2012: primul eveniment al anuluiCĂLĂUZĂ ÎN PROCESUL DE FORMARE A STUDENTULUI

ru, adevăratul (2003) şi Eminesciene. Druţie-ne. Vierene (2008), cercetătorul rămâne mereu aplecat asupra metaforei vierene, decodându-i cele mai neaşteptate conotaţii. Decenii în şir a scris portrete literare despre poet în manualul pentru clasa a X-a, precum şi în manualul Lite-ratura pentru copii. A pregătit portrete literare pentru diverse enciclo-pedii (din Moscova, Praga etc.).

Din 1996 până în prezent predă la Uni-versitatea de Stat din Moldova cursul opţi-onal (unicul de acest fel din republică) Di-mensiunile omenescu-lui şi ale esteticului în creaţia lui Gr. Vieru. În cadrul Institutului de Limbă şi Literatură al AŞM, dl Mihail Dol-gan a organizat (şi a participat cu referate speciale) toate conferinţele ştiinţifice legate de omagierile lui Gr. Vieru – la 50 de ani, la 60 de ani şi la 70 de ani (scriitorul refuzând să fie sărbătorit în alte părţi). A semnat ample postfeţe la unele cărţi apărute în colecţia „Bi-

S TAT DIN MOLDOVADE27 ianuarie, 2012. Nr.6 (129).

Acum o săptămână, adică pe 19 ianuarie 2012, în Sala Senatului USM a avut loc

lansarea unui set de cinci Curricule pe discipli-ne universitare, evenimentul fiind organizat de Universitatea de Stat din Moldova, sub auspici-ile Ministerului Educaţiei. Cu un mesaj de bun augur li s-a adresat celor prezenţi domnul rector Gheorghe CIOCANU, profesor universitar.

La lucrările Conferinţei de lansare au luat parte Ministrul Educaţiei, dl Mihail ŞLEAH-TIŢCHI, viceministrul Loretta HANDRABU-RA. Au fost invitaţi toţi prorectorii de la univer-sităţile cu profil pedagogic şi directorii colegiilor pedagogice, precum şi şefi de catedre de la USM, alte persoane responsabile de problemele refor-mei educaţionale din Republica Moldova.

Reporterul nostru l-a rugat pe domnul Vla-dimir GUŢU, decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, profesor universitar (tot dumnealui fiind organizatorul şi moderatorul conferinţei), să ne relateze succint despre cercul de probleme abordate:

- Înainte de toate, se cere accentuat faptul că aceste programe curriculare sunt racordate la standardele europene, pe care specialiştii le numesc documente de ultimă generaţie, ele fiind centrate pe competenţe şi pe student. Adică,

este vorba de două idei conceptuale la nivel in-ternaţional şi, în primul rând, european. Ţinând cont de realităţile existente (noi suntem parte in-tegrantă a Procesului de la Bologna şi am anun-ţat că avem un vector european de dezvoltare), echipa noastră de lucru, pe parcursul a trei ani, a elaborat acest concept, acest proiect, pe lângă un şir de alte lucrări fundamentale, care se prezintă ca o puternică şi eficientă umbrelă teoretică în domeniu.

În acest context, a fost elaborat cadrul califi-cărilor pentru universităţi, sunt promovate şi noi-le tehnologii informaţionale şi didactice pedago-gice de predare. Iar cel mai important element al acestui mecanism complex educaţional-instruc-tiv este modificarea sistemului de evaluare fina-lă, când vor fi apreciate preponderent nu numai cunoştinţele studenţilor, dar şi competenţele.

Drept consecinţă, elaborarea şi punerea în aplicare a acestor documente vor orienta corela-rea învăţământului superior de calitate şi a pieţei muncii. Prin urmare, Curricula pe discipline uni-versitare, pusă cu insistenţă în aplicare, va deve-

ni neîndoielnic o călăuză în procesul de formare a studenţilor.Reporter „Universitatea”

Ce ar însemna 162 de ani în raport cu Eternitatea ? O fracţiune de timp pe care, probabil nici n-a reuşit s-o înregistreze ştiinţa con-

temporană. Prin urmare, Eminescu al nostru nici nu are vârstă, el este atemporal ! Iar ziua de 15 ianuarie a anului 1850 nu este altceva decât un punct de pornire spre nemărginirile Universului al unui Astru ceresc a cărui lumină avea să se răspândească dincolo de imaginaţia noastră pământească.

... Am auzit de numele Eminescu din frage-dă copilărie. Apoi mi l-au apropiat de suflet anii

de liceu, norocul cel mare venind de la iubita mea profesoară de Limba şi Literatura Română, doamna Rodica Cheibaş, oferindu-mi cu generozitate acea cheiţă fermecată cu ajutorul căreia am reuşit să descui doar o mică părticică sclipitoare din miraculosul tezaur eminescian, astfel apropiindu-mă de divina lui Poezie, de sufletul şi inima lui, în care au pulsat şi au încăput toate comorile, dar şi toate suferinţele poporului său, iubindu-l şi glorificându-l în nemuritoa-rele sale poeme, dar şi în inegalabila-i publicistică patriotică.

Astăzi, străbătând străzile legendarilor Iaşi (după ce am absolvit Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii de Stat din Moldova), numaidecât îmi port paşii prin tot atât de legendarul Copou, mă apropii de Teiul lui Eminescu, mă ating de banca pe care au stat Veronica şi Mihai, apoi parcurg strada pe care se află clădi-rea cu sediul „Junimea”, devenite istorie pentru posteritate.

În imaginaţie îmi apare acelaşi Eminescu, apoi Ion Luca Ca-ragiale, Titu Maiorescu, antrenaţi cu toţii în interminabile discuţii aprinse şi bătăioase despre artă, istorie, cultură, despre trecut, prezent şi viitor. Dar cel mai

pătimaş rămâne a fi totuşi Poetul, care parcă străbate prin vocea-i ca de Prometeu măritele vre-muri apuse, leagă veacurile unul de altul, îi readuce în actualitate pe neînfricaţii şi neînvinşii noştri voievozi, înălţându-le imnurile sale răscolitoare şi pline de învăţăminte.

... Dar, iată că traseul meu prinde o altă direcţie cu o altă dimen-siune în zona studenţească a Iaşilor, unde, la o intersecţie aglomera-tă de drumuri, se înalţă în bronz statuia Luceafărului. Sute şi sute de tineri studioşi trec zilnic pe lângă El, aducându-i piosul lor plocon şi îngânându-i nemuritoarele-i versuri. La un moment dat, am senzaţia că cineva mă ia de mână şi mă îndeamnă să continui traseul spre o margine a fostului Târg al Ieşilor de altădată, acolo unde stă tupilată căsuţa din Ţicău a sfătosului Creangă. Şi tot aceleaşi gânduri mă duc la marea şi pe veci nedespărţita prietenie a celor doi genii a lite-raturii noastre naţionale – Mihai Eminescu şi Ion Creangă ...

Ce noroc, Doamne, că-l avem pe Eminescu ! S-o citez doar pe celebra Zoe Dumitrescu-Buşulenga: „Prin iubire şi jertfire de sine faţă de idealurile, aspiraţiile, tradiţiile, concepţia de viaţă a româ-nilor, El s-a proiectat pe orbita şi în panteonul valorilor româneşti şi universale, devenind steaua cea polară la care se raportează azi şi se va raporta, cât va fi limba noastră pe lume, cultura şi creaţia poporului său.”

Or, Eminescu este Biblia noastră spirituală. S-o avem călăuză de azi spre mâine şi spre veşnicie.

Margareta BOGZA,masterandă la Facultatea de Filosofie

şi Ştiinţe Social - Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Pe data de 27 decembrie 2011, la Pa-latul Republicii, a avut loc Gala Pre-

miilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei, sub conducerea academicianului Gheorghe Duca, Preşedintele Înaltului For Academic. În cadrul acestor manifestări de bilanț al re-zultatelor ştiinţifice obţinute în anul de cer-cetare 2011, academicianului Mihail Dol-gan, doctor habilitat, profesor universitar, i s-a decernat importantul şi preţiosul Premiu al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi me-dalia Grigore Vieru, cu specificarea: Pentru contribuţii notabile la exegeza creaţiei lui Grigore Vieru.

Acest prestigios premiu academic Grigo-re Vieru (se decernează o dată la 2 ani) vine să încununeze îndelungatele şi perseverente-le eforturi ale savantului nostru în domeniul investigării şi interpretării poeziei vierene, aducând contribuţii substanţiale la elucida-rea poeticii şi modelului estetic vierean şi la reinterpretarea originală a celor mai fru-moase şi mai profunde poezii. Începând cu anul 1971, când a scris primul studiu despre Vieru (Reflecţii asupra poeziei pentru copii a lui G.Vieru) şi terminând cu cărţile Creaţia lui Gr. Vieru în şcoală (1984), Grigore Vie-

Eternă, Eminesciana

Acum 162 de ani Providenţa contura pe Bolta cerească efigia Luceafărului poeziei noastre naţionale

Imaginea USM

blioteca şcolarului”. În anul 2010, fosta lui doctorandă (astăzi doctor în filologie) Olga Irimciuc a tradus în italiană şi a editat în Italia prestigiosul volum de versuri bilingve Orfeo rinasce nell’amore – Făgăduindu-mă iubirii, cu care prilej dl Mihail Dolgan a participat cu un discurs la lansarea cărţii ce a avut loc în acelaşi an la Florenzza.

Dintre cele mai noi studii ale exegetului am pu-tea numi: Şi sunt dat cuvântului ca grâul pământului; Dialogismul dis-cursului liric la G.Vieru şi la poe-tul francez Alain Bosquet; Poate exista un G. Vie-

ru în afara curentelor şi modelelor literare? (Polemici cu unii critici din România); O altă tălmăcire a „Formular”-ului vierean, toate incluse în proaspătul volum Polifonismul cre-ativităţii. Conştiinţa civică şi estetică a poeziei (Ch., 2010). Iar în ultimul număr din 2011 al revistei „Akademos” apare articolul autorului

De ce „Făptura mamei” de Gr. Vieru este o capodoperă de valoare universală?

În prezent savantul conduce 3 teze la tema respectivă: teza de doctor Opera lui Gr.Vieru în viziunea criticilor monografişti din România şi R. Moldova, de Narcisa Bol-deanu (Galaţi, România); teza de doctor Es-tetica poeziei pentru copii a lui Gr. Vieru, de Yoko Kawamura (Japonia) şi teza de master Cântecul lui Gr. Vieru: între viziunea folclo-rică şi transfigurarea metaforică a vieţii, de Maria Bodean.

Referindu-se la studiile lui M. Dolgan despre Gr. Vieru, poetul academician Ni-colae Dabija, laureat al Premiului Naţional, formulează următoarele consideraţii judici-oase: „Lucrarea Grigore Vieru – adevăratul ne oferă o altă interpretare a creaţiei vierene, însemnând o reală contribuţie la înţelegerea scriitorului nostru. Aş îndrăzni să cred că Mi-hail Dolgan e criticul care a găsit cifrul me-taforei vierene, descifrând-o ca pe un cod al metaforei văzute din interior. Mihail Dolgan este unul dintre cei mai importanţi critici de azi, un exeget care onorează Premiul Grigore Vieru oferit de Academia noastră de ştiinţe”.

Reporter „Universitatea”

UNIVER ITATEA

STEAUA NOASTRĂ CEA POLARĂ

DISTINCŢIE ONORABILĂ

UNIVERSITATEA2 27 ianuarie 2012, nr.6 (129)

Urmărind cu interes şi pasiune dansurile populare „Ca-pra”, „Ursul”, „Cerbul”, apoi şi „Căluşarii”, readuse în ac-tualitate într-o formă originală de talentaţii artişti îndrumaţi de cunoscuta noastră interpretă şi valorificatoare de folclor auten-tic Maria Iliuţ, Maestru în Artă, (este vorba de inconfundabila formaţiune – Ansamblul Etnofolcloric studenţesc „Crenguţă de Iederă”) spectatorilor li s-a oferit şi de această dată ocazia de a se convinge cât de adânci şi nesecate au fost şi au rămas izvoarele energiilor creatoare ale poporului nostru care îşi trag rădăcinile din vremurile hăt demul apuse.

Apropo, marele nostru cărturar Dimitrie Cantemir, reflectând în celebra sa capodoperă „Descrierea Moldovei” despre geneza celebrului dans popular „Căluşarii”, preciza că acesta este una din cărţile de vizită ale neamului geto-dac, care

pe parcursul timpului a reuşit să aibă vreo 100 de variante.

Vorbind însă de unele dansuri stră-vechi precum „Capra”, „Cerbul”, „Ursul” , menţionate mai sus, prede-cisorii noştri le considerau nişte divi-nităţi cu particularităţi magice care îl ajutau pe om să supraveţuiască şi să se afle într-o armonie deplină cu natura. Odată cu trecerea timpului lumea se schimba, se transforma, dar comorile inestimabile ale poporului, exprimate prin dans, prin cântec, prin farmecul instrumentelor create tot de el, im-primau forme specifice traiului, ele bazându-se pe elementele ancestrale ale tradiţiei, ale înţelepciunii şi spi-ritului popular. Nu întâmplător (chiar şi în spectacolul din 22 decembrie 2011, despre care s-a vorbit deja) în canavaua acestuia au fost întreţesute cu multă iscusinţă dansuri mai „mo-dernizate” de genul „Dansul moşnegi-lor”, „Dansul babelor” ş.a.

De fapt în acest context ar putea fi scoasă în evidenţă o formă inedită de „înfrăţire” a elementului tradiţional cu cel modern, actual, re-leifat în mesajul de felicitare al domnului Tudor ARNĂUT, prorector pentru probleme studen-ţeşti, element ce constituie chintesenţa unei for-mule adecvate ce o regăsim într-o cugetare al ma-relui Nichita Stănescu: „ Arta este produsul cel

Meridianul culturii

Comori netrecătoare

În această ordine de idei activitatea co-lectivelor artistice studenţeşti din ca-

drul Facultăţii de Arte Frumoase se prezintă ca un valoros laborator de promovare şi de atractivitate a tineretului nostru studios pen-tru lumea magică a frumosului. Drept dova-dă elocventă ne poate servi foarte bine în-chegatul spectacol teatrealizat pe care l-am admirat în preziua Crăciunului (pe stil nou) când pe scena Căminului Cultural a fost dat startul frumoaselor sărbători de iarnă despre cate am amintit ceva mai sus.

MIRACOLUL SCENEI, SAU CUM SE LEAGĂ VREMURILE

Una dintre tradiţiile durabile care s-au statornicit şi perpetuează în cadrul nostru universitar este şi consemnarea evenimentelor ce ţin de sărbătorile de iarnă, concepute ca adevărate spectacole populare, ce-şi află locul pe scena Casei de Cultură a Universităţii de Stat din Moldova.

Atractivitatea acestor serbări de suflet constă înainte de toate în îmbi-narea tradiţiilor şi obiceiurilor noastre străbune cu elementele moderne ale unor timpuri care ne-au adus alte valori, alte concepţii, alte ritmuri şi rezolvări în aprecierea artelor şi a culturii în ansamblu.

mai specific uman, definind toate diferen-ţele specifice dintre om şi orice altcineva”. Anume acest miracol care determină „toate diferenţele specifice dintre om şi orice altcine-va” îl promovează cu insistenţă şi dăruire cei care ne aduc an de an aceste surprize, aceste luminoase sărbători pe scena Casei de Cultu-ră, USM – maeştrii îndrumători şi susţinători înflăcăraţi ai tinerelor talente studenţeşti: Ma-ria Iliuţ., Nicolae Gribincea, Svetlana Vese-lovschi, Octavian Grigoriu, Mihail Dudnic, Adriana Dervici, Iurie Tătaru, Olga Ene şi toţi ceilalţi entuziaşti care conturează astăzi efigia Facultăţii de Arte Frumoase.

Dar, vorba ceea: „Mai bine odată să vezi, decât de o sută de ori să auzi.” Afirmăm şi noi:

mai bine priviţi aceste imagini foarte reuşite care au fost re-alizate de fotoreporterul nostru Karim GRAID pentru a vă convinge că la Universitatea de Stat din Moldova muzele fac loc comun, fac parte dreaptă, adică trainic legământ cu ştiinţa, cu cotidianul nostru continuu care împreună cimen-tează şi conturează sensul vieţii noastre.

Mihai MORĂRAŞ

Prologul Spectacolului „Sărbătorile de iarnă – 2011-2012”: urătorii de la „Crenguţă de Iederă” trag prima brazdă în

Sala Senatului USM ...

Cu un mesaj de felicitare din partea Senatului USM şi a Rectoratului li se

adresează spectatorilor dl Tudor Arnăut, prorector pentru probleme studenţeşti (asistat de admirabila prezentatoare

Nadejda Trofim).

UNIVERSITATEA 327 ianuarie 2012, nr.6 (129)Cotidianul facultăților

În obiectiv Facultatea de Biologie şi Pedologie

Laboratorul Interdepartamental de Cercetări Şti-inţifice “Fotomicrobiologie” a fost fondat în anul 1991 în cadrul Universităţii de Stat din Moldova şi al Insti-tutului de Microbiologie al AŞM de către profesorul universitar, academicianul Valeriu Rudic. Printre pri-mii colaboratori ai laboratorului, în primul deceniu de activitate, merită a fi meţionaţi unii din cei mai buni dintre absolvenţii Facultăţii de Biologie şi Pedologie: Lidia Dencicov, Svetlana David, Tatiana Chiriac, Vio-rica Ghelbet ş. a. În prezent, în laborator activează 3 doctori în ştiinţe, un academician, 2 cercetători ştiinţi-fici (care muncesc în paralel şi asupra tezei de doctor), 1 doctorand şi 3 studenţi.

În perioada 1991-1995, din iniţiativa acad. Valeriu Ru-dic, a fost creată o nouă ramură ştiinţifică – sinteza

dirijată a substanţelor bioactive de către cianobacterii şi microalge şi elaborarea tehnologiilor avansate de obţi-nere a unor noi biopreparate. În calitate de stimulatori ai sintezei se utilizează pe larg compuşii coordinativi ai meta-lelor de tranziţie. O altă direcţie de cercetare a laboratorului a constituit purificarea apelor reziduale de radionuclizi cu utilizarea biomasei de spirulină sau a unor preparate obţinute în baza biomasei de spirulină, precum şi aplicarea tulpinii cianobacteriei Spirulina platensis CNM CB-11 la purificarea apelor reziduale vitivinicole cu conţinut de hexacianoferaţi. Cercetările efectuate sub conducerea academicianului Vale-riu Rudic şi colaboratorii în cooperare cu Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iaşi (România) au demonstrat capacitatea înaltă a biosorbenţilor obţinuţi în baza biomasei de spirulină de a acumula ionii de 134Cs+ şi 60Co2+.

Pe parcursul a 20 ani de existenţă a laboratorului au fost efectuate cercetări interdisciplinare în cooperare cu labo-ratorul „Chimie coordinativă”al Universităţii de Stat din Moldova, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N.Testimeţeanu”, Institutul de Chimie al AŞM; Institutul de Ftiziopneumonologie al Ministerului Sănătăţii din Repu-blica Moldova, Universitatea „Al. Ioan Cuza”(Iaşi, Româ-nia), Centrul de Cercetare în Endocrinologie moleculară şi oncologică al Universităţii Laval (Quebec, Canada), Insti-tutul de Zoologie al AŞM; Catedrele „Ecologie, Botanică şi Silvicultură”, „Biologie Vegetală” şi „Biologie Umană şi Animală”, USM etc.

În colaborare cu alţi savanţi au fost realizate mai multe proiecte de cercetare: proiectul Agenţiei Universitare Fran-cofone, PAS (2003-2007), coordonator de proiect subsemna-ta; proiectul CRDF 2006-2007, în colaborare cu Institutrul de Chimie al AŞM, coordonator acad. Constantin Turtă; pro-iect în cadrul programului de stat „Nanotehnologii de sinte-ză a compuşilor coordinativi noi ai Fe (III) şi biotehnologii de obţinere a produselor farmaceutice antianemice” (2004-2006), coordonator acad. Valeriu Rudic; proiect instituţio-nal „Tehnologii de obţinere a suplimentelor alimentare şi a preparatelor medicamentoase în baza biomasei de spirulină (2006-2010) – coordonator subsemnata; proiect executat de tineri cercetători „Tehnologii noi de obţinere a preparatelor antioxidante de origine naturală”, coordonator dr. L. Zosim şi alte proiecte. În prezent activăm în cadrul proiectului in-stuţional „Elaborarea procedeelor şi tehnologiilor noi de cul-tivare şi de obţinere prin sinteză orientată a unor substanţe bioactive polifuncţionale în baza biomasei de cianobacterii” sub conducerea prof. univ., membru-corespondent al AŞM, om emerit Vasile Şalaru.

O atenţie sporită a cercetătorilor este orientată spre inves-tigarea posibilităţilor de utilizare a substanţelor bioactive din cianobacterii şi alge în domeniul medicinii. Proiectul franco-fon, realizat în colaborare cu prof. univ. al Universităţii Laval Donald Poirier (Quebec, Canada) şi prof. univ., membru-co-

ŞCOALA EXPERIENŢEI AVANSATEAceastă rubrică a apărut periodic şi pe parcursul anului trecut, ea

reflectând activitatea subdiviziunilor Departamentului Cercetare şi Inovare. În anul acesta, vom continua inserarea materialelor cu tema-

tica corespunzătoare, dat fiind faptul că Cercetarea şi Inovarea, sub toate aspectele, va fi una din preocupările şi priorităţile asumate ale universitarilor noştri.

VI. ”FICOBIOTEHNOLOGIA” - REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVErespondent al AŞM, A. Gulea (USM) s-a soldat cu elaborarea de noi preparate obţinute din biomasa de spirulină în combina-re cu unii compuşi coordinativi ai Cu(II), care manifestă efect antibacterian şi anticancerigen şi ar putea fi utilizate în calitate de remedii de nouă generaţie. În cooperare cu acad. C.Turtă şi colaboratorii Institutului de Chimie al AŞM au fost propuse noi tehnologii de obţinere a bioaditivelor şi biopreparatelor medica-mentoase antianemice în baza biomasei de spirulină rezultată la cultivare în prezenţa unor compuşi coordinativi ai Fe(III). În rezultatul cercetărilor efectuate în colaborare cu cercetătorul ştiinţific superior Ion Nastas şi profesorii universitari Valentin Gudumac (USMF „N: Testimiţanu) şi Sergiu Ghindă (Institutul de Ftiziopneumonologie), a fost stabilită acţiunea antianemică şi imunomodulativă a preparatelor obţinute. În baza procedeelor de obţinere prin sinteza dirijată a biomasei de spirulină îmbo-găţite cu iod, selen, germaniu, crom şi alte substanţe bioactive, precum şi antioxidanţi au fost propuse tehnologii de obţinere a suplimentelor alimentare şi a preparatelor medicamentoa-se iodo-, seleno-, cromo şi germanocomponente, precum şi a biopreparatelor cu efect antioxidant şi a fost stabilită acţiunea biologică a preparatelor obţinute. Aceste preparate sunt de per-spectivă pentru tratarea iododeficenţei, a cancerului de prostată,

a diabetului zaharat de tip 2, a tumorilor canceroase şi imuno-deficienţei, precum şi altor maladii. Ficobiliproteinele fluores-cente, obţinute conform technologiilor elaborate de obţinere a ficocianinei pure din biomasa de Spirulina platensis şi B-fico-eritrinei pure din biomasa de Porphyridium cruentum prezintă interes pentru utilizare în imunodiagnostică.

A fost elaborată şi tehnologia de obţinere a biopreparatu-lui “APISPIR” (din biomasa de spirulină) pentru utilizare în apicultură.

Implementarea unora dintre tehnologiile propuse de cola-boratorii LCŞ „Ficobiotehnologie” se efectuează în cadrul

Institutului de Micribiologie şi Biotehnologie prin proiecte de transfer tehnologic. Anual sunt elaborate câte 1-2 brevete de invenţie; unele dintre aceste elaborări au fost implementate şi la întreprinderea „Ficotehfarm”. Activitatea inovativă a labora-torului nostru a fost apreciată cu numeroase diplome şi medalii de aur, argint şi bronz la Saloanele Internaţionale de Invenţii Palexpo (Geneva), EUREKA (Bruxelles), Infoinvent (Chișinău, Moldova), Inventica şi Ecoinvent (Iasi, România), Inventika (Bucureşti), INPEX (Pittsburgh,USA). În anul 2011 au fost ob-ţinute 2 medalii de aur la Expoziţia Internaţională de invenţii, cercetare ştiinţifică şi tehnologii noi „Inventika” (Bucureşti) şi la a XII-a Expoziţie Internaţională specializată de invenţii, noi echipamente, tehnologii şi resurse „Infoinvent” (Chişinău).

În baza rezultatelor cercetărilor efectuate pe parcursul anilor au fost publicate: o monografie, o elaborare meto-dică – ghid pentru studenţi, numeroase articole în revis-te ştiinţifice de profil internaţionale (Альгология, Киев; International J. on Algae (New-York); Inorganica Chimica Acta, Elsevier.com; Analele Ştiinţifice ale Universităţii din Oradea, fascicula Biologie ) şi naţionale, precum şi teze la multiple conferinţe internaţionale.

LCŞ „Ficobiotehnologie” contribuie şi la pregătirea cadrelor de tineri specialişti: ecologi, microbiologi, bioteh-nologi. În activitatea de cercetare sunt antrenaţi studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Cu participarea şi sub conduce-rea colaboratorilor LCŞ „Ficobiotehnologie” au fost ela-borate şi susţinute circa 20 de teze de licenţă şi 3 de mas-terat. Pe parcursul anilor 2003-2011, sub conducerea şefului LCŞ „Ficobiotehnologie”, prof. universitar, acad. V. Rudic şi cu aportul cercetătorilor cu o experienţă bogată în cercetare, 6 dintre cercetătorii ştiinţifici şi-au ridicat calificarea, susţi-nând tezele de doctor în biologie. Pe parcursul ultimilor 6 ani, tinerii cercetători ai LCŞ “Ficobiotehnologie” au fost câştigători ai premiului “Tânăr inventator al anului“. De acest premiu prima a beneficiat fosta doctorandă şi colabora-toare a laboratorului - Daniela Ciumac, în anul 2006. În 2007, Liliana Zosim (în prezent cercetător ştiinţific superior), a fost desemnată drept „Cea mai tânără inventatoare a anului”, pen-tru ciclul de invenţii “Nanotehnologii de sinteză a compuşilor coordinativi noi ai Fe (III) şi biotehnologii originale de obţi-nere a produselor farmaceutice antianemice”. Distincţia „In-venţia anului 2009, creată de un tânăr inventator” a fost oferită fostei colege Nadejda Efremova pentru tehnologia de obţinere a unui preparat antioxidant ce previne alergiile şi îmbătrânirea precoce a pielii. Iar cel mai recent premiu AGEPI - “Cea mai bună invenţie prezentată de o femeie inventator” a fost obţi-nut în anul 2011 de cercetătorul ştiinţific Ludmila Batîr pentru ciclul de inventii “Noi tehnologii de obţinere a preparatelor antimicrobiene în baza biomasei de spirulină”.

Cercetări în perspectivă

Tehnologiile elaborate în LCŞ „Ficobiotehnologie” pot fi utilizate la producerea în proporţii industri-

ale a colorantului natural - ficocianina pentru aplicare: în nanotehnologii, în calitate de aditiv alimentar şi cosmetic, precum şi ca agent antioxidant cu acţiune antiradicalică, anticancerigenă, antiinflamatorie, imunostimulatorie, hema-topoetică etc. Obţinerea din aceeaşi biomasă şi a altor pre-parate de coloranţi naturali cu proprietăţi antioxidante, cum sunt beta-carotenul şi xantofilele, este rentabilă din punct de vedere economic şi deschide noi posibilităţi de utilizare a lor în cosmetică, în industria alimentară şi în medicină. Este de perspectivă şi preparatul elaborat de noi -„Apispir”, care se produce la întreprinderea farmaceutică „Ficotehfarm” şi care a trecut cu succes testarea în calitate de supliment alimentar pentru albine în cercetările efectuate în colaborare cu prof. universitar, academicianul I. Toderaş şi alţi colaboratori (In-stitutul de Zoologie al AŞM). Prezintă interes şi valorificarea apelor rezultate de la producerea spirulinei şi utilizarea lor pentru cultivarea algei verzi Dunaliella salina - sursă bogată de glicerol şi carotenoizi, ceea ce ar permite nu numai ob-ţinerea cu cheltuieli minime a unei surse valoroase de sub-stanţe bioactive, dar şi producerea în cantităţi sporite a sării cu calităţi sanogene, similare cu sarea din Marea Moartă.

Aşadar, LCŞ „Ficobiotehnologie” îşi are şi partea de con-tribuţie la promovarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi ino-vării prin elaborarea de tehnologii performante, precum şi în pregătirea cadrelor de tineri specialişti care vor contribui la prosperarea ţării noastre.

Valentina BULIMAGA, doctor în biologie, cercetător ştiinţific, coordinator al LCŞ “Ficobiotehnologie

La finele anului 2011, în cadrul unui proiect internaţio-nal ,,TEMPUS”, studenţii masteranzi de la Facultatea

de Biologie şi Pedologie au avut posibilitatea să asculte un ciclu de prelegeri ţinute de profesori ai universităţilor din Uni-unea Europeană: The Institute for Environmental Studies at the VU University of Amsterdam; Technological Educational Institute of Athens; Geographical Information Systems Inter-national Group; Central European University; University of Natural Resources and Applied Life Sciences, precum şi din Federaţia Rusă.

Bunăoară, savantul Vladislav Doncenco, profesor la Uni-versitatea de Stat din Sankt Petersburg, şef al Centrului de securitate ecologică al Academiei de Ştiinţe din Rusia, a pre-zentat un curs de lecţii de trei ore la grupa studenţilor maste-ranzi (Specialitatea Ştiinţele mediului) şi o oră de prelegere la grupa studenţilor masteranzi la Specialitatea Managemen-tul mediului. La aceste ore, viitorii biologi moldoveni au aflat lucruri foarte interesante şi utile despre contribuţia savanţilor din diferite ţări europene, inclusiv din R.Moldova, la apariţia şi funcţionarea dinamică a Organizaţiei Mondiale Pentru Protec-

Integrarea ştiinţei interuniversitare

O PROBLEMĂ PRIMORDIALĂ – OCROTIREA MEDIULUIţia Mediului Ecologic. Remarcabilul savant rus ne-a mai vorbit despre procesele globalizării, despre trăsăturile şi efectele acestui proces asupra climei, reflectând factorii care influenţează schimbările climatice asupra omului şi ale sistemului eco-natural, în ansamblu, dar şi eforturile pe care le depun oamenii de ştiinţă din Comunitatea Uniunii Europene pen-tru păstrarea acestui echilibru vital în beneficiul întregii civilizaţii uma-ne ce ţine de perspectiva şi de dezvoltarea ei durabilă în continuare.

Profesorul Vladislav Doncenco a confirmat că Bazele ecologiei au fost puse în anul 1957 la şedinţa Clubului Specialiştilor din domeniul respectiv de la Roma. În 1987 a început Mişcarea Ecologică şi acel an a fost numit Anul Terrei. Domnia sa ne-a vorbit şi despre sferele Pă-mântului, concluzionând că încălzirea globală este cauzată de factorul antropogen. Profesorul este convins că pe viitor ştiinţa despre antropo-geneză va fi cea mai solicitată, deoarece ea este indispensabil legată de problemele ecologice care sunt şi vor rămâne prioritare.

Nu încape îndoială că prelegerile pe care ni le-au oferit aceste so-mităţi europene ne vor îmbogăţi bagajul de cunoştinţe şi ne vor ajuta să

acumulăm o experienţă necesară în domeniul pe care ni l-am ales.Viorica ROŞCA,

anul I, Masterat, Facultatea Biologie şi Pedologie

Profesorul Vladislav Doncenco ţine o prelegere cu masteranzii de la Specialitatea”Ştiinţele Mediului”

La o demonstrare experimentală în Laboratorul „Ficobiotehnologie”, condus de academicianul

Valeriu Rudic.

UNIVERSITATEA4 27 ianuarie 2012, nr.6 (129) Actualitatea la zi

Pe 10 decembrie 2011, în ziua când la Stockholm se decerna Premiul Nobel pentru literatură, la Chişinău, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii

de Stat din Moldova colectivul Catedrei de Literatură universală organiza o masă rotundă cu tema „Premiul literar. Ieri. Azi. Mâine?”, la acest eveniment cultural fiind prezenţi scriitorii Vladimir Beşleagă şi Dumitru Crudu, precum şi invitaţi de la Academia de Ştiinţe a Moldovei, reporteri de la Radio Moldova, profesori, studenţi, doctoranzi.

Concomitent a avut loc lansarea Aso-ciaţiei de Literatură Generală şi Compa-rată din Republica Moldova. În alocaţi-unea sa, preşedintele Asociaţiei, doctor, conferenţiar Tatiana Ciocoi, a precizat că această structură a luat fiinţă din iniţiativa a trei cofondatori: domnul profesor Ser-giu Pavlicenco, doctor, conferenţiar Raisa Ganea şi subsemnata, fiind înregistrată în martie 2011. Scopul acestei asociaţii este de a le oferi literaţilor, profesorilor de literatură, studenţilor şi pasionaţilor de lectură un for de comunicare, un schimb de idei şi de informaţii, posibilitatea de a împărtăşi sentimentul de apartenenţă la comunitatea librofagilor. Doar se ştie cât de scăzut a fost interesul faţă de literatură în aceşti ultimi 20 de ani de istorie con-temporană şi cât de puţin rentabil este din punct de vedere economic şi social să te ocupi de cititul cărţilor. Ne-am dori să de-păşim această criză spirituală prin eforturi comune, prin acţiuni de promovare a civilizaţiei cărţii, prin politici de lectură sau ateliere de scriitură, prin colocvii, mese rotunde, dezba-teri, pentru a redescoperi gustul lecturii, a renaşte prestigiul erudiţiei şi a le arăta studenţi-lor noştri că a citi e cool, e în pas cu vremea. Preşedintele Asociaţiei, doctor, conferenţiar Tatiana Ciocoi, a lansat apelul către cei prezenţi să devină chiar din această zi membri ai Asociaţiei, acest mesaj fiind actual şi valabil pentru toţi cei interesaţi, care se pot adresa pentru mai multă informaţie la Catedra de Literatură universală, U.S.M.

La masa rotundă s-a discutat şi despre premiile literare ca o posibilă instituţie culturală

SĂ REINSTALĂM CULTUL CĂRŢII ! / Lansarea la USM a Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată /

Pentru tinerii cercetători în domeniul Arheolo-giei şi Istoriei Antice de la Facultatea de Istorie şi Filozofie anul 2011 (care deja a intrat în istorie) a fost unul destul de rodnic, cu multe bucurii şi descoperiri interesante. Drept dovadă ne poate servi comunica-rea tânărului savant Sergiu Matveev, pe care o re-producem în rândurile de mai jos.

În cea de a doua jumătate a anului 2011, Asociaţia Şte-

fan Mailat din Făgăraş, în colabo-rare cu Centrul de Management al Patrimoniului Cultural de la USM, Facultatea de Istorie şi Patrimo-niu “Nicolae Lupu” din Sibiu au organizat un studiu de teren ce a implicat reperarea şi obţinerea de coordonate GPS a mănăstirilor din Ţara Făgăraşului distruse în seco-lul al XVIII-lea. La investigaţiile de teren a participat un important grup de cercetători, doctoranzi şi masteranzi din România şi Repu-blica Moldova.

Cadrul istoric: în vara anului 1761, armatele generalului austriac Buccow au ars și au distrus până la temelie bisericile şi mănăstirile ortodoxe din Ţara Făgăraşului, care nu au acceptat să treacă la Biserica uniată. Odată cu aceasta au dispărut documente, manuscri-

Să ne cunoaştem istoria

VECHILE MĂNĂSTIRI DIN ŢARA FĂGĂRAŞULUIse, icoane, obiecte de cult... Călugării au fost martirizaţi, doar puţini dintre ei s-au refugiat peste munţi, la mănăstirile din Argeş. Pe locul dezastrului au rămas peste timp doar câteva urme de ziduri. Ultimele repere ale existenţei acestor lăcaşe de cult sunt Harta Josefină şi memoria localnicilor. Harta Jozefină este primul proiect de ridicare topografică a Impe-riului Habsburgic. În 1764, feldmareşalul Daun i-a propus suveranei Maria Theresia să ordone cartografierea unitară la

toate ţările componente ale Imperiului.

Ridicarea, începută sub domnia Mariei Theresia, a fost terminată sub cea a lui Iosif al II-lea (1741-1790). Hărţile de-

senate de mână, la scara aproximativ 1:28.800, au format o colecţie de 4096 de secţiuni. Iniţial, setul de hărţi a existat în numai două exemplare, unul pentru împărat şi celălalt pentru conducerea militară. Ambele au fost ţinute în secret.

După cum se ştie, începând cu anul 2004, Republica Moldova participă la Olimpiada Internaţională de

Ştiințe pentru Juniori IJSO (Fizică, Chimie, Biologie). Şi la finele anului trecut olimpicii noştri, precum şi din alte 40 de ţări au participat la cea de-a VIII-a ediţie, care s-a desfăşurat la Durban, Republica Africa de Sud. Lotul olimpic al Republicii Moldova l-au constituit 6 elevi şi 3 coordonatori. (În fotogra-fie, de la stânga la dreapta): Victor Păgînu, conducător, consul-tant principal, Ministerul Educaţiei; Silvia Evtodiev, conducă-tor, lector universitar; Gabriela Buza, LT „Orizont”, Buiucani, cl. IX; Ion Cărăruş, LT „Orizont”, Durleşti, cl. X; Nicoleta Copaci, LT „Prometeu Prim”, Chişinău, cl. X; Vladimir Cucu, LT „Orizont”, Durleşti, cl. IX; Nicoleta Colibaba, LT „Gh. Asachi”, Chişinău, cl. IX; Dionisie Nipomici, LT „Orizont”, Durleşti, cl. IX; Igor Evtodiev, conducător, dr. hab., conferen-ţiar universitar.

La această olimpiadă au participat peste 280 de elevi din 40 de ţări. Echipa noastră Naţională s-a întors acasă cu 4 medalii de bronz, plasându-se în

Generaţia sec.XXI

clasamentul celor mai bune echipe alături de cele din Rusia, China şi România. Iată numele medaliaţilor noştri cu bronz: Nicoleta Colibaba, Nicoleta Copaci, Dionisie Nipomici şi Vladimir Cucu.

Vom preciza că lotul nostru olimpic, ediţia 2011, a fost pregătit în tabere de vară şi în laboratoarele Universităţii de Stat din Moldova de către Igor Evtodiev, conducătorul lotului olimpic, Şef LCŞ „FMF”, Petru Bulmaga, doctor în ştiinţe chimice, conferenţiar universitar; Maricela Severin, profesor de Biologie, în comun cu laboranţii superiori uni-versitari Silvia Postolache, Vera Secrieru, Ludmila Dami-an, Oxana Udalova.

La cea de-a V-a ediţie a Galei Olimpicilor, organizată la 22 decembrie 2011, toţi olimpicii anului 2011 din Republi-ca Moldova au fost menţionaţi de către Ministerul Educaţi-ei cu diplome de merit şi premii băneşti.

Silvia EVTODIEV,lector universitar, cercetător ştiinţific LCŞ „FMF”, administrator CEEM

axiologică. Lectorul Ivan Pilchin a amintit asistenţei despre discursul strălucit de la Stock-holm ţinut de laureatul Premiului Nobel pentru literatură Mario Vargas Llosa în 2010, iar scriitorul Vladimir Beşleagă a pus problema valorii şi nonvalorii literare, a literaturii în general şi a predării ei ca disciplină în şcoală şi universitate. Scriitorul Dumitru Crudu s-a referit la valoarea financiară a unui premiu Nobel în literatură, nuanţând şi ideea despre traducere ca o tehnică de promovare literară. Profesorul Sergiu Pavlicenco a insistat asu-

pra gândului că un indiciu formal este un oarecare canon literar, care totuşi se modifică, fiind relativ în sens cultural, trecut prin filtrul unei receptări socia-le. Lectorul Mariana Onceanu-Hadârcă crede că nu doar un premiu literar îi dă o anumită prestanţă unui scriitor, dar şi scriitorul ridică prestigiul unui premiu. Şefa Catedrei de Literatură universală, dna Tatiana Ciocoi, a conturat unele strategii posibile de ieşire în universa-litate, vorbind despre practica occiden-tală de promovare a cărţii şi a culturii scrise.

Surprinzător a fost faptul că nimeni n-a propus de-a gata idei şablonizate, soluţii directoare, ci, dimpotrivă, s-au conturat probleme, s-au formulat în-trebări şi s-au căutat răspunsuri. Curios era să urmăreşti dintr-o parte cum în ca-drul discuţiilor se proceda prin definiţie

şi nu prin supoziţie. La această întâlnire literară am înţeles că există o profundă coerenţă între local, naţional şi planetar.

Or, masa rotundă cu tema „Premiul literar. Ieri. Azi. Mâine?” a fost un debut reuşit de acest fel. Un alt eveniment similar preconizat orientativ pentru luna februarie 2012 va fi masa rotundă „Umberto Eco la 80 de ani: universalismul postmodernist ca model de a fi”, urmând şi alte colocvii, simpozioane şi conferinţe literare.

Maria PILCHIN, lector, Catedra de Literatură Universală

Proiectul a avut ca obiectiv final înscrierea pe lista mo-numentelor şi a siturilor arheologice a ruinelor mănăstirilor care încă se păstrează şi care, nefiind înscrise în patrimoniu, nu apar ca protejate prin lege. De asemenea, se urmăreşte deschiderea, pe viitor, de şantiere arheologice, astfel încât informaţiile arheologice care în momentul de faţă sunt încă în pământ să poată fi valorificate cu participarea studenţilor de la Specializarea Arheologie din Republica Moldova şi România.

În cadrul pro-iectului au fost re-perate mănăstirile de la Dejani, Be-rivoi, Şinca Nouă, Şinca Veche, Dră-guş, ridicate pe vechile amplasa-mente, precum şi cele a căror am-plasare doar o bă-nuiam, ele apărând pe Harta Josefină.

Au fost identificate şi trei mănăstiri care nu sunt cercetate arheologic şi ale că-ror ruine se odihnesc încă în subteran. De asemenea s-au făcut vizite de studiu la biserica fortificată din Cincşor, la mănăstirea de la Cârţa, la castrul roman de la Feldioara.

Sergiu MATVEEV,doctor, conferenţiar universitar,

Catedra Arheologie şi Istorie Antică

Pe ruinile unei vechi mănăstiri făgărăşene

Harta Josefină Vechea Mănăstire Berevoi

2011: UN FINAL REUŞIT PENTRU OLIMPICII NOŞTRI

UNIVERSITATEA 527 ianuarie 2012, nr.6 (129)Cotidianul vieții studențești

La finele anului trecut, un grup de iniţiativă de la Facultatea de Jur-nalism şi Ştiinţe ale Comunicării a susţinut o campanie socială vizând comunicarea internă din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, cu denumirea „Comunicarea de azi şi de mâine”.

Studenţii şi-au propus scopul de a cerceta nivelul procesului comunicaţional real şi de a elabora un model de comunicare internă eficientă. Cu sloganul „comunică, zâmbeşte, integrează-te, de asta depinde cariera ta”, viitorii specialişti în comunicare şi-au îndemnat colegii de la alte facultăţi să fie activi, să zâmbească mai des şi să promoveze, prin propriul lor exemplu, un comportament agreabil în mediul studenţesc şi dincolo de el.

Au fost realizate mai multe activităţi: globuri de Cră-ciun în dar, incitarea spiritelor prin flash-mob, informarea tinerilor prin pleante şi materiale informative. Am reali-zat şi o conferinţă de presă unde s-au prezentat rezultate-

UN ELEMENT AL CUNOAŞTERII – ARTA COMUNICĂRIIle sondajului elaborat cu ajutorul studenţilor de la Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării; Istorie şi Filosofie; Ştiinţe Economice; Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.

Conform acestui sondaj, circa 40% dintre studenţi îşi mani-festă nemulţumirea faţă de relaţiile care le au cu profesorii, iar 20% dintre ei au afirmat că atitudinea personalului din univer-sitate este una rece, fiind predominantă lipsa de receptivitate. Chiar dacă studenţii au apreciat nivelul de comunicare cu nota medie - şase, mulţi dintre ei acceptă această formă de cunoaş-tere a opiniei publice pentru eficientizarea comunicării interne în cadrul USM.

Ei pledează pentru un curs de comunicare; pentru deschi-derea unui centru specializat de informare şi constituirea unei comisii de etică care ar monitoriza procesul de relaţionare la diferite niveluri şi ar permite aplicarea unui model de comuni-care echitabil.

Oricum, îndemnul nostru rămâne valabil şi pentru anul 2012: „Comunicaţi, zâmbiţi, integraţi-va. De asta depinde cariera voastră! ”

Mihaela POSTORONCA,anul II, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Meridianul armoniei sociale

De multe ori , cu diferite oca-zii, ne întrebăm retoric: ,, Au

vreun rol banii în viața noastră?” Întrebarea îi lasă indiferenţi pe unii, iar pe alţii îi pun pe gânduri. Firește, prin noi trec mii de idei, care, înche-gate împreună, probabil, exprimă şi valoarea banilor. Înțelegem că ba-nii sunt o punte ce creează o trecere ușoară pentru a ne asigura cu cele

necesare… Şi totuşi, să fie numai aceasta?Dar cum ar fi dacă nimeni n-ar mai avea grija banilor?

Cu toate acestea, în mare masură, viața noastră oricum se

În grădina sentimentelor ome-neşti există loc şi pentru o

prietenie pură. Această prietenie este bazată pe iubire, încredere şi înţelegere. Armonia acestor relaţii este garanţia succeselor şi a fericirii trăite împreună.

În „heleşteul” sentimentelor de prietenie ne simţim liber, suntem ca peştele în apă sau ca pasărea într-un

zbor îndelungat ce ne dăruieşte un simţ încântător de căl-dură sufletească. Dacă ai un prieten adevarat, înseamnă că ai susţinere, ai aripi pentru a zbura în lumea impresii-lor tale create şi adunate mulţi ani la rând. Cât de puţin îi trebuie unui om să fie fericit. Acesta nu are nevoie decât

Din vremuri străvechi psi-hologia reprezintă pentru

oameni un domeniu foarte captivant și util al vieții cotidiene. Această şti-inţă a parcurs o cale lungă și grea până a deveni o disciplină de cer-cetare, a cărei utilitate o cunoaștem astăzi. Este știința care ne ajută să ne dezvoltăm multilateral. E o sferă în care vreau să mă manifest şi eu. În viziunea mea, psihologia reprezin-

tă o sursă ce mă va ajuta să-mi formez personalitatea. Consider că atunci când tinzi spre perfecțiunea fizică și spirituală trebuie să fii pregătit în materie de psihologie. Deşi în acest domeniu încă nu am multă experiență, cred că însăşi pasiunea pentru psihologie îmi oferă şansa de afirmare. De aceea am şi preferat Facultatea de Psiholo-gie şi Ştiinţe ale Educaţiei, USM.

Sunt convins că această facultate îmi va ajuta să de-vin un bun specialist și un psiholog calificat. Doar psi-hologul este cel mai indicat pentru a le veni oamenilor în

consumă într-o goană permanentă după bani. Oare cum ar fi lumea dacă banii nu ar mai putea fi un scop în sine? Cu păre-re de rău, orice scop pe care ni-l propunem se joacă pe mo-tivul banilor. Cu ajutorul lor, depăşim mai ușor dificultățile sau, dimpotrivă, lipsa lor ne dă bătăi de cap…

Un exemplu real ar fi chiar fenomenul studiilor. Fiecare am absolvit liceul, mai departe am vrut să urmăm o facul-tate. Dar, din păcate, mulţi dintre noi am rămas sceptici în momentul în care am constatat că visul de a urma facultatea s-a spulberat din cauza banilor…

Pe de altă parte, banii sunt sinonimi cu puterea. Având bani, ai putere ! … Banii, totodată, ne fac diferiți . Cei cu punga grasă îşi pot permite tot ce îşi doresc. Alţii, dimpotri-

BANII NU ADUC FERICIREA!vă, trăiesc într-o sărăcie lucie şi în lipsuri umilitoare. Iar în aceste cazuri cum poţi afirma că oamenii sunt egali? Şi totuşi, sunt convinsă că nu banii sunt importanți în viață. Chiar dacă îi ai fără număr, nu poți cumpăra ori-ce… Nici sănătatea, nici fericirea, nici iubirea adevărată. Banii sunt doar o unealtă, şi nimic mai mult …

Valeria ALEXANDROVA, studentă, anul I,

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine,gr.rusă 166, Specialitatea

“Limba engleză-Limba franceză”

PUTEREA UNEI ADEVĂRATE PRIETENIIde un om care să-i fie drag şi atunci întreg universul e al celor doi. Dar se mai întâmplă că aceştia nu se mai înţeleg: apar alte interese, alte scopuri, se stinge entuziasmul. Din păcate, nimic nu e veşnic şi pot să apară clipe de disperare; când sun-tem loviţi de soartă, ne simţim ca o piatră căzută pe cărare, de care se împiedică trecătorul. Sentimentul acestei disperări nici nu poate fi exprimat şi nici nu îl veţi putea înţelege dacă nu îl veți trăi.

Mereu credem că două suflete care au ştiut ce-i nevoia, au cunoscut multe necazuri şi mai puţine bucurii ar putea crea un cuplu armonios, aşa cum 1+1 fac 2. Însă viaţa, nu rareori, răstoarnă această ordine ...

Şi atunci vine şi o altă clipă, când într-o noapte înstelată nu vei putea adormi, te vei întoarce cu gândul în trecut, îţi vei reaminti ceea ce a fost, vei regreta că nu ai putut păstra acea

prietenie fericită şi vei simţi gustul amar al lacrimilor de descumpănire. Şi totuşi, s-ar putea întâmpla ca într-o altă zi să reiei legătura cu prietenul, dându-ţi seama că nu pu-teţi trăi unul fără altul, că sunteţi ca doi gemeni legaţi de sus, din cer. Căci nu în zadar se spune: “ În viaţă se mai întâmplă că firul unei prietenii, întrerupându-se, dacă îl legi din nou, poate deveni mai trainic”. Fireşte, puternic rămâne acela care poate să ierte ...

Alexandra PODLESNOVA,anul I,

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine,Specialitatea “Limba engleză – Limba franceză,

grupa rusă, nr. 166

O ŞTIINŢĂ A TOATE ... ŞTIUTOARE(Reflecții sumare privind rolul cunoașterii psihologiei în sfera umană)

ajutor. Acum conștientizez că mă aflu pe o cale corectă, do-rind să fiu un specialist pregătit. Bineînțeles, îmi dau seama că psihologul adevărat trebuie să fie dezvoltat multilateral, pentru a fi de real folos omului, societăţii în ansamblu.

Nu-mi doresc să mă fac birocrat, un simplu profitor de meserie. Doar puterea și banii ucid în noi omenia. Fără cum-secădenie, însă, suntem ca un copac ce nu dă roadă, un pustiu unde nu cresc plante, o fântână a cărei apă nu este potabilă. Sunt încredințat că voi încerca să cultiv în mine cele mai bune calități pentru a face ca pomul să dea rod, pustiul să-l bucure pe om cu flori, iar apa din fântână să fie nesecată, curată şi întremătoare.

Timpurile stresante pe care le trăim impun un lucru foarte important şi necesar: în toate școlile din Moldova trebuie să se predea în mod obligatoriu psihologia. E regretabil că până în prezent majoritatea instituțiilor de învățământ preuniver-sitar nu au profesor de psihologie. În asemenea situaţii toți profesorii trebuie să se familiarizeze cu aspectele esențiale ale psihologiei, pentru ca la momentul oportun să-i acorde copilului ajutorul psihologic necesar. Să nu uităm că sănăta-tea trupească depinde de cea sufletească.

Oricât ar părea de paradoxal, dar anume cu proble-mele de sănătate psiho-socială se confruntă astăzi seme-nii noştri: zgomotul mașinilor, poluarea mediului, cri-zele economice, problemele personale — toate acestea ne influențează negativ. Noi devenim stresaţi, răutăcioși, indiferenți, invidioși, adică bolnavi trupește și sufletește. Anume în situațiile acestea trebuie să ne susțină un psi-holog calificat, care ne-ar restabili echilibrul, ajutându-ne să trecem mai uşor peste problemele cotidiene ce ne apasă.

De aceea, dacă vă aflaţi în situații critice, nu vă temeți să vă adresați unui psiholog. După părerea mea, fiecare dintre noi poate deveni psiholog. Nu cunosc cazuri ca psihologul să-i încurce cuiva sau să-i facă mai rău per-soanei suferinde. Dimpotrivă, el îl ajută pe om să devină cât mai vrednic, cât mai erudit, cât mai inteligent, cât mai bun, înțelegător și iubitor de oameni.

Vadim VETRENIUC, an I, gr. Rusă nr.17, Facultatea de

Psiholigie și Științe ale Educației

Autorii acestor trei reflecţii, Valeria Alexandrova, Alexandra Podlesnova şi Vadim Vetreniuc, studiază particularităţile limbii române pe care le pre-dă cu iscusinţă şi vocaţie pedagogică dna profesoară Eugenia DODON, doctor, conferenţiar universitar. Deşi limba lor maternă este rusa, şi Valeria, şi Alexandra, şi Vadim s-au pătruns de respectul şi interesul pentru limba română, de altfel ca şi colegii lor din grupele academice pe care le frecventează. Redacţia nu a intervenit în scrisul lor. Iată un model de armonie socială, model care funcţionează normal în mediul nostru studenţesc universitar.

UNIVERSITATEA6 27 ianuarie 2012, nr.6 (129)

LOGOSPagina de gândire şi sPiritualitate a asociaţiei

studenţilor creştini ortodocşiIcoana

Sfântului Apostolşi EvanghelistIoan Teologul

Responsabil de pagină Protoiereu Octavian MOŞIN

Lumina din Lumină

Campania „Adu zâmbetul pe faţa unui co-pilaş”, demarată de către Asociaţia Stu-

denţilor Creştini Ortodocşi continuă.La 27 decembrie a.c., membrii A.S.C.O., îm-

preună cu câţiva copii de la Biserica “Întâmpina-rea Domnului”, au vizitat Centrul de plasament de tip familial “Casa Gavroche” din raza munici-piului Chişinău. Actualmente Centrul sus-numit este gazdă pentru 17 copii rămaşi, din diferite motive, fără ocrotire părintească.

Băieţi şi fete îmbrăcaţi în costume teatrale au întâlnit oaspeţii cu bucurie deosebită. Ulterior, copiii au prezentat programul de iarnă: colinde, poezii, ghicitori şi scenete. Iar dansul modern pregătit de către copii a fost cerut la Bis de către oaspeţi. După spectacol, managerul Centrului, dna Nina Dodon, s-a adresat către cei prezenţi cu cuvinte de mulţumire pentru vizită şi binefacere în preajma sărbătorilor.

Totodată, copiii au primit colete cu dulciuri, fructe, adunate în cadrul campaniei „Adu zâmbetul pe faţa unui copilaş”, şi suma de 5 mii de lei, oferită conducerii acestui Centru.

Din partea copiilor oaspeţii au primit cele mai frumoase lucrări confecţionate cu multă dragoste la lecţiile de artă plastică.

Sursa: http://tineretulortodox.md/

40 DE LUCRURI PE CARE AR TREBUI SĂ LE ŞTIŢI DESPRE FUMAT1. Fumatul ucide jumătate din fumătorii din întreaga

lume.2. Fumătorii sunt predispuşi la dureri de spate.3. Fumatul accelerează îmbătrânirea.4. Anual, mor aproximativ 6 persoane în fiecare minut

din cauza fumatului.5. Fumătorii se confruntă cu probleme ale pielii. Majo-

ritatea fumătorilor au pilea mai uscată şi mai palidă, cu mai multe riduri care apar din cauza că se reduce rezerva de sân-ge care determină pierderea elasticităţii.

6. Fumatul reduce resursele de vitamina C ale organis-mului cu până la 30%.

7. Fumatul distruge intestinele.8. Nicotina creşte nivelul colesterolului.9. Fumatul afectează dinţii si gingiile şi poate cauza can-

cer de gură.10. Fumatul dublează şansele de demenţă.11. Fumatul favorizează instalarea cataractei.12. În tutun se regăsesc 6000 de substanţe chimice printre

care cianura, butanul, amoniacul şi monoxidul de carbon.13. Fumatul creşte de până la 6 ori riscul de infarct.14. Fumatul în timpul sarcinii omoară anual 5000 de fe-

tuşi, creşte riscul deteriorării intelectuale, creşte riscul naş-

O însemnătate adâncă şi plină de învăţăminte are pentru noi, creştinii, botezul lui Hristos prin scufundarea în apă a sfântului Său trup.

Sfantul Vasile cel Mare ne învaţă: “Înainte de a se pune început nou vie-ţii, trebuie să se pună capat celei vechi.”.

În chip văzut, dar tăinuit, Hristos i-a destăinuit fariseului Nicodim: “De nu se va naşte cineva din nou, nu va putea să vadă Împărăţia lui Dumnezeu” (Ioan 3:3). Dar numai acela se poate naşte din nou în această viaţă, care a murit pentru omul cel vechi; sau, cu alte cuvinte, cel în care omul cel vechi, păcatos, a murit.

Numai înţelepciunea nemărginită a lui Dumnezeu era în stare să dezlege oamenii în chip atât de povăţuitor, şi cu folos, prin botezarea în Iordan. Nu-mai această înţelepciune nemărginită, care vede trecutul şi viitorul întocmai ca şi prezentul, a fost în stare să lege începutul istoriei omeneşti de sfârşitul acesteia şi să pună la un loc potopul care a înecat omenirea cea păcătoasă cu scufundarea lui Hristos în apă. Numai această înţelepciune de negrăit prin cuvant poate, cu o singură privelişte, un singur semn, să spuna mai mult decât toate limbile omenești de pe pămant. Pentru că întreaga cale a mân-tuirii noastre a fost arătată în lucrarea botezului lui Hristos în Iordan.

La botezul Domnului Iisus, când a ieşit din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu S-a văzut pogorându-Se ca un porumbel şi venind peste El şi glas din ceruri zicând: “Acesta este Fiul meu cel iubit întru Care am binevoit“. Duhul nu a pogorât asupra lui Hristos pe când Se afla în apă, ci atunci când El a iesit din apă. Prin aceasta, înţelepciunea lui Dumnezeu caută să ne arate că Duhul lui Dumnezeu nu pogoară peste omul cel vechi, care este viu păcatului şi mort pentru Dumnezeu, ci numai asupra omului născut din nou duhovniceşte, care a murit păcatului şi a înviat întru Dumnezeu.

Tot ceea ce s-a întâmplat la botezul lui Hristos se întâmplă la botezul fiecăruia dintre noi. (Scriind despre botez, Sfântul Vasile cel Mare spune: “Domnul care îndrumă vieţile noastre a

întemeiat pentru noi legămantul botezului, care are chipul morţii şi al vietii … apa este chipul morţii, al ducerii trupului la îngropăciune, şi Duhul însufleţeşte cu putere dătătoare de viaţă, care înnoieşte viaţa sufletelor noastre, ducând-o de la moartea păcatului la viaţa cea dintâi“).

Prin scufundarea în apă, noi murim cu Hristos, şi prin ieşirea din apă, noi suntem uniţi cu Hristos. În botezul Domnului stă începutul şi temeiul Sfintei Taine a Botezului creştin: apa îşi însuşeşte Harul Mântuitorului, dupa expresia Sfântului Proclu. “Hristos a sfinţit izvoarele şi a iluminat sufletele oamenilor”, notează acelaşi Sfânt Părinte. Căci Botezul nu este altceva decât o înnoire şi o iluminare a întregii fiinţe umane. Daca poporul lui Noe a nimicit neamul ome-nesc, apa botezului lui Hristos a chemat la viaţă pe toţi cei morţi în Adam.

Mereu şi mereu să reînnoim în noi această aşezare a noastră, acest ra-port de ascultare, de lepădare de noi înşine, zicând mereu: Doamne, iartă-mă, Doamne, ajută-mă, Doamne, curăţeşte-mă din nou, pentru că sunt fiinţă căză-toare. Şi tot căzând şi ridicându-mă, aşa cum un om urcă un munte şi tot cade şi se ridică, dar nu se lasă, aşa este şi această lucrare continuă de curăţare şi limpezire a firii noastre, pe care, dacă nu o trăim aşa, nu avem cum să ieşim din această încrâncenată moarte în care mereu ne zbatem, pentru că nu facem voia lui Dumnezeu. Este evident că ne vom hărăzi morţii. Dumnezeu a venit să ne ridice din moarte. Prin ce? Prin lepădarea de păcatele noastre, prin lepă-darea de ne ascultarea noastră, prin lucrarea dumnezeiască a veşniciei pe care

Duhul Sfânt o pecetluieşte în noi prin Taina Sfântului Botez.Calea aceasta a reînnoirii noastre una este: a căinţei, a conştientizării că am greşit, a înte-

legerii că fără a spune „Doamne, vie Împaratia Ta, facă-se voia Ta“ nu putem să începem să simţim în noi lucrarea Duhului Sfânt.

Sfânta Treime să vă păzească întru mulţi şi binecuvântaţi ani, dăruindu-vă un praznic lu-minos. Amin.

Protoiereu Octavian MOŞIN

terii unor copii subponderali, predispuşi la alergii şi leziuni cerebrale.

15. Fumatul în rândul femeilor favorizează instalarea tim-purie a menopauzei.

16. Toate sistemele organismului sunt afectate de fumat, incluziv sistemul cardiac şi cel vascular.

17. Fumatul slăbeşte sistemul imunitar.18. Fumatul creşte riscul de diabet.19. Fumatul scade nivelul de toleranţă la efort.20. Fumatul creşte riscul de pneumonie.21. 87% din decesele fumătorilor sunt cauzate de cancerul

pulmonar.22. Fumatul dublează infertilitatea la femei.23. Fumatul slăbeşte oasele prin demineralizarea lor.24. Fumatul produce, de asemenea, şi pagube financiare.25. Dependenţa de nicotină este mai mare decât cea de he-

roină sau alcool, substanţa ajungând la creier timp de câteva secunde.

26. Fumatul creşte riscul instalării stărilor de anxietate şi depresie.

27. Fumatul epuizează resursele de antioxidanţi din orga-nism.

28. Fumatul creşte tensiunea care reprezintă un factor de

risc pentru infarct şi atac cerebral.29. Începând cu 2-3 ani după ce s-a renunţat la fumat se

reduce riscul de infarct şi atac cerebral.30. Fumatul dăunează calităţii spermei şi crește cu până

la 50% disfuncţiile erectile la bărbaţii cu vârste peste 30 de ani.

31. Fumatul scade acuitatea auditivă.32. Fumatul cauzează o respiraţie urât mirositoare şi boli

gingivale, ceea ce poate duce la pierderea dinţilor.33. 15% dintre cancerele descoperite la copii sunt cauza-

te de fumatul în timpul sarcinii mamei.34. Fumatul cauzează boli coronariene.35. Rata de risc a mortalităţii revine la normal la 10-15

ani de la renunţarea la fumat.36. Fumatul poate cauza oboseală şi dureri de cap.37. Fumatul este cauza a 80% dintre cazurile de boli pul-

monare cronice obstructive.38. Fumatul diminuează mirosul şi gustul.39. Fumatul reduce rata estimată de viaţă cu 7-8 ani.40. Fumatul ucide anual 4 milioane de oameni din lumea

întreagă.Sursa: http://tineretulortodox.md/

CAMPANIA “ADU ZÂMBETUL PE FAŢA UNUI COPILAŞ” – LA CENTRUL DE PLASAMENT DE TIP

FAMILIAL “CASA GAVROCHE”

CUGETĂRI DESPRE OM ŞI DURERE

Omul nu este doar o fiinţă finită, cum vrea să afirme gândirea con-temporană, ci şi o fiinţă infinită; el este infinitul sub o formă finită,

sinteza finitului şi a infinitului. Insatisfacţia omului în faţa finitului, aspira-ţia sa către infinit sunt manifestări ale divinului în om, sunt mărturia omului

în ceea ce priveşte existenţa lui Dumnezeu şi nu doar a lumii.

(N. A. Berdiaev)***

În viziunea filocalică, omul constitu-ie, prin sufletul şi trupul său, inelul de legă-tură între lume şi Dumnezeu. Menirea lui a fost aceea de a se înălţa cu lumea spre Dum-nezeu, ca să participe la eternitatea Creato-rului, ca să nu moară.

(Pr. Dumitru Popescu)***

Omul: o corabie mică, dar acolo se află lei şi balauri, creaturi otrăvitoare, răutate, cărări bolnave şi prăpăstii fără fund. Dar sunt, de asemenea, şi Dumnezeu şi îngerii, viaţa şi Împărăţia, lumina şi Apostolii, cetă-

ţile cereşti şi comorile de har: acolo sunt toate.***

Chipul slavei Tale sunt, deşi port urmele păcatului.(Sfântul Grigorie de Nyssa)

***Omul din afară nu este decât o oglindă a celui din lăuntru.

(Sfântul Macarie)Sursa: http://tineretulortodox.md/

De la Suflet la Suflet

DESPRE BOTEZUL DOMNULUI ŞI DESPRE SFINŢIREA VIEŢII NOASTRE

UNIVERSITATEA 727 ianuarie 2012, nr.6 (129)Caleidoscop

Cotidianul vieții studențești

Aşadar, Clubul Lea-dership activează în cadrul instituţiei noastre înce-pând cu septembrie 2011 şi îşi ţine lunar şedinţele în ultima zi de miercuri, iniţiativa fondării acestuia aparţinându-i dnei Viori-ca Goraş-Postică, doctor în pedagogie, şef al Ca-

tedrei Ştiinţe ale Educaţiei. Clubul nostru promovează ideea că liderii nu se nasc, ci se formează în timp. Or, în cadrul de dezbateri, Leadership îşi asumă misiunea de a identifi-ca lideri autentici care activează în viaţa socială, astfel încât studenţii să poată învăţa din experienţa lor cum să atingă culmile au-todezvoltării personale. Aici putem descoperi modele autentice de leadership şi o nouă vi-ziune asupra rolului tinerilor în conducerea societăţii. Adica înţelegerea şi aplicarea con-ceptului şi acţiunilor de leadership de către noua generaţie de lideri, încurajarea unei atitudini responsabile asupra formării perso-nale în rândul studenţilor de la USM sunt di-recţiile principale pe care le urmăreşte clubul nostru.

Pe parcursul celor 4 luni de activitate, am avut ca invitaţi personalităţi notorii din domeniul dat, care ne-au deschis unele din secretele devenirii lor profesioniste. Prima invitată, care a dat tonul dezbaterilor la su-biect, a fost dna Rima Bezede, director exe-cutiv la C.E. ,,Pro Didactica”. Domnia sa ne-a făcut o incursiune în ceea ce semnifică de fapt Leadership-ul, ne-a dat recomandări preţioase cum putem să ne dezvoltăm poten-ţialul de lideri.

La a doua şedinţă a clubului am avut-o ca invitată pe dna Daniela Terzi-Barbăroşie, director executiv la ,,Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare”. Din toate cele povestite de către domnia sa am înţeles că un adevărat lider este cel care, indiferent de condiţiile so-ciale în care activează, are voinţa şi puterea

USM: CLUBUL LEADERSHIP (ARTA DE A CONDUCE)

/O VIZIUNE NOUĂ ASUPRA AUTODEZVOLTĂRII PERSONALE A STUDENŢILOR !/

să-şi realizeze obiectivele, să lupte cu nedrep-tăţile, aflându-şi rostul în a transforma în bine lumea din preajmă.

O altă personalitate prezentă la întâlnirile noastre a fost dna Vera Ţurcanu-Spătaru, director de proiecte la Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova. Invitata, la rându-i, ne-a descoperit câteva dintre metodele pe care le aplică un angajator în procesul de selectare a potenţialilor candidaţi în câmpul muncii, ne-a dat sfaturi cum să facem faţă cu succes unui interviu de angajare, cum să avem încredere în propriile noastre forţe.

Al patrulea invitat al clubului nostru a fost preotul Octavian Moşin. Dumnealui a contu-rat portretul unui lider din perspectiva biblică şi creştină, atrăgându-ne atenţia asupra faptului că, de cele mai multe ori, noi asociem calitatea de lider cu bogăţia, cu treapta lui socială, cu ca-riera acestuia. Sfinţia sa ne-a făcut să înţelegem că mai presus de bani există alte valori, mult mai preţioase, precizând că principala caracte-ristică a unui lider adevărat este să aibă prin-cipii sănătoase de viaţă şi să fie respectate ca nişte legi care să-i guverneze existenţa.

Ca rezultat acestor întâlniri foarte utile, noi am avut posibilitatea să învăţăm multe, adică să desprindem adevărul că principalele trăsături ale unui lider autentic (indiferent de domeniul lui de activitate) trebuie să fie viziunea clară asupra lucrurilor, integritatea lui morală şi socială, competenţa, responsabilitatea, credi-bilitatea, empatia şi entuziasmul.

Şi în concluzie: dacă doriţi şi voi, dragi stu-denţi, să fiţi membri ai Clubului de dezbateri Leadership, vă invităm şi vă aşteptăm să vă ală-turaţi activităţilor noastre pe care ni le vom pro-grama chiar din primele zile ale anului 2012. Şedinţele vor avea loc în fiecare lună, în ulti-ma zi de miercuri (începând cu luna februa-rie); Blocul central, etajul 5, aud. 516.

Mariana CARACAŞ,anul III, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe

ale Educaţiei, Specialitatea Psihopedagogie

…Te naşti persoană. De-vii om în jurul cercului în care te-ai echilibrat, în jurul cercului tău de gravitație. Nu ai consistență proprie până ce nu deprinzi arta de a trăi în această lume, până nu faci față imperativelor și de-

zideratelor timpurilor. Te confrunți cu piedici, ocolișuri, gropi, șanțuri, intoleranță, prostie, ridicol. Confunzi busola cu ceasul chiar dacă cunoşti în aparență, utilitatea fiecărui obiect. Te hrănești mereu cu ceva care-ți oferă iluzia unui fundament al ființei tale. Parcă cunoști pe dinafară cu ce „se mănâncă” viața. Dar ce-i asta „viață”, de fapt ? La un moment dat constați cu stupoare că ai un eu „găurit”, blo-cat cu idei.

Idealist din fire, te străduiești să-ți îndeplinești capriciile, năzuințele, însă re-alizezi că sunt doar niște sclipiri, niște „idei strălucite” de moment. Viziunea liniară îți lipsește. Nu știi de unde vii și spre unde mergi. Vulnerabil, trupul îți este un incontestabil căl-câi al lui Ahile.

Năvălesc greutățile - dai bir cu fugiții. Te ascunzi, te pitești într-un ungher care-ți va adă-posti pentru moment gândurile și speranțele.

Şi totuşi, ești omul secolului XXI, care de fapt ești omul-sumă al unui spaţiu atât de comun, un om care-ți regăsești trăsăturile în fiecare dintre semenii tăi. Te-am radio-grafiat pentru a încerca să ajung la o deducție logică, să găsesc o cauză care face din tine un nehotărât, un incapabil de a răspunde ferm în fața sarcinilor de rutină. E dificil să găsesc vinovații. Tu, desigur, ai o parte de vină pen-tru că nu ai avut suficientă inițiativă și dorință de a crește moral și intelectual, furând din experiență, furând creieri din cărțile care te învață să supraviețuiești în lume. Nu ai avut inițiative să crești personal, învățând din ero-rile altora, formându-ți un sistem de valori la care să te raportezi.

Puncte de vedere

BUSOLA SAU CEASUL? CARE NE ESTE DIRECŢIA?

Făcând abstracție de toate aceste ima-gini ambigue, neclare poate, îți spun că mesajul adresat nu este compus din niște idei suprarealiste sau din imagini SF, ci din realitatea în care-ți legeni mersul. În socie-tatea noastră abundă în teoretizări excesive. Practicul nu este valorificat din plin. Aici intervine și o altă problemă: ineficiența sau golul sistemului de educație care nu se axează întru totul pe dezvoltarea unei personalități capabile să se dezvolte indi-vidual, care nu-ți creează cadrul necesar, premisele de a prelua cât mai multe tehnici și metode ce ți-ar fi de un real folos și pe viitor. Ai observat, probabil, sau, din pro-pria ignoranță, nu ai vrut să observi că ești încărcat doar cu informație, utilă doar pe moment. Însă mâine vine o nouă zi. Cum să te reechilibrezi, cum să statornicești? Nu știi… Totodată, pot evidenția, dacă-mi permiți, scăpările sistemului de învățământ autohton. Toți trecem prin școală, cu mici excepții, bineînțeles. Însă chiar dacă ai ti-tluri și diplome de merit, nu ai curajul să pășești cu fermitate spre ceva nou, să în-cerci să te depășești. Stai locului și aștepți: mergi la serviciu, crești copiii, pregătești masa, mănânci, dormi, înveți, dar le faci pe toate cu greutate și cu temerea de a nu-ți ieși cumva din propriul tău univers, cu frica de a nu ţi se întâmpla ceva. Nu ai avut lân-gă tine un ghid al vieții care să te învețe să deprinzi abilități practice, ci ți-a oferit, deodată, tot ce aveai nevoie numai pe mo-ment.

Te las să meditezi, nu te mai plictisesc, nu te mai obosesc cu ideile mele. Dar încear-că măcar să te apropii de generația care-ți pășește pe urmă, acordă-i sprijinul necesar. Învaț-o să nu rătăcească aiurea prin lume, ci să aibă un sistem de referință de care să se conducă în orice împrejurări.

Lucia CUJBĂ, anul II, Facultatea de Litere

Nu-i înveţi pe alţii ce vrei, nu-i înveţi pe alţii ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti. Cu acest îndemn mobilizator ne-am prezentat la prac-

tica activă( de stat) la Liceul Teoretic Român – Francez „Gheorghe Asachi” din oraşul Chişinău, în ultima decadă a lui 2011.

Studenţii Facultăţii de Litere (Specialitatea română-franceză) au avut aici ore atât la obiectul de literatură română, cât şi la limba franceză, iar lecţiile pe care le-au realizat au fost proiectate şi ţinute conform planificării semestriale şi nivelului ştiinţific şi metodic adecvat clasei respective, în co-respundere cu criteriul aptitudinal, atitudinal şi de vârstă.

Numele de rezonanţă al liceului, elevii sârguincioşi, cadrele didactice profesioniste, pre-cum: Olesea Urîtu, Natalia Grîu, Alexandra Beldiga, Liuba Ciubotaru, Inga Julea ne-au motivat în vederea parcurgerii demersului nostru stagiar ireproşabil. Fiind ghidaţi de prof.univ, doamna Victoria Fonari şi de prof. univ, doamna Serafima Lupan, care ne-au

PRACTICA DE STAT – PROVOCARE ŞI EXPERIENŢĂsusţinut şi ne-au îndrumat, oferindu-ne sfaturi şi suportul necesar, am reuşit să răspundem exigenţelor de predare puse în faţa noastră. În aşa mod, colegii au demonstrat coerenţă şi expresivitate în vorbire, spirit creativ şi flexibilitate, competenţe lecturale şi posedarea mate-rialului metodic-ştiinţific, remarcându-se prin atitudine plină de calmitate şi afecţiune, prin spirit organizatoric şi disciplină. De aceea, în numele lor, doresc să le mulţumesc tuturor profesorilor de la facultate, care au contribuit esenţial la reuşita noastră, atitudinea domniilor lor fiind adevărate izvoare de inspiraţie, ce ne-au ajutat să urcăm treaptă cu treaptă ierarhia valorilor umane.

Această practică ne-a servit drept model şi confirmare privind condiţia nobilă a profeso-rului, ne-a ajutat să ne perfecţionăm maniera de predare orientată spre dinamism, siguranţă, eficienţă, să ne cultivăm dexteritatea şi abilităţile profesionale de perspectivă.

Olguța IONEL, anul III, Facultatea de Litere

Viața… Ea începe de la prima bătaie a inimii, de la primul licăr din ochi,

de la prima respiraţie a plămânilor. Aşa se naşte omul. Aşa apare societatea umană. Deci, să vorbim despre societate.

Dar ce este societatea – o simplă aglo-meraţie de oameni care se aseamănă sau se deosebesc între ei? Nu, desigur că nu! Fi-indcă nici nu poate exista o societate omo-

genă, de aceea nici omul nu poate fi perfect. Şi totuşi omul, suprema creaţie a naturii, este obligat să facă tot ce–i stă în puteri ca societatea să devină mai bună. Cred că lucrul acesta se poate întâmpla doar dacă noi vom recunoaşte propriile slăbiciuni, propriile erori şi chiar păcate.

În primul rând, să ne punem întrebarea: de ce lucrurile

NE PRIVEŞTE PE FIECARE ÎN PARTE

care sunt evidente, reale, prezente, simțite, sesizabile trebuie ca şi cum camuflate? De ce lumea este deprinsă să se ascundă adesea după deget? De ce mulţi dintre noi nu facem nimic pen-tru a oferi o altă cale de dezvoltare a lucrurilor? De ce oamenii nu-și adresează întrebări atunci când văd că în jurul lor multe cer răspuns la ele? De ce puterea nu rareori îi transformă pe oameni în marionetele cuiva? De ce mulţi dintre ei sunt lipsiți de propria poziție, de propriile păreri şi viziuni? De ce să fie mereu mânaţi de atâtea vicii, slăbiciuni, în loc să rămână, pur şi simplu, oameni - cu sufletul deschis, cu mintea luminată, cu inima curată şi împăcată?

Marele dramaturg Eugen Ionescu constata cu tristeţe că nu o societate în sine îi pare ridicolă, ci omenirea... Adevărat! Doar lumea pe care o facem, o edificăm împreună este compu-să din oameni, nu-i aşa? Iar această lume nu-i decât o şcoală

a căutărilor şi ea nu-ţi poate dărui ceea ce nu primeşte de la tine ...

Orice am spune, omul totuşi este unic pe acest pământ... Fiecare cu personalitatea sa, cu universul său, cu propriul său destin. De ce ar trebui atunci să ne schimbăm în funcție de ceva sau de cineva? De ce să ne complicăm viața când ea și aşa e destul complicată? De ce căutăm ceea ce ne lipseşte şi renunţăm uşor la ceea ce avem ? De ce îi judecăm pe alţii, dar nu ne recunoaştem propriile erori? De ce facem atâtea greşeli, dar nu ne ajunge curajul să ni le recunoaştem? Poate este cazul să medităm asupra acestor lucruri și să începem a le schimba?

Olga CIUGUREANU,masteranandă, Facultatea de

Sociologie și Asistenţă Socială

Autoarea rândurilor ce urmează s-a remarcat pe paginile ziarului „Universitatea” chiar din primul an de studii la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială cu articole de o pronunţată rezonanţă emotiv-meditativă. Fiind deja masterandă, dra Olga Ciugureanu a rămas fidelă principiilor sale de a vedea şi a percepe obiectiv fenomenele ce fac parte din cotidianul nostru.

Subiectul pe care-l dezbate în meditaţiile sale înzestrata noastră autoare Lucia Cujbă merită a fi luat în seamă. Aceste reflecţii, în bună parte, vă privesc şi pe dum-neavoastră, dragi studenţi, cărora vă aparţine viitorul şi pe care urmează să-l faceţi aşa cum vi-l doriţi să fie. Aşteptăm opiniile voastre.

Redacţia ziarului „Universitatea”

Vibraţii sufleteşti

A vorbi despre Leadership (arta de a conduce) înseamnă a vorbi nu numai despre o pro-vocare, dar şi despre o sarcină dificilă care ţine de raportul dintre manager şi lider, de poziţia şi obiectivitatea celui implicat în arta de a conduce. Totuşi, întrebarea este: liderii se nasc sau se dezvoltă? Răspunsul mai multor cercetători este: Leaderschip-ul se poate învăţa !

Spirit şi iniţiativă

Redactor-ºef: Mihai MORÃRAªDesign ºi machetare computerizatã: Maria BONDARI

Corector: Viorica MOleAOperatoare: Tatiana FÃuReANuFotoreporteri: Marina CeBOTARI ºi Karim GRAID

editor: uSM. Tiraj 1000 ex.Comanda: 20

Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar

În luna martie, o mare parte din ţările lumii, inclusiv Republica

Moldova, mută acele ceasornicelor cu o oră înainte, trecând la aşa-numita „oră de vară”. Peste aproximativ şase luni, în luna octombrie, acele ceasornicului sunt iar mutate, de această dată cu o oră îna-poi, anulându-se astfel ora de vară. De ce se procedează în felul acesta şi este oare justificată trecerea la ora de vară ?

Lumina solară este cel mai important semnal al mediului care face creierul să se trezească dimineaţa. Iată de ce este greu să te ridici dimineaţa din pat când e întuneric. Se ştie că intervalul de timp în care Soarele e văzut deasupra orizon-tului variază pe parcursul anului. Această fluctuaţie anuală are loc pentru că axa, în jurul căreia se roteşte Pământul, nu este perpendiculară pe planul orbitei sale, ci e înclinată cu aproximativ 23,5 grade faţă de perpendiculară. Aceasta în-seamnă că în răstimpul cât Pământul îşi urmează drumul său anual în jurul Soarelui, o emisferă a Terrei poate fi înclinată spre Soare, primind mai multă lumină şi căldură şi deci aco-lo va fi vară. În acelaşi timp, în cealaltă emisferă, înclinată în direcţie opusă Soarelui, va fi iarnă.

Odată cu sosirea iernii, zilele devin mai scurte şi de aceea se formează un decalaj între ceasul nostru biologic interior şi lumina naturală a zilei. Acest efect devine mai pronunţat pe măsură ce ne deplasăm de la ecuator spre nord (în emisfera de nord a Pământului), deoarece zilele devin şi mai scurte, iar nopţile mai lungi, astfel încât la polul Nord noapte înseamnă şase luni de întuneric. Pentru a beneficia la maximum de perioada cu lumină solară a zilei şi a face în felul acesta economie, mai ales în orele de seară, de energia electrică folosită pentru iluminat, s-a convenit să se introdu-că aşa-numita oră „de vară”, care diferă cu o oră de timpul astronomic local.

În mod obişnuit, iarna ora coincide cu ora astronomică a aşa-numitului „fus” orar în care se află teritoriul respec-tiv. Sistemul de fusuri orare a fost propus în anul 1884 din considerente de comoditate a măsurării timpului. Adevărul este că timpul solar mediu pe care îl folosim diferă de la me-ridian la meridian, pentru că Soarele, în mişcarea sa diurnă aparentă, atinge înălţimea maximă la amiază pe meridianele globului în momente diferite. Deci, strict vorbind, orice lo-calitate ar avea ora sa locală cu Soarele la amiază în mo-mente diferite, ceea ce, evident, ar crea dificultăţi serioase în activitatea societăţii.

Ideea fusurilor orare constă în măsurarea timpului numai pe 24 de meridiane geografice de bază ale globului, distan-ţate la 15o unul de altul, şi folosirea timpului local de pe me-ridianul de bază pe întreg teritoriul suprafeţei terestre de o parte şi de alta a meridianului, numit fus orar. Fusurile orare au lăţimea de 15o (sau 1 oră) şi sunt numerotate de la 0 la 23. Drept meridian de bază al fusului orar cu numărul 0 este luat meridianul Greenwich (Londra). Ora locală pe meridianul Greenwich este cunoscută ca timpul universal (UT).

Omul și Universal

Începând cu anul 2002, în Europa, trecerea la ora de vară se face la ora 01.00 timp universal (Greenwich) (ora 03.00 la Chişinău). De menţionat că timpul universal nu este supus mo-dificărilor sezoniere. În ultima duminică din martie acele cea-sornicului se mută cu o oră înainte, astfel încât, de exemplu, la Chişinău ora 3.00 devine ora 4.00. Ora de vară se anulează în ultima duminică a lunii octombrie, prin mutarea acelor ceasor-nicului cu o oră înapoi, de la ora 4.00 la ora 3.00, trecându-se astfel la ora „de iarnă” (termen neoficial).

Cel care primul a sugerat ideea orei de vară, în 1784, a fost Benjamin Franklin, însă sistemul modern de deplasare a orei a fost propus abia în 1895 de către G. V. Hudson, un entomolog din Noua Zeelandă. Pentru prima dată acele de ceasornic au fost mutate în 1908, la Big Ben, cel mai mare ceas cu clopot

din lume, instalat în turnul de nord al Palatului Westminster din Londra, Marea Britanie. În prezent ora de vară este folosită în circa 80 de ţări.

Oraşul Chişinău, având longitudinea geografică estică de 28o 50′ (sau 1 oră 55 min), se află în fusul orar cu

numărul 2, care se extinde de la 22,5o până la 37,5o longitudine estică. Deci, ora astronomică a Chişinăului este în avans cu 2 ore faţă de timpul universal. În acelaşi fus orar este şi oraşul Bucureşti, care are longitudinea de 26o06’. Oraşul Moscova are longitudinea estică de 37o37’ şi e situat practic în acelaşi fus orar cu Chişinăul. Cu toate acestea, ora Moscovei diferă de ora Chişinăului. Cum se explică acest fapt ? În anul 1930, prin Decretul Sovietului Comisarilor Poporului, în URSS a fost in-trodus aşa-numitul „timp decretat”, folosit pe întreaga perioadă a anului - acele ceasornicelor au fost mutate cu 1 oră înainte faţă de timpul fusului orar cu numărul 2. La 1 aprilie 1981, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al URSS, pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice, inclusiv în RSS Moldovenească, s-a introdus ora de vară, însă nu faţă de timpul fusului orar, ci faţă de timpul decretat care deja era deplasat cu 1 oră înainte. Ca urmare, ora de vară era în avans cu 2 ore, nu cu 1 oră cum se întâmplă în mod obişnuit, faţă de ora astronomică a fusului orar.

În 1991, Republica Moldova, a anulat timpul decretat, re-stabilind asfel ora astronomică a fusului orar cu numărul 2 în care se află. În consecinţă, deşi situate în acelaşi fus orar, Chi-şinău şi Moscova, până în 27 martie 2011, aveau un decalaj de o oră pe tot parcursul anului. După ce, în 2011, Federaţia Rusă (şi Belarusi) a decis păstrarea pe viitor a orei de vară pentru întreg anul, decalajul între ora Chişinăului şi ora Moscovei a

atins 2 ore. Aceasta pentru că acum ora Moscovei este ora fusului orar cu numărul 4.

În prezent, timpul de vară este folosit în toate ţările Eu-ropei (cu excepţia Islandei, Rusiei şi Belarusiei), precum şi în Maroc, Turcia, Iran, Armenia, Azerbaidjan, ţările Orien-tului Apropiat, parţial în SUA, Canada, Mexic. Au renunţat la ora de vară Japonia, China, India, Singapore, Uzbekistan, Tajikistan, Turkmenistan, Kazahstan, Kirghizia, Georgia. De asemenea, trecerea la ora de vară nu se aplică în sis-temele navigaţionale ale aparatelor cosmice. Staţia Spaţi-ală Internaţională, de exemplu, utilizează timpul universal (Greenwich).

În ţările tropicale şi ecuatoriale folosirea timpului de vară nu este raţională din punct de vedere economic, deoarece la acele latitudini, diferenţa între durata zilei vara şi iarna este nesemnificativă. Se consideră că zona eficientă de mutare a acelor casornicului este cuprinsă între latitudinile de 30o şi 55o (Chişinăul e situat la 47o latitudine nordică).

În multe ţări, inclusiv din UE, se poartă discuţii aprinse privind păstrarea sau anularea orei de vară. Adepţi ai orei de vară sunt energeticienii şi reţelele comerciale. Pentru anula-rea orei de vară optează lucrătorii din ocrotirea sănătăţii şi din transporturi.

Trecerea la ora de vară este echivalentă cu transferul spre Est în fusul orar învecinat, reacţia organismului

uman fiind comparabilă, în acest caz, cu reacţia resimţită la deplasarea rapidă spre Est (de exemplu, cu avionul), care este mai greu de suportat decât deplasarea spre Vest. Po-trivit unor studii de medicină, această trecere influenţează ritmul circadian (ciclu de aproximativ 24 de ore al proce-selor biochimice şi fiziologice) al oamenilor, care locuiesc în teritoriile respective. Trecerea la ora de vară provoacă un stres temporar, după care urmează resincronizarea ceasului biologic al omului, readaptarea durând până la câteva săptă-mâni. Acest proces poate fi însoţit de senzaţia de oboseală, de scăderea capacităţii de muncă, de dispoziţie proastă, de o stare excesiv de emotivă, irascibilitate, dereglarea somnu-lui. Asemenea schimbări pot fi semnalate îndeosebi la copii şi bătrâni, dar şi la oamenii care au probleme de sănătate. Trecerea la ora de vară ca atare nu poate fi cauza unor noi maladii, însă stresul provocat de această schimbare bruscă a orei poate duce la acutizarea maladiilor deja existente.

Cercetări efectuate în SUA, Marea Britanie, Spania ates-tă o creştere a numărului de accidente în transportul feroviar tocmai în perioada când se trece la ora de vară. Alte studii arată că reducerea consumului de energie electrică în urma folosirii orei de vară nu depăşeşte 1-3%, dar şi acest efect economic este anihilat prin consumul excesiv de energie toamna când se revine la ora standard a fusului orar. Toate acestea ne fac să ne punem întrebarea - pe cât de justificată este mutarea acelor de ceasornic cu o oră înainte la sfârşitul lunii martie ? Nu ar fi mai judicios să rămânem la timpul solar standard al fusului nostru orar ?

Ştefan D. TIRON,lector universitar superior

Profesorul universitar Pavel Vizir, în cei 40 de ani dedicaţi Universităţii de Stat din Moldova, a fost şi rămâne un dascăl consacrat.

Îşi incepe activitatea de muncă la şcoala medie din satul Vorniceni, raionul Străşeni în calitate de învăţător de fizică şi matematică, apoi de şef de studii. Din 1972 activează la Universitatea de Stat din Moldova. Aici s-au evidenţiat şi s-au realizat pe deplin aptitudinile intelectuale şi manageriale deosebite ale Domniei sale. Activitatea didactico-ştiinţifică şi managerială a lui Pavel Vizir este vastă, complexă şi foarte prodigioasă, în centrul acesteia aflându-se Filosofia. Timp de 10 ani s-a aflat în fruntea Catedrei de Filosofie, iar în 1994 a fondat Facultatea de Filosofie şi Psihologie, fiind decan al acesteia între anii 1994-2001.

În 1972 susţine teza de doctor în filosofie cu tema: „Determinarea şi inde-terminarea – categorii ale dialecticii”, iar în 1990 – teza de doctor habilitat în filosofie, cu tema „Nivelul cunoştinţelor general-ştiinţifice”.

Activitatea ştiinţifică, în ultima perioadă, a fost consacrată cercetării în continuare a feno-menelor integrative în ştiinţa contemporană, influenţei acestora la formarea tabloului general-ştiinţific al lumii, la lărgirea „câmpului” de colaborare a ştiinţei şi filosofiei, la rezolvarea di-

Omagiu

Profesorul Pavel Vizir – la 75 de ani

Indiscutabil că aceste trei calificative li se po-trivesc cât se poate de nimerit acestor tineri, cu

adevărat admirabili, care au avut inspiraţia de a lan-sa, în cadrul Asociaţiei Obşteşti „Tinerii din Moldo-va pentru Dezvoltare”, o revistă a studenţimii noastre, dând sens, formă şi conţinut celor mai actuale, mai inspirate şi, de ce nu, chiar unor năstruşnice idei, aces-tea nuanţând şi exprimând temperamentul lor, setea de afirmare, nonconformismul, dreptul la opinie, bucuria primelor reuşite, optimismul debordant, dar şi multitu-dinea de probleme şi preocupări cotidiene, fără de care

viaţa nu ar fi interesantă.Toate acestea, şi multe altele, se anunţă a-şi afla locul în

paginile Revistei NEXT β , care iat-o se află la cea de a doua apariţie. Ni s-a părut bine gândit şi închegat şi acest număr de revistă atât din punct de vedere grafic, cât şi din cel al conţi-nutului de materiale. Căutaţi-o şi citiţi-o ! Vă veţi recunoaşte în ea şi-i veţi recunoaşte şi pe colegii voştri. Fiindcă sunteţi tineri şi sunteţi cei care întruchipează şi creează în fiecare zi viitorul. Puterea stă în voi. Puterea sunteţi voi ! Avante !

Redacţia ziarului „Universitatea”

AMBIŢIE, CURAJ, INSISTENŢĂ! CONDOLEANŢESenatul USM şi Catedra Cul-

tură Fizică şi Sport „V.Plângău” sunt alături de dl Boris BOGUŞ, antrenor emerit al R.Moldova, conferenţiar universitar, lucrător emerit al culturii fizice şi spor-tului, în aceste zile de suferinţă, pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui Dumitru, un bun şi res-pectat gospodar din satul Sadova, Călăraşi.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l aibă în Dreapta Sa.

verselor probleme de natură conceptualistă şi metodologică. La acest popas aniversar este necesar să accentuăm că Pavel Vizir a îndeplinit cu responsabilitate şi funcţia de preşedinte al Comisiei de experţi a CNAA (1994-2006). A fost şi preşedinte al Consi-liului ştiinţific specializat la specialitatea „Filosofia şi metodologia ştiinţei”. A partici-pat la Congresul al XVI-lea Mondial al Filosofiei de la Dusseldorf (Germania).

Omagiatul nostru a luat parte activă şi la organizarea multor conferinţe şi simpozi-oane naţionale şi internaţionale (Rusia, România, Ucraina, Franţa, Italia, Germania).

Experienţa profesională, inteligenţa distinctă, calităţile umane – toate acestea îl reprezintă pe profesorul Pavel Vizir drept o personalitate destoinică a mediului universitar din Republica Moldova. Colectivul Facultăţii de Istorie şi Filosofie şi al Catedrei de Filosofie şi Antropologie îi doresc profesorului Pavel Vizir multă sănă-

tate, fericire, bucurii şi noi realizări. Eudochia SAHARNEANU,

şef Catedra Filosofie şi Antropologie, doctor habilitat, Dumitru CĂLDARE,

preşedintele Comitetului Sindical al anagajaţilor USM, doctor habilitat

ESTE OARE NECESARĂ ORA DE VARĂ?

O DISTINSĂ PERSONALITATE ÎN DOMENIUL FILOSOFIEI