No. 11T_____ Un aunt& 25 banl MercurY " AIIP2

"7 S'sptembr 1881

MO:\ ITORUL OFICIALAL ROMANIEI

ABONAMENTUL:PE AN, TREI-LECI qi §t SE Lel; OSE MINI, 20 Le;

(Antilifi Aprilie i Anglia Octombre)

ANUNCIURILE:LIMA DE TREI-pEci LITERE TREI-PECI DAM

(Inserarea II-a ai mar departe, 20 b. linia)

Publieatiunile judiciare se plätese:MO la cincr-leci linir, 5 lei, mar marl de 50 linir710 lei.

Ori-ce alte acte introduce in ele se plAtesc deosebit,ca si pcblicaiunile, dupA

ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATEse fete la biurourile postale locale.

SCRISORILE NEFRANCATE SE. II:EFUSA

Insertiunile si reelamele se plätese :Prima inserare, 60 b. linia, a II si mar departe, SOCitatlunile de hotirnicie, linia de 30 litere, 60 bani..

PublicaVile primarielor si comitetelor, 60 b. linia.

DIRECTIUNEA : strada Sinft.rdan, eurtea Serban-Voda.

SUMARPARTEA OFICIALA.-- Ministerul de inter-

ne: Decrete. Prescurtare de deeret.Ministerul de resbel: Decret. Raport.Ministerul de justifie : Prescurtare de decret.

ARTEA NEOFIUIALA. Comunicat.Co-manicarLDepe01 telegrafice.

Anuncturl minieteriale , jadiciare, adminis-trative i partioulsre.

salaM.*Pit.

PARTEA OFICIALABucuresci, 25 August 1881.

MINISTERUL DE INTERNE

CAROL I ,

Prin gratia lui Dumnedeù i vointanational:A, Rege al RomânieT,

La toy de facic ii viitorf, seinetate.Asupra raportuluT ministrului Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 14,893;

Pe basa art. 77, lit, c, din legea co-munalg,

Am decretat i decretäm :Art. I. kitorisgm pe primhria co-

mma Hudesci-MarI, din judetul Do-rohoiii, a primi donatiunea ficuUL dedefunetul Iordache Coast. Boldur Lg-teseu, proprietarul mosieT Hudesci-

prin testamentul legalisat detribunalul local , din 20 Maiii 1857,sub No. 945, care consistg in urmA.-tórele :

a). SA se tinA in bunA, stare bisericade pe proprietatea sa Hudesci, §i a seda in tot anul pentru intretinerea servi-ciulut bisericesc cAte 100 galbeni dinveniturile mo§ief;

h). A se infiinta §i a tine in bunA, sta-re pe moia Hudesci o sc61A, normalâ,In care, pe 1âng5, altele, sa se invetemusica vocala biseriasca.

IPEMIOIMMINSMINISami0

Sala aasta sa p6rte numele de Sa-la Costacheasca", ea sa, se infiinteze §isA se intretie in tot-d'a-una In bunh sta-re, atAt din banii cuveniti testatoruluide la guvern pentru emancipati, cât §idin anuala dare de 300 galbenT ce lasàspre inzestrarea 6' care suma va fi asi-guratA pentru tot:d'a-una in fondul mo-hiei Hudesci, ast-fel dupA cum se speci-fia: in testament.

Art. II. Ministru Nostril secretar deStat la departamentul de interne esteinsgrcinat cu executarea acestuT decret.

Dat In Sinaia, la 23 August 1881.CAROL.

Ministru secretar de Statla departamentul de interne,

C. A. Rosetti. No. 2,121.

CAROL I,Prin gratia lui DumneileU §i vointa

national:A, Rege al Românief,La toy de facia 0 viitori, sdneetate.Asupra raportuluT ministruluI Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, cu No. 14,838;

Avênd in vedere regala Nóstrg or-donanth, cu No. 1,865, din 20 Iulie1881 ;

In virtutea art. 31 din legea con-siliilor judetiane,

Am decretat i decretgm :Art. I. Consiliul judetuluT Prahova

este autorisat ca, in actuala sesiuneextra-ordinarg, sg se pronunte i asu-pra cestiuneiprivitóre la facerea untilimprumut pentru achitarea sume1 deleI 244,500, ce judetul datorézg ea-sel de depunerì si consemnatiuni Meg.din anul 1875, precum si la contrae-tarea unul alt imprumut de 150,000

1.05411161111MMIZIMM.1101,1,

leT,necesar pentru faeerea unor imbu-

Art. II. Ministru Nostru seeretarde Stat la departamentul de interneeste insgreinat eu executarea acestuTdecret.

Dat in Sinaia, la 23 August 1881.CAROL.

Ministru aecretar de Statla departamentul de interne,

C. A. Rosetti. No. 2,123.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnelei1 i vointa

nationala, Rege al Românief ,La toff de facia' i viitori, sdnétate.Asupra raportuld ministrulul Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 14,839 ;

In virtutea art. 68 din legea orga-nicg a consiliilor judetiane,

Am decretat i decreamArt. 1. Budgetul sad de meseril

ce urmézg a se infiinta in orasul Bâr-

lad, este aprobat de Noi, ast-fel dupg,cum el a fost votat de consiliul gene-ral al judetulul Tutova.

Art. II. Ministru Nostru secretarde Stat la departamentul de interneeste Insgrcinat eu executarea acestuTdecret.

Dat in Sinaia, la 23 August 1881.CAROL.

Ministru seeretar de Statla departamentul de interne,

C. A. Rosetti. No. 2,124.

Prin inaltele decrete regale, eu datadin 23 August 1881, in urma reco-mandatiunel fgeutg, prin raporturI, de

BtS2 MONITORVL OFICIAL At ROMANISIAar,"

it ministru secretar de Stat la depar-tamentul de interne, sunt

D. George Costandache, fost membruIn eonsiliul judetian si sub-prefect, inpostal de politaitt la orasul Folticent,judetul Suceava, in local D-lut Gh. Gor-schi, trecut In alté functiuno.

D.George M. Stroici, licentiat in dreptde la facultatea din Paris, sub-prefect laplasa Basöu, judetul Dorohoiii, in localD-lut C. Samsonovici.

D. Mihail V. Miclescu, actualmentemembru in consiliul judetian, sub-pre-fect la plasa Herta, acelasi judet, In lo-cal D-lui Alecu Rent.

D. Sebastian GrAceanu, doctor in li-tere de la facultatea din Bruxèlles, sub-prefect la plasa Prutu-de-Sus, acel ja-det, in local D-1u1 V. Mamara.

D. Constantin Samsonovici, fost sub-prefect, sub-prefect la plasa Prutu-de-Jos, acelasi judet, in local D-lni Nico-lae Dudescu.

D. Mihail Tugulea, actual director deprefecturA, sub-prefect la plasa Cosula,acel judet, tn locul D-lut Alex.Matiani.

D. Gabriel Popp, actual sub-secretaral comitetulni permanent si consiliuluijudetian, director la prefectura judeu-lui in local D-lut M. Tugu-lea, trecut in altA functiune.

MINISTERUL DE RESBEL

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4ea i vointa

nationalA, Rege al RomAniet,La toff de (acid viitorf, seinetate.Asupra raportuluI ministruluI Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde resbel, cu No. 11,230,

Am decretat §i decret1m:

REGULAMENTULgcolelor de 111 de militari din loll

Craiova.

§ L Scopul. Efective.Intrefinerea

Art. I. Scólele de fit de militarT dinCraiova, suht nisce scóle reale

superióre destinate a pregAti elevi pen-tru scóla militarii de infanterie si cava-lerie precum si a veni in ajutorul in-structinnet si crescerei fiilor militarilorde ort-ce grad, cart '1 destinözi carierelarinelor.

Art. 2. Efectivele de filed a acestorscóle se fixézi prin legea budgetari. Elelin vor intrece, pentru scóla dia Iasi, nu-mörul de 200; iar, pentru cea din Craio-va, cel de 120, impArtiti, pe ea se póte,In numér egal in deosebi tit anT de studié.

Art. 3. Fit de militari se intretin deStat. Numeral lor este nemArginit, inlimitele efectivelor fie-cAreia scôle.

Art. 4. Locurile disponibile pAnA laimplinirea efectivelor fie-cAreia scóle, sedaú tinerilor de pArintI nemilitart.

Pentru acestia, Statul va percepe o ta-xé, de intretinere si studiÙ care se fixé-zA, in fie-care an. Acéstà taxi'', se plitesceinainte, pe semestre, si orl-ce semestruinceput se plAtesce intreg.

Pe tot timpul sederet In scóla a analelev, se plAtesce aceiast taxii care a fostfixatA la intrarea sa in scó15.

Art. 5. In faiórea tinerilor de périntinemilitart se instituesc locurt de bursi-eri si semi-bursierT , cart se acordA pa-rintilor lipsitT de mijlóce saú impovA-rat! de familie. Ele se acordit pentru e-levi bine meritost, atit la invétiturA etasj la purtare, si numal :dap& acte binedoveditóre situatiune1 materiale a IA-rintilor lor.

Ministerul de resbel póte acorda lo-curT de bursiert i semi-bursiert pentrufie-care scólA si pentru fie, care din aces-te categorit panA la a opta parte din e-fectiv.

SemiT-bursieriT plAtesc pentru intre-tinere si stadia jumétate taxa de la art.4, iar bursierit sunt scutitt de asemeneataxa.

Art. 6. Tinerit de périnti nemilitart,deosebit de taxa de la art. 4 si 5, plätesccaselor scólelor o taxi'', de intrare care,pentru elevii solventi este de 80 lei, iarpentru semi-bursieh de let 40, si acéstala introrea lor in scó14, o-data pentrntot-d'a-una. Bursierit sunt scutiti si deacéstA

Art. 7. Ort-ce elev la intrarea In scó-lA depune la casa scólet nu fond de 30let , care se servéscA la acoperirea per-derilor si degradatiunilor produse dea/10 in timpul sederet in scólà.

Acest fond se complectézé la finireafie-cArut an molar dupA socotéla arétatàde directiunea scélel. La esirea elevuluidin scólA i se restitue partea din acestfond ne-Intrebuintaté.

§ II. Admisiunea scókt.

Art. 8. NimenT nu se admite in scciliíárà un concurs trecut inaintea juriululanual, numit de ministerul de resbel pen-tru examinarea doritorilor de a intra inscélL

Ca un töner si. fie admis la concurstrebue sit fie din pirintt romAnT san na-turalisatl roman! si sA aibA, tin périnte

26 August tl Septemiga) 1881

sail tutore orT protector care et '1 a§ezetu sc616.

Art. 9. In scólit se primesc elevl nu-mat tu limita efectivulul fixat pentrufie-care scóli prin loges, budgetarli.

Art. 10. Conditiunile de admisiune sepublicA in fie-care an printr'o decisiune

si acésta cel mat tAr4in inluna lui Iannarie.

Pe lAngA decisiune se anexéza tot-d'a-una programele analitice a cursurilor cese predail In scóle, spre a se avea in ve-dere de concurent1 i juriú.

Art. 11. Studiile scólet de fil de mi-litari fiind ImpArtite pe patru ant, se voradmite elevi in téte clasele.

Pe lAngh limitele de vêrstA, stabilifsin decisiunea min isterialà, trebue ca con-curentit :

a). Pentru anul posede cunos-cintele celor Anteifi dud, clase gimna-sial-, conform programulut Statulai ;

b). Pentru anal 2-lea, sé posede cunos-cirtele din programele Antêiulut an destadia al scólelor de fit de militart sideosebit cele de duoè clase gimnasialede la lit. a ;

c). Peutru anul 3-lea, sà posede canes-cintele din programele anilor 1-ifi si al2-lea de stadia a scólelor de fii de mili-tart ;

d). Pentru anal 4-lea, sit posede cunos-cintele acelorast programe pentru anit1-ia, 2-lea si al 3-lea.

Se dispensézA concurentit de la pro-,gramele scólelor de Et de militari nu-mat cu teoria i practica regulamentelormilitare si cu scrima si gimnastica.

Art. 12. La admisiune, concurentil secotézi cu notele si coeficientit respec-tivi, admi§I In acest regulament pentruelevit scélelor de fit de militart. Mini-ma medie de admisiune si minima notide came, aunt cele de promovare. Pro-bele orale sunt tot-d'auna precedate deprobe inscris, cart hotiriisc daca candi-datit se mat pot presenta la proba oralá.

§ 11/. Inveleiméntul.Art. 13. Invéthmêntul In state scóle

equivalézé cu al liceelor Statulut, apro-piat carieret armelor. Ele se impart inpatru ant de studift §i coprind cursuri-le urmiltóre :

1. Limba si literatura romAni, ;2. Limba francesi ;3. Limba germani ;4. Istoria religiunilor , docmele deo-

sebitelor credinte;5. Istoria generali §i istoria RomAni-

lor In parte ;6. Geografia si geografia törilor ro-

mane In parte;7. Fisica si chimia ;

8. Istoria naturalA (zoologia, botani-ca si geoologia) ;

O. Aritmetica rationatá ;

26 August ,7 Septembre) 1881 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN1E 3553

10. Algebra ; IV. Examene.Coie.Coeficienii.

12. Geometria descriptive. elementara;13. Trigonometria plena ;14. Mecanica elementara ;15. Cosmografia ;16. Lucrirl grafice: caligrafia §i charto-

grafia, desemnul geometric §i de charte,desemnul de imitatiune §i dupa nature,sail gyps ;

17. Exercitiuri corporale In teorie §ipractica : scóla de soldat §i de compa-nie, gimnastice, scrima §i innotarea.

Deosebit de acésta, se vor preda :a). Religiunea, sub forma de predice

morale;b). Higiena , ca aplicatiune la viata

practice ;c). Serviciul interior, ca cunoscinta da-

toriilor elevilor ;d). Notiuni generale asupra starel mi-

litare romanescr.Art. 14. Impartirea cursurilor pe an!

§i programele lor analitice prelectiuni,se stabilesc de comisiunea permanentaa consiliuluI superior al armate. §i sepublica printr'o decisiune ministeriala.

Directiunile scaelor observe', ea, aces-te programe sa fie aplicate cu punctua-litate.

Art. 15. Programele de distributin-nea timpuluI 4i1nic pentru fie-care anscolar se dreséza de directiunile scóle-lor inainte de inceperea fie-caruia an sco-lar §i se supun la aprobarea ministeriala.

In aceste programe, facute pe ano-tinipi, se va tine séma ca, In cele 24 oreale unel di-noptime, un eley S aibá 10ore de ocupatiune , 6 de repaus §i. 8 desomn ; de asemenea, ca In fie-care di delucru sá aiba 3 §edinte de cursuri §i 3 destudiú, una §edinta de lucrari grafice §ialta de exercitil corporate. Duminicelesa se intrebuinteze in conferinte sat pre-dice morale , inspectiunì §i preumblarimilitare , escursiuni sciintifice, merger!la biserici , luare de NU sat e§iri ordi-nare. Sérbitorile: in predice morale, es-cursiuni sciintifice, desemn dupa, naturasat e§irl generale.

Art. 16. Anul scolar incepe la 1 Sep-tembre §i se imparte In duce semestre,din cari, cel inteit 'Ana la 1 Februarie§i al duoilea pana la 1 Iunie. In celeanteit 8 4ile din Septembre , pe candclasa I este ocupata cu amenuntele ad-ministrative, devil celor-alte treI claseaunt ocupati: in excursiunl topografice-geografice (II), desemn dupii natura (III)§i aplicatiuni de agrimensurd (IV). Lu-na lui Iunie se intrebuintéza in repeti-tiunea cursurilor §i pentru examenile a-nuale ; iar Iulie §i August In vacante,afarii, de eleviI ce termin scóla, cad, Incele antAit 20 ile din Iulie, fac excur-siunl geologice-geografice In cite o zo-na a t6rel,

11. Geometria §i agrimensura ; I Art. 17. Examenile ce se fac elevilorsunt partiale §i anuale.

Examenile partiale se tin in orele spe-ciale, fixate pentru interogatiuni, pentrucate o serie de 5-10 elevi , luatI de lalucritrile grafice sat exercitiuri corporateate 2 sat mal multi o-data. Ele aft toodupe', un 6re-care numèr de lectiunI, §ielevil. Bunt anunciati mal d'inainte dea-pre 4ioa §i de materia asupra careia se vatine examen. In cursul unet lunI trebueca un elev Sd fi trecut cel pucin un exa-men partial.

Examenile anuale se tin la finea anu-lui Beeler, §i asupra Intregei materif acnrsurilor trecute ca elevi In cursul a-nulta ce expire,. Ele se fac inscris §i oral.

Art. 18. Deosebit de examenile parti-ale §i anuale, elevii, §i ling ales ceI matslabl la invëtatura ,Irebue sá fi fost in-terogati special, cel pucin o-date, pein §edintele de clase, asupra materiel pro-fesate In edinta precedenta §i fad, caelevul sá fi fost avisat mai d'inainte.

Art. 19. Respunsurile elevilor se co-:téza cu notele 0 la 20 , avêndu-se in ve-dere scara urmatóre de gradare

De la 0 'Ana §i sub 6,ra.6 , 11, mediocru.

11 16, bine.16 en 20, prea-bine.

Art. 20. Cu privire la importanta cur-surilor, in report cu cariera armelor, seva aplica coeficientil urmatorI:

Pentru gimnastice, inn otare §i regula-mente militare;

Pentru scrima, la clasele 1I §i III;Pentru puntare la clasele I, II §i III,

Note 10.Pentru scrima la clasa IV;Pentru desemnul de imitatiune,

Note 15.Pentru limba §i literatura romana;Pentru caligrafia §i chartografie, de-

semn geometric §i de charte;Pentru desemn dupe nature sat gyps,

Note 20.Pentru limba francesa §i germane;Tentru istoria generala;Pentru istoria religiunilor §i docme-

lor deosebitelor credinte;Pentru geografia lurnd §i a Europa;Pentru zoologie §i botanica (din isto-

ria naturala,) Nota 25.Pentru istoria Romanilor;

geologie (din istoria naturale);fisica §i chimie;cosmografie, Nota 30.geografia térilor romanematematich in generalr:Nota40.

§ V. Clasamente. Promovdri. .Re=petenff. Corigenfe, etc.

Art. 21. La finele fie-egret lunI se sta-bilesce pentru fie-care elev media clobe'n-

ditnn curentul acelei lunl, la deosebitelecursurI, cad medif se tree inteun regia-tru ad-hoc, numit de personalul elevilor.

Tot atuncea se dirt §i notele la pur-tare pentru luna trecuti.

Art. 22. La finele fie-carul semestruse intocmesc tabelele de clasament se-mestrial, in cart elevii aunt trecuti pesnit de studit, In ordinea márimel me-diilor dobendite tu lunele ce compunsem estrul.

Art. 23. La examenile anuale, notelese pun tinèndu-se se.me, pe cat se póte, §ide mediele semestriale. Nota de purtareeste insa'd media notelor semestrialesporite cu a hind de examinare.

Dupe notele examenilor anuale se in-tocmesc tabelele de clasament anual ceservesc la promovari repetente, etc.

Art. 24. Tabelele de clasament se afi-§6zi In sane, Indatá ce at fost hotarate,pentru ca elevii sá ia cunoscinta de ele.

In cursul examenilor anuale, eleviI ennote mai mid de 11 sunt prevestitl des-pre acésta, in urma "terminarel examenu-tut fie-6ml curs.

Directorii scólelor comunica §i parin-tilor, tutorilor sat protectoril elevilor,resultatul clasamentulut lor.

Art. 25. Mediele ce servesc la intocmi-rea tabelelor de clasament se dobêndescluand suma prodnctelor notelor prin co-eficientii respectivi, cad se devid prinsuma coeficientilor. Cotientul, care esteinsa'§i media, se calculézi pane, la 2 de-cimate.

Art. 26. Ca un elev sa fie promovatinteo des!! superióra sat se fie trecutin scene de infanterie §i cavalerie, trebuesá aiba la examenal anual nota medieminimum 11, §i la nici un curs o note,maI mice de 6.

Elevii cari, de §i eyelid media 11, insavor avea 1a cel mult 2 cursurf note maImid de 6, at dreptul a depune un al2-lea examen la reintrarea claselor, and,daca '§i vor corige notele, dolAndescdreptul la promovare. Elevil corigentl,in conditiune de promovare , iat loc laclasament in urine camaradilor lor, endreptul de promovare de la examenulgeneral. Elevii repetenti aI und clase,nu pot fi §i corigenti ai aceleI clase.

Art. 27. EleviI ce nu. indeplinesc con-ditiunile de promovare, de la articolulprecedent, se lase', repetentl.

Un elev nu póte repeta, pe Cat timp vasta in scóla, maI mult de 2 clase §i Indc-datá aceea§i clasa maI mult de at o-date.

Elevii. bursierl §i semi-bursieri nu seadmit repetenti de at pentru casul deWA bine constatatii, pot fi nsá corigentl.

EleviI repetenti iaú kc la clasamentin urnia care aradilor lor, din clasa ce tre-bue sá repete.

Art. 28. Elevii. de orl-ce categorie,

85540111111.

earl lipsese de calititile de a fi promo-vati saú lisati repetenti, se intorc fami-

lor.PP Art. 29. Dupe hotárirea tabelelor declasament anual, directiunile del In or-din de 4i pe elevii de mutat in scóla deinfanterie i cavalerie saü de promovatin clasele superióre , pe eel de Moat re-petenti sat corigenti ori de intors familii.

Ministerul de resbel di o decisieasupra elevilor de mutat in scóla

de infanterie i eavalerie i asupra celorde intors fatnilii bor.

Elevil intorsi familiilor nu se mai re-primese in scó16, i timpul petrecut insccili nu comptéz à. pentru armati.

Art. 30. Atist tabelele de clasamentsemestriale cât i cele anuale, se inain-tézi ministerului in cele 10 4i1e urmi-tire dupe expirarea semestrelor saú ter-minarea examenilor anuale la earl seraporti.

Tabelele de clasament anual sunt tot-dia-una intovörisite de cite un tabelcompArativ statistic asupra studiilor, ,disciplinii, higienii ect.

§ 17/. DespreArt. 31. Résplitirile in scólii, consisti:a). Din ináltári la gradul de sub-ofi-

ciár si caporal, si din numirea elevilorfruntag.;

b). Din hirizirea ile premiuri in cirtialte obiecte de studit;c). Din acordarea de concediuri In fa-

pe timpul vacantelor de Criciunsi de Pasce;

d). Din esiri exceptionale.Art. 32. Gradul de sub-oficiir si de

caporal se acordi numai elevilor din cl.IV j III, si a nume :

a). Pentru clasa IV vor fi: 1 sergent-major, 1 sergent-furier, 8 sergenti i 16caporali.

b). Pentru clasa III va fi 1 caporal e-lev-furier (seful clasei).

Elevii fruntasi stint in tóte clasele innum.& nedeterminat, afari de clasa 1, incare este numai unul (seful clue°.

Art. 33. Pentru ca un elev si devinisub-oficiir saù fruntas, trebue sà aibimedia minimum 16 §i la nici un curssat purtare, o i3oti mal mici de 13.

Pentru a fi caporal, trebue a avea me-dia minimum 13 i la nici un curs satpurtare, o noti mai mid, de 11.

Functiunea de sergent-major i ceade sergent-furier se di, dupi recoman-datiunea cipitanului-instructor sub-ti-nuti de sub-director, acelor din eleviiclasei IV, cari implinesc conditiunile dea fi sub-oficiári.

La cas de a lipsi numèrul necesar deelevi spre a fi numiti sub-oficiiri i ca-porali, in conditiunile de mai sus, acelecadre rémin vacante.

Art. 34. Iniltirile la grad si numirea

MONITORIM OFICIAt A.L ROMANINI r 26 August (7 Beptembre) 1881

la fruntasi se fac de directoril salelor,in urma stabilirei clasamentului anual,si in 4ioa de solemnitate a examenilor.La cas de necomplectare a cadrelor dela art. 32, ele se implinesc la epoca sta-bilirei clasamentului semestrului I si inconditiunile art. 33.

Semnele distinctive gradelor sunt celedin armati; iar a fruntasilor un singurgalon galben de caporal.

Gradul comptérl numai pentru scólipentru timpul cit elevul sti in scedi.Art. 35. Premiurile de cirti i obiecte

de studit se aoordi din fondurile maseigenerale a salelor, In urma stabilireiclasamentului anual, si se dat in 4ioasolemnititel examenelor. Ele se dat câteunul sat duoè de fie-care curs si pen-tru intréga scóli.

Pentru ca un elev :4, fie premiant, tre-bue si fi dobêndit la examenile anualecea mai mare noti la cursul pentru carese di premiul, sá aibi nota medie mini-mum 16, si la nici un curs sati purtare,o noti, mai mici de 13.

Pentru lucriri grafice i exercitif cor-purale sat purtare, e destul ca elevul siaibi cea mai mare noti respectivi i sifie in conditiune de promovare.

Art. 36. Concediuri in familie la va-cantele de Criciun i Pasce, se acordinumai elevilor cari nu vor fi dobênditde la ultimul clasament nota mai micade 11, la invetituri s partare.

Art. 37. Dreptul de esiri exceptionalese acordá elevilor, cari, de la ultima esireprecedentä, nu vor fi avut note mai micide 13, la invétáturi safi purtare.

§ V//. Despre disciplind.Art. 38. Scaele de El de militari stint

supuse regimuluf militar.Elevii sunt datori , In tóte impregin-

riffle, supunere si respect gradelor ofi-ciiresci din armati, precum i persona-lului de invétinAnt al scólei i camara-4.ilor lor gradati. In raporturile lor cuacestia , vor pistra o atitudine perfectmilitarã.

Ori-ce ordin dat , trebue executeindati i firi discutiune. Reclamatiu-nile se pot face pe cale trarchici si nu-mai dupá ce ordinul a fost executat.

Reclamatiunile stint permise numaiindividuale.

Art. 39. Este cu desivêrsire oprit e-levilor de a fuma, fie in scedi saù afaridintr'ênsa.

Art. 40. Pedepsele ce se aplici elevilor,sunt : arestul , mdncarea la ordinarultrupef, consemnarea,inchisdrea, casareadin grad §i. isgonirea din scad:

Art. 41. .Arestul se di pentru note lainvétiturá mai mici de 6. El se face inorele de recreatiune de peste si con-sisti din sedinte complimentare de sta-dia la cursurile unde elevul a dobêndit

note rele. Fie-care arest atrage o min-care la ordinarul trupel.

IlIdncarea a ordinarul trupei , se dipentru purtare rea sad intretinere reade efecte ea se ia o-dati cu cel-alti e-levi, dar fa mese deosebite.

Consemnarea , se di pentru lucririgrafice intfialiate sat Intir4ieri la e-tsiri sat vacante. Ea se executi in 4ilelede esiri ordinare sat generale.

Inchisdrea , se dii pentru repetatisin-vétiturá sat purtare rea. Ea se executinumai nóptea, sat si 4ioa i nóptea.

Elevul la inchisóre permanenti Inee-tézi, a merge la clase, insi este tinut inarestul cursurilor prin oficittrul repeti-tor al clasei din care face parte. Inchisó-rea atrage mâncarea la ordinarul trupei.

Casarea din grad, se di pentru invé-tituri saü purtare prea rea, dar in starede indreptare. Elevului casat din gradi se ridici semnele distinctive inainteafrontului companief de elevi , aflate subarme.

. Isgonirea din scad, se di pentru pur-tare obicinuit rea si necorigiatd, pentrulipsd din scedi farci voe peste 3 4ile,pentru intialiere nejustificati , dupd e-gire , peste 5 4ile , i pentru intdrOierenejustificati, i concediic, peste 8 4ile.Elevul isgonit se intórce familiei satconrespondentului acreditat pe lângiscóli.

Tin elev, o-dati isgonit din sc614, nuse mai reprimesce, sub nici un motiv.Timpul petrecut in scóli de un eleygonit nu% contési pentru nimic in ar-mati, si el trebue si respundi Indatori-rilor impuse prin legea recrutirel.

Art. 42. Pedepsele de arest, mincareala ordinarul trupei, consemnul i inchi-mil-ea, se ordonä de toti oficiárii armateisi de profesorii scólei.

Pedepsele de mâncarea la ordinarultrupei se ordoni i de elevil gradati,pentru toti elevii negradati sat de ungrad inferior lor , precum si de sefii declase, In clasele lor.

Pedépsa casirei din grad si a inchiso-rei mai mare de 4 4ile se di mimed dedirectorul scael, dupi un raport moti-vat subtinut de sub-director. Tin elevcasat din grad, póte redobêndi, dad,dup& un timp óre-care dovedesce ciinti,indreptare.

Pedépsa isgonirei din sc(516, se pro-nuncia de consiliul de disciplini, In com-plectul sét , i cu majoritate de voturr,in urma unei plângeri inscrise i moti-vat& adresati directorului scedei.

Isgonirea din scóli influentând asupraviitorului elevului, se va pronuncia nu-mai chip& o =Uri chibsuire i dad, e-levul, obiect al isgonirel, nu di' de locsperant& de indreptare. Ministerul deresbel este incunoscintat despre elevilisgonitl.

26 August 17 Septembre) 1881 MONITORIJL OFICIAL AL ROMANIEI 3555

Art. 43. Pedepsele '§i iad executiuneadupd, aprobarea directorulul, dab', la oraraportultd de anié4i. Pentru casuri de

ce nu sufer amânare, pedep-sele se executá imediat dupd ce aú fostordonate.

Art. 44. Pedepsele pronunciate elevi-lor in timpul vacantelor sad e§irilor, sevor executa , in garniscinele unde suntscóle militare, inscri§I la acele scöle, iarin cele-alte la arestul pietei.

Ori-ce pedépsii ordonatd unui elev, deoficiàrii strdini 8616', se va anuncia di-rectiunel scólei din care face partd elevulpedepsit.

§ VIIi. Datorii religidse.Art. 45. Elevii trebue a'§i face dato-

riile religiose la sculare §i culcare, pre-cum i la mas6.

EI merg la biseric6, asistá la santireaapei sad ascultd predicele confesorului,cu rivna cuvenitd, , in 4ilele fixate inprogram.

Ei se confesézd §i se cuminich o-datdpe an , in Antéia sèptémand a postuluimare.

g IX. Despre igiena.Art. 46. Fie-care scad are infirmerid

montat4 cu materialul necesar in pro-portiune de un pat , pentru 20 elevi celpucin, din efectiv.

Elevii sunt tratati pentru ori-ce bólein infirmeria scOlel, afarâ de casuri gra-ve, când , dacd o cere familia sad medi-cul scOlef , ei pot fi trámi§I in spitalulmilitar sad in familid; in spital fiind, e-levii slant tratati de o potriva cu oficidril.

Art. 47. Elevil trebue a face, cel pu-cin o-datá pe lunit, bM generale , §i câtde des ablutiuni partiale.

§ X. Vacanfe.-Esiri.Art. 48. In urma examenilor anuale

incepe vacanta de yard, , de o duratd de2 luni, in care toti elevii merg in familii,afard de cei-ce termind scóla, §i cad facla inceput escursiunea geologicâ-geo-grafic h.

Art. 49. Yacantele de Cráciun §i dePasce duréza câte 11 4i1e i anume: celede CrAciun, din pre4ioa ajunului pânitla 2 Ianuarie inclusiv , §i cele de Pascodin Juoia patimelor pând la DuminicaTomei, inclusiv.

Elevii rènia§i in scôld se ocupâ, in4ilele neferiate din aceste vacante , curepetirea cursurilor unde sunt slabi , cuscrima,cu visitarea museelor publice sadcu escursiuni.

Art. 50. E§irile de peste sn sunt : or-dinare, generale §i esceptionale. Cele or-dinare aú loc Duminicele la fie-care 2sèptèmâni , cele generale in tóte sérbd-torile sinodale, in cari nu se tin cursurf,jar cele esceptionale in ori-ce Duminica

sad sérbâtOre, fdrd cursuri. Elirile se dadconform art. 37 §i 41.

Art. 51. In timpul vacantelor sadelevii nu pot visita de ciat museele,

teatrele sad gràdinile ormului. Le esteoprit a lua parte la adundr1 scomotóse§i a pâtruncle in grddini cu spectacole,saù in teatruri inconvenabile positiunellor. Prin ora§ nu vor merge in trdsuride cat intovArd§ind pe pdrinti sad con-respondenti.

a) Personal decomandament §iadministratiune

Pentrusedla Iai

1 locot.-colonel.1 major.1 cdpitan.4 locot. s. sub.-1.1 locotenent.1 sub-locotenent1 preot.1 medic.2 elevi de admin.1 registrator1 portar.

Directiunea meal hothrasce tinuta cetrebue s'o pórte elevii in vacante saù e-tiff. Efectele ce constituesc acea tinutdvor fi tot-d'a-una din cele date de admi-nistratiunea scólei §i niel o-datá parti-culare.

§ XI. Personalul scaelor.Art. 52. Personalul scaelor se trece

in intregul séd , la articolul scólelor, inlegea budgetara, §i se compune din :

Pentru sedlaCraiova

1 major.1 cápitan.1 cdpitan.2 locotenenti.

locotenent

1 preot.I medic.I elev de admin.1 registrator1 portal%

directorsub-directorinstructoriefinstructor!.comptabil in bani.comptabil in material.confesor.doctor in medicind.ajutori la comptabilf.conrespondenta.cu politia institutului.

b) Personal deinvètâniênt.

2 profesori.

1

3

1

21 maistru1

11

1 preparator4 ajutori-profes24 repetitori.2 priveghititori.2 preoti.

2 profesori.

2

1

21 maestru1

11

1 preparator1 n

1

4 repetitori.2 priveghiátori1 preot.

Personal deservicid.

1

564

1050

La matematice §i desemngeometric.fisica §i chimia.istoria generald §i istoria

Românilor,istoria religiu-nilor , istoria naturald,geografia, desemn de cartela limba romand.la limbele strdine.la desemn de imitatiune.la caligrafie §i cartografiela scrimd.la gimnastica §i innotarela chimik §i fisicd.la sciinte §i litere.la limbele strdine.Locotenenti ate unul de

clasâ foti militari, 1 fran-ces §i 1 german la scrimd.

1 Sergent-major.3 Sergenti, din cari 1 furier4 Caporali, din cari 1 sanitar2 Soldati cornitti.5 Idem, cismar! §i croitori.

25 Idem, de servicid §i orclo-nantâ la oficiári.

sonalul respectiv, el corespunde directcu ministerul de resbel. In ce privesceadministratia, politia §i disciplina, pre-cum §i personalul de administratiune §ide servicid , directorul corespunde prinautoritatile militare teritoriale.

Directorul dirigézi invètImêntul, e-ducatiunea §i administratiunea scólei ce'I a fost incredintatd, redigiând pentru>casts tOte instructiunile necesarie mer.,

Art. 53. Pentru oficidrif intrebuintatiin scóle, timpul petrecut acolo se soco-tesce ca servicid fdcut la un corp detrup A.

§ xrr. Indatoririle personalului decomandament, etc.

Art. 54. Directorul scólei este ¡lives-tit cu autoritatea until §ef de corp. Pen-tru tot ce privesce inv6tAm'entul qi per-

3556 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 26 August (7 Septembre)1881

sului special a deosebitelor servicil cecomporta o scóla, inspirându-se din a-cest regulament §i din cele-alte regula-mente comune armatel.

Art. 55. Sub-directorul ajuta pe di-rector in tae p4i1e serviciulul §i estespecialmente Insarcinat cu dirigerea In-vatamatului de sciinte §i litere precum§i Cu lucarile grafice. Se asiguri ca. per-sonalul de Inv6tAmént, civili sa.O. militari,

Indeplinesce cii esactitate serviciul,pentru care asista des la clase §i btucli!.

Priveghiaza tinerea registrelor de pro-fesori §i acelul de presentei, culege taedatele pentru dresarea tabelelor de cla-sament.

Veghiaza la buna intretinere a colec-tiunilor sciintifice §i a materialuluI destudi6, §i ingrijesce sa fie In tot-d'a-unacomplecte. Se silesce a cunósce indivi-dual pe elevi.

Ca raportor al consiliului de admi-nistratiune, se conform6 regulamentelorrespective.

Art. 56. Cdpitanul instructor este subordinile ata a directorului cât §i sub-direittorului. El este special inarcinatcu dirigerea exercitiilor corporale, cu co-manclamentul §i aalministratiunea com-paniei de elevi qi a plutonului de trupa,precum i cu politia localulal. Prive-ghiaza de aprópe purtarea §i moravurileelevilor i 6menilor de trupà, ata andsunt In inttriorul scólei at i afara.

Starue ca sâ domnésa cea mai mareordine, curatenie in curtí i localud,ca tinuta elevilor §i a trapei sa fie in-tretinutt mereA bine.

Art. 57. OAcidrii instructori sunt subordinile imediate ale capitannlul ins-tructor 0 sunt specialmente insarcinaticu tinerea claselor de regulamente mi-litare. Ei ajuta pe apitanul instructorIn administratiunea companief de elevi§i a plutonului de truph precum i inpolitia localniul i buna lui intretinere.

ficiarii instructori sunt ajutori mais-fáril or de scrima, gimnastia i innotare,asistândul la tae lectiunile lor ea ele-vii. In acésti calitate, pastréa registre-le de profesor respective, precum §i ma-terialul de studiù din sadele relative.

EI fac serviciul de 24 ore pe Bead, Incare timp priveghiaza i de darea sem-nalelor din cor pentru Vote felurile deocupatiuni ale elevilor §i trupel , con-form programelor. Nu pot parási scólacând sunt de serviciù, sub nici un motiv.

Cand sunt de serviciù tin registrul depresentt al profesorilor §i repetitorilor,precum §i registrul de executiunea pe-depselor pentru elevi §i trupä.

Art. 58. Comptabilif stint sub ordini-le imediate ale raportoruluf §i se con-forma strict regulamentelor ce 'Iprivesc.Conaptabilul in ban!, ajutorul de regis-trator, tine tart corespondenta i arhi-

va scólei. Comptabilul in material areasupra sa §i tot materialul din misie §ide studiù precum §i mobilhrul §irile.

Art. 59. Confesorul este sub autori-tatea imediata, a directorului, el prive-ghiaza ca elevil sit faca datoriile reli-gióse, pe at se pae din proprie pornire

sa asculte predicile i serviciul divincu rivna i smerire. Intovaralesce pe e-levi când merg la biseria, ai se afla cade des Intre eel pedepsiti, escortându-ila Indreptare. Confeséa §i cumineca peelevi In ântaia gptémana, a postululmare. Trupa o confesézâ §i cuminicil inseptamana patimilor. Face santirea a-pe!' la 4ile1e cuvenite.

Con fesorul tine un registru de predi-cele ce face la scaa.

Art. 60. Medicul este sub autoritateaimediata a directorului scaef, §i se o-cupa de sauatatea §i hrana, de locuireaIi imbracamintea atat a elevului cât i a6menilor de trupa a scólei.

El visitésa cel pucin o-data pe di pebolnavii din infirmerie §i spital, 1i, ando ordona directorul, i pe bolnavii dinfamilie.

La apel, dä consultatiuni elevilor §i6menilor din trupri ce i se presenta cabolnavi saa indispu0 sa ia mësurilenecesare de tratament.

Visitésa adese-orl localurile 0 pro-pune directorului masurile ce crede denevoe.

La ora raportului '0 face situatiunea§i raportul inscris.

Intovara§asce pe elevi la WI §i la cla-sele de innotare, precum §i escursiunilece tin mai mult de o di.

Face inspectiune corporald elevilor §itrupel cel pucin o-data pe luna, i tot-d'o-data and pléca sail se Intórce din-tr'o absenta.

n e registrele regulamentare de bol-navi qi aclreséa directorului, la epocelede intocmirea tabelelor de clasament, da-tele cuvenite statistice intovar4ite deun raport special §i discutat.

Medicul tine elevilor un curs de igi-enâ sub forma de conferinte,pentru care are un registru in care trececonferintele tinute.

Inaintea termindrei examenelor alma-le, arata directorului prin raport pe ele-vii ce in cursul vacantei mari ar aveanevoe de un tratament special saâ maiindelungat , spre a se comunica aastaparintilor elevilor respectivi.

Art. 61. Portarul este sub ordinilemediate ale capitanulul instructor 0 aoficiarilor instructori de servicifi. El esteun vechiù militar §i se conforma custrictete instructiunilor date.

Art. 62. Sub-directorul §i cuípitanulinstructor locuesc in scat i daca sep6te instructor!.

Art. 63. Capitanul i instructorii ofi-ciári afi un supliment la sold& de 40 leipe luna. Pentru absentele ilegale de lacursurile ce ail a face san la cari trebuesa asiste, pe lenga pedépsa disciplinaaregulamentard, ei se supun de directorla amende, din suplimentul de solda,proportionale cu numèrul §edintelordintr'o lunt, §i aasta in profitul maseigenerale a scólei. Suplimentul de soldanu se acorrla in cele duoè lull! a vacan-tei de vara.

§ X/LT. Indatoririle personalului deinveryintent.

Art. 64. Profesorii §i cel-alt personalde inv itamènt, civili, se numesc princoucurs §i sunt revocabili dupa trebu-intele scólei. Ei sunt sub autoritatea di-recta a directorulni scólei.

Profesoril sunt datori a se conformecu strictetil programelor aprobate deminister, precum §i sa se afie exact! laorele fixate pentru facerea cursurilor qiexaminarea elevilor. In excursiuni, a-companiazá, pe elevi. Ingrijesc de redac-tarea corecti a cursurilor §i se silescprin -Lae mijlócele ca elevii sa fie binepatrun0 de Invétamlntul profesat decl6n0i. La terminarea anului, fac o darede salt), inscrisa directorului scólef, incare arata mersul studiilor din curs alanului scolar expirat §i propun mijlcice-le de imbunetatire prin earl li se va do-vedit experienta. Pentru excursiunilesciintifice adreséza clari de séma speci-ale intovarajite , la trebuintâ , de cro-chiuri. Pentru clase mal marI de 30 e-levi profesori de sciinte qi litere sunt a-jutati de profesorii ajutori.

Pentru clase mal mid de 30 elevi,profesorii de limbe staine asista 0 laorele de meditatiuni spre a conduce peelevi in exercitiuni de limbe.

La absente eventuale, bine constatatede directiune, §i cari sä nu intréca de 8dile, profesorii ce aù ajutori pot fi in-locuiti in carierile lor de profesori-a-jutori. Pentru cei-ce nu ail ajutori, ase-meni absente nu pot dura mai mult de3 dile.

Pentru absente bine justificate, ce artntrece de 8 dile pentru profesorif cujutori §i 3 4ile pentru eel fitra ajutor,profesoril trebue a '0 pune un inlocui.tor plait de dén1ii §i agreat de directi-une. Asemenea absente nu pot trece inori-ce cas de 30 4ile.

Pentru absente ilegale, personalul ci-vil de invétament se supune de directi.une la amende, din soldil, in folosul ma-sei generale a sc6lei , proportional cunumérul §edintelor unel lune, Daca unprofesor va lipsi mai mult de 3 4ile d'a-andul, saù, daca, in cursul tine! lune, vaavea mai mult de 8 ()He de absente ile-gale , directiunea scdlef va ma imediat

26 August (7 Septembre) 1881

mAsurl de inlocuire, raportand gi minis-terulul de resbel.

Presenta profesorilor la cursuri gi in-terogatiunI , se constatA prin registrulspecial de presenta , pe care '1 iscAlescla intrarea §i egirea din clase.

Art. 65. Profesorif-ajutorf aunt subordinile imediate ale sub-directorului giprofesorilor pe earl 'I ajutA. Cand nusunt civill, el sa iaa dintre locotenentide armatA, egiti din salele militare in-tre eel mai sus la clasamente, gi cu ap-titudine la profesiune.

EI secunditz5, intru tóte pe profesorilrespectivl gi '1 asista atat la cursurI giinterogatiuni cat gi la aplicatiunile gra-fice gi In escursiunile sciintifice.

La limbele straine, nefiind ore specia-le de interogatiunI , profesoril-aptorIrespectivf asistà pe langA cursuri, gi lameditatiuni, in cari ore ajuta cat deinuit pe elevi la exercitiurl.

Profesoril-ajutorl second4z 1. pe pro-fesorl In redactarea cursurilor gi diri-gézA, insAgi tipArirea sad autografiarealor. Priveghéza gi ajutA pe elevi in re-dactarea lucrarilor ce trebuesc facute demama, silindul ale ayes tot-d'a-una lacurent.

Ingrijesc ca obiectele de studifi lucre-dintate elevilor sa fie tot-d'a-una corn-plecte gi bine intretinute.

Profesoril-ajutorl, cfind sunt oficiarr,aa un supliment de solda de 80 lei peluna. Pentru absente ilegale li se aplicAdispositiunile de la art. 63.

Profesoril-ajutori saa cel-alt personal,civili, pentru absente ilegale li se apli-

dispositiunile de la art. 64.Art. 66. Treparatorul de chimie gi fi-

ski, este eub ordinile imediate ale sub-directorului gi profesorulul respectiv. Elasista pe profesor la tóte gedintele decursuri gi de interogatiunI, gi este con-servatorul gi Intretinetorul in buni sta-re a aparatelor gi instrumentelor dinmuzee, precum gi a obiectelor de stadiaincredintate elevilor, dad e profesor-a-jutor. Pentru clase mai marl* de 30 eleviel este gi profesor-ajutor, pentru care i

se d un supliment de soldA de 40 leI pelunA. Tine catalóge metodice pentrumaterialul din muzee.

Art. 67. Repetitorif stint sub ordinileimediate ale sub-directorulul. El auntoficiAri din armati egiti din scólele mi-litare. ImpArtiti cate unul de clasi, elasistA la tóte meditatiunile (fAra de celede limbe strAine), and priveghiaz:A ca e-levil sa stea la locurile lor in ordine iBA facA datoriile impuse de program.El asistA in clase pe profesoril de lucrArIgrafice , cate unul de fie-care profesor,dupA cum 'I oranduesce directiunea.

Repetitoril rèspund de co aservatiu-nea salelor de studiú gi de clase, precum0 de mobiliern1 aparatele din ele.

MOMTORULI OFICAL AL 11OMAN1E1 3557

Cand nu sunt profesorl-ajutorl, ingri-jesc ca obiectele de studia incredintateelevilor sA fie bine pastrate gi in corn-plect.

Repetitoril locuesc in sccila.Repetitoril aa un supliment de soldA

de 40 leI pe lunA. La absente ilegale, lise aplica dispositiunile de la art. 63.

Art. 68. Preveghidtorif sunt sub ordi-nile imecliate ale sub-directorului gi cA-pitanulul-instructor, gi ajutA pe oficiAril-instructorl de servicia.

EI sunt fogtl militari gi anume, unulfrances gi altul german.

El asistA la meditatiunile de limbestrAine respective, cand aa tóte sareine-le repetitorilor. Tin locul repetitorilorla meditatiunl, in casurile de fortA-ma-jorA.

Se aflA intre elevi la recreatiunilemarl de peite 4i, precum gi la mese, cand,pe langl otdinea ce trebue a face sadomn6scA intre elevi, le provkA gustulstudiului limbelor strAineprin naratiunide subiecte atragAtóre gi pe cat se pcitede o ordine nailitarA saa civils. Starueca, pe cand stat Intre elev1, acegtia sa seintretie numal in limba pre veghiatoruluI.

Cand sunt elevi la arest, unul din el,alternativ, preveghiazA ca elevii arestatisA. se ocupe numal de datoriile lor.

Ei locuesc in sc(51A, gi pe cat se 'Ate,in camere situate aprópe de dormitóreleelevilor, spre a 1* avea in de aprópe pri-veghiare.

Priveghiatoril 'Arta uniforma scóleicu semnele distinctive de grad ale gefi-lor de musicA clasa III.

Art. 69. Prevqif aunt sub ordinilemediate ale cApitanulul instructor gi alemaestrulul de scrim* precum qi a ofice-rulul instructor ce asistA pe maestrul descrima.

El ajuti pe maestru in facerea lectiu-nilor practice.

In vacantele de Pasce gi CrAciun, faclectinnl complementare elevilor rèniagiin sc(51A, la orele destinate de directie.

§ XIV. Personalul servicifi.

Art. 70. Personalul de servicia secompune din (5menii de trupa gi form&zà un pluton sub autoritatea imediatA acapitanulul instructor, carele, In ce pri-vesce administratiunea gi instructiunealor generalA, este ajutat de unul din o-ficiAril instructorl.

Sub-oficiArii, caporalil gi cornitil, dinplutonul de trupl, sunt echipatl ca gra-dele conrèspun4étÓre din armatA, iar sol-datil de servicia gi lucrAtoril, ca ordo-nantele oficiAresci.

Omenil plutonulul de trupA se recru-WA din trupele divisiunel pe teritoriulcAreia se (ilia sada, gi anurne dupA ceaa trecut acolo seeds de soldat. Inaintede Implinirea teruienulul de serviei a el

'se intorc corpurilor de unde nA venit,spre a fi trecutl in reservA de (Mnsele.Mutarile lor se cer de directiune, la timp,comandamentelor divisiunilor respec-tive.

§ XV. Con ferinía deprofesori.Cornisunea de studid.Consiliul de disciplind.

Art. 71. Cel pucin de patru ori pe angi anume la inceputul anulul molar, lafinea celor doué semestre gi la termina-rea examenelor anuale, profesoril scóleiBunt convocati de director in conferin-ta, spre a '§i da pArerea:

a). Asupra mi41(5celor de introdus pen-tru mersul regulat gi metodic al inv45.-mêntulul scólel, in cat sA aea ródele cu-venite.

b). Asupra clasamentelor semestrialesi anuale ale elevilor.

c). Asupra programelor de invètam'entgi de servicia 4ilnic ;

d). Asupra cArtilor de studia gi celor-alte obiecte de introdus in invétAmént ;

e). Asupra aparatelor gi instrumente-lor cu cart trebue sa, se mai in4estrezecolectiunile sciintifice ale sccilei;

f). Asupra darilor de séniA acute deprofesori la finea anulul scolar ;

g). Asupra premielor gi premiantilor;h). A supra lucrarilor profesorilor se&

lei, folositóre sc(51e1 gi earl ar meritapublicatiunea din fondurile

La conferinte iaa parte gi sub-direc-torni gi cApitanul instructor.

Art. 72. 0 comisiune numita de sta-dia gi compusa din director, sub-direc-tor, duol profesorl gi cApitanul instruc-tor, functionézA in permanentA ca dele-gatiune a conferintel de profesori. Iasa adunA, cel pucin o-datA pe lunA, la fi-nea lunel , spre a interveni atunci me-diele de note din cursul lunel gi spre acata purtarea _elevilor.

Art. 73. Comisiunea de stadia func-tionézA gi ca consilia de disciplinA, incare calitate hotarasce asupra gregelelorelevilor ce meritA pedepse mai aspre saichiar isgonirea din scóli. HotArarile elaunt definitive gi '§i iaa imediat execu-tiunea.

§ XVL DisposifiuniArt. 74. Inspectinnile generale ale

scólelor de fib de militarI se vor face, pecat se póte, in insAgi cursul exameneloranuale, pentru ca ministerul de resbelsA fie pus in deplinii cunoscintA a resul-tatelor reale dobêndite in anal ce expirA.Acelagl inspector general va presida ju-riurile de examinarea nouilor candidatipentru aceste guile, precum gi juriurilede concursuri de profesori la catedre va-cante. De aceea, se va ingriji ca acestedeosebite operatitrui sA se succédA de a-própe.

Inspectoral general exatninéz1 IncrA-

26 August (7 septembre) 1881

cul D-lui Andrei Brighiu , trecut in ad-ministratiune.

D. Savel Zaharescu, student la uni-versitatea din intrunind eonditiu-nele art. 47 din legea judecatoriilor co-munaleli de ecdle, ajutor la ocolul IIIIa§i, in locul D-luI T. I. Draghici, per-mutat.

D. A. D. Raicu, actual ajutor de gre-fil la tribunalul intrunind conditi-unele art. 88 din legea de organisare ju-decétorésca, portarel la acela0 tribunal,in locul D-lut D. Macri, destituit.

D. V. G. Pontescu, student al univer-sitatei din IaV, fost ajator de jude deocol, intrunind conditiunele art. 1 §idin legea de admisibilitate, ajutor degrefà la tribunalul 10,0, in locul D-luiA. D. Raicu, Maintat.

D. A. Halepliu, actual ajutor la jade-cétoria ocolului Pattirlagele, districtulBuzód, înaceiali calitate la ocolul Odm-pina, districtul Prahova , in locul D-luiM. Pârvulescu, demisionat.

D. Gh. Gotescu, fost ajutor de judede ocol, intrunind conditiunele art. 47din legea judecatorielor comunale 1i deoale, ajutor la judeciitoria ocolulai Pa-tarlagele, districtul Buza, in locul D-luiA. Halepliu, permutat.

3558 MONITOR-1Th OFICIAL AL ROMANIEI

rile de peste an a conferintei de profe-sorI, precum i ale comisiunel de studiti

ale consiliuluf de disciplina. El pre-sidéza conferinta de profesori de la fi-nele anulut.

Inspectorul general desemnéza pe de-leuatul ministerulut de resbel care vatrébui presideze examenele de cori-

Art. 75. Acest regulament va a-vea puterea odatti ca inceperea anuluiscolar 1881-1882, §i de atone! ori-ceregulamente sad dispositiuni contrariecelor de facia, sunt i rèmtin abrogate.

Art. 76. Mhtistru Nostru secretarde Stat la departamentul de resbeleste insgreinat eu executarea acestuldecret.

Dat In Sinaia, la 23 August 1881.CAROL.

Ministra secrete'. de Statad-interim la departamentulde resbel,

Colonel Dablja. No. 2,112.

Raportul D-lui ministru de resbel dare M.S. Regele.

Sire,Cu ocasia infiintarei unei noui scóle

de fii de militari in oralul Craiova, ne-cesitând modificarea regulamentului scd-lei fiilor de militari din Ia decretat la17 August 1879, subsemnatul are onó-re a propane Majestatei Vóstre anexa-tul proiect de regulament, prelucrat decomisiunea permanenta a consiliulut su-perior al armatei, 1i aprobat, prin pro-cesul-verbal No. 18, incheiat in ledinlade la 3 Iu lie 1881.

Daca Majestatea Vóstrii aprobé men-tionatul proiect de regulament, rogbine-voésca a'l semna.

Sunt, cu cel ma! profund respect,Sire,

Al Majestatei Vóstre,Prea plecat §i prea supus servitor,

Ministru seeretar de Statad-interim la departamentulde resbel,

Colonel Dabija.No. 11,230.

MINISTERUL DE JUSTITIE

Prin inaltul decret regal , cu No.2,094, din 16 August 1881, In urmapropuneret fAcutA, prin raport, de D.ministru secretar de Stat la departa-mentul de justi0e, stint numitl i per-mutaV :

D. T. J. Driaghici, actual ajutor la ju-decatoria ocolului III in aceia0 ca-litate la ocolul II din acel orag, in lo-

PA RTEA NEOFICIALA

Lucuresci, 25 August 1881.

Viaral Bindle Public, in numéral séddin 22 August, comentézé i criticé, in-tr.' an mod aspru, cele petrecute in consi-liul comunal din Alexandria, cu ocasiarevocérei primarulul 4isului consilid §ia considerérei ca demisionati a 7 dinmembri séf, inculpând pe administratiepentru cele intamplate.

Ministerul, pentra a risipi orl-ce rée-télmécire ce s'ar putea da acestei ces-thin!, publica in intregul sèd raportulprimit de la D. prefect de Teleorman,care póte face lumina pentru ori-cine vavoi dreptatea, cad el este basat pe fap-te reale 1i text positiv al legel.

Dad, n'am réspuns ordinelor D-Y.No, 10,954 1i 12,651, causa este cé nu

lui s'a cerut de cât a observa sé se res-pecte legea.

Acum cé, lrin telegrama No.13,309,'mi cereti a v6 supune resultatul asuprareclamatiunilor consilierilor comunel.Alexandria contra primarului, am ond-re a vé supune la cunoscinté impregiuré-rile.

In 'Irma raportuld med No. 5,988din 1 Iimie expirat, provocat §i de ne-multurnirea manifestaté de populatiu-nea oralului contra primarului cornu-nei, prin ordinul No. 9,700 all bine-voita 'mi comunica cii aprobati revocareaDA& Pandele Zaharescu din functiuneade primar al acelei comune 1i numireain acóstti demnitate a consilierului D.Stan Mândreanu, alesul colegiuluf I-idal acelui orq.

Acesta, indata dupé instalarea sa, con-vocând consiliul extra-ordinar, spre a seocupa cu formarea 1! votarea budgetu-lui, care de la Octombre anul trecut, cândurma a fi votat, conform legef, ipânà laIunie nu era Inca fticut, cea ce a avutde efect cii, intrAnd in anul curent finan-ciar féré budget, serviciile publice qiin-teresele vitale ale comunei sé fie parali-sate, épte membri ai intrecart §i priniarul revocat, presentându-sela consilid, ad depus o declaratie cit eln'ad incredere in capul comuneise abtin de la orI-ce lucrare.

Acéstà procedare a numitilor consi-tier! contrarit 1i lipsité de respect ladispositiunile art. 82') din legea co-munalé , n'a poprit pe cei-alti patrumembri de ayi face datoria &are le-ge §i comuné, ale duel interese nu pu-lead fi abandonate la capriciul membri-lor ce ad declarat abtinerea lor, 1i, dar,primarul 'I convócé mcii 1! dupé trei §e-dinte consecutive , conform spiritului

1). Art. 82. Pimarul se numesce, inconaunele urbane, dupé recomandatiu-nea ministerului de interne, prin decretDomnesc, dintre eel ce figurézé pe listaconsiliarilor alel,I la consiliul comunal.

In comunele rural!, el se numesce, du-pit recomandatia prefectului, de careministerul de interne, dintre eel ce figu-rez pe lista consiliarilor ale§I la consi-liul comunal.

La cas de absenta momentané a pri-marului, el recomandé un loc-tiitor din-tre consiliaril ajutori.

26 August (7 Septembre) 1881"SEW

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

art. 68') din aceea§1 lege, considera pemembri abtinuti ca absinti ai procedela votarea budgetuluI, pe care l'a inain-tat comitetulul permanent spre apro-bare.

.,Membri abtinuti contesta lucrarealor, ca contrarie legei, de 6re-ce ei nul'a votat.

Comitetul permanent, judecand, a-proba budgetul, §i, ast-fel, pune ordinein administrarea comuneI.

Diferite alte interese vitale ale co-muneI, reclamand intrunirea consiliuluImai multe (jile consecutive iarii§i in §e-dinti extra ordinard, membril ce decla-rased, formal ca se abtin sunt iara§1din noti convocati, §i, de §i s'air presen-tat la apel , insistad in ilegala lor pro-cedare, fará a voi sa ia parte la desbateri.

,,Minoritatea, vé4ênd cii numitiI, in-tentionat §i printr'o procedare atat dearbitrark , voesc a paralisa ori-ce actede imbunetàtire ai însui administratiaordinará a comunei , face us de dispo-sitiunile art. 68, mentionat mai sus, aiabtinerea considerând'o, conform spiri-tuluI hgei, ca nevenire la datoria ce leincumbâ, in urma primireI mandatuluide la alegétori, 'I considera pe totI ca-4uti sub previziunile acelui articol §i 'Ideclara demisionati.

Inchei6rea find supusa judecatei co-mitetului permanent, o data §i cu recur-sul membrilor declarati demisionati, el,in §edinta de la 11 Iulie, prin incheia-rea No. 2,065, pe care o alatur in copie,

-`). Art. 68. Consiliul comunal va de-libera §i vota regulamentul seâ de ordi-ne §i de serviciii interior, proiectat deprimar.

In acest regulament, consiliul va ho-tart amende pentru aceI din membriicari ar lipsi la aedinte fára, ver un mo-tiv prima de majoritate. Productulacestor amende va intra in casa corau-nala.

OrI-ce membru, care, fárá motiv le-gitim, va lipsi la trei §edinte consecuti-ve ale aceleea§I sesiuni ordinare, sail nuva fi venit dupa treI convocarl consecu-tive la intrunirea extra-ordinara, se vaconsidera ca demisionat de care consi-liul comunal.

El va putea recurge in contra acesteldecisiuni la comitetul permanent, pen-tru comunele rurale §i urbane, §i la mi-nisterul de interne pentru cele opt ora§eprincipale.

pentru motivele enumerate intr'âns9, arespins recursul acelor membri ai a a-probat incheiiirea consiliuluf, constituitlegalmente, conform art. 60').

MAci se terminI tóta lucrarea.Domnule ministru, conduita arbitra-

ra §i ilegala a numitilor membri, con-siderati demisionati, reese din inseai te-legramele ce adresat. Ei aâ fostviolatoril legef comunale (art. 82), 66nici un text nu le &A dreptul a declaranelncredere primaruluf §i a se erige inplin parlament.

Ei eraii datori a lucra cu primarulnumit de puterea executiva , conformprerogative! ce 'I acorcla legea, §i. aveafdreptul ca sii controleze actele noului nu-mit §i chiar sa respinga cestiunile ce elpunea in desbaterea consiliuluf, daca elear fi fost contrarif intereselor comunel§i abatute de la lege ; iar nu sá declarede la inceput neincredere §i sa se abtiede la lucrari, ceea ce in adevèr constitueo demisiune, pe care n'aA dat'o formalcu intentiunea cá vor putea reeli, pe ocale ilegala, de a se lása in desordine,precum era sub primarul revocat, servi-ciile §i interesele vitale ale comunel, lu-cru la care n'ail putut isbuti, cad deja de§i scurt timp efectele nouei administra-tiuni aú inceput, spre multumirea pu-blica.

Eram decis, D-le ministru, a solici-ta disolvarea; dar a trebuit sa mé abtin,fiind sesisat pe calea legalá ai in modcorect de incheihrea consiliului cornu-nal, fiicutá In conditiunile art. 60 §i 68din lege, care, precum se arata mal sus,s'a aprobat §i de comitet, spre a se con-sidera demisionatl ace!: membri ce nuvoiaâ a face de cat obstacole la imbu-n'etatirea stare!' materiale §i morale aco munei.

Facia cu asemenea procedari arbi-trare §i ilegale ale foltilor membri, §i a-ceia basatii pe lege a actualilor consili-eri, am crelut maI echitabil a hisa ca

1). Art. 60. Consilial nu póte delibera,in sesiunile sale ordinare, ai in intru-nirile sale extra-ordinare, de cat fiindfacia cel pucin mal malt de jum'etateamembrilor consiliar! in functiune.

Cu tóte acestea, la intrunirile extra-órdinare, el 'Ate delibera, daca s'ati fa-cut de duoè or! convocarf regulate faranici un resultat, la a treia convocare, cuori care numèr al membrilor present1.

3559

alegetora sa se p ronuncie la noua ale-gere numal asupra locurilor recunoscutevacante, mai ales ca primarul actual esteales consiliar in luna Februarie a. c., §ia intrunit 22 voturr din 32 votantI alemg6tor! al colegiului I."

Prefect. Chiriteseu.(Comunicat.)

C.-Lung, 24 August 1881.

Domnului ministru de interne.

Treeri§ul graului, orzului ai cositulfênuluI in acest judet sunt aprópe a setermina ; tocmelile agricole se indepli-nesc de catre muncitori, la timp, con-form cu legea, fárá a cere concursul ad-ministratid.

p. Prefect, Al. Rdmniceanu.

FolticenI, 24 August 1881.

Domnului ministru de interne.

Ara onóre a vé raporta, cit seceri§ulpainelor albe, semanate mai tár4iù, esteaprópe a se termina; angagiamentele demuncá agricola se executa, conform le-geI; tot o-data ve supun la sciinta, cádijina nu exista in acest judet.

p. Prefect, Th. .Radu.

D. ministru de interne, cu aposti-lul pus pe referatul directiunei gener-rale a telegrafelor ai postelor cu No.13,991, din 17 August 1881, a aprobatdestituirea §i darea in judecata a con-ductorului postal Diaconescu Vasile ,pentru transportul fraudulos a uneI 141cu sardele , in vagonul postal de la Ga-lati la Iaai , unde, voind a le vinde, s'aprins de care agentii politief respective.Pe lânga acésta, numitul conductor eratot-l'a-una cel mai negligent 1i fara nicio atentiune in indeplinirea serviciuluis6i1.

Lista de membril alef# de comitiul agricol, dinjudetul Teleorman, dintre mernbriI eel corn-pun, conform art. 4 din decisiunea minis-teriall No. 9,049, din 1881.D. G. Scarlatescu, G. Burci, Ivan Ni-

culescu , Grigore Cabudeanu §i Gh. I.Carda§i.Lista membrilor propu0 din partea guvernu-

luT, pentru a lua parte In oomitiul agricol, dinjudetu1 Tsleorman.D. Eracli Dumba proprietar , Mihail

Itlimniceanu idem, General Manu idern,

8560 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

Laz Ar Trifu proprietar ttran, Tone Pan-tilimon idem i Al. Duduni, ea unul cea fãcut o donatiune de 30,000 franclpentru comitiul agricol.

Se face cunoscut tuturor persóne-lor ee vor avea afacerl la ministerulde finance el pot adresa cererile lorsecretaruluT general, in tóte gilele, dela orde 11 pinl la 12 a. m., §i de la5 pinl la 6 p. m.; iar direotorilor deservieit de la orele 2-5 si jumetatepost-meridiane.

Cererile postulantilor de servidi sevor primi de seeretarul general o da-tl pe septeming, , Jouia , de la 4-6ore p. m. ; iar in restul septemindele se vor adresa prin po§tl , sal sevor depune in cutia asec,atl specialpentru acésta ta sala de intrare a mi-nisterula

D. easier general al judetulul Con-stanta, cu raportul No. 6,716, aratA cAcomunele Almalau qi Escheoi, plasa Si-listra-Noua, cum O. comunele Ostrovu§i Poeni , plasa HAr§ova , at achitatcu anticipatie contributiunile directe ,pe trimeArul III al anuluI curent.

Ministerul exprimA multumiri, atAtfunctionarilor comunali , cât i admi-nistrativi, pentru activitatea ce depunin serviclul implinirilor.

DEPE§I TELEGRAFICE(Berrioial privat al Montitonatd.)

Paris, 5 Septembre. Cele 64 ale-geff in balotagit din Francia dat 56locuri republicanilor, 3 regali§tilor §i 5bonaparti§tilor. Republicanii, cA§tigA 10locur1 §1 perd 2; 7 sunt cA§tigate con-tra bonaparti§tilor §i 3 contra regali0i-lor.

Dacit.se intrunesc resultatele alegeri-lor de ieri cu cele de la 21 August, segAsesce cA, noua Camera va coprinde, fá-rA a compta pe eel 7 deputati ai colo-nielor

459 republicani de diferite grupuri.47 bonaparti§ti.41 monarhi§ti (legitimi§ti, orleaniiti

sat clericali).547, total.Republicanii39 deputatI

168206

46459, total,

se impart in :al centrului stâng.at stangei republicane.ai uniunel republicane.extreme stringA.

Londra, 5 Septembre. DapA infor-matiunile (liaruluf Times, Ayub Khanar fi pArAsit ideia de a se lupta cu trti-pele Emirulul Afganistanulul §i ar fiproclamat resbelul giant In contra En..glesilor.

Dublin, 5 Septembre. Ieri a avutloc la Limerick (Irlanda) o ciocnire In-tre popor i politie, care a tras asupramultimel; se numèrà §ése raniti, dintrecari duoi gray.

Berlin, 5 Septembre. Gazeta deDantzig mentionkA sgomotul unel a-propiate intrevederi la Dantzig intre Im-ptratii Germaniel §i Rusiel.

Marienbad, 5 Septembre. D. IonBrAtianu, primul ministru al Romfiniei,a pArAsit astA-4I Marienbad, in deplinAsAnttate, pentru a se intcirce in Bun-resci.

Paris, 5 Septembre. ciocnire aduot trenuri de drum de fer a avut locla Charenton aprcipe de Paris pe liniade la Paris-Lyon-Mediterana. Se num.&rA 17 mortI i aprópe 20 rAnitI.

Berlin, 5 Septembre. O visitA aImptratului Rusiei Impératului Germa-niei, cu ocasiunea marelor manevre mi-litare din tcímna acésta, se crede ca pro-babilá ; dar 4ioa §i locul intrevedereinu stint incA fixate, cu tóte detaliele pu-blicate de cAtre 'Pare.

Gazeta Germania de Nord, vorbindde eventualitatea acestei visite , 4iceDaca, in adevér, o intrevedere intreCzar §i Imptratul Vilhelm ar trebui sAaibA loc, acésta nu este sigur cA ar pu-tea sA fie la Dantzig.

Padua, 5 Septembre. Regele Ita-liel a asistat la mavrele, earl ad reu§itpe deplin, representAnd atacul §i a-pèrarea locului Padua. OficiArii strA-ini cari ati urmat maneVrele at fost in-vitati a prAnli la masa Regelui.

Constantinopoll, 5 Septembre. -Printul egiptean , Halim paga, a fostchiAmat ieri la palat; el a fost primit deSultan in audientà particularA.

D. Wallace, ministrul Statelor-Unite,va inmAna, mane, Sultanului scrisorilesale de acreditare. (Havas.)

PRE§EDINTIACONSILIULUIMINI§TRILOR

D-niI cad ai obtinut naturalisat'iu-nea sunt invitati sá bine-voiascA a venila cancelaria consiliului mini§trilor, sprea primi diploma de indigenat, pre-sentAnd recepisele verI-unei casieril dejudet de plata taxelor preve4ute de lege.

Persónelor din judete li se póte inain-ta diplonia dupil cerere, prin prefectu-rit sat casieria

pill.11,11111111110111,11.1111),11,

26 August (7 Septembre) 1881

MINISTERUL CULTELOR kg IN-STRUCTIUNEI PUBLIOE

Conform art. 25 din lege, consiliulgeneral de instructiune este convocat Insesiunea anului curent, de la 1-15 Sep-tembre viitor, in sala Senatului.

Ministerul aduce acésta la cunoscintageneralá.

No. 11,135. 1881, August 25.

ANUNClURI MINISTERIALE

MINISTERUL DE INTERNE

Direetiunea generalii a telegrafelor §1 postelor.

La licitatia tinutá in 4ioa de 14 Au-gust curent, pentru aprovisionarea di-rectiei generale a telegrafelor §i poste-lor, cu 40,000 kilograme sirnati de fer,zincatA, de 5 nun., neobtintndu-se pre-turI destul de avantagióse, directia pu-blicá spre cunoscinta generall cl, in4ioa de 7 Septembre 1881, orele 2-4p. tu., In cabinetul directorulul general,se va tine o nonA licitatie pentru aceia§Ifurnitura de 90,000 kilograme sirmA defer ;zincatA, de 5 mm., cu urmátóreleconclitiuni :

Art. 1. Sirma va trebui si fie fabri-catA cu cArbani de lemn, din fer nervos

de prima salitate. Ea va avea consis-tenta dulce 1i tenace.

SA fie scutitA de paic sad alt defect.La tleturA sA presinte o supra-fatA per-fect circularA.

Supra-fata unei frAnturi sá fie de oculóre gris-clard, à1 fin grAun-tatà §i compactá ; §i dupA torsiunile lacarI va fi supusl , sl nu se manifestenici o crApAtura longitudinalA.

Extremitatile sirmei vor fi tot atat debune ca 1i pe la mijlocul ei.

Art. 2. Sirma va fi galvanisatA, adicAacoperitA de un strat de zinc pur. Aceststrat trebue sá fie de o nuantA clarA 1inetedi, egal §i neintrerupt.

Pe nici un punct al sirmel sg, nu lip-s4scA zinc, ilia sá fle grAmAdit In pici-turI sat si presinte asperitati.

Stratul de zinc trebue sá fie aderatperfect asupra ferului §i nu trebue sAfie nici prea gros, nicl p ea subtire.

El va fi prea gros, and zincul va crá-pa sad se va coji, dad sirma va fi fostinfA§uratà imprejurul unnI cilindru deun diametru dublu de al sta (sirmei).

Stratul va fi prea snbtire, daca el nuva suporta, firit a ajunge prtni la supra-fata ferulul, patru imersiuni succesive,de uu minut fie-care intr'e disolutiune"de o parte din sulfat de cupru in chic;pArti de apit in pond.

Tenacitatea sirmel se ya incerca printractianl i va trebui sA suporte o greu-

.

26 August (7 Septembre) 1881 MONITURUL OFICIAL AL ROMANIEI 8561

tate de 650 kilograme. Asemenea i su-pleté et va fi examinata, supunênd sirmala torsiuni.

Sirma supusa la torsiuni, va trebui sa,suporte, farii, a se rupe, pe o lungime de20 centimetri, 25 torsiunt complecte.

Art. 3. Strma trebue prodata in co-lad de 60 centimetri in diametru interior.

Fie-care colac va trebui fie" dinteosingura saa cel mat mult 2 bucati si nuva fi mat mic de 35 kilograme, nici maimare de 50 kilograme.

In cas and colacul ar fi din 2 bucatt,cele 2 extremitatt vor trebui sa fie ino-date in spirale i sudate.

Art. 4. Antreprenorul, o-data cu de-punerea furnituret la magasia centralaa directiuneT, va fi obligat sá presinteun certificat din partea fabricel, spre ase putea constata provenient sirmei.

Art. 5. Verificarea i receptiunea sir-mei se va face in 10 4ile, de la depune-rea et la magasia centrala a directiunet,de &Are comisiunea consultativa a aces-tet administratiuni, a caret apreciare,pentru acest sfêrsit, va fi fara apel.

Art. 6. Furnitura va fi predata la ma-gasia directiunei, inteun interval de 2luni, de la data contractulut, in con di-tiunile mal sus indicate.

Art. 7. Furnitura va fi plait"), de di-rectiune prin mandat asupra tesaurulutpublic, pe basa procesuluf-verbal in-cheiat de comisiunea consultativa , in-.sarcinata cu verificarea i receptiuneasirmet.

Art. 8. Pentru a fi admis la licitatia,concurentul trebue sa depuna o garan-tie provisorie de lei 2,000, in numerarsaa efecta de ale Statului.

Acela din adjudecatori, asupra chruiava rèmânea furnitura, va trebui sa de-puna o cautiune definitiva, care se fixé-za, la 20 la Rita, din pretul total al fur-niture!.

Acésta garantie nu se va restitui fur-nisorului, de cat dupa ce va fi predatintréga cantitate de s1rm i numat 3/4din cautiune; o patrime din garantia de-finitiva va rëmânea depusi pentru foulfurniturt de acelasi material , ce antre-prenorul va fi obligat sà predea direc-tiunet, ori-de câte-ort acésta necesitatein cursul anului budgetar, i cu aceleasipreturf, aceiasi calitate i aceleasi con-ditiuni prevNute prin presentul caet deinsircin rt.

Art. 9. Ofertele vor fi pe hfirtie tim-brata.

Ele vor coprinde:a) Numele adjudecatorulut ;b) Locuinta sa ;e) Comunicare ca a luat cunoscinta,

de caetul de insarcinart ;d) Cantitatea furniture! scrisa in li-

tere ;

.........111=111

e) Pretul unitar si total, scris in lite-re si cifre i exprimat in le! si bani;

f ) Numele usinef unde va fi fabricatasirma ;

g) Locul predarit furniture! la depo-situl central al directiunei, 1 Bucuresci;

h) Augagiainentul cà va executa -kiteclausele i conditiunile exprimate incaetul de insarcinart ;

i) Alegerea domiciliului la Bucurescl,pentru -kite actele relative la executareacontractuluf.

Ofertele vor fi sigilate i depuse inmainele directorulut general al postelor

telegrafelor sai delegatului sèù legal,in momentul deschideret licitatiet.

In cas când o oferta a fost iscàlitáprin procura, semnatorul va trebui sapresinte un duplicat legalisat l actulutprin care este imputernicit sà liciteze.

Ofertele facute prin depesi telegraficesaa prin posta chiar sigilate, nu vor fiadmise.

Daca niel una din oferte nu va puteafi acceptabila de directiune , in ceea-ceprivesce pretul, safl daca ma! multe dinele vor oferi preturt egale , concurentitpresint1 vor fi admisi chiar in timpulsedinte! la o noua, licitatie oralé, carese va constata in procesul-verbal.

Art. 10. Supra-oferte nu se primesc.Art. 11. Anjudecatiunea saa readju-

decatiunea nu va fi valabila de cat dupace a fost aprobata de D. ministru de in-terne.

Art. 12. Adjudecatorul nu va puteaceda adjudecatia sa ori-caret alte per-sóne, fara autorisatia directiunet.

Art. 13. In cas and antreprenoruln'ar implini conditiunile de predare afurniture! stipulate mat sus, el va suferio retinere de 5 la suta, pentru fie-care

de intariliere asupra intreget sume afurniture!, far& ca o somatiune preala-bilá fie necesara.

Acésta clausa nu va fi aprobata daca1nta4iarea a fost provenita dinteo eau-si de fort& majora, independinta de fap-tul antreprenorului i constatatil defunctionarit administratiunel , dupa ce-rerea antreprenoruluf.

Daca predarea nu s'a efectuat Inca, incele 15 4ile, de la expirarea termenulutdepredare, saa daca pirma nu va intru-ni tóte conditiunile stipulate prin art.1-5, antreprenorul va perde garantiadepusa in profitul adminietratiunei, fárasomatiune, Lira, judecaté, nict punere inintâr4iere i contractul va rèmânea desine resiliat.

Art. 14. Casurile de contestatiunt ,car! s'ar ivi relative la interpretireapresentulut caet de insarcinarl, intre di-rectie i antreprenor, se vor refera efo-rilor-advocatt, a caror parere va fi de-cisiva.

A-rt. 1.5. Drepturile de timbru si in-

registrare, vor fi pe comptul antrepre-no rulu T.

No. 14,971. 3 1881, August 21.

Pretul resultat la licitatia tinuti laprefectura de Buza, in 4ioa de 11 (23)August curent, pentru vin4area materia-lulu! namestiilor postale de la Buga,fiind prea mic, directia publica o altalicitatie pentru vin4area acelut material.

Licitatia se va tine la prefectura Bu-WI, in (lioa de 17 (29) Septembre a. c.,

va fi cu oferte sigilate care se vor pri-mi pant la orele 4 p. m., precis, cfind sevor deschide.

Supra-oferte nu se mat primesc. Ofer-tele vor contine pretul de la 360 lei noutin sus , acele cart vor avea un pret maimic nu se vor lua in consideratiune.

0-dati cu oferta, concurentit vor de-dune si o cautiune provisorie in nume-rar saú efecte ale Statulut in valóre delei 100.

AcLudecatorul va réspunde pretul ma-terialului in termen de maximum 54ile, de la data aprobarei licitatiet des-pre care este tinut a lua singur cunos-cinta de la prefectura de Buzéa ; in casde a nu fi urmator ,

6aarantiaprovisorie

va rèmânea in profitu1 Statuluf, fára ju-decata nict somatie i fara a se matpunein intaqiere adjudecatorul, care nu vaavea drept la nici un fel de pretentiune.

Dupà réspunderea pretulut, adjecata-rul va putea radica materialul in starea

-in care '1 va gasi, fará nict un fel de rés-pundere din partea Statulut.

Pe lânga acestea, concurentii vor aveain vedere art. 40-57 din legea asupracomptabilitatet generale a Statulut.

No. 14,724. 1881 , August 18.

Pentru ocuparea une! burse de te-legrafist, neputêndu-se tine concurs in4i.oa de 15 August, dupe cum a fost pu-blicat prin Monitorul oficial, se publicadin noa spre cunoscinta amatorilor ca,concursul in cestiune se va tine in ioade 30 August, intenna din sàlile faculntale! de sciinte din Bucuresci. Conditi-unite de admitere la concurs sunt aceledeja publicate prin Moni'orul oficial No.101, din 5 (17) curent.

No. 14,793. 1881, August 18.Directia ircprimerie Statulul.In ilioa de 9 Septembre 1881, la ora

1 dupa amia4i, se va tine licitatiune, cuoferte sigilate, in cancelaria acestel di-rectiun! din hotelul erban-Voda, stra-da Smardan, pentru darea in intreprin-dere a reparatiunilor ce sunt necesare ase face locomobilei care conduce machi-nele de imprimat, dup.& devisul care sep6te vedea la directiune tu tate 4Pelede lucru.

Doritoril dar, earl vor voi a coneura,pentru a fi admisT la licitatie, vor

3562 MONITOR:1M OFICIAL AL ROMANIXI 26 August (7 Septembre) 1881

pune, in numerar saù efecte garantatede Stat, o garantie de lei 200, care varemânea §i definiitvii la cas d'a se apro-ba resultatul licitatiunei de minister,iar contractul se va incheia cu conditiu-nile urmatóre :t. Art. 1 Lucrarile de reparatiune sevor face intocmai dupii devis qi cu ma-terial noù.

Art. 2. Aceste lucrari vor fi termina-te cel mult in 40 dile de la data con-tractului.

Art. 3. Constatarea lor se va face de&are o comisiune numitá la timp de a-césta directiune, care, fga cu antrepre-norul saA delegatul sèú, va incheia unproces-verbal, in basa earn* daca lu-crarile vor fi executate bine i intocmaidupa devis, i se va libera antreprenoru-lui cuvenitul mandat de plata pe sumaconstractata.

Art. 4. In cas cand antreprenorul nuse va conforma in total acestor condi-tiuni, i se va resilia contractul §i confis-ca garantia in folosul Statului, fára so-matiune, fara juclecata §i faraalta formalitate, iar pentru partile exe-cutate bine, i se va plati costul dupaparerea ce va emite comisiunea care vaconstata lucrarea.

Art. 5 Supra-oferte nu se vor primi.Pe langá aceste conditiuni se pune tu

vederea concurentilor art. 40 57, dinlegea comptabilitatei §i art. 21, 32 §i 34din legea timbrului modificatt.

No. 1,049. 4 1881, August 22.

--Pretul resultat la licitatiunea tinutain dioa de 12.August 1881, pentru apro-visionarea imprimeriei Statului cu 1515kilograme diferite feluri de cernéla detipar §i firnais , nefiind avantagios Sta-tului, s'a dispus a se tine o alta licita-tiune, in ilioa de 31 August 1881, la ora1 dupa amiadi, in cancelaria acestei di-rectiuni, din hotelul erban-Vocla, stra-da Smardan.. Doritorii dar, cart vor voi a lua partela licitatiune, sunt invitati a veni in a-ratata ii spre a concura ; cunoscendconditiunile cu cart se &A acésta apro-vision are sunt tot cele publicate prinMonitorul oficial No. 94, din 1881-1882.

No. 991. 4 1881, August 14.

In dioa de 15 Septembre 1881, la ora1 dupá amiadi, se va tine licitatiune cuoferte sigilate in cancelaria acestei di-rectiuni din hotelul erban-Voda, stradaSmardan, pentru darea in intreprinderea alirovisionarei materialulut necesarpentru impachetarea registrelor §i for-mularelor de stare civilá pe anul 1882,in cantitgile urmátóre :

800 metri panza de pachete, lata de 1metru ;

500 pánza fiml ;

25 funti céra rotge ;2 lumánari ;8 undrele2 penele.

Doritorii dar, cart vor voi a concura,pentru a fi admig la licitatiune, vor de-pune o garantie de lei 50 in numerarawl efecte garantate de Stat, care va re-manea §i definitiva dupa aprobarea re-sultatuluf licitatiunei de onor. minister;iar conditiunile cu earl se va incheiacontractul, su.,A to:maorel,

Art. 1. Calitatea acestor cantitgi dematerial va fi in tocmai dupa probelece se afhi, la directiune i cart se vor si-gila in 4ioa

Art. 2. Predarea lor se va face la ma-gasia intendentei imprimeriei Statuluidupa 10 dile de la sub-scrierea contrac-

Art. 3. Constatarea calitgei §i can-titatei materialului se va face de catreo comisiune numita la timp fata cu an-treprenorul safi delegatul sèti , prin in-cheierea until proces-verbal, in baza ca-m* dacii materialul va B. in tocmai cuprobele, se va libera antreprenorului cu-venitul mandat de plata pe suma con-tractata.

Art. 4. In cas cand antreprenorul nuse va conforma acestor conditiuni i seva resilia contractul §i confisca garantiain folosul Statului, fárá somatiune, fárájudecata i fárá ori-ce alta formalitate.

Art. 5. Supra-ofertele nu se vor primi.Pe langa, aceste conditiuni se pune in

vederea concurentilor art. 40-57 dinlegea comptabilitei §i art. 21, 32 §i 43,din legea timbruluf modificata.

No. 938. 3 1881, August 11.

Oficlul central de statistic&.Pentru ocuparea a duoe posturi de a-

jutor-referent (120 lei pe luná), remasevacante pe langá ministerul agricultu-rei §i al instructiunei publice, se publi-ca concurs pe 4ioa de 29 Septembre ,

care se va tine la orele 12 din di, in lo-calul oficiului central de statistica delangh ministerul de interne, strada Aca-demiei, No. 9.

Aspirantilor se cere a proba in scrisli oral, ca poseda urmatórele cunoscinte:

a). Notiuni de statistica.b). Notiunt de economie politica.c). Notiuni de drept administrativ.d). Geografia tèrei.e). O limba straina (italianá, france-

sa ori germana.)Aspirantii vor depune in cancelaria

oficiului central de statistica eu 24 oreinainte de dioa concursului, 29 Septem-bre , cererea lor de a fi admili la con-curs, insotita cu diploma de bacalaureat,cu act de nascere sa.O alte piese cari,dupa lege, pot tine loc de dansul, §i cuactul prin care sá probeze CS, ati Inde.

plinit obligatiunile impuse de legea re-crutatiel. (7)

Epitropia general& a spitalulia Sf.Spiridon din Itt§i

Postul de medic primar ospitaluluidin Targu-Ocna, dependinte de case Sf.Spiridon, find vacant, se publica sprecunoseinta D-lor medici care ar voi aocupa asemenea post, ca, concursul area se tine la 25 Octombre 1881, in cabi-netul colegiului medical din spitalulcentral conform regulelor stabilite prinlegea sanitará §i regulamentul relativ laasemenea functiune , D-nil concurentisunt invitati a se adresa epitropiel ge-nerale, cu cereri inscrise cel putin eu 20ile inainte de 4iva concursului insertiti

de actele necesare §i tesa pr eveduta prinregulamentul spitalicesc de care va luacunoscinte de la cancelaria epitropiei.

Vor fi admitti la concurs pentru acestpost, D-nii doctori in medicina cait aú4 ani de practica in téra, §i duoi ani defunctiune ca medic seconder intr'un spi-tal, sat in fine cand vor proba ca afi fostcel putin duoi ani ca intern in spitaleledin Paris, s'ail ca afi fost ducif ani ea a-sistent la spitalele din Germania, §i voravea calitatea de roman.

MINISTERUL CULTELOR I ALINSTRUCTIUNEI PUBLICE

Conditiunile concursului pentru coin-plectarea locurilor vacante de bursieri§i bursiere , din internatele scólelor se-cundare, fiind publicate deja in Monito-rul oAcial, se publica §i numerul acelor

spre cunoscinta parintilor §i as-pirantilor la acele burse :

1. In internatul liceului St. Sava, Bu-curesci, 9 locuri.

2. In internatul Mateia-Basarab, Bu-curesci, 4 locuri.

3. In internatul liceul ui din Tag, 1 loc.4. In internatul liceului din Craiova,

6 locuri.5. In internatul seminarului Socola-

Iag, 26 locuri.6. In internatul seminarului din Bu-

cureaci, 7 locuri.7. In internatul seminarului din Ro-

man, 18 locurt.8. In internatul seminarului din Hu1I,

16 locuri.9. In internatul seminarului din Ga-

lati, 34 locurf.10. In internatul seminarului din Ar-

ge§, 6 locurt.11. In internatul seminarului din Bu-

7,6-6, 37 locur I.12. In internatul seminar. din Ram-

nicu-Valcel, 12 locale!

111.

26 'August (7 Septetubre) 1881 DIONITOEUL OFICIAL M ROMANCE:I 856S

13. In internatul scedei centrale defete din Bucuresci 19 locuri.

14. In internatul scólei centrale defete din Iasi 18 locuri.

15. In internatul sccilei centrale deeftedin Craiova 24 locuri.

No. 11,013. (3) 1881, August 22.

Pentru ocuparea in mod provisoriúconform legel a vacantel catedre de Em-ba latina de la gimnasiul din Galati, mi-nisterul publica, concurs pe dioa de 15Ianuarie 1882.

Concursul se va tine in conformitatecu prescriptiunile legel celei noue deconcursuri din Martie 1879, in palataluniversitatei din Bucuresci, inaintea ju-riului examinator ce se va institui latimp.

Aspirantil trebue sii se inscrie la mi-nistèr cel putin cu 8 4ile inaintea ter-menulul de concurs.

No. 10,335, (6*) 1881, August 12.

MINISTERUL:DE RE SBEL.

Sol datii mai jos notati desertând, stintrugate tóte autoritatile civile si militarea lua mésurile cuvenite pentru urmAri-rea, prinderea, si tramiterea lor la rep-dinta corpurilor.

Regimentul 3 dorobanth, Olt.Stan Stancu, din comuna Dobroteasa

plasa si judetul Olt, avênd talia 1 metru640 mm., fala sméda, ochii caprii, frun-tea, nasal , gura si barbia potrivite, pe-rai si sprâncenile castanii.

Constantin Dumitru, din comuna Vata,plasa si judetul Olt, avént talia 1 metru600 mm., fata balana, ochii negri, frun-tea, nasal, gura si barba potrivite, perul§i sprâncenile castanii.

Oprea Marin , din comuna FAgetelu,plasa si judetul Olt, av'ènd talia 1 metru650 mm., fata sméda, , ochii ver4i, frun-tea, nasal, gura si barba potrivite, pèrulsi sprâncenile castanii.

Nicolae Tudor, , Tudor Marin , MarinIoan, Ion Ion, Nich Ion, Nicolae Lache,Michai Michai si Tudor Licsandru, to-0din comuna Slatina, plasa Mijlocu, dis-trictul Olt, recrutati in absenti.

Pasculescu Gheorghe, din comuna Tu-ria, plasa Mijlocu, districtul Oct, avêndtalia 1 metru 750 mm., fata sméda, ochii

fruntea, nasal, gura §i barba po-trivite, 1)61-al §i sprâncenile sastanii.

Radu Damara II, din comuna Chilia,plasa si judetul Olt, avênd talia 1 metru650 mm., fata balana, ochii verdi, frun-tea, nasul, gura si barba potrivite, perulsi sprâncenile castanii, 3 negi in obraduldrept.

Constantin Marin , din comuna Alu-

nisu, plasa i judetul Olt , avènd talia1 metru 620 mm., fata sméda , fruntealata, ochil capril , nasal , gura si barbapotrivite, perul negru, sprâncenile cas-tanif.

Patru Ilie, din comuna Albesci, plasaVedea, judetul Olt, avend talia 1 metru540 mm. fata smédA, ochil frun-tea, nasul, gura si barba potrivite, perulsi sprâncenile negre.

Gheorghe Dumitru , din comuna Fa-getelu, plasa si judetul Olt, avênd talia1 metru 630 mm., fata óchesa, fruntea,nasal, gura §i barba potrivite, ochii ea-pril , pérul §i sprâncenile castanii.

Anghel Vasile din comuna Dejesci,plasa §i judetul 01t, recrutat in absenta.

Ion Ion II , din comuna Barcanesci,plasa Mijlocu, districtul Olt, avênd talia1 metru 650 mm., fata blonda, ochil cii-prii , fruntea , nasal i gura potrivite,barbia rotunda, perul, sprâncenile negre.

Gheorghe Marin, din comuna Craciu-nei-de-Sus , plasa §erbAnesci , judetulOlt, avênd talia 1 metru 620 ra113., fatacichesa, ochii negri, fruntea nasal, gurarniai, bArbia potrivita, pern1 si sprânce-nile negre.

Marin Alexandra, din comuna Optasi,plasa Vedea, districtul Olt , avend talia1 metru 710 ram., fata bruna , ochil ne-grit', fruntea , nasal , gura si barbia po-trivite, Oral negru, sprâncenile castanii.

Dumitru Carstea Ionl , din comunaPlosca-de-Sus , districtu Teleorman , a-vénd talia 1 metru 650 mm., fata óchesa,ochii negri, fruntea mica, nasal, gura sibarba potrivite, perul si sprancenile ne-gre, barba rade.

Ion Gheorghe , din comuna Maldari,plasa Vedea, judetul Olt, a,,*nd talia 1metru 700 mm., fata smécla ochil caprii,fruntea , nasul, gura si barba potrivite,perul si sprâncenile castanil.

Regimentul 13 dorobantx.

Istrate Constantin, din comuna Calu,plasa Piatra, judetul Neamtu, avênd ta-lia 1 metru 60 centimetre , perul negru,fata sméda fruutea mica , sprâncenilenegre , nasal §i gura potrivite , barbiarotunda.

Ungureanu Avram, din comuna Calu,plasa Piatra, judetul Neamtu, avend ta.lia 1 m. 65 centim. fata blonda , ochiicaprii, nasal mare, fruntea, gura, barbapotrivite, perul si sprâncenile castanii.

Regimentul 15 dorobantä.

Capra Constantin, din comuna Rosnov,plasa Bistrita , judetul Neamtu , avêncltalia 1 metru 71 centimetre, pèrul negru,fata sméda, sprâncenile negre, ochil ca-prii , fruntea i gura potrivite , barbiarotunda,.

Regimentul 9 calára§i.

Marinescu Ioan , din judetul Valcea,plasa Oltetu-de-Sus , comuna Ciortesci,avênd talia 1 metru 75 mm., fata sméda,ochii capril, gura mare , barba ascutitâ,fruntea si nasal potrivite, pèrul si sprân-cenile castanil , luAnd cu sine o perechecaputaturi si 2 obiele.

Valcénu Gheorghe , din judetul Me-hedinti , plasa Motru-cle-Sus , comunaCovrigi , având talia 1 metru 75 mm.,fata sméda , ochii verdi, fruntea, nasal,gura si birbia potrivite, Oral si sprAn-conile castanii, ciupit de varsat , luandcu sine:- o bluza de postav civil, o pere-che pantaloni de postav ser, , o sapcâ, opereche cisme , o cravata , o pereche is-mene si 2 obiele.

Regimentul 2 de artilerie.Nicolae Chirit , din comuna Bucove-

ni, plasa Sabaru , districtul Ilfov , talia1 m., 680 MDI., facia c5che§a, fruntea po-triviti, ochii negrii , nasal , gura potri-vite, barbia rotunda, Oral si sprinceni-le negre , luand cu d'ensul ; 2 camasi, ocravata, o pereche ismene , 2 perechi o-biele, un stergar, o pereche cisme o pe-reche capute, o pereche manull bumbac,un sac pesmeti, o pereche pantaloni seri,o bluza de panda , un chipiú cu 2 inve-litori si curea, o capela, tóte cu seria 75,un centiron, seria 57, o cartuiera, seria71, un bidon , seria 71, o gamela , seria71, o sabie baionetä , seria 486 , un re-volver cu toc, seria 790 si furajera.

CorpulPetrea Chirita, din comuna Fundeni,

plasa Dâmbovita , judetul Ilfov, talia 1m., 620 mm. , facia roscovana. , frunteamica, ochia caprul, nasal , gura , barbiapotrivite, perul i sprintenile castanil,luAnd cu densul : o flanela bumbac , unbidon mic o bluza de panda, 2 perechipantaloni flame, uu braft de lama, un bo-net, capot cu panglica , o camase de a-merica , o pereche ismene i o p erechecisme.

Divisicnul pompieri Bucuresel.Nicolae Tudor, din comuna Bucoveni,

plasa Snagovu, districtul Efov, talia unm., 670 mm., facia óchesa , fruntea po-trivita, ochii crapul, nasal, gura , barbapotrivite , perul i sprincenile castanil,semne particulare o taetura in frunteastânga.

MINISTERUL AGRICULTUREI CO-MRECIULUI §I LUCR. PUBLICE

La 24 Octombre viitor, se va tine li-citatie, atat la minister, cat si la prefec-turile de CovurluiA, Braila si Vlasca,

8g64 MONITORUL-OFICIAL AL ROMANIEI 26 August (7 Septembre) 1881

pentru arendarea dreptului de a percepetaxele de cheagii, macara gi balantii, tnporturile : Galati, Braila gi Giurgiu, peun period de un an gi trei luni, cu ince-pere de la 1 Ianuarie 1882 gi pani la 31Martie 1883.

Licitatia se va face prin oferte sigi-late, cari se vor primi in ioa de licita-tiune pâni la orele 4 p. m., §i se vor de-schide fix la aceea§1 ora, ori-ce ofertevenite dupkacésta or6, precum gi supra-ofertele, vor fi refusate.

Conoitiunile pentru arendarea acestuivenit, sunt: conditiunile generale pen-tru arendarea dreptului d'a percepe ta-xele de cheagiù, macara §i balanti inporturile Roinfiniei, uncle se afii cheuriconstruite, publicate prin Monitorul o-ftcial No. 89, din 22 Iulie 1881.

(Joncurentii, spre a putea fi admi§1 lalieitatie, vor trebui a depune o garantieprovisorie de lei 5,000 in numeral saiefecte publice.

Se puue in vederea D-lor concurentiart. 40-57 din legea comptabilitateigenerale a Statulul.

Ori-ce alte esplicatiuni, de cari D-niiconcurenti vor mai avea necesitate, lepot lua &tit de la acest minister, cat §ide la prefecturile de Covurlui, Braila giVlagca, in ilele gi orele de eaneclarie.

No. f1,043. 1881, August 24.

In (lioa. de 12 Septembre viitor, seva tine licitatie la acest minister pentrua se vinde 10 dulape vechi de archiva.

Se estimézi cite 30 lei dulapul saù300 in total, ofertind in total sai partial.

Garantia provisorie la licitatiune estede 5 la anti din Emma estimata.

Art. 40-57 exclusiv din legea comp-tabilitatel generale a Statului sunt obli-gatóre la licitatiune.

Doritoril de a concurs pot sA vadi a-cele dulape la minister.

No. 11,030. 1881, August 21.

Se sate din noi in licitatiune da-rea prin intreprindere a reparatiunei ga-relor, statinnelor §i apeducelor dupa li-nia ferati Bucuresci-Giurgiu, conformpublicatiuner cu No. 9,221 , inseratäprin Monitoruloficial No. 88, din 1881.

Licitatiunea se va tine la acest mi-nister in 4ioa de 11 Septembre la orele4 p. m.

No. 11,081. 4s 1881, August 25.

La 31 August 1881, sa, vinde printicitatie la acest minister §i la prefec:.tura de Baal 100,000, carimi41 apro-ximativ, de calitate fdrte superióri.

Detaliuri In publicatia No. 10,603, in-serata In Monitorul oftcial, No. 108, din1881,

4.74ce

1 CD

"CO

I

rnD 0D CVCO VD 1

CD 1.-1 r-4

C)MD aD CAOD CA ri I

CD Cri 7-4 I

1-1

el

=wm.g./

to

ce

a

VD

01COOD I

c'ODCDCq

tC)00C.0

I CO

CVco10

04 I'II I

CV

rr-CDC0

0D Cor- Cnr-cocn

eC1

CVar3

. .

CD00 00GO 00

Administratia general& a domenie-lor i p&durilor Statulul.

In vedere cii actualul arenda§ al par-tei din ganalul Dunärel, distanta III dela gura Ialomita la gura Argegului, dindistrictul Ialomita, nu urméza regulatcu plata eigturilor, gi a contravenit dis-positiunilor art. 22 din conditinnile dearendare, de óre-ce, dupi informatiuniledate de prefectura localii, D-sa n'a avutgi n'are un vas pentru transportarea óme-nilor gi marfurilor de pe un term al Du-närei pe cel-alt.

Administratia publica spre cunoscintatutulor, scóte acésts, parte de §anal Inrearendare, pe compta numitului aren-diq §i a garantiei sale, pentru ioa de21 Septembre a. c.

Licitatia se va tine in localul piefee-turd judetului Ialomita, la aratataorele 12 diminéta, iar rearendarea se facepe restul periodului 1878-1883, pe careeste arendati, socotit de la confirmareinainte, §i atit cu conditiunile cu cari oare actualul arendal, publicate in Moni-torul *dal No. 14, din 187R, precum §icu dispositiunile regulamentului pentrulicitatiuni, inserat in Monitorul No. 130,din 1875.

Doritoril de a lua cu arenda acest ga-nal, stint invitati a avea la sine §i ga-rantielelnecesare pentru admitere la lici-tatie, cari vor fi in valóre de a patraparte din arenda actuali de lei 5,550.

No. 28,679. 3 1881, August 24.

La 21 Sq,ptembre 1881, orele 12 dinurmind a se tine licitatie orala in lo-

calul administratiei domenielor, caleaVietorief, No. 87, in Bucuresci, pentruarendarea pe termen de 3 ani, socotit dela 1 Martie 1882, pima, la aceeni dati1885, a canalurilor din judetul Constantasi anume

1) Canalul Dunirei de la Bogadgicpima ra Mirleanu, impreuni cu bältileSeimeni-Mari, Seimeni-Mici, CochirleniIi Rasova, arendatil actualmente cu lei9,000.

2) Pescuitul lacurilor dupli margineaMarei-Negre §i anume; Tasarlu, Garga-lieu, Canarachioi (Mama-Chiol), Tasle-giac §i Agigia, arendati actualmente enlei 5,300.

Administratia publici aasta spre cu-noscinta persónelor doritóre d'a lua inarenda, citatele venituri, pentru a se pre-senta la licitatie, localul indicat, la4ioa §i ora defipti, insotiti fiind de cu-venita garantie provisorie in valóre de

patra parte din arenda actuala, caregarantie póte fi in numerar, bilete ipo-tecare gi de banci, saù In efecte rem-noscute de Stat, prevqute de art. 11 dinconditiuni.

Arendarea acestor venituri se face tot

MOMTORIA OFIC1A1 At ROM ANIEI

vat Ceatal, §i care Incepe de la Dinarsdin facia I smailului pawl la Gura undese varsa riul Tanda In canalul Sulinei.

5. Canalul Dunärei bratul Chiliei ,de la Periprava paua la mare la Baba-Hassan, tmpreuna cu báltile earl cad Inostrovul Leti, de la mare 'Ana la gurartului Tonda-Potei.

G. Ostrovul Salina si canalul Saline',de la Ceatalu Santul Gheorghe Oa, lamare impreuna cu Vote baltile, cari cadintre braturile Salina §i Sf. Gheorghe,Oda la Ivancea, (afara, de Chedrilat) §icu partea marei de la Baba-Hassan, Oa,la jumétatea calei care merge apre Che-drilat.

7. Canalul Sf. Gheorghe , cu batikcari incepe de la Ceatalul Sf. (ìheorghepana la Ivancea , §i de la Ivancea pânàla Mare, impreuna cu Chedrilatul, laculRazelm , tóte lacurile §i garlele cari a-partin de dénsul , precum §i lacul Ca-ransil pana la Cerachirman spre Chius-tenge.Aceste cinci din urma confirmate s supra

D-lui Stefan Dumitru, cu lei 350,000.

Conditiunt generall pentru arendarea pe periodul de 3 anT, tneepdtorI de la 1 Martie 1882pan& la acelati dat5 1885 , a dreptulul de-peseuire tn b1i1e, lacurile, ostrdve'e i la-nalele Dunirel on glilolurile i jeptele lor,atlittóre In Dobrogea, In distrietele Constanta

Taleea si earl anume se arat5 In tabloulde maI jos:

2(1 August i"/ Septemhre) igg I

cu conditiunile generale err cart s'aii c on-firmat canalurile inserate In urma tabe-lului de la anunciul No. 28,708 de maisus, precum §i cu regulamentul de lici-tatiuni, Inserat In llionitorul oficial, No.130, din 1875, la care s'a introdus mo-dificare numai In ceea-ce privesce garan-tia definitiva care se reduce la a patraparte din preciul arendei cu care se vaadjudeca §i confirma fie-care venit.

Persóna asupra careia se va confirmaveniturile notate, va fi dat6re ca imediatdupa confirmare sit achita la casa Sta-tului taxa prevNuta,' de legea timbrului,fara care administratia va pune inp osesiune.

No. 28,709. 1881, August 28.

Confirmandu-se de 6 tre on or. con-siliù ministri arendarea pe un periodde trei ani, incepétor de la 1 Martie 1882pawl la 1 Martie 1885, a canalurilorostróvelbr din Dobrogea, judetul Tulcea,coprinse tn alaturatul tabel, cu arenda§i asupra persónelor notate In dreptulfie-carei parti, care arendare s'a facut cuconditiile de mai la vale §i cu regula-mental de licitatiuni, inserat in Moni-torul oAcial No. 130, din 1875.

Administratia dar publica despre a-césta pentru cunoscinta celor in drept.

No. 28,708. 1881, August 24.

Taint de venituiile S atulni d'n Dobrogeajuletul Tuleea, owl s'a adjudeeat latiunea din 3 August 1881, si oonfirmatit deeoniliul ministrilor prim jurnalul No. 4, din1881, la 14 August.

1. Partea drépta a Dunarei, incepandde la Ghecet liana la vérsarea, riului Cu-tunet cu ghiolurile : Crapinul, Popina ,Latimea, Garvan, Impreuni cu garla Cu-tunet , lacurile §i tóte jiptele §i garleleaflate pe acésta intindere a Dunareiconfirmata asupra D-lui Nicolae Cazacu,cu lei 80,050.

2. Partea drépta a Dunarei, incepandde la vérsarea riului Cutunet (fara acastagirla) , pana la Isaccea , Impreuna cughiolurile : Turjacu (Piatra Cocata) ,cu tóte jiptele §i garlele aflatóre pe a-césta intindere a Dunarel, confirmati a-supra D-lui M. D. Pomerantz , cu lei7,250.

3. *analul Dunärei, de la Isaccea, eugarlele §i ghiolurile numite: Sauna ,Parchea, Samova, Ca§la §i Malcoci, cujiptele lor, Ora la Ceatal, unde Duna-rea sá desparte, o parte spre Salina §i

alta spre Sfi Gheorghe.4. Canalul Dunarei, partea Dobro-

giel , cu baltile din ostrovul Ceatal §i

Ostrovul Tatarschy, prima la Perifrava,in care intra §i biltile ce se mai gäsescIn ostrovul Pontis-Leti , numal parteacare cade to ostrovul Tatarschy si ostro-

Art. 1. Arendarea baltilor, despre earlmai sus se vorbesce, se face in parte, a§adupa cum aunt trecute tn listele publi-cate de administratiune §i dupa cum sestriga fie-care in public la licitatiune.

Art. 2. Arenda§ul este liber a sub-arenda, In parte sail In total, distanta in-chiriatä , comunicand si inspectoruluidomenial numele sub-arenda§ilor §i la-curile sub-arendate.

Art. 3. Locuitorif ce vor voi sá pes-culasca in apele arendate, aunt datori aInsciinta mai antéiú pe arenda§ §i a setntelege cu D-sa asupra conditiunilor devinare si pretul safi dijma ce trebuedea.

Arenda§ul nu va putea impune pesca-rilor o dijrna mai mare, de cat cea fixataprin aceste conditiuni

a) Pentru pescele ce se va pescui Insanalul Dunirei, maximum 25 la suta ;

b) Pentru pescele ce se va pescui Inbaltile, jeptele , cari incep din dreptulTasburnului pawl la Ivanova i Sanu ,

arendasul este liber a se invoi cu pesca-rii cum va putea ;

c) Pentru pescele ce se va pescui tntóte cele-alte aáIf, maximum 25 la suti.

Pentru pescele ce se va pescni In gar-lele §i ghiolurile ingridite , maximum40 la sutii; arenda§ul va lua acésta dij-

856S*ftesimen..1.1.1.

ma de la petcarii cari vor fi deschis, eucheltaelile lor, Ode noui , insá nu vaputea da voe altor pescari straini a pee-cui tn aceste garle, afara numai eand eile vor fi abandonat.

Art. 4. Dijma se va da in natura, iartntefegandu-se cu arenda§ul, o va puteaplati §i in bani. Pescele ce va fi a se dij-mui In natura, se va aduce de pescar lapunctele de percepere dijma arenda§u-lui (cherhanalele) cele mai apropiate.

Art. 5. Arenda§ul pescuitului va in-cepe perceperea dijmei, de la pescele cese va vêna , de la inceputul aren40, a-dica de la 1 Martie 1882. Pescele vanatOda, la finele land Felltuarie 1882, In-clusiv, §i Oat In deposit la cherhanale,va fi dijmuit de arenda§ul periodulai ex-pirat si se va putea exporta dupa, reci-pisele liberate de densul.

Art. 6. Deschiderea de nouri garle nuse vaputea face de cat cu autorisatiuneaadministratiunei domenielor.

Arenda§ul n'are dretul a pretinde nicio despagubire pentru inchiriarea veri-u-nor garle fie din Orlele esistente , saüdeschise cu autorisatiune, cand comisiadunareana ar gasi ea cale 6 ar fi inte-resul general al navigatiunei pe Dunare.

Art. 7. Pescele ce se va exporta dinDobrogea In Remania , va fi scutit detaxele vamale , iar acela care se va ex-porta Yu alte tee, va fi impus la acelealitaxe de export, impus pescelece se exporti din Romania , prin inde-plinirea formalitatilor prevèlute la art.153 §i 165 din legea vamala rom'ana.

Art. 8. Arenda§ul nu are alt drept, inbalti §i ostróve , de cat numal acela alprscuiril pescelui , ai este responsabilpentru daunele ce s'ar aduce padurilor§i arborilor din ostrcive §i bálti, din causaeimenilor séi.

El va fi dator a ingriji de paza balti-lor ai a contrabandelor de pesce , clan-du-i-se la trebuinta concursul necesarde autorituitile din apropiere a localitatii.

Art. 9. La 1 Martie 1885, adica la ex-pirarea contractului, arenda§ul va fi da-tor 6 dea gurile ghiolurilor §i baltilorcurä tite.

Materialul pentru inchiderea ghiolu-rilor §i a bältilor, va fi in sarcina aren-dasului, care insa-§i '§i '1 póte procuradin padurile Statului din Dobtogea, Inconditiunile §i cu preturile ce se vor de-termina pentru locuitorii din Dobrogea.

Acest material, la expirarea periodu-lui, va rémanea al Statului.

In acest scop arendalul , la intrareasa In posesiune, va preda inspectoruluiun tablon , In care sa se arate numiriletutulor locurilor si jeptelor precum §i agárlelor inchise In starea in care se gra-sesc.

Art. 10. Plata arenlei se va face inpatru eastiuri de o potriva', platibile la

366$ MONITORUL IOPICIAL AL ROMANI.111 26 August, (7 Soptembre) 15311111

1 Martie, 1 Iunie, 1 Septembre i 1 De-cembre a fie-eäruf an.

Art. 11. Pentru asigurarea indeplini-rei §i paza tutulor obligatinuilor coprin-se in conditiunile de facia, arenda§ul vafi dator a depune drept garantie defini-Eva, numerar saù efecte publice recunos-cute de Stat , precum obligatil dome-niale, scrisurI fuuciare-rurale §i urbane,obligatii de ale municipalititil Bucu-resel, obligatil rurale convertisate, obli-gatil de Stat de 6 la suti §i actiuni deale bAncei nationale , primindu-se tótepe valórea lor nominala,, iar valórea ga-rantiei se cere a fi a patra parte din a-rends anuala a WO arendate , care ,consemnandu-se la casa de depuneri, vasta pan& la expirarea contractulul §i in-deplinirea de care arenda§ a tutulor con-ditiunilor arendaril.

In cas de neindeplinire sail nepaza aacestor conditiuni, administratiunea do-menielor este In drept a popri pe aren-da§ din exploatare §i. a reanda baltile pecomptul lui fad, judecata , somatiuneprealabilä saü alta punere in intagiere,de cat simpli publicare prin Monitoruloftcial a licitatiund pentru rearendare,In care cas deficitul resultat din rearen-dare rämane in sarcina arenda§ului, faraca dênsul se póta radica vr'o pretentieasupra diferintel in plus ce ar resultadin rearendare.

Pentru ori-ce sume ce arenclalul ardatora, fie din arenda, fie deficit din re-arenclare, fie orI cum alt-fel , adminis-tratiunea este in drept a se despagubidin ori-ce avere ce dênsul ar posede pre-cum §i din vinolare pe cursul 4ilei agarantieI depuse , conform legel de ur-marire.

Pentru sumele neachitate la termenilestipulate , arenda§ul va rèspunde , din(lioa de cand urma cask), faca plata panala achitare, procente de 10 la suta pe an,cari vor curge de drept fára, somatiunesaü cerere de judecatá.

Art. 12. Arenda§ul apartinênd veri-uneia din protectiunile straine, nu pateniel o-data invoca calitatea sa de strain,in cea ce privesce obligatiunile celust prin acest contract de arendare.

Pentru indeplinirea acestora, precum§i pentru ori-alt diferent relativ la a-cestea , el este enpus legilor Orel §i ju-risdictiunei esclusive a tribnnalelor pi-mêntene.

ANUNCIURI JUDICIARE

EXTRACTE DE DECISIUNI.

Judectitoria ocol. II, din Bucurescl.Prin cartea de judecatA en No. 1,190,

din 1881, s'aa condamnat D-lor Al. Stre-

joscu , Elena Strejescu, Al. Bibeanu ,Mihail Bibeanu §i Gr. Serian, totl incalitate de epitropi ai bisericeI Icóna,sa platésea duhovnicclui Zamfir Sache-larie, suma de lei noul 1,200, salariulski de preot, de la 1 Maia 1879, piina,la 1 Maia 1880, eu dobtuida de la 20Aprilie §i pana la achitare, plus 45 leicheltuell de judecati.

Cartea este cu apel, conform legei.Data §i cititá asta-4f , 19 August ,

1881, in §sdinta, publica.

Prin cartea de judecata cu No.1,189, din 1881, s'ail condamnat D-lorAl. Strejescu, Elena Strejescu, Al. BA-beanu , TVlihail Babeanu , duhovniculZamfir Sachelarie §i G. Serianu, ca, incalitate de epitropi al bisericei Icóna, siplatósca diaconului Mihail Ionescu, su-ma de lei noul 1,432, en dolAnda de la20 Aprilie 1871 §i pfina la achitare, plus50 lei spese, ca sa'aria pe timpul de in-tregii ant 1879 §i 1880.

Cartea este cu apel, conform legei.Data asta-4I, 19 August 1881.

Prin cartea de judecatá cu No.1,188, din 1881, s'aa condamnat D-lorAl. Strejescu, Elena Strejescu, Al. BA-beanu , Mihail Babeanu , duhovniculZamfir Sachelarie §i G. Serianu, toti incalitate de epitropi ai bisericeI Icóna,sa platósci D-lui I. Stoenescu, suma delei noui 1,274, satariul ski de cfintaretla biserica Icóna , en dob'enda §i 40 leicheltueli de judecati.

Cartea este cu apel, conform legel.Data asta-4i, 19 August 1881.

Prin cartes de judecata cu No.1,187, din 1881, s'aii condamnat D-lorAl. Strejesen, Elena Strejescu, Al. BA-beanu, M. Babeanu, duhovnicul ZamfirSachelarie §i G. Serianu, toti in calita-te de epitropi af bisericei Icána, BA p1A-téseA preotului Sterie Mirodot, suma delei noui 1,200, salariul ski de preot, dela 1 Maia 1879, panii, la 1 Maiti 1880,cu dobanda de la 20 Aprilie 1881 §ipana la achitare , plus 50 lei cheltuelide judecati.

Cartea este cu apel, conform legeI.Data asta-41, 19 August 1881, in §e-

dinta publica.

Judectitoria ocolulul Gtiesci, Jude-tul Dambovita.

D. Mihail Vladoianu, din urbea Ga-esci, prin petitia registrata la No. 2,536,din 1881, a cerut chemarea in judecatia D-lui Dimitrie Pondichi, fost cu do-miciliul in acósta comuna, iar acum ne-cunoscut, spre a fi obligat la restituireain natura a until bon rural, No. 69,843,in valóre de 1,000 lei, impreuna cu cu-

..p6nele luI, plus beneficiul de 50 lei pean, pentru timpu I cat Ii va tine bonul.

s'a presentat numai reclaman-tul in persóni, asistat de D. advocat Sto-eanovici, lipsind defendorele, citat prinMonitorul oficial No. 54, din 1881, de la10 Iunie a. c., procedura considerandu-se indeplinitii, s'a luat procesul In cer-cetare, citindu-se actiunea §i acordan-du-se euvéntul partei presente;

D. advocat Stoeanovicl a presentat unact, cu data 17 August 1878, semnat deD. Pondichi, prin care arata ca, a primitde la reclamantele de astä-4I bonul eaNo. 69,843, pentru care se obliga a'l daanual un beneficia de 50 lel, pentru en-pane rämanand de drept ale proprieta-rului bonuluI, §i cere admiterea actin-nei §i cheltuelf, saü valórea de 1215 lei;

Juclecata, asupra actiunei de facia,AvAnd in vedere actul presentat de

reclamante in sustinerea actiunel sale §idin care se constata ea reclamantele deasta-fli a dat defendorulul D. pondichibonul rural No. 69,843, pentru care seobliga a'i da un beneficia pe fie-care ande retinere a bonulul;

Avênd in vedere ca defendorele, citatprin Monitorul oftcial No. 54, din 1881,nu s'a presentat a'§i face apararea sa;

V646nd ea reclamantul cere suma de50 franci ca clauna, anuala stipulata in-tre ;

Considerand insa cá pentru dauna a-cósta nefiind o punere in intarziere spe-ciala, urma a se acorda numai de la ce-rerea in judecatä, conform cu art. 1081,codul civil;

Vqênd §i art. 150 din proc. coduluicivil;

Pentru aceste motive, in numele legeI,Obliga pe Dimitrie Pondichi sá pia-

tésea, reclamantelui Mihail Vladoeanubonul rural No. 69,843, in valóre de lei1,000, cu procentul lui, plus suma de 50lei noui pe fie-care an de intarIliere dela data chemarei in judecati pana la a-chitare, sati valcIrea de 1,215 lei capitalcupeme §i beneficia, plus 25 leI cheltn-eli de judecata.

Acésta carte este supusa opositiunei§i apelnlui, conform legei.

Data, §i eitita in audienta pnblica, as-ta-4I 7 Iulie 1881.

Judectitoria ocolului Cantrell.Prin cartea de judecati No. 266, din

1881, respingêndu-se opositia facutá deRadu Stefan, contra cartel de judecatilcu No. 123, din 1881, ca nesustinuti,prin care este condamnat la inchisórecorectionali pe termen de 16 4ile, pen-tru faptul de lovire.

I se notifica prin acósta, ea are dreptde a' face apella tribunal , in termenilelegeI.

No. 5,119, 1881, August 15.(Supiiment)

26 August (7 Meptembre) 1881 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI (Suplimnt) 3567

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Prefectura de Romanati.

La 22 Septembre 1881 , urmând a setine licitatie in sala comitetului perma-nent pentru darea in antreprisa a con-structiunel pavilidnelor regimentulu I dedorobanti al acestul judet.

Prefectura publica spre cunoscinta a-matorilor earl pot vedea in ori-ce 41 delucru, in cancelaria comitetului planu-rile tip , devisul i con ditiunile de cumaiS a fi construite paviliónele.

No. 8,032. - 1881, August 18.

La 20 Septembre 1881, urmand ase tine licitatie in pretoriul primarieicomunef Dasiova, pentru vindarea a 24pontóne depuse la compania Corabia ,pichetul Per-Post (debarcadere), prin-tr'o comisiune cornpush din primarul co-m unel Dasiova, vamesul ca agent fiscal

comandantul companiel a 8-a din re-gimeutul 19 dorobanti.

Prefectura publica spre cunoscinta a-matorilor.

No. 7,995. 1881, August 18.

Prefectura de Prahova.

La 29 Octombre 1881, urmând a tineo noua licitatie orala in pretoriul onor.comitet permanent local , pentru dereain antreprisa a construirei podului depiatrá peste apa Teleajenu , la punctulHanu-Rosu , pe soséoa judeteana Buco-vu-Valeni-Bratocea avend o deschiderede 139,975 na., conform votului dat deonor, consiliù general al acestui judetin sedinta sa estra-ordinard de la 13 alecurentef, se publica spre generala cuno-scinta.

Spre a putea fi admisi la concu-enta,amatoril urméza a depune in numerarsaú efecte publice o garantie provisoriede 5 la suta in suma de lei 12,433, bani5, echivalenta cu costul lucrarei , caredupa devisul format de D. sef-inginer aljudetului si aprobat de onor, consilitttechnic al lucrarilor publiee, se urca lacifra de lei 248,655, bani 50.

Proiectul si conditiunile antrepriscise pot vedea de amatori in ori-ce 4i delucru , de la orele 10 diminéta papa la4 post-meridiane , in cancelaria prefec-ture)", oficiul comitetului.

No. 21,205. 1881, August 18.

Prefectura de Bactial.

4ioa de 16 Octombre 1881, urmânda se tine o none licitatie, in camera co-mitetului permanent si in presenta con-siliului general judetian , pentru dareahim Intreprindere a construirei palatului

administrativ , care in total dupe devissi anexe, costa lei 391,613, bani 62.

Se publica spre cunoscinta generala aD-lor concurenti ea, conditiunile antre-prisei si a lucrärel sunt

Licitatia se va face cu oferte sigilate,fara drept de supra-licitare, insä cu re-serva cä consiliul general nefiind mul-tumit cu pretul ofertelor, se va face altalicitatie la un alt termen ce se va regula§i anunta prin publicatiuni.

Conditiunile antreprisei sunt acele a-doptate la Stat in privinta lucrärilor pu-Mice , publicate prin Monitorul *dal,No. 188, din 1874.

Palatul are a se construi dupe planulcu motto Dreptatea", adoptat de con-silinl general , din materialul prevédutprin devisul general, adaosele &cute lael, dupe conditiunile si caetul de insar-cinri, anexat la devisul planului; carese pot vedea la grefa in ori-ce çli.

Lucrarea de construire se va incepe sitermina in 3 ani de la incheierea con-tractului, urmând a se executa anul Iaprovisionarea de material si incepereaconstructiei ; anul II continuarea cons-tructiunei si acoperirea si anul III ter-minarea lucrarei in total.

Plata intregei lucrari se va face in a-nuitati de Cate 60,000 lei, pe fie-care anpana la achitarea sumei totala a con-tractarei.

Se aduce dar la cunoscinta D-lorcon-curenti aceste dispositiuni si se invitaca., in aretata di, la orele 12, sa se pre-sinte la licitatie , insociti de garantiilelegale.

No. 10,015. 1881 , August 12.

Prefectura de Muscel,

Tenerul Zmaranda Nästase, perul cas-ocbil câprui , nasul, barba potri-

vite, fata sméda, sprincenile negre, frun-tea si gura potrivite, talia 1,650, inscrispe tabloul clasei anului curent al cornu-nei Stelpeni, plasa Riurile , si fiind do-sit de la câminul sea.

Se publica ca autoritatile uncle s'ar fiaflând, puna in vedere a se presentainaintea conziliului de revisie din jude-tul Muscel.

No. 5,637. 1881, August 19.

Prefectura de Buzeit.

In dioa de 2 Septembre 1881 , se vatine licitatiune in pretoriul onor. comi-tet permanent , pentru darea in antre-prisa a unui podet mixt de 2 metri des-chiderea pe calea vecinald No. 2 Sapoca-Lopâtari, punctul Vintila-Voda, in va-lóre dupa devis de 2,130 lei, bani 73.

Licitatia se va tine cu oferte sigilate.Ofertele se vor depune la comitet in

lioa licitatiunei de la amiadi Omit la

orele 4 p. m., insotite de cautiunea pro-visorie de 5 la suta din valórea devi-sului.

Amatorif vor lua cunoscinta de tex-tul art. 40-57, din legea de comptabi-litate generala afisata in sala comite-tului.

Proiectele si caetele de insarcinari, sepot vedea de amatori la cornitet in orl-ce di si ora de lucru.

Se publica de acésta spre cunoscintaamatorilor.

No. 8,678. 1881, August 19.

Tênérul Ion Popescu Marin , dincUmuna Glodeanu-Siliscea , p iasa To-hani, acest judet, find admis in chema-rea II-a , a dosit de mai mull timp dinexpusa comuné, el pórtii signalimenteleurmatére: la stat de mijloc, fata sméda,pérul castanill, ochil câprui, cu favoritesi imbracat nemtesce.

Sunt rugate Vote autoritatile admi-nistrative si comunale din téré, sá bine-voiasca a Ina cuvenitele mésuri pentrudovedirea nurnitulul, in care cas, sa i sepima in vedere cd in dioa de 21 August1881, sa fie presinte inaintea consiliuluide revisia recrutatiel din ace4 judet, alechrui sedinte se vor tine in expusa di lasub-prefectura plasei Tohani , spre a'istabili positiunea , conform dispositiu-nilor ministeriale.

No. 8,619. 1881, August 18.

In dioa de 9 August 1881 , locui-torului Vasil e Nicolae, din comuna Fun-den)", plaiul Slanic, acestjudet, 'i-a perilde la pasune 1 cal murg, cóma in stângacu steiù in frunte , putin breaz pe bot,pintenog de ambele piciére de dinapoi,si cu pete albe pe spinare de sea.

In néptea de 10-11 tot curent , s'afurat locuitorului Marin Ciuflu din co-muna Cioranca plasa Câmpufui acestjudet , o iapa, cu noatend , iapa la permurga , cu o rana la spinare , céma induoè parti si inferata la pulpa stângadinapoi, si noatena la per murga, cémasi códa tunsk.

Sunt rugate téte autoritatile admi-nistrative si comunale din téra, sa bine-voiasca a lua mésurile necesarii pentrudovedirea a celor vite si prinderea furilor.

No. 8,623. 1881, August 18.

La comuna Trestidra , din plaiulParscovu, acest judet , s'a pripIsit 39001, intre care mai multi berbeci , fiindtéte tigai si numai câte-va stogóse.

Se publica acésta spre cunoscinta po-sesorului.

No. 8,627. 1881, August 18.

La comuna Boldesci, din plasa To-hani, acest judet , s'a pripasit un vitella pér rosu, ca de 4 luni, furculità la 11-

3568 MONITO1WL OFICIAL AL ROMAMEI 26 August (7 Septembre) 1881

rechea drepta, ros de podia, la piciórelede dinainte i cu sgarda de land, la gât.

Se publica acesta spre cunoscinta po-sesorulul.

No. 8,676. 1881, August 19.

In nóptea de 9-10 August 1881,s'a furat trel epe ale locuitorului Nico-lae Stoian , din comuna Stalpu , plasaSáràtii, acest judet , ale caror semnesunt o iapa Wang, mursicati la códa

vindecatii, o noatena de 3 anf, vinete,deschis , rósá de hamurf la cóste gi lapept, i alta murga de 2 anf, galbenainspicatá cu pee. dbl.

Sunt rugate tóte autoritatile admi-nistrative i comunale din téra, sá bine-voiasca a lua cuvenitele mesurI pentiuaflarea acelor vite i prinderea hotilor.

No. 8,672. 1881, August 19.

Prefectura de Dorohoid.

Iapa ce se pripagise In comana Mano-leasa , despre care tratéza publicatia cuNo. 4,468, din annl curent, dupii, cum a-rata D. sub-prefect al plagei Bageu, prinraportul No. 2,218, a perit.

Se publica, despre acesta spre cunos-cinta proprietarului aceleI epe , care se,se presinte la autoritatea comunala deManoleasa, spre a primi pelea

No. 7,595. 1881, August 14.

Prefectura de Doli.Lista de vitele pripalite , perdute i furate

tn unele oomune din judetul Dolj.

La comuna Grindeni, o bivolitaurechea drépta potricalita,,putin codal-

córnele mid; o bivolitä négra, ure-chea stanga stânga retezata ; un bivolnegru, urechea drépti ciupita d'asupra,stânge, ciupita de dejos, codalba; un bi-vol hegru, ochil merlii, putin bréz, códa

jumétate pintenog de picerile d'i-napof; un bivol ca de 2 anI, negru, ure-chile amendoue ciumpave, ciont de 61:14;un bivol negru, urechile retezate, cór-nele pe spate, putin codalb.

La comuna Bechetul, un turmac de 2anf, urechea stanga, despicata in verf a-própe jumétate i ciupiti de jos, i drep-ta iar de jos, códa cam ciumpava, cór-nele micI gi in per rus.

La comuna Locusteni, un cal dereg,cóma la drópta, potcovit, cód a ciumpava.

La comuna Damianu, o vaca murga,urechea drepta infureitit i ciupita, dupaurma, stand retezata, idem.

La comuna Murta, o épa negra, c6main drépta, i eu stea in frunte; un carlanvenet-gioriciii, alma In drépta.

La comuna Como gteni un junc vênet.córnele tepure, urechea stânga fureadrépta ciupitá i tegita de jos.

comuna Bechetur un cal vênöt-in-

chis, cóma In 2 partf, códa ciumpavaspicul code alb, cu pete de gea pe spi-nare, cu o pati alb& in greban de ham,potcovit.

La comuna Locusteni, 2 caI armasarf,cómele la drópta, unul murg-Inchis camnegru, stricat In spinare de ea, mergein buestru, copitele d'inainte putin adu-se in nauntru, de 5 anf, i cel-alt negrude 3 anf.

La comuna Damianu, o efirlana gori-cie, cóma impartita, de 2 anf.

La comuna Negoiul, a venit de pri-pas, un cal negru, córna in 2 psarti §i orbde amendouf ochif.

La comuna Covoiul, 1 cal venet, có-ma in 2 partf, orb de ochs, putin alb labot.

La comuna Siligtea-Crucef, o juncamurga, ambele urechi retezate putin,a stânga furca,gi drópta ciupita dinainte.

La comuna Bailesci, un turmac de bi-vol, de un an, codalb, cu putin per albin frunte.

La comuna Bistretu, un cal gioriciii,de 2 anf, urechea ciupita d'inainted'inapoi i despicata, códa retezata.

La comuna Calopérul, o épa imbues-tra, murga, cóma In 2 partf, códa rete-zeta i cu pete pe spinare; un cl murg-deschis, cóma in 2 partI, i cu pete al-be pe spinare de gea.

La oborul de glóba, al comunef Cor-nu se afla de pripas un cal murg, cómain drepta, cu pete albe pe spinare de gea.

Idem la comunele Calugarei i Sal--cute, o mänzata galbena, códa lunga,córnele mid ; un cal Wan, cóma in 2part)", ciumpav de aide, i orb de ochI;o épa négra, cóma in drepta, pintenógála piciorul drept de dindarat,inferata inpiciorul de d'inainte cu litera F, i stri-cat& In spinare.

Intre caul. D-luf Radut Gelbescu, dincomuna Carpinu, s'a pripigit Inca apró-pe de 2 luni, 2 epe straine, unabróza in frnnte, cóma impartita., i cea-alta, vêneti, j eu cóma in 2 partI.

Locuitoruluf Const. S. Copcaru, dincomuna Bulzesci, in nóptea de 20-21Main expirat, i s'a furat de la paseinneo épki, de 7 ani murga-inehisa, cóma indrépta, pete pe spinare de gea, gi cupicurf albe pe spete sus d'inainte, i cucu o flóre mica d'inainte in frunte ; uncaxlan de 3 anf, arm:Isar, murg-deschis,cóma In drepta i cu stea mica In frunte.

La oborul de glóbá al comunel Fili-agu, s'a sprijinit de pripas un cal roib,cu pete albe pe spinare de gea, cóma In2 partf, i un râmiitor negru, colt( marf

cu ureehile pe ochl.La comuna Murta, idem o óie alba, ca

urechea stanga ciupita din verf, putinnégra Impregiurul ochilor, cu cornulstâng fraut; o carlana róibá, cóma indrepta.

La comuna Grindenif, idem onógra, cu urechea stanga putin spin-

tecatit d'asupra, codalba, putin brózii Infrnnte, córnele pe spate.

La comuna Zavalu, idem un junc gal-ben, córnele mici, la amendoue urechilefwd. i cea drépta, ciupita dedesub ; ojunca galb,ena córnele micf, la amen-done urechile furca, cea drépti ciupitadedesu bt.

La comuna Zavalu, idem 1 cal murg-deschis, pintenog de piciorul d'inapolcel drept, cóma la drépta, cu pete albepe spinare de gea.

Un cal murg-inchis, cóma in 2 partf,urechea drépta ciupita d'inapoI i cupete albe pe spinare de gea.

Un cal in 2 perf, srfnasar, en stea al-ba d'asxpra ochiuluI stâng.

Un cal negru, cóma in 2 partI insem-nat in ambele urechi.

TJn cal alb, cóma In drópta, putinciupit de urechea drópta d'inainte.

I.Tn cal =laser, in 2 perf, breaz infrunte i pe bot.

Un dirlan de 2 ani, murg-inchis,pintenog de picerile d'inapoi.

o 436, negra, pintenta, de piceriled'inapol.`

Una idem nógra, côma in done' partf,infurcita, la urechea drópta in verf.

Una idem 'Agra, pintenta de pició-rele din'napoi.

La comuna Damian idem vInet, cómala drópta, armásar.

o bivolita ?Agra, urechile amendouéretezate verfurile i drepta crapata.

Un tarmac cam sur, urechea dréptacrapata In verf.

Un tarmac ea de 2 anf, negru, urechileciupite dedesubt, codalb i putin breazIn frunte.

O turraaca ca de 2 ani, negra, urecheastanga crepata in verf i putin ciumpave,de códa.

La comuna Margani, un cal murg-in-chis, cu pata alba pe spinare, ros de hamin ambele parti, códa retezata,.

Unu idem galben, putin spinarea dàIn negru, i Incoltit de lup la unul dinpiciórele din'napol.

o iapa, murgä, putin bróza in frunte,códa retezata i incoltitá de lup la unpicior.

La comuna Rojigtea, o vacá vinata,córnele tepure, urechea dreptá ciupitain verf i crestata dupa urma, i urecheastânga ciupitá in verf dupit urma gi din'nainte; o mânzata galbena córnele mid;

ito iapa négra-deschis, Cóma in done'pixy, pete de gea pe spinare, cu stea infrunte, códa i perul din frunte retezat,rósá de ham in ambele partf.

Idem murga-inchisi, cóma la stânga,cu pete de gea pe spinare, cóma i códaretezate.

La comuna Dranicu, un bivol negrul

26 August (7 Septembre) 1881

urechea dréptA retezat i stânga furce,ciont de c6dii, ti ars in spinare.

La comuna Locusteni, Tin cal murg-inchis cóma Imp ertite, códa retezatA, laspata stânge o pate albtl i ou fire negre.

Un boa' galben, in cornul drept infe-rat ti urechea drépte, retezatii in vérf.

O iapâ murgâ-Inchise , cam négre,c6ma la stânga, in greben per alb, bréze,In frunte i pe bot.

Un cal murg-inchis, c6ma la stânga,códa retezatâ, cu pete pe spinare de tea,putin per alb in grebdn.

La comuna Cdciuletesci, ocóda albe, urechea drépte furcitâ ti din'napof scos rAboj.

Done turmace codalbe,cu urechile in-furcite.

O turmacâ codalbe, urechea drépte, lasfe,rc scos rAboj, la mijloc infipt cutitmai la redacine, gros, iar la urecheastângâ scos re,boj cam in lungul urechi.

O turmacâ codalbe.O iapá murge, bucie la nas, merge in

buestru, cóma In done pârti i merunte.O iapâ négre, cóma In drépta, nerile

putin albe, c6da lungâLa comuna Câleratu, un boa vinet,

córnele potrivite.La comnna Foitoru, o iape, murge,

&Tana in done pârtf, cu stea in frunte,códa

La oborul de gl6136, al comunef Bra-bova a cqut de pripas o vacâ belanh,c6rnele potrivite, órbil de oshiul drept,urechile amendone crestate de jos.

La comuna Virvoru, asemenea o iapâmurgâ-inchisi, cóma la drépta.

La comuna Gighera a ce.,jut de pripaso turmacâ surâ, urechea drépte infiptcutitul de done fori din'nainte, urecheastpge, ciupite de pe urme, códa albAin verf.

Una idem négrá, urechea stânge, ere,pate putin din vêrf, codalbâ In verfu coli.

Un turmac negru, urechea drépte, furcâti stanga infipt cutitu dupe, urma i códaalbâ in vêrf ; unul idem negru, urecheadréptâ ciupitâ dupâ urmâ tistânga

din'nainte, códa albe, In vèrf unulidem sur, urechea drepte, ciupitâ dinnainte, urechea stângâ ciupitá dupe, urmA

códa albá in vèrf.La comuna Giurgita, idem o catex6

murgá, in etate de tref anf.La comuna Intorsura idem o mânzatâ

ca de un an, négrA, la urechea drepte,infurcite, ti din nainte un semn, ti lastânga din aria.

La comuna Ur4icuta, idem un cârlande un an, negru, cóma in done pertf.

La comuna Afumati, idem un cârlanca de 2 anI, tondu, cu dunge, négre, pespinare ti cu pete negre la ambele spetedin'nainte, cóma la drépta.

De la comuna Bailetti a petit un câr-lan de 2 anl, galben §i pe piciórele din

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3569

'nainte per negru, al locuitoruluf :StanN. Firtulescu.

La oborul de gl6bil din comuna Cer-nelele, a cii4ut de pripas un cal villa,alma la drépta, urechea stfinge, in vêrfteiatà, armAsar, códa retezatâ ti imbu-estrat.

Idem la comuna Breasta o iapA deretecam toricie, cóma in stânga 1 ros deham la pept.

Idem la comuna Bucovetu, un cal vi-nét-Inchis, céma in stânga i putin ladrépta, putin alb in frunte ti cu o pate,albé. mice in pept.

Idem la comuna Podari, o vace gal-bene, cérnele potrivite ti Inferate In cor-nul drept.

Idem la comuna Coroveni, o 6e belaneou mel dupe, ea.

Idem la comuna Gercetti o iape, vi-mite-Wane, c6ma in stânga, i un car-lan vInAt, cóma in stânga, o iapâ murgâ,c6ma impertite, cu o patâ albe in spi-nare un curlan vinét, c6ma in drépta.

Idem la comuna Preajba, un cal vi-na, cóma la drépta, pete albe pe spinarede tea.

O iapâ murge, c6ma in done perti.O ciirlane, róibá, cóma in drépta.La oborul de glóbá al comunef Ital-

nita, se afiâ de pripas un copoiù, tru-pet, negru, pici6rele rogif, la bot alb tiverful co4i alb.

LocuitoruluI Petre Dumitru, din co-muna Balta-Verde, i s'a furat don! boivinetI, córnele potrivite, inferati in tótecérnele cu litera P. D.

La oborul de glóbe al comunef Sed-cuta, se aflá de pripas doui juncI, unulvinAt cam galben, infurcit in urecheadréptá, córnele tepure, i unu negru, pespinare cam galben ti céda

Locuitorului Lazed- Dumitriu, in n6p-tea de 10-11, de la pâtune i .s'a furatun cal murg-deschis, breaz in frunte, depiciorele din'napof pintenog, cóma indone pârtf.

O épâ vinetA , ciumpavA de códá, c6-ma in duoé phrtf.

Prefectura de Teleorman.Listä de vitals dispgrute i pripgsite In in-

tervalul de la 1 ping la 15 ourent, ale lo-cuitorilor din acest judet.La comuna Scrióttea s'a pripetit un

boù vinet-bedan, inferat in cornul dreptcu litera M. A. gi scos rascoz la urecheadrépta.

La comuna Albesci s'a pripetit un calgalben, cóma in drépta i putine fire instânga, pete micf de tea pe spinare.

La comuna Mavrodinu s'a pripâtitun cal bâlan, cóma in drépta, ciont de

stricat i inaboldit in spinare.La comuna Pelia s'a pripAtit un cal

belan, cóma In done part!, alb in botputin

De la comuna Pielea a disp'arut o iape,négre, urechea stângh infurcite.

La comuna Voivoda s'a pripeti o ri-mAtére négre, putin bálane pe sub

La comuna Poroschia s'a pripetit unbo6i Ulan, cérnele drepte.

La comuna Contesci s'a pripetit o iape,derete, cu o rane mare sub códà, almati céda potrivite.

La comuna Adamesci s'a pripâtit o iapemurge, c6ma négre in drépta, putinefire de per alb in frunte. r6se, de ham lagrebân, Inferatâ cu literâ necunoscute,la ambele armurf de pe urmâ.

La comuna Storobanésa s'a pripetittill turmac de bivol, ca de un an, rus.

La comuna Tetaresci-de-Jos s'a pri-petit o ciirlane ca de 2 anf, vinete-in-chise-négrii, inspicatil cu vinia cam ro-teat, cuma In done pârtf, pintenog depiciorul stâng dupe urine,.

De la comuna Mosjeceni, a dispârut1 cal armesar, vfinat merge in buestrucu o patâ mice albâ de tea la greben ;1 cal vânet cu o sbilte de per albâ, lagrebiln; 1. cal negru infurcit la urecheadrépte, cóma In done purtf cu o stea micuiin frunte; i o iapâ murge, cu mând.

De la comuna Itnambeni , a disperut1 cal galben, cóma in drépta, goldit depicioru stâng dupe, urmh.

De la comuna Stoborettf, a dispAruto iape, galbene, c6ma In stiinga, petealbe de tea pe spinare, códa cam strâmbilciupitâ la urechea stange, ti putin albIn bot; o iape murgk inchis cóma indrépta pete albe de tea pe spinarespaduite, in pept; 1 cal vânet cóma indrépta armAsar pete albe de tea pe spi-nare códa retezate, tu Will ti putin ciu-pit la o ureche.

De la comuna Barla , s'a pripAtit oiapà murge, , castanie, cóma in dréptacóda sbicità ti cu pete albe de tea pespinare; o iape, galbeue, &Imo, in stângagold& de piciorul drept dupâ urme,

putin la urechea stiinge, , códa re-tezate, ti cu pete albe de tea pe spinare;1 cal vânât armAsar cóma in drépta u-rechea dreapte, ciupite, putin In viirfcéda retezate; o carlânith murge, ursósácóma In drépta retezate, , céda idem tifere, alte semne.

La comuna Zâmbrésca, s'a pripâtit obivolitui négre, putin bréze in fruntecu 1 turmac mic dupe', ea.

La comuna Tufeni, s'a pripetit i calmurg mehls cóma in stânga ti cu o patáde tea pe spinare.

De la comuna Flodetti a disperut Ical murg, inchis stricat i spinare detea, ros la pept de ham, alma cam in2 purtf.

De la comuna Alexandria, a dispArut1 cal armisar, negru cóma in 2 perti; oiap6, vilnâte, la, frunte perul tuns ti pet

8570 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 26 August (7 Septembre) 1881

negre la corp;1 cal negru urechea dreaptaInfurcite i pete albe mid pe spinare; 1cal negru deschilmaI multe pete albe pespinare; 1 cal negru putin bród in frunteo piti alba pe spinare In partea stanga

stricat pe spinare.La comuna T.-Magurele, s'a pripaait

o iapa, bã1aní slaba cu un semn la gatin partea stanga un rotogol cu cruce larnijloc i urechea stânga putin tematafaril alte semne.

De la comuna Odaia, s'a pripaait 1cal la per dres, alma in 2 parti stricatla greben sus de ham o iapá, murga comain 2 partf, pintenóga de piciorul dreptdupa urma, in armul piciorului stang,dupa urma ai in burtà cu câte un sernnde muaca tura de lup, pete albe pe spi-nare, stricata la greben sus de ham.

La comuna Riósa, s'a priphait o car-lanita de 1 an la per aoricie cOma indrépta.

La comuna BasescI, s'a pripaait o bi-olita neagra urechea stânga ciupita dupaurina gi spinticata in varf, drépta ciu-pita, duph urma, bréda in frunte, cór-nele potrivite in jugati; 1 cal balan,ficuriù, ama in drépta, urechile aman-done infurcite, i batut In spicare degea.

La comuna SOca , s'a pripaait 1 calmurg devhis, cOma in stângsa, pete albepe Rpinare, pintenog putin la picióreleam'endoue dupi urma ai juginit.

La comuna TJda-Clocociovu, s'a pH-paait,o bivolita rusa,urechea dropta in-furcita, stanga scos raboj, putin bré4 lafrunte, pintemígt pntin de picioruldrept dnpa urma, de 5 ani córnele po-trivite; o turmaca visa, urechea droptaretezata. stancra infurcita i arnele po-trivite, 1 bivol de jug negru cam rus u-reehea dropta retezata córnele lasate pespate ca de 6 ani; 1 bivol de jug negru,cam rus buda dropta d'asupra alba be-teag de ochiul stâng i putina albota% inochiul drept i codalb de amândouè pi-ciórele duna urma.

La comuna Ituai-de-Vede, s'a pripa-ait, 1 cal negru, ama in stânga du 2 petealbe de aea ca de 6 ani.

La comuna Poroschia s'a pripaait 1rama tor, la per balan, in etate ca de 1an, fara alte sernne.

De la comuna Bragadir , a disparut,3 cal, al locuitorului Gheorge Green, cusemnalmentele urmatóre : 1 cal negru,cOma In drépta, cOda retezata,juganit decurend; al 2-lea murg, de 3 aril , cOmaIn drOpta, cOda l'retezatil i juganit decurând; al 3-lea de 4 panl, roib, pinte-nog, de picerile amândoue dupa urmafara alte semne.

La eomuna Nasturel, s'a pripaait 1

mandat de vaca, vanat urechile umbe,Infurcite in vitrf; 1 idem urechea drépticiumpiti dupe urma gi o mantIatà gal-

bena scóse abadar la urechea dréptaduph urma 1 idem.

La comuna ConteatI, s'a pripaait, ovaca vânata córnele raid urechile aman-done spintecate de jos &fa, alte semne.

La comuna Beiu, s'a priphait, o vacavânilta, ai la cornul stâng, cu meleA sá-

rit fara, alte semne.De la comuna Tiganesci, a dispärut

1 junc murg , inspicat urechea drépta,infurcite córnele tapure fara alte semne

La comuna Râmnic, s'a pripaait 1 calbalan, ceima in done partI, urechea stân-ga spintecata, stricat in spinare ai inpiept.

La comuna Adamesci, s'a pripaait, 1jung vânat córnele tepure cu cOdaalba.

La comuna Stiorobanesa, s'a pripaaito iapa murga, cóma in stânga inferatilin spata piciorului drept cu litera P.

La comuna Modaceni, s'a pripaait 1negru ursos, alma in done parti pu-

tin per alb in cóma stricat de aea in spi-nave de 3 ani armasar.

La comuna Balaciu, s'a pripaait oiapa de 3 ani, róibá cóma in 2 041,preducita la urechea stangh infurcitala urechea drépta, pleopa ochiulni dreptrupta.

De la comuna Malu, a disparut 1 calnegru, cOma In drépta cinpit la o ure-che pete de aea pe spinare i beteag depiciórele dinainte.

De la comuna Tufeni, a disparut 1cal neglu , urechea drépta spintecatacOrna in drépta, i cu pete albe pe spi-nare de aea i ne sub burta de chinga.

La comuna Strâmbeni, s'a pripaait 1cal murg, cOma in drépta,códaputin re-tezata al. bread in frunte.

De la comuna Tecuciù, a disparut 1cal negru. armasar, cóma in 2 partI pu-tina muacatura la armu drept dinapoIinfurcit la o ureche i lovit d'asupra co-eeI cu per unde are semne.

De la comuna Surdulesd, a disparut1 cal armasar de 4 ani, vânat In 2 fOre,cóma in drépta cu stea alba in frunte

cu pete mid albe pe spate parteastânga de aea.

In comuna Cióra, s'a pripaait doua,iepe, una murga, cu ccirna in stinga,cea alta tot murga cu alma drépta,un turmac de bivol, negru, urechile ciu-pite dinainte ai dinapoI urechea dréptaretedata din varf i codalb.

In comuna Segarcea din (16], s'a pri-paait un mândat galben, de un an, cu u-aechea drOptä, despicata i retedata,un boù bálan, cu molu cornus drept sa-rit, ilac de cOrne.

In comuna Belisare a disparut un calmurg deschis, merge inbuestru, cOma indrépta i putin in stinga, pete albe deaea pe spinare, eiumpos de códa i botncam adus.

In comuna Cucuetif, s'a pripagit uncal vinat inchis, fará alte semne, ca dedouI anI.

In comuna Degeana, a disparut un calmurg inchis, urechea drépta spintecatain virf, ca de trei anI.

In comuna Scrióatea, s'a pripaait unrimator ca de 5-6 lunI, balan, cu petenegre pe corp, scopit i fara alte semne.

In comuna DudeatiI, s'a pripaait uncal murg i galben, cOma in douàpotcovit de ate patru picióre.

In comuna netotil, a disparut un ri-mator viniit eu pete albe de aea pe spi-nare, cóma in stinga i fari alte semne.

De la comuna Ruai-de-Vede, a dispa-rut 1 cal, roib, cu o stea alba in frunte,urechea stânga preducita i infurcita,pete de aea pe spinare ; 1 cal, murg, c(5-ma in drépta pletósa, pete de aea pe spi-nare, 1 cal, Man, urechea drépta ciu-pital, 1 cârlan, de 2 ant', murg-inchis, labot bréz, urechea drépta ciupità cOmain 2 partf.

La ,omuna Belitori, s'a pripaait o va-balana, ilaca de córne; o manzata de

vaca, négra, córnele Inbelciugate.De la comuna Calinesci, a disparut o

épa, murga-deschisa, cOma in drépta, de4 anI, i cu manz In burta.

De la comuna Cucueti, a disparut 1cal, murg, brez In frunte, pintenog depiciorul stâng din urma, stricat la peptde ham, semn in partea stange, sus lasapa de pe urma, armasar merge in bu-estru, o Opa négra, pintem5ga, de picio-rul drept din urma., cOma in 2 parti,ars sub burta de tatan.

La comuna Baltati, s'a pripàit 1 calroib bate in galben, cóma in 2 parti, custea alba in frunte, pata de aea in spi-nare juganit; o épa vineta, cu mânz micdupa clênsa, cOrna in stanga, urecheastânga ciupiti.

La comuna Scriostea, s'a pripaait 1rimator, vinet-negru.

La comuna Saceni, s'a priphait 1 cal,murg, ceuna in 2 partl, pete albe pe spi-pare ; o Opa murga, cóma in 2 partI, u-rechea stânga, spintecata cu dung né-gra pe spinare i cu mânz murg cu ure-chea stanga spintecata.

La comuna Fântanelele, s'a pripaait 1cal, roib-inchis, brez in frunte, urecheadrépth o dunga alba pe spinare, urechileamândoué putin eiupite in virf ; 1 idemroib, brOz in frunte pana la narI, cOmain 2 parti, pete albe-pe spinare, putinpintenog de piciorul drept i putina al-1360 la echiul stang, 1 idem, negru, có-ma in 2 parti i stricat de aea pe spinare.

De la comuna Fântânele a disparut 1cal, galben, cOma /Agra in stânga, cOdanégra; 1 idem, murg, cOma in 2 parti,putin brez In frunte, batut In spinare degea, stramt putin la nas; 1 idem, negru,cOma In drépta; o Opá róibA-Inchisà, u-

26 August (7 Septembre) 1881

rechea drépth spintecata; 1 cal armasar,inferat la 1 picior ; 1 cal, murg-deschis,la uchiul drept putina albéta, ciupiturala o ureche.

La comuna Zimnicea, sa pripii§it 1junc ca de 2 ani, balan putin rosu infrunte, §i códa putin négra la yid.

La comuna Bogdana , s'a pripksit 1junc, de 1 an, vinet inspicat cu negru.

La comuna T.-Magurele, s'a pripasit1 rimatar, de 1 an, balan, pete negre pespinare, códa ciónta.

La comuna Saelile, s'a pripasit 3 ri-matorf, balani, de cate 1 an vieH, dincare unul ciontac de Oda., o bivolita de3 ani, négra, urechea drépth infipta fór-feca dedesubt, bréza §i codalba ; una i-dem de 2 ani 'Agra, urechea drépta de-desUbt, §i stanga scósa rabof din virf,cócla scurta; 1 tarmac, de 2 ani, urecheadrépta ciupita dedesubt, si stanga scosraboj din virf, bra, codalb, pintenog depicitirele dupa urnid §i mierl de ambiiochi; o bivolií, rusa, breze., codalba §imierld de ochiul drept.

La comuna Séca, s'a pripa§it 1 cal,murg, cóma in stanga, pe cóste si spi-nare pete albe, §i una sub ccinA, jugan.

La comuna Banésa,s'a pripd§it 1 junc,negru.

De la comuna Lisa , a disparut 1 cal,negru, marunt, alma in 2 parti, stricatde sea, códa retezata putin.

La comuna Tecucit, s'a pripasit, 1cal, murg-inchis, o pate, alba la sapa pi-ciorului drept dinapoi si códa ciumpavd.

La comuna Spathrei, s'a pripa§it oróiba, cóma in stanga, bréz in frunte,

urechea drépta spintecatt, pete albe pespinare §i cu manz aleturt fatat in glóba;o épa, négra, cóma in 2 parti, cu manzfatat in glóbí.

La comuna Frumósa, s'a pripa§it 1cal, murg-inchis cóma in drépta, petealbe pe spinare de §ea si ranit la cciste.

La comuua Cervenia, s'a pripasit 1cal, vinet, urechile blecosate, cóma indrépta, stricat in spinare; 1 murg-inchis,copitarit la picióre ; 1 cal negru, códaretezata, pete albe sub burta si una inspinare.

La comuna Atarnati, s'a pripasit obivolita, inferata in armul drept dupa,urma cu litera IL i in cornul drept culitera P. C. si insemnata la urechi.

De la comuna Piatra, a disparut 1cal, roib, cu pete albe de §ea pe spinare,piciorul slang din urma pintenog, cómain drépta; 1 cal, murg-inchis, calla né-gra, urechile spintecate; o épe, négra,urechea stanga spintecata, ochiul dreptputin alb; o carlanita vinétà porumbaca.

La comuna Silistea , s'a pripa§ith 1boü, vinët, córnele intinse.

La comuna Laceni, s'a pripa§it o épa,murgd-deschisa, pintenóga de piciorulstang dupe urmd, ars de talan la grében

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3571

in partea sttnge, §i bréza peste tot ; unaidem, idem, céma In drépta.

La comuna Scriostea, s'a pripà§it 1turmac de bivol, negru, virful urechilorretezate de sângerat, codalb.

La comuna Nenciulesci, s'a prip4it 1cal, negru-deschis, alma in 2 parti, pecósta in partea stanga o pata alba, cium-pava de códa.

La comuna Scrio§tea, s'a pripasit 1turmac de bivol, negru, codalb, pinte-nog de piciórele dupe, urmà §i putin peralb in frunte.

110111111MORT41.0111ailliAnt

BULETINUL COMERC1AL

(Serviciul agentici Havas)

2 Septembre 1881.

Karelia.Grit ghiroa e Galati 100 ehilograme .

Fr. C.

Deto i BrAila deto?or umb oinquatin deto 18Deto de Galati deto 16 60Orz de Galati deto 20Deto de &Ails deto 19 -

Seoarit de la Dunäre . detoOva de la Hunt re deto 21Fasole de Bräila deto 25 50Semânth de in de la Duniire. deto 31Rapita de la Duntre . . . . deto 32 50Ravisons de la DUntre . . . deto 21 75

Londra,Grit ghiroa de brtila Gum ter.Deto de Galati detoPorumb de la Dunitre detoDeto de Galati detoOrz de Galati detoDeto de Britila detoSeert de la Duntre . detoDeto de Glatl deto

Fr. C.de 492 liv. 46

deto 46de 480 liv. 2 )

deto liv. 31de 400 26

deto liv. 28de 480 liv. 38

deto liv. 38

Invers. Fr. CSeoarit de Dunitre . . . . deto

de la M.-Nig. sat d'A zoff Seto 30 50Deto Polish de Odessa detoOrz de la Dunare . . . . detoOrs de Odesa deto 18 25Semintit de in de la M.-Nég. dot o 18 50

Sandomirka 100 ohilograme 339o- Inti de napi de la Dun. deto

Gritnele americane seumpit ou 1/8

BULETINUL FIN ANCIAR

(Serviciul agentii Havas)

5 Septembre 1881.Cursul de Paris. Cursu1

dileIRents roman& . .4etiunile bttneel fronainiet.Nouile obligat. 6% ale 0.F.B.-

Cursuldin ajun

91 50

Eenta franoest 50/e . 118 25 115 80Lose tamed 57 75 57 25

Curse de Berlin.Prior. oitilor ferate routineOblig. otilor ferate ro ultimo. 100 25 101 -Ao. oilor ferate romine. 63 62Obligatiuni noul 6% idem. 103 25 103 10Imprurautul Oppenheim . . 112 90 113

Cargill de Londra.Imprumutul Oppenheim. . 111 111

e Stern 119 110 -Cursil de Viena.

Napoleonul . . . ...... 9 37 9 366Galbenul 5 60 5 59Banta met 5g/, 77 30 77 69

.4112..e.1011

ANUNCIURIPARTICULARE

Directiunea regal& a cMlor feraterem&ne.

Insemnarea butOelor de vin gOle cese predafc calei ferete spre transportare .

Pentru inlesnirea manipulatiunilorla transporturile de butée de vin §i pen-tru a se asigura regularitatea transpor-turilor , atat in interesul D-lor comer-cianti, cat si in interesul calei ferate, a-ducem la cunostinta generala ea, pe vi-itor, se va refusa primirea butóelor carinu vor fi insemnate in mod destul de a-parent cu litere , nume saú cifre, mi ast-fel ca semnele sa nu sa pótà sterge intimpul transportulu1.

Bucuresci, in .... August 1881.No. 21,398. 2__2 Directiunea regala.

Iniciturarea etiehetelor vecM de pecoletele de bagage".

Regulamentul de exploatare al cailorferate prevede la § 25 ca bagagele earlnu vor fi bine impachetate se pot refusa.Pe coletele de bagage nu trebne sa se aflesemne de poste, sal). de cale ferata vechi."

Neobservarea acestor dispositiuni a-tragend dupa sine multe inconvenienteatat pentru public , cat §i pentru caleafarata, aducem, dar, prin acésta, la cu-noscinta generald ca , personalul cailorferate a primit ordin de a refusa coletelede bagage care nu indeplinesc acesteconditiun1.

Bucuresci, in .... August 1881.No. 21,398. 2_ 2 Directiunea regala.

Oub-semnatul, fac cunoscut, ea, de a4iinainte, in loc de Dimitrie Filitis me

voiù sub-scri dupa adeveratul nume defamilie : Dimitrie Colory.

yn séra de 17 curent, am pierdut, la garaTergovisce, un portofoliu de maro-

chin ro§u, continend bilete ipotecare invalóre ca de 320 fraud §i Baal multe no-titii insemnate. Cine '1 va fi gasit esterugat a'l aduce in strada Mircea-Voda,No. 2, iar drept recompensa va retinevalórea aflata intr'ensul.

N. I. Opreanu.

ENVOI GRATIS ET ATOUTLE MONDEde l'indication d'une formule infaillible pour peril', en secret et

pea de frais, lee écoulements récents ou incétérés.Iterirt, é ICYMIN, a Vienne (Mitre), Pranaa

(0. L. D. 01 C-nie.)

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 26 August (7 Septembre)188I

CASA DZ SCRUM

TOMA TACIUN. 60, str Lipseanl, No. 60

21 August 1881

go/a Beata amor.50/0 Ren. Roman60/10blig. de Stet60/0 a ferate

romane. .70/(6 I% fun. rnr.To urban.

Imprumut.muncipal . . .

Act. B. de aramaObl. eas pen. lei.800, dob. 1. 10),

Impr. au primeAct.Bria. nat rom., Dec Rom.

Epite la sort!.Oblig. de Stat.60/0

, CAL F.R. R.Munieipale

50/0 Rena amor.Cupóne.

D. Renta romanäobL de St. 60/,, C.F. R. R.

municipale, sari- func.

rar. si urban. .50/0 Renta amor.

D iverse.Aur con'. ,rgin

bil. hipa a bancanAtion. romana

Florini val. austr.Mira germane .Banonot. trances.Vielian 1 Sept.Napolionu. . . .Daoatul

Berlin 1 SeptObl. c.i. fer mom.

noui 60/0 . .Oppenheim. . .

Paris. 1 Sept.Rents romina. .80/0 Oppenheim.Londra i Sept.6010 Oppenheim.T0/, Stern. .

Comp. Vend

91,/,91

100

103102101

10614

2262814

1770449

VS%

21 4,0I 23

99.50

938560

103113.59

92

111110

921,'992

101

1041028/,1013/4

1071/2

2322a1/,

1780450

991/80/8

tles/o

a'

3/40'0

215.50

Mare!

-rand

MIRK BURRI. I. WERE r-ti BENZAL

No. 41 bie, str. Llpseanl, No. 41 bia

24 August 1881

60/, Obligaii rnraleco nvertite . . .

Obl, cM fer. roman.50/0 Renta amortis.

bendi 10 fr. oblig.ea fOi pensii 300 lei.

Soria. funciarerurale . .

70 Serisuri tunearbane. . .

60/0 Scrisuri funo.urbane, . .

80/01 ..pr. muneipalImprumutul en pre-miuri Buo. (bil. 20 1.)50/0:tents Boman&

Aetiuni Dacia-Romania

Ac Ban. nat. RomlBaia de amnia, liber

Obl. de stat. . .Rent&Chilor fferate. . .Serisuri

Argint contra aur.Bilete ip. contra aurRuble de hirtie. . .Florini austriaci. . .Lose otomane. . .

Viena. 5 Sept.Napoleonul. . . .

DueatulLose tomane . .

Ruble de 'Artie . .

Berlin. 5 Sept.Oblig. chilor ferate

. . .

Actium nPriorit.OppenheimRuble, de laartie. .

aoui 6 0/0Lose otomane. . . .

Paris. 5 Sept.Rents romani. . . .

* Lose otomane. ... .

Comp. Vend.

1001/2 1011/2102 103

921/2 931)2

225 230

1021/2 103t/a

101 102

961/2 9"Ie106 107

28 2991 92

440 4601800 1820

7501/s are.1/2 aur.t/2

3/4 'Ts3/4

2,so 2.702.sa 2-16

50 60

937 9361/4560 5.6161/2 26

125,/, 1253/4

CASA DZ CWXB

A. ATIASNo. 15, str. Gabroveni, No. 15

22 August 1881.

50/0 Rents amor.80/0 , comunale.70/0 ger. fun. rur.70/0 urb.Oblig. cony. rur." cli. fer. rom

50/0 Rents, roma.Oblig. cas. pens.20 1. Los. man.Losurl otomane.Actiuni Dacia

Romania . . . .

Ban. Rom., Bane. nat.

Evite la sell.Domeniale . . . .

Comunale. . , . .

Funeiar . . . . ,Ccony. rurale . .

Calea fer. roma.apoln ;3.

lomeniale .

ComunaleRurale si urbaneRents roman& . .

Argint cont. aur.Bilete hipoteea.Ruble de chartieFlo. aust ehartieViena. 2 Sept.Napoleoni . . .GalbeniLosuri tureesti

10162

Berlin 2 Sepu,

113219.4o103 0

913 ,578/, 571,4

Adresa pentru tetegrame.rRISMO-RANZAL

60/0 Obl eli. fer.MU. . . . .

60/0 Obl. obi. ferrota

Ruble de cLartieLosuri otomane.Parts. 2 Sept/Yenta francesfft. .

Rents romaniiLosari tureesoi .

tidies& pentra

11Comp.

921/,106102i/91011/2

993/4102

912262350

440

1780

I ils

3/.3/,

2.asta-cp

9.3.;5'39

26

Vend.

93107103121021/21000/4103

2352960

460

1800

1/s2.652.16

Lori,

58.2,telegrame

ATIA

CASA DZ ICBMC. STERIU

No. 8, str. Gabrovenl, no. 3

25 August 1881.

60/0Renta roma.511, Rentit amor60,0 Seris, funsurbane

60/00b1. de Statconver. rural elor60/00bli. de Stat;sailor. fer. Rom.

70/0 Saris tuneurbane

704 rurale80/00b.Imp. NunImprnautul au priBuou. (lei a. 20)Obl. Casa pens300 lei, dob. 10 1.Acti. Dacia-Ro-mania. (lel 500)

Actiunile BanceiNationale . . . .

'COW la sort! .Rena amortisa. .Obl. ;wavers- rur.Oblig. de Stet el-ilor fer. rom. . .

Semis. fun,urbane.rurale.

Obl. Im. municiCapiine.

de Rents, Rom.Rent& amor. .eonvers. rur.Stat ehilor fer.TO111.

, Seri& fun.urb.n n r.

Impr. munie.Diverse.

Aur eon. argint.li bilete . . .

Flori- val. austr.Mimi germane ,Bancaote france.Viena 5 Sept.GalbenulNapoleonal..Berlin 5 Sept60/00b1. fer. R.Paris-- 5 Sept,

Renta io mama

Comp. Vend

91 92921/2 93

97 98

1003 1011/8

103 104

1011021/,1061/2

28

225

440

1795

1023/,1023/,107

29

230

460

1815

1/22.3/41.93 1.9,991/2 1001/4

5 59 Fiorinl9.301/2

92 Franc'

103 Mare%

NB. Cursul de mai sue estetn moneti le aur s000tit lupe

cum fisoului i (Irk provisitine

MINISTERUL DE FINANCEDIRm:CTavw.E.A. ColviBuTA.13I-L4PrA=Ea 0-m\TIRLA.I.JESe aduce la cunosciro detentorilor de titluri provisorii de rentA 5°/0 a-

mortisabilà cä termenul pentru efectuarea vérsamintului al 4-lea §i cel dinurmA de 221,, espirà la r Septembre viitor inclusiv.

Titlurile de rent5, pentru care nu se vor fi fAcut tóte versmintele pâmAla i Septembre, orele 4 p. m., se vor vinde de minister, conform art. 7 dinlegea care autorisd emisiunea lor.

No. 25,282. 1881, August 11.

26 August (7 Septembre) 1881 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3g73

MINISTERUL FINANCELOR

CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNATIUNI SI DE ECONOMIE

In virtutea legei din 5 Ianuarie J 88 o, s'a infiintat pentru România o casáde economic ca institut de Stat, care functionédá de la i Aprilie 1881.

Casa de economie oferá sub garantia Statului mijlocul cel mai sigur pen-tru a provoca a pástra, a face producátóre, si pentru a strAnge economiilecele mai neinsemnate ale claselor muncitóre.

Toti casierii Statului, sefii de oficiuri telegrafo-postali, percepotrif, direc-torii de gimnasii, licee, institutori si institutóre, invétátorii sátesci precumdirectórele de scóle de fete si invétätórele, sunt agenti principali sa5 secoa-dart ai easel de economie.

Ori-ce locuitor al te'rei fárà deosebire de na,ionalitate, de sex §i de etate,fióte ye'rsa economiele sae in localitátile desemnatc, in nanele agentilor au-torisati de casa centralá.

Depunerile se pot face in tOte dilele, de la io ore diminéta, pAnä la 4ore dupà améád-di.

Depunerile nu pot fi mai leú noú, nid mai marl_ de 300 leipentru o singurá dati.

Pâná la o notei hotárire a consiliului de administratiune, dobyinda se fixé-zd /a 5 la sutá fie an.

Depunaorul la casa de economie priimeste la cel d'ântAiú vérsámânt ceface, un libret In care se inscrie, numele si domiciliul depunátorului, ve'r-s,imântul si data lui.

Acest libret servescc pentru inscrierea tutulor Vérsámintelor ulterióre.Agentil care primesc depositele sunt datori a libera pentru fie-care vérsá-mat §i o recepisA din registrul cu matcá.

Administratiunea acestei case dênd din noú publicitátei dispositiile prin-cipali ale legei, ind6mn1 pre clasele muncitóre, pre lucrátori, meseriasi, im-

militari si altii, a '§i aseda micile lor economist la casá, pentru a lespori si a le face producát6re.

0 economie de dece bani (centime) pe di, adunate si depuse regulat lafinele fie-cArei luni la casa de economic, care platesce dobândà 5 la sutápe an, si dobândá la dobând5, dá un calital de 204 lei in 5 ani, de 467lei in clece ani, de 805 lei in 15 an i de 1,238 lei in 20 ani.

No, 10,075. (2 8., 30 S.) 1881, August 10.,

8574 MONITORM OFICIAL At ROMANIEI 26 Augut (7 Septembre) 1881

MINISTERUL FINANCELOR

IDIRC'TITT1NT COMPT.A.E3 TAITA-TEI

La 30 Septembre viitor, incheindu-se definitiv exercitiul i88o ordo

nantele §i mandatele emise pe séma acelui exercitiù nu se mai pot pláti de

cât dupá o noue ordonantare asupra exercitiului curent , conform legeicomptabilitAei generale.

Ministerul, aducénd acésta la cunoscinta publicA, invitä pe acei ce ar a-vea sá, priméscá sume de la tesaurul public , dupá ordonante sail mandateemise asupra exerciOului 188o-1881, sá se presinte negresit la casieria res-pectivá primi banii pâni in sér4, 'Pei de 30 Septembre 1881, cáci, dupá,

acéstä datá, li se va refusa plata pAná la indeplinirea formelor prescrise delegea comptabilitátei generale, pentru repurtarea creditelor i reordonantareasumelor pe séma exercitiului 1881-1882.

No. 26,833. (30 Sept.) 1881, August 24.

Se publicá pentru cunoscinta detentorilor titlurilor provisorii de rentá a-mortisabilá 5 '10 cá, la 1 (13) Septembre viitor, va avea loc la ministerul definance, cabinetul secretarului general, orele 2 dupái-amécji, prima tragere la

sorti pentru amortisarea sumei de 450,000 lei capital, care se face in pro-portiunea de capital in care a fost emis fie-care fel de tip si anume :

Din titlurile de soo lei se vor amortisa 112 IDLICAO

1)

)1

Il

))

)1

))

3)

),

1 000)

5)00010 )000

250

1)

1)

))

))

3)

1)

1)

)

5)

)1

11

5,

454512

16

),

1)/

,)

1)

56,000 lei.45 ,000 )1

2251000 ))

120)000 3)

41000 1,

450,000

Titlurile ce vor esi la sorti la acéstá tragere se vor pláti al pad la 1 (i3)Octombre 1881, la töte casele publice, impreunä cu procentul cuvenit p eprirnul semestru.

Tot la I (13) Octombre 1881, se vor pläti si procentele cuvenite celor-alte titluri cari nu vor e§i la sorti, insá din causa nepreschimbärei titlurilorprovisorii in titluri definitive, modul plAtei procentelor primului semestru seva face cunoscut prin o publicatie posteriórá.

No. 26,490 8 61881, August 21.

IMPRIMERIA ST A TUTU Director, A. LAPATI,