Anul XIII. Arad, Sâmbătă, 21 Noemvre (4 Decemvre) 1909. Nr. 254

ABONAMENTUL Pe un an . 24 Cor. Pe un ,ипі. . 1? » Pe o lună . 2 «

Nrul de Duminecă Pe un an . 4 Cor.

Pentru România şi America . . 10 Cor. Nrul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci. UNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA Deák Ferencz-utcza 20.

IMSFRTIUNILE se primesc ia adminis­

traţie. Mulţumite publice şi Loc de­schis costă fiecare şir 20 fii. Manuscripte nu ве îna­

poiază. Tdefoa pentru oraş şi

comitat 502.

Noua fază a crizei. Cu toată impacienţa întemeiată a cercu­

rilor politice pasul crizei rămâne tot maie-stos. Din consiliul de miniştrii ultim, ţinut supt preşidenţia regelui, a transpirat numai puţine amănunte, şi şi aceste să refer la forma supt care a decurs consiliul. împă­ratul a apărut în mijlocul miniştrilor unguri ţ&tr'o haină, care o îmbracă numai la oca-w rare şi de o deosebită solemnitate. N u uniforma de husar sau a unui general de cavalerie, care adeseori în timpurile tre­cute avea destinaţia a măguli cercurile un­gureşti, a fost îmbrăcată de astădată de Împărat, ci Maiestatea Sa a pus uniforma de mareşal, care nimeni dintre generali şi arhiduci n'are îndreptăţirea să o îmbrace. Oricât de înalt ar fi punctul de vedere pe care ne-am pune în judecarea crizei ungu­

reşti , este peste putinţă a desconsidera a-ceasta formă exterioară. Ea a fost inten­ţionată şi anume socotită, pentrucă toţi câţi nu pot asista la acest sfat înalt şi im­portant, să înţeleagă atitudinea Capului statului. Uniforma de mareşal sărbătorească nu poate semnifica altceva decât că supre­mul comandant al armatei proclamă în vir­tutea plenitudinei puterei sale o hotărîre definitivă. Nu mai încape vr'o discuţie, vr'o sucire, vr'o târguiala, hotărîrea este po­runcă militărească înaltă, care are un sin­gur efect : ascultare şi îndeplinire. Miniştrii unguri, cari nu se aşteptau la uniforma de mareşal a împăratului, nu se aşteptau Ia supremul comandant al armatei în haina

sărbătoriască încins cu sabia, ci credeau că merg la regele constituţional al Ungariei pentru a aplana prin nouă târguieli ulti­mele diferenţe ce a mai rămas pentru lă-turarea crizei parlamentare, a crizei de gu­vern şi de partid.

Miniştrii se pregătise a se întoarce din Viena cu noile portofolii supţioară. Decep-ţiunea a fost mare. In drum, spre casă, Kos­suth se plânge ziariştilor, cel înconjoară, că un ministru este mai rău situat decât o bucătăreasă, care după un anunţ de vre-o câteva săptămâni poate să plece delà stăpân. Kossuth ar pleca şi el bucuros de pe foto­liul ministerial, unde i-s'a făcut lehamite, dar porunca împăratului zice: să stai şi să descurci mai întâi ce ai încurcat, apoi să pleci.

Este o ironie a sortei că Kossuth, Ap-ponyi şi Andrássy în desperaria lor de a nu putea guverna, nici de a pleca din fo­toliile ministeriale, au trebuit se alerge la un adversar al lor din cei mai urgisiţi şi să-I conjoare a Ie sta în ajutor şi să-i scape din situaţia de nesuferit, în care se gă­sesc. Cine era înaintea coaliţiei mai urgisit decât Stefan Tisza? N'a fost el huiduit de aceşti trei viteji în forma cea mai sălbatică, pe care a fost dat s'o vadă parlamentul unguresc ? Pe ruinele partidului condus de Tisza s'a înălţat acum vr'o câţiva ani mân­drul guvern kossuthist şi astăzi tot acest Tisza, exilat în fundul Bihariéi, să-1 scape de belea ? Mai mare satisfacţie nu se putea da fiiului »zdrobitorului de naţionalităţi«. Tisza a părăsit castelul său din Geszt, unde

se ascunsese în toată vremea guvernului coaliţionist, s'a dus la Viena şi s'a prezin-tat împăratului — căci aşa era poruncă, — dar a dat din umeri şi a plecat la o vână­toare în Ardeal. Ce s'a cerut Iui? Kossuth-Andrássy erau buni bucuroşi că Tisza să for­meze guvernul fără ei, şi ei iar da tot con­cursul. Fie că Tisza n'a voit să le scoată castaniile din foc, fie că a cântărit concur­sul promis de Kossuth şi Andrássy de efe­mer, fie că s'a mulţămit cu satisfacţia pri­mită şi renunţă la gloria îndoe'nică a mo­şteni situaţia politică încâlcită, Tisza a preferit a merge la vânătoare decât a se aşeza în fotoliul ministerial spinos.

Acum coaliţia caută după un altul, care ar avea curajul să pună mâna pe frânele guvernului. împăratul aşteaptă împlinirea po­runcilor sale, şi doreşte ca criza să afle o rezolvire pe cale constituţională Guvernul actual demisionat şi reactivat e dator să-i propună modul de soluţie şi va căuta atât după acest mod până-1 va găsi. Teama că parlamentul va trebui dizolvat fără ca îndemnisările bugetare să fie regulate n'are atâta putere, ca se împingă spre o solu­ţie pripită. A mai păţit parlamentul şi alte daţi ca să fie dizolvat înainte de a fi votat bugetul, şi un alt rău nu s'a produs decât că a dat ocazie ca să se formeze un cuvânt barbar, faimosul »ex-lex«. Marea ma­joritate a cetăţenilor ungari avem totdeuna simţământul că ne aflăm în starea de »ex­lex«, ori se votează, ori nu bugetul. Pe noi românii, cari facem parte din această majoritate, cuvântul barbar inventat de un-

Gea din urmă invenţie a lui ïûinson. Masa era pe sfârşite. Resturile de fructe umpleau farfuriile, iar în pă­

hărele subjiri, stăpâna casei ne turnase Marsala, vinul acela atât de gustos şi atât de alcoolic.

Ţigările se aprindeau una după alta şi o tăcere se lăţise în cameră, produsă de momentul acela al digestiei, după o masă bun?, nimeni nu vorbia.

într'un târziu, Luigia zise: — Povesteşte-ne ceva, die Frarxis. — Ce să vă povestesc, doamnă? — Ceva din timpul cât ai stat în America. Francis trase din ţigară şi aruncă spre lampă

un val de fum. Norul albastru înveli lumina lam­pe), apoi se risipi încei-încet, încărcând atmo­sfera grea a odâiei de un miros aromatic.

— Din timpul cât am stat in America?! Ah, e mult de-atunc...-Sânt vr'o cincisprezece ani... Da, cincisprezece... Pe-atunci îmi venise proasta in­spiraţie să mă fac gazetar, un meşteşug, care mi-a rămas lipit de oase ca reumatismul cronic, şi de care nu mă mai pot desface.

Eram Ia Cicago. Ar fi fost mult mai bine pen tru mine şi poate pentru umanitate dacă m'aş fi băgat într'una din enormele măcelării ce sânt ia Cicago, dar eu îmi pusesem în gând să mă fac reporter la un ziar din localitate şi astfel mi am stricat toată viaţa.

Dar să nu mă mai gândesc Ia riul gazetăriei şi să viu !a ceeace voiam să vă povestesc, căci cine va crede că reporter ia un jurnal american este o situaţie, se înşală amar. Reporterii sânt plătiţi rău peste tot, In America ca şi In Europa.

La Cicago eu câştigam 12 dolari pe săptămână, biţii cu care de-abca puteam să trăiesc, iar vre un interviev ce făceam rnt-se plătea separat. Edito­rul jurnalului îmi plătea fiecare i terviev deia 2 la 15 dolari şi diferenţa preţului consta nu din calitatea sau cantitatea intervlevulu', ci după va­loarea persoanei intervievate, aşa că, dacă vream să câş'ig 15 dolari, ar fi trebuit să intervievez pe Dumnezeu, în prezenţa a doi martori şi a unui notar.

De şase luni, mă trudiam cu intervievurile, astfel ca să pot să-mî măresc puţin câştigul, dar nu izbutiam de fel să dau peste personagii im­portante, ale căror intervievuri să preţuiască mai mult de trei sau patru dolari. Notaţi că trebuia să mă mai lupt şi cu concurenţa, căci numai în Cicago eram 96 de reporteri şi dacă în fiecare zi ar fi fost opt persoane ce se puteau inter­vieva, aceste opt victime ar fi avut o duzină de reporteri după ei !

Din cele ce vă spui, vă puteţi uşor închipui că ori care persoană mai mult sau mai puţin importantă, aptă de un. , interviev, se căznia cât putea să se puie la adăpost de această turmă de reporteri flămânzi.

In vremea aceia — vă vorbesc de acum cinci sprezece ani — faimosul Edinson veni la Cicago. Mă gândii că un interviev cu Edinson ar valora cincisprezece dolari.

In vremea aceia, Edinson, s'ar putea zice, în fiecare săptămână făcea câte o descoperire. Toate jurnalele din lume erau pline de numele său şi de operiie sale.

Ce noroc ar fi fost pentru mine, dacă aş fi apucat pe Edinson imediat ce ar ajunge la Ci-

! cago, dacă i aş putea intervieva şi dacă aş putea

Ia gea

poarta hotelului gan Hotel şi mă prezentai delà 7 de dimineaţa.

Dacă faimosul Edinson n 'o fi fost intervievat în tren sau în drumul delà gară la hotel, eu aş fi fost primul reporter, care a vorbit cu el la Cicago.

Edinson sosi pe la 11, adică puţin mai nainte de ofa de lunch. Cum eu nu-mi puteam permite luxul de a cheltui doi dolari ca să mănânc în restaurantul hotelului, îmi luai inima în dinţi şi mă urcai sus, în camera Iul.

II găsii în momentul în care un servitor negru îi trăgea ghetele.

— N'am nevoie de d-ta... eu am servitorul meu! — îmi z s e Edinson îndată ce mă văzu pe uşă.

— Nu domnule, răspunsei eu, căsnindu-mă să-mi înăbuşesc umilinţa, eu nu sânt servitorul hotelului... eu sânt gazetar şi vin să vă fa: un in­terviev pentru cel dintâi ziar din Cicago.

Edinson surise cu sarcasm. — Nu acord intervievuri... D-ta întoarce-te Ia

ziarul d tale şi salută pe directorul d tale, din partea mea.

— Ah! atunci sânt ruinat. — Ruinat?... Cum ruinat? — Ruinat, da, că dacă d-voastră nu-mi acor­

daţi acest interviev eu... dau faliment. — D-ta faci comerţ? — Da, comerţ de vorbe ; o meserie ca or care

alta. Intevievul d-voastră mi-se va plăti vr'o 10 dolari şi eu am mare nevoie de bani... Domnule

Рщ. 2 T R I B U N A - 4 DEEEMVRE

GURI, NE INSPIRĂ ŞI MAI PUŢINĂ TEAMĂ DECÂT ORI ŞI CUI. DORINŢA NOASTRĂ ESTE A AJUNGE ODATĂ ÎN STAREA » LEGEI < PRESTE TOT, ŞI AVEM RĂBDAREA SĂ URMĂRIM DRUMUL LUNG CONSTI­TUŢIONAL, PREFERIT DE REGE, PENTRU CA SĂ IN­TRĂM ÎN STAREA DE lex. AVEM ACEASTA RĂB­DARE, FIINDCĂ NE CONVINGEM DIN CE ÎN CE MAI MULT, CĂ NICI CALEA CONSTITUŢIONALĂ NU POATE DUCE ÎN ALTĂ DIRECŢIE, PE CÂT TIMP RE­GELE NU PĂRĂSEŞTE PUNCTUL DE VEDERE AL IN­TERESELOR GENERALE ALE MONARHIEI. UNIFORMA DE MAREŞAL, ÎN CARE REGELE A PREZIDIAT CON­SILIUL DE MINIŞTRI UNGAR ULTIM, NE SPUNE MAI MULT DECÂT AR PUTEA SĂ NE DESTĂINUIASCĂ GAZETARII UNGURI, CARI ÎNCONJOARĂ PE VOR­BĂREŢUL ŞI INDIGNATUL KOSSUTH.

T r i b u n a m i s t i f i c ă » . Supt acest titlu Tele­graful român« se sileşte a prezenta personali tatea I. P. S. mitropolit, în opoziţie cu conclusiile noas t re din ariicolii: » Dreptul de alegere de epis­cop*, ca naţionalistă şi ant iguvernamentală.

Sânt lăudabile aceste silinţe, dar nu convingă­toare. P ro topopul Meţianu, ar fi mers cu naţiona­liştii, episcopul şi mitropolitul Meţianu ar fi scris reprezentaţ iuni şi memorii contra guvernului , şi ar fi ţinut în Casa Magnaţi lor discursuri de opo ­ziţionista, de care nici Şaguna n ' a r avea la acti­vul său. Toate sânt adevărate : p ro topopu l , epis­copul şi mitropolitul a mers , a scris şi a vorbit ! Şi cu toate aceste poporu l ingrat nu numai că nu-l p u n e mai sus decât Şaguna, dar nici nu ad­mite ca să fie p u s în paralelă cu acel Şaguna, care n ' a avut curajul sau priceperea să vorbiască

atât de apositionist.« Ba ce este şi mai » mistic « p ro topopul , episcopul şi mitropolitul Meţianu es te considerat de poporu l român că~ un agent al guvernului , al acelui guvern care lucrează la dărâmarea operei lui Şaguna.

Pentru-ce oa re atâta nedrepta te ? Pentru ce unul să fie sărbătorit de toată suflarea româ­nească ca un creator genial, iar celalalt învino­văţit de a servi guvernul fărădelegilor la distru­gerea operei mari a lui Ş a g u n a ?

Cauza este foarte simplă. Poporul nu întreabă cu cine ai mers , ce ai scris şi ce ai vorbit, ci întreabă mai ales ce ai făcut ? Şaguna n'avea nevoie a se provoca la >naţionalişti« cu care el ar fi mers , căci a mers şi fără ei, chiar şi în po ­triva lor; el nu ne trimite ia archivele cons is to­riale ca să-1 cunoaş tem cine era, nici n'a pre­zentat vr 'odată discursuri le sale, ca certificate de

b u n ă condui tă naţională. Faptele lui au fost tă­ria lui şi aceste l-au înălţat pe el atât de sus , încât epigonii nici cu privirile nu se pot avânta la el.

»Telegraful român « nu se provoacă la nici o faptă a pro topopulu i , a episcopului şi mi t ropo­litului Meţianu. A merge cu naţionaliştii pe cât t imp ai nevoie de ei, a scrie şi a vorbi în contra guvernului , nu sânt socot i te de nimeni ca fapte, nici mari, nici mici. »Tribuna« prezintă însă fapte. A înlătura pe un episcop ales, care din punct de vedere politic neromânesc este descalificat, nu este nici scrisoare, nici vorbire, ci un fapt şi a n u m e un fapt, care slăbeşte constituţia bisericească. De patru ori guvernul a comis acest fapt şi de patru ori p ro topopul , episcopul şi mitropolitul Meţiann, a avut un rol la această făptuire. Datoria lui bi-sericiască şi naţională era să oprească braţul gu ­vernului delà lovitură, şi nici decât să-1 împingă spre lovitură. Faţă cu aceste fapte, mergerea cu naţianaliştii, memoriile şi discursuri le contra gu­vernului nu cântăresc nimic, fiindcă guvernele dau voie agenţi lor lor să meargă, să scrie şi să vorbiască cum le place, dacă fapta lor este în toate împrejurările în serviciul politicei reprezen­tate de aceste guverne .

*

Telefonul şi patriotismul. C o r e s p o n d e n t u l nos t ru din Blaj ne scrie următorul lucru intere­s a n t : Banca »Patriae a ce;ut de mat mult t imp direcţiei poştelor să i se acorde şi ei inha la rea unui telefon în legătură cu centrala din Blaj. A trecut un an şi d. su prefect local s'a >gâ-viit« mult, mult , până când a d i?pus să se refuze »Patriei« telefonul, ca fiind primejdios intereselor patriei. N J ş t im de ce să ne mirăm, de îndrăz­neala aceasta de a refuza cetăţenilor un drept, ori de frica ridicolă a »iradärii«, care se pare că numai pe telefon şi numai delà banca î P a t a a » se poa te săvârşi.

*

>Slovaciî şi românii*. Ziarul >Slovensky Tyzcknn lk . scrie în număru l său din urmă, ur­mătorul i ă l du ros art col asupra alianţei fireşti a slovacilor cu г о т а п й :

»Cand şovinismul u n g u r e s c înarmat cerca să înece în sänge până şi speranţa libertăţii naţiu-nei slovace şi r omâae , în l u n i Mai 1348, î i Un­g a r a s 'au desfăşurat două memorabi le rnari adu­nări. U n a a fost siovăcească, la Liptó-Sz*. M'klos în 10 Maiu, în cealaltă şi-au ridicai glasul româ i i i , cu cinci zile mai târziu, la B aj. Intre conducă­torii acestor adunări n ' a avut ioc nici o înţele­gere prealabila şi lo tus programele acestor adunări au avut o c o m u n ă bsză principiară : în a m â n d o u ă adu iănle s 'a dat pe faţa abi ;ul prăpăst ios , ce s'a

căscat între naţiunile asupri te şi între conducă­torii ungurimii otrăvite de şovinismul insatara-bil şi de trufia bogăţiei. In a m â n d o u ă adunările s 'a manifestat sufletul u n o r popoa re sbic uite, ca u n semn, că aceleaşi su fost suferinţele româ­nului ca şi ale s lovaculu 5 , şi pentru aceasta di­recţiunea politicei lor a fost unitară precum uni­tare le a fost şi scopuri le şi dorinţele*.

»Incepand de atunci, noi slovacii şi rorainii , la început în m o d inconştient , n u i apoi conştient , înaintăm paralel*.

Articolul tratează apoi epoca delà încheierea pac­tului dualist şi până după sfârşitul pasivităţi», trece Ia congresul naţionalităţilor, din 1895, când din nou s 'a accentuat Identitatea SCOPURILOR şi dorinţ i 'or acestor două neamuri unite î i sufe­rinţă. Alianţa s lovaco româaă s 'a desăvârşi t Î 1Q05, când îa proiectul de adresă prezintat Î cameră de partidul n îţionalităţ lor s'a fixat d t f nitiv local u n d e au să stea împreună, în structur politică a Ungariei, românii şi slovacii. Ei lupt de atunci cu aceiaşi îndârjire pentru votul un versai, egal şi secret, având ca ţintă finală deme cra tzarea desăvârşi tă a ţarii.

Pană când partidele ungureşt i , partidele t recutah nenoror i t , sânt stâlpii putredului s is tem şqvi şi oligarhic, partidul ro nanilor şi slovaci or re prezmîă curentul viitorului, care va crea odată i Ungarie fericită. Faţă de reacţiunea ungureascs noi n prezentăm direcţiunea evoluţionistă, căi luptăm pentru votul universal neîngrădit. Vor rápi puterea d m manile o l g a r h i e . şi o vom di -popoare lor .

Alianţa dintre slovaci şl ROMÂNI s 'ar INTERNET p e o bază sigura chiar şi da :ă s 'ar r z i m a nu mai p e programul naţ ional al slovacilor şi rc manilor, căci ei împlinecc şi îa аа-л caz o mi s iune politică mondială, întrucât ei FORMEAZĂ sin gurele elemente caii leagă cele doua mari famil ale limbilor slave şi romanice.

Noi , slovacii şi românii — încheie articolul -am fost cei dintâi muncitori ai Ungariei nouă, ai acelei Ungarii , care va face deopotr ivă drep­tate popoare lo r sale.

Procesul Fr iedjung. P.OFESORUL FRIED-JUNG A PREGĂTIT PENTRU PROC;sul, CE I-S'A in­TENTAT LUI şi ZIARULUI »REICHSPOST* DE c ă t r e COALIŢIA sârbo-CROATÂ c a r e SE VA ÎNCEPE LA 9 DECEMBRE BROŞURI, c u FOTOGRAFIA DOCUMEN­TELOR. ACESTE BROŞURI VOR FI ÎMPĂRŢITE LA JU­RAŢI. PRIETENII LUI FRIEDJUNG SUSŢIN, c ă ACESTA VA DOVEDI CU MARTORI, CĂ SUPIILO i FOST CUM­p ă r a t DE GUVERNELE STRĂINE.

Edinson , d voastră sânteţi un o m practic, şi ştiţi că afacerile sânt afa :eri... Acordaţi-mi u n mic intetviev, şi fiţi siguri că fa-eţi o faptă b u n i .

— D.ţr ştii că eşti n o s t i m ? M i e foame de nu mai po t şi n ' a m vreme dă pierdut cu d-ta.

— Numai două minute... cât să scriu o jumă­tate de coloană de jurnal .

— La urma urmei, ce doreş t i ? — Aş vrea să ştiu care e cea d in tâ : , dar cea

dintâi invenţia a d-voastră. A-.tăzi, c â r d d-voastră sânteţi aşa de celebru, nu credeţi că acest lucru ar avea o impor tanţă co losa lă?

— Drace, făcu Ed inson , ar trebui să mă urc mult în trecutul invenţiilor mele.,

— Spuneţi-mi, vă rog ; eu voi lua no te : ştiu stenografia.

Şi c ' un suspin , scosei din b u z u n a r carnetul şi creionul.

— Dragă domnule , începu Ed inson , în vremea aceia, — toată lumea ştie — eu eram sărac, plin de idei, plin de entusiasm, plin de dragoste chiar, dar fără o lescaie. C e a dintâi invenţie a mea am făcut-o n u pent ru dorinţa de bani, ci din cauza amorului.. . T e miri?

— Absolut de loc. G ă s e s c faptul foarte nor­mal, Cont inuaţ i , vă rog .

— Pe-aiunci eram amorezat de d o a m n a Kd'y Starson, f rumoasa doamnă Katiy... superba d o a m n a Kaiiy. . Iartă-mă dacă îţi vorbesc aşa . , d a : amin­tirile tinereţii...

— înţeleg e i i i u s i a îmi l d tră... Urmaţi.. . — Katty era nevasta unu i bancher , la care eu

eram slujbaş cu mizerabila leafă de 8 dolari pe săptămâna. Katiy era foarte frumoasă... dar poate detal ile acestea nu folosesc intervievulai d-tale.

— Din contra, zisei eu cu ardoare, sânt foarte preţioase...

— Katty, urmă Edinson , era adorabilă. Avea ş a se copii !

— Şase copii !.. Drace !... Trebuie să fi fost puţ in cam,., obosită...

— Ah, nu , dragul meu. D-ta n'ai cunoscu t pe Katty. La fiecare alt S tarson ce aducea în lume, Katty se făcea tot mai frumoasă... In şap te ani de căsătorie, făcuse şase mici starson... N u gă seşti că avea o forţă res is tentă?

— N u zic ba. — Trebuie să ţi spui însă, că copii ei, şi mai

ales cei trei din urmă erau foarte plicticoşi... Mama lor nu putea să doarmă de fel... şi pen t ru acest lucru, ziua t r a puţin cam n e r v o a s ă . . din care cauz î , dragos tea noastră suferea... Atunci geniul

i meu, iartă mă dacă îndrăznesc să zic sşa, a avut, ! din cauza dragoste i , o mare inspiraţie... j Rămăsesem cu gura căscată... iută că aj jnsern j ia cea dintâi invenţie.

Ed inson u r m ă : — Atunci am inventuat leagănul electric... — Leagănul electr c !.. Treb.de să fie u n lucru

foarte cur ios !... -.- Destul de curios, d ragu l meu... Vrei să-ţi

descriu In câte va cuvin te mecanismul s ă u ? — Sânteţi de o bună ta te nespusă. . . Spuneţi

spuneţ i , vă rog . — Ascu l t ă : leagă iu l era suspenda t de două

arcuri şi p u s în comunicaţ ie cu o puternică baterie de pile electrice, care la cea mai mică mişcare a copilului, chiar şi aceia făcută de respiraţie sau de bătăile inimii, puneau în circulaţie u n curent electric, şi făcea ca leagănul să se legine uşor... Era de un efect, că ar ii adormit şi pe cel mai furios nebun , zău aşa... Şi efectul leagănului a fost minunat : micii S tarson dormiau duşi , Katty putea să se od ihnea că noapte?, iar ziua să stea cu mine... Dulci rezultata ale primei mele inven­ţii...

Ed inson tăcu şi se uită la mine c 'un zâmbet

S z i l á g y i E l e o n ó r a FABRICĂ D E H QUER, PUNCI ŞI RUM

C L U J - K O L O Z S V Á R STR. KOSSUTH L . 2 5

SĂ CUMPĂRAŢI numai RUM ŞI LIQUER DE S Z I L 4 G Y I E L E O N O R E ,

PENTRUCĂ ACELA ESTE CEL MAI BUN ŞI CEL M A I IEFTIN. — SE CAPĂTĂ ORI UNDE. —

PRĂVĂLIE PRINCIPALĂ DE VÂNDUT KOSSUTH LAJOS UTCA 2 5 .

Шштш M A G A Z I N ILE TEA. TELEFON 2 3 9 . FIŢI ATENŢI LA ADRESĂ !

4 Decemvre б. 1009 K I S Ü M A

înmormântarea lui ктшШ Um

Fag. 3

i c i t i i f f i D j IUI Augusim — Delà trimisul nostru. —

Blaj, 1 Decemvrie.

Cu sfială şi cu temere m 'am apropiat de oră­şelul Blajului cufundat azi în g e n u n e a durerii sale fără ho ta re ; cu teamă de a nu tulbura, de a nu profana prin curiozitatea vulgară a ziaristului de meserie cel mai delicat şi sfânt sent iment , doliul celor ce jelesc pe cel mai s c u m p dintre ei.

Şi Blajul în t reg este în doliu. Micul orăşel trăind în liniştea contemplat ivă a trecutului său glorios, în І7і!агеа situaţiei sale, ferită de zbu-ciumi ' 1 r prefaceri şi . mişcări economice

arei circulaţii, a fierberii şi goane i i s trecoară zilele de tăcută m u n c ă olară şi ştiinţifică, in cercetarea ac-pre lung al bisericilor când sânt

coridoarelor de instituţii şcolare, acest Cambridge românesc avea în sânul lui o neste­

mată a cărei strălucire străbătea departe, p u n â n d şi smeritul orăşel în lumină. Dr. Augus t in Bunea era p o d o a b a Blajului şi oraşul se socotea mân­dru că-1 închide în sine şi capătă importanţă prin prezenţa lui.

Aici el nu se p 'erdea ca savanţii modern i în marile capitale ale Apusului , s trecurându-ee neşt iut prin zgomotul vălmăşagului de stradă. Aici figura lui înaltă de o robust i ta te bărbătească, tipul ţăra­nului român idealizai şi inielectualizat prin cul­tura şi prin superiori tatea sa, figura aceasta era cunoscută de toţi copiii Blajului şi se reliefa şi mai mult în acest cadru îngust , r idicându-se pes te el prin mărimea-i supranaturală . Toţi îl ştiau, toţi îl admirau, toţi îl iubiau. El era personali­tatea stăpânitoare a Blajului. Cine venea să cu­noască Blajul şi oamenii lui, păstra în corul amin­tirilor sale ca notă s tăpâni toare figura, glasul şi persoana lui Bunea.

Numai cine se ştie pă t runde cu totul de aceasta,

va înţelege durerea Blajului. Toa te şcoalele, toate instituţiile româneşt i poartă semnul văzut al du­rerii, fluturarea neagră a pavilionului *de doliu. Ea îţi trimite în suflet un trist salut de jale. Fi­gurile covârşi te de îndurerare aie preoţi lor şi teo­logilor, ale rudenii lor şi cunoscuţi lor , totul îţi măreşte impresia aceasta. O cetate a jalei, a du­rerii, ai zice.

Intru în locuinţa defunctului. E o căsuţă sme­rită de piatră, în piaţa cea mare, tocmai în faţa catedralei. Afară niciun semn al doliului, niciun steag, nici-0 draperie neagră. înăuntru străbaţi un coridor, un fel de pridvor mărgenit de cerdac şi intri la dreapta pe uşa întâie. E seară. La o lampă apr insă stau în tăcere apăsătoare mai mulţi teologi, în jurul unei mese . Pe masă anunţur i fu­nebre şi telegrame de condoleanţă un teanc în­treg.

Sânt prezintat celor de faţă. Doi fraţi ai răpo­satului, unul preot, altul ţăran, veniţi în "grabă din Vadul-Făgăraşului , comuna familiei, u n d e a păstori t cu vrednicie părintele Bunea bătrânul, tatăl acestor cinci fraţi frumoşi şi atât de români. Apoi sânt prezintat nepoatei răposatului , o doamnă tânără, soţia dlui Iacob Domşa . îmi este greu să-i arăt în cuvinte rupte durerea şi condo lean ţă tu turor celor delà cari vin, a redacţiei «Tribuna« şi a ro­mânilor din Arad.

— Ieri dimineaţa la n o u ă ceasuri , poves teş te dna Domşa , a venit înainte de a pleca la con-sistoriu p e la mine. L-am observat că este palid, iar iei mi-a r ă spuns că nu se află bine. I-am p r o p u s să stea acasă şi să se culce, dar mi-a r ă s p u n s că nu se poate, căci trebuie să facă mai multe referau i'.. A trecut pe la administraţia cen­trală şi de acolo la şedinţa consistoriului . Toţi au observat pe ţaţa lui o paloare neobişnui tă . I-se făcea tot mai rău, până când la orele 11 a cerut voie I. P. S. Sale Mitropolitului să pă­răsească şedinţa, fiind bolnav. A venit acasă foarte bolnav şi palid.

plin de mistere... electrice, şi văzând, că eu Ispră­visem de luat note , adaogă :

- - Dar nu e numai atât... — Sântem poate Ia o doua invenţ ie? — NÜ, nu, sântem tot la întâia. Leagănul

mieu avea şi un aparat foarte igienic, din punc ­tul de vedere al sănătăţii copiilor. Făcându-i să doarmă ca pe cârtiţe, eu nu aş fi vrut să-i fac să se îmbolnăvească, şi atunci, am aşezat îrt mijlocul saltelei dia fiecare leagăn, în mijloc, în­ţelegi?, două fire de aramă la o depărtare de 2 cen­timetri unul de sltul. In t impul nopţii , dacă vre unuia din copii i-se întâmpla să... ude patul , între cele d o u ă fire se stabilea un curent electric, care punea in mişcare o sonerie foarte pu tern ic i .

— Minunat ! exclamai eu. — Iţi poţi închipui entus iasmul bietei Katty.

Dânsa spunea pr ie teni lor : »Gratie lui Ed inson al nostru, micul mieu Tom, care n 'are încă trei luni, ştie să sune servitoarea, când vrea să facă...

— Oh, ce inven ţ i e ! ce invenţie!, exclamai eu transportat, gând indu-mă la cei 10 sau 15 do ­lari ce o să iau pe interviev. Dar d o a m n a Star-son, cred că va dat probe.. . palpabile de recuno­ştinţă pentru marele serviciu ce i-aţi făcut.

— Ah, iartă-mă domnule , dar nu poţ să-ţi spui

nimic, în această direcţie. înţelegi, este vorba de... secret profesional.

— Aşa este. Ed inson se ridică de pe scaun : oia de

luncii sosise... Totuş i îndrăznii să-1 mai întreb : — Iertaţi-mă, poate sânt insdiscret, dar cum

d-tră sânteţi aşa de gene ros şi aşa de bun , în-drăsnesc să să mai întreb un lucru : d-tră mi-aţi vorbit de cea dintâi invenţie a dvoast ră şi eu vă sânt foarte ; recunoscător . Aţi fi atât de bun să-mi spuneţ i numai d o u ă cuvinte, dar numai două, despre cea din urmă invenţie a d-tră ? în­ţelegeţi că acest r ă spuns ar fi foarte important ca să închei interwievul,

— Eşti cam prea exigent... — Vă rog două cuvinte... numai două.... — Ei bine, vrei să-ţi spui d r e p t ? Ultima mea

invenţie, este tocmai ceeace ţi-am povesti t acum !... N u ţi-se pare interesantă ? Nu ?... Atunci te pof­tesc la masă cu mine

Am mâncat împreună, sfîrşi Francis povestirea Iui din America, şi... a fost singurul lucru ce am câştigat cu acel interviev.

Roma, 1909. P. R.

— Vino mai iute, ni-a zis, căci nu mai pot . — Vezi, cu munca asta prea multă ţi-ai făcut

rău, i-am s p u s . — Da am munci t prea mult, mi-e teamă să

să nu fie o as tmă gravă. A cerut să vie medicul. Am trimis la toţi, dar

o nenorocire a voit din întâmplare ca toţi trei medicii să lipsească din Blaj. Am chemat pe du­hovnicul, părintele Roşianu care mi-a ajutat ca să-i fac fricţiuni şi i-am p u s cataplasme reci, d u p ă cari s'a simţit o clipă mai bine. Dar a fost toate înzadar. La 12 ceasuri a încetat din viaţă, a adormit lin, fără chinuri şi fără zguduir i t rupeşt i . In clipa morţii am fost lângă iei eu şi părintele Roşianu.

— A muncit mu l t ? — A muncit prea mult, iar munca prea încor­

dată şi lipsa de mişcare l-au doborît . In n u i multe rânduri l'am rugat să se cruţe, dar mi-a r ă spuns : că preferă să trăiască mai puţin, dar să lase în urma sa roadele unei activităţi încor­date, un folos pentru posteritate, decât să ajungă bătrâneţe adânci fără roade. Mai bine 50 de ani şi un număr de opere folositoare, decât 70 de ani în t ihnă şi fără rezultate, zicea iei adesea.

Catafalcul. Am intrat în camera de alături. O cameră nu

sărăcăcioasă, dar modestă , aici este aşezat pe catafalc corpul Iui August in Bunea, marele ca­nonic şi învăţat al bisericii unite.

Figura-i palidă şi fără viaţă e acoperită d e u n văl. De pe catafalc curg în jos cununile , pe când în jur de el ard lumânările în pâl-păitul lor inconşt ient de marea durere ce exală delà acest catafalc. Un teolog tânăr citeşte cu glasul tare rugăciuni. Din monoton ia cadenţată a cuvintelor sale, din vechile n u m e de David şi So lomon ale textului, din limba arhaică a tex­tului plin de înţeles, se împrăşt ie în odăiţa în­gus t ă atmosfera adevărată a odăii. Aceleaşi cu­vinte simple şi adânci au fost şi vor fi rostite neîncet la catafalcul tu turor oamenilor mari ca şi la racla celui din urmă ţăran român, cu aceiaş glas cadenţat şi mono ton , cu aceiaş înţeles adânc şi ele vor semnifica în to tdeauna marea putere de nivelare a morţii, care coboară sau urcă pe toţi, pe cei dintîi sau cei din urmă, la aceiaş treaptă şi ne amin­teşte egalitatea noas t ră în faţa sfârşitului neîn­durat, în faţa misterului de «dincolo», care pare atât de aproape şi to tuş e pent ru toţi atât de departe încât nimeni nu-1 va at inge vre-odată.

Toată jalea şi cutremurarea mi-am depus -o într 'o simplă cruce, înăbuş indu-mi durerea-am ieşit.

Co d o l e a n ţ e l e . Se poate închipui impresia ce a p r o d u s în

Blajul întreg moartea lui Bunea. Toţi au aler­gat să-1 vadă, să-se încredinţeze de ceiace ni­meni nu voia să creadă. Au venit corporativ să-şi prezinte condoleanţele în aceiaş z i : Tot consis torul mitropolitan, în frunte cu I. P. S. Sa mitropolitul Victor Mihali de Apşa, apoi corpul profesoral al liceului c o n d u s de directorul Am-brosie Cheţianu, corpul profesoral delà şcoala normală (pedagogică), delà facultatea de teologie j

consiliul comunal , în frunte cu primarul, socie­tatea meseriaşi lor etc.

Fraţii defunctului au sosit azi şi anume : fraţii Ioan, Gheorghe , Arsenie şi Aurel Bunea. Delà Academia Română şi-a anunţa t sosirea d. Ion

Am onoare a aduce la cunoş t in ţa on. publ ic românesc din loc şi jur, că a m l u a t î n •SS3 p r o p r i e í a t e a m e a o s p ă t ă r i a aşa numită „ P a r k v e n d c g l ö " din casa dlui M B B deputa t dietal D r . i. S u c i u (vis-à-vis de palatul justiţiei), u n d e îmi voi da toată silinţa

ca musafirii să fie pe deplin mulţumiţi atât cu serviciul, cât şi cu beuturile cele mai bune, p r ecum: vin roşu şchiller, vin alb de Mădera t etc.etc. bere p roaspă tă tot astfel şi mâncări p roaspe t e calde şi reci. — Pr imesc abonen ţ i pentru mâncări în localitate şi la case. — Localitatea ospătăriei e foarte spaţioasă. Am două odăi separate pent ru conveniri ocazionale şi sociale. — Sperând

şi ţ inând cont c e sprijinul publicului românesc din Arad s u n t : Cu toată s t ima: V ă d u v a CATERINA C L O N D A n . NICOARĂ.

Pag. 4. »T R ï B U Ы A 4 Decemvre 1909

Bianu, apoi d. Dr. Carol ca reprezentant al arhiepiscopului catolic din Bucureşt i , . monse ­niorul Netzl iammer.

Anun ţu r i l e funebre Nu mai puţin de cinci anunţuri funebre au

fost tipărite şi a n u m e din partea familiei, care se isprăveşte cu cuvintele : Biserica şi neamul au pierdut în tint pe neînfricatul luptător, iar roi toată nădejdea noastră; apoi capitolul mit ropo­litan din Biaj, corpul profesoral al facultăţii teo­logice, banca »Patria« la care el a fost membru în direcţiune, societatea teologilor Inocenţiu Micu Ciain«, care se isprăveşte cu o frumoasa strofa din poezia Oltul a lui Goga .

> Drumeţ, bătut de gândur i multe, Ne laşi atât de greu pe noi, lmbrăţ işându-ne câmpia Te uiţi adese înapoi. Aşa domol te poartă firea, Căci duce undaţi gândi toare : Durerea unui neam ce-aşteaptâ, De mult, o dreaptă sărbătoare?.

Poezia asta a fost poezia de predilecţie a ră­posatului , care şi el e din Ţara-Oltului. Drept cu­n u n ă eternă Patria« a dăruit suma de 500 de coroane pentru fondul cultural al arhidiecezei, fond pentru care Bunea a dat ideea a se înfiinţa.

ultimele opere ele lui tiu n e a Se poate afirma cu siguranţă, că Augus t in Bu­

nea a fost victima muncii excesive. Cu o febri­litate fără păreche, t i a lucrat la desăvârşirea mai multor mari lucrări. O persoană care a urmărit de aproape lucrările sale, mă asigură că în tim­pul celor 50 de zile din urmă, de când s'a mutat în locuinţa sa cu nepoata, a lucrat peste 100 de coaie. Pe lângă aceasta însă el îşi împlinea cu conştiinciozitate datoria sa în slujba bisericii.

Discursul său de recepţie Ia Academie pe care urma să-I rostiască la cea mai apropiata se­siune, a fost isprăvit zilele trecute. Subiectul lui este d e s p r e : »Tara-Oltului şi legăturile ei cu Ro-mânia.«

El a mai început o mare lucrare despre » Isto­ria românilor deia Aurelian până la fondarea prin-cipatelor«. Această lucrare avea să a runce o lu­mină cu totul nouă asupra formării neamului ro­mânesc şi iara să o cont inue încât să formeze o mare istorie a poporului românesc , şi se crede că era destinat pentru a fi prezintat la marele premii Cuza al Acadenrei .

Cunuaile. Dormi în pace Apostol al neamului (funtă al­

bastră, flori roşii, depusă de comerciantul S. Handrea.

Protectorului şi membrului fondator — Societatea meseriaş'lor din Blaj (funtă violata) micşunele.

Marelui bărbat — micul prietin (funtă neagră) I. Br. H o d o ş .

Sprijinitorului industriei româneşti — Atelierul Nicola, (funtă tricoloră) flori albe de crisantemă.

Distinsului cetâţan Dr. Augustin Bunea - 30 Nev. 1009 Opidul Blaj. (funtă vinăţie) trandafiri albi.

Discursul Dlui N. lorga iii Camera d e p u t a ţ i l o r

din Bucureşti. Primim azi în întregime, delà coresponden tu l

nos t ru , discursul d-lui l o rga : D-lor colegi, eri s'a stins în Blaj canonicul

Augustin Bunea, care a fost o glorie a culturii românilor de dincolo. Istoric desăvârşit, care a pus bazele studiilor critice privitoare la istoria românilor din Ardeal orator fără păreche, scriitor din aceia cu cari românii de dincolo îşi fac cinste Augustin Bunea a ţinut strânse, în toată activi­

tatea sa literară, legăturile culturale ale roma-nilor din Ardeal cu românii de aci.

Academia română s'a grăbit în sesiunea sa generală din anul trecut, să recunoască covârşi­toarele merite ale lui Augustin Bunea, alegându-l membru activ al ei.

D-lor colegi, cultura românească este a noastră, cum este a românilor de ori-unde, şi orice pagubă pe care o suferă cultura românească, pe orice bucată de pământ locuită de români, trebuie să răsune dureros în inimile românilor din toate părţile. (Aplauze prelungite). Din cultura româ­nească vine însăşi fiinţa Statului român. Da­toria Statului român faţă de această cultură este fără margini şi cred că noi nu putem lăsa pe fraţii noştri din Ardeal, în marea lor durere, prin pierderea unui fruntaş cd vieţii culturale, fără mângâiere.

Prin urmare, propun să rugăm biroul a tri­mite familiei neuitatului Augustin Bunea o tele­gramă, în care să se arate părerile de rău ale întregului Parlament românesc. (Aplauze prelun-pite).

D. preşedinte: Aprobarea dată de dvoastrecu­vintelor d-lui lorga, mă autoriză ca interpret al Adunării deputaţilor, să exprim familiei, durerea simţită de noi toţi pentru perderea distinsului literat şi distinsului membru al Academiei ro­mâne.

Voiu îndeplini această sarcină. (Aplauze).

înmormântarea lui Augustin Bănea. — Deia trimisul nostru. —

Blaj, 2 Decemvre.

In mijlocul unor pompe funebre cu ade­vărat princiare, rămăşiţele canonicului Au­gustin Bunea, au fost azi redate pământului din care s'au ridicat, iar duhul lui descă­tuşat de materie va pluti de-acuma liber şi stăpânitor peste desvoltarea poporului no­stru. Am spus că funerariile au avut un caracter princiar. Cred, că nu am făcut мсі o exagerare şi ce : ce au luat parte Ia ele vor confirma impresia aceasta.

Jalea Blajului şi a tuturor românilor s'a exprimat într'un chip cu adevărat demn. Dacă putem socoti această înmormântare urept o măsură a preţuirii şi a prestigiului lui Bunea, se poate afirma cu siguranţă, că deşi Bunea nu a fost arhiereu, el totuşi s'a bucurat de onoarea şi stima unui ade­vărat şi mare arhiereu, ca un cap între capii bisericeşti. Nici mitropolitul Vancea care a fost cu toate acestea un om de mare însemnătate, nu a avut parte de ob secvii mai impunătoare ca Augustin Bunea. Ele sait cea mai frumoasă satisfacţie pentru spiritul lui şi dacă Bunea nu a fost arhiereu totuşi urma i în inimile lor l-au preţuit şi l-au ridicat arhiereu al bi ericii unite.

De o deosebita frumuseţe şi măreţie a fost cortegiul f unt bru. El a fost o pildă de bună rânduială, disciplină şi organizaţie şi este meritul intelectualilor, casina, profesorii şi studenţii din Blaj, cari în [mai multe consfătuiri prealabile au luat dispoziţiile ne­cesare. Citez mai ales numele dlor Danilă Sabo, Iuliu Maniu, G avril Pœcup, Cheţianu, V. Niţescu şi alţii.

Patosul jalei mari a avut datul de a scoate cele mai frumoase accente. Nici unul dintre oratori nu a fost nedemn de marea clipă. Pe toţi i-a trar sfigurat pare că du­rerea şi toţi au ştiut să se ridice în avântul solemn al durerii la înălţimea unor cuvântări frumoase şi pătrunzătoare.

Măsura doliului general s'a dat şi prin marele număr de »cununi«, între cari şi a

»Tribunn«-, apoi cele peste 200 de tele­grame din toate părţile, între ele a princi­pelui Max, fratele actualului rege al Saxo-niei care 1-a cunoscut personal pe Augustin Bunea, în un* din călătoriile sale de studii, când a fost pe la Blaj.

Augustin Bunea e în mormânt, dar jţlea pentru el şi amintirea lui se rí spân ieste încă şi acuma, şi vibrează încă multă vreme în unde largi, ca dangătul unui clopot după ce el s'a oprit.

I tă şti;île noastre:

Deputaţii naţionali Ia mitropolitul .

La orele lOtyî patru deputaţi naţionali, dd. Dr. T e o d o r Mihali, Vas>le Ooldiş , Dr. St. C. P o p şi Dr. Iuiiu Maniu s'au prezintat la I. P. S. Sa mi-topolitul spre a exprima condoleanţe le clubului deputaţ i lor naţionali.

A vorbit d. Dr. T e o d o r Mihali, preşedintele clubului, subliniind mai ales naţionalismul lui Augus t in Bunea.

I. P. S. Sa a răspuns , s p u n â n d că numai dînsul ştie pe cine a pierdut biserica şi neamul româ­nesc prin răposatul . Covârşi t de sentimentele sale, I. P. S. Sa, a fost podidit de lacrămi. A fost o scenă emoţionantă, după care deputaţii au plecat adânc impresionaţi .

D. Vasile Ooldiş, a prezintat /. P. S. Sale con­doleanţele P. S. Sale episcopului de Arad, pentru . decedarea lui Augus t in Bunea, prin moartea care a suferit o mare pierdere nu numai biserica, ci şi neamul nos t ru r o m â n e s c întreg.

Condoleanţe!^ oaspeţilor.

Oaspeţii cosiţi la InmormânUre s 'au prezintat azi la orele 11 corporativi Ia I. P. S. Sa mitro­politul Victor M hali da Apşa spre a i arăia du­rerea lor pentru moartea lui A. Bunea. Au fast di f tţa dd. Andrei Bfirseanu, vice preşedintele » Asociaţiei* (Braşov), Ocfavlan G o g " , Dr. Ion Lupaş adm. prot., O J . C Tăs l luanu şi un mare număr d« alţi străini, vre-o 50 de persoane .

In sala de recepţii, d. Andrei Bârseânu a tăl­măcit durerea celor prezenţi ut cuvinte a lese A aiătât că B ă n e a a fost u n adevărat român şi b u n creştin şi prin virtuţile sale o pi 'dă vie viitorului.

I. P. S. Sa a r ă spuns plin de emoţiune, spu­nând că prin moartea lui Billtea s'a îmburdat u n s 'âlp al bisericii unite.

Rccepţiunea a avut un caracter solemn şi ofi­cios, potrivit clipei.

După ea un număr de oaspeţi au fost o p r ţ i la masă la I. P, S. Sa mitropolitul, într.:1 ei dele­gaţii Academiei dd Ion Bianu şi Dr. C. Israti.

P r o h o d u l şi cortejul spre c a t e d r a l ă .

P rohodu l preoţesc a fost servit aca;ă ia cata­falc ta;ri te de prânz la orele 10, de un n u m ă r de vre o 10—12 preoţi, canoni şi p ro topopi , în frunte cu prepoziiul Ion Micu Moldovan, în timp ce clo­potele catedralei vsstim credincioşilor sfânta slujbă.

L i orele 172 p. m . s o s e s c preoţii, în frunte cu I. P. S. Sa mitropoli tul , la casa mortului , care este aşezaiă pe piaţ* principală tocmai In dreptul ca­tedralei.

Coi te jul scurt până !a catedrala au străbătut un cordor) îndoit de elevi, tre and ca pr in t r 'o stradă, formată de oameni intelectuali, preoţi şi ţărani.

In frunie merg doi teologi cu câte un mare pavilon negru ţinut de capăt de câte un elev.

Urmează ia câţi paşi preoţii: Dr. Bilan, A. D o m ş a şi Ion Agârbiceanu; apoi delegaţii Academiei dnii Ion Bianu şi Dr. C. Istrati; deputaţii Iuliu Maniu, V. Gc ld i ş , Dr. Mihali şi St. C. Pop; delegaţii con-sisforului din Oradea mare Dr. Florian Stan şi Dr. C. Bulcu, ai consis torului din Lugoj cano­nicii Ion MaJir.cea şi N. Nestor; delegaţii corpu­lui profesoral, un mare număr de pro topopi , ad­vocaţii Dr. Rubin Pat ţi?, Dr. Gh . Popescu (Turda), Dr. Ion Popescu (Ludoş) , Dr. Arnos Frâncu şi Dr. Victor Poruţ (Ouj ) , Dr. Gh . Pătăceanu (Turda), Francise H o s s u Longiu (Deva).

m o d a d e e f o r a p i p e n t r a c l a m e ş i e o p i l , е і о ш р і s e c a ţ i W l i m i h £ ţ * h * l t i Щ* n n n l î Ciorapi pentru bărbaţi se capătă la WEISMAYR FERENCZ Timişoara, numai în cdate, M i r i i О Я Г О а Ц Ş l O O p i l . v v ^ H m ^ d l Asortiment bogat Р э fabricate din ţară şi străinătate.

4 Deeemvre 1909 • T 1 1 B U N â«

D nii O d a v ' a n G o g s , Andrei Bârseanu, Dr. Ion Lupaş, Dr. Petru Şpan, Gciavlan C. Tăs-Unianu etc.

Urmează reprezentanţii comuni i Blaj, în frunte cu primarul Dragoş şi notarii] Munteanu şi s u b prefectul Bode, ungur , (.are deşi a venit să dea cinste moriului se uită cu o furie mută la trico­lorul de pe două cununi .

Vine un cleric cu o cruce, crăcea mitropolitului Ѵапееэ, şi vre-o 30 de clerici în ornate, ducând fiecare câte-o cunună , apoi 12 canonici şi proto­popi în ornate cu I. P. S. Sa mitropolitul între ei, clerici cu sfeşnice, doi diaconi, şi în sfârşit coşciugul purtat de 6 clerici.

După coşc iug vine familia. Sânt patru fraţi d. Aurel Buiies, mare comerciant in Galaţi (Roma­nis), Ion Bunea, preot în Vad, c o m u n a mta lä a Buneşii'or, Arsenie B u n t a (Sibiiu), Oh . Bunea ţ?ran în Vad. Ei sprijinesc pe nepoata răposa­tului,1! care în zăbranic negru p î n ă la picioare, se cutremură de plâns, văd pe d. vice şpan al Făgă­raşului d. Belie şî căpitanul Florian venii tocmai din Bosnl*, amândoi înrudiţi cu defunctul.

E o vedere dc o frumuseţe particulară şi de o severitate funebră şi so lemnă acest seuft cortej ce intră în biserică.

In efitedr lă.

---'in mijlocul naosului w.ch>i catedrale, reci şi sombre, se aşează catafalcul. Lângă el preoţimea în ornate, înconjur ită de un şir de clerici. Sânt 1. P. S. Sa Mitropolitul]; apoi canonicii Dr. V. Smigetech;', prepozitu' î. Moldovw, Dr, Izidor Marcu, Gh. Mun­teanu, Şt Pop; apoi proiopopii N. Solomon (Ludoş), Bărbat (Blaj), Dr. Dâianti (Cluj), Arion Popa (Reghin), preotul Roş'anu, pro­fesor dz teologie, Dr. Vasile Suciu, Iuliu Nistor şi Dr. Cheţian, director, Petru S u c u (Teiuş); diaconii I. Brut Micu şi lacob Popa.

E reprezentată » Reuniunea femeilor ro­mâne din Blaj* şi » Societatea meseriasilor«, cu steagi'i.

Cotul teologilor cântă cu putere minu-nată, co; dus de măiestria profesorului lacob Murăşianu.

Slujba e frumoasă şi so'errmă. I. P. S. Sa, cit< şte însuşi evanghelia, cu glasu răs­picat şi armonic.

B serica e tixită. Sânt şi multe dame şi domnişoare, tipuri fine şi sfioase ale Bla­jului. Slujba întreaga e un imn, o simfonie psntru sufletul celui ce e s e întins p - cata­falc, în cosciug negru, între flori, funie şi lumini ce cr i palpând liniştii.

Discursur S'a rostit trei discursuri în biserică : a

părintelui canonic Dr. Şmighelschi, cel mai bun prietin si răposatului ; a d in i Dr. C. Isirate pentru Academic şi I d lu i Oct. Goga peniru >Asociaţie«.

D i s c u r s u l d Iul Ş n î g e l s c h i . Începe, cu citatul : »Picoti СЙГІ îşi Îndeplinesc deregàtoria, de în­

doită cinste se vor bucura» (Paul). Dacă pe voi pe toţi vă doare 1 rvitura,mie îndoit i e du r t roasă , tovarăşului său.

Face bogref ig răposatului . Or gin л lui e aceia, lăre la neamul n o s t r j arc

să-i mulţăme?scă aproape to tu l ; din fa-r.ilie de preot.

A moştecit d t la tramă-sa conştiinţa datoriei,

care nu la părăsit niciodată. Arată studiile sale în Braşov, în Blaj, la Roma unde i-s'a apr ins d ragos tea de nţ-am acolo la leagănul credinţii a neamului nos t ru .

Do; ă clipe hotărâ toare a avut Bunea în viaţa îa . In anul 1880, doi profesori cu prilej.ri unei plimbări au concepu t ideia unui ziar pentru apă rărea credinţii şi bisericii g reco catol ice: »Unirea«. Litre fondatori era şi Bănea. C u r â n d după a;eia au început atacuri asupra bisericii unite. In lup ţ i de apărare, Bunea a avut partea leului. Articolele lui au fost primite cu dispreţ , ds r e! a m e r , înainte şi a alcătui! o serie întreagă de lucrări pe caii o^atoru! le c tează şi cu cari a biruit pe adversari . In anul 1895 el a fost ales canonic , pos t pe care l'a pu tu t ocupa abea în 1898. Instalarea lui şi a oratorului , au fost inaugurate cu o solemnitate neuitată.

Acesta i al doi 'ea moment frumos din viaţa lui. Arată toate popasur i le carierei Iu! Bunea. Vred­niciile lui literare le a recunoscu t Academia care I a ali ;s întâi membru coresponden t , iar vara a.«

\ stui an membru ordinar. Acum*, s 'ar fi aş tepUi delà el o activitate deosebita , dar el n e a fost ră

j pit. Ca să zicem în faţi acestui fapt decâ t : Domnul ni-l а dal, Domnul nil a luat, fie numele Domnului binecuvântat.

Discursu l d-iui Or. Is trat i . întristată adunare,

Academia română cea mat înaltă instituţie cul­turală românească şl cea mai temeinică ş 1 caldă legătură sufletească a neamului , a fost pu ernic lovită prin moartea atât de neaşteptată a unui dintre cei mai aleşi fruntaşi ai săi, canonicul Dr. Augustin Bănea. Durerile ce simţim noi, cei din centrul aşezării Academiei r o m â n i s-.ânt cu atât mai mari şi mai greu de îndreptat în acela? tini í cu cât ne vin di la depărtări mai mari. Şi as''ăzl ac*asta durere neaşteptată ne este p rodusă prin-t r 'o îndoită pricină datorită în m re pa te v.dor< i personale a scumpului dispărut , care ne lasă in puterea vârstei sale. Ei, dcla care n e aşteptării încă să p roducă atât de mult, cât şi în l a rg : măsură din cauza locului de seamă ce ocupa el, î i scest şi ales centru de cultură românească, cât ţi prin rostui făpturii sale între semenii însu­fleţiţi de-o potrivă de a : d e sent imente înalte către D zeul nbstfti al tuturor , şi către neamul ce lo­cuieşte în aceste părţi, atât de s c e m p cri cărei inimi româneşt i .

Canonicul Bunea întrupa in mod ales calitiţile neamului său. Fire a leasî , el era destinat să f:e prinţ e aleşii iur.rtei Domnulu i .

Cercetător al adevărului , iubitor al b : nelui ş: f umosulu i , voinţ* ho tău tă şi caracter î ur g, el punea oate aceste calitâ.i, prin o munca încor­dată în serviciul rredinţei iale în Dzeu, şi a în­credere'! în vi.torul neamului său, stăpânit deplin de acer ie două stări sufleteşti, din caie sa p ! ă-mădd în tot-deauna cel mai înalt patriotism r o m â n e s c

Academia R o n â u ă este mândră al fi numărat printre membrii s ă i ; de multă vreme ca membru corespondent , iar de puţin t imp ca membru ac tiv în secţiunea istorică, în aceasta ramură a cercelărei faptelor omeneşt i , cu care el a dovedit, publicând şl ifttrepretând numeroase documente , o gdârsca îriţslrgere a trecutului, o puternică În­credere în viitor, toate s p u ; e l impede şi întru 'n : sül vioi şi personal . Ştiam de mult, că în aceste j părţ el era unul din bătbaţii cei mai cult», des- j volfând o activitate rodnică şi susţ inută pe tere-nul literaturii istorice, în viaţa bisericească, c u b | turaîă şi poli 'ică.

Cuge tă to r adânc, orator pu le nie, munci tor ne-! obosi t , ci m putea el sä nu şi iubiască neamul

şl să nu aibă tos t şi aşezare în tot ce scria şi ] făcea acesta I Din toate scrierile sale eu voiu pomeni nu nai i pe acele?, în cari el a p reamăni pe apostolii şi ! premergători i n:sşt ii din aceste părţi.

El a vorbit în numele Academiei, Ia mormân­tul lui G h e o r g h e Bariţ, fostul ei p re şed in te ; el prin biografiile sa'e, sufleteşte atât de înălţătoare a ridicat atâtea monumen te , ca să zic apos to l multosa, din acei, ce au suferit şl muncit pentru neamul nos t ru .

C â n d a unit In aceiaşi scriere pe binecuvântul Petru Aron, înfiinţătorul primei şcoli la Blaj m 1754, cu veşnic fie pomeni tul In bine, Dionisie Novacovici n înfiinţătorul epi --.copiei Sibiiului, el nu a căutat numai a preamări faptele d e ' înaltă înţelepciune şi de adânc patriotism a sce i to r ro­mâni de seamă, dar s dat şi o indicaţiune hotă-rîtă pe viitor prin aceasta sufletească alipire a un'tâţii de cugetare şi făptuire românlascJ , ce deopotr ivă şi împreună tr b j e , să se sălăşluiască la Blaj ca şi Sibiiu, la Sibiiu ca şi la Blaj.

Prin moartea iui pierdem astăzi cu s iguranţă pe unul din aceia c îr i personificau mai mult una din e l e mai luminate energii a neamului nos t ru de a Uzi.

Să plângem pe cel cea dispărut dintre noi, preamărind însă în numele neamului nostru, care la durere şi bucurie nu cunoaş te hotare, munca lui aleasă şi viaţa lui b ine închegată în fapte bune .

Aceste toate să ne întărească în lucrarea noa­stră pe ogorul culturii româneşt i , tot mai mult conduş i de acelaş ideal în Iţător şi prielnic des-voltării noastre cu greutăţi de sigur, ba temeinic.

N o ' creştinii sântem deprinşi , ca în faţa altarului, să auzim zicându-se înălţătoarele cuv in te : >sus s'avem inimile« ; tot astfel în faţa rămăşiţelor acestui s c u m p dispărut , să z cern faţă cu nevoile neamului nos t ru şi cu încredere în viitorul său : »Sus s'avem inimile.'

Fk-i ţărâna uşoară !

D i s c u r s u l d o m n u l u i O c t a v i a n G o g a .

falnici ascultători, Viaţa unui popo r în lupta lui pentru asigura­

rea existenţei, es te călăuzi t! de îndemnul unei năzuinţi spre culme. Spre ajungerea unei culmi se frământă în veşnică neod ihnä forţele pe cari le poate p u n s în mişcare sufletul mare ale unui neam. Aceste forţe în desfăşurarea lor istorică îşi găsesc întrupare;? în personali tăţ i 'e distinse, cari sânt menite a schimba faţa vremilor şi a duce cu-un pas mai departe neamul ior în nă­zuinţa spre atingerea culmei. Aceste personalităţi întrupează puterea misterioasă a geniului unui po­po r şi prin munca lor se reprezintă veşnica schimbare ia care e s u p u s ă societatea. Ei sânt conducători i în a căror activitate se concrettsează frământ rea u i e i e p o c a : ^aleşiU d u p ă cuvântul scripturii, >eroii< cum îi numeş t e filosoful. În­treaga evoluţie istorică a unui neam, nu se pos te închipui decât a un rezultat al aces tor persona­lităţii căci adevărate sânt cuvinte! Î lui Carly 'e : » istoria universală, istoria a tot ce a săvârşit omul pe lumea aceasta, este în fond istoria oamenilor mari cari au muncit acU. Şi c u m tru-pur.le munţi lor sânt în t r 'o frăţs-ască Înlănţuire în­delungă până la e ra mai înaltă culme, astfel şi în desvoltarea i s t o r i a a unui neam, personalită­ţile, cari se succed din generaţie In g«neraţie au o intimă legătură organică.

DcsvoJfarea culturală a poporu lu i romanesc încă nu poate fi socotită decât ca ttq d i r al per­sonalităţilor, din a căror muncă s 'a înfiripat. Şi această d c c o b i e culturală a noastră îşi are aleşii, eroii ei. Din negura unei întunecimi de veacuri ne au smuls câteva Personalität 5 , câţiva cărturari tă sări ţi din poporu l acestui pământ batjocorii de um'l înţe. înainte cu-un veac şi jumătate, s 'a în­ceput munca de des rob i re cul tural i a neamului nost ru . Primind învăţătura Romei, câţiva tineri cu sufletul de apostoli , în chîiiuţelc Iov singuratice, răzimaţi pe cărţile bătrâne şi au întors privirile spre acest neam chinuit şi ImpUltenaţi de îndem­nul demnităţii strivite, căutând un razim, u n cu­vânt de mândrie pentru sisfieSuî lor apăsat de

Fabricate din m a t e r i a l s ă n ă t o s ş i s o l i d , în ori-ce timp se pot procura l'a firma

fabri :? ar. m o b i l e , a te l ier de t - pe ţ îne si îcorata? S I B I I U — N A G Y S Z E B E N , - Febrica: S a S z g a s s e 37.

C e l m a i m a r e ş i m a i b o g a t l o c a l e l e c u m p ă r ă t u r i J F i i ; l a : H e l t a u e r g ä s s e 25 .

Pag, 6 *î B I B U N As 4 Decemvre « 1009

umilinţă, ?n îndelunga lor cerceiare şi-au desco­perit: limba şi istoria tor. Filologia şi istoria lui Klein, Şincai, Maior a încorporat cele dintâi raze strălucitoare prin cari a luminat soarele culturii noastre. Ei au adus mândiie în sufletele descu­rajate, au adus neamului românesc conştiinţa de demnitate, care a înviorat pe cei apăsat». Supt in-fluinţa lor cărturărirnca a început a se desface din negura veacurilor posomoûte şi prin ei din minţile primenite, din sufletele regenerate s pri­mit întrupare conştiinţa naţională. Spre norocul nostru şirul acestor personalităţi excepţionale nu s'a încheiat cu prăbuşirea lor, ci s'a continuat mai depaste.

Ca o încorporare a unui prisos da erergie adunat de truda ascunsă a veacurilor s'a ivit o bogăţie de figuri nouă, cari au dus mai departe un curent de idei: Bărnuţ, Popia Harlan, Ci-pariu, Barif, au fost slujitorii ace'uiaş altar. Prin aceşti bărbaţi şi-a puriat geniul neamului roma nesc din mâni în mână făclia redeşteptării raţio nale şi culturale. Şi în evoluţia istorică a acestei pleiade de bărbaţi va trebui fă fie aşezat ca un continuelor vrednic răposatul nostru de astăz*, pururea viu prin alcătuirile minţ-'i sale : Augustin Bunea.

Prin toată viaţa şi activitatea lui Augustin Bu nea esfe continuatorul acestei tradiţii seculare a literelor româneşti în Ardeal. Prin originea lui, prin studiile ce Ie-a făcut la Roma, prin spiritul de inumă înmdire cu occidentul latin, prin nă zuir ţde lui ştiinţifice, prin fondul de înaltă mo-a ralitate şi priit întreagă viaţa lui de om a! bise­rici, Augustin Bup.fa a fost continuatorul aelei tradiţii seculare care a fost creată de figurile mari ale trecutului nostru, şi care găsindu şi multă vreme un prielnic adăpost în acest orăşel modest, i a împrumutat o glorie rteperitoare. In acest ră­posat ne?mul nostru plânge pe un cm de ştiinţa, pe istoriograful treaz, care cu toate mijloacele unei educaţii ştiinţifice la înălţimea vremii a şters pra­ful atâtor file colbuite ale trecutului nostru şi ne-a dat opere, cari prin înalta lor valoare vor sta totdeauna alături de munca celor mai distinşi cercetători ai trecutului românesc.

Suflet de o sentlvitate de elită, minte deschisă pentru a aprecia toate trebuinţele zilnice ale neamului, acest mare bărbat nu era un om de ştiinţă care se închide în turnul de ivoriu al pro­blemelor sale, ci dimpotrivă un spirit luminat, înfrăţit cu realitatea vieţii pe care putea să o în­ţeleagă. Alături de cercetările lui ştiinţifice, cari îl frământau în singurătatea rodnică a chiliei călu­găreşti, trăiau şi gânduri cari îmbrăţişau necesi tăţile mari naţionale şi culturale ale neamului. Răposatul a fost un factor hotărîtor al vieţii po litice şi culturale, un agitator cu sufletul de apostol, un luptător zilnic în arenă. Şi va rămâ­nea totdeauna vie amintirea acestui dignitar bi­sericesc, care a fost între cei dintâi luptători ai frământărilor pentru conservarea exigenţei noa­stre nat/onale.

La toate adunările, Ia toate prilejurile de muncă, se auzea glasul Iu!, care prin demnitatea omului de ştiinţă şi îndrăzneala mândră a sufletului cins­tit, aducea cele mai bune poveţe. Era un prilej de sărbătoare orice păşire a lui Augustin Bunea, care va rămânea şi o veşnică podoabă a orato­riei româneşti. înzestrat cu bogate cunoştinţe, stăpân desăvârşit al limbei româneşti, însuşinduşi o temeinică educaţie literară, temperament viu şi plin de vigoarea sănătăţii Augustin Bunea, era oratorul festiv al tutu-or praznicilor noastre şi cuvântul acestor buze cari au amuţit pe veci, era trâmbiţa fermecată care propoveduia durerile şi aspiraţiile noastre.

Pe lângă atâtea calităţi ale unui sufltt complex, răposatul a fost de-o integritate morală cum rar pot scoate !a iveală vremile de frământare grea a unui popor apăsat. Şi ca o icoană de recule­gere şi întărire morală a generaţiilor viitoare va trebui să fie înfăţişat totdeauna sufletul acestui om. care o viaţă întreagă n'a avut nici o clipă de şovăire în credinţele lui, de care nu s'a putut aprop'a nici când ispita măririlor deşerte, care în aceste zile ale căpătuielilor ieftine s'a ridicat prin-

I tre noi cu demnitatea şi mândria lui, ca o stâncă a firmităţii de caracter.

Pe acest om ni-I zmulge acum soarta, acum când aveam mai mare lipsă de îndrumările şi de puterea lui. Privind în jur de noi simţim că vom umplea cu greu golul ac'-stei căpetenii că­zute, care părăseşte un neam în zile de grea în­cercare, când şi printre tineri şi bătrâni se plimbă deopotrivă viforul ispitelor. Acum ni-se duce ne­înfrântul luptător ca să se împliniască încă odată cuvântul înţelepciunii lui Solomon : — ilară dreptul murind va osândi pe necredincioşii cei vii şl tinereţele cele curînd săvârşite pe bătrâ-neţele nedreptului cele de mulţi anii...

La acest praznic de adâncă durere a unui neam întreg »Asociatiunea pentru cultura şi li­teratura poporului român « al cărei harnic şi de­votat sprijinitor a fost, încă îşi cere partea ei, şi prin rostul meu slab îţi trimite vrednic bărbat al luptei noastre prinosul ei de recunoştinţă.

Să odihneşti cu drepţii, căci drepte au fost gândurile tale.

S p r e cimitir .

La orele 4 fără un sfert, când slujba se isprăveşte, lumea iese din biserică. Într'o iuţeală şi ordine minunată se formează cor-tejul spre cimitir. Cortejul e ca mai în-nainte, dar înaintea lui se mai pun elevii tuturor şcoalelor, întâi şcoala normală de învăţători cu profesorii, apoi liceul cu toate cele 8 clase, teologii, şcoala de fete, depu-taţiuni ţărăneşti din comunele Veza, Ciufud, Mănărade, Tür, Sâncel, Hosusău, Crăciunel, Bucerdea cu preoţii lor, peste 100 de ţă­rani, apoi consiliul comuna), funcţionarii » Patriei «, societatea meseriaşilor cu profe­sorul Precup în frunte.

Pe de două părţi merg în răstimpuri bine precizate elevi cu torţe aprinse, tivind cor­tejul de mărgini. Felinarele de pe străzi sânt aprinse şi îmbrăcate în zăbranic negru, ÎH semn de doliu. începutul cortejului e pe strada principală pe când lungul lui trup se întinde peste strada tipografiei până Ia catedrală, deşi şirul se compune din câte 4 persoane. Lungimea Iui e de aproape un chilometru. In rînduiala lui minunată, cu flamurile negre, cu torţele aprinse, în cân­tece prelungi de clerici şi odăjdiile vii ale preoţilor, cu carul de cununi, încărcat peste măsură, în pas cadenţat şi liniştit vre-o 2000 de persoane, el este cea mai măreaţă ma­nifestaţie de doliu sărbătoresc şi adânc.

Cortejul străbate strada principală şi se îndreaptă spre cimitir.

Deşi drumul e destul de scurt, el face o jumătate de ceas.

La cimitir.

In apropierea de capela lui Ioan Fekete-Negruţiu, e săpat mormântul. E îngust şi adânc, căptuşit cu cărămidă în pământ.

Cortejul se desface uşor şi lumea se adună în jurul groapei.

Reîncepe slujba din urmă. E deslegarea citită cu glas răsunător în faţa sicriului.

I Apoi vin discursurile. Vorbeşte cel dintâi d. Vasile Goldiş. Cu glasu-i de răsunătoare sonoritate el străbate în sufletele tuturor şi cuvintele cad una câte una pline de miş­care şi simţire adâncă. Iată cuvântarea sa :

DLci 'TiuI d lui G o l d i ş . In im -ide şt din încredinţarea comitelului na­

ţional român, iot asifd în numde deputaţilor raţlona'işti români din casa ţării, deci şi în nu­mele poporului româi?, care politiceşte este re-

i prezentat prin acei deputaţi, mă închin înaltului I tău spirit, ST ă închin memoriei taie îri veci ne-\ peritosre, — Augustin Bunea. I Ca om ai fost plenitudinea virtuţilor omeneşti. I Consângean iubitor şi gst i de jertfi, drept şi ! iertător, darnic pentru cei lipsiţi, amic nsfăţărit,

integer vitae sedsrisque puruí, întreg şi fără de ! păcat. i Ca preot ai fost puternică cdate credinţei tale,

servi'or p'os sfântului aliar, slugă bună şi ere-j dincioasă Tatălui Ceresc, pildă strălucitoare fra-i ţiîor tăi în Hristos. I Ca român, — vai, inima rai se sfăşie da du­

rere, când mă gârtdesr-, ce a pierd t nefericitul neam a! românilor prin pierderea ta.

In clipa aceasta, când mă aflu înaintea jalnicu­lui sicriu, c« învă'u'e scumpul tău trup, din ne­gura vemilcr trecute răsar şi so îrîş'ruie îna'ntea ochilor mei sufleteşti, în curată sp!őít-'Jo:-re, marii tăi înaintaşi : Petru Maio*-, cd ce ns-a îndreptat privirea spre izvorul sfânt al origine! noastre, Oheorghe Şincai, cronicarul suferinţelor şi nădej­dilor noas're, figura stră'u:itoare a marelui episcop Inocersţin Micu-Kidn, Ttmotd Ţipariu, vbterie nesăcaiă d'î eru Hţ e şi iubire ds neam.

Aceştia au adumbrii !c«gănul, în care ts-a cul­cat m-.ka ta cei du'ce, a eşti a au fost povăjui-tori zi'dor talrt de învăţătura; aceştia an fost stâlpii ds lumt'-.-ă, cîri au luminat cărările vieţii taie.

Vrednicilor înaintaş!, vrednic urtmş iv, ai pus idea! vieţii tale slujirea neamului româneÎC.

Cu graiul tău puternic, cu claritatea minţii tsle imetise, cu vastele tâlc cunoştinţă sg.jrtisite, cu strădania izvorîtâ di<i iiefîrmu Иа ia iubire de neam, până h capătul vi ţii tah*, poporu'ui r ,mă-nesc, ai servit.

Veni-vor istoriografii să lămurească viaţa ta în amănunte, sä preţuiasci lucrările tale literare după cuviinţa, să-ţi ridice monument агѵй pere-nnius pentru faptele talf;: noi plâr-gem şi în plân­sei ne îndiinăm ţie pentru îmbărbătarea, ce ne-ai lăsat nouă moştenire în profaiicele ala cuvinte, ce numai acum da curâtd le ai rostit cu dulcele tău gra i în cetaie.î atâtor chinuri şi suferinţi româreşt! : »Noi vom clădi odată iarăşi templul dărâm-it, vom ridica templul 1 bertăţii noastre po­litice naţionale. Noi vom sfârşi cu izbândă răz­boiul mare, ce-i purtăm pentru fiinţa noastră naţională*.

Cuvine-se hirotonirea Cu hart 1 ceriurifor ţ r , Drept vesiitorule apostol Al unei vremi ce va să vie.

Ca în granit vom săpa cuvintde tale de aur în inimile noastre şi nu vom oho%\ în luptă, până în ceasul, când cu d k e mâng tere 'ţi vom putea ti imite vestea 1« cer: profd al neamului româ-nesr, iată zidită cdstea nebiruită a nădejdilor tale.

Nu cuvinte vrem să fie mulţămita noastră, ci fapte ce se cuvhie unui făptuitor ca t!n?. Cununa ce o punem pe sicriul tău e chezăşie făgăduin­ţelor noastre.

Fie vîeaţa ta pilda neperitoare în veci, că sân­gele ce curge în vinde noastre şi limba dulce a maiedor noastre, leagă pentru etern întreg neamul românesc într'un mănunchlu nedeslegst, înt. 'o unitate de fier, care nu o pot dărâma puterile lsimeşti decât c'eodaiS cu stângerea ce'ui da pe urmă suflet românesc pe acest pământ.

!, i acum rămas bun învăţătorul^, rămas bun scump tovarăş de luptă, rămas bun dulce amice,

Í lin fie somnul tău, binecuvântată fie memoria ta în etern, odihneşte în pace !

Discu sul dfui Auner . După dânsul vo:beste părintele Dr. Carol Au­

ner, delegatul arch'episcopuiui catolic Rajmond Netzrnmmer.

Deşi e străin, d. Auner vorbeşte româneşte cu •accen: arrospe curat roma iese.

Moartea lui Bunea s iameze durerea mnlt mai departe decât sânt hotarele fâagdui..

Bunea i descoperit şi cucerit prin munca sa fapte nouă în istorisirea firei. Rezuitaide muncei

C A R L T I S C H E R SIB11U-NAGYSZEBEN*, Reitschulga'se 6-

Instalează atât în loc cât si în provinţă lumină electrica, ielefon, sonerie si paratunete; t r ans fo rmează lămpi de petroleu pentru ardere cu electricitate cu pre ţur i ieftene. Servic iu p r o m p t şi conştiinţios.

» T R I B U N A« Pag. 7

Blaj, membru urzitor al Casinei române. In nu­mele ior îi m l ţ ămesc şi rog pe Domnul s ă i odihnească.

F. Negruţ, vorbeşte în numele tinerimi şi stu-denţimii. In aceste zile de îndoială, de decădere nu vom auzi glasul tău, zice. Tiimete-ne o scân­teie din focul tău ca şi noi să putem înfiera pe cei vânduţi şi se realizăm marele ideal al acestui neam.

Teologul Lupeanu, vorbeşte în numele teolo­gilor. Ştiam noi tinerii »Venianiamini al neamului că avem norocul de a fi povăţuit! de el, care în­trupează sufletul marelui Samuilă din Sadu. Pă­trunşi de povara durerii, ne mângăfem cu con­ştiinţa, că în panteonul nostru avem un ocrotitor al neamului nostru mai mult«.

Discursurile s'au isprăvit şi sicriul lui Burtea se coboară încet în pământ. E întu-nerec de-a binelea, a început a ploua o ploaie de iarnă. Pe întunerec la lumina sfeşnicelor teologii se mai adună şi cântă: Mai am un singur dor. Pe când trupul lui Bunea se coboară şi se culcă la sânul mamei sale: Natura E o clipă de un efect atât de minunat şi adânc încât stăm ca în­mărmuriţi. Cioclii îşi fac datoria: Bunea nu mai e între noi.

Ospăţul funebru. Oaspeţii se adună la un ospăţ funebru,

în seminar se face un frumos parastas şi se servesc mâncări de post. Părintele Isaia Popa din Ocna cântă mai multe cântece de prohod.

La 71/2 masa se ridică. Oaspeţii pleacă azi spre Braşov, Bucu­

reşti şi Sibiiu. Alţii rămân până mâne când Blajul va reintra în liniştea sa de mai îna­inte, d*r nu şi în seninătatea şi posesiunea mândriei sale de mai înainte.

Telegramele Din mormanul telegramelor sosite am putut

să-mi însemn următoarele: S i b i i u . Pierderea iubitului D-voastră frate ne-a

cernit sufletele de durere. Intrînsul perde neamul no­stru pe unul dintre cei mai distinşi fruntaşi, care prin puterea minţii şi integritatea sufletului său mare, a fost podoaba noastră cea mai aleasă. Ursitoarele rele ni-au răpit întrînsul mîndria ştiinţii şi culturii noastre romîneşti.

Asociaţiunea i-a parte din adîncul sufletului Ia ja­lea D-Voastră, care e şi a noastră a tuturora. Am în­credinţat pe ambi secretari, pe dd. N. Togan, I. F. Negruţiu, Dr. A. Cheţian, G. Precup, membrii ai co­mitetului central, să reprezinte instituţia noastră la în-mormîntare şi regret din inimă, că nu pot lua şi eu parte.

Dumnezeu să ne deie tăria mîngăierii la toţi. Presidiul Asociaţiunii : Iosif Sterca Şuluţiu.

B e i u ş . Pierderea neuitatului meu coleg de studii şi în deosebi a atît de distinsului bărbat al bisericii noastre o deplîng cu adînc simţită întristare, de vreme ce exprim Veneratului Capitlu condoleanţele mele cele mai sincere. Episcop, Demetriu Radu.

Dej . Deplîng cu amar pierderea marelui fiu al neamului şi exprimăm sincere condoleanţe.

Domide, Protopopul Bistriţei, Dr. Domide.

B u c u r e ş t i . Ardealul şi Ungaria plîng împreună cu noi toţi groaznica nenorocire. lorga.

B u c u r e ş t i . Mă rog primiţi expresiunea adîncilor mele regrete. . Alexandru Lăpădatu.

B u c u r e ş t i . Adunarea deputaţilor în şedinţa de astăzi m-a autorizat să vă exprim sentimentele saie de condoleanţă pentru pierderea distinsului Augustin Bunea, membru al Academiei Romíné, a căruia pier­dere este adînc simţită de toţi.

Preşedintele camerei deputaţilor Pherechide.

B u c u r e ş t i . împreună cu voi îmi mărturisesc durerea pentru pierderea ilustrului şi iubitului meu văr.

Dîmboianu. S i b i i u . Dumnezeu să-1 ierte. Sînt deprimat.

Arsenie Bunea. P i t e ş t i . Plîng cu neamul romînesc pierderea mîn-

driei noastre. Biserica fără Bunea, a rămas fără apă­rător şi idealul naţional fără un soldat viteaz şi de­votat. Cu Blajul plîngem un neam întreg.

N. Brînzeu, prefectul judeţului Argeş.

A b r u d . Romînii din munţii apuseni cu adînc re­gret împărtăşesc durerea ce îmbracă întreg neamul romînesc, depun cunună eternă şi vor lua parte Ia înmormîntare prin delegaţie.

B u c u r e ş t i . Adînc îndurerat de piererea incalcu­labilă, ce aţi suferit prin moartea prea ilustrului şi fruntaşului eminent canonicul Augustin Bunea, vă rog să primiţi jalnica expresiune a condoleanţelor mele.

N. Filipescu. B u c u r e ş t i . Ne asociem doliului general al bi­

serici şi neamului pentru moartea ilustrului defunct Bunea.

Profesorii Borgovanu, Virgil Popescu, Lugojanu.

S i b i i u . Rogu-vă primiţi expresiunea profundei mele dureri, din tristul incident al morţii ilustrului savant canonic Augustin Bunea. Partenie Cosma.

S i b i i u . Asociindu-mă şi eu la durerea veneratu­lui eapitlu, cauzată prin încetarea din viaţă a domnu­lui canonic Dr. Bunea rog cerul să ne consoleze.

Meţianu Mitropolit. B ă s e ş t i. Adînc mişcat şi inconsolabil jelesc cu

întreaga naţiune romînă decedarea prea meritatului său doctor Augustin Bunea canonic capitular.

Gh. Pop de Băseşti. V ă l e n i i - d e - m u n t e (a doua telegramă a

dlui lorga adresată dnei şi dlui Iacob Domşa, Blaj). Oricine a fost în casa Dv. nu poate uita buna ospi­talitate, împărtăşim marea durere ce aţi întîmpinat.

Ecatarina şi lorga, F r e i b u rg (Elveţia). Tief betrübt spreche herz­

lichste Teilnahme aus. Prinz Max. (Principele Max al Saxoniei e preot catolic şi pro­

fesor la universitatea Freiburg în Elveţia, specialist în liturgica orientală e fratele actualului rege al Saxo­niei şi fratele archiducesei Maria Bosefo, cumnata prinţului moştenitor Franz Ferdinand, a vizitat acuma doi ani Blajul, cînd a cunoscut pe A. Bunea).

B u c u r e ş t i : Membrii societăţii Carpaţii, dureros impresionaţi de ireparabila pierderea ilustrului canonic Augustin Bunea, floarea romînilor de peste munţi, vă trimit respectuoasele lor condoleanţe.

Preşedinte Ţetzu.

4 Decemvre 1909

Iui Ie simţim şi noi cei din archiepiscopia rom. eatolică de Bucureşti, risipindu se multe neînţe­legeri. Declară că vorbeşte in numele archiepis copului Raymond Netzammer, care 1-a cunoscut şi preţuit personal şi I-a însărcinat să depună la mormântul lui prinosul jalei sale.

D. S â m p ă l e a n u , profesor vorbeşte in numele institutelor şcolare, aduce omagii spiritului şi ca­racterului tntrepid al defunctului. El şi-a împlinit chemarea totdeauna, în heie, zicând:

Рш când îţi dai trupul Blajului, lasă-ţi sufletul bisericii şt inima românimii.

D i s c u r s u l d l u i Gavr i l P r e c u p . Mult întristată adunare,

Acum e rândul tău la plâns Blajule, cuib scump şi temut, nădej 'ea aşteptărilor noastre. Voi cetă­ţeni români, voi ceteţeni de orice neam şi lege înşrui ţ ivă în jurul coşciugului, care învălue tru­pul rece a celui mai iiuitai cetăţean al Blajului. Desfaceţi vă inimile îndurerate — scăldaţi-vă ochii în lacrimi duioase, căci doar am pierdut pe cel mai distins concetăţean al nostru. El băi baiul dreptăţii şi cinstitorul legilor nu mai este. Drul Bunea, a cărui glas răsuna atât de puternic şi eonvingător în consiliul nostru comunal — ce rând dreptate pentru toţi cetăţen i şi urgitând o administrare cinstită — s'a dus dintre noi. Drul Bunea, preotul mare, eroul condeiului, sbiciuitorul păcătoşilor a înţeles tainele mari a întemeietoru­lui Blajului — el a citit în sufletul nemuritorului Klein — şi pricepându I mai bine decât oricine altul şi-a întfuthipat idealul să facă din Blaj, mi-tropoia românilor unit', Athma culturală română. Dovadă dispoz ţiiie testamentari, In cari toată ago-neseala muncii sale de leu, o lase pentru cel mai ideal aşezământ cultural, pentru o bibliotecă cen­trală împreunată cu muzeu şi pinacotecă. Iată omul mare, ale cărui gânduri şi năzuinţi pururea au fost, să asigura Blajului splendoarea culturii din vremuri.

Unde sânteţi voi meseriaşi români ; apropiaţi-vă de acest sfânt sicriu, daţi un glas, ca să pot fi interpretul durerii voastre nemârgnite. Doar pe voi v'a iubit cu dragoste de părinte; doar el v'a închegat rîndurile. Dr. Bunea v'a binecuvân­tat frumosul vostru steag, conjurându-vâ să-I păstraţi nepătat — şi legându vă de suflet să fiţi pilda muncii cinstite şi a sârguinţii desă­vârşite.

Voi ucenicii de meserii, copiii nimănui, plan-geţi şi voi, fiinJ;ă aţi pierdut pe cel mai mare patron al vostru, aţi pierdut pe întemeietorul şcoalei voastre. D^r unde poate fi vre un cetă­ţean român cu suflet curat, a cărui inimă să nu sângere în faţa acestei pierderi. Dr. Bunea era comoara sfaturilor noastre. Câţi dintre noi loviţi de năcazuri şi dureri — nu mergeam Ia acest înţelept — să ne are arete calea, care duce la bine!

Casa lui era pururea deschisă şi primirea ce-ţi făcea te îndatora pentru vecie. Dr. Bunea sufletul societăţii noastre, omul învăţat şi cult ne pără­seşte pentru vecie. încercarea e grea. In momen­tul despăr(irii par'că ni se cutremură întreagă für ţa noastră, dar să nn facem imputări pro-vedintei divine, poate aşa n e a fost scris. Să lă­săm în pace tainele atotputernicei şi acum, când suf!etu-I nemuritor pleacă Ia marile umbre ale Blajului, Klain, Şincai, Petru Maior, a căror vred­nic urmaş a fost — să-1 facem cetăţean de onoare în inimile noastre; s ă i purtăm în suflet icoana amintirii şi să punem vot înaintea sicriului, că moştenirea lăsată nu o vom risipi — să zicem cu psalmistul :'»mărturisi-mă-voiu ţie întru adunare multă, şi întru norod mare te voiu lăuda*.

Din lăcaşul nemuririi ia-ne ocrotirea şi depăr­tează delà noi valurile s'ăbiciunii şi a păcatului, care zilnic ne ameninţă, iar noi tineri şi bătrâni în unanimitatea regretului vom împleti cununa neuitării în sufletele noastre, cu inscripţia: mare­lui şi neuitatului cetăţean al Blajului Dr. A. Bunea. — In veci amintirea ta!

Celelalte discursuri. D i r e c t o r u l Dr. C h e ţ i a n u : Ori cât de bo­

gate ar fi fost florile de pe cununi ele rămân în urma celor naturale. Aşa şi cununile amintirii cei împletim mortului rămân în urma faptelor sale. Răposatul nu a avt t numai lumina minţii, el a avut o inimă caldă pentru toate bunele por­niri pentru » Asociaţia fondului de teatru «, el a fost membru al tuturor societăţilor culturale din

B u c u r e ş t i . De departe sînt alături cu voi în jale şi în rugăciuni pentru sufletul iubitului nostru Bunea. Vladimir Ghica.

B r a ş o v . Cu inima cernită ne luăm partea din jalea ce a cutropit pe toţi romînii prin moartea neaş­teptată a marelui canonic Dr. Augustin Bunea, izvo­rul de viaţă al atîtor nădejdi de marbine Corpul pro­fesoral delà şcoalele medii gr.-or. romîne.

Oniţiu, director. B u c u r e ş t i . Ştirea îngrozitoare a lovit ca trăzne-

tul, Dumnezeul îndurărilor să ne ocrotească. Bianu.

B u c u r e ş t i . La pierderea ireparabilă a ostaşului neînfrînt al bisericii şi naţiunii, a scumpului meu prietin academicianul Dr. Bunea, primiţi Excelenţa Voastră şi Venerat Capitlu condoleanţele mele. La înmormîntare mă va reprezenta canonicul Auner.

Archiepiscop Netzhamer.

B u d a p e s t a . Smeriţi ne închinăm Ia mormîntul înţeleptului luptător stins ca un fulger în mijlocul vi­forului crîncen. «Lupta».

B u c u r e ş t i . împărtăşesc durerea voastră. Pericle Papahaghi.

G a l a ţ i . Naţiunea întreagă împărtăşeşte durerea fa­miliei Dv. pentru pierderea marelui romîn Dr. Aug. Bunea primiţi condoleanţele mele.

Gussi, prefect, Covurlui. B u c u r e ş t i . Zguduit de vestea stingerii năpras­

nice a marelui romîn, vă exprim sentimentele celei mai profunde dureri. Ioan Scurtu.

B u c u r e ş t i . Moartea canonicului Bunea marelui romîn ne-a îndurerat pe toţi ; e o pierdere mare pen­tru întreg neamul romînesc, exprimăm sincere condo­leanţe familei şi metropoliei

Aurel C. Popovici, Maior V. Vercean. S i b i i u . Plîngem perderea distinsului bărbat al

neamului şi cu adîncă jale împărtăşim condoleanţele noastre. Profesoarele delà şcoala Asociaţiunii. Telegrama sosită pe adresa dlui Iuliu Maniu.

T i m i ş o a r a . Exprimă la locul competent condo­leanţele mele pentru marea pierdere ce a suferit nea­mul, biserica prin moartea valorosului nostru băr­bat Dr. Bunea. Ungureanu.

B r a ş o v . »Gazeta« jeleşte un spirit conducător, o pildă vie, un combatant loial. Vă rugăm daţi expre­sie durerii noastre.

Pag. 8 »TRIBUN A< 4 Decemvre n. 1909

B r a ş o v . Exprirnă la locul competent adînca mea durere şi părerea de rău pentru moartea prea timpu­rie a învăţatului şi marelui romîn Dr. Aug. Bunea.

Dr. N. Vecerdea.

B r a d . Mă asociez Ia doliul general cauzat prin decedarea neaşteptată a vrednicului bărbat al neamu­lui nostru. Demian protopresbiter.

H u n i e d o a r a . împărtăşiţi, vă, rugăm, jalea şi a noastră durere pentru pierderea enorm îndurată prin moartea ilustrului Dr. Bunea. Osvadă şi Macrea.

O r ă ş t i e . La racla marelui preot şi romîn Dr. Augustin Buneji trimit profundele mele regrete familiei condoleanţe. Ioan Lăpâdatu.

V i e n a . Deplîngem moartea meritosului rector, un suflet nobil şi romîn bun. Condolenţele noastre.

Romînia jună. A r a d . Moartea neînfricatului luptător şi ilustrului

nostru savant ne-a umplut inima de covîrşitoare du­rere. Societ. de led. a teologilor rom. din Arad.

0 manifestaţie preţioasă. Intre multele depeşe telegrafice şi scrisori

ce au sosit la adresa >Tribunii* cu oca-ziunea serbărilor sale de dăunăzi, este una asupra căreia s'au oprit privirile noastre în­deosebi. Ea nu ni-a venit dela fraţi, ci din mijlocul unui popor, cu care locuim îm­preună aceasta ţară şi pentru care noi ro­mânii avem multe simpatii.

D. Victor Orendi Hommenau, unul din fruntaşii poporului german şi membru al partidului poporal german-ungar, care redi-giază organul de presă al acestui partid » Volksfreund a ţinut să manifeste ru numai aderenţa sa colegială pentru sărbă­toarea noastră, ci a dat totodată expresiune legăturilor fireşti ce există între români şi germani.

» Germanii — zice d. Orendi-Hommenau — »văd în români tovarăşii fireşti în lupta pentru votul universal şi secret, precum şi pentru dobândirea adevăratei 1 bertăţi a po­poarelor, care va face fericită şi puternică patria noastra«.

Aceste cuvinte găsesc un viu răsunet în mintea şi inimile tuturor românilor. Nici unul dintre popoarele cu care locuim îm­preună n'a s at spiritualiceşte mai aproape de noi ca germanii.

Odraslă a poporului mare şi puternic german, în mijlocul căruia mulţi dintre noi s'au adăpat la instituţiunile lor superioare de cultură, şvabii precum ne-am obişnuit să numim pe germanii din ţa a noastă, au fost pionerii şi apostolii desinteresaţi ai cul­turel pe şesurile pustii ale Ungariei. Toate oraşele sânt fundate de ei, meseria şi indu­stria au fost propagate de ei, şi dacă caută şi astăzi cineva după ţărani-agricultori bravi şi harnici în Ungaria, îi găseşte în numă-roasele şi frumoasele sate şvăbeşti.

Nu putem decât să avem o admira-ţiune pentru un popor, care, departe de vetrele sale strămoşeşti, cultivă aici cu sta­tornicie de secoli virtuţile de cetăţean. In deosebire de fraţii lor saşi din Transilvania şvabii n'au ajuns cu românii nici odată în vre un conflict, ci au trăit totdeauna în pace şt în buna înţelegere. Astăzi ei se simt întocmai ca şi noi asupriţi de o stă­pânire şovinistă şi agresivă; ei ca şi noi sunt atacaţi la baza existenţei lor ca popor ;

ei ca şi noi îş i apără cele mai scumpe ale lor comori. Nu ieste firească alianţa între aceste două popoare ? Nu sunt ele avizate unul la altul în apărarea lor contra aceluiaş vrăşmaş ?

D. Orendi-Hommenau concretrisează în manifestaţia sa aceasta alianţă. Cu odras­la germană din Transilvania, cu saşii, ne lovim în tendinţele noastre de alianţă de două mari pedici, cari fac peste putinţă realizarea ei. Una, asupra cărei o înţelegere n'ar fi exclusă cu desăvârşire, este rivali­tatea economică ce se manifestă în mod firesc între poporul sas bogat, care vrea să păstreze posesia sa naţională şi între poporul român sărac care vrea să-şi spo­rească micul său, prea micul său avut Alta, care desparte pe aceste două popoare în mod absolut şi unde nu încape nici un fel de compromis, este principiul votului uni­versal şi secret Saşii se văd ameninţaţi în poziţia lor politică prin acest prin ipiu democratic şi se opun lui. Astfel ei devin adversari nu numai românilor ci şi fraţilor lor din Ungaria, şvabilor.

Ceeace desparte însă рг fraţi, ne uneşte pe noi românii cu unul dintre fraţii ger­mani, cu şvabii. Ei luptă ca şi noi pentru democratizarea ţării şi pentru libertatea desăvârşită a popoarelor. Unirea între şvabi şi noi se poate realiza cu atât mai uşor, cu cât nici rivalitatea pe terenul economic, ca între saşi şi români, nu există în­tre noi. Foarte puţini români locuesc în satele şvăbeşti, şi foarte puţini şvabi în sa­tele româneşti. Există deci toate condiţiu-nile pentru ca aceste două popoare să-şi dea mâna şi să coopereze spre un scop comun, pe care d. Orendi-Hommenau îl concretisează în votul universal secret ц\ în adevărata libertate a popoarelor.

Punerea în practică a acestei alianţe nu poate să întâmpine nici ea vre-o piedecă serioasă, dacă conducătorii partidului na­ţional român şi ai partidului poporal ger man ungar vor obosi întru acest scop. Ne-a succes nouă a încheia o legătură cu po­porul slovac, care ne este în toate privin­ţele mai străin decât cel german. Slovacii locuiesc un teritoriu cu desăvârşire izolat de cel locuit de români; printre români sânt foarte puţine colon i slovace, şi aceste neînsemnate; slovacii, aparţin rasei slave, cu care noi în privinţa culturală în ultimii se­coli n'am avut vre-o atingere; ca neam ne găsim cu slovacii într'o disensiune de ve­deri în ceeace priveşte politica externă. Cu toate aceste alianţa noastră cu slovacii, nu numai că a fost realizată, ci ea s'a dovedit ca trainică şi devine prin cultivarea rela­ţiilor amicale tot mai strânsă. Cum dar n'ar succede a întră în raporturi de coope­rare cu germanii, cu care locuim împreună pe întinderi mari ale ţării, pe Murăş, pe Be-gheiu, pe Timiş, pe Crişuri, până şi pe Someş?

Cum nu ne-am putea noi asocia cu o parte din acel mare popor, la care noi am alergat şi alergăm şi astăzi pentru a ne în­tări culturaliceşte ? Cum nu ne-ar succede a întră în legături mai strânse cu compa­trioţii noştri germani, după ce atât monar­

hia habsburgică cât şi regatul român se află de decenii cu imperiul german, ţara mumă a compatrioţilor noştri, în cele mai cordiale raporturi de alianţă? Atât scopuri locale patriotice şi naţionale, cât şi scopuri mari politice, toate ne împing spre a ne înfrăţi.

Manifestaţia din tabăra şvabilor, fă­cută prin d. Orendi-Hommenau cu ocaziu-nea sărbătorilor noastre, pune în mişcare acţiunea de înfrăţire, şi ar fi o greşală când n'ar fi prins acest fir şi n'ar fi ţesut de reprezentanţii autorizaţi ai ambelor par­tide.

Iminenta disolvare a camerii.

Audienţa contelui Andrássy. — Consiliu militar. — Moştenitorul

la împăratul.

Criza. Arad, 3 Decemvre.

Plecarea neaşteptată a contelui Andrássy la Viena — după cum ne anunţă core pon-dentul nostru — a făcut mare senzaţie nu numai în Budapesta, ci şi în Viena. Mini­strul Andrássy a sosit în capitala austriacă încă aseară, însoţit de secretarul de stat dela interne, contele Hadik. El a avut a-seară, o lungă consfătuire cu primul mini­stru Wekerle şi cu ministrul a latere Zichy. Azi dimineaţă cei trei miniştrii s'au întru­nit din nou în palatul ungar.

Audienţa lui Andrássy a avut loc azi după amiază la ceasurile două. Precum era însă de prevăzut, ea n'a adus hotărîrea fi­nală a monarhului. Contele Andrássy a pă­răsit Burgul la orele trei fără un sfert şi a mânat la palatul ungar. Asupra audienţei el n'a destăinuit decât, că monarhul i a ce­rut părerea asupra mai multor chestiuni. Acesta a fost scopul adevărat al audienţei sale.

Ministrul preşedinte Wekerle, azi n'a mai primit invitaţie pentru a se prezintă la curte.

Dupăcum se afirmă din sursă competentă audienţele de ieri şi azi au avut ca scop principal informarea domnitorului asupra motivării hotărîrei aduse în ultimul consiliu dela Budapîsta. Domnitorul nu voieşte să desărcineze guvernul, pâna după îndep inirea pactului şi a refuzat motivarea hotărîrei aduse în consiliu de Mercuri.

Miniştrii ungari s'au înapoiat la Budapesta, cu trenul de 4.

Consiliu militar. Budapesta, 3 Decemvre. (Dela corespon­

dentul nostru). Azi înainte de amiazi s'a ţinut ta Viena, supt prezidenţia Maiestăţii Sale, un consiliu militar, la care au luat parte: moştenitorul Francise Ferdinand, co­mandantul suprem al Landwehr-ului, coman­dantul suprem al honvtzimei, precum şi toţi archiducii cari iau parte activă în armată.

inst itut ele s p ă l a t ş i curăţire » lui p r i m e ş t e pen t ru spălat şi curăţi t tot feliul de albituri bărbăteşti şi femeieşti, dantele, « Л Р » V j i D f l I V perdele etc. Se fac albe ca zăpada şi lucii ca oglinda. Camande le din p rov in ţa se exe-И І 1 . 1 Я . Т IVfmtï U L I cntÄ promt , şi cu deosebi ta îngrijire la pache ta re , se spedeaza franco. Se asigură man ipu la re

în ClUJ-K0l0ZSYár, Malom nteza 4. conşti incioasă, execu ta re grabnica şi punc tua lă .

Nr. 154. — ltOO.

l Vestea consiliul a consternat adânc lumea I politică din Budapesta şi se comentează ca \ o prevestire a absolutismului.

Audienţa moşteni torulu i .

Budapesta, 3 Decemvre. (Delà corespon­dentul nostru). împăratul a primit azi la orele 10 şi jumătate în audienţă specială pe archiducele moştenitor Francise Ferdi­nand. !

Diso lvarea camerii . Budapesta, 3 Decemvre. [Delà corespondentul

•nostru). »Magyar Tudosito«, c o r e s p o n d e n ţ a part dului kossuth i s t a surprins azi cercu rile po l i t i ce cu următoarea senzaţ i e : Re­gele consimte pentru d iso lvarea camerii . Alegerile s e v o r face în 15 lanuar 1910. Noul parlament s e va c o n v o c a pe 2 2 Februar 1910.

D şi ve s t ea aceasta a fost răspândită de o c o r e s p o n d e n ţ ă semiof ic ioasă , ea s e consideră, ca o încercare din partea lui Kossuth de a speria pe deputaţii cari tot mai şovă l e sc a s e ataşa Iul.

»Reichspost« contra Iul Andrássy.

Budapesta, 3 Decemvre. (Delà corespondentul nostru). Ziarele vieneze spuneau deja în ediţiile lor de 1; azi; dimineaţă, că,' împăratul nu va lua nici! azi o hotărâre, şi că audienţa contelui An­drássy se va sfârşi fără nici-un rezultat positiv.

Ziareleg creş in sociale şi în special »Reichspost« atacă azi fără cruţare pe Andrássy şi Kossuth, li declară licheie cari nu-şi împlinesc cuvântul dat. Ar trebui să se pună caoăt odată stăpânirei rebele a lui Kossuth şi Andiá^sy — zice »Reichs­post« — şi să se dea frânele lui Lukács şi Justh, tare deşi e mai radical decât Andrássy, dar cel puţin va aduce votul universal.

Andrássy p louat la Viena. \ Viena, 3 Decemvre. (Delà coresponden-\ tul nostru). In cercu ile politice de aci cir­

culă zvonul, că Andrássy a fost tratat foarte Í aspru în audienţa avută azi la împăratul.

Contele negru a fost concediat într'un mod foarte pu in curtenitor. EI părea la ieşire foaite nemulţămit.

Ţipete le z iare lor şov ine . budapesta, 3 Decemvre. (Delà corespondentul

nostru). Ariicolul de ieri al ziarului »Vaterland« Uşurării unguri, a îndâtj t la culme presa ungu­rească. Toate ziarele din Budapesta sânt foc şi pară şi in vastul vocabular al bădărăniei patrio-

> tice nu găsesc cuvinte îndeajuns, pentru a-şi [Vărsa veninul.

Vechiul o^gan liberal evreo-maghiar »Pester Lloyd« scrii fin ediţia sa din astă seară, cu multă Indignare despre amestecul presei creştin-sociale In mersul crizei din Ungaria. Zice, că nici nu mai voieşte să reproducă »elueubratiunile« acestei prese, căci ele sânt fără excepţiune erupţiunl im­pertinente contra Ungariei şt contra persoanelor, cari iau azi parte activă în politica militantă. Vom face noi singuri rândutală în casa noastră — în-chee amărâtul evreu delà »P. L.< — fără să ne patern capul că oare îi convine ori nu presei creştin-sociale.

Din România-'Sărbătorirea d-lui Maiorescu. După

\ tum am mai anunţat, decanii delà facultă-I ţile Universităţii din Bucureşti, au rugat pe I d Titu Maiorescu să aziste şi dânsul Ia

/şedinţa ce se va ţine în onoarea d sale la I universitate, acum când dl Maiorescu se f retrage din învăţământ [ Dl Maiorescu a promis că va lua parte I la această şedinţă, care se va ţinea Dumi-I necă 22 Noemvre. Vor vorci dnii C. Du-I mitrescu — Iaşi, Ion Bogdan, Dissescu, şi un iftudent Dl Maiorescu va rosti şi dânsul un

эТ R I B U N A«

discurs, prin care va mulţămi organizatori­lor acestei sărbătoriri.

*

Concert s imfon ic la Ateneul Romfin. Duminecă la orele 3 după amează, Orchestra mi-nisteriului de culte, supt conducerea dlui D. Di-nicu va da în sala Ateneului român al patrălea concert simfonic. Concertul se începe cu uver­tura Loriolan de Beethoven. Ca prima audiţie se va executa Pădurea fantasie, pentru orchestră de A. Glareunov, compozitor rus, elevul celebru­lui Rimsky Korsahov.

SERVIC IUL T E L E G R A F I C . încurcă tur i în Belgia.

Paris, 3 Decemvre. Revistî pariziană » Courrier Européen « află, că belgienii nemulţămiţi cu re­gimul lui Leopold tratează, cu moştenitorul de tron Albert, pentru a se asigura. In caz, că se va da o lovitură de stat, acesta va lua îndată tronul. înaintea tratativelor s'au făcut intervenţii directe pe lângă Leopod, sfătuindu-1 să abzică, căci din cauza nemulţămirei generale, nu poate nimeni garanta de ce s'ar putea întâmpla în cu­rând. Cercurile burgheze şi nobile sânt indig­nate de pur.area Iui faţade baroneasa Vanghan, care s'a mutat în Bruxelles Ia câteva sute de metri departe de palatul regal şi apare pretutin­deni în toa ete elegante, atrăgând atenţia publicu­lui. Nobilimea catolică este nemulţâmitâ, ca între ţinuta regelui Vanghan se amestecă în politica internă şi regele vede numai prin ochii ei.

Aceste nemulţămiri vor izbucni în zi'ele ace­stea într'o manifestaţie publică.

Răzvrătiţii greci în faţa ju ra ţ i lo r . Atena , 3 Decemvre. Astăzi s'a pubicat ordo­

nanţa contra răzvrătiţilor, trimiţindu-se 21 de ofi­ţeri de marină în faţa juraţilor pentru revolte înarmate.

Typaldos este acuzat de instigator conducător, 16 ofiţeri ca conducători, şi patru ca complici.

Confedera ţ ia balcanică. Belgrad, 3 Decemvre. Fostul primmi-

nistru Viadan George vi v, a scos astăzi o gazeta zilni.ă supt titlu! » Confederaţia bal-canica«. Tot azi a reapărut »Slovensky Jug*, anunţând lupta pentru sârbii subjugaţi şi unirea lor cu patria mumă.

Români i în comisi i le Reichsratului . Viena, 3 Dec. Astăzi s'au constituit co­

misiile Reichsratului. Au fost aleşi dintre de­putaţii români Dr. A. Onciul în comisia pentru studierea chestiilor naţionale, şi ba­ronul Hormuzichi, în comisia pentru stu­dierea relaţiilor cu Turcia.

Convenţ ia t u r co - română . Cons t an t inopo l , 3 Dec. Guvernul a

pregătit un antiproect, modificând convenţia comercială turco-română încheiată supt ve­chiul regim şi neratificată până acum.

Si tuaţ ia în Austria. Viena, 3 Decemvre. Azi s'a început discuţia

provizorului bugetar. Credinţa generală e, că va merge bine. Probabil că se va constitui un gu­vern coaliţionist de împăcare încă in decursul acestei luni.

Criza cons t i tu ţ iona lă în Anglia. Londra, 3 Decemvrie. Conflictul acut ce s'a

iseat din pricina reformei liberale a dărilor între. camera şi senatui englez, i-a întinderi tot mai grave şi o luptă constituţională înverşunată, cum nu s'a pomenit în analele constituţiei engleze, se anunţă în zilele cele mai apropiate.

Pag. O.

In cameră, majoritatea liberală covârşitoare, sprijineşte cu multă însufleţire proiectul bugetar al primului ministru Asquith în vreme ce lorzii vor să provoace hotărfrea alegătorilor. Sfârşitei şedinţei de azi a camerii a fost de-o desfăşurare dramatică. Asqiüth a rostit unul dintre tele mai splendide discursuri ale sale. Majoritatea liberală i a subliniat aproape toate cuvintele, cu reprobări zgomotoase contra lui Balfour. Până acuma - a zis Balfour — s'a întâmplat totdeauna ceace au voit lorzii, de acum ţara, milioanele poporului tre­buie să decidă asupra nevoilor statului. Asquith a avut personal un ma e succes. Discursul lui va rămâne celebru In istoria parlamentară.

Astăzi se va închide parlamentul, şi se crede că noile alegeri vor avea loc între 10 şi 20 la-nuare 1910.

I N F O R M A Ţ I U N I . A R A D , 3 Decemvre n. 1909.

Din cauza sfintei sărbători de Sâmbătă, In­trarea în biseriră, proximul număr al ziarului nostru va apare, Luni noaptea la orele obişnuite.

— La alegerea de m â n e din Ca ran ­sebeş , ziarul nostru este reprezintat prin d. Sever Bocu.

— Un consi l ier de legaţie r o m â n decora t . Ni-se telegrafiază din Viena că d. Nicolae Cantacuzino, fost consilier al lega-ţiunii române din Viena, actualmente secre­tar general în ministerul afacerilor străine, aflându-se în Viena a fost decorat de M. Sa, cu marea cruce a ordinului Frantz Iosef.

Eri d. Cantacuzino a fost primit de ba­ronul Aehrenthal.

— Ordin împotriva caracterelor cirii ice. Guvernul provincial al Croaţiei şi Slavoniei a dat ordin, ca de aci înainte senatele şcolare să nu mai uzeze de caracterele ciriiice în legăturile lor cu autorităţile civile § 3 din lege, ce e drept, că permite întrebuinţarea acestor caractere, dar nu­mai particularilor. Ori şcoalele şi senatele lor neavând caracter individual, ci fiind instituţii pu­blice, nu să pot folosi de acest drept.

In căzui, când nu să va ţinea cont de aceasta dispoziţie, guvernul ameninţă cu închiderea şcoa-lelor.

— Ţarul pen t ru soldaţi i ruş i . O telegramă din Petersburg anunţă, că ţarul : îmbrăcat acum o lună de zile o uniformă de simplu £ oldat şi a făcut cu ea o preum­blare devrg-ozece chilometri. Mai dăunăzi a îmbrăcat o uniformă de subofiţer din garda imperială, pentru a încerca dacă uni­formele soldaţilor sânt bune.

— DI Gherea şi Soc ie tatea scri i tori lor români . Din Bucureşti ni-se scrie : In primul număr al revistei Cumpăna, care va apare la 27 Noemvre, d. D. Anghel va publica un răs­puns Ia scrisoarea deschisă pe care i-a adresat-o d. Dobrogeanu-Gherea în Adevărul, în chestia alegerii membrilor la societatea scriitorilor ro­mâni. Dl Gherea impută adică acestei societăţi faptul că nu primeşte între membrii ei decât pe acei scriitori, cari dovedesc cu acte că sânt români.

— O scenă n e s p u s d e tristă, s'a petrecut Marţi la penitenciarul din Văcăreşti, din România. Ţăranul Gheorghe Radu din Olteniţa, aflând că fiiul său Ion, care venise să-şi caute de lucru Ia Bucureşti, a comis mai multe furturi şi a ajuns în puşcărie, se hotărî să vină şi să vadă ce a făcut vinovatul lui fecior. A umblat nebun pe la stăpânii pe unde ştia că a fost şi, când a aflat că într'adevăr Ion a Iui e în închisoare, s'a în­dreptat şpre Văcăreşti să şi-1 vadă.

Pag , ie . » T R I B U N A « Nr. 154. — 1909.

Directorul închisoarei s'a înduioşat cu rugă­minţile şi lacrămile lui şi a dat ordin gardianului să-1 lase pe bătrân să'şi vadă feciorul. A fost condus în sala de aşteptare, unde a fost adus ta curând şi Ion Radu, feciorul lui, care plecase voinic, frumos şi cinstit delà casa părinţilor săi. Când l'a văzut în uniformă de arestant, bietul bătrîn a început să plângă şi căzu după câte-va minute, ameţit, pe un scaun.

Când gardianul veni să'i dea de ştire că e vremea să plece, îl găsi pe Ion îngenunchi, în faţa tatălui său, care de durere închisese ochii pentru totdeauna.

— D r e p t u r i l e b u l g a r i l o r d in D o b r o g e a . Ni-se scrie din Bucureşti: Se ştie că prin legea delà 19 April 1909 relativă la acordarea dreptu­rilor politice tuturor românilor proprietari-rurali din Dobrogea, românii din această provincie au devenit cetăţeni români fără a mai avea nevoie de alte formalităţi.

Mai mulţi bulgari din judeţul Tulcea, voind a câştiga cetăţenia românească, şl au fabricat certi­ficate false cum că ar fi români. Falsificările au fost însă descoperite şi vinovaţii au fost daţi pe mâna justiţiei.

— Otrăvi rea din Hamburg . Afacerea otrăvirii: nebunilor din Friedrichsberg preo-eupă toată lumea. E aproape sigur, că Ia mijloc e o crimă.

Mâncarea se împărţeşte în 23 de vase. Şi de oarece numai ceice au mâncat din vasele 6 18 s'au îmbolnăvit, se crede, că s'a aruncat otravă numai în ele, ori s'a aruncat în cazan dupăce s'a scos mâncarea în vasul al cincelea. Otrava rămânând la suprafaţă cele din urmă vase nu mai con­ţineau nimic. Serviciul de siguranţă are o bănuială grozavă, câre până acum e ţi­nută în secret. Otrăvitorul nu voia să moară nebunii, ci numai să strice directo­rului ospiciului.

Cazul se aseamănă cu cel din Viena şi Verdun.

— In j u r u l c r ime i d in V i e n a Poliţia din Linz a făcut cunoscut droghiriştilor şi farmaciş Iilor, cari au vândut în timpul din urmă eyanură de potassiu, că numai în cazul când vor face mărturisiri complecte se va putea afla ceva.

Astăzi s'a făcut la locuinţa lui Hofrichter o nouă perchizlţie, fără a se afla însă nimic im­portant.

— G r o z n i c incediu îrs Baftymore. O cablogr mă din New-York ne anunţă, eă cartierul comercial din oraşul Baltymore (America) este întreg în flăcări. Palatele băncilor, ale ziarelor şi prăvăliile ard în­grozitor. Pompierii nu numai din oraş, ci şi din împrejurime depun o muncă titanică nu pentru a scăpa ce e aprins de foc, ci pentru a împiedeca lăţirea lui.

Toate-s însă înzadar. Turnuri de flăcări se înalţă spre cer. Nori de fum împiedecă vederea. Paguba atinge până acum suma de 20 de milioane de dolari. 30 de oameni au pierit în flăcări. Focul a cuprins şi gă­rile aşa că venirea ajutoarelor e foarte anevoioasă. Primarul a proclrmat stare de asediu, căci numeroşi negrii profită de o-eazie, pentru a jăfuî.

Câţiva negrii au fost împuşcaţi pe loc. Mulţi copii au căzut victima flăcărilor, într'o şcoală copiii, voind să fugă repede s'au îndesat unul de altul şi şase din ei au fost striviţi. Amănunte lipsesc, căci ofi­ciul telegrafic încă arde. Au plecat pom­pieri din New-York, Washington, Phila­delphia. Se crede, că sunt sute de morţi.

— D e s c o p e r i r e a u n u l c o m p l o t . Lucrătorii tunelului Lveschberg, în majoritate calabrezi, au făcut un complot împotriva Inginerilor şi supra­veghetorilor, cu gândul de a-i ucide. Se crede că e o ramură a Mafiei.

X Spirtul Hungár ia este cel mai probat spirt con­tra reumei. P r e ţ u l 1 cor. B a l s a m u l c o n t r a d e g e r ă t u r e i face se înceteze chiar şi degerătura cea mai învechită. P r e ţ u l 1 cor.

Se află de vînzare esclusiv la: D r o g u e r i a »An-gyal« a Iui feke te Mihály î n M u r ă ş - O ş o r h e i u — M a r o s v á s á r h e l y .

X Sanatorul » Liget* a Drului Iakob în Budapesta, primul sanator pentru boale interne din Europa, dis­pune de toate mijloacele de vindecare şi laborator pentru examinat. Mii de diabeţi, reumatici, bolnavi de splină şi de inimă, cari pînă acum au cercetat sana­toriile din străinătate, acum vor găsi institut cores­punzător aici în ţară, aşadară aceasta instituţiune cul­turală cu poziţie admirabilă împlineşte şi nu gol. Sala cea mare a maşinelor mecanice de vindecare a sana­torul ui este prevăzută cu maşini după sistemul Zan-dre ţi cu scalzi aieriane.

— Cel ma i b u n loc de târguieli de parfu-mărli, săpunuri, perii de dinţi, prafuri de dinţi ape de gurë, prafuri pentru dame, cremă de obraji, cosmeticuri, sponghii şi instrumente de gumă. Totfelul de instrumente medicale şi pentru moaşe, la farmacia lui Bürger Frigyes cu firma : >Ia un corn< în Kolozsvár.

Pia ţa g r â n e l o r d in Aradu l n o u .

3 Decemvrie 1909 S'a vândut azi :

jrâu "003 îffin. orz 109 mm. . . ovăs 100 mm «ecară 100 mm păpuşoi 803 mm.

13-sa -Î4. -v.i i • 9-20 7.10-72* 6-80-6-90 5-50-5-60

Preţurile sunt socotite în coroane şi după 50 klg,

В ш sa dc măr fu r i şl efecte d in B u d a p e s t s . Budapesta, 3 Decemvrie 1909.

Pre{ul cerealelor după 100 kîgr. a fost următornl; Grîu nou

De Tisa — Din comitatul Albei De Pesta Bănăţenesc De Baci ca Secară de calitatea I. Secară de calitatea mijlocie Orzul de nutreţ, calitatea I. Ovăs de calitatea I. Ovăs de calitatea a II. Cucuruz

28 K. 95—30 K. — fii. 28 » 80—29 » 80 « 28 » 90—29 » 90 « 28 « 95—29 » 90 < 28 » 60—29 » 80 « 19 » 75—20 » 05 » 19 » 55—19 » 65 « 14 » 75—14 » 95 . 15 » 70—16 » — « 15 » 40—15 » 60 « 14 » 80—15 » — «

BIBLIOGRAFII. »Anuaril Băncilor Române pe 1910«. Anul XI.

Redactor : Constantin P o p p . Sibiiu. Tiparul Ti­pografiei arhi diecezane, 1909.

Binecunoscutul şi apreciatul » Anuar*, cu titlul de mai su°, publicat din însărcinarea însoţirii băncilor noastre » Solidaritatea* a apărut în z iele acestea cu un cuprins mai bogat şi date mai complete, decât în anii trecuţi.

Anuarul se extinde pe 13% coaie tipar, şi coala primă cuprinde: partea calendaristică obişnuită şi următoarele notiţe de folos practice: Mărimea normală a bancnotelor; Terminul ultim pentru răscumpărarea şi retragerea din circulaţie a no­telor de stat şi a bancnotelor vechi în val. aust ; Timbre de documente; Chei pentru calcularea intereselor; Fracţiunile comune mai obişnuite transformate în tracţiuni decimale ; Tragerile la soiţi ale lozurilor; Competnţa de timbru ale re­gistrelor comerciale (cu exemplu); Scala de tim­bru (I. II şi III); Tanfa pentru telegrame; Tarifa poştală şi Monetele diferitelor state.

Şematlsmul însuşi se extinde pe 1274 coaie şi cuprinde în IV părţi : institutele noastre finan­ciare; societăţile pe acţii, însoţirile şi societăţile comerciale, în număr de 159, indicându-se la fiecare: firma în toate limbile înregistrate, anul fondării, capitalul social, preţul acţiunilor, termi­nul de prescrlpţiune al cupoanelor, dreptul de vot, semnarea firmei, foile oficiale, numele mem­brilor din direcţiune, din comitetul de supra-

veghiere şi al funcţionarilor; bilanţul şi contul profit şt pierdere pe 1908, în fine împărţirea pro­fitului net şi al cvotei de binefacere.

Un capitol special este rezervat »SoI'daritatiW» dupa care urtmazä consemnarea altor instituţii de natură economică-financiară, parte sub înfiin­ţare şi înregistrare şi două sumare unul după sedii, arătând în care oraş, comună, ce bănci româneşti sunt şi altul alfabetic.

La finele »Anuarului« se dă »BilantuI general al băncilor române pe 1908« şl ca adaus o »Ta-belă staiisticăc a aşezămintelor noastre financiare, conţinând datele a 159 institute.

Preţul > Anuarului « legat în pânză elegantă este 4 cor. plus 20 fii. porto ; comande se pri­mesc la Administraţia »Revistei Economice* în Sibiiu — Nagyszeben. — Exemplarele deja abo­nate Înainte se vor expedia in proximele zile.

A a p ă r u t şi se află de vânza re la l ibrăr ia » Tr ibunei*

„Impresii de teatru din Ardeal" de Zaharie Bîrsan.

JF*irGţwl 2 r c o r o a n e . Plus 20 fileri porto.

Fiitoareie mame află îa > E m u l s i u n e a Scott« un medicament pe cât de întăritor pe atat de recoritor.

Efectul grabnic şi puternic t surprinzător şi încântă pe fiecine, înghiţirea e plăcută, mistuirea uşoară.

O încercare te va conving?, că şt în căzu! Dtale ce efect binefăcător are.

In caz d e iăptare,

E m u l s i u n e a S c o t t previne tuturor slabiilor, asigură lapte ibundant,

şi face copilului faţi înfloritoare şi rumenă.

Preţul ucui flacon 2.50.

De v â n z a r e în t o a t e fa rmac i i l e .

Redactor responsabil Iul iu G i u r g i u . »Tribuna« institut tipografic, Nich ln si con

F o n d . în a. 1 8 9 1 . O e l e m a l buni

urmaşa! lui

LEUTWYLER F.| B u d a p e s t a , YI s t rada Kazinczy

E x e c u t a , şi invenţii uni. — Pre ţ -curen t şi prospect gratuit, |

Acei cari se vor provoca la ziarul „Tribut primesc favor.

ï і" яі ипі II II w i i i Ші IM t i »WNH i'iii tu ii ï in дашіі

Inj[timp de

3 . ^ vei avea mâni mai catifelate Z î l e a ' ^ e c a s P u m a > ^ a c ă v e '

folosi cosmeticul pt. mâni „ M O L L Y " =

Cbimiştii şi cosmeticii experţi, adeveresc, că cosmeticul pentru mâni „MOLLY" este pre­paratul cel mai desăvîrşit al timpului de azi.

Magazin p r i n c i p a l şl d e e x p e d i e r e :

K S 5 T Ö R Dregiuri? „£a Crucea Koşis".

Arad, str. Weitzer Jéiios Mr. 2 ,

ÎNŞTIINŢARE.

Din cauza agio erafiei mari din magazin se poate căpăta cu preţuri nespus de mici cei mai nou' şi mai frumoşi articlii de

s t i c l ă , por ţe lan şi pen t ru spălat .

Mare asortiment de

lampe de atîrnat şi de masă .

Cea mai ieftină sursă de cumpărat obiecte de lux (figuri).

Obiecte de lux din argint de Chîi * şi aplacca, obiecte à c m a s ă de p r i m a cal < täte. Foarte mare aso timent de c a d r e , dir:, totdeauna se află în ma­gazin peste 400 de mustre nouă şi executate cu gust.

И Q P U Г R M (ï R Andrássy- tér 20. Г 10 U П L П Iii U Uf (Palatul Fischer Eliz).

Telefon p e n t r u c r a ş şi c o m i t a t 568 .

Noua fabrică de cumpene (câitare) şi atelierul 6e reparaturi speciale al

FRAŢILOR BURZA şi PERMOZER, ARAD, s t r a d a Simándi 4 . N o . Telefonului 6 0 4 .

Biroul Ï Magazinul de march i tă r ie al Fraţ i lor Burza, piaţa Boros Béni No . 1. Recomandăm în atenţia onoratului public nouile noastre cumpene zecimale autenticate, şi greutăţile

zecimale turnate în aramă şi fier. Primim în atelierul nostru ori-ce reparaturi atingătoare de această branşă. Cerem binevoitorul sprijin al on. public, cu tot respectul:

m ^ * _ B - r a F ra f i i B a r z a ş i Fe rm®zer .

Dacă voieşti să rămâi tot tineră şî frumo sä foloseşti numai

ГС*©ТРТУР T TiV fàATTT efectu! căreia e sur-WftJUoU* JUJű Л ѵ & Д Ц prinzator şi plăcut. Asemenea efect cu alte asemenea preparat*? no s'a putut ajunge. Pr'n urmare CREMA DE R O Z E e cea mai excelentă pentru păstra ea fiineţei obrajilor

ф şi m â u ţ l o r . Pre ţu l unu i flacon 1 cor.

I S & P U H i f L Ы R02£, Ä S S mai plăcute şi odoro^se materii. Buca ta 70 fileri.

1^1 PT̂ O T Т\1Г *$Г\71? foarte recomandabilă. ê \J *J *\t£m JwJb iTbW&Juţ Preparată din cele mai

gingaşe.part», se prinde bine şl de loc nu e vătămă­toare. In culori : alb, rosa şi crème. Pre ţu l 1*20 cor.

A SÎ >"Omaudi !a :

POKORNY DUSÁN, farmacie la

SFÂNTA TREIME, în FEHÉRTEMPLOM.

Cel mai m a r e i n s t i t u t ăe i n d u s t r i e a r t i s t i c ă bis. din Uugaria.

Lewisch R s c u l p t o r ş i a r h i t e c t d e a l t a r e

S z o m b a t h e l y = Face tot felul de mobilier de biserică, aşa ca Í

Iconostase şi altare — statui de piatră şî lemn — аштоапеşi scaune de spovedanie — sibiul Domnu­lui, grota Marfei de Lourd — cristelniţe, icoane de staţiune —• soulptoră în relief sun pictură —

strani — piftară de bleerif*ă şi altare Вѳпоуѳага în stU altare тесЫ, amroauo şi statui, auront* şi marmorează. Pret-curent, proiect de budget şl planuri gratis, Dacă sunt chemat pentru

examinarea lucrului, mă duc oriunde pe cheltuiala mea proprie.

Első Nagyváradi vas- és rézbutorgyár în Or a m » „ A Strada Szicsvay Nr. 17 şi

-Hicîl C Strada Kar u c z i n u s N r . 5 .

Pregăteşte lot soiul de mobile de fer şi aramă, delà cele mai simple pâaâ la ce le mai pompoa e. — Mai departe împletituri de sírnia pentru

p a t u r i b i eve taie şi disinfleiate, pe lângă preţurile cele mai favorabile. Apoi pregătesc, modele engleze camere de dormit d i n aramă, cari nici tand nu trebuesc curăţite, fiindcâ-şi susţin In permanenţa luciul original.

Specialităţi de platină şi bronz veritab. francere.

Pag. 12. » T 8 I B U N A « Nr. 254 -

C ă s ă t o r i e . Un tânăr s o l i c L , inteligent, îa

etate de 25 ani, notar diplomat, — îa lipsă de cunoştinţă pe calea aceasta — ar lua în căsătorie fiica acelor părinţi, prin a căror sprijin ar căpăta un post de notar. Adresa la Redacţ'e sau epistoiile cu titol »Notar« le expedează redacţia » Tribunei*.

Un funcţionar de bancă cu aspiraţii, în etate de 30 de ani caută onorabila cunoştinţă cu o coconită din fa­milie disfiosă eventual cu o văduvă bine situată. Oferte graţioase sub » Viitor 1910« la administraţia >Tribuoa«, Arad.

Un candidat de advocat cu praxă află aplicare în cancelaria sub­scrisului.

Dr. Torna Ienciu, adv. în Puj .

Schimbare de prăvălie. Am onoare a face cunoscut on. public,

că mi-am s'rămutat prăvălia î i edificiul şcoalei de fete din s t rada Wei tzer J á n o s .

Rugând şi pe mai departe sprijinul on. public, sânt

cu stima

W o 3 f J á n o s pantofar".

S „ C A S C A R A D I IV". S5 Ţi-e rău ? Lucru firesc dacă ai năcaz cu sto­macul, nu poţi mistui, nu e mirare că pros-piţiezi rău, ai dureri de cap, n'ai apetit, suferi de ameţeli, îti vin rîgăieli acre, te chinuiesc cîrcei şi eşti buced ; aşa e aceasta dacă nu ai scaun regulat; de aici se produce apoi şi vîna de aur. Dacă suferi de ori-ce dureri de stomac, foloseşte la moment Cascaradin <-ul Iui Ör­kény şi te vei întrama curînd. Preţul : Jumătate flacon 1*20 cor., întreg 2*20 cor., cu rambursa. se poate căpăta îa : Farmacia „APOSTOL" Budapesta, 2 - V I I I . , J ó z e e f - k ö r u t 6 4 . ( D e p o t 85). - 2

Oea mai veche prăvălie de maşini de c b s h î ŞÎ biciclete din ÜHgaria -de-sad .

nisUBsMimif-ofirx la anul 1891 ot m urm medalii - de argint. •

Fondat la 1880.

~- ' Ь з г &ЙЙ ZOLLER măiestru méchante

FEHÉRTEMPLOM Srliillergasse 8 .

lângă .Burg".

îşi recomanda l « ^ Ä E 3 N 5 i « ^ o n > p u b l i c d i j s

loc şi provincie marele său atelier me­nante unde se repară tot felul de m a ş i n i d e c u s u t şi b i s l e l a t ® . Ţine în depozit tot-felul de g r a i H O f o a n e şi pîăCî. Ţine în deposit cele mai bune biciclete в<И, m&şini deeusut şi obü cte de casă şi industrie, aşa d. e. pftrţi singuratice de ma­

şini şi biciclete. Freţnri moderate Serviciu promt.

K L I N G E A N T A L pictor bisericesc şt de icoanţ sfinte.

N a g y v á r a d , Szent János-u. 11.

Pregăteşte gratis tot felul de pla­

nuri pentru iconostase şi plafoane

—= bisericeşti. = = = = =

Cea mai ieftină sursă de cumpărat straie pentru cai. Pentru-ca economii să nu fie înşelaţi şi să nu-şi dea banii pentru straie de bumbac, parchet şi alte materii slabe, din fabricele bohème, ne-am decis, ca să punem în circulaţie straie pentru cai foarte g roase şî călduroase, cu care

ori-cine să fie mulţumit.

w 1 Й ^ § Ш № Я

Eeonomilor li se dă cu preţuri favorabile. Straie mari şi late, pentru cai domneşti cu 3 fl-Calitatea cea mai bună 3 5 0 fl., expediate ori-

\ unde, libere de porto poştal. Se capătă exclusiv la :

S O H R , lópokrocz s z é t k ü í d á s i telepe Somogy-Szi l i , Fő-tér 13.

In pachet se mai poate pune şi foarfecă »Rapide« pentru tunsul vitelor, cu un cuţit la olaltă 1 fl. 60 cr Foarfecă »Pegoet Freres« veritabilă franceză pentru

cai 2 fl. 20 cr., preţ ocazional.

I!

i i i i i i ш Ш i i i

Salonul u n e i Neculai Dein, n ă s c . P a u l a i M t s

din str. Vel tzer I á n o s (palatul nou al şcoa'ei de fete) a'ortat cu pă lă r i i l e ce l e ma i e l e g a n t e şi d e u l t i m a m o d ă . :;:

Am onoare să anunţ onoratul public de d a m e că începând dela îutâiu D;cemvde c. am deschis nn

magazin pentru pălării de dame aranjat cn tot confortai şi după toate r; cerinţele moderne, în itrada V f eitzer I á n o s coul palat al şcoalei d t fete.

După o practică îndelungată şi tsperinţă de mai mulţi ani în salonul K. K^bdebo, am ajuts în plăcuta situaţie să pot satisface şi cele mai rafinata pretenţii, cât priveşte moda de pălării din ţară ş- străinătate, pe lângă p e ţ u r i moderate şi ser­viciul cel roai culant. Aştcptâud binevoitorul concurs şi. sprijin al publicului cu tot respectul

D n a N i c o l a i D e i n , n ă s c . P a u l a M i l i n o v i t s .

6 m Щ m I D

Ä І Ш \

Primire de cafenea. Am onoare a ado.ee la cunoştinţa onor. public,

cu n ziua de azi am cumpărat

cafeneaua Royal a lui Galy şl aceia o voiu conduce de acum eu personal.

Afci s e capătă beutarile cele mai bune pentru aceia rog b nevuitorul sprijin al oa. public.

Serviciu culant. Sunt cu cuveniţi stimă:

Balázs Antal, cafegiu.

f o n d a t în ж\ 1882. ТгШо» tir. 688.

tapeţier decorator ş i f a b r i c ă de mobile în

Andráss tér în palatul lui Neumann. (Lângă cofetăria Maizky).

R e c o m a n d ă moblele s a l e p r o p r i u pregă­

tit®, solide şi d e o execuţie e l e g a n ţ i . =

Pentru camere d e durniit de la 190 fiorini. Sufragerie, (prâozitor),

dela 140 florin!. Garnituri de salon,

dela 9 5 florini. preţuri h cumpărare :: cotnhnabite. ::

S e Y i n d e x l u s i Y M O B I L E

d i n l e m n t a r e ş i v e s t i t

= = N E U S C H L O S Z .

Furnisorul asociaţiei căilor ferate ungare. — Atelier de I-u rang.

Nr. 264 — 1900. » T R I B U N A « Pag. 18

Reparări de maşine de cusut şi gramofoane se execută mai bine şi mai ieftin, la

AUNON K Ä T Z K Y S S TEMESVÁR - BELVÁROS, Prinz - Eugen - gasse. Maşini dc cusut SINGER I-a clasă 28 fl.

„ „ „ folosite, cu . . . 10 fl. Mire asortiment de G R A M O F O A N E şi P L Ă C I în limba roma neasci, germană, sârbească

şi ungurească. F O N O G R A F familiar di la 5 fl. în *us. PLACI cu 1 fl. 25 cr. bucata. ACE de cusut 200 bu; i ţ i cu 25 cr. — ALBUM pentru plăci. - PLĂCI F O L O S I T E SE SCHIMBĂ. -Depozit de COARDE şi alte obiecte necesare.

и.Е.І"ІІ)Ми»иикубЫ

—m^ßtxm«i*

F s fc> 1 t© I Telefon Nr. 135 4 л I l I I I I I ! * І

á

a g-iuvaerg-iu.

ARAD, piaţa Andrássy Nr. 14. Mare magazin de:

Ciasornice ds buzunar şi • • obiecte din argint veritabil.

primire k botet A m o n o a r e a face cunosca t on. publ ic

că SLxtx p r i m i t delà d o m n u l Szabó Kálmán

H O T E L U L

PANN şi ace la s t ra format m o d e r n si fiecare oda ie p rovăzu tă cu lumină electr ică şi cu telefon de casă îl p u n la dispoziţia on . publ ic .

Năzuinţa principală îmi este, ca prin serviciul p r o m p t şi conştiinţios să câştig depl ina î n c r e d e r e a on. mei oaspeţ i .

Preţul odă i lo r î m p r e u n ă cu servi ciul delà 2 cor . 40 fii. în sus .

R o 3 g ă binevoitorul sprijin:

SCHEIBE H LAJOS, proprietar de otel şi otelierul gări'.

DROGUERIE §1 MARE PRĂVĂLIE DE PÂRFUMERII.

VOITEKsiWEI RECOMANDĂ Ш ATENŢIUNEA ON. PUBLIC DEPOZITUL LOR CEL MAI BINE ASORTAT. — '• — - — F O N Ï>^.T î ГЧГ y^IV XJ L, 1890.

¥ I Alifii pentru faţă,

Pudre pentru dame, Cosmetici pentra mâni Apă de colonii, îarfumuri pentru odăi. Totfelul de Săpunuri,

din ţară şi străinătate. Creme pentru înfrum-

setare. Prafuri, Perii, şi Apă

pentru dinţi.

• >

T E calitatea cea mai fină şi cea măi ieftină, a

U N I cea mai r enumi tă ѳ cali tate. s

Cele mai nou i

P A R F U M U R I engleze şi f ranceze în sticle or ig ina le şi

măsu ra t e .

F ă i n ă n f i va : UESTLÈ, KUFEKE, TEINHARDT, pentru copii,

t o tdeauna proaspă tă . P r a f de presărat,

pentra copii.

c b e m X b a b y . II II

Rugăm pe onoratul public romanes?, ca şedula primit ă delà cassa noastră să o pună în оагв-сагѳ cutie de bani în scopuri de binefacere.

1

N І V"

и ff r '

kg?

Pag. 14 »T K I B ü N A« Nr. 254

Dózsa Jáno Nagyvárad, Zöld-fa

Se recomandă ca mă-itsiru perfect întru pre­pararea tuturor articiilor sparţinif. acestei branşe precum : gulere prepa­rative, gulere boa, man-şoane (muff), iu execu­tai e moderna şi după cei mai elegant gust. Biane ŞL tocuri ie picioare, ele.

Mai departe primeşte spre efeptuire orice lucruri uoui, cari aparţin acestei branşe, precum şi tot felul de re­paraturi, pe lingă preturile cele mai avantajoase.

măiestru -cojocar în

Passage 9.

OH!DOAMNE!

Mă 'năduşe afurisita de tusă !

In contra tuse i , răguşe le ! şi f l egmei s't DOVEDI DE CEL MAI BNN MIJLOC

sfilele-cari nu strică apetitul şi au u n gust exce 'ent .

•ásass Preţul Unei CUtii 1*20 СОГ. 5S2M=a

= = = Cut ie d e p r o b ă 50 fileri . = = = Depozit principal la:

farmacia JJN Â O O Ш*й gyógytár Budapest , VI., Váczi-körut 17.

SÄ TRĂIASCĂ !

iPastileie lui Eggert m'*u vindecat îngrabă !

Se capătă Ia farmaciile: In Arad la : Berger Gyula, Földes Kelemen, Hajós Árpád, Krebsz Géza, Kárpáti János, Ring Lajos, Rozsnyay Mátyás, Hauer Lajos, Vojtek Kálmán, Vojték és Weisz drogerie. In Gyorok l a : Masznyik Dániel.— M.-Pécska: Adler Gy. Lajos. — O-Pécska : Ioan Roxin. — - —1 -~~ Simánd : Csiky Lukács. — Sikszon : Füredi Ede örök. „—._.._ — —

Telefon 184. Premiat de mai multe-ori.

Timis ioara-El isabet ín . Temesvár -Erzsébe tváros . Reaomandá obiec­

te le sa le foarie fru­moase şi sobde de t i n i c h î g i e r i e ş t anume : v a n e d e s c ă 1 d a t, de şezut şi pentru copii , — s .aune pentru scăldat încălzitoare şi v a n e

Apoi litere de tinichea şi de cositor,

Telefon 184. Ц

Prima fabrică de ^ 9 obiec te de metal ™ §

Hunyad i -u . nr . 14. § de scăldat după cel mai bun sistem (sistem propriu) Lăzi pentrn lemne şi pentru căr­buni şi alte obiecte de

f/

!

metal : precum ciu-bere, ulcioare şi căni. tSB Catalog de preţuri la dorinţa gratuit, sat

inscripţii de metal, tăbliţă cu numărul casei şi cu numele străzii, mărci şi firme de ţine. Conduct pentru apă, aranjări pentru

— baie şi c l o se t e e n g l e z e cu neîntrecutul aparat „Temea". — — Acoperi de case şi turnuri, globuri şi cruci. — Ucenici se primes j cn condiţ :uni foarte bune.

V ^"ч • —'

K o I o í S v á r , S í é e h e n y i - t é r 36.

Pdmeşte lucrări pentru apa ' duet şi canalizare pa lângă

garantă eu preţurile celi mai nudíí-ita.

Ï C A Ï Ï A R I I ! Щ ziua şi la lumină.

da 1 rine

an 5 Seifert

6.

s Cele mai frn-moase cântăreţe moderne ce cântă

Cântăreaţă tînără 4, 5 fl. 8, 10 fl. Renumitele cana-i verzi delà 10 fl. în sus.

Ouătoare 1, 2, 3 şi 4 fl., după soin. Catalog de preţuri despre papagal, pasări tfansmarine măi-

ф $ muţe şi câini de soiu se i | | capătă înainte trimiţând 20 fii. Pentru j y ajungerea comandelor la Іоз în viaţă se Щ garantează.— Co r.andele se pot fa.e la

IDIÓSZEGHY és Társa, Jj Oradea -mare -Nagy várad. Jj Cea mai mare prăvălie de animale din U n g a r i a .

S I B I I U , s t r , C i s n u d i e i ГЧГг. 4 7 . = Telefon Nr. 190. •

neguţătorie pentru articlli de sticle, porcelan şi metal ; farfurii şi blide Înflorate, rame pentru icoane, globuri şi lămpi, oglinzi ţigle de sticlă.

R e c o m a n d ă scule bisericeşti : C u p ă . ş i v a s c l o b o t e z ; I . * o t i r e a r g i n ­t a t e p e d i n ă u n t r u a u r i t e ; C ă d e l n i ţ ă ;

Gaidăroşe pentru apă sfinţită; Candele de părete de bronz; Gandele argintate; Cruci; Sfeşnice de altar; Candelabre. Ieftin de t o t : C a n d e l a b r u a u r i t , pentru 6 luminări, în mijloc cu vâs pentru unt-de-lemn şi glob de

sticlă roşie cu prisme de sticlă cu tot K 43 — — — La dorinţă serveşte eu ca ta log g r a t i s şi franco. —

Premial ea мзДаіі& ът зааге ia ежр. a i iesarà dia Bpests în 1896

Turnă to r i a de c lopote . Fabrica de scaune de fer pentru clopote, aiul

 N T O N I U M V Ö T i W Ä i .Kt recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la turnarea IE ВОА & clopotelor stricata, spre facerea de clopote întregi, armo-aioase pe GARANŢIE, de mai mulţi ani prevăzute cn adjastări de fer bitut, construite spre a ie întoarce Iß uşurinţa în ori-ce parte, îndată ce clopotele suai bătute de O lăture fiind astfel scutite da crepare. йшл RECOMANDA- ят n n n m u r F Л X TT D T T 4 1? de dânsul in­ie cu DEOSEBIRE UJUÜRU 1 Í II ВГ U A U I v i 1 JCi rentate şi pre­miate IN mai .muhe rânduri, eari sunt provázutc în partea superioară - - 0 a vioiina — cu GĂURI ca FIGURA S FI au un ton mu intensiv, mai idăsc, mai limpede, msi plăcut şi cu vibrare mai voluminoasă decât CELE DC sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 klg. este îgal in ton ca UN clopot da 461 klg. patentat după sistemul vechiu.

Se mai recomandă spre facerea scaunelor de fer bătut, de sise stă-ишаге,—• spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut ca ~ şi spre turnarea de toace de metal. Preţari-onrant ilustrate gratii

MIHâl FLONTâ antreprenor de zidiri

O r a d e a - m a r e - N a g y w á r a d . Stabilimentul şi cancelaria Pereces-u. 9'

Primeşte : plănuirea şi zidirea de bi­serici, s c o a l e , case notariale şi a tot r = 7 — felul de zidiri private. Z Z =

Magazin stabil de fabricate de cement, comande se primesc.

Magazin stabil de pietrîî artificiale pentru morminte . Prospecte gratuit.

Nr. 154. — ItC9. »T R I B U N À< Pag. 17.

I

I

I

I

I

Szabó Samu és Fia, Győr. ^ s ü t í Fabricăm v e t r e d e f ier t delà cele mai ie'tine până la cele mai moderne. Pentru fabricatele noastre garantăm cä f i e rb

şi coc neexcepţio nabil şi grabnic faţa de cri are alte vetre de fert cmtăm 25°/o mater gl de încălzit Fondat la anul 1866. C a t a l o g de prepari la der nţă trimitem g r a t u i t şi francat. S e c a u t ă r evân-z ă t o r i şi a g e n ţ i .

N u m ă r u l t e l e f o n i c ."»Ol. Ц| Dacă ri.XX vi-aţi procurat încă, Щ

lemne de foc, cereţi ofert delà f i rma g*

K O R N I S T E S T V É B E K | din Arad, str . Vörösmar ty Nr . 1, unde sa poate că- Ш p&ta l emne de foc cl. I. de pe valea Muriş lui şi a Щ Grisului în cantitate mare de 10 000 k'gr ş. a. f a g , щ e e i % s t e j a r , с о і » л , l e m n e d e foes d e s - Ш p i a t e s i n e s d ^ p l e ^ t e . La doriaţă expediam Щ

acasă lemne рэпіги foc tăiate în frez şi crepate. Щ

Ш DEMIAN co lo ra tu ră de h a i n e , c u r ă ţ i t o r i e c h i m i c ă , şi maş ină cu abur i d e

spăla t rufe a lbe în

UJ-SZENT-ANNA.

Colorez (văpsesc) şi cură ţ chemic : totfelul de ves tmin te bărbă teş t i , femeieşti şi copi­lăreşti , pardes i i şi pa l toane , în Întregime fără nici o desfacere, stofe pentru mobile, per­dele , dan te le , b roder i i , mănuş i , bo rang i -curi etc. In rufária mea, adjustată bogat, se spală curat ca zăpada, fără materii mistuitoare, ÎQ deosebi gu le re şi manşe te , cămăşi băr ­băteşti , etc, cari prin maşnele mele de călcat ajung la un luciu încât nu se pot deosebi de cele mai noui. — Comandele ca posta se expe­

diază prmctual şi cu acurateţa.

Filiala în Arad, la

IOSÎf Ştefan, pe piaţa Tököly. (îa casa bisericii româae).

І І Ш Ш І і Ш Ш і Ш Ш Ш О і і Ш і Ш Ш і Ш О і Ш Ш г П Telefon Nr . 720. S i p o s J e n o Telefon Nr . 720.

C l u j — K o l o z s v á r , Má tyás Király-tér 17. Atrage şi r e c o m a n d ă în a ten ţ iunea on. publ ic din loc şi p rovin ţă magazinul d e mărfur i de

t o a m n ă şi iarnă, p recum cu pre ţur i le s emna te mai j o s .

J n p o a n e : Lüster negru şi colorat delà 7 C—12 C. Cloth negru 4, 6, 8, 10, 12 Cor. Jupoaue de mătase îa toată culoarea

delà 12 Cor. în sus. 5C.

T a l i i : Flsnel ce se poate spăla d*Ia2C.—tflSUS Barchet de aţă ce se

poate spăla . . . . Maleri pt. talii femeieşti

de cui. crem, cafenie, sură, roşie, vinetă în­chisă şi neag?ă. . .

Talie de cal. n e a g r ă cloth Talii de pânzţ sabţre(lu 1)

pt, soirée în toată cui. croite şl execut, după moda cea mai nouă .

Talii poFjgiss . . . . » de tafft şi messalin în toată coloarea . .

6»—10 » 3 > - 8»

1 6 » - 40» 8» -»

Ş a l u r i p e n t r u t e t r a u ş i p l i m b a r e i n t o a t e p r e ţ u r i l e .

14 -40

H a l a t e : Halate de toamnă ce se

pot spăla . . . delà IOC—în SUS Delen francez, cel mai nou » 20 » — » » Modele originale . . . » 30 »—» » Haine »princess« croite

modern, din lână fină »S0,40,50»

F o i : Din materie neagră engleză, în culoare sură negrie, verde, din materie UDÍCO-loră şi vărgată . . 8, 12, 14, 16 C. Jupoane pentru haine »princess«, mo­dele originale îu toată culoarea şi mă-rim#a 20, 24, 30 C.

A p o i : Ciorapi împletiţi, calitatea cea mai bună. Ciorapi negri pentru institute delà 40

fil. — 1 cor. 60 fil. Albituri femeieşti, precum : cămeşi, pan­

taloni, corsete, precum şi albituri pt. bărbaţi, de calitatea cea mai bună.

Năfrămi de batist pentru buzunar 1 duzină 3 Cor.

Şaluri de liill pentru femei, gulere, exe­cuţie foarte elegantă.

Tot felul de lucruri de mână femeieşti.

Târgul de Crăciun şi Anul-nou se începe în 15 Noemvrie cu preţuri foarte ieftene. - Comandele o o trec peste 3 0 Cor. le expediez francat. -

Expediarea se face cu rambursa. = Pentru mărfuri necorespunzătoare reîntorc preţul.

шшттшттмттт

Pag. 20. Nr. 154. — 1909. j

Halmai József, fost adjunt ia notam! Риьнс e., r - t regesc din Boroşmeu, şi OtraUSZ byUla, fost oíiciant de Ыпса. -

Cancelaria înregistrată

H a l m a i şi S t rausz , pentru mijlocirea împrumuturilor de bani,

vinderea şi cumpărarea de averi mobile şi imobile.

Mijloceşte : împrumuturi hipotecare (pe întabulare)şi amortizaţionale (pe mai mulţi ani).

Se anga jează : pentru răscumpărarea (con-vertarea) de împrumuturi hipotecare, delà procente mai mari la mai mici.

Mijloceşte : cumpărarea, vinderea, schim­barea şi esarendarea de averi mai mari pământuri, etc).

P r imeş te : manipularea (conducerea) case­lor de închiriat pe lângă remuneraţiuni cât se poate de minimale.

Mijloceşte : vinderea, cumpărarea şi schim­barea de căşi particulare, căşi de închiriat şi vii.

P r imeş t e : parcelarea şi colonisarea ave­rilor imobile (pământuri,).

Telefon Nr . 726. Adresa telegrafică : Halmaistrausz

Corespondenţă se poate face şi în limba română. Arad, (str. bisericii) Wei tze r J á n o s u. Nr. 9 , în partetul edificiului nou a şcoalei de fete.

Cu deosebită stimă: Halmai ş l Stransz. t

-t.

mmmmi

fed*

N i

m

Cata log de pretur i t r imitem la dor in ţă j

: Maşina de spă-^ : : ^ lat cu abari Ш?&(„Teligőz") sistem JOHN. '.- ;l \ , • V ţv ^ Cea m a i pe r f ec t ă m a ş i n ă

de s p ă l a t a ac tua l i t ă ţ i i !

In raport cu spălatul cu mâna, se economisesc 75o/o din timp, lucru, să-

... — pun, sodă, apă şi compustibil. —

Aparat de spălat, fert, aburit, şi desin-infectat totodată. — Ocupă loc mic.

Garanţie; Se t r anspoa r t ă pen t ra :: î nce rca re fără ni ti un obl igeaient . ::

Depozit stabil :

Pöhm János f e r ă r i e.

4 i

m

i ж o f !

г

5а*І

' ы

t і*

m

I Cata log de pre ţur i t r imitem la dor in ţă .

Ж¥ 1 ¥ і ' ¥ 1 ¥ ¥ ¥ ¥ 1 ¥ і

Í

c u p r e i f a v o r a b i l e se găsesc în f a b r i c a de mobi le a Ini

Reisz Miksa î n N a g y v á r a Békéscsaba.

Bas-utca Nr, 1 .

» TRIBUNA€, INSTITUT TIPOGRAFIC ffiCHiN Şî CONS. — ARAD 1909.