uniatismul

7/30/2019 Uniatismul

http://slidepdf.com/reader/full/uniatismul 1/14

Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Stăniloae” – Iaşi

UniatismulLucrare de seminar

Indrumător:

Pr. Dr. M. Cojocaru

Susţinător:

Panainte Gabriel-Georgian

Iaşi – Aprilie 2013



Introducere

La un mileniu depărtare de la instituirea Bisericii în chip văzut, diferitele cauze

politice, economice i sociale, dar în special dogmatice, vor sta la baza Marii Schisme dinș

anul 1054, moment în care Biserica de Apus renun ă la comuniunea cu Biserica Răsăritului,ț

rupându-se astfel de trupul tainic al Lui Hristos. Inova iile dogmatice i liturgice aleț ș

apusenilor au fost multe, dar cele mai ,,importante” sunt cele patru puncte florentine 1 adică

primatul papal, filioque, purgatoriul i azima, la care s-ar mai putea adăuga celibatul iș ș

imaculata concep ie.ț

După ruptura apusului de răsărit, au existat i momente când s-a dorit o conciliere i oș ș

unire între cele două Biserici. Papa Inocen iu al III-lea a dorit să- i impună suprema ia asupraț ș ț

lumii cre tine i nu numai, organizând o cruciadă, a patra la număr dintre cele opt, între aniiș ș

1203-12042. Prin aceasta a cucerit Constantinopolul i a încercat să inteprindă o unire, una,ș

din fericire, sortită e ecului.ș 3

O altă încercare a fost în 6 iulie 1439 unde în catedrala Sânta Maria del Fiore din

Floren a 115 episcopi catolici i 33 de episcopi ortodoc iț ș ș 4 au semnat un act5 de unire în

prezen a împăratului bizantin Ioan al VIII - lea Paleologul i a papei Eugeniu al IV - lea.ț ș

Actul de unire a fost proclamat în catedrala Sfânta Sofia din capitala imperiului,

Constantinopol, la 12 decembrie 1452. Laici, clerici sau simpli teologi ai Bisericii, au

protestat împotriva acestei renegări a dreptei credin ei în chipul acelei uniri în elătoare,ț ș

numind sinodul ce a avut la Floren a cu apelativul ,,tâlhăresc”. Totu i, în anul 1453ț ș

Constantipolul va cădea în mâinile turcilor iar actul unirii î i va pierde din importan ă, fiindș ț

indirect anulat.

În anul 1517, Biserica apuseană se va confrunta cu reforma protestantă, deplin

motivată, datorită abuzurilor i nedreptă ilor pe care aceasta le săvâr ea, dar i învă ăturilor ș ț ș ș ț

1 La Sinodul de la Ferarra – Florenţa (1437 – 1439), apusenii au impus ortodocşilor acceptarea a patru dogme, pentru ca mai apoi unirea să se poată înfăptui.2 Cruciada a patra a fost una din importantele cauze pentru care Imperiul Bizantin a căzut pradă ImperiuluiOtoman la 29 mai 1453, prin pierderea capitalei, Constantinopol.3 ,,Văzând faptele cruciaţilor, chiar papa spunea: <<Căci cum să se se întoarcă Biserica Greacă (Ortodoxă),oricât ar fi de intristată de supărări şi persecuţii, la unitatea Scaunului apostolic, când se văd la latini numaiexemple de pierzare şi lucruri ale întunericului, încât pe drept îi urăste pe aceştia mai mult decât pe câini>> (ut jam merito illos abhoreat plus quam canes).” Fabian Seche, Greco – catolicii, uniţi cu papa, dar dezbinaţi cu Hristos!, Ed. Agaton, Făgăraş, 20104 Printre aceştia a fost prezent şi Damian, Mitropolitul Ungro – Vlahiei.5

Împăratul Ioan al VIII-lea Paleologul cât şi un număr important de clerici ai Bisericii Ortodoxe au consideratcă prin unirea celor două Biserici, partea ortodoxa, şi indirect Imperiul Bizantin, vor primi ajutor militar din partea apusenilor.

2



gre ite pe care le propovăduia. Picătura ultimă care a alimentat răbufnirea multora în frunteș

cu Martin Luther, a fost conceptul indulgen elor. După ce mi carea de reformă a rupt unț ș

număr important de credincio i romano - catolici din Biserica apuseană, aceasta s-a reorientatș

către Biserica Ortodoxă i nu numai, pentru a- i recupera procentajul pierdut. Astfel, auș ș

urmat o serie de uniri, cum ar fi:

1. Unirea de la Brest – Litovsk 6, în Polonia, la 23 decembrie 1595

2. Unirea de la Ujhorod (Ungvar), la 24 aprilie 1649 şi ianuarie 1652, Muncacs

(Munkaci) între 1690-1691, amândouă în Ucraina subcarpatică

3. Unirea din Transilvania, a românilor ardeleni, din anul 1701

4. Încercări sporadice printre sârbii din Banat, bosniaci, italo – greci din Calabria şi

Sicilia dar şi printre bisericile Vechi Orientale, Armeană, Iacobită, Coptă, Etiopiană şi

Nestoriană.

I. Unirea din Transilvania, a românilor ardeleni, din anul 1701

I. 1. Preliminarii

După constituirea Regatului catolic maghiar în anul 1000, acesta a contopit teritoriile

intracarpatice având loc profunde muta ii de natură religioasă, etnică i socială. La scurtăț ș

durată, în anul 1437 a avut loc unirea celor trei na iuni, nobili, sa i i secui, incercându-seț ș ș

astfel o eliminare treptată a românilor din via a constitu ională a Transilvaniei. Din punctț ț

de vedere religios, prin patronajul papilor, a unor regi ungari sau diferi i misionari iț ș

inchizitori, a început i o ac iune prozelitistă pro romano-catolică. În ciudă acesteia, înș ț

Transilvania Ortodoxia a triumfat datorită multor ierarhi ortodoc i, mânăstiri i bisericiș ș

care pe baza unor mărturii arheologice î i atestă existen a.ș ț

Începând cu anul 1541, moment în care Transilvania a devenit principat autonom subsuzeranitate otomană, prozelitismul Bisericii Romano - Catolice se reduce semnificativ,

atât prin recunoa terea oficială de către Dieta Transilvaniei a altor trei confesiuni,ș

luterană (1550), calvină (1564) i unitariană (1568), dar i prin desfiin area episcopiilor ș ș ț

din Alba Iulia i Oradea, i secularizarea averilor. În Transilvania, pe lângă cele treiș ș

na iuni (maghiari, sa i i secui) i cele patru concesiuni recepte (romano-catolică,ț ș ș ș

luterană, calvină i unitariană), românii au avut statul de ,,tolera i” i au fost lipsi i deș ț ș ț 6

,,Acest act a dus la multe tulburari in randul ucrainienilor, cu martirizarea unor ierarhi, preoti si credinciosi, curapiri de biserici ortodoxe si alte abuzuri.” Mircea Păcurariu, Pagini din istoria Bisericii romanesti,http://www.vistieria.ro/carti/istoria_romanilor/uniatia.pdf accesat la 18.04.2013

3

http://www.vistieria.ro/carti/istoria_romanilor/uniatia.pdf




drepturi în propria ară, împreună cu Biserica lor ortodoxă. Totu i, românii dinț ș

Transilvania i-au păstrat unitatea etnică, culturală i bisericească; au continuat să aibăș ș

legături i cu românii din ara Românească i Moldova; domnii acestora au zidit bisericiș Ț ș

i mânăstiri în Transilvania dar au trimis i manuscrise i căr i de cult celor dintre Carpa i.ș ș ș ț ț

I.2. Înfiin area Bisericii uniteț

În anul 1683, sub zidurile Vienei o tile otomane sunt înfrânte. În urma cucericilor ș

Imperiului Austriac în Europa Centrală, Dieta Transilvaniei, la data de 9 mai 1688 va accepta

protectoratul împăratului Austriei. La 4 decembrie 1691, împăratul Leopold I (1658-1705)

prin diploma sa, a reconfirmat privilegiile celor trei na iuni dar i a religiilor recepte. Totu i,ț ș ș

cu privire la români, care erau majoritari, nu se făcea nici o men iune ci erau considera i înț ț

continuare ca tolera i împreună cu credin a lor ortodoxă.ț ț

Datorită faptului că religia Imperiului Habsburgic era romano-catolică, se vor

reînfiin a episcopiile din Oradea (1692) i Alba Iulia (1715) i se vor restitui cele ce au fostț ș ș

odinioară secularizate. Totodată, misionarii iezui i încep o nouă ac iune prozelitistă cu scopulț ț

de catoliciza românii ortodoc i, motiva i atât din punct de vedere religios dar i politic, pentruș ț ș

înmul irea numărului catolicilor dar i pentru cre terea rolului politic al reprezenta ilor ț ș ș ț

catolici din Dietă.

În anul 1697, după moartea Mitropolitului Teofil al Ardealului, tânărul ieromonah din

Alba Iulia, Athanasie (botezat Anghel) a fost ales ca viitor arhiereu. Pentru aceasta, a plecat

la Bucure ti spre a fi hirotonit, lucru care s-a i întâmplat la 22 ianuarie 1698 de cătreș ș

Mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei. Tot atunci, noului arhiereu, i s-a cerut semnarea unei

mărturisi de credin ă ortodoxă constituită în 22 de puncte; prin aceasta, Atanasie Anghelț

trebuia să respecte toate învă ăturile dogmatice, canonice i de cult ale Bisericii Ortodoxe.ț ș

În acest timp de aproximativ un an i jumătate, perioadă în care scaunul mitropolitan aș fost vacant până la revenirea noului mitropolit, iezui ii, fiind con tien i de nemul umireaț ș ț ț

clerului ortodox dar i a credincio ilor împotriva prozelitismului calvin, care se desfă ura deș ș ș

aproximativ un secol i jumătate printre ei, au căutat să-i atragă la romano-catolicism. Astfel,ș

în septembrie 1697, Cur ii de la Viena îi este prezentat de către iezuitul Paul Ladislau Barany,ț

un memoriu al membrilor catolici din Dieta Transilvaniei, care privea o eventuală unire a

românilor cu Biserica Romano-Catolică.

De i celelalte religii recepte, calvină, luterană i unitariană, nu erau de acord cu acestș ș memoriu, Leopold I, la stăruin ele catolicilor, a dat o rezolu ie la 14 aprilie 1698, conformț ț

4



căreia românii puteau să aderere la celelalte religii recepte, sau să rămână în propria credin ă;ț

totodată, clerul care va trece la una dintre religiile recepte va avea parte de toate privilegiile

clerului confesiunii respective. Totu i, aceast document nemul umea pe romano-catoliciș ț

deoarece ace tia doreau ca viitorii preo i ortodoc i care vor adera la Biserica Romei săș ț ș

accepte întreaga doctrină i nu doar primatul papal.ș 7

Un document privitor la unire s-ar fi semnat la data de 7 octombrie 1698, de 38 de

protopopi dar nu i de către mitropolit. Acesta a fost demonstrat de istorici ca fiind un falsș

săvâr it de iezui i, iar ca ace tia să nu fie prin i l-au tăinuit până a fost descoperit de cătreș ț ș ș

istoricul unit Nicolae Densu ianuș 8, în arhiva iezuitului maghiar Gabriel Hevensi.

Documentul era format din trei file, primele două formate prin îndoirea unei coli, i aș

treia era de fapt jumătate de coală lipită de celelalte două. Pe prima pagină era textul9

clericilor ortodoc i care sus ineau că se unesc cu Biserica Romei pentru ,,priveleghiomurile”ș ț

de care se bucurau preo ii romano – catolici. După acest acest, a fost adăugat un altul, un postț

scriptum10 în 13 randuri în care se stipulau condi iile românilor ortodoc i în vederea săvâr iriiț ș ș

unirii cu Roma. Pagina a doua cuprindea o declara ie de unire în limba latină i completț ș

diferită de cea a ortodoc ilor. Textul latin stipula faptul că unirea se face ,,din insuflareș

dumnezeiască” iar ortodoc ii primesc ca dogme de credin ă tot ceea ce marturise te Bisericaș ț ș 7 ,,De aceea, la 2 iunie 1698, cardinalul Leopold Kollonich, arhiepiscop de Esztergom, în Ungaria, a adresat un

manifest către preo ii transilvăneni, prin care se preciza că de privilegiile Bisericii i ale preo ilor catolici urmauț ș ț să beneficieze numai aceia care acceptau întreaga doctrină catolică i în special cele patru puncte florentine.”ș Mircea Păcurariu, Pagini din istoria Bisericii romanesti,http://www.vistieria.ro/carti/istoria_romanilor/uniatia.pdf accesat la 18.04.20138 ,,Condamnă acest fals în următorii termeni: Inten iunea frauduloasă este a adar evidentă. Avem înainteaț ș noastră o traduc iune din cele mai mi ele ti i mai criminale, falsificarea unui document public, a unui tractatț ș ș ș politico-bisericesc, pentru a supune poporul român catolicilor i a desfiin a Biserica românp de Alba - Iulia.ș ț ”Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul din Transilvania Încercare de dezbinare a poporului român, Bucure ti,ș 1973, p. 299 ,,Noi mai jos scri i, vlădica, protopopii i popii bisericilor române ti, dăm tire tuturor cărora se cuvine, maiș ș ș ș vârtos ării Ardealuluiț : Cercând schimbarea ce tii lumi în elătoare i nestarea i neperirea sufletelor cărora înș ș ș ș măsură mai mare trebuie a fi decât toate, din bună voia noastră, ne unim cu Biserica Romei cea catolică i neș mărturisim a fi madularele ce tii Biserici sfinte catolicească a Romei, prin acestă carte de mărturie a noastră iș ș

cu acele priveleghiomuri voim să trăim, cu carele trăiesc mădulările i popii ce tii Biserici sfinte, precum înăl iaș ș ț sa împăratul i coronatul craiul nostru în milostenia decretumului înăl imei sale ne face părta i. Care milă aș ț ș înaltii sale nevrând a o lepăda, cum se cade credincio ilor înal ii sale, această carte de mărturie i înaltii sale iș ț ș ș ării Ardealului o dăm înainte. Pentru care mai mare tărie dăm pece ile i scrisorile mânilor noastre. S-a dat înț ț ș

Bălgrad în anii Domnului 1698, în 7 zile a lui octomvrie.” Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul dinTransilvania Încercare de dezbinare a poporului român, Bucure ti, 1973, p. 27ș10 ,,Insă într-acest chip ne unim si ne mărturisim mădulări sfintei catolice ti biserici a Romei, cum pre noi iș ș rămă i ele noastre din obiceiul Bisericii noastre a Răsăritului să nu ne clătească, ci toate ărămoniile, sărbătorile,ș ț ț posturile, cum până acum a a i de acum înainte să fim slobozi a le inea după călindarul vechi. i pe cinstitulș ș ț Ș vlădica nostru Atanasie nime până la moartea sfin ii sale să n-aibă putere a-l clăti din scaunul sfin ii sale. Ciț ț tocma de i s-ar tâmpla moarte, să stea în voia soborului pe cine ar alege să fie vlădică, pre care sfin ia sa papa iț ș înăl atu împăratul să-l întărească i patriarhul de supt biruin a înal ii sale sa-l irotonească i-n obiceiul iț ș ț ț ș ș dregatoriile protopopilor care sunt i până acum. Iar de nu ne vor lăsa pre noi i pre rămă i ele noastre într-ș ș ș ț

această a ezare, pece ile i iscăliturile noastre care am dat să n-aibă nici o tarie. Care lucru l-am dat întărit cuș ț ș pecetea Mitropoliei noastre pentru mai mare mărturie.” Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul dinTransilvania Încercare de dezbinare a poporului român, Bucure ti, 1973, p. 27ș

5





Romano – Catolică, i în special cele patru puncte florentine. Pe paginile urmatoare (3-5)ș

erau trecute semnăturile a 38 de protopopi (37 de pece i, doi dintre ei folosind aceea iț ș

pecete). După semnături, există un codicil al mitropolitului Atanasie, prin care reitera iară iș

condi iile în care se facea unirea.ț

Iezuitul Baranyi înaintează Dietei Transilvaniei un memoriu, prin care cere scutirea de

impozite a clerului român, având la baza rezolu ia imperială din 14 aprilie 1698. Totu i, înț ș

urma celor două anchete11 ale Dietei din anul 1699 s-a stabilit că sute de sate sunt i vor săș

rămână ortodoxe, i doar câ iva preo i ar accepta o unire cu Biserica Romei, daca iș ț ț ș

mitropolitul va îngădui un asemenea fapt. Trebuie precizat că împăratul Leopold I la 26/27

februarie 1698 va semna o a doua diplomă (întâi leopoldină) prin care î i arata mul umireaș ț

cu privire la unirea românilor cu Biserica Romei, în special pentru acceptarea celor patru

puncte deosebitoare. Totodată, această diplomă acorda tuturor preo ilor români uni i toateț ț

scutirile i privilegiile promise.ș

În tot acest timp, în care iezu ii falsificau acte i încercau să convingă autorită ile caț ș ț

unirea românilor ortodoc i cu Biserica Romei a avut loc, Mitropolitul Atanasie continuă săș

fie fidel Tradi iei i Bisericii Ortodoxe. În acest sens, la 14 septembrie 1700 va avea locț ș

soborul mare al protopopilor Mitropoliei la Alba Iulia, unde vor stabili 28 de puncte

privitoare la via a morală a preo ilor, credincio ilor i viitorilor preo i, fără a se face nici ceaț ț ș ș ț

mai vagă referire la vreo unire ce a avut sau va avea loc între ei i Biserica Romei.ș

Atanasie va publica o Cazanie (Kiriacodromion) pe cheltuiala domnitorului

Constantin Brâncoveanu în care va sus ine învă ătura corectă despre purcederea Sfantuluiț ț

Duh, dar va tipări i un Catehism (Bucoavna) în care erau men ionate învă ăturile ortodoxe.ș ț ț

În coresponden a pe care a avut-o cu domnitorul ării Române ti, a men ionat faptul căț Ț ș ț

,,unirea s-a facut numai în aparen ă, iar popii s-au unit pentru a fi scuti i de dări”ț ț 12.

Toate aceste lucruri au inceput să deranjeze pe promotorii unia iei, i în consecin ă auț ș ț

chemat mai mult prin amenin ări voalate pe Atanasie la Viena. Aici i s-a impus o judecată,ț prin care trebuia să raspundă la 22 de puncte de acuzare. Acesta va avea de ales între

condamnare i exil, sau acceptarea unia ieiș ț 13, i în consecin ă acceptarea a tot ce îi va cereș ț

11 ,,La începutul anchetei se citea rezolu ia imperială din 14 aprilie 1698, deci nu un Catehism superior celuiț ortodox, ci făgăduiala unor privilegii, adică a unei situa ii economice superioare. Asupra unor preo i ea a avutț ț oarecare influen ă, prin promisiunile ce li se făceau, dar poporului ea nu-i promitea nimic.ț ” Pr. Prof. DumitruStăniloae, Uniatismul din Transilvania Încercare de dezbinare a poporului român, Bucure ti, 1973, p. 30ș12 Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul din Transilvania Încercare de dezbinare a poporului român,Bucure ti, 1973, p. 31ș13 ,,Cred ca ajunge să lucrăm acum numai pentru ob inerea sumară a unirii acesteia. Ca să înlăturăm toateț

gravele abuzuri ale românilor (adică cultul i credin a ortodoxă) e i prea periculos i chiar imposibil. Dreptș ț ș ș aceea e de ajuns dacă episcopul i ceilal i dintre ei, care vor face mărturisirea credin ei i a unirii, vor promite înș ț ț ș comun că vor să atârne de Biserica Romei i de reprezentan ii ei i să ină ritu grec după norma aprobată de ea iș ț ș ț ș

6



cardinalul Kollonich. Mitropolitul Atanasie, pentru alegerea facută va primi un lan de aur,ț

titlul de consilier imperial dar i un salar anual de 4.000 de florini, urmând ca la 24 martieș

1701 sa fie rehirotonit preot, iar a doua zi episcop de către cardinalul Kollonich asistat de

încă doi episcopi romano – catolici, într-o capela iezuită din Viena . 14

Împaratul Leopold I, va emite la data de 19/30 martie 1701 o a doua diplomă

leopoldină in 15 puncte, care va fi în consecin ă actul de întemeire a Bisericii unite. Prinț

actele date de împarat, Anastasie era confirmat ca episcop al românilor din Transilvania iș

supus arhiepiscopului de Esztergom; totodată actele, coresponden a i hotărârile nouluiț ș

episcop aveau să fie controlate de un teolog iezuit. La pu in timp, Anastasie era pus săț

semneze o declara ie în 16 puncte conform căreia promitea că va fi supus papei iț ș

arhiepiscopului de Esztergom, va accepta teologul iezuit, va intrerupe orice legătură cu araȚ

Românească, va rehirotoni preo ii .a.ț ș

După aceste fapte de renegare a dreptei credin e, Anastasie va fi caterisit de Patriarhulț

Ecumenic de Constantinopol. Totu i, în anul 1711, într-un sobor al protopopilor săi, vaș

încerca să înlăture unirea, fără a avea i un rezultat pozitiv. Mitropolitul Anastasie, va muri înș

august 1713, la inmormantarea sa rostind ,,cuvântări doi iezui i, unul în latine te, altul înț ș

ungure te, mărturie a stării de umilin ă la care a ajuns Biserica romanească din Transilvaniaș ț

prin a a-zisa unia ie”ș ț 15.

Ca urmare a incheierii actului de unire, independen a Bisericii ortodoxe române ti înț ș

Transilvania s-a pierdut, in locul său apărând o nouă Episcopie unită, supusă arhiepiscopului

de Esztergom; teologul iezuit impus avea în consecin ă mai multă putere decat însu iț ș

episcopul; împaratul devenea patron suprem al Bisericii unite; tipografia mitropolitană i-aș

încheiat activitatea pentru o jumatate de secol; s-au rupt legăturile culturale i biserice ti atâtș ș

cu ara Românească cât i cu Mitropolia Ungrovlahiei; preo ii uni i trebuiau să fieȚ ș ț ț

rehirotoni i.0ț

în alte păr i, nu altul. Va fi grija noastră pe urmă să schimbăm în timpurile viitoare pe nesim ite multe dinț ț obiceiurile lor i chiar i din liturghie i din cele sfinte, lămurindu-i că acelea li s-au strecurat prin prostia iș ș ș ș lenea preo ilor din aceste păr i, că nu sunt proprii legii grece ti, nici celei schismatice, ci contrare min iiț ț ș ț sănătoase, credin ei i religiei cre tineț ș ș .” Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul din Transilvania Încercare dedezbinare a poporului român, Bucure ti, 1973, p. 34ș14 ,,Iezuitul Kapi scrisese în raportul lui: actualul episcop, a a cum îl cunosc to i, e prost... i are multe defecteș ț ș cunoscute poporului.” Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul din Transilvania Încercare de dezbinare a

poporului român, Bucure ti, 1973, p. 34ș15

Mircea Păcurariu, Pagini din istoria Bisericii romanesti,http://www.vistieria.ro/carti/istoria_romanilor/uniatia.pdf accesat la 18.04.2013

7





II. Generalul Bucow, întemeitorul unia iei în Transilvaniaț

Între anii 1701 i 1761 poporul român din Transilvania a dus o luptă neîntreruptăș

pentru a- i apăra Biserica strămo ească dar i pentru a ramâne fidel ei. Într-o prima primăș ș ș

fază a unia iei, ace tia nu î i dădea seama ce se intamplă fiindcă preo ii uni i nu spuneau căț ș ș ț ț

nu mai sunt ortodoc i. Totusi, atunci când s-au dumirit, au început să refuze atât slujbele câtș

i preo ii uni i. Astfel, mul i au început a- i trimite tinerii pentru a fi hirotoni i în episcopiileș ț ț ț ș ț

din Principate.

,,Într-o peti ie către contele Haller, guvernatorul Transilvaniei, românii din scauneleț

Sali tei, Miercurii, Sebe ului, Ora tiei i Dobrei, declară, în noimebrie 1748, că nu au fost iș ș ș ș ș

nu vor să fie uni i, iar aceasta au facut-o cunoscut i impărătesei printr-o delega ie.ț ș ț

<<Dumnezeu tie câte asupriri suportăm i în trupurile i în sufletele noastre din pricinaș ș ș

unirii, suferind mari silnicii. Căci nu tim cine ne-a declarat pe noi uni i; noi însă declarăm peș ț

fa ă că n-am fost uni i. Când s-a introdus unirea în Transilvania în 1701…câte doi oameni dinț ț

Bra ov, Fagăra , Sibiu au facut cerere cu protest nu ca să nu se introducă unirea înș ș

Transilvania, numai ca să nu să facă aceasta cu violen ă… Când a venit Ioan Patachi caț

episcop (la 1715), ne-am ridicat cu tot districtul nostru i am facut cerere cu mari rugaciuni săș

nu fim sili i cu violen a să îmbră i ăm unirea, pentru că noi nu vom îmbră i a unirea…ț ț ț ș ț ș

Venind al doilea episcop, Dl. Ioan Inocen iu Klein, iară i ne-am ridicat i cerem să nu fimț ș ș

sili i la unire pentru că noi nu o vom primi… i popii no tri, fară să tim noi, s-au dus i s-auț Ș ș ș ș

unit i când noi am întrebat: <<domniile voastre v-a i unit?>>, ei luând pâinea în mâiniș ț

(Sfânta Cuminecătură), îngenunchind s-au jurat, nu numai pe paine i pe vin, ci i pe copii lor ș ș

ca nu sunt uni i. Noi i-am crezut ca unor părin i duhovnice ti ai no tri, dar pe urma am aflatț ț ș ș

că ei s-au alăturat unirii. […] De aceea suntem sili i să ne refugiem la luminata noastrăț

regină, deoarece totdeauna din porunca i în numele ei ne-au amendat i ne-au pus la bătăi,…ș ș

nu mai putem suporta asupririle i calamită ile.”ș ț 16

După această peti ie împărăteasa a cerut să trimită câte doi oameni la Sibiu din fiecareț

sate, pentru a le se citi un rescript. Aici, ,,din porunca celor mai mari, trimi ii nostri au fostș

alunga i cu bâtele; cei mai tineri asternându-se la fuga abia au scapat, cei mai bătrâni, însă, iț ș

mai neputincio i au fost lovi i crud. Apoi doi trimi i ai no tri, Ioan Oancea care a dusș ț ș ș

memoriul la Viena i un altul care l-a înso it, împreună cu opt preo i ai no tri, i cu câ ivaș ț ț ș ș ț

laici, au fost lua i din casele lor i du i în lan uri i arunca i în carcera murdară a unei temni eț ș ș ț ș ț ț

16 Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul din Transilvania Încercare de dezbinare a poporului român,Bucure ti, 1973, p. 38ș

8



cunoscute i inu i despăr i i de orice comunicare omenească; am cerut eliberarea lor ș ț ț ț ț

adeseori, dar orice cerere a fost zadarnică; i pentru că am îndrăznit să facem recurs laș

Maiestatea Voastră suntem amenin a i cu chinuri de moarte; i daca Maiestatea Voastră nu vaț ț ș

binevoi să poruncească eliberarea vie ii noastre de chinuri, vom muri bătu i în cap sau cuț ț

bâtele.”

În anul 1755, românii trimit o cerere mitropolitul sârb din Carlowitz, rugându-l:

,,Pentru Hristos nu vei uita, nici dorirea noastră că suntem osândi i i lega i i bătu i pentruț ș ț ș ț

sfânta lege, ca acum nu mai tim ce să mai facem de atâtea necazuri i legături i bătăi, prăziș ș ș

i geruri, care ne-au degerat mainile i picioarele noastre în legăturile lor, că ce-am pă itș ș ț

înainte, iar de cand a venit Aron (episcop unit) toate temni ele le-au umplut de robi preo i iț ț ș

mireni, cari nu s-au făcut din zilele lui Maximilian i Diocle ian, împăra ii cei tirani, precumș ț ț

face Aron cu protopopul lui acum cu cre tinii pentru legea cea grecească.”ș 17

În anul următor, la 4 decembrie 1756, romanii cer mitropolitului de Carlowitz să li se

dea un episcop ortodox spunând ,,nouă nu ne trebuiesc popii cei uni i până la moarte; maiț

bucuros moartea vom păfti ca pe ei să ne stăpânească.”18 Cererea, din nefericire, a fost

zadarnică.

Starea jalnică în care a ajuns poporul român ortodox este prezentată în raportul lui

Petru Dobra prin faptul că ,, poporul nu mai cercetează nicăieri bisericile i oamenii nu maiș

mor, ci pier ca vitele i se ingroapă fără lumânare i fără cruce”ș ș 19.

Fiind împin i la maximul răbdării, românii din anul 1755 au început să ină adunări laș ț

care erau prezen i sute de delega i din diferite sate ale Transilvaniei. De aici se va ajunge laț ț

răscoala coordonată de călugărul Sofronie, căruia i-a fost dărâmat schitul de către armată i înș

consecin ă, alungat.ț

În mai 1760 Sofronie va aduce Congrega iei nobililor din jude ul Hunedoara unț ț

memoriu20, iar ca rezultat în luna august a aceluia i an va fi arestat, dar din fericire va fiș

scăpat de mai multe mii de oameni. La pu in timp după acest incident, va ine un mare sinodț ț

17 Ibidem, p. 4018 Ibidem, p. 4019 Ibidem, p. 4020 ,,Dacă vre i să scote i de la noi ceva, sub cuvânt de contribu ie, ori altă trebuin ă a Principatului, noi suntemț ț ț ț gata la toate, dar religia nu ne-o părăsim până când trăim. Toate neamurile î i au legea lor i trăiesc în pace înș ș legea lor... Iar noi suntem prigoni i neîncetat pentru legea noastră. De ce nu ne da i pace ca să ne odihnim? Deț ț ce să dăm uni ilor bisericile, pe care bie ii de noi le-am zidit cu cheltuiala i cu mâinile noastre? Nu, niciodatăț ț ș până ce suntem vii!... Prea deajuns ne-am rugat cu toată cuviin a i n-am primit nici un răspuns... Măriileț ș Voaste, nici noi nu suntem ca vitele, cum crede i, ci avem Biserica noastră. Iar bisericile nu de aceea sunt clăditeț

ca să rămână goale, i nici noi nu ne vom mai închina în grajduri, ci ne vom duce la biserici, ca să ne rugămș acolo i să nu rămână goale!ș ” Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul din Transilvania Încercare de dezbinarea poporului român, Bucure ti, 1973, p. 43ș

9



la Zlatna între 10 – 15 august, i va formula un memoriuș 21 adus împărătesei Maria Tereza.

Având în vedere că mi carea lua amploare, Petru Aron a fugit la comandamentul militar dinș

Sibiu. Acolo va primi o scrisoare din partea călugărului Sofronie i a românilor neuni i, înș ț

care i se cerea socoteală pentru prădarea bisericilor, furarea antimiselor dar i pentru politicaș

sa anti-românească.

Un alt sinod se va ine la Alba Iulia la 14 februarie 1761, în care se vor hotărâ 19ț

puncte, prin care se reiterau iară i dolean ele românilor. La scurtă durată, Generalul Adolf ș ț

Nikolaus von Buccow este trimis de către Curtea din Viena, în Transilvania cu numeroase

unită i de cavalerie i infanterie, pentru a reprima orice mi cări împotriva unia iei. Totodată, oț ș ș ț

primă dolean ă a românilor este satisfăcută în persoana lui Dionisie Novacovici, care este alesț

ca episcop ortodox.

De i intr-o prima faza a planului, Generalul Buccow promite românilor ca le vaș

împlini cererile lor, acesta va arăta adevărata fa ă a planului său, punând în aplicare o ac iuneț ț

de represiune contra acelora care s-au declarat împotriva unia iei, în acest sens ini iind i oț ț ș

amplă anchetă. Rezultatul acesteia a fost că românii nu doreau unia ia, iar în consecin ăț ț

Nikolaus von Buccow, pe motivul că religia ortodoxă nu e recepta ci numai tolerată, a refuzat

restituirea bisericilor i bunurilor biserice ti.ș ș

Într-o scrisoare22 adresată împarătesei, Generalul, spunea că niciodată ,,n-a lucrat a aș

de tare”, i dorea să-l folosească pe episcopul ortodox, Dionisie Novacovici, pentru a stăpâniș

mul imea revoltată. Însu i episcopul romano – catolic Bajtay s-a îngrozitț ș 23 atunci când a auzit

că generalul era dispus să distrugă pe to i românii din Bistri a dacă ace tia nu acceptauț ț ș

unia ia. ,,De accea, pe drept cuvânt s-a putut spune că adevăratul întemeietor al Bisericiiț

Unite din Ardeal a fost acest general austriac, cu tunurile i cu dragonii săi.”ș 24

21

Prin acest memoriu se cerea ca românii să fie liberi în a- i practica credin a ortodoxă, episcopul Petru Aronș ț (unit) să fie înlăturat împreună cu preo ii săi i să fie a ezat un episcop ortodox, restituirea bisericilor ț ș ș ortodoc ilor, eliberarea celor care au fost aresta i i închi i în temni e.ș ț ș ș ț22 ,,Vă rog să-mi permite i să introduc pe episcopul Dionisie peste tot în principat... i anume cât mai repede, caț ș să pun capăt dezordinelor viitoare ale valahilor prin stabilizarea unei căpetenii spirituale, care apoi să ină înț ordine pe supu ii săi i în special să se opuna autorită ii mereu crescânde a lui Sofronie în acest popor; esteș ș ț cuadevărat timpul ca să se procedeze a a, căci altfel nu se mai salvează nimic din unire, cu toate mijloaceleș întrebuin ate, pe care eu desigur nu le cru si de care poate i trebuie sa dea mărturie întreag ară, căci a a de tareț ț ș ț ș i greu n-am mai lucrat niciodată, aceasta trebuie să o recunosc.ș ” Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul din

Transilvania Încercare de dezbinare a poporului român, Bucure ti, 1973, p. 45ș23 ,,M-am cutremurat la propunerea Excelen ei sale, a d-lui baron de Bucow, care voia să deta eze un corp deț ș

2000 de solda i regula i, contra districtului amintit, pentru a-i masacra pe to i, fără a-i distruge pe cei vinova i deț ț ț ț cei nevinova i.ț ” Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul din Transilvania Încercare de dezbinare a poporului

român, Bucure ti, 1973, p. 46ș24 Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Uniatismul din Transilvania Încercare de dezbinare a poporului român, Bucure ti, 1973, p. 46ș

10



În continuare, Generalul Buccow constitui o ,,comisie de dezmembrare” al cărei

pre edinte era, i prin care va rupe în mod samavolnic destul de mul i români din trupulș ș ț

Bisericii Ortodoxe i îi va supune unia iei, i în principal episcopului unit Petru Aron. Dinș ț ș

rezultat final al dezmembrării rezultă faptul că dintr-un total de 152.886 de familii de români,

127.712 au fost înscrise ca fiind ortodoxe iar 25.174 ca unite. În ceea ce prive te clerul iș ș

bisericile, cel ortodox însuma 1.365 de preo i cu 1.362 de biserici, iar cel unit, 2.250 de preotiț

si 515 biserici. Astfel, Buccow a reu it să alipească unia iei 20% din romanii ortodoc i, de iș ț ș ș

majoritatea dintre ace tia n-au trecut prin propria voin ă la unia ie ci au fost constrân i.ș ț ț ș

Generalul Buccow, atribuia în mod arbitrar unia ilor bisericile construite de ortodoc i,ț ș

fără a ine seama de numarul infim al credincio ilor uni i. Pe de alta parte, acesta a mai comisț ș ț

o altă barbarie prin distrugerea a zeci de schituri i mănăstiri române ti (existau aproximativș ș

două sute); cele construite din lemn, erau arse, iar cele construite din carămidă erau distruse

cu tunurile, mai ales în păr ile Sibiului i Făgăra ului.ț ș ș

Având în vedere, că mul i dintre cei care au fost for a i să treacă la uniatism sau li s-aț ț ț

impus cu for a acest lucru, puteau să se întoarcă iară i la ortodoxie, Nikolaus von Buccowț ș

prin actul de dezmembrare impunea noilor uni i să nu- i mai părăsească noua credin ă.ț ș ț

Totu i, dacă acest lucru se intampla, aveau să fie acuza i de apostazie iar pedeapsa pentruș ț

aceasta era egală cu înalta trădare, adică decapitarea i confiscarea tuturor averilor.ș

După toate aceste cruzimi sală uite, va urma i o perioadă mai blandă pentru români,ș ș

atunci cand Iosif al II-lea va fi întronizat ca împarat. Acesta, la 8 noiembrie 1781, va emite un

edict de toleren ă, conform caruia românii care vor părăsi unia ia nu vor mai putea fiț ț

considera i aposta i. Atunci, românii revin în masa la Ortodoxie, lucru care nu convine celor ț ț

care încă promovau unia ia în Transilvania.ț

Concluzii

Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, caracterizează unia ia ca o întreită silnicie, o unireț

constituită prin asupriri de ordin social, economic, militar dar i religios. Imperiul Austriacș

împreună cu Biserica Romei, doreau dezna ionalizarea românilor din Transilvania, rupereaț

contactelor de natura economică, cultură i religioasă cu ceilal i români din Principate, i înș ț ș

consecin ă înglobarea lor într-un Imperiu i într-o religie, fără ca ace tia să aibă drepturiț ș ș

depline sau libertate ca restul cetă enilor. Poporul român din Transilvania s-a pus opus înț

masă acestor abuzuri, suferind prigoane, punându-si chiar i via a în joc pentru un idealș ț comunitar: păstrarea credin ei strămose ti.ț ș

11



De i clerul ortodox a suferit prigoană, mul i cazând în apostazie prin alegerea uniriiș ț

cu o Biserica eretică pentru bunuri materiale, credincio ii au sus inut i au dat şi o mai mareș ț ș

putere i încredere preo ilor ortodoc i pentru a nu accepta unirea.ș ț ș

Toata această luptă se va concretiza în revenirea la Biserica Ortodoxa a unui numar de

36 de protopopi i 430 delega i ai lor, la 1 octombrie 1948.ș ț

12



Bibliografie:

Stăniloae, Dumitru, Pr. Prof., Uniatismul din Transilvania incercare de dezbinare a

poporului român, Bucure ti. 1973ș

Seiche, Fabian, Greco – Catolicii Uni i cu papa, dar dezbina i cu Hristos!ț ț , Ed. Agaton,

Făgăra , 2010ș

Rela iile actuale dintre Ortodoc i i Greco – Catolici în Româniaț ș ș , Ed. Rena terea, Cluj – ș

Napoca, 2011

Drăgoi, Macarie, Ortodoc i i Greco – Catolici în Transilvaniaș ș (1867-1916) Convergen e iț ș

Divergen eț , Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011

Păcurariu, Mircea, Pagini din istoria Bisericii romanesti,

http://www.vistieria.ro/carti/istoria_romanilor/uniatia.pdf accesat la 18.04.2013

Imperiul Austriac, http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Austriac accesat la 18.04.2013

Transilvania, http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania accesat la 18.04.2013

Bisericile Greco-Catolice, https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserici_greco-catolice accesat la

18.04.2013

13


http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Austriac

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania



https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserici_greco-catolice



http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Austriac





Cuprins

Introducere..........................................................................................................2

I. Unirea din Transilvania, a românilor ardeleni, din anul 1701.................3

I.1. Preliminarii..............................................................................................3

I.2. Înființarea Bisericii Unite.........................................................................4

II. Generalul Buccow, întemeietorul uniației în Transilvania......................8

Concluzii............................................................................................................. 11

Bibliografie........................................................................................................13

14

uniatismul

Documents