Braşov Duminecă 7 (20) Iunie 1915. Anul LXXVIII.

ABONAMENTUL

Pé «n an . . . 24 Oor. P» o Jam. da an 12 m Pa Ital ioni. . . 6 „

Pantru România şl atrftlnftţtfn *

, . Pa an aa • . . 40 laL Pa o lu a . da an 20 „

R E D A O Ţ I A

Ş l A D M I N I S T R A Ţ I A Str. Prundului Nr. 15

ÎNSKRATKLK sa primais la adminii* traţia. Preţul dnpă tarii

fi Învoială.

fciliroir **. 226, ZIA R PO L IT IC NATIONAL. Manna or leala nn aa in- napoiaa&v

! I

\

II .

LâKî«J > !>■

Scrisori c ă t r ă ud

p re t in t i n ă r .

Scrisoarea IX-a.UţiuÎ dintre cuvintele de prdine ale

^ i.u o isfre j publice e cei ce cere tn- cjrra, classei industriaşilor ş i. cornet- M români.Cft până la 1848 nu am avut -r-

w puţine escepţii — nici comerciali *bW industriaşi din neamul nosthi ri’afe i'Wd ril ine mire, nici 6ă ne descurajeze.

-arfi şi putut răsări atari îndelet­niciri la un popor de ţărani iobagi ? ;

Legaţi de sute de ani de glie, am itit ş) după ştergerea iobăgiei. sub in-

ţegii fatale a atavismului agrar M ne-a Îngreunat avântul spre acesţe lercne, atât de îmbrăţişate de fii altor

gţeiniţgi împreună locuitoare. Intru în- “ittLsçurgerea timidă à fiitdr de ţărani

spre oraşe a urmat delà şine mai ^ J t dip motive economiçè. Surplusul ^pgpulşţie şi Insuficienţa pământului va fi terminât Ici-cofo pe câte un (pa-

. linte sa-si dee copilul la meserii fn»♦

Abia mai târziu au început pressa intetecţualH' delà oraşe şi sate să dee Vèétèf prôbième atenţia cuvenită îii-

A le g e r ile din Grecia* Dini Atena se anunţă: Partidul lui Veni* 1 zelos a obţinut unanimitatea în 16 pro­vincii şi majoritate în alte 6 ; numai !n trei provincii partidul guvernamen­tal a biruit, obţinând o mare majori­tate In Macedonia. Din 316 deputaţi, 193 sunt venizellşti; guvernamentalii sunt numai 100; ceilalţi sunt partizani ai d-lor Rhallys şi Theotokis, indepen*

. denţi. E probabil că cifrele sus arătate vor fi modificate de rezultatele din Macedonia, cari nu sunt încă stabilite.

demnând tot cu mai multă , căldură pe ţărani, ca se bată şi căile aceste aşa de puţin umblate. S-a ivit ici-colo cate un intelectual de inimă, care a grupat fn jurul său pe meseriaşii dip cutare centru. S’a trezit simţul corporativ şi nisuinţa spre organizare in societăţi .culturale şi de profesiune.

Numele unor astfel de apostoli ai Înjghebării şi consolidării classei de mijloc prin oraşele streine de neamul nostru, v i fi pomenit de urmaşi cu pietatea cu­venită. Ei vor fi răsplătiţi cel puţin după moarte pentru zelul şi stăruinţa ce le-au depus şi pentru zeflemelele şi greutăţile ce le-au întimpinat din partea celor neînţelegători.

E adevărat, că în unele oraşe am pierdut la început ba pierdem şi azi o mulţime de calfe şi măeştrii români cari ră­tăcesc sub influinta cutropitoare a oraşelor streine. Adeasta insă n’are să ne descu­rajeze. Nimic in lume nu se poate do­bândi fără jertfe, fără pierderi.

Intre împrejurările politice nepriel­nice de azi în multe oraşe dintr’un ex­plicabil instinct de apărare a celor dela putere se pun piedeci peste piedeci or­ganizării în o societate a mănunchiului de industriaşi români ce i-am adunat cu chiu cu vai întfun grup conştient. Lipsa de o viaţă socială corespunzătoare pretenţiilor mai urcate a tinerilor calfe

Unde punem recolta cea n o u ă ? ...

— O im portantă propunere făcută de d-1 I. G. Bibicescu, guvernatorul

„Băncei Naţionale". —Bucureşti 4 Iunie v. 1915.

Ploaia din zilele acestea, e o nouă binefacere pentru agricultura noastră. Recolta grâului era asigurată şi fără această ploaie, care nu face decât să îmbunătăţească o situaţie şi altfel destul de mulţumitoare.

In general, toată lumea e de a- cord să recunoască cum că recolta anului 1915, — anul celui mai uriaş rfizboiu pe care l’a văzut omenirea, — se prezintă sub cele mai frumoase auspicii.

Odată însă cu această îmbucură­toare constatare, se naşte însă o pro­blemă de o deosebită gravitate:

Unde se va pune recolta abun­dentă ce se anunţă, de vreme ce, din cauza închiderei Dardaneleior, aproape toate şoproanele, magaziile şi pătuîele disponibile sunt pline cu recolta anului 1914 care nu s’a putut exporta?...

D. L G. Bibicescu, guvernatorul BSncei Naţionale, a dat revistei »Ro­mânia Agricolă« câteva reiaţi uni asu­pra acestei foarte însemnate chestiuni, care interesează în gradul cel mai mare economia noastră naţională.

Unica soluţie a acestei probleme, zice d. Bibicescu, ar fi construirea de urgenţă a unui mare număr de ma­gazii in apropiere de punctele de gra­niţă sau în regiuni mai importante, în cari să se poată păstra cerealele până In momentul când vor putea fi vândute cu preţul Ier real.

In acest caz Casele de împrumut ar putea consimţi împrumuturi asupra cerealelor depuse, un asemenea warant fiind o garanţie destul de sigură. După războiu Banca Naţională ar putea acorda agricultorilor împrumuturi asu­pra acestor warante, scâpându-i astfel de speculaţia asupra vânzărei în ex- tremia.

Cine ar putea însă construi în- tr’un timp foarte scurt, asemenea lu­crare atât de utilă? D. Bibicescu crede că numai Statul are la dispoziţie mijloacele tehnice şi organizaţia ne­cesară pentru construirea într’un timp foarte scurt, a acestor magazii.

Cu o sumă de zece milioane, pe care Banca Naţională ar pune-o la dis­poziţia Statului, s’ar putea executa această lucrare.

Suma aceasta, destul de mare în aparenţă, ar reprezenta în realitate pentru ţară un beneficiu de sute de milioane, — adică diferenţa intre pre­ţurile ce Var obţine pe cerealele noa­stre astăzi, când oferta e mare, şl pre­ţurile cari s’ar realiză dacă vânzarea nu s’ar face de agricultori gră­biţi să vândă, fie din lipsă de magazii, fie că au nevoie de numerar.

de meserii îi aruncă deasemenea în bra­ţele streinilor.

Toate aceste însă durează numai câtva timp până ce afluenţa spre oraş e mai slabă. îndată ce insă s’au ridicat şi sporit maeştrii români, cari şi-au luat soţii de neamul noştru şi mai ales îndată ce in­telectualii din oraşe au început să dee atenţie meritată sbuciumărilor classei de mijloc, răul instreinării se resimte tot mai puţin. Micul simbure de .indus­triaşi români a găsit teren priincios. El începe a se desvoltâ şi a prinde rădă- dăcină tot mai adâncă.

Despre importanţa classei de mijloc am avut prilejul să ascult o sumedenie de discursuri mai mult sau mai puţin interesante. Nici unul însă nu m-a lămurit şi satisfăcut pe deplin, pentru-că nu a nimerit cuiul în cap. Să o spunem verde şi să ne pătrundem cu toţii de greutatea vorbii, lozinca noastră de acuşi înainte trebue să fie : spre oraşe.

Cucerirea oraşelor împrejmuite de sate curat româneşti ni se impune din trei motive: cultural, economic şi politic. Oraşele au fost dintru început arterele principale a-le ori cărei vieţi culturale mai înnaintate. Superioritatea culturală a ora­şelor e un fapt de care trebue să ţinem seamă. Căci ori cât vor înainta satele îti cultură, oraşele vor progresă şi mai repede. Din oraşe radiază razele civi-

Cum am spus şi mai sus, propu­nerea d-lui Bibicescu rezolvă două puncte, deopotrivă de însem nate: pe de o parte face cu putinţă depozitarea cerealelor şi aşteptarea unor preţuri mai bune, iar pa de alta înlesneşte putinţa proprietarilor cari au nevoe de bani, să primească împrumuturi cu dobândă mică. Toată lumea ştie că această dobândă — de altfel fixată prin lege foarte redusă — este aproape de neglijat f&ţă de urcările de preţuri cari se produc după trecere de mai multe luni dela punerea în vânzare a recoltelor noi.

Magaziile cari există astăzi, sânt toate pline, cum am spus, cu recolta anului 1914. Dacă s’ar face o anchetă amănunţită în porturile noastre, Galaţi, Brăila, etc., s’ar vedea că nu numai docurile, magaziile de cereale sunt pline, nu numai că şlepurile toate slu­jesc drept magazii plutitoare, dar chiar case particulare de locuit s’au închi­riat cu preţuri frumoase, pentru oa să servească drept depozite de cereale. Navluriie şlepurilor s’au ridicat la pre­ţuri fabuloase, cam 20 până la 25 la sută, uneori şi mai mult, din valoarea şlepului.

Desigur că ministerul lucrărilor publice, ca şi direcţiunea generală a căilor ferate au studiat chestiunea ma­gaziilor de cereale, care s’a pus de mult la noi, — niciodată însă cu atâta imperativă necesitate ca în împrejură­rile excepţionale de azi.

Dispunând de un personal tehnic superior special, care a dat în repe- ţite rânduri dovezi de capacitate, de un plan bine studiaf, — poate chiar de locuri alese de pe acum, ministerul şi direcţia căilor ferate ar puteâ uşor execută măsura, cu toata că timpul ce a mai rămas până la recolta viitoare e aşa de scurt.

Ca un efect secundar al mâsurei, ar fi că s’ar da de lucru la numeroşi meseriaşi cari sufăr azi din cauza crizei economice, — în legătură cu evenimentele internaţionale.

Proprietarii, cu toată bunăvoinţa* n’ar putea efectua singuri această lu­crare, care executată individual, ar reveni prea scump, lăsând la o parte faptul că mulţi proprietari n’au la dis­poziţie pe vremurile acestea sumele de bani necesare la construirea ma­gaziilor.

D. B;bicescu conchide atrăgând toată atenţiunea guvernului şi a oa­menilor de iniţiativă asupra acestei probleme de cea mai mare însem­nătate.

Recolta nouă bate la uşe, şi pă­sările de pradă o pândesc, vrând să obţie pentru un blid de linte munca de un an a ţăranului român, îmbo- găţindu-se de pe o zi pe alta, cum s’a mai întâmplat...

VA.

lisaţiunii în spre sate. Şi dacă naţiona­litatea oraşului şi a satelor din jurul său nu e omogenă, satele sau se vor infiltră de un spirit strein sau în cazul cel mai bun vor deveni refractare faţă de ori ce influenţă culturală venită dinspre oraşe. Cea ce însă e fatal.

Aceleaşi consideraţii au valoare şi pe terenul economic. Legătura econo­mică dintre sate şi oraşe e şi mai strânsă căci isvorăşte din o necesitate materi­ală. Oraşul e avizat la productele de câmp a-le satelor. Aceste iarăşi îşi câş­tigă în oraş productele industriale.

Cum însă industria şi comerciul pretind o cultură economică mai supe­rioară, e natural că şi pe terenul eco­nomic oraşul strein să exerciteze un fel de eghemonie asupra satelor. In oraşe se desvoaltă şi concentrează marea in­dustrie. Aici s’unt capitalurile. Iar capi­talul e în sine o putere. îndoita supe­rioritate culturală şi economică se re­simte apoi şi în viaţa politică. Oraşele au apăsat totdeauna’ în cumpăna aface­rilor publice. O viaţă politică mai în­tinsă şi mai independentă s’a pornit întotdeauna dela oraşe şi nu dela sate.

Să nu ne mire de pildă că cei două sute de mii de Saşi din Ardeal au exercitat şi exercită o influenţă politică cu mult mai mare decât cele 3 milioane de ţărani Români. Aceasta e a-se tnul-

| îm p ă tr ita în ţe le g er e a ta ­ca tă d e p r e sa sâ r b ă . Din Belgrad se anunţă:

»Ziarul semi-oficios sârb »Pravda< ocupându-se de propunerile făcute Bul­gariei de împătrita Înţelegere, scrie urm ătoarele:

„Sârbia, care din toate statele este prima care a intrat în războiu, nu numai că face jertfele cele mai mari dar i se rupe treptat şi fără milă carnea de pe trupul aproape sfâşiat, spre a se satisface apetiturile celor lacomi şi nesăţioşi.

Tripla înţelegere, cu care sun­tem aliaţi încă de la isbucnirea răz­boiului actnal, a traficat pe spinarea noastră, spre a cumpăra sprijinul Italiei.

Cu durerea în suflet a trebuit să ne resemnăm, înăbuşindu-ne stri­gătul de indignare, în speranţa unor zile mai bune.

Dar târgul început pe spinarea Sârbiei, nu s’a oprit aci.

Cu o galantomie fără păreche în istoria omenirei, bunii noştri aliaţi, oferă acum Bulgariei, o altă parte din pământul ţărei.

Toate însă an o limită, aşa şi resemnarea Sârbiei. Căci trebue să se ştie, că comerţul întreprins de împătrita înţelegere, nu va mai putea să fie continuat, Sârbia ne mai fiind dispusă a tolera.

P r e sa g e rm a n ă şi a t itu ­d in ea iX om ânlel. Din Geneva seteiegrafiază următoarele ziarului »Tlam-burger Fremdenblatt«:

Ştiri din Paris anunţă cu privire ia atitudinea României, că Husla nu trebue să ofere acum după înfrânge­rea din Gaiiţia condiţiuni mai bune. Statele balcanice sunt în afacerile lor prea de nesăturat atunci când se arată slăbiciune din partea celuilalt.

Ziarele pariziene declară că chiar în cazul cel mai bun, trebue să mai treacă cei puţin 2 luni până la Intra­rea în acţiune a României, căci recol a României este gata la finele lunei Au­gust. Fe lângă aceasta, ruşii ar trebui să )a o ofensivă fericită şi să ocupe Bucovina întreagă pentru a pregăti astfel o legătură cu armata română.

Ministrul Delcassd a declarat zia­riştilor că tripla înţelegere nu va ad­mite niciodată, ca Bănatul să devină românesc căci în acest caz Serbia ar încheia imediat o pace separată.

ţumi în mare parte oraşelor lor, bogăţiei de aşezăminte culturale îngrămădite în ele şi vieţii industriale comerciale avân­tate a acestor oraşe.

Ori cât de democratice vor fi in- stituţiunile politice a-le unei ţări, oraşele vor exercită întotdeauna un fel de eghe­monie faptică asupra satelor din ju­rul lor.

Dacă voim deci ca să nu rămânem în veci de veci în situaţia de iobagi culturali şi economici ai oraşelor, trebue să le cucerim. In faptul acesta rezidă importanţa uriaşă a classei noastre de mijloc.

Mănunchiul de ] intelectuali cari s’au încuibat în oraşe nu poate înde­plini această misiune. Ei cel mult pot sprijini şi conduce acţiunea de cucerire pacinică a pionerilor pe cari îi vor da satele în număr din ce în ce mai în­semnat. Oameni de seamă cari şi-au dat nizuinţa să studieze legile acestei „penetration pacific“ al satelor în spre oraşe au fixat regula fundamentală în cuvintele : Siadt folgt dem Lande.

Adecă oraşul trebue să îmbrace naţionalitatea satelor din jurul său şi nu invers.

Ei bine numai la noi să fie altfel ? Numai noi să ne dăm un atestat de in­capacitate de-a trăi şi o viaţă mai cui-

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nn 122—1916.

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela bi­roul de presă al prim-mi nistrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 17 Iunie. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de az i:

Situaţia în nordul monarhiei.

în decursul urmăririlor trupele noastre au înaintat pe teritor rusesc spre nord dela Sieniava şi au ajuns până la înălţimile din nordul K re* ssow-ului. Am ocupat localităţile Tanew apat y şi lam ograd. S’au retras pe mai multe locuri şi forţele ruseşti, cari ocupat poziţii între Sâ­nul inţepor şi Vistula. Am ocupat Ciesanoi)o, precum şi înălţimile din nordul acestuia.

La Weresita luptele ţin încă. Trupele noastre şi au pus pe câteva locuri piciorul pe ţărmul ostie al acestui râu. Spre sud dela Nistrul superior Ruşii au fost siliţi să se retragă după lupte violente din po­ziţiile lor de lângă Litynia. Urmă- rindu-i trupele noastre au ajuns până la gurile Weresitei.

Dealtcum situaţia e neschim­bată. Aripa ostică a armatei lui Pflanzer-Baltin a respins eri crunt între Prut şi Nistru opt atacuri duş­mane. Duşmanul, care a făcut sfor­ţări disperate, ca să ne arunce tru­pele viteze îndărăpt în Bucovina, a suferit perderi grele pe urma focului nostru de artilerie şi a scăpat cu fuga. Am prins 8 ofiţeri şi 1002 de soldaţi duşmani şi am capturat 8 mitralieze.

La graniţele italiene.Italienii au obţinut prin nouile

lor eşiri pe frontul de lsonzo un tot aşa de puţin rezultat, ca şi până acum la Plava. Bravele noastre trupe dalmatine au respins eri seară şi azi noapte atacul unei brigade italiene. Eri ne-a atacat din nou duşmanul, dar l’am respins iarăş. Pe terenul de atac am observat două brigăzi piemonteze şi un regi­ment de miliţii. Perderile Italienilor sunt atât aici, cât şi pe teritoriul K m foarte mari. La Montecosto şi pe teritoriul Plockm am respins iarăş atacurile reînoite ale duşmanului.

General de divizie HOfer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ru8t«german.

Berlin 17 Iunie. — Buletinul ofl- Cîal al marelui cartier general german e pentru azi următorul:

Pe câmpul de operaţii dela ost: Spre nord dela Arras duş­manul a încercat înzădar să ne spargă rândurile. Spre nord dela

canalul Labasse Englezii au suferit o nouă înfrângere. Trupele lor în ofensivă parte au fbst zdrobite, partri s’au refugiat.

In cimitirul din nordul localităţii Angr&s, precum şi spre sud dela Soucinez Francezii au pătruns în tranşeiele noastre dinainte.

In partea nordică a înălţimei Loretto i-am predat duşmanului in­tenţionat o parte dintr’un tranşeu espusă focului duşman de artilerie. Dealtmintrelea am respins toate ata­curile duşmanului. începând din 16 1. c. am făcut prizioneri pe teatrele de luptă, ce se întind spre nord dela Arras, 17 ofiţeri şi 647 de soldaţi duşmani. Perderile sângeroase de aici ale duşmanului corăspund perderilor suferite de el în lupta din Chompagne. In Argoni am respins câteva eşiri mai mici de ale duş­manului. La Vauquois s’au dat numai lupte locale. In Vosgi, spre vest dela Metzeralt, lupta continuă.

Pe câmpul de operaţii dela ost: Cavaleria germană a respins detaşamentele ruseşti, cari înaintau

j spre ost dela drumul Cytovian-Savle, aruncându-le peste- sectorul Symsa. Am zădărnicit atacul duşman în­dreptat în contra puternicei linii Dovni. Pe ambele laturi ale ora­şului Tornograd (spre nord dela Przemysl, în Rusia) l’am respins azi noapte pe duşman spre sec­torul Tanev. Trupele generalului Machensen l’au scos pe duşman din poziţiile, pe care acesta şi le a pregătit la Grodek aruncându-1 până la Narelmiasto, Magiarow şi linia Vereşiţa gurile Nistrului.

Situaţia pe frontul dela Nistru, spre nord dela Stryj a rămas ne­schimbată.

I Un important consiliu de

N em u lţu m ir ile R u s ie i cu a lia ţii ei. »L’Independance Roumain«, oficiosul francez al guvernului român ser e în nrul de alaltaeri următoarele:

*Nowoje Wremja« critică cu as­prime felul cum se esecută operaţiunile militare pe frontul de vest şi îşi es- primă mirarea, că ofensiva pusă în ve­dere de timp mai îndelungat pe acest front încă n-a adus la nici un rezultat pipăibil.

In >Ruskeje Slovot scriitorul mili­tar rus M. Michailovfkij constată, că ofensiva anglo-franceză se învârte In jurul ocupării a câtorva sute de met^-ţ pătraţi, în timp ce Rusia are să poa ^ toate poverile răsbolulul. Parisul a f08ţ salvat în Septemvrie trecut prin 'rfnva alunea trupelor ruseşti fn Prusia osticS: Succesele în vest sunt astăzi ir animale şi n'ci Italienii încă n-au tre c u t dela lupte de avantgardă la operaţ/u ni mai mari. »Ruekoje Slovo« închege cu cb servarea, că acest articol a fo/,t aprobat de cenzură.

turală şi mai cu comfort pe cari numai oraşul ne-o poate oferi?

Dacă vom cântări acum cu ochi înţelegători progresul de până acum a elementului românesc, mai ales în ora­şele săseşti, am trebui să fim mulţumiţi El a fost un proces exclusiv natura căci a fost prea puţin sprijinit de vre-o acţiune conştientă şi metodică din par­tea intelectualilor.

Mai slab e sporul în oraşele un­gureşti, cum e Clujul. Trebue să ţinem însă seamă de faptul, că tocmai în oraşele acestea guvernele tării, din mo­tive esclusiv politice, au Tăcut sforţări uriaşe pentru susţinerea şi întărirea ele meniului maghiar. Dela 67 încoace au îngrămădit în ele cu amândouă mânile aşezăminte culturale, oficii şi sinecure, aşa că putem constată dă V3 parte din intelectualii oti-căriii oraş unguresc o formează Cei cari trăesc din mila sta­tului şi din bugetul ţârii.

Toate aceste sforţări însă merg numai până la o anumită limită.

In momentul când cu ajutorul unui popor luminat şi în bunăstare materială ne vom fi câştigat locul cuvenit impor­tanţei noastre şi în viaţa publică a sta­tului, a municipiilor şi a comunelor ru­rale şi urbane influenţa asta neadmi­sibilă a statului într’un proces natural dintre irasse va fi paralizat pănă va în­ceta cu totul.

Mai e apoi o lege care grăeşte tot fn favorul nostru: Ori ce desvoltare , “trebue să fie o armare naturală a ener­giilor sufleteşti şi morale ale unui neam. I Numai ceea-ce a răsărit pe cale naturală |

din aceste energii are realitate şi trăinicie.

Tot ce trece peste această limită e numai un product efemer şi artificial care se dărâmă de sine îndată »ce cadtf sprijinul estern.

Protecţia puterii de stat moleşeşte şi corupe moralul şi iniţiativa singurati­cilor ca şi a corporaţiunilor. [.V când cei avizaţi la propriile pute-ri, chiar stânginiţi în cale sunt mai oţ&liţi şi mai invenţioşi.

In cadrele acestor idei putem con­stată cu toată siguranţa că o mulţime de oraşe străine încunjurate esclusiv de sate româneşti sunt numai neşte pro­ducte artificiale cari nu »vror puteă să reziste acţiunii noastre d 'e cucerire. Să nu ne oprim deci la ml7 seriile cu cari are de luptat mica noasf .ră avantgardă industrială din oraşe, f jă fim iertători chiar faţă de inferioritatea lor în com­paraţie cu streinii cari au la activul lor un spor de tradiţii ş i , capitaluri erezite dela înaintaşii lor. <

Să sprijinim nu 1 numai cu vorba ci şi cu pilda vie a fap iţelor pe fiecare me­seriaş român şi să f începem în toate centrele, deodată acţ iunea de grupare

elementelor răsl eţe, închegându-le într’un trup conştiu şi rezistent. Să gri- jim de cei ce rătăci sc şi să lăudăm şi încurajem pe cei ta ri în credinţă.

Apostoli ne Lrebue în toate oraşele, apostoli neobosiţi cum suntd. ex. cei doi vrednici conducători ai meseriaşilor din Sibiiu şi Blaj. Atunci vom avea classa de mijloc şi ce. e mai însemnat vom avea şi oraşe%

miniştri român.Öetim in >Üniversul< de eri îÜn consiliu de miniştri s’a ţinut

eri (foi) dimineaţă. Consiliul s'a ocuoat ca situaţia externă şi în special cu noua comunicare făcută de ministrul Rusiei din Bucureşti în numele d-lui Sassonov, comunicare la care d-l prim-mi nistru va răspunde azi (Vineri) cu ocazia intre• vedetei ce o are cu d. Poklewsky minis­trul Rusiei la Bucureşti.

»Dimineaţa« e informată că în consiliul de Joi s’a discutat şi situa- ţiunea politică internă a ţării în legă­tură cu criza din partidul conservator.

Discutându-se asupra eventua- litătei unei mişcări a partidului con­servator şi partidului conservator- democrat contra guvernului, — sene „Dimineaţa“ s ’a emis idei a ca imediat ce se va semnala o ase­menea mişcare, d. Brătianu să cla­rifice situaţiunea internă, prezentând regelui demisia cabinetului spr& a provoca astfel pe suveran să se pronunţe între politica act u ralului guvern şi punctul de vedere al o poziţiunei.

T ra ta tiv e le B iilgar/te i. DinSofia se anunţă:

Cu privire la răspunsul. Bulgarie laţ ofertele de colaborare a! & puterilor quadruplel înţelegeri, dfr eeţîa prespî comunică o notă z'când^ Persoanele competente, cari au pasr/at un * secret absolut cu privire ia d emersul acelor puteri, observă jo atitudine identică cu privire la răspunsul guvernului. In aceste condiţluni inf- ,rmaţiunile apăruie în ziare despre cur/Tinául răs punsului nu pot fi decât conjecturi. Acţiunea diplomatică ce are. lor «u privire la chestiunea controversată nu a ajuns încă la gradul oa să poată fi aduse la cunoştinţa publică.

Preţul cerealelor/ş i asigurările.

împre jurările în cari trăim au adus cu sine urcarea neobişnuită a preţurilo r de cereale. Grâul, săcara, orzul* *jjicuruzul etc. — toate au — Şi Pro babil vor avea şi de aici îna inte* — preţuri foarte urcate. In ur- nM re, azi cerealele pentru agricul \ori i noştri au o valoare cu mult mai mare ca în trecut. De aceea şi grija pentru ele trebuie să Ie fie îndoită şi întreită. Azi nu-i este permis nici unui econom — fie cât de mic — a nu face totul pentru ca să-şi asigure preţul cerealelor ce se speră să le aibă din produc ţiuaea sa.

Dar cerealele, de prezent sunt numai o speranţă. Până a fi culese de pe câmp — cum se ştie — ele pot fi expuse la destule primejdii. Intre acestea cea mai de seamă este primejdia de grindină (ghiată), care le-ar puteă ajunge. Contra acestei primejdii, economii precauţi totdeauna s’au a sigurat şi astfel, dacă i-au a juns wre-o nenorocire — li s’a res tituit pagubele prin băncile de asi­gurare. Au fost însă şi de aceia cari s’ au lăsat în voia sorţii, s’au încrezut în noroc şi n’au asigurat. Cei nuni mulţi s’au căit amar. Azi însă cl ind, cum am arătat, preţurile sun* Îndoite, ba şi întreite faţă de trecut nu-i, m ai este iertat nimănui a s a lăsa neasigurat. Tot economul

< :aute deci să se asigure, până nu feste târzift eoritra pagubelor de grin dină. . ..

Premiile ce se plătesc pentru astfe l de asigurări sunt mici, iar cort: ractarea asigurării nu face n<ci o greu late. Celce voieşte să se asigure, să s e adreseze cu încredere la ban< a. noastră de asigurare din Sibiii 1 (Banca generală) de uode va p rimi imediat prospecte şi infor­maţii} uai. Se poate adresă şi fa pri- care .bancă românească, de unde deasfic nenea va primi cele de lipsă în scop ul asigurării.

Recomandăm încă odată eco­nomilor noştri să nu se lase ne- asiguraţi, iar fruntaşilor noştri de pe la sate să le atee In ajutor pen­tru a-şi putea mijloci asigurările de care vot avea nevoie.

Un instrument uriaşde propagandă.

— Pentru cucerirea opiniei publice americane. —

Un ziarist francez, studiind acţi­unea germană în Statele-U nite, dă câ­teva amănunte interesante asupra celui mai uriaş mijloc de propagandă din lume, a pressei americane.

înainte de toate, o cifrit impună­toare : la Stata ie-Unite apa r nu mai puţin de 28000 de publicaţi i sau re­viste periodice. Statistica din 1 913 dădea cifra precisă: 22.855; acee* din 1914 ridică cifra la 22.975.

Peste 2000 din aceste zi are sau pu­blicaţii se n ase şi mor în ) acelaşi an. Aproape 18.000 de ziare şi î peviAte sunt redactate li\ limba engleză^ sau ame­ricană; peste 1200 de ziare sunt scrise în limba germană şi numa 1 18 în cea franceză.

După cum se vede, dispr & porţia este mare, şi In coea ce priveşte num ăru l pu- bllcaţiunilor germanii au o superiori­tate indiscutabilă asupra fn înceţilor. Da altfel şi numărul emigraţii« >r g ermani în America, e mult mai m ire de .cât a- ceia al francezilor. /

Germanii nu au num;ai ziare stVise in limba lor. Diu cele 1 8000 ziare sau reviste cari apar îo limbi * america nă, au devenit acţionarii celor mai mubv<e, Aproape 6000 sunt proprib »tatea lor Li totalitate, iar la 7000 -801 30 de ziare au adesea jumătatea acţh inilor sau a proape.

Acolo* unde au numai o mică parte de acţiuni, Germanii sun t clienţi im­portanţi la» anunţuri şi pt îbllcitate, aşa încât au o* influenţă roma rcabilă.

După cum se vede, uriaşa pa­tere de propagandă a presei ameri­cane, reprezentată prin 23.000 de ziare şi reviste, a fest folosită de germani.

Mir.

I n c h e stia contrabandeide vite* Din Bucureşti se anunţă;

Ministerul de finanţe este infor­mat că numeroşi samsari mişuni în localităţile de .lângă frontieră şi cumpără vite dela săteni cu preţuri destul de urcate. Vânzările se an­gajează de obiceiu cu eondiţinnea ca sătenii să treacă vitele peste fron­tieră. Această stare de lucruri fiind îngrijitoare, atât prin numeroasele contrabande, care se fac, cât şi prin faptul că sătenii ademeniţi de pre­ţurile obţinute rămân fără vite, dl ministru Emil Costinescu a hat toate măsurile necesare pentru stflr- pirea acestui fapt, mai ales tnlăto- rând şi urmărind pe samsari pe cale judiciară şi administrativă.

Û

Factura ziarelor am; mai laborioasă decât a ct Pe când, de pildă, secret» al uaei gazete franceze ! cât a 4, 6, sau opt pp£i secretarul de redacţie > grijă să pună *n raa* jla 52 de pagini.

Timpul în care ae ceastă enormă matei scurt, adesea numai

De câ^d a în»

ericane e mult îlor europene, rul de redacţie n’are grija de- ni cei mult, american are â 24, 36, 48 şi

ae pregăteşte a-ie ei ite de&semenea şase ore.aput, de pildă, răz*

boiul european, ap< -oape întreaga ma­terie de actualita te a zU \relor e for­mată din ştiri te legeaflee sosite dinprincipalele centr e de ia formaţie din Europa. / .

Chiar dară : v‘ne te l ®£raflc îa"su-şi textul care , se publică, în orice caz materia şi ftOmenUriile *ce 86 fa6 evenimentelor nr Jfltare, politic f 9Î diplo­matice, nu se p jate pregăti dt *.<&âtdupă sosirea ştirilor din Europa.

Cablogran | 9 Euro w nusosesc 1% New- York şl în Statei» vUuite de cât după oref.e 7 seara, ca '* obiceiu pe la orefo 9. La orele 3 neaţa ziarul treb ue să fie termin. W f* ultima >formăc pU8â iQ maşină. L * adevăr cu Viraje Ie mari ale ziare rfor americane, deşi / nai multe maşini t. rag In acelaşi tim p, sunt necesare cât« iva ceasuri, mai ales pentru expedia (/Ie in alte oraşe, cari pleacă cu trenui 1ie de dimineaţă.

De acea manuscrisele gata re­dactate, buna de dat la cules, au pc in­tru secretarii de redacţie americani! o valoare cu totul deosebită. Cunoscâ nd acest lucru, agenţiile germane au î n ­fiinţat servicii de telegrame cari soseisc ia redacţii in timpul cel mai scurt, bu ne de dat la tipar.

Reporterii sau redactorii sunt In America plătiţi cu linia de tipar. Ob­ţinând informaţiuni inedite, gata re ­dactate, ei ie dau la tipar, liniile Ii şe plătesc; fiind date sub formă de dtpeşl sau comunicate ei nu au nici o răspundere in ce priveşte fondul materiei.

P ă re r i engleze despre situaţia a c tu a lă s tra te g ic ă a Ruşilor. «A* genţta Telegrafică Ungară« anunţi d't Londra:

Colaboratorul militar al ilarii Times ocupâadu-se cu situaţia oreitl de acţiunea trupelor germano-auitro- ungare in Galiţia scrie, că Ruşii iu şl-au băgat încă in foc nici a cinoii parte din materialul de oameni, ni stă la dispoziţie. Dacă Rusia ar Ş perde Galiţia pentru cAtâva vrea« — scrie numitul ilar — armatei« p> terilor centrale n*ar fi destui ditiri pentru ca să poată ameninţa impi rusesc cu o invazie serioasă, deoare*« aceaBtă invazie ar trebui să presupun! o preponderenţă numerică. Nu trebui deci să ne neiinlşteasoă — continui Times — nici retragerea Ruşilor ţ nici veştile din Fiandra. Probii noastră e, ca să-i doborâtn pe oeoţl Victoria definitivă va fi a noastrl

Ş T I R I .— 19 Iunie n. 1915,

Bev. Econom.

Pe lângă aceasta, germanii au organizat din vreme, şi pe o scară în­tinsă, reporlagiul pe câmpul de războlu.

încă din Septemvrie 1914, d* Dernburg, geniul organizator lai pro­pagandei germane în America, a în ­trebat pe directorii de ziare şl pe prin­cipalii lor colaboratori, dacă nu erau doritori să vadă de aproape războiul european.

Invitaţia a fost primită şl astfel ziarele americane au avut încă deia început războiului dări de seamă largi asupra operaţiunilor tactice şi stra te­gice germane, asupra calităţilor trupe­lor germane, etc.

De asemenea ziaristul francez stSrue asupra modului cum au fost primiţi ziariştii americani tn Germania. După ce au fost hotărâţi să plece pe frontul german, ziariştii americani cart au făcut călătoria în Europa au avut călduroase scrisori de recomandaţie pentru cartierul general german, unde au fost primiţi cu toate onorurile.

In vremea aceasta zice ziaristuL J rancez, în Franţa nici chiar ziarişti1 francezi nu erau primiţi pe frontul de luptă, necum cei străini* Abia In urmă au foat admişi«

Mârâie succes al carnlai den-j lectel Primim spre publicare urmitiiim] mulţumită pub’îcft: Să primeasei publicul Braşovului mulţămita nouţii oaldă pentru mărinimosul ajutori care a sprijinit succesul strălucit 1 carului de colectă.

Deasemenea primească mulliiii primarul nostru d-1 Dr. Kari Sebi care ne-a pus la dispoziţie pe tot ti puj colectării caii de lipsă la trliud (deasemenea şi d-1 medio general

care ne-a dat ajutor * ' Bernat Einzig, care ne-a imprai

♦«năsura, 4-1 W. Grilnfeld, care tat . v gj-atuit placatele precum şi di tipărit • Klöckner, care a cusut gri'd lohanna ^ albituri.numeroa*. '4ttnAt cu totali Bani

S’au a NŞQ cămeşi, 300 iioş 1940.22 fii. l %4 pâreefli ciorapi, j 500 batiste, 5«. işfl .fi pjapome, 1 ştergare, 24 per. >4*000 de ţigareta, | rerhl de pantofi, j. bucăţi devaitoii ?âri şi tabac, 20 de . Sticle de beu 143 kgr. zăhar, 213 . , 4e130 săpun, 10 kgr. M ai jpuijta j 15 kgr. făină, 120 aiámú mâncări. ' ^

Din bani s’a depus ' ‘ ^ Banca de credit pentru scopui... \ \ şi din o parte s’au cumpărat Inel ^ turi şi piapome necesare.

Toate darurile s’au implici joto, spitalurile din loc. Prezidiul soâ\ femeilor izraelite.

Consulul generai al RoMUiliBudapesta,f* d-1, Grigore Bilciurescu. piecat ia Bucureşti, în virtutea unul scurt concediu. In timpul absenţei alt din CapluJă, secretarul general al C»| 8uiatut’jd, d-l Au guştin Paul, va rii chestiuuale curente.

* / ■ .Ar U't ii. L ' * r iPfintru masa . studenţilor reala

din Br aşov au Intrat dela d-m ni\ Maria Eug. Precup tiraijov lutru odlhi de vecii a neuitatului > ei frate f Bârsan.» K 20. ! ,

Prim ească gener«D&sa dom sincer e mulţumite. <

I . Direcţiunea şcoalelormedii gr.-or m

Ştiri din România- Eri, n Academia 4 Română a ţinut o publică In care d. profesor Ioriga, face o cornii nicare despre »Olteri noul relativ; 9 la legăturile noaitn biserica Con sţanţinopoliteanl«.

Anul acesta nu se vor mii stltui colonL i şcolare În nici una staţiunile bi lineare ale ţării.

A apl irut »România şl. n

Nr. 122—1915. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

european< de d. P. Carp. Preţul 50 nani, la librăriile principale.

— Direcţiunea generală a poşte­lor şi telegrafelor aduce la cunoştinţa publicului, că constatând in ultimul timp, că publicul nu aplică pe scrisori timbrul de ajutor impus de lege in viitor scrisorile cari nu vor avea acest timbru se vor considera ca insuficient francate şl vor fii supuse prevederilor lege!.

— Urmând exemplul de inaltă et^nomie publică, prevedere şi cumpă­tare* a. Germaniei, guvernul românesc 8’a decis In Sfârşit să oprească în vre­murile astea de Jiesiguranţă, şi teamă, risipa ce se iâoes PW grâul şi făina. Guvernul a instituit astfel o comisiune pentru aprovizionarea oraşelor cu faină necesară unei consumaţluni mai Înde­lungate, însărcinând-o în acelsş timp cu căutarea şi adoptarea unui tip de făină pentru un tip mic de pâine.

NocrolOfl. Subsemnaţii cu multă durere aducem la cunoştinţă rudeniilor şl cunoscuţilor, cumcă iubitul soţ, tată şi moş, loan Sava proprietar după lungi ţ i grele suferinţe purtate cu creştinească, răbdare, inpărtăşit cu sf. Târne, a înce­ta t viaţă Marţi dimineaţa, in 15 funia a, 1915, in anul al 68-lea al vieţii şl al 39-lea al fericitei sale căsătorii. Înmormântarea repausatulu! s’a făcut Joi in 17 Iunie u. 1915 la orele 3 d. a. in ci mi ierul bisertoii din loc. Odihnească In pace!**

Cetea la 15 Iunie o. 1915. văd Ana Sava n. Domşa soţie. Dr Aure1 Sava Cornelia Hăţăgan n. Sava Corne1 Sava ca fii şi fica.Virgi! Hăţăgan, Mar'a Dr* Sava n. Pop ca ginere şl noră. Marian Domşa şi soţia Aurelia cumnaţii Maria, Aurei şl Ionel Sava Cornel Virgil Hăţăgan Emilia Domşa ca nepoţi ne- poată.

In gp&iM din Inncbruck se află sub îngrijire medicală un soldat bosniac care doarme fără Întrerupere diu orjlo­cul lui Martie, când a fost adus in această stare de pe cămpul de luptă. Nutriţia se face pe cale artificială. ‘Me­dicii cred a putea salva pe bietulneno- reeit, care pare a fi victima unui şoc de nervi, provocat prin explozia unei granate.

Recrutările in Anglie Din Berlin se anunţă; In Anglia sunt întrebuinţate 40 femei tinere' ca ofiţeri recrutori, spre a găsi recruţi pentru un regiment care a pierdut 500 oameni. Damele poartă un costum special cu semne distinctive militare.

, Administraţia spitalelor de rezervăXr. I şi IV adresează reuniune! femeilor izrallite din Braşov mulţumite pentru darurile In alimente şi albituri strânse ,cu prilejul colectei publice din zilele ţ^eciite.

Ap0Up-8ip. Program pentru Sâm­bătă in 19 Iunie şi Duminecă tn 20 Iunie: Serată Psylander: »Călăreţul sburător« mare dramă din viaţa arr tiştllor In 3 acte. In rolul principal Waldemar Prylander, Ce’e mai nouă actualităţi de pe câmpul de luptă. Fata ţigdnulu*, dramă emoţionantă in 3 acte. In roiifi principal Ella Thomson. »Poli- dor — Împietrit (Umor), Dansatoarea (Ţab)oiji după viaţă).

(Jfi reprezentaţia de Duminecă se Încheie deocamdată stagiunea stabili­mentului ApolloBio, Din acest prilej direcţiunea adresează onor. public mul­ţumite pentru sprijinul acordat şi li rtoa$$ ca şi in viitor sări păstreze acest preţios sprijin.

jjfSCrdOg. Eri in 18 1. c. a răposat fp Braşov jn e ta te de 74 de ani priva- tlerul fiinecimoşcpt $ip loc Gavril Tut- seţe sen. înmormântarea t pe ya face ni5ne, Duminecă in 20 I, e. la prele 5 p. m. din capela cimitirului rom.-cat,

aici. Pe răposat 11 deplâDg soţia Ana păşc. Qsiky, fii G uY'il. Şi Margareta, precum şi num eroase rud*uli.

Odihnească tn p ap e i

Bibliografie.^ Atr «pirut: .'Cântece f in război .

i. L Adunat.' <*« Ur. Plm itr'eClolocm O colecţione din poeziile ser?» de cătră ostaşii noştri de pt> câmpul de luptă. Afară de câteva, cari au văzut lumina zilei prin ziarele noastre, bro­şura conţine multe inedite, adunate deadreptul dela adresaţi. Preţul broşurei este 40 fii. şi se poate procură la li­brăria diecezană din Caransebeş, in al cărei stabiliment s’a şi tipărit. E foarte potrivită oa dar pe seama ostaşilor r&- nlţl.

Proprietar:Tip. A. Mureş!anu : Branisce A Comp.

Redactor responsabil : loan Lacea

COVOARELINOLEUM

PERDELE

Pânzături, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil, în a le­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

T E L L M A N N & S P E I LTârgul Grâului nr. 8.

îngrijim şi aşezarea de ¥ { v i f ) l g | | j f f | cu lucrători esperţi L u c r ă r i l e de L l i l l U i t S U l l l în Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

M I H A L Ţ J E N OC R O IT O R DE HAINE BĂRBĂTEŞTI M ODERNE

BRAŞOV, Târgul inului Nr. 26, etajul I.aduce la cunoştinţa On. public, că pe lângă croitoria pentru bărbaţi, am înfiinţat şi

Croitorie pentru dame.Confecţionez ori şi care îmbrăcăminte pentru dame, costume,

bluze, rochi după cea mai nouă modă, pe lângă preţuri moderate.

Cu ocaziunea sesonului ce se apropie rog sprijinul Onor. public pentru amândouă întreprinderi.

Cu distinsă stimă MIHÁLY JENO

Kim utatás„FORTUNA”, hitel és takarék intézet részvénytársaság felszámolás alatt, óradnai intézet ügyeinek 1914 év folyamán történt lebonyolításáról.

VAGYON. TEHER.

1 . Készpénz az óv végén 112*30 1. Részvénytőke . . . 40000*—2 . Kölcsönök . . , . 109388-32 2 . Tartalék alap . . . 6981*663. Ingatlanok . . • • 5957-79 3. B e t é t e k ....................... 53769*284. Felszerelések . 575-— 4. L e té te k ........................ 8582*245. Előlegek . . • • . 8313-74 5. Kölcsönök . . . . 28656*406 . É rték«papírok. • • 550 — 6 . Fel nem vett osztalék 103-—7. Folyó számi a »A1. 7. A d ó ............................. 680*43

hínárnál . • • 450*—8 . Hátralékos kamatok. 12797 —■ * 138144*15 138773*01

Bevétel 1914 évben. . ■ . . Kor. 9592*59Kiadás 1914 évben . . • . . * 10221*45

Óradua, 1914 évi deczember bó 31-én.Dr. Pop Sándor, sk. felszámoló. Muresian Miklós sk. felszám oldAlólirott felügyelő bizottság fenti kimutatást m egvizsgáltuk és azt

mindenben helyesnek találtuk.

Óradna 1914 deczember hó 31-én.Dr. Malaiu Iános sk. Pop Dániel sk. Marcu lános sk.

felügy. biz. tag. felügy. biz. tag. felűgy. biz. tag.

Magazin cu specialităţi$ A

de

împletite şi tricotaj, de toate sorturile.

Fabrica de împletituri şitricotage Braşov.

J. T E U T S C H & CieST R A D A PORŢII N r. 6 .

Sânăiţi Gazeta Transilvaniei.Publicaţiune,

R a p o rtu lliqidatorilor institutului de credit şi economii, societate pe acţil

„ F O R T U N A “ sub liqidare din Oradna (Rodna-veche) pentruannl de gestiune 1914.

ACTIVE. , ,î . Bani gata . . . . 112 30

2. împrumuturi . . .109388*323. Inmobiie........................ 5957*794. R egistre ........................ 575’—5. Anticipaţii . . . . 8313 746. Hârtii de valoare. . 550 —7. Cont curent . . . 450*—8 . Interese restante . . 12797*—

PASIVE.1. Capital acţionar .2. Fond de reservă .3. Depuneri . . .4. Depozite . . .5. împrumuturi . .6 . Eividendă neridicată7. Dare ..............................

40000*- 6981*66

53769*28 8582*20

28666*44 103*- 680*43

138773*01138144*15

Oradna, (Rodna-veche) la 31 Decemvrie 1914.D r. Alexandru Pop, mp. liqidator. Nicolau Muresianu, mp. iiqidator.Subscrisul comitet de supraveghere raportul de mai sus scrutându-1

Dam aflat întru toate corect.Oradna (Rodna-veche) la 31 Decemvrie 1914.

Dr. loan Malaiu mp. Dânild Pop, mp.membru în comit, de supraveghere. membru în comit, de supravegh.

loan Marcu nap., membru în comit, de supraveghere.

Deoarece §-8 al statutelor So- ciatăţii de îjm orm âotare dispune, dacă un membru a rămas dator cu cotisatia un an, în juna a 12-a anului ce urmează se eUminează din Sociefşte şi pierde toate mi­sele plătite şi pretensiile către Societste, se provoacă membrii acestor Societăţi Haiorich Siegens şi Heinriette Wagnăr în propriul lor interes, ca şa plătească sum ele restante cel mult până în 1 Iulie a. c. ca în caz contrar s ’ar aplica l.Qr bqtărârile §-8 din Staţqte.

Braşov, 18 Iunie 1915.Societatea de înmormântare

braşoveană.lultus Hornung Ludovic Nussbccher,

CUUtor. secretar.. ; 1 - 2

M arca conducătoarea industriei indigene de ghete o are indiscutabil, mondial renumitele

H E T E - T U RULTURULJJ

F ab rică d e g h e te . S o c ie ta te pe a c t ii T I M I Ş O A R Â.

Cea mai mare fabrică ' - dia Monarhie-

«130 Filiale proprii900,000 perechi producţia anuală. 1200 lucrători si amploiaţiDeposit:

BRAŞOVStr. Porţii 8

a g a s ^ a u 1

Berbecar CzinkBRA50V, Str. V ăm ii U r. 7, Telefon 470.

Manufactură, Pânzării, Mode şi Noutăţi, confecţiuni pentru Dame.Cel mai bine asortat în Lingerie pentru Bărbaţi şi dame- — Preţuri fixe. -- IsÆ al i e f t i n c a o i i ■a.ncle*

C a s a cLe îa o re c L e x e .

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 122-1916

BANCA NAŢIONALA A KOMANIEI.- - - SITUAŢIUNE SUMARĂ. - - -

1944. 1015*

24 Mai - - - A C T I V 16 Hai 23 Mai

211957626

844143190314599

45931169

11924059

1199716216825877404228671182210695601500766

122047267

1278410002235787622825709

8708336

807099252

1200000067110474

5391618430426604

48438668798807

25008826758439880

807099252

155315626 aur (monete) depozitat

16164441125220000

16500071032341

« m « : j î in g o o r i) : : : : : :56642000] [trate şi disponiliil considerate ca aur.

A rgint şi diverse «nonede. . . . .Efecte scon tate ......................................... .....

22824900 împrumuturi pe efecte publice . . .<i!5i4oo Impnun. te efecte publice In cont cnrent. . .49968800

din care nu s’au ridicat lei: £6815894 2374690623106269 18409131Improin. Statului i; 15 milioane M tolănii (1901). Impr. stat In ct crt.pe tonuri te tezaur 4% aur (1914).Efectele capitalului social . . . .E fectele fondului de rezerv ă . . : •Efect. iond. amort. imob., mob. şi maşiniI m o b i l e ...........................................................Mobilier şi maşini de Imprimerie . .Oheltueli de Administraţiune . . .Efecte şi alte valori în păstrare . .Bonnri le tezaur i% aer In nai p.Impr. StatuluiEfecte în gaj şi în păstrare provizorieConturi curente ....................................Conturi de v a l o r i ....................................Conturi diverse ....................................

- - - P A S I V - -

Capital • • « . . . • • . » •Fond de r e z e r v ă ..........................................Fond. amort. im ob. mob. şi maşini . .B ilete de banca în circulaţinne . .Dobânzi şi beneficii diverse . . . . Conturi curente ş irecep . la vedere. . Efecte şi alte valori de restituite . . Conturi d i v e r s e ..........................................

n u t i . ( S c o n t 6%.1AM. ( D obânda 7%.

268040752 258061752

654648 640572224097037 219345858

50391387 51670106

11278958 11273958173638495 179138495

1J493075 1153789016476677 16476677

3965281 89652816733709 67337091107106 11071061360837 1370106

130411916 13069741720000000* 200000000162910323 16273793321649576 2123125122283602 2228982631087250 30493068

1327485628 1328771008

12000000 1200000039714199 39714199

5768306 5768306633144655 640329300

6386622 669802968554600 62894091

498322239 49343567468698007 67911409

1327485628 1328771008

S p e c ia li ta te d e a p ă m inerală* 1

Isvorul MATILD din Bodokn -

este cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcalioe.

Apă minerală de primul rangcare am estecată cu vin este superioară celorlalte âpe minerale. ;

Beutura de predilecţie a cercărilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvoraiui, se preferă din partea m edicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshfibler.

Cel mai bun semncontra falsificărilor a apei minerale M ATILD estelimpezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD în Braşov la firma £• 0* & L THEIL, Strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se cap&tă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi In restau­rantele mai de frânte.

Cu toată stim a

74—200.

Administraţia isvorului, i086Î GjOrjy» , Şepslbodok (Ardeal).

La prea înalta lmpnternicire a Maj. Sale Ăpost c şi reg,

A 31-a L O T E R I E de Stat c. şi r.pentru scopuri de binefaceri; militare

L o ter ia a c ea sta conţine 21»fl46 câ ştig u r i in b a n i g a taîn suma^ totală de 0 9 5 * 0 0 0 C*

principal 200.000 coroane.Tragerea urmează în V ie n a în l5 Iulie. 1915. Un los costă 4 cor.

Losuri se capătă la secţiile loteriilor de stat în Viena III. Vordere Zollamtstrasse 5. Goiectanţi de loterie, Trafici, la oficiile de dare, poşte telegraf şi căiferate, zarafii etc. Planuri pentru cumpărători gratis.

Lozurile se trimit franco D ireeţia c. r. a loteriei.Secţia loteriei de bine-facera. ■ «..

IX X! :x x:

Atelierul nostru tipograficp r e c u m ş i

X Strada

lu. ziaruluis-an mutat în case le proprii din

Prundului Nr. (vis-a-vis de băile româneşti).

Rugăm deci onoratul public românesc precum şi vechea noastră clientelă să ne onoreze şi in nonl nostru local cn comandele '.f!Tn. tb ■,m t î s t -ş lor, cari vor fi executate prompt şi la timp. -....... 1 •• - 1

Comenzile se pot face şi prin telefon, rugând in acest scop pe onoraţii noştri clienţi să ne cheme la telefon.Telefonul redacţiei ş i al tipografici poartă numi ral 2 2 6 .

Onoraţilor noştri cetitori le aducem la cunoştinţă, că ziarul nostru se află de vânzare în fiecare sea ră la orele 5 i 2 la administraţia ziarului nostru apoi la Armele din cetate: S E R V A T IU S (Târgul cailor), zarafla POP, firma EREMIAS-nepoţii la firma ROSENBERG din fostul local al „Gazetei Transilvaniei”, la tutungeria din colţul Bulevardul Rudolf —

Şi

promenada de josIn Sidiiu: la tutungeriile Hermine Frank (Str.

Cisnădîei), L. v. JVemeth şi Berta Sturmer. In Blaj: la Librăria diecezană.In Făgăraş: la librăriile Preda şi D. Thierfeld, In Turda: la librăria românească.

In Mediaş: firma G. Â. Reissenberger.In Abrud: la colportarul A. Taigher.In Caransebeş: firma Petru Lepa. fii Borgoprnnd: firma lacob Chencinschi.In Cluj: tutungeria Lehota, Bar. VeselOnyiut.

Cn s tim ă :

Societatea în comandită Tipografia A. Muresianu - Branisee & Comp.: x x : :x x '

TIPOGRAFIA A. MURESIANU: BRANISCE & COMP, BRAŞOV.