tutorial 1

AutoCAD............primii paşi şi următorii

1. ORGANIZAREA SPAŢIULUI DE LUCRU ŞI ÎNCEPEREA UNUI NOU DESEN

1.1. Pregătirea mediului de desenare Pregătirea mediului de desenare este necesară deoarece reduce sensibil timpul de realizare a

unui desen. Pregătirea mediului de desenare înseamnă personalizarea programului astfel încât

utilizatorul să lucreze cât mai comod, iar mai explicit acest lucru înseamnă:

- stabilirea numelui fişierului;

- stabilirea locului de salvare a fişierului;

- unităţile de măsură în care este creat desenul;

- limitele de încadrare a desenului pe hârtie;

- stabilirea culorii mediului de lucru;

- aranjarea barelor de unelte;

- aranjarea barei de stare;

După instalarea programului mediul de desenare ar trebui să arate ca în figura 1.1, chiar dacă la

prima rulare acesta ne afişează mai multe bare trebuie ştiut de la început că programul poate fi

personalizat în multe feluri, dar caracteristicile generale vor fi aceleaşi.

Fig. 1.1. Fereastra AutoCAD 2010


În figura 1.1 se prezintă fereastra AutoCAD-ului, versiunea 2010, unde se poate vedea că bara

de instrumente Standard şi meniurile derulante sunt asemănătoare cu cele ale aplicaţiilor Windows.

În partea de sus a ecranului se află bara de titlu, ce afişează numele programului AutoCAD şi

numele fişierului deschis în stânga şi butoanele Minimaze, Maximaze şi Exit, care minimizează,

maximizează şi închide fereastra AutoCAD-ului.

Sub bara de titlu se află bara de meniuri, care oferă acces la meniurile derulante.

În figura din stânga (Fig. 1.2) este afişat meniul File unde găsim următoarele comenzi:

• New – deschiderea unui nou fişier

• Open – deschiderea unui fişier existent

• Close – închiderea unui fişier

• Import – importarea unui fişier

• Save – salvarea unui fişier salvat anterior

• Save As – salvarea unui fişier nou

• Export – exportarea desenului în alte formate

• Page setup manager – setări de pagină

• Plot prewiev – previzualizarea printării

• Drawing Utilities – utilitare pentru desen

• Send... – trimite...

• Drawing Properties – Proprietăţile desenului

• Exit – Ieşirea din program

• Bara de instrumente este o alternativă mai bună

decât barele derulante pentru accesarea rapidă a

comenzilor. Barele de instrumente conţin

comenzile cele mai des utilizate şi permit accesarea

lor rapidă şi pot fi personalizare adăugând sau

eliminând butoane de pe ele.

Linia de comandă serveşte pentru introducerea de la

tastatură a comenzilor şi pentru afişarea mesajelor

AutoCAD-ului. Comenzile introduse anterior pot fi

reîntoarse prin apăsarea tastei Space sau Enter. Bara de stare afişează starea curentă a AutoCAD-ului.

Fig. 1.2. Meniul derulant File CONCEPT

Sistemul de unităţi vă permite să utilizaţi unităţi reale de măsură, precum cele zecimale sau cele

de arhitectură. O unitate pe ecran poate semnifica un ţol, un milimetru sau o mila.

PROCEDURĂ

Sistemul de unităţi poate fi configurat accesând de pe bara de meniuri meniul Format şi alegând

opţiunea UNITS sau de la linia de comandă iar în fereastra ce apare (Fig. 1.3.) se pot face modificările

dorite.

AutoCAD............primii paşi şi următorii Command: un

Fig. 1.3. Sistemul de unităţi

CONCEPT

Scopul definirii limitelor de desenare îl reprezintă furnizarea unui contur (dreptunghi) în care

desenul să fie încadrat pentru un anumit format de hârtie (cazul nostru A3). Acest lucru se face utilizând

comanda LIMITS şi apoi introducând coordonatele punctului din stânga jos şi din dreapta sus.

PROCEDURĂ

Command: limits Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>: 0,0

Specify upper right corner <420.0000,297.0000>: 420,297

CONCEPT

La începerea unui desen nou AutoCAD foloseşte un sistem de coordonate numit World

Coordinates System - Sistemul de Coordonate Universal (WCS), ce are originea în colţul din stânga jos a

paginii. Pentru a uşura munca atât în 2D dar mai ales în 3D sistemul de coordonate poate fi modificat

după preferinţele utilizatorului, astfel WCS-ul devine Users Coordinates System - Sistem de Coordonate

Utilizator (UCS).

Sistemul UCS este avantajos pentru că permite mutarea şi rotirea originii şi a direcţiilor în funcţie

de necesitaţi sau chiar alinierea cu unul din obiectele din desen. Modificarea sistemului de coordonate se

face prin comanda UCS.

CONCEPT

În AutoCAD există două metode prin care putem introduce coordonatele unui punct şi anume:

• Coordonate absolute - se porneşte mereu din punctul de origine şi pot fi:

• Rectangulare - funcţie de o coordonată pe axa OX şi una pe axa OY (10,10)

• Polare - funcţie de o distanţă şi un unghi. (10<45)

• Coordonate relative - nu fac referinţă la punctul de origine ci sunt determinate în raport cu

ultimul punct ale cărui coordonate au fost stabilite şi pot fi şi ele rectangulare sau polare. Diferenţa dintre

coordonatele absolute şi acestea se face cu ajutorul semnului @ ca de exemplu

(@10,10) sau (@10<45).


CONCEPT

Comanda GRID arata un grilaj format din puncte pentru limitele introduse. Punctele se află la distanta

egală unul de celălalt, iar distanţa este stabilită de utilizator (în cazul nostru 10 mm). Grilajul ajuta

utilizatorul la alinierea entităţilor (puncte, linii etc.) în spaţiul de desenare şi la observarea cu uşurinţă a

distanţelor dintre ele. Grilajul nu apare pe desenul printat/plotat.

PROCEDURĂ

Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow/Aspect] <10.0000>: 10

CONCEPT

Pentru a face şi mai eficient procesul de desenare comenzile LIMITS şi GRID sunt adesea

utilizate împreună cu SNAP, care este o comandă ce are ca efect mişcarea cursorului doar între anumite

intervale. În cazul nostru săriturile se fac din 10 mm în 10 mm, ceea ce coincide cu punctele stabilite prin

comanda GRID, cele două comenzi putând fi utilizate şi independent una de cealaltă.

PROCEDURĂ

Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10.0000>: 10

Setări avansate asupra celor două comenzi SNAP şi GRID se pot face apăsând click dreapta pe

unul din butoanele cu acelaşi nume poziţionate sub linia de comanda (Fig.1.4.) iar prin click stânga pe

cele două butoane are ca efect activarea (ON) sau dezactivarea (OFF) celor două comenzi.

Fig. 1.4. Acces funcţia avansată SNAP şi GRID

Accesând meniul avansat (Fig. 1.5.) pentru GRID şi SNAP putem observa în primul rând că

activarea sau dezactivarea celor două comenzi se poate face şi cu tastele F7 pentru GRID şi F9 pentru

SNAP. Din acelaşi meniu putem modifica şi distanţele pe X şi Y pentru cele două comenzi, aici

evidenţiintu-se cel mai bine faptul că acestea pot avea setări comune sau independente, precum şi modul

în care se face SNAP respectiv „Grid snap”, care poate fi de două feluri – „Rectangular snap” (cazul

nostru) şi „Isometric snap” sau „PolarSnap”.


Fig. 1.5. Meniu funcţie avansată SNAP şi GRID

CONCEPT

Comanda ORTHO restrânge mişcarea cursorului în spaţiul de desenare doar pe două direcţii

corespunzătoare celor două axe ale sistemului de coordonate XOY, OX respectiv OY (Fig.1.6.) când se

desenează sau se modifică obiecte. Aceasta comandă poate fi activată pentru mai mult timp cu click

stânga pe butonul de pe bara de stare (Fig. 1.4.) sau temporar cu butonul SHIFT ţinut apăsat.

PROCEDURA

Command: ortho Enter mode [ON/OFF] <OFF>: on

CONCEPT

POLAR face ca desenarea să se realizeze prin combinarea distanţelor cu măsura unor unghiuri

care sunt evidenţiate în timpul desenării prin apariţia unei linii discontinue si care pot fi stabilite accesând

meniul avansat pentru Polar Tracking (Fig. 1.6.). Activarea (ON) sau dezactivarea acestei comenzi se

poate face de pe bara de stare (Fig.1.4.) sau prin apăsarea butonului F10.

Fig. 1.6. Meniul avansat pentru Polar Tracking

În meniul avansat pentru Polar Tracking, chenarul „Polar Angle Settings” programul ne oferă

posibilitatea de a modifica unghiul de ghidare şi avem posibilitatea să alegem opt unghiuri prestabilite

(90o, 45o, 30o, 22,5o, 18o, 15o, 10o, 5o), dar avem şi posibilitatea de a adăuga unghiuri la alegere. În

chenarul „Polar Angle measurement” programul ne oferă posibilitatea de a alege modul în care se face

POLAR, respectiv în modul „Absolute” sau raportându-ne la ultimul segment desenat „Relative to last segment”.

CONCEPT

OSNAP face ca în timpul desenării cursorul mouseului să facă SNAP în anumite locuri pe entităţi,

locuri indicate de utilizator şi care pot fi accesate din meniul avansat Object Snap (Fig.1.7.) şi modificate

AutoCAD............primii paşi şi următorii prin comanda OSANP sau prin click dreapta pe butonul OSNAP de pe bara de stare (Fig. 1.4.) şi

alegerea opţiunii Settings.

Fig. 1.7. Meniul avansat pentru Object Snap punct pe extensie

Meniul avansat pentru Object Snap, după cum se poate observa şi în figura 1.4 ne oferă

posibilitatea de a modifica modurile de a face „Object Snap” respectiv:

• Endpoint – cu această opţiune bifată cursorul mouseului evidenţiază capetele unei entităţi,

acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui pătrat în capătul entităţii.

• Midpoint – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază mijlocul unei entităţi, acest

lucru fiind vizibil prin apariţia unui triunghi în mijlocul entităţii.

• Center – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază centul unui cerc sau arc de

cerc, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui cerc mic în centrul entităţii.

• Node – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază un nod, acest lucru fiind vizibil

prin apariţia unui cerc tăiat de un X în acel nod.

• Quadrant – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază cele patru puncte de pe

conturul unui cerc aflate la 0o , 90o, 180o, 270o, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui romb pe conturul

cercului în cele patru puncte.

• Intersection – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază intersecţia dintre două

entităţi, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui X în acea intersecţie.

• Extension – această opţiune are ca efect apariţia unei linii temporare sau a unui arc de

extensie care în momentul poziţionării mouseului într-un „endpoint” şi oferă posibilitatea specificării unui

punct de extensie.

AutoCAD............primii paşi şi următorii • Insertion – această opţiune face snap în punctul de inserţie a unui text, block, atribut etc.

• Perpendicular – această opţiune face snap pe un punct perpendicular pe o entitate.

• Tangent – această opţiune face snap într-un punct tangent de pe un cerc sau arc de cerc.

• Nearest – acestă opţiune face snap în cel mai apropiat punct de pe o entitate.

• Apparent intersection – această opţiune face snap în intersecţia dintre două obiecte care nu

sunt în acelaşi plan, dar care par a se intersecta în vederea curentă.

• Parallel – această opţiune face posibilă desenarea unei obiect liniar paralel cu un alt obiect

liniar.

• Butonul „Select All” ne dă posibilitatea de a bifa toate modurile de a face Object Snap iar

butonul „Clear All” ne dă posibilitatea de a şterge toate bifele.

CONCEPT

Pentru a schimba culoarea zonei de desenare alegem OPTIONS din meniul Tools sau de la

linia de comanda, iar in fereastra ce apare (Fig. 1.8.) alegem tab-ul display şi click stânga pe butonul

Colors nu duce la fereastra ce ne permite acest lucru (Fig. 1.8.).

Pentru a modifica lungimea liniilor cursorului de desenare din acelaşi tab display modificăm

Crosshair size.

Fig. 1.8. Fereastra Options


La începerea unui nou desen 2D pentru a reduce timpul de realizare a desenului recomandăm

folosirea setărilor din figurile prezentate de-a lungul capitolului, cu excepţia că pentru OSNAP ar trebui

bifate căsuţele Endpoint, Midpoint, Center, Node, Quadrant, Intersection, Extension şi Perpendicular.

1.2. Închiderea sesiunii de lucru AutoCAD Părăsirea desenului se poate face tastând comanda Quit sau selectând comanda Exit din meniul

File. Înainte de a părăsi desenul, dacă acesta nu a fost salvat, sete afişat un avertisment pentru salvarea

acestuia.

Dacă sunt deschise mai multe desene simultan, comanda Close, introdusă de la tastatură sau

selectată din meniul File sau Window, determină închiderea desenului curent. Pentru închiderea tuturor

desenelor deschise se poate folosi comanda CloseAll din meniul Window.

tutorial 1

Documents