uleiuri, esente, parfumur1i

8/10/2019 Uleiuri, esente, parfumur1i

1/19

Cole giul National ,,Calistrat Hogas

1 |

Dd Maria-Alexandra, Anghelescu Nicoleta, Tablan Stefana Scripcaru Rzvan

X-C


2/19


2 |

Arome!!! Definitie: Aroma este un ansamblu se senzatii gustative si olfactive provocate deanumite substante pure sau in amestec din alimente in timpul consumarii acestora.Substantele care induc senzatii olfactive de aroma sunt substante de aroma. Acestea austructuri chimice si calitati senzoriale bine definite. Nu trebuie confundati compusii organicicu caracter aromatic (arene si heterocilci cu structura si proprietati chimice similare

benzenului )cu substantele de aroma sau aromatizante.

Aroma si savoarea alimentelor este rezultatul actiunii simultane a celor 3 grupe desubstante si anume :

1. substante de gust actioneaza asupra receptorilor gustativi din cavitatea bucala

2. substante de aroma (miros) care actioneaza asupra receptorilor olfactivi din cavitateanazala

3. componente de textura care creaza senzatii specifice in timpul masticatiei

Substantele de aroma sau aromele actioneaza direct asupra receptorilor olfactivi ,care ledetecteaza si le indentifica ,fie nazal (miros la inaltimea capului) fie retronazal (cu eliberarein timpul masticatiei alimentelor)

Aromele nu se pot clasifica in tipare stricte. Ele se diferentiaza prin calitate si profilaromatic ,intensitate ,persistenta ,efecte colaterale cuplate cu gustul alimentului s.a.

Principalele caracteristici prin care se definesc calitatile aromatice sunt:

Pragul de detectie (pd) care reprezinta concentratia minima de substanta ce poate fiidentificata fara dubii prin detectie nazala din solutie apoasa sau din aer .Aceastadepinde de volatilitate si de structura chimica si mai cu seama de geometriamoleculara.

Valoarea aromatica (va)este raportul dintre concentratia unei arome intr`un alimentsau intr`un amestec si pragul de detectie.

Intensitatea perceptiei este dependenta de concentratia compusilor de aroma Relevanta aromatica este proprie amestecurilor de cel putin 2 substante de aroma

prezentate in acelasi aliment.

Arome , esene i parfumuri


3/19


3 |

Deoarece esentele naturale se obtin in cantitati mici si prin procedee costisitoare, laora actuala sunt preferate aromele sintetice.Acestea sunt foarte mult utilizate la obtinerea

parfumurilor si a altor produse cosmetice dar si in industria alimentara ca inlocuitori aiaromelor fructelor.

Clasificarea substantelor de aroma se face dupa mai multe criterii.

Dupa provenienta se disting :

a) arome naturale continute ca atare in produse sau izolate prin metode fizice din produse naturale

ex. uleiuri volatile, extrac te din fructe ierburi, radacini ; (ex: ghimbir; usturoi)

b) arome de prelucrare formate din materii prime naturale (aminoacizi, zaharide) sauobtinute prin hidroliza celor naturale

ex. aroma de carne

c) arome sintetice obtinute din materii prime de sinteza.


4/19


4 |

d) arome identic naturale care sunt fabricate din materii prime sintetice sau izolate sau dinmaterii prime naturale;

Dupa modul de obtinere se disting :

a) arome obtinute prin procedee fizice (de distilare, extractie)

ex. a romele ce se bazeaza pe uleiuri volatile, diferite extracte

b) arome obtinute prin procedee fizice si chimice

ex. aromele izolate dupa fermentatie

c) aromele artificiale ce se obtin din produse de sinteza

Dupa origine se disting:

a) arome de provienenta vegetala

ex. condimentele, aromele de fructe

b) arome de provienenta animala

ex. aroma de lapte, unt, miere

c) arome de provenienta minerala

ex. sarea

d) arome de provenienta sintetica

ex. aromele identic naturale

Aroma naturala este aroma compusa numai din substante aromatice naturale si/sauconcentrate aromatice naturale care pot fi dizolvate in solventi sau depuse pe suport solidcu/sau adaos de emulgatori naturali. Ex. aroma naturala de mere.

Procedee de obtinere a aromelor naturalele:

1.Antrenarea cu vapori de apa.

2. Extractia cu grasimi animale.

3. Extractia cu solventi organici.

4. Extractia cu gaze lichefiate.

5. Extractia prin presare.


5/19


6/19


6 |

condimentata. Gustul piperat , atribuit varietatilor de piper negru si alb este determinat deinteractia unui alt alkaloid, piperina cu receptori ai durerii . Gustul iute specific ardeiuluiiute, verde sau rosu (paprica) se explica prin existent in compozitia acestora a capsaicinei. Atat piperina cat si capsaicina stimuleaza secretia salivara

si ajuta digestia.Gustul proaspat si rece atribuit mentei se explica prin

actiunea mentolului asupra receptorilor termici de la nivelullimbii.


7/19


7 |

Estente/Uleiuri esentiale

!!! Definitie: Ul eiur il e esensiale suntfluide volatile obtinute in mare parte dindiferite parti ale plantelor(tulpini,rdcini,frunze,flori) si folosite in cosmetica pentru a da un miros plcut diferitelor produse.

Datorit structurii lipo-solubile i

dimensiunii moleculelor foarte mici,uleiurile ese niale servesc drept ageni detransport i penetreaz cu uurinmembrana celular.

O caracteristic foarte important a acestor uleiuri este dat de faptul c acesteanu suntconservate n organism. Sunt metabolizate i prsesc organismul n circa trei ore. Doar osingur aplicare a uleiurilor eseniale este suficient pentru stimularea i revitalizareantregului organism.

Topul celor mai folosite uleiuri esentiale cuprinde: menta, Ylang Ylang, geranium,lavanda, lmie, salvie, arbore de ceai, musetel, rozmarin.

Proprietati fizice


8/19


8 |

Esentele sunt subsante lichide, insolubile in apa,solubile in solventi organici (hidrocarburi, esteri sialcooli). Astazi se pot obtine, prin sinteza, foarte multeesente, ca de exemplu:

Formitat de etil (H-COOOC 2H5) Butirat de etil (CH 3-CH 2-COOC 2H5) Acetat de izoamil (CH 3-COO-C 5H11)

Uleiul de lavand

Proprietile terapeutice ale uleiului de lavand sunt: antidepresiv, antiseptic general,antiseptic pulmonar, antimigrenos, antispasmodic, analgezic, anticonvulsiv, bactericid,

antireumatic, decongestiv, calmant al iritabilitii cerebro-spinale, carminativ, diureic,hipotensor, sudorific, tonic, calmant (unul dintre cele mai eficiente, valabil i n cazulnevrozelor, psihozelo r, depresiilor, etc), hipnotic uor, insecticid, paraziticid, reglator nervos.

Utilizrile uleiului esenial de lavand pe plan extern cuprind: plgi de orice natur(simple, atone, ulceraii ale gambelor, cangrenoase, sifilitice, sancre), eczeme cronice perineale, leucoree, arsuri, acnee, cuperoz, nepturi de insecte, pediculoz, rie, cderea prului.

Compozitia de baz a uleiului esential de lavand

Aldehide si cetone terpenice si monoterpenice. Esteri monoterpenici si terpenici. Alcooliterpenici si monoterpenici. Monoterpen-oide.

Formula Mentolului

Formula mentolului

OH

Utilizri ale uleiului de lavand


9/19


9 |

Uleiul de lavanda contribuie la normalizareafunctiei cardiace si asigura reconfortarea sicalmarea in caz de surmenaj si iritabilitate, mai alesca urmare a suprasolicitarii intelectuale. Cercetarile

despre aceast plant sunt n continu creteredatorit lipsei de toxicitate i complexitiicomponentelor sale aflate ntr-un multiplusinergism. Aromoterapeuii cunosc faptul c uleiulde lavand este esena cea mai relaxant aflat landemna oamenilor.

Datorit componentelor din uleiul volatil, acestaeste un aromatizant puternic cu aciune antiseptic local i uor antispastic. Florile auaciune carminativ i slabe efecte stimulente nervoase.

Se utilizeaz intern pentru aciunea carminativ, n tulburri digestive, n cefalee i castimulent general sub form de poiuni, ca aromatizant i corectiv. Intr n compoziiaigrilor antiastmatice.

Produsele fitoterapeutice din levnica au aciune calmant, diuretic, coleretic,antiseptic i cicatrizant.

Uleiul de lavand este folosit n farmacii pentru mascarea mirosului neplcut al unor preparate medicamentoase i pe scar i mai mare n industria cosmeticelor, la fabricareaunor produse pentru ntreinerea feei i minilor, a spunurilor i detergenilor


10/19


10 |

Efectul insecticid al florilor de lavand poate fi util ngospodrie pentru combaterea moliilor. n acest scop,planta se aaz ntre haine, acestea vor avea n plus iun miros plcut.


11/19


11 |

Parfumuri

Scurti istoric

Cuvntul parfum vine din sintagma latineascper fumus, nsemnnd n ntregime fum. Francezii mai trziu au dat numele de parfum mirosurilor plcute care plutesc n aer la arderea tmii. Au existat puine perioade n istorie care nu au fostinfluenate de parfum. Istoria parfumului este adesea mpletit cu istoria rasei umane.

Primul tip de parfum a fost tmia.Ea a fost descoperit de ctremesopotamieni acum 4000 de ani . Culturiantice au ars multe tipuri de rini i lemnla ceremoniile religioase. Adesea einmuiau lemnul parfumat i rinile n api ulei, apoi i ungeau trupurile cu acestlichid. De asemenea mblsmau pe ceidecedai cu aceste parfume .

Egiptenii purtau cu ei parfum de lanatere pn dup moartea lor. Muliegipt eni i puneau in mormintele lorParfumuri pentru a pstra pielea lor mtsoas i neted n viaa de apoi. De atunci egipteniau fost de prere c sufletul urc n rai, viziuni n care parfumul nsoea spiritul. Urneacoperite cu a coaj de aur, distorsionau cu ceramica delicat, calcedoniile pline cu arome aufost plasate n morminte. Aa de puternice au fost unele dintre uleiuri, c dup 3300 de anide la moartea lui Tutankhamon, o urm de parfum se putea simi n oalele bine sigilate cndmormntul a fost descoperit . Parfumul a fost folosit n procesul de mblsmare care lua de la40 la 70 de zile s fie ndeplinit! Smirna, uleiul de scorioar i alte parfumuri au fost

folosite n procesul de mblsmare

Grecilor li s-a atribuit arta de a fi creat primul parfum lichid , dei el afost complet diferit de parfumul pe care l cunoatem noi astzi.

Parfumurile lor au fost pudrele parfumate amestecate cu uleiuri grele,lipsite de alcool. Lichidul era pstrat n sticle alungite albastre i aurii,numite alabastrums.

O dat cu invazia lui Alexandru Cel Mare n secolul 3 .C., folosirea parfumului i tmiei au devenit mult mai rspndite n Grecia. GreculTheophrastus din Atena a discutat varietatea de mirosuri, uleiuri volatile i


12/19


13/19


13 |

Houbigant (care produce Quelques Fleurs, foarte popular i astzi), Lubin, Roger&Gallet iGuerlain i aveau sediul n Paris.

Curnd aspectul sticlei a devenit mult mai important. Creatorul de parfumuri FrancoisCotz s-a asociat cu Rene Lalique. De atunci Lalique a nceput producerea de sticle pentru

Guerlan, DOrsay, Lubin, Molinard, Roger & Gallet i alii. Dup aceea Baccarat a creat i a produs sticla pentru Mitsouko (Guerlain), Shalimar (Guerlain) i alii. Brosse Glassworks acreat memorabila sticl pentru Jeanne Lanvins Arpege i celebra sticl Chanel Nr5.

n 1921, Gabrielle Chanel lanseaz o marc proprie de parfum, creat de ErnestBeaux, pe care l numete Chanel Nr5, pentru c era al cincilea ntr -o linie de parfumuri pecare Ernest Beaux a prezentat-o, acesta a fost primul care a folosit aldehidele pentru crearea

parfumurilor. De fapt Chanel Nr5 a fost primul parfum n ntregime sintetic scos pepia.

Metode de obinere

Metodele de folosire i extragere a uleiurilor aromate se bazeaz pe principiulmacerrii i distilrii . Un ingredient foarte important este acel compus din solveni volatilicare mprtie aroma n urma pulverizrii. Este considerat cel mai pur parfum acela compusdin arome extrase din flori. Multe din tehnicile moderne folosesc culturile de plante.

Infuzia i macerarea. Aceast tehnic este foartescump i foarte rar ntrebuinat. i-a atins apogeul n 1860.Este o procedur foarte costisitoare, care nu se bazeaz pentrebuinarea cldurii (cldura modific intensitatea aromei sicalitatea acesteia), astfel obinndu-se o arom de cea mai bun calitate. Aceast procedur este folosit, n general, laflori foarte delicate, care nu pstreaz aromele la temperaturridicat. Exemple fiind: iasomie, violete, tuberoza i trandafirii.

Infuzia este cunoscut ca metod de mii de ani,ncepnd cu Egiptul antic. Se bazeaz pe principiul absorbiriimirosului de ctre grsimi. Plantele sau celelalte priaromatice ale unei plante sunt scufundate n uleiuri ce vorabsoarbe aroma. Plantele sunt aezate pe un amestec degrsimi de porc i vac (aceste grsimi sunt aezate pe o plac de sticl cu margini din lemn numit chassis) fiindlsate cteva zile pentru a-i elibera uleiurile. Acest procedeueste repetat de mai multe ori cu plante proaspete pn cndgrsimea absorbea n totalitate uleiurile, substana rezultat

numindu- se pomade. Uleiurile sunt extrase din grsimi prin dizolvarea soluiei n alcool, ce urmeaz a f i pstrate o sptmn i apoi supuse unei rciri la o temperatur de-680F. Astfel


14/19


14 |

esenase v a dizolva n alcool, iar grsimeava rmne. Amestecul va fi rcit i filtrat de maimulte ori pentru ndeprtarea grsimii. Apoise las evaporarea alcoolului obinndu-se astfelesena pur. De obicei, n zilele noastre se folosete uleiul de msline sau parafina lichid, cese ntinde pe plac n locul grsimilor. uleiul parfumat numindu- se huile antique.

Macerarea este similar infuziei. Macerarea se folosete la extragerea uleiurilor diningrediente animale, vanilie sau iris. Macerarea dureaz o perioad destul de lung.

Distilarea este principala metod de extracie a uleiurilor. Procesul de distilare estebazat pe principiul fierberii materialului i extragerea esenei prin evaporare . Dupcondensare, uleiul se separ de ap i poate fi colectat. Plantele sunt strivite pentru a-ielibera uleiurile mai uor. Pentru obinerea unui kilogram de ulei de trandafir sunt necesarecinci- ase tone de petale. Metodele curente mai implic punerea plantelor pe o sit prin caretrec vapori fierbini.

Expression este o tehnic foarte simpl ncare se folosesc fructe citrice, fiind supuse unor

presri la rece, operaie n urma creia se extragesenele uleioase cu ajutorul unor role sau burei.

Aceast operaie nu implic folosirea cldurii,aroma fiind apropiat de mirosul natural al

fructului . Egiptenii n antichitate adunau flori ntr-un scule de mtase, care era stors pn se scurgeatot uleiul din ele. n Italia, uleiul de lmie era cules

printr- o procedur similar numit ecuelle. Extracia cu solveni volatili.Aceast metod de extracie a uleiurilor aromatice se

folosete pentru plantele a cror arom este deteriorat de temperaturi ridicate. Uleiurile suntextrase folosind solveni care au punctul de fierbere mai mic dect al apei, cum ar fi eter sausubstanele extrase din petrol, al cror grad de evaporare ridicat. Aceste metode sunt folosite,n general, pentru dizolvarea esenelor di plante sau grsimi animale. Metoda uzual implicaplicarea materialului aromat pe site din metal ntr-un container; solventul este aplicat pesteele , dup care este lsat s se vaporizeze, lsnd n urm o substan numit beton, formatdin uleiul esenial i stearoptene. Uleiul aromat poate fi separat de stearoprene prin extracia

cu alcool, rezultnd cea mai pur i concentrat substan din toate uleiurile cunoscute.

Alte operaii i proceduri se folosesc cu scopul rectificrii, clasificrii fracionare,decolorrii, etc., care mbuntesc i rafineaz materia prim, pentru amestecuri i

producerea de parfumuri.

Familii de parfumuri

n funcie de componentele constituente, parfumurile se mpart n mai multe clase:

Familia aldehidelor. Aceasta este cea mai mare familie caracterizat prin predominarea florilor . Se poate baza pe o singur floare sau pe o combinaie de mai multe


15/19


15 |

flori. Aceste parfumuri sunt cunoscute ca fiind cel mai des folosite n timpul zilei sau ndup -amiezile de var .

Aldehidele confer unui parfum o not individual. Au fost folosite prima dat nChanel Nr.5 i au fost calificate ca fiind arome franuzeti. Au amplificat prima faz deevaporare i au dus la o arom de ampanie. Alte exemple: Lanvius Arpege. Aceste parfumuri sunt mai moderne i sofisticate. Sunt ntrebuinate pe tot parcursul anului.

Verzi florale. Au n general arome de iarb i plante verzi. Acestea tind s par parfumuri cu arome tari. Vent Veret (Balmain), Fidji (Guy Laroche), Givenchy III, Ivore(Balmain) i Gio (Armani).

Florile de pdure au aromelemnoase. Chanel No.19, Safari(Ralph Lauren), White Linen

(Estee Lauder).

Familia Oriental a parfumurilo r au o arom exotic icondimentat (neptoare). Au odulcea aparte din lemnul desandal, mosk, vanilie.

Clasicele orientale sunt:Shalimar Samsara (Guerlain),

Opium (Yves Saint Laurent),Youth Dew Estee Lauder). Aceste

parfumuri sunt mai potrivite de purtat seara.

Florientalele au de asemeneaaroma oriental, dar conin iarome florale, dei acestea suntslabe. Yoop (Yoop), Panthere (Cartier), Spellbound (Estee Lauder). Aceste parfumuri se poart cel mai bine vara i pe timpul zilei.

Arome orientale (condimentate). A devenit popular n 1990 i este bogat n aromeobinute din condimente culinare. Comme (Garcons), Angel (Thierry Mugler), Feminite duBois (Shiseido), Old Spice.

Familia Fougere. Denumirea familiei vine din francez: ferig. Dei ferigile nu au onot bine definit, numele denot o atitudine proaspt, erotic. n general, aceste parfumurisunt din familia masculin a parfumurilor.

Floral Fougere. Canoe (Dana), Wrappings (Clinique), Parfum dete (Kenzo),

Givenchy.


16/19


16 |

Familia aromelor ozonice. Reprezint o categorie nou de arome, care dau senzaie deap i rcoare. New West (Aramis), Dune (Dior), Eden (Cacherel), Escape (Calvin Klein).

Tipuri

n dependen de cantitatea de ulei aromat coninutdistingem:

Parfumul reprezint cea mai concentrat form (i,evident, cea mai scump). Conine 20-50% ulei. Parfumuld cea mai rezistent arom n timp i poate conine sutede ingrediente.

Apa de parfum. Un parfum alcoolic, conine 10-15% ulei.

Apa de colonie (de toalet). Este o form slab de parfum, conine 3-8% ulei, combinat cu ap i alcool.Concentraia mic de ulei aromat este ideal pentru impresiile subtile.

Crema de parfum este un amestec ce nu conine alcool, dar conine uleiuri. Ea face pielea mtsoas i aromat. Este ideal de a o folosi n timpul iernii.

Spray-ul natural nu conine aerosoli. Prin pulverizare mprtie aroma parfumului.

Etape

Dup cum s-a vzut, aromele nu sunt ceva bine definit ca un obiect, ci mai degrabasemenea compoziiilor muzicale de-a lungul timpului. Aplicat pe piele, parfumul are o

arom ce stimuleaz anumii senzori definindu-se pe sine.Nota de vrf

Mirosul perceput iniial la un parfum se numete not de vrf sau impact iniial, acestmiros dureaz 5-10 minute dup care atrage mai adnc n arom.

Nota de mijloc

Dup cteva minute, n funcie de natura pielei fiecruia, parfumul mprtie o aromcaracteristic fiecrui individ. De obicei, dureaz de la 10 la 20 de minute pn la definirea

aromei pe piele.


17/19


18/19


18 |

Stiati ca?

1.Cel mai scump parfum din lume costa 435.000 dolari?

2. Brad Pitt este primul barbat care face reclama parfumului Chanel No.5

3. Primul parfum modern, ce avea la baza alcool, a fost lansat in 1370 si se numea Hungary Water.

4. Nasul uman poate detecta aproape 10.000 de mirosuri diferite.

5. Primul creator de parfumuri a fost de fapt o creatoare.

6. Primul designer care a considerat ca o femeie este bine imbracata doar daca este si parfumata(parfumul adaugand farmec tinutei) este Paul Poiret.

7. Substantele mirositoare din componenta unui parfum nu au numai origine vegetala, ci si animala.Acestea sunt utilizate de regula in compozitia parfumurilor de lux, iar animalele nu sunt ranite intimpul procedurii.

8. Conform celor mai multe surse, cel mai bine vandut parfum din perioada moderna este Chanel No9. Apa de colonie, cel mai frecvent produs din gama parfumurilor cumparat pe scara larga, are ceamai micaconcentratie de parfum.

10. In Europa, si mai ales in Franta, industria parfumurilor a luat amploare sub influenta parfumierului personal al Caterinei de Medici, pe nume Rene.

substantele mirositoare din componenta unui parfum nu au numai origine vegetala ci sianimala? De exemplu, o substanta inflamabila de culoare inchisa secretata de sistemuldigestiv al Casalotului (o anumita specie de balena; Sperm Whale in engleza) sta la baza

producerii ambrei. Alte arome se obtin si din castori sau albine, in timp ce moscul (in original


19/19


19 |

musk, care inseamna testicul in limba sanscrita) se obtine din secretia unei glande situate inregiunea anala la masculii speciei de caprioare cu acelasi nume.

in Europa, si mai ales in Franta, industria parfumurilor a luat amploare sub influenta parfumierului personal al Caterinei de Medici (Regina a Frantei), pe nume Rene? Insafabricarea esentelor frumos mirositoare fusese initiata cu mult inainte de acesta: retete de

parfum datand din 1221 au fost atribuite calugarilor de la Manastirea Sfanta Maria dinFlorenta.

la inceput, parfumurile erau folosite de aristocratia europeana pentru a masca miorosurileneplacute emanate de corp in lipsa unei igiene adecvate? Din pacate, acest lucru este destulde raspandit si in ziua de astazi, in toate clasele sociale.

apa de colonie, cel mai frecvent produs din gama parfumurilor cumparat pe scara larga,are cea mai mica concentratie de parfum? Majoritatea produselor de acest fel au o

concentratie de parfum de doar 5%. Spre comparatie, apa de toaleta are o concentratie mediede 10%, apa de parfum una de 15% in timp ce ceamai mare conentratie o intalnim in extractul de

parfum: 20% in general dar poate ajunge si pana la40% in cazul produselor exclusiviste. Aftershave-urile au o concentratie medie de 3%.

parfumurile destinate barbatilor au in general oconcentratie mai mica de parfum decat parfumuriledestinate femeilor? Astfel, in cazul produselor

pentru barbati, concentratia uzuala maxima sub carese vand parfumurile este cea a apei de colonie intimp ce in cazul produselor pentru femei cel mai desintalnit produs este apa de toaleta (sau de parfum).

Avicenna, un celebru invatat din Persia, a fost primul care a descris tehnica distilarii prin care se puteau obtine uleiurile esentiale din plante si flori?Distilarea este si astazi cea mai utilizata metoda prin

care se extrag uleiurile aromatice din flori. denumirea apa de colonie provine de la numele orasului German in care s-a fabricat

initial aceasta varietate de parfum? Este vorba de Cologne sau, mult mai cunoscut inRomania dupa numele sau german, Koln. Giovanni Maria Farina, un celebru parfumier, estenumele inventatorului si 1709 este anul lansarii acestui tip de produs.

Apa Maghiara (Hungary Water, in engleza) este denumirea primului parfum modern dinEuropa? Legendele spun ca Regina Elisabeta a Poloniei a solicitat un astfel de produs iarcalugarii maghiari l-au fabricat pentru ea, in jurul anilor 1300. Pentru efecte beneficemaxime, se recomanda atat spalarea cu aceasta esenta cat si consumul acesteia.

uleiuri, esente, parfumur1i

Documents