Sociolink

Secțiunea Lucrări de Cercetare

Publicat în data de 30.04.2014

http://www.sociolink.ro/retele-de-firme-in-

clujul-bancar/

Lucrare de licență

Rețele de Firme în Clujul Bancar

Cristian Ioan Pop

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-

NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.

SOCIOLINK

Platforma de Sociologie

și Antropologie Socială

www.sociolink.ro

Sociolink este o

platformă online gratuită

care oferă posibilitatea

de a publica și a primi

feedback în rândul

sudenților și absolvenților

de sociologie,

antropoligie socială sau

de alte specializări din

domeniul social-

politicului.

Sociolink este un proiect

ințiat de Centrul

Studențesc de Cercetare

Sociologică

http://cercetarestudenti.

webs.com

2

Universitatea Babes-Bolyai

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Retele de firme in Clujul bancar

Coordonator stiintific: Autor:

Conf. univ. dr. Rudolf Poledna Pop Cristian Ioan

Asis. Univ. Drd. Norbert Petrovici

Cluj-Napoca, 2008

3

Cuprins

Introducere ........................................................................................................................ 5

Cap. 1 – Teoretizarea retelelor ........................................................................................ 7

1. 1 Cadrul general .......................................................................................................... 7

1.1.1 Teoria recrutarii elitelor .................................................................................. 10

1.1.2 Teoria imburghezirii ........................................................................................ 12

1.1.3 Imburghezire la Cluj ........................................................................................ 13

1.2 Conceptele centrale ................................................................................................. 15

1.2.1 Incrustrare (embeddedness)............................................................................. 15

1.2.2 Grupuri de afaceri (bussiness groups) ............................................................ 17

1.2.3 Directorate interconectate (interlocking directorates) .................................... 19

Cap. 2 Metodologie si Date ............................................................................................. 23

2.1 Metodologie ............................................................................................................ 23

2.2 Grupuri in teoria grafurilor ..................................................................................... 23

2.2.1 Terminologie .................................................................................................... 24

2.2.2 Subgrupuri ....................................................................................................... 26

2.3 Date ......................................................................................................................... 28

Cap 3 Prezentarea si discutarea/analiza rezultatelor empirice .................................. 30

3.1 Masuri ale centralitatii retelelor .............................................................................. 30

3.2 Subgrupuri in cele trei retele ................................................................................... 32

3.3 Componentele principale ........................................................................................ 33

3.3.1 Cluj ................................................................................................................... 33

3.3.2 Brasov .............................................................................................................. 47

3.3.3 Timisoara ......................................................................................................... 50

Cap. 4 – Considerente finale .......................................................................................... 54

4.1 Concluzii ............................................................................................................ 54

4

4.2 Limite si contributii ............................................................................................ 55

Referinte bibliografice .................................................................................................... 56

Anexe ................................................................................................................................ 59

Tabel 1: Firme detinute si detinatorii lor din Brasov .................................................... 59

Tabel 2: Firme detinute si detinatorii lor din Cluj ........................................................ 61

Tabel 3: Firme detinute si detinatorii lor din Timisoara ............................................... 62

5

Introducere

Studiul grupurilor de oameni a fost mereu o provocare interesanta pentru

sociologie. In randurile care urmeaza imi propun sa fac un astfel de studiu aplicat pe un

grup aparte, grupul oamenilor de afaceri intre care exista legaturi prin prisma detinerii in

comun a mai multor firme. Analiza se va concentra in principal asupra orasului Cluj

Napoca, dar pentru a ne putea da seama de felul in care aceste retele sunt construite va fi

utila o comparatie cu retelele similare din alte doua orase transilvanene, si anume Brasov

si Timisoara. Vom cauta sa raspundem la mai multe intrebari de cercetare pentru a vedea

daca exista diferente intre cele trei orase si in ce constau aceste diferente si mai ales care

este specificul retelei din Cluj.

Cunoastem istoria postcomunista a Clujului si stim ca aceasta a fost dominata in

prima perioada de un partid cu orientari nationaliste care a administrat acest oras timp de

8 ani (doua mandate) incercand sa isi impuna politicile si asupra dezvoltarii economiei si

societatii locale. Au incercat sa conduca (si au reusit) Clujul intr-o relativa autonomie si

opozitie fata de social democratii care au administrat capitala in primii ani de dupa 1989,

si au instituit un protectionism economic determinand formarea unor grupuri de oameni

de afaceri locali, cu interese comune, care in timp au ajuns tot mai puternice si mai

influente in peisajul economic clujean. Celelalte doua orase intrate in analiza, Brasov si

Timisoara, vor avea un rol secundar, doar pentru a putea facilita comparatiile si pentru a

putea contura mai bine specificul clujean care, la nivel intuitiv, pot spune ca este de alta

natura decat in alte orase si alte zone alea tarii.

Voi incerca in aceasta lucrare sa urmaresc cat mai clar si mai eficient modul de

formare a retelelor de oameni de afaceri clujeni, si nu numai, si sa schitez un cadru

teoretic si conceptual care sa ne ajute in acest demers. Apoi in urma analizei datelor vom

putea intelege si prin ce difera Cluj Napoca de celelalte orase intrate in analiza si vom

putea observa cine sunt actorii cheie pe piata locala, cu ce se ocupa ei, cum s-au retelizat

si cum influenteaza mediul economico-social local. Aceste lucruri vor fi realizate in urma

unei descrieri dense a terenului.

Clujul ocupa un loc aparte in mediul de afaceri romanesc aici existand o structura

deosebita in raport cu alte orase in ceea ce priveste modul si regulile dupa care se

6

formeaza retelele de oameni de afaceri. Pentru a studia acest lucru voi compara orasul

Cluj Napoca cu alte doua orase transilvanene asemanatoare ca marime, si anume

Timisoara si Brasov, accentul va fi pus pe Cluj. In aceasta lucrare imi propun sa cercetez

legaturile existente intre indivizii care au functii de conducere (directori, actionari,

persoane cu interese nonfinanciare etc.) in mai multe firme, accentul cazand pe modul in

care s-au format aceste legaturi mai ales in Cluj. Astfel sunt interesat sa aflu cum

functioneaza economia intr-un anumit loc legata de prezenta anumitor actori ca de

exemplu proprietari sau actionari asta incercand sa tin cont de profilul economico-istoric

a fiecarei zone in parte (cele trei orase mentionate), acest lucru constituind un alt scop

mare pe care aceasta lucrare il urmareste.

Mai mult, voi tine cont de ceea ce se cheama directorate interconectate in cadrul

grupurilor de afaceri, de modul si regulile dupa care se formeaza si consecintele care le

produc. Voi urmari mai multe aspecte punctuale pentru a reusi sa descriu aceste retele de

actori sociali in acest scop urmand sa folosesc masuri precum: centralitatea, densitatea,

componenta, coeficientul de clustering – masuri ale caror scop si mod de utilizare va fi

prezentat de-a lungul acestei lucrari. Deasemenea sunt interesat de modul in care s-au

format aceste relatii intre diversii conducatori ai firmelor, avand presupozitia ca

majoritatea acestor legaturi se bazeaza pe prietenie sau familie si acest lucru le face mai

greu de distrus. Nu putem neglija nici aspectele economice si ar fi util de vazut in ce

masura in cadrul acestor directorate interconectate exista si reprezentanti ai unor institutii

financiare. In plus voi urmarii o comparatie intre cele trei orase de-a lungul acestor

dimensiuni pentru a observa eventualele patternuri ce pot exista in ceea ce priveste

structura retelelor, numarul de companii, actorii centrali si rolul lor si numarul de

directorate interconectate existente.

7

Cap. 1 – Teoretizarea retelelor

1. 1 Cadrul general

Schimbarile aparute in perioada de dupa caderea comunismului in Europa

Centrala si de Est au reprezentat o importanta desosebita pentru diversi cercetatori care

erau interesati de modul in care apare capitalismul in aceste zone si mai ales erau

interesati de natura sa. Aceasta perioada a fost denumita postcomunism si este vazuta de

Eyal, Szeleny si Townsley (2001) (si altii) in mod evident, ca si o forma ulterioara la

precomunism si comunism, adica “trei tipuri diferite de regimuri stratificate social in

functie de dominatia diferitelor tipuri de capital social”. Aceste tipuri sunt luate de la

Bourdieu, care arata ca exista la nivel conceptual, un capital cultural, unul economic si

unul social (sau politic in cazul de fata), mai existand si o forma de capital simbolic care

pare mai putin important in analiza autorilor care se ocupa de fenomenul prezentat mai

sus. In continuare voi incerca sa evidentiez cateva trasaturi definitorii ale capitalismului

postcomunist, care reies din lucrarile unor sociologi importanti care se ocupa de acest

fenomen.

O mare atentie este acordata de acesti autori felului in care au aparut primele

institutii postcomuniste precum si aliantele aparute pentru a prelua puterea politica in

statele in care inca exista o neliniste si nesiguranta si care aveau nevoie urgenta de un

sistem economic si politic care sa duca la scaderea incertitudinilor cetatenilor. Apar

aliante intre fosta tehnocratie socialista, multi membri ai fostei nomenclaturi si

intelectuali (dizidenti, marginalizati ai fostului regim) care preiau puterea in tari ale

Europei Centrale, cazuri care ilustreaza bine acest lucru fiind cele ale Ungariei si Poloniei

(Eyal, 2000; Szelenyi si King, 2005). In Europa de Est aceste aliante nu au rezistat prea

mult producandu-se un clivaj intre membrii aliantei care au preluat puterea, la guvernare

fiind, in perioada initiala, numerosi fosti membrii ai nomenclaturii si tehnocrati, iar

opozitia era dominata de opozanti ai fostului regim, dizidenti si oamenii care au fost

marginalizati in perioada comunismului – acest fenomen petrecandu-se mai cu seama in

Romania dupa cum observa Culic (2006).

Putem porni de la ipoteza ca in Romania este aplicabila, mai degraba, teoria

“capitalismului politic” conform careia detinatorii unor functii importante in partid in

8

perioada comunista au reusit sa isi mentina puterea si influenta si au reusit sa transforme

acest capital politic in unul economic care a devenit foarte important in capitalismul

postcomunist (Staniszkis, 1999). Aceasta teorie pare a nu se verifica in cazul tarilor

Europei Centrale dupa cum arata sociologii care se ocupa de postcomunismul din aceasta

regiune, in special de Ungaria, Polonia si Cehia. Polonia este dominata de reforme facute

pe baza unui liberalism controlat de stat, aceasta parand a fi cheia succesului economic a

tarii dupa cum cred King si Sznajder (2006).

In demersul lor de a prezenta societatea si institutiile postcomuniste,

postsocialiste, majoritatea autorilor tin cont de aprecierea lui Stark (1996) care afirma

despre capitalism ca este construit „cu ruinele socialismului” si nu „pe ruinele” acestui

regim. Mergand mai departe pe ideea aceasta se ajunge la o tipizare a diferitelor forme de

capitalism astfel ca Szeleny si King (2005) au conceptualizat capitalismul postcomunism

in: (1) capitalismul „de jos” care e specific unor tari precum China sau Vietnam unde

Partidul Comunist a reusit sa isi mentina monopolul politic; acest tip de capitalism

porneste de la sectorul agricol. (2) Capitalismul „de sus” e un fenomen care apare mai

degraba in tarile Europei de Est (Romania, Rusia, Ucraina etc.) unde se incearca

transformarea unei economii bazate pe proprietate publica in una bazata pe proprietate

privata prin „terapia de soc” care implica liberalizare si privatizare rapida (teoria

neoliberala), sau prin vouchere oferite cetatenilor si angajatilor intreprinderilor pentru a

detine o parte din firma. (3) Capitalismul „din afara” care este caracteristic mai degraba

tarilor din Europa Centrala, cea mai reprezentativa fiind Ungaria, unde se creaza

institutiile pietei prin atragerea investitorilor straini care aduc capital si restructureaza

firmele si intreprinderile. Aici capitalul strain e mult mai important fata de cel autohton,

deci invers fata de capitalismul „de sus”, unde se incearca privatizarea prin forte proprii

si investitorii straini sunt tinuti, cel putin in faza initiala, departe datorita politicilor

statului, lucru foarte bine observant de Pasti (2006).

O alta trasatura interesanta a capitalismului din zonele postcomuniste este cea

observata de Petrovici (2006), si anume lipsa unei burghezii economice, in adevaratul

sens al cuvantului, in aceste locuri (de aici si sintagma lui Eyal, Szelenyi si Townsley,

„capitalism fara capitalisti”). Aceasta nu s-a putut forma datorita lipsei capitalului, a

capitalistilor care au fost subventionati de stat inca o buna perioada, pentru a-si putea

9

mentine afacerile (Pasti, 2006). Putem sa ne punem intrebarea atunci cine au fost cei care

au profitat de pe urma capitalismului postcomunist? In aceasta privinta Staniszkis (1999)

arata ca tehnocratii, fostii directori ai intreprinderilor socialiste si-au reprodus statusurile

prin convertirea capitalului social (politic) si cultural in capital economic in aceasta

perioada, deoarece acestia conduceau intreprinderile, fara a fi insa si proprietarii lor (in

majoritatea cazurilor) pe baza acelui “know-how” managerial, ei erau cei care stiau cum

trebuie conduse si cum functioneaza intreprinderile.

Capitalismul „hibrid”, care se refera la formele hibride de proprietate care au

caracterizat tari precum China sau unele din Europa de Est, dar care s-au dovedit a fi mai

putin reprezentate in Europa Centrala, si care reprezinta o combinatie intre proprietatea

de stat denationalizata si proprietatea privata, dupa cum bine observa Staniszkis (1999).

Din studiul lucrarilor autorilor citati pana acum, reiese destul de clar ca vorbim

aici de un capitalism diferit de cel “ideal” de care se apropie unele tari din vestul Europei

(lucru deosebit de important observant de toti autorii si care reiese din fiecare text),

deoarece a face o diferentiere in termeni de inapoiat-avansat este mai putin profitabila

decat cea facuta de Szelenyi si King (2005) care evidentiaza destul de clar specificul

capitalismului post-socialist fata de cel vestic: adica un capitalism fara o burghezia bine

reprezentata, aparut in urma industrializarii si fara o proprietate privata bine definita

datorita lipsei puterii financiare din acea perioada, deci nu sunt foarte potrivite

comparatiile, Est si Centru versus Vest in cea ce priveste modul de formare si functioanre

a capitalismului. Comparatiile sunt mai bine venite intre Estul si Centrul Europei

deoarece aici avem conditii asemanatoare, chiar daca nu similare. Un alt aspect important

care nu a fost mentionat pana acum este faptul ca acest capitalism a aparut si la noi ca

efect al globalizarii.

Putem arata ca avem aici o viziune duala, paradoxala asupra capitalismului: pe de

o parte, tinde sa devina din ce in ce mai larg raspandit, poate candva universal dupa cum

observa Fukuyama (2001) in “Sfarsitul istoriei si ultimul om”, datorita globalizarii, iar pe

de alta parte, acest capitalism este diferit in fiecare zona a globului datorita contextului

local care il modeleaza si ii permite sa existe.

10

1.1.1 Teoria recrutarii elitelor

Teoriile recrutarii elitelor au fost deosebit de influente in explicarea schimbarilor ce

au avut loc in spatiul fost-comunist Est-European. Putem identifica mai multe astfel de

teorii concurente din a caror impletire ne putem face o idee asupra modului in care au

aparut noile elite si asupra naturii acestora:

1. Teoria reproducerii elitelor face referire la transformarea fostilor membrii ai

nomenclaturii socialiste (fosta birocratie sau tehnicieni) in burghezie proprietara

in procesul de tranzitie de la comunism la capitalism. Este o teorie deosebit de

influenta la nivel Est-European prin contributiile lui Elemer Hankiss (1995),

Jadwiga Staniszkis (1999), respectiv Erszebet Szalai (1999). Staniszkis a propus

teoria capitalismului politic prin care fosta nomenclatura si-a utilizat capitalul

politic pentru a obtine capital financiar (Szelenyi, Szeleny si Kovach, 1995).

2. Teoria circulatiei elitelor considera ca tranzitia la postcomunism a dus la o

schimbare structurala in varful ierarhiei de clasa: sunt recrutati alti oameni pentru

pozitii de comanda si control pe baza unor noi principii (Szeleny si Szelenyi,

1995). Aici se incadreaza si teoria imburghezirii a lui Ivan Szeleny (1995), o

teorie concurenta a capitalismului politic.

3. Teoria “locurilor goale” porneste de la idea ca analiza structurii claselor ar trebui

sa se concentreze in primul rand pe pozitiile de clasa si nu pe caracteristicile

indivizilor care ocupa aceste pozitii. Importanta cea mai mare este acordata felului

in care variaza pozitiile de clasa in diferite tari, si schimbarilor in natura acestor

pozitii aparute in tranzitia la economia de piata, (Szelenyi, Szeleny si Kovach,

1995)

Reproducerea elitelor si capitalismul politic sunt teoriile cele mai des utilizate

pentru a explica perioada de tranzitie postcomunista din Europa de Est; putem spune

alaturi de Szelenyi si Szelenyi (1995) ca indivizii aflati de la conducere nu s-au schimbat,

s-au schimbat doar principiile dupa care acestia isi legitimieaza autoritatea. Astfel daca

ne referim la mobilitate, urmand sugestiile lui Szalai, cei care s-au bazat exclusiv pe

capitalul politic pentru mentinerea puteri si privilegiilor lor (fostii membrii ai

nomenclaturii) cel mai probabil vor avea o mobilitate descendenta, pe cand cei cu un

capital cultural si politic puternic (noi membri ai tehnocratiei care sunt bine educati) sunt

11

mult mai bine pozitionati spre a obtine privilegii in economia capitalista si nu

inregistreaza trasee descendente. In discutia despre capitalismul politic Rona-Tas si

Borocz (1995) o citeaza pe Staniszkis (1999) care arata ca prezenta nomenclaturii in noua

elita economica se datoreaza faptului ca aceasta isi foloseste capitalul politic pentru a

manipula regulile de achizitie si a scadea preturile proprietatilor de stat ca mai apoi sa le

poata achizitiona. De asemenea Hankiss (1995) arata importanta legaturilor de familie in

mediul economic, astfel ca membrii de top ai partidelor politice din fosta nomenclatura

isi ajuta familiile sa deschida intreprinderi private de succes. Prin viziunile celor doi

autori citati se contureaza de fapt si punctual de vedere conform caruia, in tranzitie,

sectorul privat poate aparea doar prin doua modalitati: fie prin transferul proprietatii de

stat in mainile indivizilor privati (avem aici un sector privatizat), fie prin formarea de noi

companii din fonduri private prin importarea de capital strain sau prin iesirea din

segmentul ascuns, secundar al economiei (acesta fiind sectorul privat) (Rona-Tas si

Borocz, 1995).

Szalai (1999), vorbind de conversia puterii in Ungaria, tine sa sublinieze

importanta capitalului simbolic (definit ca la Bourdieu) pe care il vede ca fiind cel mai

util pentru a descrie realtiile de putere in tranzitia de la socialismul de stat la sistemul

social care urmeaza dupa acesta (capitalism). In plus aceeasi autoare ofera si o clasificare

elitelor, in functie de capitalul detinut si arata ca: elita politica se compune din fortele

conducatoare din partidele social-liberale; elita economica este alcatuita din membrii

comitetelor economice din parlament, din birocratia de stat implicata economic respectiv,

din proprietarii si managerii marilor banci si din marii antreprenori; iar elita culturala este

intelectualitatea care influenteaza opinia publica (sau) care poseda bunuri culturale.

Ipoteza circulatiei elitelor statueaza ca desi fostele elite isi vor putea mentine

pozitiile privilegiate, exista totusi limite politice care determina masura succesului lor in

acest demers (Szeleny si Szelenyi, 1995). Astfel, detinerea de terenuri pentru agricultura

din prima perioada comunista duce la un habitus al detinerii transformat apoi in perioada

postcomunista (Rona-Tas, 1994). In plus, degradarea graduala a loialitatilor politice este

principalul criteriu al avansarii sociale iar expertiza tehnica devine din ce in ce mai

importanta pentru detinerea pozitiilor de top. Mai mult Rona-Tas (1998) citandu-l pe

Szelenyi vorbeste despre managerialism si arata ca adevaratii proprietar ai fostelor

12

intreprinderi socialiste sunt fostii manageri care controleaza fabricile pe baza

cunostintelor lor tehnice. Circulatia elitelor in viziunea lui Rona-Tas si Borocz (1995)

poate avea loc pe mai multe cai:

Prin inlocuri “normale” datorate retragerilor;

Prin crearea de noi pozitii de elita datorate aparitiei noilor firme private straine

sau locale (domestice);

Datorita succesului economic al unor mari intreprinderi foste socialiste, dintre

care unele isi au originea in sectorul ascuns al economiei;

Prin crearea unor noi spatii deschise de pozitii managerial prin descentralizare;

Prin inlocuirea vechilor elite managerial cu altele noi date de companiile

privatizate.

Sintetizand cele spuse pana aici in termenii lui Szelenyi si Szelenyi (1995) teoria

sugereaza ca ne putem astepta la un grad mare de reproducere a elitelor in tarile in care

tehnocratia a fost co-optata de nomenclatura si in tarile in care nu exista o contra-elita. In

contrast ne putem astepta la un grad mare de circulatie a elitelor in tarile in care co-

optarea tehnocratiei nu a avut loc sau in tarile cu contra-elite puternice.

1.1.2 Teoria imburghezirii

Ivan Szelenyi, citat de Csite (1998) considera ca transformarile care au avut loc

in istoria recenta a Ungariei pot fi cel mai bine sintetizate prin conceptual de

imburghezire. Pe langa acestea intre imburghezire si ruralitate exista o legatura puternica,

astfel ca economia rurala este cel mai usor de transformat in economia de piata si

intreprinzatorii de aici devin cei mai eficienti catalizatori ai imburghezirii. Acest fapt se

datoreaza activitatii masive in economia privata (“secundara”) din perioada comunista si

raspandirii structurilor la scala mica si mare de productie mai puternic orientate spre piata

decat in economia urban-industriala, aceasta economie rurala fiind in exteriorul

economiei socialiste (Kovach, 1998). Imburghezirea se leaga de micii antreprenori

privati, tolerati de regimul comunist, care au alcatuit “economia secundara” (toate

activitatile economice private mai mult sau mai putin legale in exteriorul structurii de

proprietate si control al statului socialist). Cum spuneam sunt mai degraba specifice

mediului rural, agricol si apar in sectorul de munca intensiva care folosea capital foarte

13

putin sau chiar deloc si produceau in mod primar pentru consumul direct. Se poate spune

ca economia secundara a fost un fel de “antrenament” pentru noua elita economica

deoarece oferea experienta in luarea independenta a deciziilor economice, disciplina

lucrului sub constrangeri bugetare si legarea productiei de comert (Rona-Tas si Borocz,

1995). Asadar, in perioada postcomunista acei indivizi care ocupau pozitii modeste in

economia informala comunista au reusit sa isi mobilizeze capitalul acumulat si au devenit

antreprenorii de succes ai noii epoci.

1.1.3 Imburghezire la Cluj

In ce fel pot fi folosite aceste teorii in incercarea de a explica situatia curenta din

Cluj? Dupa 1989, administratia locala a fost preluata de un partid nationalist care prin

politicile sale a blocat capacitatea de convertire a capitalului politic in capital financiar

intrucat urma o politica diferita, pe considerente entice si aflandu-se intr-o relativa izolare

fata de capitala cu orientari social-democrate, datorita protectionismului economic venit

pe linie politica, deci in Cluj vechea birocratie socialista nu a putut sa acapareze

proprietatea de stat prin retele politice pentru ca nationalistii au ajuns la putere. De

asemenea tehnicienii in Cluj (exemplu fostii manageri de stat) nu au obtinut pozitii de

putere care sa le permita reproducerea politica a economiei locale, acestia nebeneficiind

de contracte preferentiale cu statul, din contra a fost antreprenoriatul lor cel care a

transformat in oportunitate protectionismul local. Retelele care s-au format aici initial nu

au avut accente politice ci mai degraba au semanat cu ceea ce Szelenyi numea

imburghezire. Astfel, s-a pornit de la mici afaceri de familie, sau antreprenoriat privat

mic (adesea cu radacini in economia informala comunista). Un exemplu elocvent il

constituie cazul oamenilor de afaceri Turcu si Ciorcila care au avut initial un magazin de

inchiriere de casete video, aflat in semi-legalitate, astfel au acumulat capitalul primar

necesar investitiei in una din firmele lor de cablu TV care a fuzionat apoi cu alte firme

similare formand Astral Telecom. Succesul Astral Telecom a permis ca, in urma vinderii

catre UPC, sa se fi acumulat suficient capital financiar pentru pornirea unei afaceri in

domeniul bancar. In alianta cu alti actori importanti, precum Nicoara, care a fost un

manager cheie in economia socialista ca sef al Antreprizei de constructii, aceasta afacere

s-a transformat in grupul BT. Putem arata deci ca in Cluj avem o alianta intre actori

14

economici cheie socialisti si actori care au acumulat pe pietele informale socialiste.

Totusi aceasta teorie este insuficienta pentru a explica modul de formare a vastei retele de

oameni de afaceri clujeni.

Surse mass-media (Adevarul, 2002) atrag atentia unor elemente ce pot fi asimilate

capitalismului politic. Un exemplu elocvent este refuzul fostului primar clujean din prima

perioada de dupa comunism, Gheorghe Funar, de a da publicitatii numele membrilor din

partid care detin anumite firme despre care se stia ca au facut anumite afaceri cu

Consiliul Local Cluj, facilitanduli-se castigarea licitatiiilor pentru anumite lucrari de

inters public, sau eventual preluarea lucrarilor fara existenta in prealabil a unei licitatii.

Aceasta este, totusi, un argument insuficient pentru a spune clar ca in Cluj in perioada

postsocialista retelele de oameni de afaceri s-au format datorita capitalismului politic (sau

reproducerii elitelor).

Interesant este de asemenea faptul ca la originea acestei retele din Cluj se afla in

mod exclusiv capitalul financiar local dobandit din diferite sectoare economice (chiar si

secundare). Exista legaturi tangentiale mai degraba cu teoria circulatiei elitelor putand fi

identificati si aici cativa dintre factori pe care Rona-Tas si Burocz ii considera ca fiind

determinanti pentru o circulatie a elitelor, astfel, avem: “inlocuiri” in noua structura de

putere datorate evident retragerilor, apar noi firme private (multe cu capital economic

local), unele mari intreprinderi foste socialiste fiind actualmente foarte productive

datorita preluarii de catre investitori privati (straini sau domestici, ca si in cazul

Tehnofrig). Este vizibila si inlocuirea vechilor elite manageriale cu altele noi, mai bine

pregatite pentru a face fata sistemului actual ca si in cazul, de exemplu, a lui Rekkers sau

Patrahau doi dintre managerii de top ai Bancii Transilvania. Imburghezirea este un

concept util pentru a explica situatia din Cluj, dar trebuie redefinit si reinterpretat pentru a

se plia pe situatia locala concreta. Astfel au existat, cum am aratat, anumite conditii

economice protectioniste care au facut posibila imburghezirea, dar acesti antreprenori

locali nu sunt mici afaceristi rurali ci indivizi educati, in general ingineri in diverse

domenii, care au reusit ca in postcomunism sa isi marketizeze capitalul cultural si pentru

a reusi sa mobilize mai multe resurse care sa le creasca sansele pe piata economica, au

creat o retea.

15

1.2 Conceptele centrale

In cele ce urmeaza voi prezenta sensurile unor concepte pe care le consider

deosebit de utile in demersul meu de a expune legaturile dintre firme si implicatiile

acestor legaturi.

1.2.1 Incrustrare (embeddedness)

Voi incepe cu embeddedness (incrustrare), concept ce il datoram lui Polany dar

care a fost consacrat de Mark Granovetter, si care face referire la masura in care actiunea

economica este incrustrata in structurile relatiilor sociale, in societatea moderna

industriala (Granovetter, 1985). Putem porni de la o intrebare simpla si anume: cum sunt

afectate comportamentul si institutiile economice de relatiile sociale? Astfel Wrong

(1961) arata ca putem privi actiunea umana din doua perspective diferite, prima dintre ele

este o conceptie supra-socializata caracteristica sociologiei moderne, care doreste sa arate

gradul exagerat de incrustrare, inradacinare a actorului in contextul social, iar cea de a

doua viziune este specifica mai degraba economiei clasice si neoclasice si vorbeste

despre o conceptie sub-socializata a actiunii umane, aici fiind repinsa ipoteza oricarui

impact a structurilor sociale si a relatiilor sociale asupra productiei, distributiei sau

consumului. Mergand mai departe Granovetter arata despre incrustrare ca are un rol

decisiv in ceea ce priveste utilitatea relatiilor personale concrete si structurii acestor

relatii in generarea de incredere si descurajarea abuzului pe piata economica. Abordarea

incrustrarii asupra problemelor increderii si ordinii in viata economica se afla undeva

intre abordarea supra-socializata a moralitatii in general, si cea sub-socializata a

aranjamentelor institutionale impersonale asta datorita analizei cailor concrete folosite de

relatiile sociale. Aceste relatii sociale intre firme sunt vazute ca fiind mai importante

decat autoritatea din firma in ordonarea vietii economice (Granovetter, 1985).

Acest concept de incrustrare a creat dezbateri aprinse intre sociologi si

economisti, astfel intr-un simpozion legat de problematica incrustrarii pentru inceput

Krippner (2004) arata ca pietele reprezinta relatii sociale complexe deoarece tranzactiile

au loc intre actori si sunt sociale deseori bazandu-se pe relatii de familie sau prietenie.

Block (2004) incearca sa creeze un concept mai dens de incrustrare, mai dinamic si tine

cont si de faptul ca pietele economice sunt mereu incrustrate politic, se bazeaza pe

16

anumite legi si mai mult decat atat, sunt incrustrate in normele morale. Biggart (2004) era

preocupat de a studia constructiile eficiente din punct de vedere energetic in care arata ca

este foarte importanta structura relatiilor celor care le construiesc deoarece apar relatii

rutinizate intre actorii de pe piata, se construieste o anumita incredere intre ei, iar Beanish

completeaza subliniand faptul ca aceste constructii pot intra intr-o paradigma a investitiei

care structureaza relatiile si acest proces de constructie este dependent de cale.

Avand in vedere ca firmele si legaturile dintre ele, date de oameni, vor fi

preocuparea mea de baza aici, este foarte importanta si arena pe care evolueaza aceste

firme, si anume piata, concept care devine central in sociologia economica. Aici peste

toate controversele mi se pare pertinent punctul de vedere exprimat de Arrighi in

dezbaterea, mentionata mai sus, conform careia problema reala este de a studia pietele in

realitate, a modului in care acestea functioneaza, mai degraba decat sa ne preocupam de

discursurile economistilor despre ele (Arrighi, 2004).

Mergand mai departe, alaturi de Aguilera si Jackson (2003), putem percepe un

model in care se incearca legarea teoriei sub-socializarii a agentului de cea a supra-

socializarii din teoriile institutionale si in acest scop putem spune ca incrustrarea arata ca

actiunea economica este si ea actiune sociala orientata spre altii si poate fi constransa de

obiective non-economice sau sustinuta de legaturi sociale non-economice, astfel ca

trebuie cautate si analizate relatiile sociale fundamentale. Se arata ca teoria institutionala

este complementara teoriei sub-socializarii guvernarii corporate prin observarea

incrustrarii corporatiilor intr-o retea de legaturi formale si informale. Aceasta analiza

comparativa trebuie sa poata integra studiul diferitelor domenii institutionale care

modeleaza interesele actionarilor. Aceste interese pot fi financiare, fiind motivate de

perspectiva castigurilor financiare, sau strategice motivate de scopuri non-financiare ca

de exemplu dreptul de proprietate asupra firmei care este inteles drept o constructie

complexa legala si economica stabilita prin legea corporata si alte articole contractuale

ale corporatiei. Se mai arata ca drepturile de proprietate corporata nu sunt doar baza

controlului asupra bunurilor materiale ci stabilesc si o relatie autoritara cu angajatii iar pe

de alta parte rolul angajatului in conducerea corporata este dat de abilitatea lor de a

influenta procesul de luare a deciziilor si de a controla resursele firmei, deci avem din

nou o cale de mijloc intre agent si structura.

17

Un aspect important legat de aceste firme sunt managerii care sunt detinatorii de

actiuni, care ocupa pozitii strategice de conducere in firma si exercita control asupra

activitatilor de afaceri, acest control bazandu-se pe cantitatea de discretie manageriala

prezenta avand in vedere constrangerile de mediu, de context. Ideologia manageriala este

definita ca fiind credinta puternice si valori exprimate de managerii de top care ofera

membrilor organizatiei un cadru de referinta pentru actiune (Gall si Zeitz, 1991, apud

Aguilera si Jackson, 2003). Aceasi autori arata ca exista anumite configuratii

institutionale bazate pe numeroase legaturi, complementaritati si tensiuni. Prin

complementaritati institutionale intelegem faptul ca viabilitatea anumitor institutii creste

in prezenta altor institutii de care sunt legate, iar tensiunile institutionale se leaga de

principiile rationale intrate in conflict.

1.2.2 Grupuri de afaceri (bussiness groups)

In cele ce urmeaza voi preciza sensul si voi explica rolul notiunii de business

groups (grupuri de afaceri) definite ca fiind seturi de firme separate din punct de vedere

legal, legate prin cai persistente formale sau informale (Granovetter, 2005). Mentionez

intai ca exista doua extreme ce nu pot fi definite ca grupuri de afaceri, si anume: seturile

de firme legate prin strategii si aliante pe termen scurt sau cele consolidate in mod legal

intr-o singura entitate.

Grupurile de afaceri domina economia in tarile in curs de dezvoltare si in cele

dezvoltate iar aparitia lor este cel mai bine inteleasa in contextul unui sistem concret de

interrelationari intre furnizorii organizationali, consumatori, regulatori si intermediari ce

opereaza intr-o sfera institutionala (Guillen, 2001 apud Granovetter, 2005). Aceste

grupuri de afaceri apar si pentru a rezolva probleme legate de firme dar si pentru a

mobiliza resursele. Acelasi autor observa ca grupurile de afaceri pot varia in functie de

mai multi indicatori:

1. Sursa solidaritatii poate fi familia, rudenia, prietenie sau alte criterii (etnicitate,

originea regionala etc)

2. Gradul economiei morale. Grupurile pot, dar nu trebuie neaparat sa fie sisteme sociale

coerente in care participantii sa aiba un simt puternic al obligatiei morale fata de alti

membrii ai grupului.

18

3. Structura detinerii. Vorbim aici de un continuum in care firmele sunt detinute de o

singura firma pana la structuri formate din firme independente care s-au aliat.

4. Structura autoritatii. Aici avem, la un capat, grupuri coordonate foarte vag, fara o

autoritate centrala, iar la celalalt capat avem firme conduse cu mana de fier de catre

un presedinte, conducator puternic.

5. Rolul institutiilor financiare. Deoarece capitalul este foarte important pentru firme,

multe grupuri de afaceri includ in structura lor si o banca sau o alta institutie

financiara, care pot avea un rol central sau doar secundar in grup.

6. Relatia grupului cu statul. Unele grupuri sunt independente de fondurile

guvernamentale si uneori intra in contradictie cu elitele politice, iar alte grupuri sunt

asimilate de stat prin firmele detinute de stat. (Granovetter, 2005).

Cum am mai mentionat, piata este principala arena pe care are loc competitia

dintre firme si grupuri de firme, iar aceasta piata sustine ceea ce se numeste sistemul

social al productiei mai exact felul in care institutiile ecomomice ale unei tari se combina

cu cele politice si cu obiceiurile si traditiile, cu normele morale, regulile, legile si retetele

de actiune (Hallingsworth si Boyer, 1997, apud Granovetter, 2005). Astfel legea

corporata prezinta limitele colaborarii permise si regularizeaza concentrarea actionarilor,

dar depinde si ea la randul ei de problemele si contextele economice si politice. Legat de

aceasta lege este pe de o parte, izomorfismul coercitiv adica formele schimbarii

organizationale ce apar ca si rezultat a proceselor care fac organizatiiile mai

asemanatoare dar fara se le faca, in mod necesar, mai eficiente, iar pe de alta parte

izomorfismul incrucisat institutional-organizational vorbim aici despre organizarea

grupurilor de afaceri in forma similara cu organizarea institutiile nonprofit in care sunt

implicate.

Un alt aspect important este dat de performanta grupurilor de afaceri si de factorii

de care depind aceste performante. Granovetter (2005) a identificat acesti factori ca fiind

abilitatea de a inova si marimea profitului, si se arata ca in functie de acesti parametrii

performanta grupurilor de afaceri trebuie comparta cu cea a firmelor singure, izolate. Hall

si Soskice (2001) fac diferenta intre inovatia incrementata care se refera la imbunatatirea

continua, dar la scala mica, a liniilor de productie si proceselor de productie existente, si

inovatia radicala adica schimbari substantiale in linia de productie, dezvoltarea unor

19

bunuri cu totul noi sau schimbari majore in procesul de productie. Este trasa concluzia ca

grupurile de afaceri vor excela mai degraba in inovatia incrementata, iar firmele singure

vor fi mai bune in inovatia radicala. Zeitlin si Ratcliff (1988) citati de Granovetter au

incercat masurarea suprapunerii dintre afaceri, politica si rudenie si au ajuns la concluzia

ca „o unitate sociala complexa in care exista legaturi puternice intre interesele economice

si familie, iar la conducere exista un set de rude primare, secundare si tertiare a caror

actionarat combinat detine majoritatea in corporatie.”

In ceea ce priveste viitorul grupurilor de afaceri sunt intrevazute doua posibilitati,

si anume, in primul rand, una denumita anacronism adica grupurile de afaceri vor ramane

– datorita lipsei unei forme mai bune si mai eficiente de organizare – ca si acelea oferite

de o piata care functioneaza bine. In cel de al doilea rand avatar mai exact apar forme

moderne de organizare care dezvolta noi cai de a mobiliza resurse pe sectoarele sociale

dispersate pentru a se concentra inspre sarcini noi, complexe, fara precedent. (White si

Burt, 1992 apud Granovetter, 2005).

1.2.3 Directorate interconectate (interlocking directorates)

Una din problemele fundamentale de cercetat in cadrul acestor grupuri de afaceri

se leaga de ceea ce ma putea numi directorate interconectate (interlocking directorates)

care apar in momentul in care o persoana afiliata unei organizatii ocupa un loc si in

conducerea (consiliul de administratie) al unei alte organizatii (Mizruchi, 1996)

Sintetizand lucrarile a mai multor autori pe aceasta tema Mizruchi prezinta

aspecte importante legate de directoratele interconectate. Arata ca in firmele mici

consiliile de administratie au cel putin 3 membrii si se bazeaza pe relatii de prietenie si

familie de cele mai multe ori, pe cand firmele mari au consilii de administratie cu cel

putin 10 membrii si in plus au directori interni si externi. Directorii interni sunt cei care

care au afiliatia primara cu firma si sunt, de obicei, si in consiliul de administratie al

firmei sau sunt functionari de top, aici actionari putand fi si functionarii retrasi si membrii

ai familiei. Directorii externi sunt functionari la alte firme mari, in special institutii

financiare: bancherii, directori ai firmelor de asigurare, bancheri de investitii, avocati,

contabili si functionari ai firmelor care actioneaza in diferite sectoare nonfinanciare. Deci

directoratele interconectate sint formate din acesti directori interni si externi desi s-a

20

observat ca suma afilierilor directorilor externi ai unei firme formeaza majoritatea in

directoratele interconectate.

Au fost identificate cateva motive, de catre acelasi autor, care duc la formarea

directoratelor interconectate:

1. Convenienta. Aici se poate observa ca exista acte care interzic directorate

interconectate intre firme considerate a concura pe aceasi piata pentru a nu aparea

convenientele intre ele care ar putea sa duca la o stabilire a preturilor si deci la o

eliminare a concurentei (am putea zice chiar monopol). Ca mecanism de

convenienta conexunile ar trebui sa faciliteze comunicare intre competitori.

2. Cooptare si monitorizare. Organizatiile incearca sa coopteze sursele incertitudinii

din mediul extern sau cu alte cuvinte cooptarea este o absortie a elementelor cu

potential disruptiv intr-o structura organizationala de luare a deciziilor (Selznick,

1949 apud Mizruchi, 1996). Alti autori arata ca profitabilitatea creste odata cu

cresterea numarului de legaturi, dar in timp ce numarul legaturilor creste la un

moment dat profitabilitatea intra in declin (Bunting, 1976 apud Mizruchi, 1996).

Aceste conexiuni apar mai ales in momentele de criza cand de multe ori sunt

necesare stabilirea unor relatii cu institutii financiare care sa ajute firma, cu

bancheri. Pe de alta parte monitorizarea este un alt motiv pentru are apar aceste

directorate interconectate, e nevoia fireasca de incredre ce poate fi realizata prin o

monitorizare reciproca intre firme data de legaturile realizate prin directori. Ca

mecanism de monitorizare conexiunile ar trebui sa ofere firmei ce monitorizeaza

informatii despre cealalta firma si ar putea influenta operatiunile acesteia din

urma.

3. Legitimizare. Consiliile de administratie au un rol important in reputatia firmei si

astfel daca un manager considerat bun, eficient apare si in conducerea altei firme,

un potential investitor va considera ca merita sa investeasca in acea firma, deci

apare legitimarea ca o alta sursa a legaturilor.

4. Avansarea in cariera. Indivizii intra in conducere pentru remuneratia financiara,

prestigiu si pentru a stabilii contacte ce ar putea fi importante in a-si asigura alte

oportunitati de angajare pe viitor. Directorii sunt alesi si pentru calitatile personale

si nu neaparat pentru o alta organizatie pe care o reprezinta.

21

5. Coeziune sociala. Conexiunile reprezinta legaturi sociale intre membrii clasei de

sus, deci aceste legaturi nu sunt problema de organizatii, si de clasa, lucru

observat pe baza legaturilor rupte dintre directorate care nu se reconstituiau

neaparat in forma initiala, intre aceleasi firme. Ca si mecanism de coeziune

sociala directoratele interconectate ar trebui sa faciliteze unitatea politica necesara

pentru o actiune politica eficienta.

Dupa anii ’80 incepe studiul consecintelor comportamentale ale directoratelor

interconectate si dupa cum am aratat, Granovetter sustine ca, comportamentul economic

este incrustrat social, deci actorii economici sunt afectati de relatiile lor cu alti actori.

Conexiunile au acum o valoare importanta ca si mecanism de comunicatie intre firme si

in acest sens Mizruchi (1996) demonsteaza existenta unei legaturi intre directoratele

interconectate si unitatea politica corporata, legaturile fiind asociate cu o gama larga de

strategii corporate.

Altii autori precum Non si Franses (2007) intr-un studiu panel efectuat in Olanda

pornesc de la cateva perspective de intelegere a directoratelor interconectate, si arata ca

acestea sunt modalitati prin care firmele coopereaza si se monitorizeaza reciproc, apoi

legaturile ofera firmelor informatii despre practici in afaceri si reflecta coeziunea clasei

de sus. In plus, arata ca statele cu directorate interconecate plaseaza o sarcina excesiva pe

directori (ipoteaza afacerii). Pentru a verifica aceste aspecte variabila cea mai puternica

folosita este numarul de conexiuni per director, deoarece prin aceasta se poate masura

experienta in afaceri a directorului, iar numarul de legaturi in sine, considera autorii, este

cea mai buna variabila spre a masura cantitatea de informatie pe care firma o primeste

din mediu. Concluzia la care se ajunge este ca daca se poate gasi un efect al directoratelor

interconectate asupra performantei, acest efect este negativ si apare cu intarziere. Pentru

aceasta sunt propuse doua ipoteze explicative. Prima ii apartine lui Ferris si a fost

formulata in 2003, este ceea ce se cheama ipoteza afacerii, mai exact directorii care intra

in multe consilii de administratie raman fara timp si performanta firmelor lor se

deterioreaza, un director e considerat ca fiind ocupat daca face parte din mai mult de

patru consilii de administratiei. Cealalta ipoteza explicativa se leaga de clasa superioara

omogena si considera ca aceste conexiuni au un efect negativ asupra performantei

datorita absentei diversitatii in conducere si datorita prezentei unei clasei superioare

22

omogene de directori, aratandu-se ca existenta unei diversitati de clase in conducere duce

la cresterea performantei firmei.

23

Cap. 2 Metodologie si Date

2.1 Metodologie

Exista cateva intrebari de cercetare in functie de care ne vom orienta demersul in

aceasta lucrare si care vor servi ca repere in analiza datelor. Putem porni de la intrebarea

cum s-au format directoratele interconectate, ca apoi sa vedem cine sunt personajele care

fac parte din ele si cum afecteaza acestea economia locala? O chestiune deosebit de

importanta aici este data de reteaua cea mai mare de oameni de afaceri din fiecare oras,

astfel suntem interesati de modul in care arata componentele principale ale retelelor din

fiecare oras si mai mult ne putem intreba daca sunt aceste componente principale utile in

explicarea mediului de afaceri local.

Pot fi intocmite cateva ipoteze care reies in urma acestor intrebari, si anume,

putem sa presupunem ca directoratele interconectate sunt formate pe baza intereselor

economice si acestea sunt formate din oameni de afaceri locali. Mai mult am putea spune

ca economia locala creste simtitor datorita acestor legaturi de afaceri. Fiind luate in

considerare numarul cazurile intrate in analiza presupunerea noastra este ca orasul Cluj

Napoca are densitatea cea mai mare si in plus orasele cu densitate mai mare au o

componenta principala mai mare.

Vor fi prezentate modurilor concrete in care pot fi analizate legaturile dintre

firme, conexiunile dintre directori deoarece departamentele de directori sunt deosebit de

importante in conducerea corporatiilor pentru ca sunt mecanismele principale de luare a

deciziei. Legaturile dintre acesti directori pot fi studiate prin analiza sociala de retea,

analiza ce cuprinde notiuni de baza din teoria grafurilor.

2.2 Grupuri in teoria grafurilor

Wasserman si Faust (1994) ne ofera cateva puncte de reper pentru care aceste

grafuri sunt utile in analiza sociala de retea. Astfel, teoria grafurilor ne ofera un vocabular

ce poate fi utilizat pentru a eticheta multe proprietati social-structurale, mai mult, ne ofera

operatiile matematice cu ajutorul carora aceste proprietati pot fi cuantificate si masurate.

In plus ofera posibilitatea de a demonstra teoreme despre grafuri si despre reprezentarile

24

structurii sociale. Putem spune ca grafurile ne ofera o reprezentare a retelei sociale ca un

model al sistemului social alcatuit dintr-un set de actori si legaturile dintre ei.

Elementele constitutive ale grafurilor sunt nodurile si liniile. Nodurile pot fi

considerate ca fiind actorii sociali iar liniile legaturile dintre acesti actori sau cum arata

Elouaer (2005) pentru o retea corporata nodurile sunt departamentele de conducere

individuale, iar liniile care le leaga sunt directorii care sunt membrii in mai multe astfel

de departamente. Pentru a realiza analizele asupra retelelor de firme va fi utilizat un

program binecunoscut in cadrul analizei de retea si anume UCINET, program cu ajutorul

caruia va fi masurata importanta acestor directorate interconectate. Pentru prezentarea si

alcatuirea graficelor va fi utilizat NetDraw. In plus pentru prelucrarea datelor au fost

utilizate cateva programe din pachetului Microsoft Office, care opereaza sub mediul de

operare Windows.

2.2.1 Terminologie

Pentru inceput vor fi utile cateva notiuni prezentate de Wasserman si Faust

(1994). Astfel un graf care nu are cercuri si nu are mai mult de o linie intre o pereche de

noduri se numeste graf simplu. Un graf cu un singur nod este trivial iar grafurile cu mai

multe noduri sunt nontriviale iar un graf cu un numar de noduri si fara linii intre ele este

un graf gol, pe cand un graf cu doua noduri intre care exista legatura este o diada, iar

daca avem trei noduri intre care exista legaturi avem de-a face cu o triada. De asemenea

putem lua un subset de noduri si sa consideram toate liniile dintre noduri in subset pentru

a construi ceea ce se numeste un subgraf generat de noduri, invers vorbim despre un

subgraf generat de linii. Apoi un termen important este cel de grad nodal adica vorbim

aici despre numarul de linii cu care este incident un nod. Densitatea unui graf este

proportia liniilor care exista in graf. Mai departe putem vorbi despre cale adica secventa

de noduri si linii care incepese si se sfarseste cu noduri, in care fiecare nod este incident

cu liniile care il urmeaza si il preced intr-o secventa. Lungimea unei cai este data de

numarul de aparitii al liniilor in acea cale. Putem spune despre un graf ca este conectat

daca exista o cale intre fiecare pereche de noduri din el. Distanta geodisica este cea mai

scurta cale dintre doua noduri, iar diametrul este lungimea celei mai mari distante

geodisice dintre o pereche de noduri.

25

Grafurile pot fi si directionate in cazul in care legaturile sunt orientate dinspre un

actor spre altul, dinspre un nod spre altul, si aici legaturile sunt numite arcuri si aici apare

o diferentiere intre gradele nodale in grade interne (numarul de arcuri care intra intr-un

nod) sau externe (numarul de arcuri care ies dintr-un nod).

In plus de cele spuse pana acum, voi lua in considerare si ideile prezentate de

Elouaer (2005) care arata ca felul in care un actor este incrustrat in retea ii ofera acestuia

atat oportunitati cat si constrangeri. Introduce in analiza sociologica a retelelor conceptul

de centralitate care este folosit pentru a caracteriza importanta si rolul unor anumiti actori

din retea prin analizarea pozitii lor in retea. Centralitatea unui nod intr-o retea sociala este

foarte importanta deoarece un actor cu rol central in retea poate fi cel care mediaza

transmiterea informatiei dintr-o parte a retelei in alta. Putem afirma despre un nod ca este

central intr-o retea daca indeplineste urmatoarele conditii: are un grad mare, este accesibil

si aproapte de alte noduri respectiv, se bazeaza pe mai multe distante geodisice (caile cele

mai scurte dintre noduri) intre perechi de alte noduri. O masura a centralitatii ar trebuii sa

aiba doua trasaturi:

1. Valoarea sa ar trebui sa indexeze scorul celui mai central nod ca fiind mai mare

decat scorul tuturor celorlalte noduri;

2. Ar trebui sa fie exprimat ca proportie a acelui exces din valoarea sa maxima.

In functie de aceste aspecte masurile centralitatii pot fi de doua feluri : pentru fiecare

firma (unitate de centralitate) si pentru intreaga retea (centralizarea retelei). (Elouaer,

2005).

Gradul centralitatii este vazut ca numarul de noduri de care un nod dat este legat

(Freeman, 1979 apud Elouaer, 2005) sau dintr-o alta perspectiva, mai complexa dupa

parerea mea, centralitatea actorului este in functie de cate legaturi are un actor si de cate

legaturi au actorii din vecinatate (Bonacich, 1987 apud Elouaer, 2005). In plus aceasi

autoare vorbeste despre closeness centrality (centralitate de apropiere) a unui nod i ce

caracterizeaza posibilitatea acestui nod de a ajunge la toate celelalte noduri din retea,

astfel ca un actor (nod) cu centralitate de apropiere mare tinde sa receptioneze

informatiile care trec prin retea foarte repede. Mai putem vorbi si despre betweenes

centrality care masoara gradul in care alti actori (noduri) trebuie sa treaca printr-un

anumit nod (actor) din retea pentru a isi putea conduce afacerile.

26

Ca si masuri ale retelei ne intereseaza densitatea care este masura legaturilor unei

retele si poate lau valori intre 0 si 1, si care este proportia numarului de legaturi existente

dintre toate legaturile posibile. Apoi centralitatea grafului care este legata de proprietatea

compactitudinii grafurilor adica un graf este compact daca distanta dintre perechile de

noduri este scurta. In sfarsit mai putem adauga coeficientul de grupare (clustering

coefficient), coeficient ce cuantifica cat de bine sunt conexati vecinii oricarei legaturi

dintr-un graf.

Pe langa toate acestea Elouaer (2005) introduce distinctia intre retelele corporate

(corporate networks) care sunt formate din legaturile dintre corporatii prin directoratele

interconectate, si retelele sociale (social networks) si anume legaturile dintre oameni prin

prisma faptului ca sunt in conducerea aceleasi firme. Astfel avem o dubla posibilitate de

analiza putand lua in considerare departamentele de conducere ale firmelor sau directorii

aflati in conducerea firmelor, in cadrul acestei lucrari fiind interesat de legaturile dintre

directorii care stau in bordurile de conducere a diverselor firme.

2.2.2 Subgrupuri

Mai departe voi aborda problematica subgrupurilor (sub-grafurilor) si pentru

inceput folosim abordare ce poate fi numita “de jos in sus”. Divizarea actorilor in grupuri

si sub-structuri poate fi un aspect foarte important pentru structura sociala, pot fi

importante in a intelege modul in care e posibil sa se comporte o retea. Sa stim cum este

incrustrat individul in structura grupurilor dintr-o retea e foarte important pentru a-i

intelege rolul astfel ca unii indivizi pot actiona ca poduri intre grupuri, altii pot sa isi aiba

relatiile doar in interiorul unui subgrup (locali sau interiori), unii actori pot fi parte a unei

elite puternic conectate si inchise iar altii sunt complet izolati de acest grup. Aceste

diferente a modului in care actorii sunt incrustrati in structura grupurilor din retea

influenteaza profund modul in care acesti actori vad societatea si mai comportamentele

lor (Hanneman si Riddle, 2005). Aceste sub-structuri putem sa le privim si “de sus in jos”

astfel ca sub-structurile sunt vazute ca fiind arii ale grafului care sunt foarte dense dar

separate intr-un anumit grad de restul grafului.

Abordarile de jos in sus au ca punct de pornire un grup mic, de baza de la care

vom putea obseva cat de dense sunt relatiile create si cat de mult pot evolua spre a crea o

27

structura densa si puternica sau, pe scurt, cum poate sa apara macro din micro. Aici ne va

fi utila notiunea de clica care mareste diada prin adaugarea de membrii ce sunt legati de

toti membrii din grup mai exact este un sub-set din retea in care actorii sunt legati mai

puternic, mai intens unii de altii, decat sunt legati de alti membrii din retea. Diada e cea

mai mica clica. Definitia formala spune ca o clica este numarul maxim de actori intre care

exista toate legaturile posibile, sintetic spus sub-grafuri maximum conectate-total

(Hanneman si Riddle, 2005).

Totusi exista clici in care nu toti membrii sunt la fel de puternic legati, astfel

putem gasi o definitie mai relaxata a clicilor aratand ca putem defini un actor ca fiind

membru al unei clici daca e conectat de toti ceilati membrii ai clicii la o distanta mai

mare de unu, fiind folosita de obicei lungimea distantei de doi, vorbim aici de n-clici, n

insemnand lungimea caii care permite sa existe o conexiune cu toti ceilalti membrii.

(Hanneman si Riddle, 2005).

Mergand mai departe vom lua in considerare cateva notiuni legate de abordarile

“de sus in jos”, astfel vom porni de la structura din retea ca intreg si vom cauta sub-

structurile ca si parti care sunt mai dense local decat reteaua ca intreg. Intr-un anumit sens

aceasta privire macro urmareste “punctele vulnerabile” sau “punctele slabe” in structura

mare a solidaritatilor din retea, iar aceste puncte slabe definesc linii de diviziune sau

clivaje in grupul mai mare si punctul pana la care pot fi descompuse in unitati mai mici.

Cu ajutorul acestei perspective putem surprinde dinamismul care opereaza la nivelul de

selectie al grupului si ne putem concentra asupra constrangerilor sub care actorii

construiesc retelele (Hanneman si Riddle, 2005).

In acest sens mai departe vom vorbi despre componentele unui graf si mai in

detaliu ma va interesa componenta principala. Componentele unui graf sunt sub-grafuri

conectate in interiorul lor dar care nu sunt conectate cu alte sub-grafuri si daca un graf

contine mai multe sub-grafuri izolate, acestea sunt componente iar pentru noi cele mai

interesante componente sunt acelea care despart reteaua in parti diferite, fiecare astfel de

parte avand mai multi actori intre care exista legaturi. Dar cum aflam noi care este

componenta principala, componenta care contine cel mai mare numar de actori din retea?

Pentru aceasta vom folosi punctele de taiere adica acele puncte (actori) care daca ar fi

extrase din retea structura ar fi divizata in parti neconectate, deci vorbim aici despre

28

actori cu un rol esential in cadrul retelei care pot fi intermediari intre grupuri ce fara

interventia lor nu ar fi conectate. Diviziunile create de punctele de taiere se numesc

blocuri si putem sa gasim aceste blocuri in retea prin localizarea punctelor de taiere si

evident putem gasi astfel si componenta principala care este gandita ca avand un rol

deosebit de important in orice retea. Pentru a completa cele spuse pana acum avem

nevoie si de factiuni iar pentru a intelege ce sunt acestea, facem un exercitiu de

imaginatie si ne inchipuim o societate in care fiecare persoana este legata puternic de toti

ceilalti membrii ai sub-populatiei din care face parte (deci toate sub-populatiile sunt

clici), si nu exista nici o legatura intre aceste sub-populatii (deci fiecare sub-populatie

este o componenta). In majoritatea populatiilor reale nu vom gasi aceste caracteristici,

totusi acest ideal tip a legaturile complete in interiorul sub-grupurilor si a lipsei complete

de legaturi intre aceste sub-grupuri e un punct important de referinta in cuantificarea

gradului de factionalizare al unei populatii. Daca vom lua toti membrii unei factiuni din

aceasta societate ideal tipica, si vom pune randurile si coloanele lor intr-o matrice de

adiacenta vom putea observa un pattern distinct de “blocuri-1” si “blocuri-0”. Toate

legaturile dintre actorii unei factiuni vor fi prezente si toate legaturile dintre actorii

diferitelor factiuni vor lipsi. (Hanneman si Riddle, 2005)

2.3 Date

Datele utilizate in aceasta lucrare se refera la firmele cele mai performante din

punct de vedere economic (masurat in special prin cifra de afaceri) din cele trei orase

mentionate la inceput si astfel avem pentru Cluj Napoca top 612 firme, Brasov top 500

firme respectiv Timisoara top 468 firme. Astfel am luat cele 300 de firme cu cea mai

mare cifra de afaceri din mai multi ani consecutivi incepand cu 2000, iar apoi pentru

aceste firme am folosit datele despre actionaratul lor in anul 2007, deci este o analiza

transversala si nu longitudinala. Am alcatuit cate o baza de date pe fiecare oras, in care

am urmarit sa surpindem legaturile de proprietate dintre firme mai exact suntem interesati

de persoanele care detin mai multe firme, sunt in conducerea sau sunt actionarii la mai

multe astfel de firme sau grupurile de oameni de afaceri care le controleaza. In analiza

datelor vom folosi UCINET pentru a genera grafice si tabele sugestive legate de ce s-a

spus mai sus. In urmatorul tabel vom prezenta numarul de directoratele interconectate

29

precum si numarul de membrii existenti in fiecare directorat interconectat in unitatile de

analiza:

Tab. 1: Directorate interconectate

Nr. Legaturi Brasov Cluj Timisoara

1 261 298 244

2 90 183 133

3 53 126 81

4 9 132 37

5 20 22 28

6 15 10 5

7 1 7 3

≥8 64 20 15

Total 513 798 546

In Tabelul 1 regasim numarul de legaturi pe care o persoana aflata in conducerea unei

firme le are diferentiat in functie de oras si am ales conform modelului lui Elouaer (2005)

sa facem o ordonare e numarului de legaturi de la una pana la opt sau mai multe deoarece

de aici incolo erau putine legaturile. Se poate observa ca cei mai mult indivizi au pana la

trei legaturi cu alti actionari/proprietari ai intreprinderilor, dar ca sa rafinam aceste

analize vom prezenta marimile medii ale bordurile de conducere diferentiat pe fiecare

oras:

Tab. 2: Marime bord

Brasov Cluj Timisoara

Marime medie bord 1.84 2.17 2.05

Abatere standard 1.75 1.71 1.15

Orasul Cluj Napoca are, in medie bordur-ile de conducere cu cei mai multi membrii,

urmat fiind de Timisoara si de Brasov, asta probabil si datorita faptului ca aceasta este si

ordinea in cea ce priveste numarul de cazuri intrate in analiza.

30

Cap 3 Prezentarea si discutarea/analiza rezultatelor empirice

3.1 Masuri ale centralitatii retelelor

In continuare vom utiliza indicatorii folositi in analiza de retea pentru a prezenta

si explica legaturile existente dintre membrii aflati in conducerea diferitelor firme. Primul

indicator este densitatea, adica proportia numarului de legaturi existente dintre toate

legaturile posibile, care este evident diferita in cele trei orase:

Tab. 3: Densitate

Brasov Cluj Timisoara

Densitate medie 0.0034 0.0016 0.0021

Avem in Tabelul 3 trei densitati destul de mici datorita numarului mare de cazuri

intrate in analiza, orasul Brasov avand, dupa cum se poate observa, densitatea cea mai

mare urmat fiind de Cluj si apoi Timisoara. Aceste valori relativ mici ne arata existenta

unui numar destul de mic de legaturi intre actionarii si proprietarii diferitelor firme.

Continuam cu analiza centralitatii in cele trei orase spre a observa numarul de indivizi de

care un anumit individ este legat, astfel vom fi interesati sa aflam centralitatea medie a

fiecarui oras si anume:

Tab. 4: Centralitate

Brasov Cluj Timisoara

Centralitate medie 3.474 2.499 2.277

Si in Tabelul 4 centralitatea medie cea mai mare apare in cazul Brasovului urmat

de Cluj si Timisoara, deci in Brasov un individ (actionar sau proprietar) este legat im

medie de alti trei indivizi alaturi de care se afla in conducerea diverselor firme, in Cluj un

individ are legaturi cu alti doi indivizi, la fel fiind si in cazul Timisoarei. Apare aici si o

diferenta evidenta intre cele trei orase in ceea ce priveste centralitatea maxima, daca

centralitatea minima este 1 peste tot, centralitatea maxima difera, Brasovul avand un

numar maxim de 24 de legaturi intre actionari, Clujul un numar maxim de 16 legaturi

intre actionari, pe cand Timisoara are maxim 13 legaturi intre actionari deci orasul

Brasov prezinta cea mai putenica centralitate.

31

Mai departe vom genera un tabel comparativ cu centralitatile de apropiere ale

oraselor pentru a ne da seama de capacitatea unui actor de a ajunge la toti ceilati actori

din retea. In Tabelul 5 diferentele se pastreaza si aici si putem observa ca orasul Brasov

are centralitatea de apropiere cea mai puternica foarte apropiata de 0.2 urmat fiind de

Timisoara cu 0.183 si Cluj cu 0.126 astfel ca in medie in Brasov un actor are centralitatea

de apropiere cea mai mare si il ajuta sa aiba cele mai multe din informatiile care trec prin

retea comparativ cu celelalte orase.

Tab. 5: Centralitate de apropiere

Brasov Cluj Timisoara

Centralitatea de a

propiere medie 0.196 0.126 0.183

Urmeaza, rezultatele pentru betweenes centrality din unitatile de analiza:

Tab. 6: Betweenes centrality

Brasov Cluj Timisoara

Media Betweenes

centrality 0.064 0.825 0.100

Aici (Tabelul 6) avem o schimbare si observam ca media betweenes centrality este cea

mai mare in Cluj urmata de Timisoara si Brasov, avem teoretic o inversare a ceea ce am

vazut prin ceilalti indicatori. Practic lucrurile raman la fel, astfel ca gradul in care alti

actori (noduri) trebuie sa treaca printr-un anumit nod (actor) din retea pentru a-si putea

conduce afacerile este cel mai mare la Cluj. Acest lucru este destul de interesant si ar

putea sa aiba ca explicatie specificul acestui oras si marimea retelei despre care vom

vorbi mai tarziu.

Inchei prezentarea acestei serii de indicatori cu coeficientul de grupare care arata

astfel in cele trei oras:

Tab. 7: Clustering

Brasov Cluj Timisoara

Coeficientul de

grupare mediu 0.459 0.403 0.565

In Tabelul 7 putem observa cat de bine sunt conexati vecini oricarei legaturi dintr-un

graf, in cazul nostru puterea legaturii dintre actionarii si proprietarii diferitelor firme care

32

se afla in legatura, Timisoara avand cele mai puternice legaturi in acest sens lucru ce ar

putea fi explicat prin faptul ca aici directoratele interconectate se bazeaza intr-o mai mare

masura pe legaturi de familie.

Sumarizand pana aici putem spune ca dintre cele trei orase Clujul are reteaua de

directorate interconectate cu cea mai mica densitate. Mai departe ar trebui sa vedem care

sunt explicatiile acestor valori si sa tinem cont de posibilul profil economico-istoric al

fiecarui oras si de modul in care sunt formate aceste relatii intre diferitii proprietari si

actionari ai diferitelor firme.

3.2 Subgrupuri in cele trei retele

Subgrupurile prezinta cativa indicatori utili pentru fiecare oras in parte si vom

incepe cu clicile, unde gasim in fiecare din cele trei orase urmatorul numar de clici de cel

putin 3 persoane:

Tab. 8: Clici

Brasov Cluj Timisoara

Nr. de clici 64 140 82

Observam in Tabelul 8 ca orasul Cluj Napoca are de departe numarul cel mai mare de

clici de cel putin 3 persoane, urmat fiind de Timisoara si Brasov, deci in Cluj exista 140

de clici in care se afla cel putin trei actori ce au legaturi complete intre ei pe cand in

Brasov numarul acestora este de 64 iar in Timisoara de 82. Acest lucru in sine nu ne

spune prea mult asa ca va trebui sa relaxam putin analizele si sa vedem ce gasim legat de

n-clici in datele noastre:

Tab. 10: N-clici

Brasov Cluj Timisoara

Nr. de n-clici 53 130 80

Avem in Tabelul 10 distributia n-clicilor iar in cazul in care n este egal cu 2, Clujul

ramanand orasul cu cele mai multe clici, urmat de Timisoara si Brasov practic ordinea

pastrandu-se, astfel am facut clicile mai inclusive si datorita relaxarii definitiei avem clici

maxime mai putine deci avem sub-grupuri mai mari si mai putine.

33

Continuam cu abordarilor de „sus in jos” a sub-grupurilor din retele, punand

accent pe componente si vom identifica in cele ce urmeaza blocurile din cadrul fiecarei

retele:

Tab. 11: Blocuri

Brasov Cluj Timisoara

Nr. de blocuri 197 297 211

Ceea ce am observat in cadrul abordarilor de „jos in sus” ramane valabil si in cazul

acestor abordari de „sus in jos”, si rezulta din Tabelul 11 ca avem asadar in Cluj numarul

cel mai mare de blocuri; acest oras fiind urmat de Timisoara si apoi Brasov.

Toate aceste marimi nu sustin ipoteza conform careia Clujul este un oras, per

ansamblu, cu o retea de oamenei de afaceri mai densa, totusi putem anticipa putin si vom

observa ca orasul Cluj are cea mai mare componenta principala dintre cele trei orase

intrate in analiza, iar aceasta marime duce la o densitate sporita. Astfel, in Cluj chiar daca

valoarea indicelui de densitate este mai mica o mare parte din acesta provine din

legaturile inter-bord (si nu intra-bord), acest lucru fiiind sugerat si de coeficientul de

grupare (clustering coefficient). Deci ipoteza conforma careia Clujul are cea mai mare

densitate, per total, nu se confirma.

3.3 Componentele principale

In continuare vom folosi o lentila mai puternica si vom intra mai mult in miezul

retelelor noastre si astfel vom cauta sa identificam componentele principale din fiecare

oras, ca apoi sa explicam componenta si alcatuirea fiecareia, sa tragem concluziile

necesare si incercam o comparatie intre ele. Pentru a identifica componenta principala

trebuie sa ne uitam in date ca sa observam blocul cu numarul cel mai mare de indivizi.

3.3.1 Cluj

Componenta principala este un tablou sugestiv in cea ce priveste importanta

actorilor din retea deoarece contine indivizii care au cele mai multe legaturi, au un rol

central in retea, si despre care putem sa presupunem ca detin cele mai multe tipuri de

capital, nu doar pe cel financiar. La nivel speculativ, tinand cont de masuratorile de mai

34

sus, putem spune ca ar trebui sa avem in Cluj componenta principala cea mai mare dintre

cele trei orase. In cele ce urmeaza voi prezenta componente principale diferentiat pentru

fiecare unitate de analiza si voi incerca sa explic cine sunt actorii care intra in aceste

componente, care este rolul lor si care sunt cauzele constiutuirii lor intr-o retea. Pentru

aceasta vom ulitiza NetDraw, un program ce genereaza un grafic sub forma de graf al

retelei si astfel putem vizualiza legaturile existente intre nodurile care construiesc reteaua

(componenta principala din retea, in acest caz). Vom incepe cu reprezentarea retelei din

Cluj Napoca pe care o putem regasi in Figura 1.

Fig. 1: Componenta principala a retelei din Cluj

Figura 1 prezinta componenta principala din Cluj Napoca, mai exact o retea

deosebit de interesanta si de sugestiva chiar la prima vedere, compusa din 56 de actori si

in care putem observa o impartire in cateva sub-grupuri care sunt atasate grupului central

prin una sau mai multe legaturi, deci avem un grup central si cateva grupuri periferice

care par sa graviteze in jurul acestuia. Putem observa ca in acest grafic nodurile sunt

35

reprezentate in doua culori, cu rosu am ales sa reprezint blocurile si cu albastru punctele

de taiere in lipsa carora aceste blocuri ar deveni componente izolate. Astfel, identificam

un numar de 15 blocuri care sunt insotite de 11 puncte de taiere. Aceste blocuri formate

au o importanta deosebita in cadrul retelei din acest oras, in special blocul central format

printre altii de cativa din oamenii care se afla in topurile financiare din Cluj.

Descrierea densa a acestui teren este importanta pentru a vedea modul in care se

leaga acesti oameni de afaceri intre ei (prin intermediul firmelor pe care le detin in

comun) si pentru a evidentia procesul de imburghezire care caracterizeaza acest oras in

felul in care a fost acesta descris in primul capitol. Urmarind pas cu pas descrierea care

urmeaza, ne putem face o idee mai clara despre modul in care este constituit mediul de

afaceri clujean si despre procesele care stau la baza formarii legaturilor dintre acesti

oameni de afaceri.

Astfel ii avem pe Stefan Vuza,un tanar bine educat in spiritul capitalist, care este

considerat a fi cel mai bogat om din Cluj, si a carui avere este inca in crestere detinand

afaceri in industrie prin controlarea grupului Serviciile Comerciale Romane (SCR) si a

altor afaceri in domeniul imobiliar, si a unei firme de avocatura considerate a fi printre

primele 10 la nivel national, in acest sens e destul de evidenta pozitionarea sa in

componenta principala ca punct de taiere cu rol hotarator in cadrul acestei retele.

Imfluenta sa in mediul de afaceri clujean (si nu numai) este una ridicata prin prisma

firmelor pe care le detine, SCR fiind cel mai puternic grup industrial din Romania,

conform revistei Capital, care e alcatuit din: Chimcomplex SA Borzesti, Somes SA Dej,

Contactoare SA Buzau, Sinterom SA Cluj-Napoca, UZUC SA Ploiesti, Caromet SA

Caransebes, Iasitex SA Iasi, Nova Textile Bumbac Pitesti, A1 Impex SRL Cluj-Napoca,

EUROHOUSE SRL Piatra-Neamt, A2 IMPEX SRL Ploiesti, UZUC Proiect SRL

Ploiesti, A4 IMPEX SRL Borzesti, A5 IMPEX SRL Caransebes, deci SCR are investitii

in diverse locuri din tara. Este un personaj important si datorita afacerilor facute cu statul

prin care a achizitionat intreprinderi mari pe care le-a relansat precum Contractoare

Buzau, sau ca sa venim mai aproape Sinterom Cluj-Napoca, Tehnofrig Cluj-Napoca, in

principiu firme foste socialiste incadrandu-se astfel in patternul de privatizare ”de sus”

(Szeleny si King, 1995) specific pentru Romania prin care piata e liberalizata si

intrepinzatorii preiau de la stat colosii industriali si statul le sterge eventual datoriile,

36

lucru care se intampla si in cazul acesta si mai mult putem integra aici si viziunea lui

Stark (1996) si obervam o forma de capitalism construita cu “ruinele” socialismului si nu

pe aceste “ruine”. SCR poate fi considerat un grup de afaceri deoarece contine seturi

separate de firme dar care sunt legate intre ele din punct de vedere formal sau informal si

datorita faptului ca acest grup domina un anumit segment de piata, cum am mentionat

mai sus, segmentul industrial. Pe de alta parte, firmele lui Vuza sunt mai degraba

orientate spre productie, lucru caracteristic pentru Transilvania. Pare a fi un personaj

controversat datorita ascensiunii lui, averii lui estimate undeva peste 410 de milioane de

dolari (desi omul de afaceri sustine ca aceasta este mai mare) si datorita afacerilor facute

cu statul asupra carora planeaza unele suspiciuni, totusi rolul sau central in reteau noastra

nu poate fi contestat si este intarit de calitatea lui de punct de taiere ce mediaza intre

clusterele formate in mediul de afaceri, si intre firme, cu observatia ca in Cluj relatiile

dintre firme sunt bazate in primul rand pe relatiile dintre oamenii care conduc aceste

firme. Putem vorbi de asemenea despre directorate interconectate in sensul ca Vuza este

actionar si proprietar la o multime de firme, dintre care cateva le-am enumerat putin mai

sus. Vuza este, asa deci, un actor incrustrat in sensul lui Granovetter (1985) in mediul

social si economic din care face parte.

Daca ne uitam pe componenta principala putem sa constatam ca aceasta este ca o

harta a mediului de afaceri clujean, harta care este structurata de punctele prezente pe ea,

si pe acasta harta il gasim in continuare pe Horia Ciorcirla, un alt personaj deosebit de

puternic din punct de vedere financiar, al doilea milionar in dolari dupa Vuza, avand

afaceri in domeniul imobiliar si bancar, fiind printre altele actionar, presedinte al

Consiliului de Administratie BT si mai mult, unul dintre membrii fondatori ai Bancii

Transilvania. Aceasta pozitie de presedinte la BT s-a dovedit a fi una deosebit de

importanta deoarece actualmente Banca Transilvania a ajuns sa fie in intre primele 5

banci din Romania. Grupul BT detine: BT Asigurari, BT Asset Management, BT Direct,

BT Leasing, BT Securities si Compania de Factoring si la acestea se poate adauga 25%

din compania de asigurari Asiban, si tot lui Ciorcila datorandu-i-se trecerea la BT a

bancherului Robert Rekkers (despre care vom vorbi putin mai tarziu). Omul de afaceri

clujean detinea de asemenea mai detine compania Maestro Com, care face comert cu

alimente, este asociat cu Dorel Goia in firmele de constructii Omniconstruct si

37

Proficonstruct si in parteneriat cu Dorel Goia si cu Ovidiu Turcu in Lambda Impex, o

companie de leasing imobiliar, apoi cu Dorel Goia, Horia Ciorcila a initiat si compania de

distributie KTD Service. Presedintele Bancii Transilvania mai detine si compania

Mamaruta, inregistrata in comuna Luna (conform hotnews.ro). Vedem ca este si el

implicat in multe firme, imobiliarele constituind o preocupare de baza a acestuia si a

grupului din care face parte (alaturi, pe langa altii, de Goia si Turcu). Astfel, putem si

aici sa ne intoarcem la Mizruchi (1996) cu directoratele interconectate care apar in

momentul in care o persoana afiliata unei organizatii ocupa un loc si in conducerea

(consiliul de administratie) al unei alte organizatii, lucru evident si in cazul acestui actor.

Trebuie punctat si faptul ca este si el unul din membrii fondatori ai Astral o firma

deosebit de influenta la nivel local si care a fost ca o trambulina atat pentru el cat si

pentru ceilalti membrii fondatori. In ceea ce priveste incrustrarea in structurile sociale si

economice si politice Ciorcila declara intr-un interviu pentru Saptamana Clujeana „In

pietele mult mai dezvoltate, factorul politic lucreaza in congruenta cu cel economic;

politicienii tin seama de interesele tarii, de interesele companiilor; multe tari evoluate din

vest au politici protectioniste; practic, intr-un mediu foarte concurential, exista totusi un

interes major al politicienilor fata de mediul de afaceri al tarii respective.”, totusi se arata

nemultumit de situatia din Romania, unde considera ca exista un dialog doar la nivel

minim intre factorul politic si cel economic. Vom putea observa ca si aici vorbim de un

grup de afaceri, asa-numitul Grup BT, controlat de Ciorcila, alaturi de alti oameni de

afaceri, un grup bancar extrem de puternic pe piata locala (mai ales ca vorbim de singura

banca cu sediul in Cluj Napoca si construita exclusiv cu capital autohton) si nu numai,

grup care este practic institutie de finantare si pentru alte firme ale omului de afaceri

clujean. Ne intoarcem aici la intelegerea acestor grupuri de afaceri in contextul unui

sistem concret de interrelationari intre furnizorii organizationali, consumatori, regulatori

si intermediari ce opereaza intr-o sfera institutionala (Guillen, 2001 apud Granovetter,

2005) deci aceste grupuri de afaceri apar si pentru a rezolva probleme legate de firme dar

si pentru a mobiliza resursele.

Continuam cu Dorel Goia un personaj controversat aflat de asemenea in topul

celor mai bogati oameni din Cluj, avand afaceri imobiliare si in industria alimentara, si

detinator al pachetului majoritar de actiuni la Tehnofrig. La toate acestea putem adauga

38

ca este si actionar la Banca Transilvania, si atunci apare mai evident de ce este legat in

reteaua noastra de Ciorcila, este cum spuneam, si el unul din membrii Grupului BT. Este

un fost profesor de istorie care a renuntat la catedra pentru a patrunde in lumea afacerilor.

Ca sa continuam conturarea mediului de afaceri din Cluj, putem arata ca Goia este si el

unul din fondatorii Astral, si mai mult decat atat a detinut o perioada functia de presedinte

al Rotary Parc, unul dintre cluburile oamenilor de afaceri din Cluj, care reuneste un

numar important de astfel de oameni, de aici si influenta lui Goia la nivel local este una

destul de puternica. Putem identifica apoi relatia acestuia cu Vuza prin intermediul

Tehnofrig Cluj Napoca, societatea pe care a cumparat-o de la cel dintai, alaturi de

Ciorcila. La acestea mai putem adauga faptul ca este actionar la SC Metalo-Chimice,

firma care are interese in managmentul Sinterom, apoi interesele sale sunt si in jurul

Antreprizei de Constructii si Instalatii o firma de constructii puternica pe piata locala. In

plus el este unul din membrii fondatori al Hermes Bistrita si al grupului Maestro, un

importator de mezeluri foarte important in Transilvania, detine Parc Invest (compania

care administreaza restaurantul Chios), Profi Construct, Omniconstruct, Parc Serv si

KTD Service. Dorel Goia este asociat alaturi de Vasile Leordean prin societatea Leotex

in LCS Imobiliar, ce are in administrare terenul fostei fabrici Flacara-LCS Conf, din

apropierea Pietei Mihai Viteazu. Afacerile imobiliare sunt deosebit de importante si

pentru Goia, pe langa cele prezentate mai sus, el detinand actiuni si la Colina Edil (alaturi

de Dan Serban si Gicu Gansca), un ambitios proiect imobiliar, Dej Imobiliar (tot alaturi

de Dan Serban), Magis Invest sau SPO Invest. Unele dintre aceste nume le-am putut

vedea si mai sus in dreptul celorlalti doi oameni de afaceri prezentati si incet incet

construim o harta tot mai clara a legaturilor dintre firme realizate cu ajutorul

directoratelor interconectate in care sunt implicati acesti oameni de afaceri clujeni.

Relatiile sociale se dovedesc si aici extreme de influente in ceea ce priveste

comportamentul acestui om de afaceri deci putem afirma ca si aici avem de-a face cu un

comportament economic incrustrat social.

Apoi pe filiera Ciorcila, Goia vine si Ovidiu Turcu un alt om de afaceri deosebit

de influent la nivel local care are afaceri in domeniul auto, imobiliare si industrie.In

reteaua noastra este punct de taiere lucru care ii confirma importanta in cadrul retelei si

sustine punctul de vedere conform caruia ultimul loc in cadrul Top 300 Capital, nu este

39

neaparat locul pe care acest om de afaceri il merita. Turcu a pornitin 1997 cu Service

Automobile Turda SA, si mai detine Astraauto (comert cu masini), Auto Venezia (dealer

auto pentru Fiat si Alfa Romeo), Ro Trucks (comert cu camioane Renault) si are actiuni

la Iatsa companie ce produce subansambluri pentru Dacia Renault. La fel ca si ceilati

oameni de afaceri prezentati, a intrat si el pe piata imobiliara prin Tempus Invest. In

portofoliul lui Ovidiu Turcu se mai afla companiile Agapia, Dacoluci Mangalia si

Metwooplast, carora li se adauga firmele de comert Vaolidia Impex, Gustibus si Lambda

Impexe. Una din cele mai importante achizitii ale omului de afaceri este fabrica de carton

Mucart din Cluj Napoca, o fosta inteprindere socialista, care avea unele datorii destul de

mari astfel ca a fost nevoit sa o scoata la licitatie, dar la aceasta licitatie Turcu s-a inscris

cu Dacia Service Cluj, una din companiile sale, si astfel a redobandit controlul asupra

Mucart. Este de asemenea asociat la Terra Napocensis alaturi de Ioan Sima si Mircea

Hossu. Pe langa acestea Turcu este actioanar si la Tehnofrig, ACI sau Metalo-Chimice,

alturi de Goia si Ciorcila, cei trei detinand destul de multe afaceri in comun si fiind

recunoscuti ca buni prieteni motiv pentru care au fost numiti de presa “Tridentul”.

Avem de-a face aici evident cu un grup de afaceri bine inchegat a carui sursa de formare

este prietenia dintre cei trei Coricila, Goia si Turcu. Afacerile acestora sunt bine

incrustrate in structurile sociale a orasului in care isi desfasoara cea mai mare parte a

activitatii, asta si datorita legaturilor politice si economice pe care si le-au creat cu diversi

actori din reteaua noastra si nu numai, printe care ii putem aminti: fratii Octavian si Calin

Buzoianu, membri ai partidului ApR, si detinatori ai hotelului Opera Plaza si a fabricii de

dulciuri Feleacul (printer altele), Stefan Vuza, de la care au preluat Tehnofrig, Sorin

Ghite, implicat la Astral si fondator si el al Bancii Transilvania, Claudiu Silaghi aflat si el

in conducerea Grupului BT, Sorin Dan, proprietarul hotelului City Plaza, fost membru al

grupului BT, Marius Chirea, fondator si el al Bancii Transilvania si care detine compania

de investitii imobiliare Arcada Group, Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean

Cluj. Directoratele interconectate sunt prezente datorita implicarii fiecaruia din cei trei in

conducerea mai multor intreprinderi, mai ales prin prisma grupului BT care pare a fi

responsabil de controlarea a foarte multor afaceri ce au loc la nivel local, toti acestia, si

nu numai ei, fiind puncte cheia pe harta afacerilor clujene, care se poate modifica in

functie de interesele si “miscarile” lor.

40

Tot in centrul retelei mai identificam un nod important reprezentat de Urasi Bela,

un alt personaj foarte important in mediul de afaceri clujean, care se afla deasemenea in

topul celor mai avuti clujeni detinad afaceri in domeniul imobiliar si bancar si fiind

implicat in fondarea unor firme ce au avut deosebit succes la nivel local, Banca

Transilvania si Astral, prin aceasta fiind legat si de actorii de mai sus. Este un personaj

destul de interesant avand in vedere ca a reusit sa ajunga in top pornind de jos de la

meserii precum tehncian sau sofer de taxi. Putem observa ca in retea el este si un punct

de taiere astfel fiindu-i confirmat rolul foarte important pe care il are in aceasta retea prin

capitalul financiar si social datorat notorietatii firmelor la care este actionar. Pe langa cele

amintite mai putem spune ca Urasi este actionar si la IMO Finance, deci atractia pentru

imobiliare este evidenta si in cazul sau. Urasi are si el legaturi, dupa cum reiese si din

graficul din figura 1, cu Goia, cu Ciorcila, cu Vuza, si cu alti oameni de afaceri foarte

influenti, fiind evidenta prezenta sa intr-un grup de afaceri, conexiunile stabilite

permitandu-i sa fie in bord-urile de conducere a mai multor firme clujene si fiind un

punct de legatura intre sub-graful din care face parte si alte sub-grafuri (blocuri) formate

din oameni de afaceri despre care anticipez ca isi desfasoara activitatea in alte domenii.

Continuam cu un alt element cheie din reteaua noastra si anume Pop Baldi

Nicolae, si acesta unul din membrii fondatori ai Astral Telecom si care a beneficiat

substantial de pe urma cumpararii acestei firme de catre americanii de la UPC, astfel

intrand si el in topul celor mai bogati oameni de afaceri clujeni. A intrat si el in afaceri

imobiliare si in acest sens este asociat cu Valentin Nicola si cu Bela Urasi intr-un proiect

imobiliar dezvoltat in centrul orasului Cluj Napoca prin care detine caldirea fostului OJT

In plus detine cladirea de birouri City Business Center pe care a achizitionat-o prin

intermediul firmei sale Terimob Invest. La acestea mai putem adauga (conform Ziua de

Cluj) si cateva afaceri in turism si agrement si firma Carpia detinuta alaturi de Radu Ster,

un alt milionar. Nu putem sa nu obervam ca si Pop Baldi este un punct de taiere in

reteaua nostra care leaga diferite blocuri (sub-grupuri) si a carui rol este de asemenea

important in reteaua de afaceri clujene datorita implicarii sale in diverse afaceri si in

bordu-rile de conducere a mai multor firme, ca proprietar sau actionar. Incrustarea sa in

structura relatiilor sociale e verificabila prin intermediul legaturilor sale cu ceilalti

oameni de afaceri care se pare ca sunt destul de consistente.

41

Mergand mai departe pe aceasta harta imaginara a oamenilor de afaceri clujeni

ajungem la Patrahau Ionut, un alt membru important al Grupului BT, care actualmente

este director general adjunct al Bancii Transilvania (unde a venit in 2002) deci face parte

dintr-un grup de afaceri extrem de influent la nivel local, aflat intr-o continua extindere.

Acesta detine si alte functi importante fiind membru in Consiliul de Administratie al SIF

Banat-Crisana. Anterior a ocupat o functie de conducere si in filiala din Romania a bancii

olandeze ABN Amro, acesta (alaturi de Rekkers) fiind unul din motivele succesului si

cresterii Bancii Transilvania. Decizia sa de a trece la BT a avut pe langa motivele

financiare si alte motive sociale, pe care el le recunoaste voalat intr-un interviu acordat in

5 ianuarie 2007 ziarului Gardianul unde afirma ca: “bancile straine nu au unde sa mai

vina, deoarece piata bancara din Romania este deja saturata”. Putem vorbi si in cazul

acesta de directorate conexate deoarece este si el membru in conducerea mai multor

institutii financiare.

Grupul BT se dovedeste a fi unul dintre cei mai important jucatori pe piata

afacerilor din Cluj Napoca, asta si datorita lui Robert Rekkers, directorul general al

Bancii Transilvania, care are un traseu oarecum asemanator cu cel a lui Patrahau pentru

ca a ajuns si el in 2002 la Banca Transilvania de la ABN Amro unde a ocupa (ca si

Patrahau) o functie de conducere. Aducerea celor doi s-a dovedit a fi o miscare foarte

buna in lumea afacerilor pentru Ciorcila (presedintele bancii) deoarece experienta

acestora a adus beneficii majore Grupului BT si institutiei financiare de baza de la care a

pornit grupul, care actualmente este intre primele cinci banci din Romania, dupa venirea

acestora pana acum banca majorandu-si valoarea de la aproximativ 80 milioane euro la

peste 1.2 miliarde euro (conform Ziarului Financiar). Acesta pe langa functia detinuta

este si actionar la Banca Transilvania aceasta facandu-l unul dintre cei mai bogati

bancheri clujeni averea lui fiind esitimata la peste 10 milioane euro.

Uitandu-ne pe aceasta “harta” vedem ca de Ulrasi este legat Sorin Dan. Sorin Dan

face parte si el din elita financiara clujeana, detinand actiuni la bursa si figurand in topuri

la categoria 10-12 milioane de euro. Este si el bine incrustrat in reteaua noastra si are in

portofoliul sau Central Plaza si City Plaza, care este considerat a fi cel mai elegant hotel

din Cluj, lucru posibil datorita faptului ca a fost si el un actionar al Bancii Transilvania si

cu banii obtinuti pe actiunile vandute a reusit sa faca aceasta investitie. Pe langa aceasta

42

este cel care a construit si inaugurat City Business Central si mai detine si Transilvania

Development firma care administreaza afaceri in domeniul imobiliar si cu ajutorul careia

intentioneaza sa construiasca un cartier de 1000 de locuinte. Mai mult omul de afaceri a

achizitionat si pachetul majoritar de la Clever Media, companie care editeaza Ziua de

Cluj. Este evident ca putem vorbi si in cazul sau de directorate interconectate, ocupand

diverse pozitii in mai multe firme si mai mult face parte si din anumite grupuri de afaceri

de care este legat prin Ulrasi, dupa cum reiese din figura 1.

Ca o confirmare a importantei Grupului BT este faptul Tarcea Nicolae este

reprezentantul Bancii Transilvania in Consiliul de Administratie al echipei de fotbal

Universitatea Cluj. Totusi aceasta colaborare nu s-a dovedit a fi benefica si in urma unor

declaratii Tarcea a fost exclus din acest consiliu de administratie. Peste toate acestea este

totusi de retinut puterea financiara a grupului BT care a investit si in fotbal. In plus este si

acesta actionar la BT detinand un post de Director Executiv in Comitetul de Management

al Bancii Transilvania.

Daca ne uitam cu atentie in acel cluster central din componenta principala gasim

si un nume cunoscut pentru clujeni, cel al lui Marius Nicoara. Aici vedem cum se

incrusteaza in structurile sociale si politice componenta economica, datorita faptului ca

acesta este Presedintele Consiliului Judetean Cluj. Acesta detine numeroase terenuri si

imobile, care il plaseaza si pe el in topul celor mai bogati clujeni, dar mai presus de asta

este si el actionar la Banca Transilvania unde este de alfel si membru fondator, si vedem

aici foarte clar cum se impleteste economicul cu politicul. Pe langa acestea grupul de

firme pe care il controleaza Nicoara, Complexit detine actiuni la SC Cambio, SC

Rombuilt, SC Comer, firme ce se ocupa de comert, acestor actiuni si celor de la BT

datorandu-li-se cea mai mare parte din averea sa. O alta parte din grupul Compexit este

Seul Auto, o firma de service auto, prin care a achizitionat o mare parte din spatiile

Sucursalei Pentru Reprezentare si Protocol, aflate pe str. Dorobantilor din Cluj Napoca,

vedem din nou aici intruziunea politicului in economic. Pe langa aceasta, in parteneriat cu

Razvan Rotta si Dan Palaghean, a devenit dealer auto pentru cateva marci importante de

automobile. La nivel speculativ pot spune ca cel mai probabil si datorita acestor legaturi

stabilite prin Nicoara, actionar si conducator la multe firme si institutii, intre mediul

social, politic si cel economic Grupul BT a devenit atat influent si important la nivel local

43

(si nu numai) fiind foarte bine incrustat in stracturile sociale asta insemnand dupa

Granovetter (1998) ca are un rol decisiv in ceea ce priveste utilitatea relatiilor personale

concrete si structurii acestor relatii in generarea de incredere si descurajarea abuzului pe

piata economica.

Un alt nod important in reteaua noastra este reprezentat de Jeican Constantin a

carui domeniu de activitate se leaga din nou, surprinzator sau nu, de Grupul BT, el fiind

presedintele BT Asigurari, companie la care este si actionar si membru al Consiliului de

Administratie. Pe langa aceasta functie este si unul dintre actionarii de la SC Sistec SRL,

companie vanduta firmei olandeze RTC Holding BV. Importanta sa in reteaua noastra

este confirmata de faptul ca este punct de taiere, si in lipsa sa legaturile dintre unele

blocurii (sub-grafuri) nu ar fi posibile. Cu fiecare personaj din retea ce este prezentat, ne

dam seama ca Grupul BT este unul dintre cele mai puternice grupuri de afaceri din Cluj

(si nu numai), si cei legati de acest grup detin astfel o importanta influenta in modelarea

peisajului de afaceri local. Tot aici putem vorbi si despre Claudiu Silaghi, un membru al

Consiliului de Administratie in cadrul Bancii Transilvania, si totodata membru fondator

al BT, un personaj binecunoscut in mediul bancar si care se afla in topul celor mai bogati

clujeni. Este de asemenea membru fondator al societatii de asigurari SAR Transilvania,

care actualmente se numeste BT Asigurari. Mai mult Silaghi a intrat si pe piata auto fiind

concesionar pe Transilvania a marcii Exxon prin firma sa Star Lubricants. Spre a

completa peisajul putem spune si despre Grigore Gabriela ca este membra a Consiliului

de Administratie al BT, pe laga aceasta ea detinand si functia de Director General al SIF

Banat-Crisana prin care este si membra in Consiliul de Administratie al Romania Combi

SA (firma care se ocupa de taxe vamale si de transport) si IMAR SA (firma producatoare

de mobila). Avem creioanata pana acum o retea foarte vasta de oamenei de afaceri,

politicieni si economisti care aduc Grupului BT prestigiul de care se bucura actualmente,

facand ca actiunea acestui grup de afaceri sa fie bine incrustrata in structurile sociale

existente.

Un alt personaj controversat, (cel putin in presa) este Iosif Pop, cel care conduce,

alaturi de alti fosti membrii ai grupului Astral, un grup financiar puternic cu interese

inclusiv in domeniul imobiliar, numit ImoFinance Cluj. Est si el unul din membrii

fondatori ai Bancii Transilvania si primul presedinte al acestei institutii, chair daca in

44

urma unui scandal a fost nevoit sa se retraga dintre actionarii BT. Totusi nu s-a desprins

total de Grupul BT, deoarece este actioanar la BT Leasing iar influenta sa in retea ramane

ridicata datorita faptului ca este punct de taiere astfel ca leaga clusterul central care

graviteaza in jurul BT de alte blocuri. Putem ramane tot in central retelei unde il gasim si

pe Poienaru Ioan Iosif si nu cred ca mai mira pe nimeni daca spunem ca este si acesta

unul dintre actionarii BT Leasing, deci membru al grupului BT, in plus detine hotelul

Athos din Cluj. Tot Poienaru a intrat in afaceri cu aparate de uz casnic prin societatea

Ronor, mai detine si M&M Oil, prin care comercializeaza combustibil. Este si el un

punct de taiere in componeta principala din Cluj la fel ca si Ciurchea Ioan Marius un alt

actionar la BT Leasing. De asemenea Ciurchea (majoritatea membrilor Grupului BT) are

interese imobiliare si astfel detine Arcada Grup. Tot la BT Leasing este actionar si

Uioreanu Horea Dorin un deputat din partea PNL pe Cluj. Si ca sa inchei structura de

actionari ai BT Leasing voi vorbi putin si de Nicoara Titus Liviu, fratele presedintelui

Consiliului Judetean Cluj, care s-a situat in trecut pe pozitia de conducator a filialei Cluj a

PNL si este alaturi de fratele sau actionar la unele din companiile care le detin in comun.

Componenta din Figura 1 mai contine cateva puncte de taiere despre care inca nu

am apucat sa vorbim, astfel ca interesul nostru in cele ce urmeaza se va concentra asupra

acestui lucru. Incepem cu Razvan Rotta directorul general al Compexit Trading Dealer

Autorizat Skoda, firma la care ii are alaturi ca asociati pe Marius Nicoara si Dan

Palaghian. Acest actor din reteaua noastra a pornit de la meseria de profesor pe care a

abandonat-o in schimbul afacerilor. Grupul Compexit este compus din Proton Auto si

Seul Auto, este asociat si la Top Car si Novo Trucks si pe langa aceste asocieri, Rotta mai

este legat si de Iosif Pop prin intermediul Districtului 124 Romania-Lions, o societate

caritabila din care fac parte cei doi oameni de afaceri. Pozitia sa de punct de taiere in

reteaua noastra il recomanda ca find un personaj foarte important asta si prin prisma

legaturilor sale si a numeroaselor firme din care face parte (in special din domeniul

automobilistic), si pare a fi si el incrustrat foarte bine in structurile sociale din care face

parte si aceasta componenta principala. Un ultim punct de taiere in reteaua noastra,

despre care inca nu am vorbit, este Paul Patrichi, fostul actionar majoritar al Novotech,

firma care se ocupa cu distributia pieselor de schimb de la rulmenti la curele de schimb si

totodata, alaturi de Rotta, Patrichi este si el detinator al firmei Novo Trucks.

45

Este evident ca avem de-a face cu o retea vasta in care exista legaturi puternice si

in centrul acestei retele sta Grupul BT, un grup alacatuit din personaje deosebit de

influente in peisajul de afaceri local si vorbim aici de oameni de afaceri, bancheri,

economisti, politicieni, deci cum spuneam la inceputul aceste lucrari este o imburghezire

de alt tip, bazata pe un capital cultural convertit si marketizat, care au reusit sa

construiasca un adevarat imperiu in domeniul bancar, ducand Banca Transilvania in topul

primelor cinci Banci din Romania. O mare parte dintre acesti oameni sunt membrii

fondatori ai Astral Telecom, o societate deosebit de influenta in economia clujeana si mai

mult putem observa ca multi dintre ei au acum afaceri in domeniul imobiliar si al

constructiilor, lucru ce vine in confirmarea profilului de productie de care este legata

zona Transilvania. Directoratele interconectate functioneaza bine in reteaua aceasta,

astfel ca putem observa ca marea majoritate a actorilor din aceste sub-grupuri ocupa

pozitii de conducere sau sunt actionari in diferite firme si institutii (cu precadere in

Grupul BT). Aceasta realitate economica este adanc incrustrata in structurile sociale, in

sensul pe care Granovetter (1985) il ofera acestui termen, deci ne referim aici la actori

care actioneaza in limitele pemise de mediul social in care isi desfasoara activitatea, dar

care au totusi o mare putere de decizie in acest cadru. “Campul de batalie” pe care

evolueaza acesti actori il constiutie piata economica locala si globala, o piata cu o

dinamica ridicata, despre care Krippner (2005) arata ca reprezinta relatii sociale

complexe deoarece tranzactiile au loc intre actori si sunt sociale deseori bazandu-se pe

relatii de familie sau prietenie si in acest sens, orasul Cluj Napoca fiind un adevarat

“laborator” in care se pot face studii datorita ritmului sau foarte mare de dezvoltare

urbana impus de noile constructii ce apar si de investitiile mari facute in noi centre

comerciale (precum mall-urile). Grupurile de afaceri au si ele un cuvant greu de spus aici,

deoarece stim ca acestea domina economia in tarile dezvoltate si un curs de dezvoltare,

Clujul nefacand nota discordanta in acest sens. Tendinta generala este ca cele mai multe

grupuri de afaceri, adica seturi de firme separate din punct de vedere legal, legate prin cai

persistente formale sau informale (Granovetter, 2005), sa fie concentrate in jurul

oamenilor care alcatuiesc Grupul BT, afacerile acestora fiind intrepatrunse puternic.

Aceste grupuri de afaceri sunt construite dupa mai multe criterii si avem de-a face aici cu

relatii bazate pe prietenie (ca si in cazul celor numiti de presa „tridentul”), legaturi de

46

famili (sot-sotie, frati, rude) sau pur si simplu legaturi doar cu implicatii economice, ceea

ce Granovetter (2005) numea gradul economie morale prin care participantii nu trebuie sa

aiba neaparat un simt puternic al obligatiei morale fata de alti membrii ai grupului. Tot

aici, citand acelasi autor, putem vorbi despre structura autoritatii unde, la un capat, putem

avea grupuri coordonate foarte vag, fara o autoritate centrala, iar la celalalt capat putem

avea firme conduse cu mana de fier de catre un presedinte, conducator puternic, cele mai

multe din firmele noastre situandu-se mai degraba la mijloc datorita numerosilor

conducatori si actionari care le controleaza intr-o masura mai mica sau mai mare. Rolul

institutiilor financiare este major in cadrul acestei retele si putem observa ca multi din cei

legati de Banca Transilvania au afaceri in diverse domenii, afaceri care au fost pornite

sau sustinute cu ajutorul fondurilor de la aceasta banca.

Performanta acestor grupuri de afaceri este data de ablitatea lor de a inova si de

marimea profitului (Granovetter, 2005), aici putem constata o crestere exponentiala a

profitului in cazul BT, precum si cateva inovatii importante propuse mai ales de oameni

precum Rekkers sau Patrahau, in acest sens se pare ca presupunerea lui Soskice si Hall

(2001) nu se confirma, deoarece cel putin grupul BT exceleaza mai degraba in inovatia

radicala si nu in cea incrementata, cum ar fi normal pentru un grup de afaceri.

Directoratele interconectate formate in aceste grupuri de afaceri urmeza caile propuse de

Mizruchi (1996) si astfel putem vorbi de convenienta, prin care grupurile stabilesc un

anumit monopol asupra diverse medii economice; cooptarea si monitorizarea este

evidenta intre diferite firme datorita intereselor economice existente. Apoi legitimizarea

este o alta forma de formare a acestor legaturi intre firme care apare si in cazul Clujului,

de exmplu prin trecere lui Rekkers de la ABN Amro la Banca Transilvania. Pe de alta

parte putem observa un interes inca destul de puternic existent pentru productie in aceasta

zona a tarii, in acest sens sunt deosebit de sugestive incercarile (multe din ele reusite) de

relansare a fostelor intreprinderi socialiste, actualmente preluate de oameni de afaceri

autohtoni precum Tehnofrig sau Sinterom, evident cu ajutorul statului, prin tot felul de

scutiri de taxe sau iertari de datorii, un model tipic pentru Europa de Est, un capitalism

„de sus” cum era numit de Szeleny si King (1995). Sintetizand cele spuse pana acum

mediul de afaceri si economic clujean s-a dezvoltat pe latura bancara, cu un rol decisiv ce

poate fi atribuit Grupului BT, a telecomunicatiilor, prin preluarea fostelor firme socialiste

47

si relansarea lor (totusi in mai mica masura decat in Ungaria, spre exemplu), si mai nou

prin proiectele imobiliare din ce in ce mai indraznete si mai profitabile.

3.3.2 Brasov

Fig. 2: Componenta principala a retelei din Brasov

In Figura 2 gasim componenta principala a legaturilor dintre oamenii de afaceri

din Brasov. O descriere densa a acestei component este utila si in acest caz, unde este

evident ca legaturile sunt de alta natura decat cele din reteau pe Cluj. Observam ca avem

de-a face aici cu o componenta redusa ca marime si intensitate a legaturilor (cum era si de

asteptat) care este alcatuita doar din 8 actori care sunt impartiti in doua blocuri (nodurile

figurate cu culoarea rosie) legate evident de un singur punct de taiere (nodul figurat cu

albastru). Acel punct de taiere este reprezentat de Comaniciu Gheorghe Tudor Director

General al Delaco Srl Brasov, si al Delaco Distribution Srl Zarnesti, grup de firme ce se

ocupa cu producerea si distribuirea de produse lactate. Un alt actionar la Delaco este

Comaniciu Delia, sotia directorului general si care pe langa aceasta mai este implicata in

conducerea Luca Srl si L&D Luca Ind Srl firme conduse de Luca Ilie (director general)

48

intre actionari mai aflandu-se si Luca Daniel sau Luca Maria. Apoi il avem pe Luca

Daniel Ilie un alt actionar al Delaco si L&D Luca Ind Srl.

Pe de alta parte, in cel de al doilea bloc, cel format din trei membrii, ii gasim,

alaturi de Comaniciu Gheorghe Todor pe Comaniciu Dragos, fratele celui dintai si

totodata cel de al doilea actionar la Delaco, iar Vartolomei Adrian Victor este cel de al

treilea actionar in cadrul companiei de produse lactate detinand si functia de director

economic in cadrul companiei.

Inainte de a prezenta concluziile legate de aceasta retea, tinand cont de numarul

mic de noduri, putem face si o analiza tehnica in care sa prezentam cele mai importante

masuri ale centralitatii si nu numai, pe care le putem surpinde cu ajutorul unui tabel:

Tab. 12: Masuri ale centralitatii in Brasov

Grad Betweenes Apropiere Densitate

Comaniciu Delia 5 6,333 17 0,6

Comaniciu Dragos 2 0 23 1

Comaniciu Tudor 4 10 18 0,333

Luca Daniel 3 0 21 1

Luca Daniel Ilie 4 3 18 0,667

Luca Ilie 4 0,333 20 0,833

Luca Maria 4 0,333 20 0,833

Vartolomei Victor 2 0 23 1

In Tabelul 12 centralitatea betweenes e cea mai ridicata in cazul directorului

general al Delaco, probabil si datorita faptului ca este actorul ce joaca rolul de punct de

taiere in componenta in lipsa lui cele doua blocuri ar deveni izolate, deci ca sa ajunga

informatia la ceilalti actori din retea cel mai probabil ca acesta va trece intai pe la

Comanciu Tudor. Un alt aspect important este dat de valorile densitatii care pot genera

intre 0 si 1, si aici gasim trei valori de 1, adica de densitatea medie, adica proportia

legaturilor prezente dintre cele posibile. Legat de acestea observam si apropierea cea mai

mare prezenta intre nodurile cu densitate maxima adica Comaniciu Dragos, Luca Daniel

respectiv, Vartolomei Victor.

In incercarea de a concluziona cele spuse pana acum, putem spune ca avem de-a

face in Figura 2 cu o componenta principala a retelei de firme din Brasov, o componenta

cu un numar mic de noduri si de relatii intre acestea care in cea mai mare masura sunt

date de apartenenta la aceasi familie. Grupurile de afaceri nu sunt foarte bine

49

reprezentate, avand de-a face aici cu doua astfel de grupuri fiecare avand ca sursa a

solidaritatii legaturile de familie si prietenie si mergand si aici pe linia lu Granovetter

(2005) si uitandu-ne la structura detinerii putem spune ca avem grupuri coordonate mai

degraba vag, fara un sef care sa conduca “cu mana de fier”, tinand cont de relatiile

existente intre membrii fiecarei familii in parte.

Vorbind de interlocking directorates, se vede foarte bine ca avem si persoane care

ocupa un loc in conducerea mai multor firme precum este punctul de taiere Comaniciu

Gheorghe sau sotia acestuia Delia, personaje influente in reteaua noastra. Datorita

numarului redus de noduri si a legaturilor destul de putine nu putem sa ne dam seama cat

de bine este incrustrata aceasta retea in structurile sociale, totusi putem sa presupunem ca

este destul de influenta la nivel local, tinand cont de importanta firmelor conduse de

acesti oameni (in special Delaco). Am mai putea adauga ca probabil ca nu acestia sunt

personajele cele mai importante din Brasov, si datorita faptului ca nu apar niciunul in

topurile celor mai instariti brasoveni. Aici se ridica o intrebare: de ce avem asa putine

relatii intre acesti oameni si firmele lor? Ca un posibil raspuns ar fi contextual socio-

economico-istoric local care este de alta natura decat in alte orase, aici primand relatiile

de familie care nu pot fi decat reduse ca numar pana la urma, si existand o relativa

distantare intre actorii economici pe piata, cei mai puternici creandu-si grupuri separate.

Deci concurenta puternica existenta pe piata este un bun a raspuns a acestei slabe

retelizari intre oamenii de afaceri. Avem si cazul grupului format in jurul celui mai

puternic brasovean din punct de vedere finanaciar, Ioan Neculaie, detinatorul Roman SA

(printre multe altele) care interfereaza mai putin cu alte grupuri de afaceri, sau posibil ca

aceste legaturi sa existe dar nu putem sa le surprindem din pricina datelor detinute.

In final urmeaza unitatea de analiza constituita din orasul Timisoara, si aici vor fi

aplicate aceleasi analize ca si in celelalte orase.

50

3.3.3 Timisoara

Fig. 3: Componenta principala a retelei din Timisoara

Avem in Figura 3, componenta principala a retelei oamenilor de afaceri din

Timisoara. Pastrand notatiile ca si pana acum avem reprezentate puntele de taiere cu

culoarea albastra iar culoarea rosie a fost repartizata celorlati actori din retea repartizati in

blocuri. Nici aceasta componenta nu este una foarte mare ca numar de indivizi si legaturi,

astfel ca putem observa ca avem un numar total de 12 actori repartizati in trei blocuri date

de cele doua puncte de taiere. Vom face si aici, o descriere densa a retelei prezentate in

Figura 3 pentru a o face mai inteligibila si a observa de ce se asociaza acesti oameni in

retele. Inainte de prezentarea aceastei retele, si a oamenilor care o alcatuiesc, va fi util sa

alcatuim din nou un tabel, similar cu cel din Brasov, prin care sa incercam sa surprindem

importanta nodurilor din retea prin prisma unor masuri tehnice legate de centralitate, in

mare parte.

51

Tabelul 13: Masuri ale centralitatii in Timisoara

Nume Grad Betweenes Apropiere Densitate

Achimescu Aurel 4 24 31 0,5

Achimescu Bogdan Aureliu 7 28 27 0,714

Baccarani Marilena 6 0 31 1

Bayard Peter 2 0 39 1

Blaj Adriana 6 0 31 1

Coada Constantin 3 0 39 1

Cristescu Emil 7 4,5 30 0,762

Cristescu Marius Valentin 7 4,5 30 0,762

De Pietri Gianni 6 0 31 1

De Pietri Matteo 6 0 31 1

Feier Maria 3 0 39 1

Teleanu Constantin 3 0 39 1

In Tabelul 13 observam ca gradul cel mai mare il are unul dintre cele doua puncte

de taiere din retea precum si alte doua personaje care probabil au o importanta mai

ridicata in aceasta retea data de numarul de relatii de arcuri care trec prin aceste noduri,

lucru subliniat si de centralitatile de apropiere si betweenes arata din nou ca acesti oameni

sunt cei care dau contur retelei. Totusi densitatea lor si a punctelor de taiere nu este

maxima asta datorita pozitionarii lor in retea si a rolului important pe care il au. Astfel, nu

sunt prezente toate legaturile posibile ca si in cazul actorilor care au densitatea maxima 1,

asta datorita rolului lor mai putin central si oarecum periferic pe care acestia il au in

aceasta componenta principala a retelei conducatorilor si actionarilor din firmele din

Timisoara.

Sa vedem in continuare cine sunt acesti oameni si cum se incadreaza ei in peisajul

general al societatii timiosorene. Vom incepe cu Achimescu Bogdan Aureliu, un personaj

important in reteaua noastra prin prisma faptului ca este punct de taiere si mai mult este si

politician fiind consilier local din partea PNL in Timisoara. Este manger la HES (Hydro

Electric System) o companie care se ocupa cu furnizarea si prelucrarea apei, apoi este

director al Eurotiles SRL, detinator al Abogar SRL si actionar la Ital Kol SRL, astfel ca

este destul de usor vizibil cum aici politicul intra in economic prin intermediul acestui

actor. Celalalt Achimescu din reteaua noastra este de asemenea punct de taiere detinand

si functia de vicepresedinte la societatea de constructii CCCF (Centrala de Constructii

52

Cai Ferate) Constructii Bucuresti SA, o fosta intreprindere socialista, si fiind Directorul

General al filialei din Timisoara a acestei firme.

In cele ce urmeaza vom vorbi despre fratii Marius si Emil Cristescu, care conform

Revisteo Capital se afla pe pozitia a treia in clasamentul milionarilor (in dolari)

timisoreni. Cei doi detin afaceri in industrie, imobiliare, comert si turism si controleaza

un adevarat imperiu financiar prin Bega Group in acest grup intrand companii care

activeaza in industria chimica (prin Bega Chim SA), foraj petroloier (Foraj Sonde Bascov

SA), industria constructoare de masini (prin Bega Electromotor SA), minerale industriale

(prin Bega Minerale Industriale Aghires SA), transporturi (prin Bega Trans), turism (prin

Hotel Timisoara sau Bega Turism), constructii (prin Bega Ermat), comert (prin Bega

Shopping Center) si consultanta (Pro Faur Invest SA) ca sa dam doar cateva nume de

firme pe care cei doi frati le administreaza astfel: Marius Cristescu este presedinte si

Chief Executiv Officer al Bega Group, pe cand Emil Cristescu este vice presedinte si

Chief Operating Officer la acelasi grup. Mai putem adauga faptul ca Bega Grup cuprinde

un numar de 29 de societati comerciale cu capital integral privat, independente juridic dar

legate organic prin acelasi actionar majoritar (Marius Cristescu) dupa cum reiese de pe

site-ul e internet grupului de afaceri si mai mult ei au facut si afaceri cu statul preluand

fostele uzine “23 august” (adica Faur SA). In plus Marius Cristescu Detine actiuni si la

SIF Banat, iar fratele acestuia este actualmente candidat la Consiliul Local Timisoara,

avand reale sanse sa obtina un loc ce consilier si pe langa acestea isi completeaza

capitalul social si simbolic, cultura fiind una dintre preocuparile sale astfel ca este

membru fondator al Fundatiei Pro Opera si presedinte fondator al Asociatiei

ProFilarmonica. In plus cei doi frati fac parte din structura actionaratului Ital Kol SRL

forma romano-italiana care se ocupa cu producetia unor material de constructii, alaturi de

Achimescu Bogdan, Baccarani Marilena, Blaj Adriana precum si fratii De Pietri Gianni si

Mateo, iar Bayard Peter se afla si el in acel bloc datorita actionaratului comun pe care il

imparte cu fratii Cristescu la farmacia Helvetica Profarm SA. Despre actorii din celalt

bloc detinem informatii mai putine, stim totusi ca Teleanu Constantin este directorul

tehnic in cadrul CCCF Timisoara iar Feier Maria si Coada Constantin sunt si ei implicati

in aceasta companie.

53

Ca sa incercam o concluzionare a celor spuse despre Timisoara, putem observa ca

desi si aici, ca si in Brasov, avem o componenta cu un numar relativ mic de noduri,

aceasta este destul de sugestiva si realtiile constituite in ea se bazeaza in cea mai mare

parte pe gradul de rudenie, acesta fiind principalul liant care leaga aceste grupuri de

afaceri. Putem presuspune ca in cazul multor dintre acesti oameni nu vorbim despre

grupuri de afaceri in sensul dat de Granovetter (2005) adica seturi de firme separate din

punct de vedere legal, legate prin cai persistente formale sau informale, deoarece in cazul

celor mai multi mai degraba vorbim de o firma cu mai multi actionari decat de un set de

firme, asta cu exceptia bineinteles a fratilor Cristescu si a celor doua puncte de taire

Achimescu. Despre interlocking directorates (directorate interconectate) putem vorbi din

nou mai degraba in cazul actorilor de mai sus, care ocupa pozititii de conducere sau sunt

actionari la mai mute firme. Ca motive de formare a acestor directorate interconectate aici

putem identifica, in logica lui Mizruchi (1996) cooptarea si monotorizarea si

legitimizarea, evidenta in cadrul grupului de firme condus de cei doi Cristescu, si

coeziunea sociala evidenta in cazul lui Achimescu Bogdan Aureliu, un personaj politic

care are si interese economice legate de diverse firme. Este putin mai greu de observat cat

de bine este incrustrata aceasta retea a oamenilor de afaceri timisoreni in structura sociala

locala, dar putem intui ca are un rol important si prin prisma relatiilor cu politicul si

datorita implicarii culturale pe care si-o asuma unii din actorii participanti in aceasta

retea. Aceasi observatie ca si la reteau din Brasov, se aplica si aici: exista un numar mic

de oameni de afaceri in componenta principala. Este mai greu sa ne dam seama caror

factori li se datoreaza acest lucru. O posibila explicatie este concurenta puternica pe piata

economica locala. Totusi, este posibil si ca retelele de oameni de afaceri sa existe si aici

doar ca sunt mai putin vizibile din datele pe care le detinem spre diferenta de Cluj.

54

Cap. 4 – Considerente finale

4.1 Concluzii

Cele trei unitati de analiza au densitati, per total, similare, la fel si in cazul celorlalte

masuri ale centralitatii, insa la nivel de componenta principala diferentele sunt vizibile

mai ales prin numarul de noduri care intra in fiecare dintre acestea. Clujul are o retea

mult mai vasta de oameni de afaceri construita dupa cum am aratat printr-un proces de

imburghezire mai aparte, fata de cazul Ungariei vazut de Szelenyi, aici antreprenorii

locali reusind sa isi valorifice in postcomunism deprinderile si educatia dobandita in

perioada comunista prin marketizarea acestor cunostinte urmata de o retelizare intre ei

pentru a face fata cu succes mediului economic inca instabil datorat tranzitiei spre

capitalism. Economia locala a fost puternic influentata de acesti oameni de afaceri, din

care o mare parte s-au grupat in jurul Bancii Transilvania. Acestia au cooptat, mai apoi, si

elemente politice (ca de exemplu pe Marius Nicoara) spre a putea sa reduca

incertitudinile si ca sa poata avansa, dar si rezista pe piata in conditiile unei concurente

tot mai mari datorata aparitiei, in ultimii ani, a unor invistitori straini puternici. Mai mult

legaturile dintre acesti oameni au si alte cauze precum prieteniile dintre ei, sau diferite

grade de rudenie, dar acestea sunt mai degraba secundare la nivel de Cluj, unde interesele

economice au primat in conditiile unui protectionism economic cu tenta nationalista, care

nu a permis aparitia capitalismului in postcomunism la fel ca in alte tari Est si Central-

Europene unde conceptul de capitalism politic definea cel mai bine situatia reala.

Lucrurile nu stau la fel in celelalte doua orase, Brasov si Timisoara, care au

componente principale mult mai reduse ca numar, formate dupa alte principii, desi la fel

de bine incrustrate in mediul local. In aceste orase legaturile de familie sunt mult mai

importante, dupa cum reiese din datele noastre, astfel ca este oarecum firesc ca retelele sa

fie mai mici. Diferentele dintre Brasov si Timisoara, pe de o parte, si Cluj pe de alta

parte, sunt date de modul in care se structureaza relatiile pe piata locala. In Cluj

cooperarea defineste aceste relatii, pe cand in celelalte doua orase vorbim mai degraba de

o concurenta, acest lucru datorandu-se protectionismului economic impus in perioada

postcomunista de catre regimul Funar, situatie care nu a aparut in celelalte unitati de

analiza. Astfel, acest protectionalism nationalist din perioda de dupa 1989, din Cluj, a dus

55

la o retelizare puternica a oamenilor de afaceri locali pentru a pune in comun atat

resursele economice cat si cunoasterea locala (local knowledge), lucruri deosebit de utile

pentru o mai buna pozitionare pe piata economica.

Totusi aceste grupuri de afaceri, indiferent de oras, s-au constituit in perioda

postcomunista pentru a putea face fata incertitudinilor unui mediu economic si social in

continua schimbare. De asemenea, teoria capitalismului politic nu se aplica in nici unul

dintre orase, deoarece, factorul politic a fost cooptat in retele doar in urma consituirii

acestora, fiind oarecum o „supapa” de siguranta pentru buna functionare a afacerilor, la

fel cum este si cooptarea membrilor institutiilor financiare in reteaua oamenilor de afaceri

spre a reduce incertitudinile economice.

4.2 Limite si contributii

Lucrarea de fata nu se pretinde a fi una exhaustiva, mai ales datorita noutatii

subiectului abordat la nivel de Romania. Studiile de specialitate in limba romana, facute

pe Romania, sunt extrem de putine, acesta fiind unul din primele astfel de studii locale. O

alta contributie este data de reinterpretarea conceptului de imburghezire astfel incat

acesta sa poata fi aplicat la nivel local. Alte limitari pot sa reiasa din modul de prelucrare

a datelor precum si din faptul ca unele concluzii nu au fost verificate la nivel empiric de

exemplu prin cateva interviuri de profunzime. Date fiind aceste lucruri, si mai ales

experienta limitata a cercetatorului eventualele inadvertente sunt firesti. Mai mult, cateva

din soft-urile utilizate in anliza datelor (UCINET, NetDraw) au fost predate pana la

aceasta treapta de invatamant deci invatarea s-a facut individual, riscurile de a nu intelege

anumite aspecte fiind destul de mari, in acest sens.

Aceasta lucrare se doreste a fi un punct incipient pentru o analiza ulterioara si

pentru o apofundare a tematicii. O analiza calitativa ar fi deosebit de utila pentru a lamuri

numeroase aspecte legate de acesti oameni de afaceri clujeni care se regasesc in

componenta principala si nu numai si mai ales pentru a verifica rezultatele cercetarii de

pana acum.

56

Referinte bibliografice

Aguilera, R. si Jackson G. (2003) “The cross-national diversity of corporate governance:

dimensions and determinants” in Academy of Management Review, Vol. 28, No.

3, 447–465

Borocz, J, A. Rona-Tas (1995) “Small Leap Forward: Emergence of New Economic

Elites” in Theory and Society, Vol. 24, Issue 5, Special Issue on Circulation vs.

Reproduction of Elites during the Postcommunist Transformation of Eastern

Europe (Oct., 1995), 751-781.

Chirileasa, A. (2008) „Robert Rekkers si Ionut Patrahau au ajuns la 1% din Banca

Transilvania”, Ziarul Financiar, 7 mai

Culic, I.(2006) “From Amateur Revolutionaires to Professional Politiciens. The

Transformation of the Romanian Political Elite, 1990-2004” in International

Journal of Sociology, vol. 36., nr 1, Spring 2006, pp 70-93

Csite, A. (1998) “Embourgeoisement Theories and Debates” in Review of Sociology:

Special Number, Budapest;

Elouaer, S.(2006) “Boardroom Networks among French Companies, 1996 and 2005”

Eyal, G., Szelenyi, I., Townsley, E.(2001) – “Noua elita conducatoare din Europa de

Est”, Ed. Omega, Bucuresti

Franses, P.H. si Non, M. (2007) “Interlocking Boards and Firm Performance: Evidence

from a New Panel Database” in Tinbergen Institute

Fukuyama, F. (2001) “Sfarsitul Istoriei si Ultimul Om”, Ed. Pideia, Bucuresti

Granovetter, M (1985) “Economic Action and Social Structure: The Problem of

Embeddedness” in The American Journal of Sociology, Vol. 91, No. 3. (Nov.,

1985), pp. 481-510.

Granovetter, M. (2005) “Business Groups and Social Organization” in Smelser (Ed), The

Handbook of Economic Sociology, Princeton University Press

Hanneman, R. A. si Riddle M. (2005) “Introduction to social network methods”,

Riverside, CA: University of California, Riverside

57

King, Lawrence si Ivan Szelenyi, (2005) “Post-communist economic systems” in R.

Swedberg, N. Smelser (Ed.), Handbook of Economic Sociology, Princeton

University Press, pp 205-229

King, P.L., Sznajder, A(2006) “The State-led transition to liberal capitalism” in American

Journal of Sociology, vol. 12, nr. 3, pp. 751-801

Knippter, G., Granovetter M.,Block F., Biggart N.,Beamish T., Hsing Y, Hart G., Arrighi

G., Mendell M., Hall J., Burawoy M., Vogel S. and O’Riain S. (2004) “Polanyi

Symposium: a conversation on embeddedness”, Socio-economic review, No 2,

109-135

Kovach I, Szelenyi S, I. Szelenyi (1995) “The Making of the Hungarian Postcommunist

Elite: Circulation in Politics, Reproduction in the Economy” in Theory and

Society, Vol. 24, Issue 5, Special Issue on Circulation vs. Reproduction of Elites

during the Postcommunist Transformation of Eastern Europe (Oct., 1995), 697-

722;

Kovach, I. (1998) “Postsocialism and Embourgeoisement” in Review of Sociology:

Special Number, Budapest;

Mizruchi M. (1996) – “What do interlocks do? An Analysis, Critique, and Assessment of

Research on Interlocking Directorates”, in Annual Reviews Sociology, pp. 271-

298

Padurean, C. (2007) “Tridentul controleaza Clujul”, Romania Libera, 21 mai.

Pasti, V. (2006) “Marirea si decaderea capitalistilor romani”, pp. 71-89

Petrovici, N. (2006) “Relatii de putere in cadrul elitei politice romanesti la sfarsitul anilor

’80 si inceputul anilor ’90 ”, pp. 1-37

Restea, K., Manastire, S (2007) “Mogulii imobiliari ai Clujului I” , Ziua de Cluj, 28

noiembrie

Restea, K., Manastire, S (2007) “Mogulii imobiliari ai Clujului II”, Ziua de Cluj, 29

noiembrie

Restea, K., Manastire, S (2007) “Mogulii imobiliari ai Clujului III”, Ziua de Cluj, 30

noiembrie

58

Róna-Tas, A. (1994) “The First Shall Be Last? Entrepreneurship and Communist Cadres

in the Transition From Socialism” in American Journal of Sociology, Vol. 100,

Issue 1, (Jul. 1994), 40-69;

Róna-Tas, A. (1998) “Path-Dependence and Capital Theory: Sociology of the Post-

Communist Economic Transformation”

Staniszkis, J. (1999) “Post-Communism. The emerging enigma”, Ed. Osrodek

Wydawniczo-Poligraficvny, Varsovia, pp. 28-66, 99-144.

Szalai, E. (1999) “System Change amd the Conversion of Power in Hungary” in

Szociológiai Szemle, nr 1;

Szelenyi I, S. Szelenyi (1995) “Circulation or Reproduction of Elites during the

Postcommunist Transformation of Eastern Europe: Introduction” in Theory and

Society, Volume 24, Issue 5, Special Issue on Circulation vs. Reproduction of

Elites during the Postcommunist Transformation of Eastern Europe (Oct., 1995),

615-638.

Wasserman, S. si Faust, K. (1994) “Social Network Analysis”, Cambridge University

Press.

Wilk, E., Zota, A. (2005) “Milionari – Noau dintre cei mai bogati romani sunt

brasoveni”, Transilvania Expres, 17 noiembrie

„Funar amana demascarea politicienilor locali afaceristi”, Adevarul, 15 ianuarie, 2002

“Clujeni in varful piramidei”, Clujeanul, 8 mai, 2006;

“Milionarii banatului”, Banateanul, 18 noiembrie, 2005

59

Anexe

Tabel 1: Firme detinute si detinatorii lor din Brasov

Nr. de

ordine

Detinator Detinut

1 OLIGOPOL SRL COMAT

2 OLIGOPOL SRL SCUDIVER UTB SA

3 PRESCON SA ICIM SA

4 PRESCON SA PREFA SA

5 MONTERO GRUP SRL FARMACOM SA

6 PRO ROMAN SA ROMAN SA

7 ORGANE DE ASAMBLARE

SA

ROMRADIATOARE SA

8 SPRINTER 2000 SA FABRICA DE SCULE RASNOV SA

9 ECOPACK SA ECOPAPER SA

10 EUROCOPTER ROMANIA SA IAR SA

11 ROMAN SA EUROSAM SA

12 ROMAN SA ROMAN ENERGETIC SA

13 ROMAN SA AXE SI PUNTI SA

14 ROMAN SA MOTOARE AB SA

15 ROMAN SA SEMIFABRICATE SA

16 ROMAN SA CAF SA

17 CARMEUSE HOLDING SRL CARMEUSE ROMANIA SA

18 KRONSTADT TRADE

SYSTEM SRL

LUCA SRL

19 ICCO SRL ICCO ELECTRIC SRL

20 ICCO SRL ICCO ELECTRONICS SRL

21 ICCO SRL ICCO CONSTRUCT SRL

22 ICCO SRL ICCO E.M.T.(ELECTRONIC

MANUFACT

23 ICCO SRL ICCO SYSTEMS SRL

24 DISTRICT SRL DISTRIB SRL

25 LUBRIMEX SRL LUSTIC INVEST SA

26 RAND GROUP SRL RAND CLIMA SRL

27 SELGROS CASH & CARRY

SRL

SELGROS BRASOV IMOBILIARE

SRL

28 SC DESIGN CONSTRUCT SA KRONSTADT TRADE SYSTEM

SRL

29 CARMEUSE ROMANIA SA CARMEUSE HOLDING SRL

30 HOUSE OF WOLF SRL CANDOR COM SRL

31 VECTRA SERVICE SRL VECTRA GENERAL CONSTRUCT

SRL

60

32 VECTRA SERVICE SRL VECTRA INTERNATIONAL SRL

33 LOSAN ROMANIA SRL LOSAN MELAPAL SRL

34 CANAM STEEL ROMANIA

SRL

TECHNYX EURO SERVICES SRL

35 NEW PROPERTIES SRL YELLOW SKY SRL

61

Tabel 2: Firme detinute si detinatorii lor din Cluj

Nr de

ordine

Nume detinator Nume detinut

1 PHARMAFARM SA PHARMA NET SRL

2 SALICE COMPROD SRL PALROM IMPEX SRL

3 DISCOVERY PRODIMPEX SRL 2 T PROD SRL

4 SA GO TEX SRL LAGUNA FASHION IMPEX SRL

5 DIMECO SRL COSMEC SRL

6 ELM ELECTROMONTAJ CLUJ

SA

ELECTROMONT CONSTRUCT

SRL

7

ALFA CLUJ SRL

MIR MECANICA ITALO

ROMANA SRL

8 SINTEROM SA A 1 IMPEX SRL

9 KUERYO IMPORT EXPORT SRL MOKORYTE SRL

10 TERAPIA SA TERAPIA DISTRIBUTIE SRL

11 BUENA MESA SRL MESA SPANN SRL

12 TRANSFEROVIAR GRUP SA REMARUL 16 FEBRUARIE SA

13 REMARUL 16 FEBRUARIE SA TRANSFEROVIAR GRUP SA

14 JOLIDON IMPORT EXPORT SRL ARGOS SA

15 JOLIDON IMPORT EXPORT SRL LCS CONF SA

16 CH TRANSBETON

CONSTRUCTII SRL SPUT SA

17 CH TRANSBETON

CONSTRUCTII SRL SOMES BALASTIERE SA

18 ELBORIS COM SRL FLORA SA

19 GARAMOND TIPOGRAFIE SRL TIPOHOLDING SA

20 PRAGMATIC COMPREST SRL COMINEX NEMETALIFERE SA

21 NAPOMAR SA LVD NAPOMAR SA

22

MUCART SA

DACIA SERVICE CLUJ FELEAC

SA

23 ENERGOBIT SRL FOTBAL CLUB CFR 1907 Cluj SA

24 ECOMAX MANAGEMENT

GROUP SRL FOTBAL CLUB CFR 1907 Cluj SA

25 Banca Transilvania BT SECURITIES SA

26 Banca Transilvania BT DIRECT IFN SA

27 Banca Transilvania CONDIMENTUL SRL

28 Banca Transilvania MAESTRO COM SRL

29 Banca Transilvania TEHNOFRIG SA

30 Banca Transilvania ARMATURA SA

62

Tabel 3: Firme detinute si detinatorii lor din Timisoara

Nr. de ordine Nume detinator Nume detinut

1 Fagi SRL Ciocanul Prodimpex SRL

2 S.I.C. Klitehnima SRL Steel & Alu Building SRL

3 Izometal SA Magellan SRL

4 Euroholding SRL Eurologistica SRL

5 Euroholding SRL Europrefabricate SRL

6 Euroholding SRL Europroducts SRL

7 Bega Pam SA Bega Pam Food Distribution SRL

8 Bega Pam SA Cibus Consilia SRL

9 Dosetimpex SRL Demark Construct SRL

10 Imobiliare Italiana SA Alubel Expo SRL

11 Helvetica Profarm SA Arcatim SA

12 Bega Turism SA Banatim SA

13 Prompt SA U.M.T. SA

14 Bega Turism SA Alpha SA

15 Procter & Gamble Materials Man Detergenti SA

16 Begacom SA Bega Reparatii Vagoane SA

17 Elba SA Elbromplast SA