Factorii de configurarea a dreptului 1. Existenţa unui „dat” al dreptului.
2. Rolul factorului uman în geneza dreptului. Necesitatea coordonării grupurilor de interes.
3. Lobbysmul în procesul de legiferare.
4. Alte modalităţi de promovare a intereselor legitime în procesul de legiferare.
5. Direcţii, metode, tehnici de cercetare a intereselor ce generează dreptul.
Cursul nr.5. Eficienţa legislaţiei. 1. Conceptul de eficienţă a legislaţiei. Factorii care condiţionează eficienţa legislaţiei.
2. Disfuncţia dreptului.
3. Repere metodologice vizînd investigaţiile empirice în domeniu. Rezultatele unor
cercetări.
Cursul nr.6. Dimensiunea sociologică a activităţii instituţiilor juridice. 1. Drept şi justiţie socială.
2. Evoluţia instituţiilor juridice în perioada de tranziţie.
3. Abordarea sociologică a activităţii sistemului judecătoresc.
4. Dimensiunea sociologică a activităţii subdiviziunilor M.A.I.
5. Abordarea sociologică a activităţii altor instituţii juridice.
6. Portretul social al juriştilor.
Cursul nr.7. Sociologia drepturilor omului.
1. Repere pentru o sociologie a drepturilor omului.
2. Cercetări socio-juridice empirice privind drepturile omului.
3. Rolul ONG-urilor în protecţia drepturilor omului.
4. Educaţie pentru drepturile omului, cetăţenie şi pace.
Cursul nr. 8. Sociologia corupţiei.
1. Corupţia – condiţii structurale şi definiţii normative.
2. Abordarea sociologică a fenomenului corupţiei.
3. Amploarea şi dimensiunile corupţiei în societatea moldovenească.
4. Cauze şi condiţii favorizante ale corupţiei.
5. Forme de manifestare şi costuri ale corupţiei în învăţămîntul universitar din Republica
Moldova.
6. Corupţia în sistemul organelor de drept.
7. Prevenirea şi combaterea corupţiei.
Cursul nr.9. Sociologia crimei şi criminalităţii.
1. Delincvenţă (criminalitate) – accepţiuni şi sensuri.
2. Criterii sociologice de definire şi evaluare a criminalităţii.
3. Politici sociale şi penale de prevenire şi tratament ale criminalităţii.
4. Alternative la detenţie.
5. Protecţia şi autoprotecţia populaţiei faţă de3 criminalitate.
Cursul nr.10. Aculturaţia juridică.
1. Procesul de aculturaţie. Aculturaţia juridică.
2. Formele aculturaţiei juridice.
3. Efectele aculturaţiei juridice.
4. Cultura juridică. Socializarea juridică a indivizilor.
9
IX. Activităţi de lucru individual:
Nr. Sarcini pentru învăţămînt cu frecvenţă la zi / învăţămînt cu frecvenţă
redusă
Nr. de ore
zi f/r
1. Obiectul de studiu şi problematica sociologiei juridice
- să sesizeze specificitatea sociologiei;
- să definească obiectul de studiu şi problematica sociologiei generale şi
sociologiei de ramură
- să definească obiectul de studiu al sociologiei juridice;
- să identifice unghiul de vedere specific al sociologiei juridice în
cercetarea dreptului;
- să identifice domeniile de cercetare ale sociologiei juridice;
- să delimiteze dimensiunile sociologiei juridice de ştiinţa dreptului în
general;
- să elucideze raporturile interdisciplinare „Teoria generală a dreptului –
Sociologia juridică – Filosofia dreptului”;
- să determine locul şi rolul Sociologiei juridice în sistemul ştiinţelor;
- să descrie funcţiile sociologiei dreptului;
- să sesizeze principalele probleme sociale care pot fi soluţionate şi cu
aportul investigaţiilor empirice de factură sociologico-juridică;
să determine locul sociologiei juridice în formarea juridică profesională
iniţială şi continuă.
4 / 6
2. Constituirea şi evoluţia sociologiei juridice
-să sesizeze importanţa ideilor de natură socio-juridică fundamentate de
Aristotel şi Montesqueu în constituirea sociologiei juridice;
- să caracterizeze, în conformitate cu argumentele invocate de către
E. Durkheim, corelaţia dintre următoarele trei entităţi : „un anumit tip de
societate - un anumit tip de solidaritate socială –un anumit tip de drept”;
- să aplice modelul de analiză sus menţionat asupra realităţii din Republica
Moldova;
- să caracterizeze dimensiunile teoriei anomiei sociale şi să argumenteze
importanţa euristică a acestui concept pentru investigaţiile empirice de
natură socio-juridică din Republica Moldova;
- să distingă manifestările „dreptului viu”, în conformitate cu viziunea lui
E. Ehrlich,;
- să identifice principalele manifestări ale „dreptului viu” din societatea
8 / 10
5. Sociologia juridică şi integrarea europeană.
10
moldovenească;
- să sesizeze esenţa legităţii cu privire la creşterea gradului de raţionalizare
a dreptului în societăţile occidentale( după M.Weber);
- să intuiască unele modalităţi de raţionalizare a dreptului naţional;
- să estimeze rolul dreptului în calitate instrument principal de control
social;
- să caracterizeze cele trei domenii ale sociologiei juridice , formulate de
către G.Gurvitch – model pentru construcţia sistemică a sociologiei
juridice;
- să sesizeze esenţei raportului „funcţional-disfuncţional”, în conformitate
cu concepţia structuralist-funcţionalismului;
- să identifice raportului dintre sociologia juridică generală şi sociologia
juridică specială, în conformitate cu viziunea lui J.Carbonnier;
- să caracterizeze ideile notorii ale sociologiei juridice româneşti din
perioada interbelică;
-să explice, generalizând cunoştinţele acumulate , particularităţile statutului
sociologiei dreptului în Republica Moldova.
3. Metode ale cercetării empirice în domeniul dreptului.
- să definească noţiunile de metodă, tehnică de cercetare, instrumente de
investigare, procedee de cercetare, metodologie;
- să clasifice tipurile de cercetări socio-juridice;
- să caracterizeze principiile generale ale investigaţiilor sociologice şi
importanţa acestora pentru sociologia dreptului;
- să identifice etapele investigaţiilor sociologico-juridice;
- să definească noţiunile de observaţie ştiinţifică, anchetă sociologică,
sondaj de opinie, analiza de conţinut, experiment legislativ , scalare;
- să elaboreze ipoteze de lucru în vederea promovării investigaţiilor
empirice pe anumite teme;
- să operaţionalizeze conceptele în vederea efectuării investigaţiilor
empirice;
- să elaboreze de sine stătător tehnici de cercetare şi instrumente de lucru
pentru anumite teme: ghid de observaţie, chestionar, ghid de interviu,
proiectul unui experiment legislativ, să realizeze analiza de conţinut a unui
document metajuridic;
8 / 12
11
- să elaboreze concepţia unui proiect de investigaţie socio-juridică.
- să identifice tema proiectului investigaţiei socio-juridice şi să elaboreze
calendarul elaborării însărcinării didactice în cauză pînă la sfîrşitul
semestrului.
4. Factorii de configurarea a dreptului
-să sesizeze rolul factorului economic, social-politic, ideologic, religios,
psihologic, geografic etc. în geneza dreptului;
- să explice rolul factorului uman în viaţa dreptului;
- să argumenteze necesitatea imperioasă a coordonării grupurilor de
interes în procesul de legiferare ;
- să identifice interesele specifice ale unor grupuri sociale;
- să definească conceptul de tehnologii legislative;
- să elucideze elementele constitutive ale tehnologiilor legislative;
- să definească conceptul de lobbysm în procesul de legiferare;
- să identifice formele, metodele activităţii de lobbysm, reglementarea
acestui proces în societăţile occidentale;
- să sesizeze adecvat corelaţia „absenţa unui act legislativ care
reglementează lobbysmul- lobbysmul ilegal – prezentarea, în unele cazuri,
a interesului corporativ în calitate de interes general”;
- să identifice unele situaţii de promovare a clientelismului în procesul
de legiferare;
- să identifice efectele negative ale manifestărilor de clientelism în
procesul de legiferare;
- să argumenteze profund necesitatea unei legi a lobby-ului în Republica
Moldova;
- să argumenteze posibilitatea şi necesitatea utilizării experienţei statelor
occidentale în reglementare acestui proces;
- să elucideze alte modalităţi, cu excepţia lobbysmului legal, de
promovare a intereselor legitime în procesul de legiferare;
- să identifice gradul de participare a societăţii civile la procesul de
legiferare;
- să determine posibilităţile reale ale studentului de la Facultatea de Drept
şi Ştiinţe Sociale de influenţare a procesului de legiferare, fapt ce poate
conduce la creşterea activismului juridic al tineretului studios.
- să cunoască direcţiile de cercetare a factorilor de configurare a dreptului;
5/ 8
12
- să sesizeze particularităţile metodologiei cercetărilor empirice în acest
domeniu;
- să elaboreze tehnici de cercetare a factorilor de configurare a dreptului.
5. Eficienţa legislaţiei.
- să explice noţiune de eficienţă a legislaţiei din perspectiva
operaţionalizării criteriilor de evaluare a actelor normative;;
- să sesizeze criteriile de abordare a acestui concept, în special, criterii care
conduc la existenţa câtorva opinii pe marginea acestui concept;
- să identifice factorii ce influenţează, cel mai mult eficienţa legislaţiei;
- să clasifice factorii respectivi în factori intrinseci şi extrinseci dreptului;
- să evalueze , utilizând metoda modelării, eficienţa unor acte normative;
- să caracterizeze situaţiile tipice de distorsiune şi disfuncţie a dreptului;
- să aplice cunoştinţele ce ţin de disfuncţia dreptului la realitatea socio-
juridică din ţara noastră;
- să identifice ipostasele /situaţiile care pot exista între subsistemul
dreptului şi sistemul social global;
- să determine, ipotetic, raportul dintre subsistemul juridic şi sistemul
societal din ţara noastră;
- să exemplifice teza cu privire la manifestarea dreptului în calitate de
catalizator al proceselor sociale dezirabile;
- să exemplifice teza cu privire la manifestarea dreptului în calitate de
factor frenator al proceselor sociale dezirabile;
- să sesizeze particularităţile metodologiei cercetărilor empirice a
eficienţei legislaţiei;
- să identifice cele mai adecvate metode şi tehnici de cercetare a eficienţei
legislaţiei ;
- să elucideze particularităţile experimentului legislativ şi al altor metode şi
tehnici utilizate în procesul cercetărilor concrete;
- să identifice metodele şi tehnicile adecvate pentru studierea anumitor
acte normative ce reglementează diverse domenii ale vieţii sociale;
- să sesizeze importanţa metodologică a rezultatelor unor cercetări empirice
ce ţin de eficienţa legislaţiei.
6 / 8
6. Dimensiunea sociologică a activităţii instituţiilor juridice.
- să identifice raportul dintre drept şi justiţie;
- să caracterizeze tipurile de justiţie socială;
5 / 12
13
- să elucideze etapele reformei de drept din Republica Moldova;
- să evidenţieze realizările, dar şi probleme cu care se confruntă sistemul
instituţiilor judiciare din ţara noastră;
- să sesizeze rolul factorilor externi(în special, al organizaţiilor
internaţionale) şi interni care influenţează activitate instituţiilor judiciare;
- să deosebească unghiul de vedere specific al sociologiei de dimensiunile
ştiinţei dreptului în abordarea activităţii organelor de drept;
- să distingă domeniile investigaţiei sociologice a activităţii sistemului
judecătoresc;
- să elucideze rezultatele principalelor investigaţii empirice realizate în ţara
noastră în acest domeniu;
- să demonstreze, în baza datelor concrete, a importanţei rezultatelor
obţinute pentru eficientizarea activităţii instituţiilor judiciare;
- să identifice rolul serviciului psihosociologic din cadrul M:A.I;
- să caracterizeze particularităţile abordării sociologice a activităţii
organelor procuraturii, avocaturii etc;
- să identifice gradul de realizare a principiului accesului liber la justiţie;
- să caracterizeze portretul social al grupului de jurişti din ţara noastră;
- să analizeze, în baza rezultatelor investigaţiilor empirice realizate,
calitatea formării juridice profesionale iniţiale şi continuă la Universitatea
de Stat „Alecu Russo” din Bălţi;
- să argumenteze, în baza datelor empirice culese, propuneri adecvate
vizând perfecţionare procesului de pregătire a cadrelor de jurişti;
- să identifice metodele şi tehnicile adecvate cercetărilor activităţii
instituţiilor judiciare;
- să distingă avantajele, dar şi limitele tehnicii analizei sociologice de
jurisprudenţă;
- să elaboreze , de sine stătător, tehnici de cercetare a unor aspecte ale
activităţii organelor de drept.
7. Sociologia drepturilor omului
- să sesizeze unghiul de vedere propriu sociologiei de abordare a
problematicii drepturilor omului ( spre deosebire de viziunea juridică,
economică, filosofică);
- să identifice originile sociale ale drepturilor omului, caracterul istoric al
problematicii în cauză;
4 / 8
14
- să caracterizeze fazele evoluţiei drepturilor omului;
- să descopere conexiunea dintre transformarea teoriei şi practicii
drepturilor omului şi transformarea socială ( cel mai fecund şi interesant
aspect al sociologiei juridice);
- să stabilirea corelaţiei între diferitele tipuri de încălcare a drepturilor
legal recunoscute şi alte variabile legate de natura specifică a sistemelor
economic, politic, juridic, judiciar, etc;
- să elaboreze indicii de respectare şi de încălcare a drepturilor
omului, în raport cu variabilele amintite;
- să descopere şi să clasifice metodelor simbolice, juridice şi nejuridice
folosite pentru justificarea încălcărilor drepturilor omului (referitoare la
starea de urgenţă, la menţinerea ordinii publice), precum şi a
manipulărilor destinate tăinuirii încălcărilor drepturilor omului şi
deformării imaginii lor publice;
- să descopere şi să clasifice uzanţelor simbolice (şi retorice) prin
care drepturile omului sunt plasate în diferite contexte, pentru a justifica, în
mod pervers, forma de presiune sau conduită arbitrară;
- să stabilească corelaţia diferitelor grade de respectare şi de încălcare a
drepturilor oficial recunoscute omului şi alte variabile de natură
economică, politică, culturală, religioasă, juridică etc.;
- să descopere apariţia în germene a unei sociologii a drepturilor omului în
Republica Moldova;
- să identifice temele de care trebuie să se ocupe sociologia dreptului;
- să interpreteze datele empirice privind drepturile omului;
- să individualizeze metodele şi tehnicile de cercetare a gradului de
respectare a drepturilor omului;
- să operaţionalizeze conceptele teoretice privind drepturile omului;
- să elucideze cauzele concrete ale încălcării drepturilor omului;
8. Sociologia corupţiei
- să definească noţiunea de corupţia în baza documentelor ONU,
Consiliului Europei;
- să definească noţiunea de corupţie în conformitate cu legislaţia Republicii
Moldova;
- să identifice principalele caracteristici ale corupţiei;
- să elucideze dimensiunile sociologice ale abordării corupţiei;
7 / 10
15
- să identifice tipurile de corupţie; să estimeze particularităţile tipurilor de
corupţie;
- să identifice corelaţia dintre corupţie şi diverse variabile ;
- să interpreteze Indiciii Perceperii corupţiei al Transparency Internaţional
pentru Republica Moldova începînd cu anul 2000;
- să identifice cele mai corupte domenii ale societăţii moldoveneşti;
- să compare Indicele perceperii corupţiei în Republica Moldova şi în alte
ţări;
- să determine formele de manifestare ale corupţiei în învăţământul
universitar;
- să identifice nivelul corupţiei în cadrul Universităţii de Stat „Alecu
Russo” din Bălţi;
- să determine influenţa negativă a corupţiei asupra procesului de formare
profesională;
- să cunoască direcţiile principale de combatere a corupţiei;
- să estimeze rolul societăţii civile în prevenire corupţiei;
- să propună măsuri argumentate vizând diminuarea fenomenului de
corupţiei;
- să identifice metodele şi tehnicile adecvate de cercetare a acestui
fenomen.
9. Sociologia crimei şi criminalităţii
- să definească noţiunea de devianţă socială;
- să identifice tipurile de devianţă socială;
- să sesizeze caracterul relativ, echivoc al noţiunii de devianţă;
- să estineze cele două sensuri ale noţiunii de devianţă;
- să sesizeze raportul dintre „devianţa socială pozitivă” şi afirmarea unor
noi tendinţe de organizare socială;
- să definească noţiunea de delincvenţă;
- să identifice caracterul multidimensional şi multicultural al criminalităţii;
- să elucideze dimensiunile sociologice utilizate în procesul abordării
criminalităţii;
- să demonstreze corelaţia dintre criminalitate şi diverse variabile (de
natură economică, psihologică, morală etc.);
- să definească noţiunile de politică socială de prevenire a criminalităţii;
- să definească noţiunea de politici penale de prevenire a criminalităţii;
- să sesizeze caracterul controversat al conceptului de politică penală;
8 / 16
16
- să identifice felurile de prevenire a criminalităţii
- să distingă trăsăturile specifice ale alternativelor detenţiunii;
- să determine factorii ce determină eficienţa alternativelor detenţiunii;
- să propună măsuri de optimizare a cadrului juridic de reglementare a
alternativelor detenţiunii;
- să estimeze rolul societăţii la implementarea pedepsei sub formă de
muncă neremunerată în folosul comunităţii;
- să determine particularităţile muncii neremunerate în folosul comunităţii
aplicate minorilor;
- să definească conceptul de resocializare a infractorilor;
- să interpreteze rezultatele unor investigaţii empirice a criminalităţii;
- să identifice metodele şi tehnicile adecvate de cercetare a criminalităţi din
perspectivă sociologică.
10. Aculturaţia juridică
- să definească conceptul de aculturaţie;
- să definească conceptul de aculturaţie juridică;
- să descrie procesul de aculturaţie juridică;
- să identifice situaţiile distincte ce apar în condiţiile interacţiunii dintre
sistemele juridice;
- să distingă tipurile de aculturaţie juridică;
- să invoce exemple de aculturaţie juridică studiate în cadrul „Istoriei
dreptului”;
- să caracterizeze efectele aculturaţiei juridice
- să sesizeze raportul dintre globalizare şi tendinţa constituirii unui „drept
transnaţional”;
- să definească noţiunea de cultură juridică;
- să definească noţiunea de socializare juridică;
- să sesizeze raportul dintre nivelul culturii juridice şi eficienţa legislaţiei;
- să identifice varietăţile culturii juridice în Europa de Est;
- să determine rolul sociologiei juridice în procesul de ajustare a dreptului
naţional la normele de drept comunitar;
- să caracterizeze aspectele sociologice ale integrării sistemului educaţional
naţional în cadrului procesului Bologna;
- să identifice metodele adecvate de cercetare a efectelor complexe ale
procesului de integrare:
5 / 8
17
Total ore zi / f / r: 60 / 96
X. Evaluare:
Evaluarea curentă are loc la seminarii prin note acumulate pentru sarcinile de lucru
independent, lucrări de control, teste, prezentări de referate, comunicări.
Evaluarea finală se va desfăşura sub forma unui examen combinat. Biletul de examinare
va cuprinde trei subiecte ce rezultă din conţinuturile cursului. Subiectele de examinare vor fi
formulate reieşind din finalităţile unităţii de curs şi competenţele speciale. Un subiect îl
constituie proiectul investigaţiei socio-juridice, elaborat pe parcursul semestrului. Nota de la
examen constituie 40% din nota finală, iar 60 % revin notei medii acumulate la seminarii,
N_f=0,4xn_i+ 0,6xn_e, unde N_f – nota finală; n_i – media notelor pentru sarcinile de lucru
independent, n_e – nota de la examen.
XI. Chestionar pentru examenul la unitatea de curs Sociologia juridică
1. Identificaţi specificitatea sociologiei în raport cu alte ştiinţe sociale;
2. Elucidaţi obiectul de studiu şi problematica sociologiei juridice;
3. Caracterizaţi raportul dintre sociologia generală şi sociologia juridică;
4. Elucidaţi raportul dintre sociologia juridică şi ştiinţa dreptului;
5. Eluciudaţi momentele premărgătoare constituirii sociologie juridice : rolul lui Aristotel;
6. Elucidaţi momentele premărgătoare constituirii sociologie juridice : rolul lui Montesqueu;
7. Care este raporturile dintre constrângere, presiune şi normativitate juridică în concepţia lui
Emile Durkheim ?
8. Identificaţi dimensiunile teoriei anomiei sociale durkheimiene. Este societatea moldovenească
anomică ?
9. Analizaţi concepţia lui M. Weber despre raţionalizarea şi legitimitatea dreptului;
10. Elucidaţi concepţia lui Eugen Ehrlich cu privire la „ dreptului liber”. Demonstarţi
actualitatea acestui concept ;
11. Caracterizaţi concepţia lui G. Gurvitch despre pliralismul juridic şi ideea „dreptului social” ;
12. În ce constă contribuţia lui J. Carbonnier la dezvoltarea sociologiei juridice ?
13. În ce constă rolul lui T. Geiger şi T. Parsons în dezvoltarea sociologie juridice ?
14. Elucidaţi începuturile gîndirii sociologico-juridice româneşti ;
15. Caracterizaţi rolul lui D. Gusti în dezvoltarea sociologie juridice ;
16. Caracterizaţi, succinct, sociologia juridică românească în perioada interbelică;
17. Care sunt regulile principale ale investigaţiei sociologico-juridice empirice ?
18. Identificaţi etapele investigaţiei sociologico-juridice empirice ;
18
19. Identificsaţi particularităţile anchetei socio-juridice prin sondaj;
20. În ce constă valoarea şi limitele sondajul de opinie legislativă?
21.Caracterizaţi analiza conţinutului – tehnică sociologică de cercetare a comunicării.
Exmplificaţi;
22. Elucidaţi tehnica experimentului legislativ;
23. Elucidaţi tehnica experimentului judiciar;
24. Cum se realizează scalarea atitudinii cetăţenilor faţă de lege şi justiţie?
25. Care sunt funcţiile sociologiei juridice?
26. Caracterizaţi funcţiile sociale ale dreptului;
27. Elucidaţi disfuncţiile dreptului. Identificaţi disfuncţii ale dreptului în societatea
moldovenească;
28. În ce constă esenţa conceptului de sociologie legislativă. Identificaţi domeniile de cercetare ?
29. Elucidaţi rolul cadrului natural în geneza dreptului ;
30. Caracterizaţi rolul factorului economic în geneza dreptului ;
31. Analizaţi cadrul social-politic şi ideologic în geneza dreptului;
32. Identificaţi rolul şi locul grupurilor de presiune, lobby-smului în procesul de legiferare.
Demonstraţi necesitatea adoptării unei legi a lobby-ului în Republica Moldova ;
33. Coordonarea intereselor – constituie o premisă a eficientizării dreptului?
34. Identificaţi metodele şi tehnicile de cercetare a factorilor de configurare a dreptului ;
35. În ce constă esenţa conceptului de eficienţă a legislaţiei ?
36. Identificaţi factorii de care depinde eficienţa legislaţiei;
37. Metode şi tehnici de cercetare a eficienţei legislaţiei. Rezultatele unor cercetări;
38. Caracterizaţi raporturile dintre drept şi justiţie. Ca tipuri de justiţie social cunoaşteţi?
39. Identificaţi etapele reforma de drept din Republica Moldova;
40. Identificaţi direcţiile principale ale abordarii sociologice a funcţionării instanţelor judiciare;
41. Elucidaţi particularităţile, virtuţile şi limitele tehnicii analizei sociologice de jurisprudenţă ;
42. Abordaţi sociologic activitatewa organelor de poliţie ;
43.Trataţi din perspectivă sociologică activitatea organelor procuraturii;
44. Care sunt dimensiunile sociologice ale activităţii avocaturii?
45. Elaboraţi portretul social al grupului de jurişti din Republica Moldova. Identificaţi indicatorii
calităţii învăţămîntului juridic la USARB;
46. Care sunt punctele de reper pentru o sociologie a drepturilor omului. Invocaţi unbele
cercetări socio-juridice empirice privind drepturile omului ;
47. Care este rolul ONG-urilor în protecţia drepturilor omului?
48. Clasificaţi cauzele şi condiţiile tipice care conduc la încălcarea drepturilor omului în
Republica Moldova;
19
49. Caracterizaţi conceptul de devianţă socială şi conceptul de delincvenţă . identificaţi
principalele accepţiuni şi sensuri ;
50. Identificaţi criteriile sociologice de definire şi evaluare a criminalităţii ;
51. Caracterizaţi, succint, politicile sociale şi penale de prevenire şi tratament a criminalităţii ;
52. Care sunt direcţiile de activitate privind protecţia şi autoprotecţia populaţiei faţă de
criminalitate ?
53. Caracterizaţi rolul comunităţii în procesul de sancţionare şi reabiltare a minorilor delincvenţi;
54. Care sunt alternativele la pedeapsa cu închisoarea?
55. Invocaţi cîteva definiţii normative ale corupţiei şi efectuaţi o analiză comparativă a acestora ;
56. Identificaţi dimensiunile sociologice ale corupţiei;
57. Elucidaţi amploarea şi dimensiunile corupţiei în sistemul educaţional (în baza studiilor
sociologice empirice);
58. Caracterizaţi amploarea şi dimensiunile corupţiei în organele serviciului vamal ;
59. Caracterizaţi procesul de aculturaţie. Ce presupune aculturaţia juridică?
60. Identificaţi formele aculturaţiei juridice;
61. Care sunt efectele aculturaţiei juridice?
62. Ce contribuţii ale sociologiei dreptului la cercetarea aspectelor juridice ale integrării
Europene cunoaşteţi ?
63. Prezentaţi proiectul investigaţiei socio-juridice.
XII. Tematica proiectelor de investigaţie.
1. Rolul factorului economic în geneza dreptului.
2. Rolul factorului politic în geneza dreptului.
3. Coordonarea grupurilor de interes – premisă importantă a eficientizării dreptului.
4. Modalităţile de promovare a grupurilor de interes.
5. Lobbysmul în procesul de legiferare.
6. Rolul partidelor politice în procesul de legiferare.
7. Rolul organizaţiilor neguvernamentale în procesul de legiferare.
8. Eficienţa actelor normative care reglementează procesul formării specialiştilor în
instituţiile de tip universitar.
9. Eficienţa regulilor de circulaţie rutieră.
10. Disfuncţia normelor de drept în Republica Moldova.
11. Cauzele tipice ale nerespectării legislaţiei.
12. Geneza normelor tenebre de „drept”.
13. Abordarea sociologică a activităţii instanţelor judiciare.
20
14. Abordarea sociologică a activităţii organelor de poliţie.
15. Abordarea sociologică a activităţii organelor procuraturii.
16. Respectarea principiului accesului liber la justiţie – o dimensiune sociologică.
17. Rolul clinicilor juridice în protecţia drepturilor şi libertăţilor omului.
18. Opinia publică despre activitatea poliţiei municipale.
19. Opinia publică despre eficienţa legislaţiei moldoveneşti.
20. Opinia publică despre calitatea formării specialiştilor în domeniul dreptului.
21.Opinia publică despre calitatea actului de justiţie în Republica Moldova.
22. Reforma de drept din Republica Moldova între deziderat şi realitate.
23. Rolul juriştilor în viaţa societăţii moldoveneşti.
24. Rolul juriştilor în viaţa dreptului.
25. Pregătirea cadrelor de jurişti în Universitatea de Stat „ Alecu Russo” din Bălţi.
26. „Justiţia” ilegală în Republica Moldova.
27. Geneza criminalităţii juvenile.
28. Criminalitatea în rîndul minorilor în mun. Bălţi.
29. Particularităţile criminalităţii feminine.
30.Traficul de femei – o dimensiune sociologică.
31.Traficul de copii – o dimensiune sociologică.
32. Narcomania în mun. Bălţi.
33. Integrarea socială a tineretului în perioada de tranziţie.
34. Violenţa asupra femeilor în mun. Bălţi.
35. Violenţa împotriva copiilor – o dimensiune sociologică.
36. Resocializarea infractorilor în cadrul penitenciarelor.
37. Reintegrarea socială a foştilor infractori
38. Premisele juridice ale tranziţiei la economia de piaţă.
39. Gradul de cunoaştere de către tineretul studios a drepturilor şi libertăţilor omului.
40. Cultura juridică a tineretului studios.
41. Corupţia în domeniul educaţiei – o dimensiune sociologică.
42. Corupţia în organele vamale – o dimensiune sociologică.
43. Abordarea sociologică a fenomenului corupţiei în domeniul medicinei.
44. Sociologia procesului de la Bologna
45. Opinia publică despre drepturile omului.
ТЕМАТИКА ПРОЕКТОВ ПО СОЦИОЛОГИИ ПРАВА
1. Роль экономического фактора в генезисе права.
2.Согласование интересов – важнейшее условие повышения эффективности
законодательства.
21
3. Группы давления и правотворческий процесс.Лоббистская деятельность в
правотворческом процессе.
4. Роль политических партий в правотворческом процессе.
5. Роль негосударственных организаций в правотворческом процессе.
6. Эффективность нормативных актов, регулирующих формирования кадров в высших
учебных заведениях нашей республики.
7. Эффективность правил дорожного движения.
8. Эффективность законов, регламентирующих деятельность органов местной публичной
администрации.
9. Дисфункция правовых норм в Республике Молдова.
10. Теневое нормотворчество в Республике Молдова.
11. Типичные причины нарушения законов в нашей республике.
12. Социологический анализ деятельности судебных инстанций .
13. Социологический анализ деятельности органов полиции.
14. Социологический анализ деятельности органов прокуратуры.
15. Роль юридических клиник в защите прав и свобод граждан.
16. Социологический анализ деятельности экономических судов .
17. Общественное мнение о деятельности органов полиции.
18. Судебно-правовая реформа в Республике Молдова : достижения, проблемы,
перспективы.
19. Роль юристов в жизни права Республики Молдова.
20. Роль юристов в жизни молдавского общества.
21. Общественное мнение об эффективности законодательства.
22. Общественное мнение о деятельности судебной системы нашей республики.
23. Совершенствование процесса подготовки кадров юристов – важное условие
повышения эффективности функционирования правоохранительных органов
24. Подготовка кадров юристов на Факультета Права Бэлцкого Госуниверситета им.» А.
Руссо.».
25. Подпольное « правосудие» в Республике Молдова.
26. Причины , условия, факторы роста преступности в нашей республике.
27. Социальная обусловленность подростковой преступности.
28. Особенности женской преступности.
29.Торговля людьми . Социологический анализ.
30. Подростковая преступность в мун. Бэлць. Социологический анализ.
31. Социальная интеграция молодежи в условиях переходного периода.
32. Наркомания в мун. Бэлць. Социологический анализ.
22
33. Бедность населения – условия роста преступности.
34. Социология домашнего насилия.
35. Насилие над детьми – важная составная часть домашнего насилия.
36. Рессоциализация заключенных в пенитенциарных учреждениях.
37. Социальная реинтеграция бывших заключенных.
38. Правовые предпосылки перехода к рыночным отношениям.
39. Знание студенческой молодежи прав и свобод человека.
40. Правовая культура молодежи.
41. Правовая культура студенческой молодежи.
42. Юридическая аккультурация в республике Молдова.
43. Социологический анализ коррупции в сфере образования.
44. Социологический анализ коррупции в таможенные органы.
45. Социологический анализ коррупции в медицинской сфере.
46. Социологический анализ коррупции в правоохранительных органах.
47. Социология Болонского процесса.
XIII. TEMATICA ORIENTATIVA A TEZELOR DE AN
1. Dreptul – instrument al controlului social;
2. Funcţiile şi disfuncţiile dreptului;
3. Rolul factorului economic în geneza dreptului;
4. Rolul cadrului social-politic şi ideologic în geneza dreptului;
5. Grupurile de presiune, lobbysmul în procesul de legiferare;
6. Eficienţa legislaţiei;
7. Abordarea sociologică a activităţii instanţelor judiciare;
8. Abordarea sociologică a activităţii organelor de poliţie;
9. Opinie publică despre sistemul organelor de drept din Republica moldova;
10.Portretul social al grupului de jurişti din republica Moldova;
11.Sociologia dreptului penal;
12.Sociologia delincvenţei juvenile;
13.Sociologia corupţiei;
14.Aculturaţia juridică;
XIV. Tematica orientativă a subiectele tezelor de licenţă
1.Tradiţii şi contribuţii româneşti în dezvoltarea sociologiei juridice;
2. Sociologia juridică în concepţia lui Dimitrie Gusti;
3. Condiţionarea socială a dreptului;
23
4. Dreptul ca instrument de realizare a controlului social;
5. Reforma de drept din republica Moldova între deziderat şi realitate;
6. Opinia publică despre activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept;
7. Sociologia legislativă;
8. Disfuncţiile şi distorsiunile dreptului;
9. Eficienţa legislaţiei;
10. Socializarea juridică a indivizilor.
11. Социальная обусловленность права.
12. Роль права в системе механизмов социального контроля.
13. Судeбно-правовая реформа в Республике Молдова; достижения, проблемы,
перспективы.
14. Общественное мнение о деятельности правоохранительных органов.
15. Социология законодательства.
16. Дисфункция правовых норм.
17. Социология функционирования юридических институтов.
18. Юридическая социализация индивидов.
XV. Resurse informaţionale ale cursului
I. Acte normative
1. Convenţia internaţională privind corupţia ( Strastburg, 27.01.1999; Seria tratatelor
internaţionale, nr. 175 ;
2. Constituţia Republicii Moldova (adoptată de Parlamentul R.Moldova la 29.07.1994),
Monitorul Oficial al R.Moldova 1994, nr.1.
3. Codul penal al R. Moldova din 18.04.2002, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova
nr. 128-129 din 13.09.2002;
4. Codul de procedură penală al R. Moldova din 14.03.2003, publicat în Monitorul Oficial
al R. Moldova nr. 104-110, din 07.06.2003;
5. Закон Р М « О социальной адаптации лиц, освобожденных из мест лишения
свободы, № 297 – Х1У от 22. 02. 1999 //Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.
39-41;
6. Legea nr. 190 – XIII din 19. 07. 1994 cu privire la petiţionare // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova;
7. Legea nr. 90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei//
Monitorul oficial al Republicii Moldova, 13 iunie 2008, nr. 103-105;
24
8. Legea nr. 231 din 25 noiembrie 2011 privind aprobarea Strategiei de reformă a
sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016//Monitorul Oficial nr.1-6/6 din 06 ianuarie
2012;
9. Curtea Constituţională: Culeg. de hotărâri şi decizii , 2001. –Ch., 2002;
II. Manuale, note de curs., monografii, studii, comentarii.
10. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu /Sub red. A. Barbăneagră. - Chişinău:
Centrul de Drept al Avocaţilor, 2003;
11. Dan Banciu, Vladimir Gh. Guţu, Ion Vlăduţ, Dmitrie Guţu. Sociologia juridică:
îndrumător teoretic şi practic. Ştiinţa, Chişinău, 2004;
12. I. Dolea, D. Roman, T. Vîzdoagă, I. Sedleţchi, V. Şterbeţ, V. Rotaru, R. Botezetu, A.
Cerbu, S. Ursu, E. Erjîu, Codul de procedură penală, Comentariu, Edit. Cartier juridic,
Chişinău, 2005;
13. Capacităţi şi abilităţi de reintegrare socială a deţinuţilor. Cercetare sociologică. Chişinău,
2009//irp.md/files/1265963846_ro.pdf;
14. Ciucă, Valeriu. Repere teoretice în sociologia juridică generală. Iaşi, 1994;
15. .Gusti, Dimitrie. Sociologie juridică. Culegere de texte. Bucureşti, 1997;
16. Valerius M. Ciucă. Lecţii de sociologia dreptului. Câteva repere în sociologia generală a
dreptului. Polirom, Iaşi, 1998;
17. Nicolae Popa, Ioan Mihăilescu, Mihail Eremia. Sociologia juridică. Editura Universităţii
din Bucureşti, 2000;
18. Nivelul de victimizare a populaţiei în Republica Moldova. Studiu sociologic. Fundaţia
SOROS-MOLDOVA. Chişinău, 2010//orjm.org/files/reports/soros.vicitm.sociol.2010,m
pdf;
19. Strategia Naţională anticorupţie pentru anii 2011-2015//Monitorul Oficial, nr.166-
169/483 din 07.10.2011;
20. Studiu privind dosarele de corupţie (Arhivate în instanţele de judecată în perioada
01.01.2010-30.06.2012)Chişinău, iulie
2013//cna.md/sites/defoualt/files/sna_activitati/studia_privind_dosarele:de_coruptie_fina
l_octo,brie_2013.pdf.
21. Cercetare sociologică: Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii
ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice. Chişinău, 2012;
22. Ion Vlăduţ. Introducere în sociologia juridică. Ediţia a IV-a. Lumina Lex, Bucureşti,
2003;
23. Dan Banciu. Elemente de sociologie juridică. Lumina Lex, Bucureşti, 2000;
24. Sofia Popescu. Sociologia juridică. Lumina Lex, Bucureşti, 2001;
25. Maria Voinea. Sociologia generală şi juridică. Editura Sylvi, Bucureşti, 2000;
26. Rădulescu Sorin, Banciu Dan. Sociologia crimei şi criminalităţii. Bucureşti, Şansa
S.R.L., 1996 ;
27. Doru Silviu Luminosu, Vasile Popa. Sociologia juridică, Editura Helicon, Timişoara,
1995;
25
28. Ion Vlăduţ. Sociologie juridică. Studii: Lumina Lex, 2000,;
29. Rădulescu Sorin, Banciu Dan. Sociologia crimei şi criminalităţii. Bucureşti, Şansa
S.R.L., 1996 ;
30. Centrul de Studii şi Politici Juridice. Raport naţional privind calitatea învăţământului
juridic din Republica Moldova. Ianuarie, 2005 ;
31. Indicatorii Reformei Juridice pentru Moldova. Aprilie 2004. Asociaţia Avocaţilor
Americani. Ch., 2004;
32. Indicii reformei în justiţie pentru Moldova. Noiembrie 2002. Asociaţia Avocaţilor
Americani. Ch., 2002 ;
33. Justiţia juvenilă în estul şi Sud-Estul Europei, forum (2005, Ch). Materialele Forumului
„Justiţia juvenilă în Estul şi Sud-Estul Europei”, Chişinău, Republica Moldova, 14-16
septembrie 2005
34. Кудрявцев В.Н., Казимирчук В.П. Современная социология права, М., 1995;
35. Лапаева В. В. Социология права. Краткий учебный курс. Издательство НОРМА. –
М., 2000;
36. Лапаева В. В. Конкретно-социологические исследования в праве. – М., 1987.;
37. Юридическая социология. Учебник для вузов. Издательство Норма, –М, 2000;
III. Articole ştiinţifice
38. Cotici, Radu. Expertiza anticorupţie – etapă a procesului de elaborare a proiectelor
actelor normative şi măsură de prevenire a corupţiei//Dimensiunea ştiinţifică şi
praxiologică a dreptului. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale „ Contribuţii la
dezvoltarea doctrinală a dreptului”. In honorem Elena Aramă, doctor habilitat în drept,
profesor universitar. Om emerit.Chişinău, 14-15 martie 2009. Chişinău:Bons Offices,
2009;
39. Avornic, Gh. Conştiinţa şi cultura juridică –condiţie indispensabilă a activismului juridic
al cetăţenilor // revista naţională de drept, nr.2, 2006;
40. Calmîc, Marina. Abordări teoretice privind esenţa noţiunii conştiinţei juridice // Legea şi
viaţa, iunie, 2010;
41. Calmîc, Marina. Consideraţii cu privire la elementele deformatoare ale conştiinţei
juridice // Legea şi viaţa, august 2010;
42. Postu, Ion. Startegii de perfecţionare a procesului de elaborare a legislaţiei //
Dimensiunea ştiinţifică şi praxiologică a dreptului. Materialele conferinţei ştiinţifice
internaţionale „ Contribuţii la dezvoltarea doctrinală a dreptului”. In honorem Elena
Aramă, doctor habilitat în drept, profesor universitar. Om emerit.Chişinău, 14-15 martie
2009. Chişinău:Bons Offices, 2009;
26
43. Negru, Boris. Scop, ideal, valori şi finalităţi în drept // Dimensiunea ştiinţifică şi
praxiologică a dreptului. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale „ Contribuţii la
dezvoltarea doctrinală a dreptului”. In honorem Elena Aramă, doctor habilitat în drept,
profesor universitar. Om emerit.Chişinău, 14-15 martie 2009. Chişinău:Bons Offices,
2009;
44. Tutunaru, M., Morega, R. Principiul fundamentării ştiinţifice a activităţii de elaborare a
normelor juridice// Legea şi viaţa, 2007, nr. 1;
45. Mocanu, Viorica. Probleme teoretico-practice în determinarea calităţii actului de justiţie
în Republica Moldova// Dimensiunea ştiinţifică şi praxiologică a dreptului. Materialele
conferinţei ştiinţifice internaţionale „ Contribuţii la dezvoltarea doctrinală a dreptului”.
In honorem Elena Aramă, doctor habilitat în drept, profesor universitar. Om
emerit.Chişinău, 14-15 martie 2009. Chişinău:Bons Offices, 2009;
46. Cuzneţov, Alexandru. Mecanismul realizării dreptului // Dimensiunea ştiinţifică şi
praxiologică a dreptului. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale „ Contribuţii la
dezvoltarea doctrinală a dreptului”. In honorem Elena Aramă, doctor habilitat în drept,
profesor universitar. Om emerit.Chişinău, 14-15 martie 2009. Chişinău:Bons Offices,
2009;
47. Zaharia, Victor. Cadrul normativ-juridic şi strategic al educaţiei în domeniul drepturilor
omului în şcoală// Dimensiunea ştiinţifică şi praxiologică a dreptului. Materialele
conferinţei ştiinţifice internaţionale „ Contribuţii la dezvoltarea doctrinală a dreptului”.
In honorem Elena Aramă, doctor habilitat în drept, profesor universitar. Om
emerit.Chişinău, 14-15 martie 2009. Chişinău:Bons Offices, 2009;
48. Mihuţ Lliana, Reglementarea activităţii de lobbying //Studia Universitatis Babeş Bolyai.
Iurisprudenţia, 2003, nr. 1;
49. Diaconu Ştefan. Necesitatea unei legi a lobby-ului în România// Dreptul, 2001, nr. 2;
50. Rusescu,I. Consideraţii privind eficienţa actului legislativ// legea şi viaţa, 2009, nr. 10;
51. Negru Andrei, Eficienţa dreptului : probleme teoretice şi practice // Administraţia
Publică, 2004, nr. 1-2;
52. Neagu, Gheorghe. Coordonarea grupurilor de interes premisă a eficientizării legislaţiei
// pandectele Române. Repertoriu de jurisprudenţă, doctrină şi legislaţie. Supliment,
2008;
Activitatea poliţiei şi opinia publică //Legea şi viaţa, 1994, nr. 4 ;
53. Personalul justiţiei din Moldova // Legea şi viaţa, 1994, nr. 1 ;
54. Alexei Pungă. Prezentul şi viitorul poliţiei Republicii Moldova : Analize şi recomandări
//Perfecţionarea sistemului de pregătire profesională a lucrătorilor organelor afacerilor
interne // Perfecţionarea continuă a cadrelor din organele afacerilor interne şi
27
optimizarea procesului de instruire profesională. Materialele Conferinţei ştiinţifico-
practice internaţionale. Ch., 20-21 decembrie 2202;
55. Ch. Neagu, V. Pînzari. Unele considerenţe cu privire la eficientizarea instruirii juridice a
studenţilor // Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior : strategii, forme,
metode. Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale consacrate aniversării a 60-a de
la fondarea Universităţii de Stat „ Alecu Russo” din Bălţi. – Bălţi, 5-7 octombrie 2005,
Vol 2, p. 161-166;
56. I. Ciobanu, I. Groza. Caracteristica criminologică a conceptului de resocializare a
infractorului // Revista Naţională de Drept, 2002, nr. 5 ;
57. Gheorghe Gladchi. Necesitatea cunoaşterii „ cifrei negre „ a criminalităţii în societatea
noastră // Revista Naţională de Drept, 2002, nr. 2 ;
58. O. Coşleţ. Personalitatea infractorului minor şi principalele sale modalităţi de formare //
Revista Naţională de Drept, 2004, nr. 1 ;
59. O. Coşleţ. Conceptul delincvenţei juvenile // Revista Naţională de Drept, 2003, nr. 11;
60. A.Corcenco. Consideraţii generale privind personalitatea infractorului minor // revista
Naţională de Drept, 20002, nr. 4 ;
61. Florian Gh., Zaharia V., Dilion M., Popa V., Moraru-Chilimar R. Probaţiunea
presentenţială în privinţa minorilor. Teorie şi practică. – Chişinău: Institutul de reforme
Penale, 2005;
62. Indicele perceperii corupţiei 2004 Transparency Internaţional Moldova,. Buletin
informativ, octombrie 2004;
63. Octavian Bejan. Ponderea şi impactul corupţiei asupra criminalităţii// Revista de
criminologie, drept penal şi criminalistică, 2005, nr.1-2, p.34-43;
64. I. Ciobanu. Cooperarea internaţională în domeniul practicii legislative // Revista
Naţională de Drept, 2002, nr. 2 ;
65. Grama Mariana, Martin, Daniel. Istoricul apariţiei şi evoluţiei măsurilor alternative
privaţiunii de libertate în Republica Moldova//Studia Universitatis. Seria Ştiinţe sociale.
2007, nr.6;
66. Ciobanu, Igor. A., Groza, Iulian.Politica penală- etape, obiective şi direcţii de
acţiune/Studia Universitatis. Seria Ştiinţe sociale. 2008, nr.4;
67. Dumneanu, Ludmila. Sistemul de pedepse în dreptul penal comparat Studia
Universitatis. Seria Ştiinţe sociale. 2008, nr.4;
68. Negru, Boris, Negru, Alina. Domeniile şi limitele acţiunii dreptului // Administrare
Publică, 2008, nr. 3-4 Raportul privind respectarea drepturilor omului în Republica
Moldova în anul 2005. Ch., F.E.P „Tipogr. Centrală, 2005;
28
69. Neagu, Gheorghe. Repere pentru o sociologie a drepturilor omului // Probleme actuale în
domeniul protecţiei drepturilor omului. Conferinţa ştiinţifică internaţională dedicată Zilei
internaţionale a Drepturilor Omului, 10n decembrie 2007. Chişinău: Pontos, 2007;
70. Neagu, Gheorghe, Dănoi, Ion. Dreptul omului la un mediu înconjurător sănătos//
Probleme actuale în domeniul protecţiei drepturilor omului. Conferinţa ştiinţifică
internaţională dedicată Zilei internaţionale a Drepturilor Omului, 10n decembrie 2007.
Chişinău: Pontos, 2007;
71. Negru, Andrei, Manţuc, Elena. Factorii care determină eficienţa activităţii de aplicare a
dreptului de către organele autorităţilor publice//Revista Naţională de Drept, nr.5,2011;
72. Diaconu Ştefan. Necesitatea unei legi a lobby-ului în România// Dreptul, 2001, nr. 2;
73. Neagu, Gheorghe, Unele modalităţi de promovare a grupurilor de interes în procesul de
legiferare //Anuarul Catedrei Discipline Socioumanistice, 2006-2007, Bălţi, P.U.B.,
2007;
74. Stoica, Iulian Dan. Procesul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu acquis-
ulcomunitar// Legea şi viaţa, 2009, nr.2;
75. Тадевосян Э. В. Социология права как специфическая отрасль социологии //
Социально-гуманитарные знания, 2000. № 2;
76. Мартышин О. В. Общетеоретические юридические науки и их соотношение //
Государство и право, 2004, № 7, ст. 5-11;
77.Тадевосян Э. В. Социология права и её место в системе наук о праве // Государство
и право, 1998, №1;
Каримов Д. А. Социология и правоведение // Государство и право, 1999, №8;
78. Сивова С. А. Проблемы построения курса «Социология права» для юридических
вузов // Государство и право, 2003, №12;
79. Каримов Д. А. Социология и правоведение // Государство и право, 1999, №8;
80. Сивова С. А. Проблемы построения курса «Социология права» для юридических
вузов // Государство и право, 2003, №12;
81. Скурко Е. В. Метод социально-правового моделирования в решении задач
правотворчества // Государство и право, 2003, №1, с. 103-106 ;
82. Смирнов П.И. О социологическом моделировании общественной эволюции //
Социологические исследования, 2004, № 8;
83. Бачинин В. А. Неправо ( негативное право ) как категория и социальная реальность
// Государство и право, 2001, № 5, с. 14-20;
84. Лисюткин А. Б. Юридическая техника и правовые ошибки // Государство и право,
2001, № 11;
85. Самигуллин В.К. Право и неправо //Государство и право,2002, № 3,с. 3-5;
29
86. Смольков В. Г. Социальный контроль //Социально-гуманитарные знания 2000 № 4;
87. Скобликов П.А. О мерах по предупреждению функционирования в России «
теневой « юстиции // Государство и право,2002, № 2, с. 50-59;
88. Сафонов В. Г. Понятие правового нигилизма //Государство и право, 2004, № 12;
89. Сырых В. М. Воистину ли нормы законов истины ? // Государство и прaво, 1996,
№ 7;
90. Крецу В. Законодательное обеспечение экономических реформ. // Закон и жизнь,
1996, № 8;
91. Т. Капша. Лоббисткую деятельность – в русле закона //Закон и жизнь, 2002, № 3;
92. Спенсер Г. Грехи законодателей //Социологические исследования , 1992, № 2 ;
93. Нерсесянц В. С. Право как необходимая форма равенства , свободы и
справедливости //Социологические исследования, 2004, № 10;
94. Соколова А.А. Социальные аспекты понятия « правообразования» // Государство
и право, 2004, № 7, с. 79-83;
95. Червонюк И. И., Гойман – Калинский И.В. Согласование интересов как вид
современных законодательных технологий //Государство и право, 2004, № 8 ;
96. Сектор общей теории и социологии право ИГП РАН . Системность
законодательства как фактор повышения его качества // Государство и право,2002, №
8;
97. О. Гаман – Голутвина. Политическое представительство интересов : теория и
практика. //Международная экономика и международные отношения, 2003, №2;
98. С. Перегудов. Группы интересов в условиях перехода к информационному
обществу // Междунвродная экономика и международные отношения, 2004, № 6;
99. Доманин А.Б. Становление и развитие института социального партнерства в
российских условиях // Социально-гуманитарные знания, 2004, № 4;
100. Митрошенков Д.А. Отношения населения и госслужащих к существующему
правопорядку // социологические исследования, 2004, № 5 ;
101. Колоскова И. Д. , Соколов Н. Я. Юристы как социально-профессиональная группа (
советский период ) // Государство и Право, 2003, № 10, с. 63-70;
102. Соколов Н.Я. Юридическая профессия: понятие, сущность и содержиние //
Государство и право, 2004, № 9, с. 22-30.
103. Михлин А.С. и др. Отбывание наказания в тюрьмах Англии и Уэльса //
Государство и правоб 1996, № 2 ;
104. Тимидинова Т.Г. Социальная реадаптация бывших заключенных //
Социологические исследования, 1993, № 3 ;
30
105. Е. Шендрюгин. Проблемы подготовки специалистов для служб и подразделений
МВД России на современном этапе //Закон и жизнь , 2004, № 1 ;
106. Власов А.А. Проблемы эффективности и доступности правосудия в России //
Государство и право, 2004, № 2, с. 13-20 ;
107. Исаева Л.Н. Сознание и правоприменение// Государство и право, 2004, № 8, с. 106-
109 .
108. Тайбанов А.А. Преступная субкультура //Социологические исследования,2001, №
3;
109. Антонян Ю.М., Верещагин В.А., Колманов Г. Тюремная субкультура и
нейтрализация ее негативных проявлений //Государство и право, 1996, №10;
110. Сорокин П.А. Преступление и кара, подвиг и награда. Социологический этюд об
основных формах общественного поведения и морали //Сорокин А.А. Человек.
Цивилизация. Общество. М., 1972 ;
111. Тимидина Т.Г. Социальная реадаптация бывших заключенных //Социологические
исследования, 1993, №3;
112. В.С.Васильев. Причины детерминации преступности в российском обществе
//Вестник МГУ. Серия 18. Социология и политология,2003, № ;
113. Михлин А.С . и др. Специальные переписи осужденных как один из видов
социологического исследования //Государство и право, 2000, № 7 ;
114. Михлин А.С. и др. Отбывание наказания в тюрьмах Англии и Уэльса //Государство
и право, 1996, № 2 ;
115. Хохряков Г. Ф. Наказание в виде лишения свободы ; оценка эффективности //
Советское государство и право, 1989,№2 ;
116. Иванов Л.О. Изучение преступности социологической школы уголовного права в
России //Советское государство и право, 1982, № 4 ;
117. Кривошеев В.В. Особенности аномии в современном российском обществе //
Социологические исследования, 2004, № 3 ;
118. Каламкарян Р.А. Криминальная безопасность человека в России : угроза и пути их
преодоления ( по материалам научно-практической конференции) // Государство и
право, 2004, № 4, с. 98-107; №5, с. 109-119;
119. Ерохина Л.Д., Буряк М.Ю. Проблема торговли женщинами социальных групп
риска // Социологические исследования, 2005, № 6;
120. Лелеков В.А. , Тямкин А.В. Защищенность личности от преступных посягательств
// Социологические исследования, 2005, № 6;
121. Шипунова Т.В. Проблема синтеза теории девиантности // Социологические
исследования, 2004, № 12.
31
122. Лелеков В.А. , Прохоров Ю.Н. Молодежь: криминальная активность и проблемы
ресоциализации // Социологические исследования, 1994,№ 5 ;
123. Димов В. М. Проблемы девиантного поведения российской молодежи // Вестник
МГУ. Серия 18 . Социология и политология, 1997, № 3;
124. Дроздов А.Н. Агрессивное поведение молодежи в контексте социальной ситуации
//Социологические исследования, 2003, № 4;
125. Антонов А. И. , Лебедь О.Л. Несовершеннолеьние преступники:;кто они ?
//Социологические исследования,2003, № 4 ;
126. Забрянский Г.И. предупреждение преступности несовершеннолетних в системе
социального контродя // Прокурорский надзор (Интернет-журнал под ред. Е.Н.Рябова)
http:www.nadzor.pk.ru;
127. Лелеков В.А. , Прохоров Ю.Н. Молодежь ; криминальная активность и проблемы
ресоциализации // Социологические исследования, 1994,№ 8-9 ;
128. Панкратов В.В. Структурные и методологические основы системной организации
профилактики преступности несовершеннолетних// Прокурорский надзор (Интернет-
журнал под ред. Е.Н.Рябова) http:www.nadzor.pk.ru;
129. Черкасова Т.В. Молодежь о конфликтологических факторах и молодежной
политике // Социологические исследования, 2004 , № 3 .
130. Закс В. А. Социокультурные предпосылки коррупции // Государство и право, 2001,
№ 4 ;
131. Лопатин В.Н. О системном подходе в антикоррупционной политике// Государство
и право, 2001, № 7 ;
168. Казаков В.Н., Малахов В.П. Правосознание : природа, содержание, логика //
Государство и право, 2002, № 3, с. 117 – 118 ;
132. Аверин Ю. П. Правовой авторитаризм современной русской молодежи :
многомерность и изменчивость // Вестник МГУ. Серия 18. Социология и политология,
1995, № 1 ;
133. Э. Банкенбур, Ф. Бруинсма. О голландской правовой культуры // Государство и
право, 1994, № 2 ;
134. В. Иванов. О роли правосознания в правоприменительной практике // Закон и
жизнь, 1996, № 11;
135. Егорова М.С. Доступ граждан к правовой информации как условие развития
правосознания и формирования правовой культуры ( по материалам международных
« круглых столов « // Государство и право, 2001, с. 108-109 ;
136. Правовая культура в России на рубеже столетий ( Обзор Всероссийского научно-
теоретической конференции ) // Государство и право, 2001 , № 10;
32
174. Корнев Д.В. Информационное и правовое воздействие на современное состояние
правосознания молодежи // Юридическое образование и наука, 2003, № 4, с. 19 – 22 ;
137. Егоров А.В. Правовая интеграция и ее содержание // Государство и право, 2004, №
6;
138. Исаева Л. Н. Сознание и правопонимание // Государство и право, 2004, № 8;
139. Бобылев А.И., Минниахметов Р.Г. Актуальные теоретические проблемы правовой
системы общества // Государство и право, 2004, № 7, с. 108 – 113 .
140. A.С. Пересыпкин. Некоторые аспекты исследования конституционного
правосознания, Государство и право, 2005, № 1 ;
141. Н.М.Юрашевич. Правосознание и право : общность и различия // Государство и
право, 2005, № 7;
142. О.В.Мартышин. Национальная ,политическая и правовая культура в контексте
глобализации // Государство и право, 2005, № 4;
143. Е.А.Певцова. Формирование правового сознания школьной молодежи : состояние,
проблемы и перспективы // Государство и право, 2005, № 4 ;
144. И.А.Шаповалов. Некоторые теоретические аспекты формирования российского
правосознания // Государство и право, 2005, № 4 ;
145. А.И.Бабенко. Правовая социализация как процесс освоения правовых ценностей //
Государство и право, 2005, № 2 ;
146. Нерсесянц В.С. Право как необходимая форма равенства, свободы и
справедливости // Социс, 2001, № 10;
147. Варданянц Г. К. Социальный интерес как мера правовой рациональности //Ветник
МГУ. Серия 18. Социология и полдитология, 2008, № 1;
148. Седлачек В. Психологические особенности личности и деятельности юриста//
Закон и жизнь, 2005, № 6;
178.Федоров, Григорий. Проблемные вопросы пробелов в праве (Aspecte cjntroversate
ale lacunelor în drept)// Dimensiunea ştiinţifică şi praxiologică a dreptului. Materialele
conferinţei ştiinţifice internaţionale „ Contribuţii la dezvoltarea doctrinală a dreptului”. In
honorem Elena Aramă, doctor habilitat în drept, profesor universitar. Om emerit.Chişinău,
14-15 martie 2009. Chişinău:Bons Offices, 2009.