universitatea alexandru ioan cuza iasi

7/21/2019 Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-alexandru-ioan-cuza-iasi 1/25

Universitatea Alexandru Ioan Cuza-Iasi

Yoga in Orient si Occident

Costea Adraian

Ciobotariu Alexandru



Originea practicii Yoga

• Pe langa ,,mistica cunoasterii’’ un rol

deosebit de important in spiritualitatea

indiana il joaca ,,mistica exercitiului ’’sau psihotehnica Yoga

•

Primele re!eriri precise la tehnicileYoga apar inca din textele brahmanice,

ulterior in Upanisade si in "ahabharata



• #timologic termenul Yoga, provine din

radacina Yuj = ,,a lega laolalta’’ , ,,a tine strans’’, ,,a inhama’’, sau ,,a pune la

jug’’.

• $otiunea %oga desemneaza in genere

orice tehnica de asceza, orice tehnica de

meditatie, care presupune un e!ort

indelungat si se constituie intr-unanume ,,&ug’’ pe care practicantul si-l

autoasuma



Impartirea.

• /atha-Yoga +Yoga agresiv dur

• 0ha(ti-Yoga +Yoga devotional

•

"antra-Yoga• 1arma-Yoga

• &nana-Yoga

• 2a%a(ri%a-Yoga +realizareaunirii



3reptele Yoga

• In viziunea lui Pantajali, tehnica Yoga presupuneinsusirea mai multor categorii de practici !iziologice

si exercitii spirituale, acestea sunt.

Infranarile +%ama4

Disciplinele +ni%ama4

Atitudinile si pozitia trupui +asana4

Disciplinarea respiratiei +prana%ama4

Deconectarea simturilor de la lumea exterioara

+prat%ahara4

Concentrarea +dharana4

Meditatia +dha%ana4

Contemplatia +samadhi



Yama

• 5izeaza cele cinci comandamente morale.

- ahimsa +sa nu ucizi, - sat%a +sa nu minti,

- aste%a +sa nu !uri,

- brahmacar%a +abstinenta sexuala,

- aparigraha +sa nu !ii avar



$i%ama

• Paralel cu aceste in!ranari, %oghinul trebuie

sa practice $i%ana, adica o serie de

discipline corporale si psihice

• Aceste ,,discipline’’ constau in puritatea,

multumirea sau inpacarea prin daruirea

totala 'tapanului *ivin

•

Puri!icarea inseamna de !apt curatireainterioara a organelor



Asana

• Yoga propriuzisa incepe de !apt cu a treia

treapta in conceptia lui Patanjali Acesta a treia

treapta este ,,asana’’ desemnand

binecunoscuta ,,pozitie-lotus ’’,de!inita inYoga-'utra, ca !iind stabila si agreabila

• )oarte multi practicanti Yoga sustin ca

multiplele pozitii ar !orti!ica trupul si ar avea

!unctii terapeutice. a!ectiunea cailorrespiratorii, a organelor digestive, ar elimina

insomniile, vindeca a!ectiuni o!talmologice,

regleaza temperatura corpului, puri!ica sangele

si vindeca ipotenta

•



Prana%ama

• Prana%ama ilustreaza disciplinarea respiratiei,

respectiv ,,re!uzul’’ de a respira ca majoritatea

oamenilor, adica in mod aritmic

• Inca din cele mai vechi timpuri, %oghinii sustin ca

exista intotdeauna o relalie stransa intre ritmul

respiratiei si starile de constiinta

• 6itmul respiratiei se realizeaza printr-o

armonizare a trei ,,momente’’ . inspiratia +pura(a,

retinerea aerului +(umbha(a, si expiratia +rem(a,



Prat%ahara

• #ste treapta in care %oghinul trebuie sa stopeze

toate impulsurile senzoriale venite din exterior, ca si

pe cele venite din interior. amintiri, pasiuni

emotionale si imaginative• Cand doreste sa intre in contact cu un obiect

exterior, mintea+citta nu se !oloste de perceptia

senzoriala, ci il poate cunoste prin puterile proprii

de care dispune

• #ste vorba deci de o cunoastere directa prin

contemplatie, care din punct de vedere Yoga, este

mai reala decat cunoasterea normala, !ie ea rationala

sau senzoriala



*harana

• *esi este consemnata in Yoga-'utra, ca sasea

treapta %oga dharana, este de !apta o e(agrata, adica

!ixarea intru-un singur punct si constituie punctul de

pornire al meditatiei Yoga• Concentrarea are loc de obicei asupra centrului

+ca(ra in lotusul inimii, asupra portiunii dinspre

sprancene, var!ul nasului, asupra unui obiect

luminos, asupra unui gand sau asupra lui

,,Isvara’’+*omnul

• In conceptia %oghinilor acest lucru nu se poate

realiza !ara ajutorul unui obiect asupra caruia sa se

!ixeze gandul



*h%ana

• 3rebuie retinut ca acesta !orma de meditatie, se

di!erenteaza in mod !undamental de meditatia

obisnuita

•

Yoghinul controleaza per!ect ,,continutulmental’’,pe care il experiaza "editatia pro!ana se

blocheaza !ie asupra !ormei exterioare a obiectelor,

spre care ne indreptam atentia, !ie asupra valorii lor,

in vreme ce *h%ana permite insasi penetrarea lor,

asimilarea lor magica

• *h%ana ramane permanent un instrument de

penetrare in esenta lucrurilor respectiv un

instrument de luare in posesiune, de asimilare a

realitatii



'amadhi

• *in momentul in care %oghinul a

realizat ,,concentrarea’’ +dharana si

,,meditatia’’ +dh%ana, el accede !ara nici un!el de probleme la treapta ,,samadhi’’,care

este totodata rezultatul !inal si apogeul

tuturor e!orturilor si exercitiilor spirituale

parcurse de catre acesta



Yoga in Occident

• Sistemul multimilenar yoga a început să fecunoscut, studiat şi practicat în occident relativ

recent, după 1970. eşi începutul a !ost timid,yoga a căpătat mai apoi propor"iile unui adevărat!enomen, a#ung$nd în %ilele noastre să feconsiderat &la modă'.

•

)ceastă vertiginoasă răsp$ndire a sa a implicattotuşi o anumită adaptare la mentalitatea şi în"elegerea omului modern a modalită"ilorpractice, ini"iatice şi c*iar doctrinare ale sistemuluiyoga, aşa cum erau ele cunoscute în vec*ime.



Yoga in Occident

• +u toate acestea, pentru ma#oritatea oamenilordin %ilele noastre, yoga a a#uns să repre%inte totodată

un ansamlu de precepte, e-erci"ii şi te*nici de igienăsuperioară, care sunt di!erite de metodele şitratamentele naturiste occidentale mai cunoscute.

• )st!el, dacă unicul "el al practican"ilor sistemuluiyoga tradi"ional este acela al unirii depline cuumne%eu, în Occident situa"ia este aproape totaldi!erită acolo, cei care practică la sală cursuri deyoga, fe că sunt începători sau avansa"i, de cele maimulte ori se e-primă în termeni sportivi, de genul/

&u !ac yoga'.



elurile si oiectivele practicilor Yoga

• o"i cei care se interesea%ă de yoga şi care mai apoic*iar încep să practice yoga la sală o !ac, în general,

pentru unul din motivele următoare/1.pentru do$ndirea unei stări de sănătate per!ectă

2.pentru o via"ă !ericită, care să fe trăită plenar şicare să fe ordonată după principiile ac"iunii efciente

3.pentru do$ndirea anumitor puteri paranormale 4.pentru reali%area armonioasă şi simultană aprimelor trei oiective, care au !ost e-puse mai sus



5.pentru a regăsi prin yoga credin"a pe care au pierdut6o ca%urile de insatis!ac"ie spirituală, de căutare a identită"ii

esen"iale în condi"iile unei societă"i care şi6a pierdutreperele spirituale, !unc"ia ei religioasă find erodată despiritul aşa6%is modern8

.pentru a intra în contact prin intermediul teoriei şipracticii yoga, cu o perspectivă viailă şi plină de satis!ac"ii

a lumii în care trăim 7.pentru a sus"ine, completa şi efcienti%a practicaspirituală din cadrul propriei con!esiuni religioase

:.pentru a ac"iona cu ma-imă efcien"ă la nivel social şipolitic, ating$nd totodată cunoaşterea integrală şi pro!undă

a sursei esen"iale a e-isten"ei




• Statisticile au demonstrat că în medie, din10.000 de adep"i declara"i ai praticilor yog*ine,

doar unul este un căutător sincer al comuniuniicu ,,ivinitatea;;.

• )cest re%ultat ulversant ne demonstrea%ă!aptul că în Occident, adep"ii yoga sunt de !apt

practican"i ai sistemului <)<) YO=), care a !ost&privat' de menirea sa pro!und spirituală şi caremai apoi a !ost adaptat la cerin"ele omului modern,care treuie să !acă !a"ă ooselii şi epui%ării cere%ultă dintr6o e-isten"ă trepidantă şi competitivă.





• Statisticile actuale ne arată că aproape to"ioamenii au nevoie să se rela-e%e,

reec*ilire%e, să se revitali%e%e, să sealimente%e ra"ional şi sănătos. >n acestconte-t, <)<) YO=) este precum o,,!$nt$nă cu apă proaspătă şi rece;;, într6un

deşert ar%ător. e*nicile şi metodele ei o!erindmi#loacele practice pentru însănătoşirea şiarmoni%area f%ică şi psi*ică a tuturor celorcare sunt a!ecta"i de modul de via"ă stresant

şi de%ec*ilirant al societă"ii occidentale.



<)<) YO=)

• <)<) YO=) repre%intă o disciplină care implică une!ort metodic şi perseverent, ac"ion$nd cu precădere

at$t asupra trupului )?)@)Y)AOS<)8, c$t şi asupra învelişului eteric BC)?)@)Y)AOS<)8 al aspirantului.• )st!el, te*nicile de <)<) YO=) pot f cominate de

aşa manieră, înc$t ele să asigure o stare de sănătateper!ectă celui care le practică în mod perseverent şi

tocmai acesta este motivul pentru care adeseori D şimai ales în Occident D se voreşte despre <)<) YO=)ca find acel sistem yoga al cărui "el este purifcareatrupească şi vitală a fin"ei umane.



+onclu%ie

• >n %ilele noastre, yoga f%ică sau <)<) YO=)este asimilată cu o practică autentică de naturăpsi*osomatică ce este aordată de tot mai mul"ioameni, mai ales pentru !aptul ca ea implică, dinpunct de vedere al e!ectelor pe care le con!eră,aproape tot ceea ce îşi doreşte omul modern.



Eiliografe

• )c*imescu ?icolae, Fndia. Celigie siflosofe. d. e*nopress. Fasi 2001

• =rimes Go*n, ictionar de flo%ofe Fndiana.

d. <umanitas. Eucuresti 1999• @i*aorian an, S*iva6Sam*ita +artea

secretelor din <at*a si antra6Yoga, d.ragon, Eucuresti 1993

• @ircea liade, e*nici Yoga. d. Hniversnciclopedic, Eucuresti, 2000

• *ttp/IIJJJ.yogaesoteric.net,

http://www.yogaesoteric.net/





universitatea alexandru ioan cuza iasi

Documents