ulcer esofagian+esofagita (prezentare si studiu)

14
Ulcerul Peptic Esofagian Este mai rar întâlnit în ultimele decenii, datorită noilor tratmente inhibitoare. Apare ca o complicație a bolii de reflux , care transformă esofagita de reflux , în timp, în ulcer esofagian și stenoză esofagiană. În Romania ulcerele de esofag sunt rare, fiind mai des întâlnită esofagita de grad A și B (clasificarea Los Angeles.- esofagite) Clasificarea Los Angeles a esofagitelor Gradul A: una sau mai multe ulcerații , nu mai lungi de 5mm și situate pe crestele pliurilor și nu între pliuri Gradul B: una sau mai multe ulcerații , mai lungi de 5mm și situate între crestele a două pliuri mucoase Gradul C: ulcerații ale mucoase care sunt situate între crestele pliurilor mucoase și care cuprind mai puțin de 75 % din circumferinșa esofagiană. Gradul D: ulcerații ale ce cuprind mai mult de 75% din mucoasă.” 1 1 Boala de reflux-ghid de diagnostic și tratament, dr.Carmen Oproiu (București), Prof. Dr.Al. Oproiu (București) http://www.usmf.md/Infomedica/documente/Alre%20resurse/Ghiduri%20medicale/ BRGE.pdf 1

Upload: mikajulia-ionescu

Post on 18-Aug-2015

232 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

medicina

TRANSCRIPT

UlcerulPeptic Esofagian Este mai rar ntlnit n ultimele decenii, datorit noilor tratmente inhibitoare. Apare ca o complica ie a bolii de reflux , care transform esofagita de reflux , n timp, n ulcer esofagiani stenoz esofagian. n Romania ulcerele de esofag sunt rare, fiind mai des ntlnitesofagita de grad Ai B(clasificarea os Angeles.!esofagite"Clasificarea Los Angeles a esofagitelor# Gradul A$ una sau mai multe ulcera ii , nu mai lungi de %mmi situate pe crestele pliurilori nu ntre pliuri Gradul B$ una sau mai multe ulcera ii , mai lungi de %mmi situate ntre crestele a dou pliuri mucoase Gradul C$ ulcera ii ale mucoase care sunt situate ntre crestele pliurilor mucoasei care cuprind mai pu in de &% ' din circumferin a esofagian. Gradul D$ ulcera ii ale ce cuprind mai mult de &%' din mucoas.( )*tenoza esofagian se situeaz n partea inferioar a esofagului, n ultimii si centimetrii rezult n urma procesului de cicatrizare a leziunilor inflamatorii. *emnul de recunoa terea bolii estedisfagia inferioar. Apare denutri ia progresi+, alimentarea se face cu dificultate. ,n prezent Ulcerul esofagian a disprut n mare parte de la introducerea tratamentului intensiv cu inhibitori de pomp de protoni.-eterminarea existen ei ulcerelor la ni+elul eso!gastro!duodenal, pozi ionarea lor, a dimensiunilor lor, a profunzimii , presupune o examinare prealabil a pr ii superioare a tubuluidigesti+. 1 Boaa de reux-ghd de dagnostc tratament, dr.Carmen Oprou (Bucuret), Prof. Dr.A. Oprou (Bucuret) http://www.usmf.md/Infomedca/documente/Are%20resurse/Ghdur%20medcae/BRGE.pdf1.metod de examinare a suprafe ei mucoasei digesti+e este examenul radiologic atubului digesti+ $ esofag, stomaci duoden , numiti tranzit esogastroduodenal (/E0-". Examinarea radiologic a tranzitului este nlocuit n prezent, cu o nou tehnic de examinare direct!fibroscopia gastric.A+anta1ele primei tehnici de examinare a tranzitului esogastroduodenal (/E0-" , cea radiologic sunt legate de posibilitatea generrii de documente radiologice folosite n cadrul opera iilor. Examinarea pacien ilor este fcut utiliznd bariul, ca substan de contrast. Examenul n sine este format $!dintr!un studiu dinamic ce e+iden iaz traseul parcurs de bariu, pe un ecran radioscopici !dintr!un studiu static compus din perioadele cnd se execut cli eele necesare opera iei. Examenul radiologic permite +erificarea existen ei herniei hiatale. 2erificarea se face schimbnd pozi ia capului pacientului, asezndu!l mai 1os dect picioarele. ,n aceast pozi ie se determin dac exist sau nu hernia hiatal, prin prezen a sau absen a refluxului de barit2erificarea se face schimbnd pozi ia capuluipacientului, asezndu!l mai 1os dect picioarele.,n aceast pozi ie se determin dac exist saunu hernia hiatal, prin prezen a sau absen a refluxului de barit3ig.4! 5ernia 5iatal25ernia 5iatal este de fapt penetrarea cutiei toracice de ctre stomac deasupra 1onc iuniiesogastrice,adic o parte a corpului stomacului ptrunde n torace permanent sau intermitent. 5ernia hiatal este de mai multe tipuri $!5ernie 5iatal Axial (prin alunecare"! cea mai frec+ent6 este determinat de lrgirea hiatusului esofagian . 7ardia ptrunde n torace , alunec, prin orificiul lrgit!5ernie 5iatal 8ara!esofagian, (prin rostogolire", hiatususl este normal ca dimensiune darmarea tuberozitate gastric intr prin hiatus n torace, lateral de esofag !5ernie 5iatal 9ixt , rezultat din asocierea celor dou tipuri de hernii hiatale ! 3ig. :! /ipuri de hernia hiatal2Apari iei 5erniei 5iatale sunt n general determinate de cauze$ !). denatur congenital$ peretele de fixare al stomacului de esofag este mai slab ,! hiatusul esofagian este larg, esofagul este scurt!;.+rsta naintat.3actorii care o pot declan a sunt$ 2Herna Hataa http://www.romedc.ro/herna-hataa 3!sarcina, !constipa ia,!obezitatea,! tumorile abdominale, !ascita +oluminoas,n general 5ernia hiatal este de natur benign . Ea fa+orizeaz apari ia Esofagitei peptice de refluxi n ): pacien i s!au depistat doar inflama ii duodenale , reprezentnd %I' 6 Revsta Socetat de medcna Interna, nr.1, 2013-autor Lana Dmtru, artco : ESOFAGITE POSTMEDICAMENTOASE, http://www.medcna-nterna.ro/artco.php?artco=776&ang=ro**Cascare Savary Mer a ezunor esofagene, - stadu I Savary Mer - zone congestve, neconuente, n esofagu dsta;- stadu II Savary Mer - ezun erozve exudate conuente, dar care nu acopera n ntregme crcumfernta esofaguu;- stadu III Savary Mer - ezun hemoragce dfuze, exudate, pseudomembrane ce ntereseaza toata crcumfern[a esofaguu;- stadu IV Savary Mer - stenoza bengna sau ucer esofagan."7!la ))< pacien i au fost descoperite ulcere, adic >,G' din lotul de pacien i ce a participat la studiu, din care, la I; pacien i erau nou aprute iar la )G pacien i, erau cronice. eziuni esofagiene au fost nregistrate $!la ;%4 pacien i ce a+eau leziuni esofagiene, adic )%,G'din pacien ii participan i la studio !)&< erau cazuri de esofagit stadiu B *a+arF !4G de cazuri erau cazuri de esofagit stadiul BB Eadic ;' din lotul studiat!:% de cazuri erau cu esofagit n stagiul BBB, B2, , adic 4' din lotul de pacien i studia i !GI de pacien i , a+eau leziuni esofagienei duodenale, cca %,>' din lotul de studio eziuni combinate! prezentate n tab.)i tab.; /abelul). E inciden a leziunilor esofagiene la pacien i cu leziuni duodenale eziuni duodenaleKr. eziuni esofagiene' din lotul de pacien i studiat Bnflama ii )>: ;; )4,:=lcera ii ))< >& > GG,GBn tabelul ;, este prezentat inciden a ambelor leziuni la pacien ii din lotul studiat /abel ;. Bnciden a leziunilor duodenale la pacien i cu leziuni esofagiene eziuni esofagitede gradLstagiuKr eziuni duodenale ' din numrul pacien ilor lotului studiat*tagiu B )&< ;> )%.;*tagiu BBi BBB 4G ;) %%.;*tagiu B2 :% 4; &).)*tenoze : 4 &%Esofag Barret )& ); &