1

Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Relaţii Internaţionale şi Studii Europene

Economie mondială, RISE 2, Grupa 1

Manciu Roxana Corina: 31060604SL120194

Vlad Mădălina Ioana : 31060604SL120244

Finlanda

2

Cuprins:

Introducere / 3

Cap.1 Informatii generale / 4

Cap.1.1 Situația economică a țării în primul semestru al anului 2013 și progrese

pentru anul 2014 / 5

Cap.1.2 Priorități ale guvernului cu privire la promovarea comerțului și a

investițiilor / 8

Cap.1.3 Competitivitatea economică a Finlandei / 13

Cap.1.4 Relațiile economice ale Finlandei / 15

Cap.2 Sistemul educațional și de sănătate

Cap.2.1 Eficiența și echitatea sistemelor de educație și formare / 18

Cap.2.2 Principalele surse de colectare a fondurilor destinate sănătății / 21

Cap.3 Oportunități și provocări pentru un tânăr student pe piața forței

de muncă / 23

Concluzii

Bibliografie

3

Introducere

Această analiză detaliată a unui dintre statele nordice respectiv Finlanda are ca scop

identificarea unor serii de puncte tari și puncte slabe regăsite la nivelul economiei acestei țări.

Accentul este pus pe: exporturile și importurile de cate se bucură statul finlandez, pe relațiii

economice întocmite cu alte țări, membre sau nu ale Uniunii Europene, pe gradul de

competitivitate la nivel global în raport cu celelalte state, pe sistemul medical și eficiența

acestuia respectiv a sprijinului venit din partea guvernului pentru cetățenii ce au nevoie de

îngrijiri medicale și nu numai, și nu în ultimul rând accentul este pus și pe sistemul

educațional considerat unul dintre cele mai eficiente și moderne din lume care a fost

consolidat de-a lungul timpului și care este caracterizat de stabilitate, principii și valori

regăsite în istoria statului finlandez.

Este o țară care s-a dezvoltat foarte mult în deceniul care a urmat aderării sale la zona euro,

în 1994. Deține o economie mondială avansată și este lider mondial în echipamente de

telecomunicații. A avut de suferit în timpul recesiunii din 2008 totuși situația s-a îmbunătățit.

Exporturile reprezintă aproape o treime din PIB, de aceea variația acestora determină la

rândul lor și creșterea sau scăderea economiei. Totuși Finlanda se bucură de efectele pozitive

ale investițiilor. Aceasta se bucură de un mediu de afaceri de primă clasă, deoarece demararea

unei afaceri în acest stat este relativ ușoară și rapidă, precum și finanțarea publică de

cercetare și dezvoltare este disponibilă imediat. Posibilitatea înfințării unei afaceri este

ușurată și de infrastructura funcțională, logistica modernă și rețelele de comunicații și de

capacitatea acesteia de a oferi o locație accesibilă pe piețele în creștere din Europa de Nord.

Statul finlandez oferă, de asemenea, sprijin tinerilor dornici de a găsi un loc de muncă și

adulților care nu au terminat studiile prin oferirea unor garanții sociale și a unor programe de

formare care să faciliteze găsirea unui loc de muncă.

Nu în ultimul rând trebuie amintită competitivitatea la nivel global de care se bucură

Finlanda fiind situată pe locul 3, după Elveția și Singapore. Helsinki capitala acestui stat

nordic ocupă și ea un loc privilegiat în rândul capitalelor lumii cu un grad ridicat de trai,

datorat de o infrastructură care funcționează foarte bine, de calitatea sistemului medical, de

educație și o scenă culturală activă, elementele care îi coboară poziția ceva mai jos sunt

reprezentate de condițiile climatice și nivelul ridicat de impozitare.

4

Cap.1 Informatii generale

Finlanda are o economie industrială avansată: industria metalurgică, constructoare de

mașini și electronică creează 50% din veniturile obținute. Finlanda este un lider mondial în

echipamente de telecomunicații. Toate instituțiile publice finlandeze implicate în gestionarea

și coordonarea problematicii economice și financiare (cele două bănci naționale, ministerele

finanțelor, economiei etc.) acordă atenție constantă anticipării evoluțiilor economice globale.

Economia finlandeză este afectată doar într-o mică măsură de criza financiară mondială.

Situația băncilor rămâne stabilă, neexistând necesitatea naționalizării sau redresării acestora

prin pachete financiare puse la dispoziție de stat.

Finlanda s-a dezvoltat foarte mult în deceniul care a urmat aderării sale la zona euro, în

1994 și cu toate că a avut de suferit în timpul recesiunii din 2008-2009, de atunci a cunoscut

o redresare robusta. Redresarea a fost susținută de un consum puternic, consum sprijinit de o

piața imobiliară solida, astfel sistemul financiar a rămas în limitele rezonabile.

Principalele ramuri industriale:

forestieră

prelucrarea lemnului

minieră

producția de înaltă tehnologie

telecomunicații

echipament optic

Printre principalii parteneri comerciali se numără: Germania, Federația Rusă, Suedia,

Marea Britanie, SUA, China, Canada, Turcia. De asemenea domeniile de interes pentru

Finlanda în cadrul Uniunii Europene sunt: competitivitatea, schimbări climatice, energie,

mediu, drepturile omului, protecția socială, justiție și afaceri interne (migrație ilegală și trafic

de persoane).1

1 http://www.rbex.ro/Intermediere-si-consultanta-de-afaceri/Finlanda

5

Cap.1.1

Situația economică a țării în primul semestru al anului 2013 și

progrese pentru anul 2014

Ministerul de finanțe finlandez este alcătuit dintr-o administrație centrală, o administrație

locală și fondurile de asigurări sociale, care sunt împărțite în fonduri pentru pensii, asigurări

de pensii și alte fonduri sociale.

Pronosticurile Ministerului General privind situația bugetului:

2012 2012 2013 2014

EUR (mil.) % din PIB

Ministerul General -3 714 -1.9 -1.9 -1.3

Administrația Central -6680 -3.4 -3.1 -2.3

Administrația Local -2 094 -1.1 -1.0 -1.0

Fonduri de asigurări sociale 5060 2.6 2.1 2.1

Pronosticurile macroeconomice:

2012 2012 2013 2014

EUR schimbări, %

1. PIB Real 160.9 -0.2 0.4 1.6

2. PIB Nominal 194.5 2.6 2.9 3.9

Componentele PIB-ului Real 3. Cheltuielile de consum privat 109.5 1.6 0.6 1.0

4. Cheltuielile guvernului 48.3 0.8 1.9 0.8

5. Capitalul fix (brut) 37.8 -2.9 -2.5 2.8

6. Variația stocurilor (% din PIB) -1.2 -0.6 -0.6 -0.6

7. Exporturile bunurilor și serviciilor 77.3 -1.4 0.7 3.8

8. Importuri de bunuri și servicii 78.4 -3.7 0.5 3.3

Contribuția la creșterea PIB-ului Real 9. Cererea internă finală 195.6 0.5 0.3 1.3

10. Variația stocurilor -1.2 -1.7 0.0 0.1

11. Balanța externă a bunurilor și

serviciilor

-1.2 1.0 0.1 0.2

6

Produl Intern Brut în Finlanda s-a contractat la 0,30% în al patrulea trimestru al anului 2013

față de trimestrul precedent. Rata de creștere a PIB-ului în Finlanda din 1975 pană în 2013

este de 0,54%. Însă a înregistrat și un nivel record de 5% în trimestrul al treilea al anul 1980

și de 6,3% în primul trimestru al anului 2009. Finlanda este puternic industrializată iar

sectorul economic cheie este cel de fabricație – în principal în industria de lemn, metale

inginerie, telecomunicații și electronice.

Economia finlandeză încă nu și-a revenit din recesiunea profundă izbucnită în 2008.

Totuși aceasta a înregistrat o creștere sănătoasă în perioada 2010-2011 iar mai apoi a stagnat

din nou. Comerțul mondial a revenit deja la aceleași niveluri observate înainte de criza

financiară, dar exporturile finlandeze rămân cu mult sub nivelul de dinaintea recesiunii.

Exporturile reprezintă aproape o treime din PIB, de aceea creșterea PIB-ului va rămâne lentă.

În 2013-2017 rata medie de creștere a PIB-ului va fi de 1,5%. În 2014 acesta va înregistra o

creștere de 1,6%. Măsurată în termeni reali (PIB), economia finlandeză nu va reveni la

nivelul din 2008 până în 2015. Aceste perspective pe termen mediu pot fi vizualizate și luate

în considerare prin creșterea producției potențiale.

Odată ce creșterea economică va cunoaște o redresare și investițiile vor începe să

crească. Investițiile în imobiliare vor crește cu 3%, de asemenea și investițiile în utilaje și

echipamente. În ciuda redresării economice rata șomajului va rămâne de 8,1%. Șomajul

structural rămâne la același procent datorită derapajelor de pe piața forței de muncă, respectiv

a nepotrivirii dintre cerere si ofertă, nepotrivire care persistă. Creșterea ponderii populației cu

vârsta curpinsă între 65-74 de ani va reduce rata de participare a forței de muncă. Din acest

motiv oferta de muncă va rămâne neschimbată pe termen mediu. Conform anticipărilor,

deficitul de cerere se va încheia în 2017.

Programul de restructurare pentru 20132

Măsurile structurale stimulând condițiile pentru creșterea economică și rata de ocupare a

forței de muncă sunt o parte esențială a programului de restructurare3 prin care guvernul va

depune eforturi pentru a îmbunătăți capacitatea administrației centrale, administrației locale și

fondurile de asigurări sociale pentru a gestiona obligațiile legale prevăzute pe termen lung.

Deciziile concrete cu privire la o reformă substanțială a structurilor economice va reduce

nevoia de a ajusta finanțele publice prin măsuri directe. Guvernul a adoptat o serie de măsuri

care vizează consolidarea condițiilor pentru creșterea economică, productivitatea și ocuparea

forței de muncă. În legătură cu limitele de cheltuieli in urma deciziei din aprilie 2012,

2 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/sp2013_finland_en.pdf

3 Finlands stability programme 2013

7

guvernul a adoptat măsuri îndreptate în principal spre asigurările de șomaj, sistemul de

pensionare anticipată de pensii, educație și stimulentele de creștere în fiscal pentru IMM-uri

și activitatea de cercetare. În legătură cu limitele de cheltuieli, conform deciziei din martie

2013, guvernul a redus rata impozitului pe profit, a revizuit sistemul de impozitare a

dividentelor, a lansat o reformă a politicii de locuințe pentru promovarea mobilității regionale

a forței de muncă.

Criza datoriilor din zona euro a crescut, de asemenea, datoria publică a Finlandei.

Împrumuturile bilaterale, capitalizarea ESM4, precum și garanții de stat pentru achiziționarea

de fonduri EFSF5 reprezintă creșterea datoriei publice a Finlandei. În plus statul finlandez are

diverse angajamente și obligații cu privire la criza datoriilor, care nu au un impact direct

asupra datoriei. Acesta poate fi considerat un risc care, în cazul în care mai multe datorii sunt

realizate, datoria publică din Finlanda s-ar putea ridica la 60% din PIB pe termen mediu.

În 2014 se așteaptă ca exporturile finlandeze să crească cu aproximativ 3,6%, susținute de

recuperarea treptată a comerțului mondial și îmbunătățirea perspectivelor pentru piețele de

export importante din Finlanda. În ceea ce privește PIB pe 2014 acesta ar trebui să

înregistreze o creștere pozitivă de 1,6%. În ceea ce privește piața forței de muncă, la începutul

anului 2013, șomajul a fost de 7,7% iar spre sfârșitul anului a ajuns la aproximativ 8,2% .

Ocuparea forței de muncă va continua să scadă în 2014, iar rata șomajului este de așteptat să

atingă pragul de 8,4% până la sfârșitul anului. În ciuda cifrelor relativ scăzute ale șomajului,

sub-exploatarea resurselor este considerată ca fiind un aspect cheie în crearea unor noi

oportunități de creștere economică. Statisticile privind șomajul pot fi considerate parțial

înșelătoare, din cauaza situației economice slabe un număr tot mai mare de șomeri au

renunțat să mai caute în mod activ locuri de muncă chiar și după îmbunătățirea locurilor de

muncă. Aceste persoane sunt considerate a fi mai puțin probabil să se întoarcă la locul de

muncă chiar și după îmbunătățirea condițiilor economice. Șomajul este, de asemenea,

considerat a fi o problemă socială importantă, deoarece crește cheltuielile sociale și este un

driver de segragare socială. Acțiuni specifice sunt luate în considerare6 pentru a controla

șomajul mai ales în rândul tinerilor.

4 European Stability Mecanism

5 European Financial Stability Fascility

6 CAP. 3

8

Cap.1.2

Priorități ale guvernului cu privire la promovarea comerțului și a

investițiilor

Exportul reprezintă o trimitere, o expediere a produselor naționale peste granița în

vederea vânzarii sau a schimbului cu alte mărfuri. De asemenea, exporturile se mai pot defini

ca operații cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse, prelucrate,

completate sau reparate într-o țară se vând pe piața altor tari. Exporturile măsoară cantitatea

de bunuri sau servicii pe care producătorii interni o oferă consumatorilor străini.

În trecut, exportul de cantități comerciale și bunurile necesare implica în mod normal o

activitate a autorităților vamale, atât în țara de export cât și în țara de import. În prezent, odată

cu apariția tranzacțiilor mici pe internet, exporturile au ocolit în mare măsura implicarea

serviciilor vamale. Cu toate acestea, aceste exporturi mici sunt în continuare supuse unor

restricții legale aplicate de țara de export.

Economia ţării este modernă şi competitivă, Finlanda fiind unul dintre liderii mondiali în

domeniul echipamentelor pentru telecomunicaţii. Exportă echipamente pentru

telecomunicaţii, utilaje, hârtie, celuloză şi lemn pentru construcţii, oţel, produse din sticlă şi

ceramică. Finlanda este un producător major de hârtie și carton, și reprezintă un procent mare

din piața mondială de export (10,7%). Cele mai mari piețe de export ale Finlandei sunt

Uniunea Europeană (Germania și Suedia), Rusia și Statele Unite.

Categorie Procent

Petrol Rafinat 8,3%

Kaolin paper 7%

Telefoane 2%

Cherestrea 2%

Echipament de radiodifuziune 2%

Țările de destinație a exporturilor sunt: Suedia 11%, Germania 10%, Rusia 8,6%, Noua

Zeelandă 6.6%, Statele Unite ale Americii 5,3%.

9

Importul de mărfuri reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care

se cumpără mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentruconsumul productiv şi neproductiv;

într-un sens mai larg, în cadrul importului se include şi aşa-numitul import invizibil, adică

serviciile procurate de o anumită ţară din alte ţări în domeniile transporturilor, asigurărilor,

creditului, turismului, licenţelor etc. Un import este orice bun sau serviciu adus într-o singură

țară dintr-o altă țară, în mod legitim, de obicei, pentru a fi utilizate în comerț. Bunuri sau

servicii de import sunt furnizate consumatorilor casnici de produceri străine. Un import în

țara de destinație este un export în țara de origine. Importul de mărfuri necesită în mod

normal o implicare a autorităților vamale, atât în țara de import și a țării de export și este

adesea obiectul unor cote de import, tarifele și acordurilor comerciale.

Importurile principale finlandeze sunt produse alimentare, petrol și produse petroliere,

produse chimice, echipamente de transport, fier și oțel, mașini, fire textile și țesături și

cereale. Parteneri principale de import sunt Germania, Rusia, Suedia, Olanda și China.

10

Categorie Procent

Petrol brut 12%

Escavatoare 1,5%

Motoare electrice 1,2%

Medicamente 1,9%

Țările din care Finlanda importă: Rusia 18%, Germania 7,2%, Suedia 6,9%, China 5,3%,

Noua Zeelandă 4,7%.7

7 http://atlas.media.mit.edu/profile/country/fin/

11

Efectele pozitive ale investițiilor străine asupra economiei, tehnologiei și ocuparea forței

de muncă s-au remarcat la nivel mondial. Finlanda are o economie extrem de globalizată cu

un sector de servicii înfloritoare. Finlanda ofera un mediu de afaceri de primă clasă:

demararea unei afaceri este ușoară și rapidă, precum și finanțarea publică de cercetare și

dezvoltare este disponibilă imediat. Infrastructura funcțională, logistica modernă și rețelele de

comunicații ușurează posibilitatea înființării unei afaceri. Finlanda oferă o locație accesibilă

în piețele în creștere din Europa de Nord. Conform Transparency International Finlanda este

una dintre țările cele mai puțin corupte, aceasta are o infrastructură dezvoltată, o forță de

muncă calificată și costurile de operare competitive.

Lunga experiență a comerțului în Europa de Nord, combinată cu legături istorice și

culturale în țările vecine, oferă informații valoroase și cunoștințe în regiune. Finlanda este, de

asemenea, poarta de acces de afaceri ideal pentru Rusia. Cea mai mare parte a comerțului de

tranzit din UE în Rusia trece deja prin Finlanda, distanța feroviara de la Helsinki la Sankt

Petersburg fiind de numai 400 km.

În ultimul clasament Grant Thornton al celor mai dinamice economii şi, prin urmare, al

celor mai recomandate pentru deschiderea unor afaceri, Finlanda ocupă un bine-meritat loc

secund, după Singapore şi înaintea Suediei. Potrivit explicaţiilor oferite de autorii raportului,

un cadru instituţional propice afacerilor, un sistem financiar regulat şi o atenţie adecvată

acordată cercetării şi dezvoltării reprezintă punctele forte ale modelului aplicat de statele

nord-europene. Finlanda se regăseşte, de asemenea, printre primele 10 state ale lumii după

indicele prosperităţii, înaintea Olandei, Suediei sau al Statelor Unite.

Cât despre investiţii, AMA( Asociaţia de medicină şi analize) este un mare furnizor rus de

instrumente medicale care a înființat o filială în orașul de Mikkeli în estul Finlandei. Scopul

companiei este de a crește în Finlanda şi de a căuta noi cooperării internaționale și să se

extindă pe piața europeană. AMA a constatat că locul cel mai convenabil pentru a începe

extinderea acesteia la UE a fost Finlanda. Finlanda este de fapt o poarta de acces pentru o

companie din Rusia pentru a intra pe piața europeană. AMA estimează că valoarea investiției

sale în Finlanda, va ajunge la 30.000-40.000 de euro. Acesta intenționează să angajeze până

la 10 angajați în filiala Mikkeli până în 2015. În plus față de cercetare și dezvoltare, filiala va

produce, de asemenea, și vinde produsele în Finlanda.

Gigantul IT american Intel a făcut o investiție de mai multe milioane de euro în Finlanda,

prin deschiderea a două noi site-uri de C & D. Intel vrea să ofere soluții mai avansate prin

noile sale centre de cercetare și dezvoltare în Finlanda. Investiţia se concentrează pe crearea

unor platforme hardware de telefonie mobilă și soluții software.

12

Cap.1.3

Competitivitatea economică a Finlandei

Finlanda deține o economie sofisticată și prosperă, care în mod constant o situează printre

cele mai competitive si atractive climate de afaceri din lume. Conform Raportului Global al

Competitivității Forumului Economic Mondial 2012-2013, Finlanda ocupă locul 3 ca și

economie competitivă la nivel global, și locul 2 ca economie competitivă în Europa, după

Elveția care se clasează pe locul întâi. Principalii piloni ai economiei finlandeze sunt

tenologiile informaționale și de comunicații, de fabricare a echipamentelor industriale și

sectoriale legate de activități forestiere, cum ar fi bio-energie din biomasă din lemn și

celuloză și hârtie.8

Helsinki ocupă de asemenea o poziție destul de bună în rapoartele calității de a trăi în

diferitele capitale ale lumii. Poziție sporită de securitatea de care se bucură această capitală,

de o infrastructură care funcționează foarte bine, de calitate sistemului medical, de educație și

o scena culturală activă. Printre caracteristicile care îi slăbesc poziția s-ar număra condițiile

climatice și nivelul ridicat de impozitare.

Finlanda este cunoscută ca una dintre tările cele mai puțin corupte din lume. Indicele de

percepție a trasparenței internationale a corupției la nivel global pentru 2013 a clasat această

țară pe locul al treilea alături de Suedia, după Danemarca și Noua Zeelandă. Raportul a

identificat facilitatea accesul la sistemele de informații, la normele care reglementează

8 http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2013-14.pdf

13

comportamentul celor din funcții publice, precum și transparența instituțiilor și a factorilor

care diferențiază câștigătorii din alte țări.

Finlanda își păstrează poziția a-3a în ceea ce privește sistemul instituțional, considerat ai fi

printre cele mai bune pe termen lung și cel mai etic. Similar cu alte țări din regiune, țara se

mândrește cu o bună funcționare și instituții publice foarte transparente. Finlanda ocupă de

asemenea poziția de top atât în sănătate cât și în învățământul primar și superior și de

formare, rezultat al unui puternic accent pus pe educație și formare pe parcursul ultimelor

decenii. Acest lucru a oferit forței de muncă abilitățile necesare pentru a se adapta rapid la un

mediu în schimbare și a pus bazele pentru un nivel ridicat de inovare, care să permită

Finlandei să dezvolte o economie extrem de inovatoare. Îmbunătățirea capacității țării de a

adopta cele mai noi tehnologii (în prezent clasat pe locul 18) ar putea conduce la sinergii

importante, care ar putea, la rândul lor, să consolideze și mai mult poziția competitivă a țării.

În ceea ce privește ajustarea idicatorilor de sustenabilitate la scorul indicilor globali

competitivi (GCI) Finlanda ocupă poziția a doua. Aceasta atinge un punctaj bun mai ales pe

dimensiunea socială și accesul la asistență medicală. Cu toate acestea, rezultate bune sunt

parțial compensate de o cifră a șomajului relativ ridicată în rândul tinerilor (20,3%). În ceea

ce privește durabilitatea mediului, Finalanda este de asemenea în top, cu reguli stricte, stres

redus de apă și emisii de gaze reduse.

Conform indicilor pentru o viață mai bună a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare

Economică9, Finlanda se descurcă mai bine decât media celorlalte țări. Inegalitatea

veniturilor este printre cele mai scăzute din OECD, iar acest lucru contribuie la un nivel de

bunăstare subiectivă, la securitate personală, la angajament civic și la conexiuni sociale.

Educația este excelentă, iar calitatea mediului este considerată ca fiind foarte mare. Locurile

de muncă și câștigurile sunt aproape de media OECD, și echilibrul muncă-viață este bun.

Aceste clasamente ilustrează statul finlandez ca deținând o economie nordică respectată

pentru bunăstarea de care se bucură respectiv de stabilitatea economică și politică, de un

cadru de reglementare transparent și o educație de înaltă calitate, si de un sistem care oferă

suport favorabail pentru mediul de afaceri și de viață. Caracteristicile mai puțin pozitive,

dintr-o perspectivă de afaceri, s-ar reflecta asupra dimensiunii reduse a pieței. De asemenea,

ratele ridicate de impozitare și reglementările restrictive de muncă sunt de obicei considerate

punctele slabe ale Finlandei.10

9 OECD Better life Index

10 http://www.kti.fi/kti/doc/fpm/KTI_FPM14_net.pdf

14

Cap.1.4

Relațiile economice ale Finlandei

Statele Unite ale Americii - Finlanda

Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice cu Finlanda în 1919 , ca urmare a

declarației sale de independență (1917) față de Imperiul Rus . Statele Unite au rupt relațiile

diplomatice cu Finlanda în 1944, în timpul celui de al doilea război mondial , din cauza

alianței Finlandei cu Germania nazistă . Relațiile diplomatice SUA - Finlanda au fost

restabilite în 1945. Statele Unite și Finlanda s-au bucurat de un parteneriat de durată și

prietenie. Finlanda a contribuit la avansarea tehnologiei și cercetării, promovarea dezvoltării

economice internaționale , precum și apărarea drepturilor omului și a păcii. Statele Unite au

salutat integrarea Finlandei în structurile economice și politice occidentale. În 1994 , Finlanda

a aderat la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord la programul Parteneriatului pentru

Pace . A devenit un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene ( UE) în 1995 și s-a

alăturat Uniunii Economice și Monetare a UE în 1999.

Finlanda și Statele Unite aparțin unui număr de aceleași organizații internaționale, inclusiv

Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Organizația pentru

Securitate și Cooperare în Europa, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare,

Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, și World Organizația Mondială a

Comerțului. Finlanda, de asemenea, este un observator la Organizația Statelor Americane și

un participant în Atlanticului de Nord (NATO) - Parteneriatul Tratatul Organizația pentru

Pace.

Finlanda salută investițiile străine. Domeniile de interes speciale pentru investitorii

americani sunt companiile high-tech de specialitate și investițiile, care să profite de poziția

Finlandei ca o poarta de acces pentru Rusia și țările baltice. Exporturile din Statele Unite ale

Americii în Finlanda includ mașini, echipamente de telecomunicații și piese de schimb,

minereurilor metalifere, vehicule rutiere și echipamente de transport, computere, periferice și

software, componente electronice, produse chimice, echipamente medicale și unele produse

agricole. Importurile din Finlanda în Statele Unite includ electronice, mașini, nave și bărci,

hârtie și carton, produse petroliere rafinate, precum și echipamente de telecomunicații și

piese. Finlanda participă în programul Visa Waiver, care permite cetățenilor din țările

participante să călătorească în Statele Unite pentru anumite scopuri de afaceri sau turistice

pentru sejururi de 90 de zile sau mai puțin, fără a obține o viză. Finlanda este un stat membru

al Uniunii Europene. Relația economică a Statele Unite cu UE este cea mai mare și mai

15

complexă din lume, iar Statele Unite urmăreasc inițiative în crearea noilor oportunități pentru

comerț transatlantic.

România - Finlanda

România a recunoscut independenţa Finlandei la 8 aprilie 1920. Relaţiile diplomatice

dintre România şi Finlanda au fost stabilite, la rang de delegaţie, la 28 iunie 1920 şi ridicate,

la rang de ambasadă, la 1 august 1963. Imediat după 1989, guvernul finlandez a sprijinit

schimbările survenite în România şi a acordat un sprijin financiar în valoare de aproximativ 3

milioane dolari SUA. Schimburile comerciale ale României cu Finlanda se derulează, în

principal, în baza Tratatului de Aderare, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor

instituite de regulile pieţei interne comunitare şi cele ale politicii comerciale comune a

Uniunii Europene.

Alte acorduri pe baza cărora se derulează schimburile bilaterale sunt:

Acordul privind garantarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la 26.03.1992

şi intrat în vigoare la 06.01.1993;

Acordul privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi avere,

semnat la 27.l0.l998 şi intrat în vigoare la 4.02.2000.11

Elveția - Finlanda

Luând în considerare numeroasele asemănări existente între societatea civilă finlandeză și

cea elvețiană respectiv societăți care se bucură de un standard ridicat de viață și cunosc o

dezvoltare tehnologică de vârf, este normal ca cele două țări sa mențină relații strânse în mai

multe domenii. În virtutatea acordurilor bilaterale încheiate între Uniunea Europeană și

Elveția, Finlanda și Elveția fac parte din aceeași piață internă. Schimburilor comericale între

cele două țări au ajuns la suma de aproximativ 1.56 miliarde de franci elveției în 2012.12

Turcia - Finlanda

Relațiile bilaterale dintre Turcia și Finlanda, în domeniul politicii externe, turism și

economie au fost în curs de dezvoltare în continuare, în timp ce noii domenii de cooperare au

legat și mai mult cele două țări, cum ar fi energia, educația și silvicultura. În acest cadru

”Memorandumul de înțelegere privind cooperarea în domeniul energie” semnat în timpul

vizitei prim-ministrului turc în Finlanda pe data de 5-6 noiembrie 2013 reprezintă încă un

pas important pentru cele două țări. În 2012, volumul schimburilor comericiale bilaterale a

fost de 1,416 miliarde de dolari. În 2013 această sumă a ajuns la aproximativ 1,54 miliarde de

dolari. Finlanda importă din Turcia vehicule de transport rutier, echipamente de comunicații,

11

http://www.mae.ro/bilateral-relations/1699#812 12

http://www.eda.admin.ch/eda/en/home/reps/eur/vfin/bilfin.html

16

îmbracăminte, accesorii și alte produse textile, piele și blănuri și exportă către Turcia

echipamente de comunicare, generatoare, utilaje industriale și dispozitive electrice, hârtie și

produse din hârtie. În prezent, există aproape 80 de companii finlandeze care operează în

Turcia în diverse domenii și aproximativ 200 de firme filandeze care sunt reprezentate în

Turcia. Există 19 companii turcești care operează în Finlanda în domenii precum minerit,

biciclete și echipamente de fitness, produse electronice, textile și imobilier. În afară de

acestea aproximativ 400 de întreprinderi turcești de mici dimensiuni funcționează în sectorul

de restaurante. 13

Canada - Finlanda

Înainte de încetinirea creșterii economice, exporturile de mărfuri din Canada în Finlanda

înregistrau creșteri substanțiale de 473,9 milioane de dolari în 2006 ajungând până la 1

miliard de dolari în 2008. În 2010 exporturile către Finlanda au scăzut la 400 de milioane de

dolari, Finlanda fiind repoziționată de pe locul 25 în 2008 pe locul 38 ca piață pentru

exporturile canadiene. Cu toate acestea în 2012 exporturile au totalizat 424 milioane de

dolari, tinzând spre o creștere. Principalele produse exportate din Canada în Finlanda au fost

combustibili minerali (în special cărbune) și uleiuri, minereuri, vehicule și aeronave.

Principalele produse importate de Canada din Finlanda au fost uleiul (nu brut), mașini și

vehicule, produse farmaceutice. În ceea ce privește investițiile Finlanda este un investitor

mare în Canada și reprezintă o piață prioritară pentru atragerea investițiilor. În 2010,

investițiile directe din Finlanda în Canada au fost de 1,1 miliarde de dolari, ceea ce

poziționează Finlanda pe locul 18 ca și investitor în Canada. Printre aceste investiții se

numără firme precum Nokia, Metso, Wihuri(Winpak), Kemira și altele. În același timp

investițiile canadiene în Finlanda au fost oficial enumerate la 152 de milioane de doalri.

Companiile canadiene active în Finlanda includ produse de agrement Bombardier, EXFO,

firmele miniere Agnico-Eagle, Inmet și Prima Quantum Minerale. Mineritul canadian din

Finlanda este estimat la peste 1 miliard de dolari în active miniere cumulative. 14

13

http://www.mfa.gov.tr/relations-between-turkey-and-finland.en.mfa 14

http://www.canadainternational.gc.ca/finland-finlande/bilateral_relations_bilaterales/canada-finland-finlande.aspx?lang=eng

17

Cap.2 Sistemul educațional și de sănătate

Cap.2.1

Eficiența și echitatea sistemelor de educație și formare

Finlanda este o țară cu 5,4 milioane de locuitori, bugetul alocat de guvern educației fiind

echivalent cu 6% din PIB sau aproximativ 10 miliarde de euro, 10% din suma având drept

sursă de finanțare bugetul central, iar restul de 90% bugetele locale. Deși procentul din PIB

alocat educației este relativ similar României, gradul de dezvoltare economică net superior

face ca finanțarea per elev să fie de aproximativ 7.000 de euro/an, suma de 7 ori mai mare în

comparație cu suma alocată de România.

Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ.

Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top

la testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai

ales modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe

primele locuri la testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe

explicații pentru aceste performanțe. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez

John Vilheln Snellman mobiliza masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la

bunăstare și punea bazele a ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educațional din

lume. Ideile acestuia au prins rapid și populația finlandeză a început să investească, mai întâi

efort și apoi bani în educație. În prezent, învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din

bugetul de stat. Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu

40 de ani. Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând

astfel fonduri importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou

sistem educațional. Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii,

indiferent de mediul socio-economic din care aceștia provin. Conceptul este „peruskoulu” și

el desemnează o școală „comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani. Primul lucru care

s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o școală finanțată de

stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și disponibilă pentru

toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.Sistemul este unul egalitarist,

oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care provin, sau

de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să aibă aceleași șanse la o

educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există

învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar

perceperea de taxe de studiu este interzisă. Această țară consideră pur și simplu că absolut toți

18

copiii trebuie să beneficieze de același tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile

normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau

izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă au handicapuri

grave.

În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor. În Finlanda, școala

pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează performanțe. Calitatea

profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate ca să

predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru

didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor

este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem.

Salariile pe care le primesc profesorii sunt printre cele mai mari din Europa, alături de

Germania, Marea Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se

prelungește contractul de angajare. Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene

până la vârsta de 16 ani, când susțin singurul examen important în sistemul lor educațional.

Orele sunt scurte (45 min), intense și, mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme

pentru acasă, se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării mecanice. Învăţământul

finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au

loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente

ştiinţifice.

În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei

au obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la

matematică şi apetitul pentru lectură. Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui

învățământ viabil, capabil să motiveze elevii. Sistemul educativ este foarte bine gândit și

făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care

ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același timp,

diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din lume. Sistemul de

valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil

pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program de

educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în

familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.

Sistemul de învățământ finlandez este compus din nouă ani de învățământ de bază (școală

generală); învățământul secundar superior, care cuprinde învățământul profesional și general;

și în învățământul superior, furnizate de universități și institute politehnici.

19

Învățământul preșcolar este destinat copiilor de șase ani, care vor începe învățământul

obligatoriu în anul următor. Participarea la educația preșcolară este voluntară, iar aceasta este

prevăzută în centrele de îngrijire de zi și în clase de preșcolari care operează în legătură cu

școlile complete. În Finlanda, învățământul pre-școlar înseamnă educația sistematică și

instrucțiunile furnizate într-un centru de îngrijire de zi (grădiniță), sau o școală complet în

anul precedent la începutul anului școlar. Domenii de activitate sunt: limbă și de interacțiune,

matematică, etică și filozofie, studii de mediu și naturale, sănătate, fizică si dezvoltarea

motorie, arta si cultura.

Educația de bază este destinată copiilor de la șapte la șaisprezece ani, și finalizarea

acesteia în școală, în total durează nouă ani. Toți copiii cu reședința permanentă în Finlanda

sunt supuşi la învățământul obligatoriu. Educația de bază este învățământul general oferit

gratuit pentru grupuri întregi de vârstă. Obiectivele naționale generale și alocarea de timp

pentru instruirea în diferite discipline și grupuri sunt stabilite de Guvern. Consiliul Național al

Educației decide cu privire la obiectivele și conținutul de bază de instruire a programului de

bază. Pe baza acestora, fiecare furnizor de educație pregătește curriculum-ului local. Rețeaua

de școli cuprinzătoare acoperă întreaga țară, iar pentru călătoriile de școală de peste cinci

kilometri, transportul este oferit gratuit.

Învățământ secundar superior oferă învățământ general pentru studenții de aproximativ

16-19 de ani. Din 1982, instruirea în licee a fost împărțită în cursuri, fiecare constând din

aproximativ 38 de lecții. Obiectivele naționale largi, precum și alocarea de timp pentru

instruirea în diferite discipline și grupuri de subiect și la consilierea studenților sunt stabilite

de Guvern. Consiliul Național al Educației decide cu privire la obiectivele și conținutul de

bază . Pe baza acestora, fiecare furnizor de educație pregătește curriculum local. La nivel de

liceu, cea mai mare parte a curiculumului este bazat pe materii opţionale, pe care elevii şi le

aleg în funcţie de interesele lor viitoare (de profesie, de facultatea pe care o vor urma). Chiar

şi la nivel de învaţământ de bază, apar materii optionale sau extra-curiculare începand de la

clasa a 3-a. Printre ele se numara ore de teatru, de limbi străine suplimentare, de artă, de

informatică, de auto-aparare, de fotografie, etc. Rezultatul este cel al unui curiculum flexibil,

ce este personalizat de catre fiecare elev in parte.

Sistemul de luare a deciziilor a universităților este foarte independent. Funcționarea lor

este prevăzută de Legea universităților și Decretul. Mai mult decât atât, activitățile lor sunt

reglementate prin decrete specifice domeniului privind sistemele de grad, care reglementează

taxele de învățământ specifice domeniului, precum și definițiile, structuri, domeniul de

aplicare, scopul și conținutul de grade. Există douăzeci de universități din Finlanda: zece

20

universități multidisciplinare, trei universități de tehnologie, trei școli de economie și

administrarea afacerilor și patru academii de artă. Rețeaua universităților acoperă diferite

părți ale țării şi toate universitățile sunt deținute de stat. Grade academice în domeniul militar

pot fi luate de la Colegiul Național de Apărare se încadrează în domeniul administrativ al

Ministerului Apărării.15

Cap2.2

Principalele surse de colectare a fondurilor destinate sănătății

Serviciul de asistență medicală finlandez primește 80 % din impozitarea de finanțare

generală, care este colectată de către administrația locală și națională. Toți cetățenii finlandezi

au dreptul la asistență medicală de stat, indiferent de situația lor financiară. Ministerul

Afacerilor Sociale și Sănătății elaborează politica de sănătate și este responsabilă pentru

punerea în aplicare a acesteia. Finlanda are cel mai mare număr de pacienți mulțumiți de

calitatea serviciilor în spitale din Uniunea Europeană – 88%, comparativ cu media UE de

doar 41,3%, potrivit unui studiu al Comisiei Europene publicat în anul 2000.

Sistemul de sănătate din Finlanda este puternic descentralizat și cuprinde trei nivele

finanțate public – îngrijirile municipale de sănătate, îngrijirile private și sănătatea

ocupațională. Pacienții care au un loc de muncă pot alege între acestea. Finanțarea îngrijirilor

la nivel municipal se bazează pe taxe intre 13 şi 30 euro și asigură servicii medicale primare,

precum și funcționarea spitalelor regionale. Sănătatea ocupațională – îngrijiri preventive

asigurate de angajatori.

Asigurarea Națională de Sănătate reprezintă 17% din cheltuielile totale cu sănătatea în

Finlanda și se bazează pe finanțare de la bugetul de stat (28%), taxe obligatorii ale

asiguraților (33%) și angajaților (38%). Este utilizată pentru acoperirea costurilor medicale în

sectorul privat, a sănătății ocupaționale, a medicamentelor folosite în ambulatoriu și a

concediilor medicale și maternale. Angajatorii sunt obligați să asigure îngrijiri medicale

preventive pentru angajați, iar în acest context, multe companii mari sau medii oferă și

opțiuni de tratament (13% dintre vizitele la medic în ambulatoriu sunt acoperite de sistemul

de sănătate ocupațională).

15

http://www.congresuleducatiei.ro/ckfinder/userfiles/files/Finnish%20education%20system%20Past%20Presen

t%20and%20Future_RO.pdf

21

Cheltuielile cu sănătatea s-au ridicat la 15,7 miliarde de euro în 2009, sectorul public

acoperind majoritatea acestora – 74,7%, ușor mai mult decât media de 71,7% în țările CEDO,

proporție mai mică, însă, decât cea din restul Peninsulei Scandinave, unde statul plătește

pentru mai mult de 80% din totalul costurilor medicale. O comparație a 16 țări dezvoltate

realizată în 2008 de Asociația Suedeză a Autorităților Locale și a Regiunilor arată că Finlanda

a folosit cele mai puține resurse și a obținut rezultate bune, desemând-o ca țara cu cel mai

eficient sector public de sănătate. Una dintre explicațiile posibile pentru cheltuielile reduse cu

sănătatea poate fi legată de salariile reduse ale profesioniștilor din sistem, în special ale

asistentelor medicale.16

16

www.healthdatanavigator.eu/national/finland

22

Cap.3

Oportunități și provocări pentru un tânăr student pe piața forței de

muncă

În raportul prezentat de Ministerul de Finanțe finalndez cu privire la bugetul pe 201317

sunt prezentate și câteva dintre obiectivele propuse pentru consolidarea administrației publice

centrale și stimularea creșterii economice, printre acestea se regăsește și o strategie de

sprijinire a tinerilor cu ajutorul unor garanții sociale.

O garanție socială ce va fi introdusă va ajuta tinerii să-și găseasca un loc pe piața forței de

muncă. Toți șomerii sub 25 de ani și șomerii sub 30 de ani care abia au absolvit recent o

formă de învățământ li se vor oferi un loc de muncă sau un loc de formare dacă aceștia au

deja 3 luni de cand sunt în șomaj. Programul va fi implementat în ramurile administrative ale

Ministerului Educației și Culturii și Ministerului Muncii și Economiei. Centrele de ocupare a

forței de muncă și dezvoltare economică vor sprijini angajamentul cu piața forței de muncă a

tinerior și proaspeților absolvenți. Serviciile de orientare pentru tineri vor fi îmbunătățite. În

cadrul Ministerului Educației și Culturii, fonduri suplimentare vor fi alocate pentru activitatea

de mobilizare a tinerilor. În total 60 de milioane de euro vor fi alocate în 2013 pentru

finanțarea garanției sociale pentru tineri. În plus va fi lansat programul pentru adulți (între 20-

29 de ani) care nu și-au terminat studiile, acesta are ca scop formarea acestora în vederea

deprinderii unor abilități care să le faciliteze găsirea unui loc pe piața forței de muncă. În total

vor fi alocate 27 de milioane de euro pentru acest program.

17

Budget review 2013 http://www.vm.fi/vm/en/04_publications_and_documents/01_publications/01_budgets/20120917Budget/Budget

_review_september2013_MEDIA.pdf

23

Concluzii:

Exporturile reprezintă o treime din PIB, prin urmare o creștere a exporturile ar

determina și o creștere a PIB, și o restabilire a economiei după decalajul suferit odata

cu izbucnirea crizei financiare în 2008.

Rata șomajului structural va rămâne relativ mare datorită derapajelor de pe piața forței

de muncă, derapaje determinate și de creșterea ponderii populației cu vârsta curpinsă

între 65-74 de ani care reduce rata de participare a forței de muncă. Totuși garanțiile

sociale și ajutorul oferit de guvern, prezentat în bugetul pe 2013, tinerilor absolvenți și

adulților care nu au absolvit ar trebui să echilibreze acest derapaj și să ducă la o

îmbunătățire a ratei șomajului respectiv la scăderea acesteia.

Exportator de echipamente de telecomunicații și deținător al unei economii inovatoare

statul finlandez va putea concura cu excelență în continuare în comerțul mondial.

Finlanda se bucură de un mediu de afaceri de primă clasă, deoarece demararea unei

afaceri în acest stat este relativ ușoară și rapidă, precum și finanțarea publică de

cercetare și dezvoltare este disponibilă imediat, putem deduce eficiența organelor

administrative și a instituțiilor publice care nu îngreunează buna funcționare a

mecanismelor ce susțin economia.

Capitala Finlandei, Helsinki, se bucură de o calitate ridicată a vieții conform

rapoartelor calității de a trăi în capitalele lumii și deși acest fapt face ca nivelul de

impozitare sa fie foarte ridicat, aceasta poate reprezenta o atracție turistică importantă

atât pentru vecinii nordici cât și pentru restul europenilor.

Deoarece indicele de percepție a transparenței internaționale și a corupției la nivel

global pe 2013, a clasat Finlanda pe locul 3 înseamnă că vorbim despre un stat în care

corupția este aproape inexistentă, iar acest fapt se datorează în cea mai mare măsură

setului de valori care alcătuiește societatea finlandeză, format prin intermediul

sistemului de învățământ care se axează în totalitate pe educație și dobândirea nu

numai a unor cunoștințe ci și a unor valori determinante în viața de zi cu zi.

În Finlanda profesorii trebuie să dețină și un masterat aceasta reflectă

responsabilitatea guvernului de a le oferi tinerilor un mediu cat mai academic și la un

nivel cât mai ridicat.

Deoarece deține un sistemul educațional eficent care are în vede formarea unor tineri

cu abilități necesare pentru a se adapta rapid la un mediu în schimbare, economia

finlandeză va rămâne în continuare competitivă datorită inovației de care se bucură.

24

Bibliografie:

1. http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/sp2013_finland_en.pdf

2. http://atlas.media.mit.edu/profile/country/fin/

3. http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2013-14.pdf

4. http://www.kti.fi/kti/doc/fpm/KTI_FPM14_net.pdf http://www.mae.ro/bilateral-

relations/1699#812

5. http://www.eda.admin.ch/eda/en/home/reps/eur/vfin/bilfin.html

6. http://www.mfa.gov.tr/relations-between-turkey-and-finland.en.mfa

7. http://www.canadainternational.gc.ca/finland-

finlande/bilateral_relations_bilaterales/canada-finland-finlande.aspx?lang=eng

8. http://www.congresuleducatiei.ro/ckfinder/userfiles/files/Finnish%20education%20sy

stem%20Past%20Present%20and%20Future_RO.pdf

9. www.healthdatanavigator.eu/national/finland

10. http://www.vm.fi/vm/en/04_publications_and_documents/01_publications/01_budget

s/20120917Budget/Budget_review_september2013_MEDIA.pdf