Un pas către interculturalitate: lectoratul de limba română de la

Universitatea din Calabria (Italia)

Raluca-Mihaela Levonian (Universitatea din București)

Catedra de limba și literatura română de la Universitatea din Calabria (UNICAL) a fost

constituită în anul 1999, sub conducerea prof.univ.dr. Gisèle Vanhese. Primul lector de limba

română a fost prof.univ.dr. Rodica Zafiu, cadru didactic al Facultății de Litere, Universitatea din

București, între anii 2000 – 2004. Prin intermediul Institutului Limbii Române, lectoratul de

limba română a fost reînființat în anul 2010.

În perioada 2010 – 2017, lectorul de limba română de la Universitatea din Calabria a fost

Raluca-Mihaela Levonian, asistent universitar dr. la Universitatea din București, Facultatea de

Litere. Ea a deținut și funcția de ”adjunct professor”, între anii 2011 și 2016, susținând cursurile

teoretice de limba română și de istoria limbii române, pe lângă cursurile practice din cadrul

lectoratului. În această calitate, ea a coordonat și teze de licență pe teme de limbă, literatură și

cultură română.

În primii doi ani de la reînființare, lectoratul a funcționat în cadrul Departamentului de

Filologie (Dipartimento di Filologia, Facoltà di Lettere e Filosofia), condus de prof.univ.dr.

Franco Altimari. Începând din anul 2012, în urma unui proces de reorganizare administrativă,

lectoratul a făcut parte din Departamentul de Studii Umaniste (Dipartimento di Studi

Umanistici), condus de prof.univ.dr. Rafaele Perelli.

Clădiri ale Departamentului de Studii Umaniste, Universitatea din Calabria

Cursuri și programe de studiu

Prin reînființarea lectoratului, în anul 2010, s-a afirmat importanța limbii române în cadrul

ofertei formative a UNICAL. În această perioadă, s-au redus specializările în limbile moderne,

menținându-se cursurile de limba engleză, franceză, germană și spaniolă, cărora li s-a adăugat

limba română. Această decizie a demonstrat interesul crescut pentru limbile vorbite în spațiul

Uniunii Europene și a urmărit să adapteze oferta didactică la realitățile sociale și economice.

Studiul limbii române s-a menținut și s-a intensificat, ținându-se cont de fenomenul migrației

forței de muncă din România și de raporturile economice și culturale italo-române.

Pe parcursul lectoratului, cursurile teoretice și practice de limba română au avut caracter

obligatoriu, fiind incluse în programele de licență și de masterat. La ambele niveluri, studenții au

putut opta pentru specializarea în limba română drept prima sau a doua limbă de studiu. Limba

română a putut fi studiată, așadar, în cadrul programului de licență de trei ani („Lingua e

traduzione romena”/ „Limbă română și traduceri”; „Storia della lingua romena”/ „Istoria limbii

române”) și în programul de masterat de doi ani („Lingua e traduzione romena”/ „Limbă română

și traduceri”). În plus, oferta a inclus și un curs opțional („Lingua e letteratura romena”/ „Limba

și literatura română”), propus studenților de la alte specializări, care au dorit să studieze limba

română drept a treia limbă străină.

O zi de lucru la Biblioteca di Area Umanistica (Biblioteca Departamentului de Studii Umaniste)

Obiectivele lectoratului

Cursurile au fost frecventate cu precădere de studenți italieni, dar și de studenți provenind din

țări est-europene sau nord-africane. Ca urmare, cursurile oferite au avut drept principal obiectiv

predarea limbii române ca limbă străină. S-a urmărit ca, la sfârșitul programului de licență,

studenții să ajungă la un nivel de pregătire apropiat nivelului B2 din Cadrul European Comun de

Referință.

Programa de studiu a fost concepută astfel încât să îi ajute pe studenți să opteze pentru

profesii cât mai variate și mai căutate pe piața muncii. În acest scop, au fost introduse seminare

speciale, care au tratat teme precum: cultura și civilizația românească, sistemul educațional

românesc, comunicarea de afaceri în limba română, traducerea de texte literare și/sau științifice

românești. Absolvenții cursurilor de limba română au putut găsi locuri de muncă în cadrul unor

instituții de stat italiene, în corporații multinaționale și în organizații non-guvernamentale. Au

lucrat sau lucrează în calitate de mediatori culturali, de traducători, de responsabili ai

departamentelor de relații publice sau de ”client service” și, nu în ultimul rând, de cadre

didactice sau de cercetători științifici. Există și cazuri în care foștii studenți au ales să vină și să

lucreze în România. Aceștia consideră și acum că orele de limba română le-au permis să își

aleagă o carieră pe care altfel nu și-ar fi imaginat-o.

Între bibliotecă și sălile de curs (Universitatea din Calabria)

Rezultate

Începând cu cel de-al doilea semestru al anului universitar 2010-2011, mai mulți studenți

înscriși inițial la specializările în alte limbi străine au optat pentru transferul la specializarea

principală în limba română. Această tendință s-a manifestat tot mai pregnant în anii următori,

când s-a consolidat imaginea favorabilă a cursurilor de limba română în rândul studenților.

Sondajele interne de evaluare a calității procesului didactic (anchetele ISO-DID) au arătat

aprecierea studenților pentru aceste cursuri și dorința lor ca numărul de ore de limba română să

crească.

Un alt rezultat pozitiv al cursurilor susținute de lector a fost vizibil în numărul sporit de

studenți care au decis să realizeze teze de licență pe teme de limba și literatura română. Au

rezultat, astfel, lucrări care au primit punctaje bune și foarte bune (de exemplu, Valentina

Lagadari – „La letteratura popolare romena tra folclore e superstizione. Eminescu e il demone

alato”/ „Literatura populară română între folclor și superstiție. Eminescu și Zburătorul”; Carolina

Gigliarano – ”I personaggi nella prosa comica di I.L.Caragiale – tra satira e realtà”/ „Personajele

din proza comică a lui I.L.Caragiale – între satiră și realitate”; Giada Notarianni – ”Il mito del

sole e della luna nella poesia di Lucian Blaga”/ „Mitul soarelui și al lunii în poezia lui Lucian

Blaga”; Paolo Cimino - “Le terre romene raccontate da Franco Sivori e Vito Piluzzi”/ „Țările

Române în scrierile lui Franco Sivori și Vito Piluzzi” etc.).

Studenții au manifestat un mare interes pentru cultura română, fiind dornici să depășească

metoda tradițională de predare a limbii din perspectivă strict gramaticală. Pentru a răspunde

acestui interes, lectorul a organizat cursuri suplimentare pe teme (inter)culturale, marcând

momentele importante din istoria României (de exemplu, Unirea Principatelor și personalitatea lui

Al.I.Cuza în literatura română; Istorie și semnificație – 1 Decembrie 1918) și din calendarul religios și

popular (de exemplu, Semnificații și tradiții legate de sărbătorile de iarnă; Legende și tradiții

românești de Mărțișor; Tradiții și obiceiuri de Paști la români; Folclor românesc din diferite

regiuni ale țării).

Primăvară în campusul UNICAL

De asemenea, donațiile de carte oferite de Institutul Limbii Române au dus la extinderea

fondului de carte al Bibliotecii de Științe Umaniste a Universității din Calabria și au reprezentat

surse de documentare extrem de utile studenților dornici să aprofundeze studiul limbii și al

culturii române.

O raritate: iarna calabreză

De-a lungul celor șapte ani, lectoratul s-a confruntat și cu dificultăți, cele mai multe de ordin

administrativ. Sălile de curs neîncălzite în timpul iernii, întreruperea periodică a curentului

electric, degradarea bazei materiale a universității, vizibilă la nivelul sălilor de curs, sunt doar

câteva exemple. Se adaugă lipsa mijloacelor de transport pentru studenți și poziția izolată a

clădirilor universității în raport cu localitățile din jur. Studenții s-au plâns, deseori, de ineficiența

sistemului de supraveghere video și de numărul redus de paznici în raport cu numeroasele clădiri

ale universității. De multe ori, în sălile de curs au lipsit echipamentele audio-video. Singurele

resurse disponibile au fost cele oferite de Institutul Limbii Române, care a contribuit cu astfel de

materiale în fiecare an.

Universitatea din Calabria ar putea reprezenta, și în viitor, un centru important de formare a

studenților din sudul Italiei în domeniul limbii și al literaturii române. Pentru a atinge acest

obiectiv, ar fi de dorit ca lectoratul de limba română să fie menținut. Ar fi în interesul studenților

și, implicit, al universității italiene să mențină și să dezvolte parteneriatul cultural cu statul român

și cu alte instituții de învățământ superior din România, care ar continua să promoveze limba și

cultura română așa cum au făcut-o și până acum.

La capătul drumului

(Podul care asigură legătura dintre clădirile Universității din Calabria are, la capătul său,

steagurile statelor din care provin studenții UNICAL1)

1 Toate fotografiile provin din arhiva personală a lectorului de limba română.