Turismul medical – pilon pentru o dezvoltare

durabilă a României

În parteneriat cu:

Comisia de Sănătate din Senatul României

The Money Channel

Revista Politici de Sănătate

Medica Academica

Mulțumiri

Participanților conferinței „Turismul medical – pilon pentru o dezvoltare

durabilă a României” (3 iunie 2014, Parlamentul României)

Mihai-Răzvan Ungureanu, Președinte Inițiativa Civică de Centru-Dreapta

Nicolae Cazacu, dr. CNC Dental ART, fost secretar general al Colegiului

Medicilor Dentiști din România

Ion Luchian, Președinte Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul

României

Prof. Dr. Irinel Popescu, Director al ”Centrului de Chirurgie Generală și

Transplant Hepatic Dan Setlacec” - Institutul Clinic Fundeni

Alexandru Constantin, Președinte Asociația Română de Turism Medical

Vlad Mixich, jurnalist

Delia Budurcă, Redactor șef Medica Academica

Lorelei Nassar, CEO&DMD.DM 24-7 Dental

Colaboratorilor de la Exquisite Dent

Vă invităm să vizionați Emisiunea The Money Channel - “De Gardă cu

Alexandra Stănescu” - dedicată Conferinței “Turismul medical – pilon pentru o

dezvoltare durabilă a României”, care a avut loc la Parlamentul României pe 3 iunie

2014.

Inițiativa Civică de Centru – Dreapta, 11 martie 2015

Turismul medical în România

România se remarcă pe piața serviciilor

de turism medical datorită prețurilor

practicate mai mici decât în celelalte

state europene și timpului de așteptare

mai scurt pentru anumite proceduri

medicale. Standardele de calitate și

tehnologia avansată din mediul privat

de sănătate și accesibilitatea serviciilor

de transport și de cazare contribuie în

aceeași măsură.

Conform statisticii efectuate de

Asociația Română de Turism Medical

în România, în anul 2013 au apelat la

serviciile medicale din țara noastră

minim 6.500 de pacienți străini, iar în

anul 2014 au fost înregistrați 8.200 de

pacienți străini. Aceștia au cheltuit, în

medie, 3.500 de euro pentru serviciul

medical, cazare și biletele de avion, și

au crescut veniturile spitalelor și

clinicilor din România, în majoritate

private, cu circa 20 de milioane de euro

într-un an. În următorii ani, numărul

pacienților străini, care vor alege țara

noastră ca destinație medicală, va

continua să crească.

Majoritatea pacienților străini, care

beneficiază de serviciile medicale din

România, apelează la spitalele și

clinicile medicale private, care vin cu

propriile oferte de turism medical. Cei

mai mulți dintre pacienții străini provin

din celelalte state ale Uniunii Europene

și au acces în România la servicii de

calitate la costuri mult mai mici.

Cele mai căutate servicii medicale în

România rămân stomatologia și

chirurgia estetică, oftalmologică și

bariatrică. Ortopedia și tratamentele

balneare au avut o evoluție pozitivă din

această perspectivă în ultima perioadă.

Trei sferturi dintre pacienții străini din

România vin pentru tratamente

stomatologice.

Promovarea turismului medical în

România poate constitui o șansă reală

de dezvoltare a sistemului de sănătate

din țara noastră, iar orice investiție în

acest sens va veni în beneficiul tuturor

pacienților din România.

Directiva 24 a Uniunii Europene

O reglementare europeană, care a

intrat în vigoare în octombrie 2013,

permite cetățenilor europeni să se

trateze în orice spital sau unitate

medicală privată sau de stat din

Uniunea Europeană, în baza asigurării

obligatorii din statul de proveniență.

Pacienții europeni vor beneficia de

decontări pentru serviciile medicale pe

care le vor pretinde oriunde în UE, la

nivelul prevăzut pentru aceleași servicii

medicale pe care le-ar fi primit pe

teritoriul statului membru de afiliere.

Astfel, conform noii directive,

cetățenilor UE le va fi mai ușor să-și

acopere costurile pentru serviciile

medicale în oricare stat membru, iar

directiva va încuraja turismul medical

în Uniunea Europeană. România se

supune acelorași norme în domeniul

medical ca restul statelor UE, iar

spitalele și clinicile private ridică

standardele sistemului de sănătate

românesc.

Pentru un pacient străin, care apelează

la serviciile medicale din România,

decontarea în statul de proveniență se

va face la nivelul costurilor mici impuse

în țara noastră, însă pacientul va

beneficia chiar și în aceste condiții de o

reducere substanțială în comparație cu

cheltuielile pe care le-ar fi suportat în

țara de origine, pentru anumite

tratamente medicale. Noua legislație

oferă și cadrul normativ prin care orice

act medical neadecvat, în oricare stat

membru UE, clinică privată sau de stat,

va putea fi mult mai ușor sancționat.

Noua directivă nu include serviciile în

domeniul îngrijirii pe termen lung

(recuperare medicală) și transplantul de

organe, iar o parte dintre serviciile

medicale, căutate în mod special de

străini în România, pot să nu fie

acoperite de asigurarea obligatorie din

statul de proveniență. Directiva 24

oferă însă o posibilitate în plus ca

România să aducă în atenția pacienților

europeni noi servicii medicale, pe lângă

cele deja consacrate, prin pachete

integrate și atractive. Directiva

2011/24/UE a Parlamentului European

și a Consiliului, din 9 martie 2011,

privind aplicarea drepturilor pacienților

în cadrul asistenței medicale

transfrontaliere, poate fi citită aici.

Turismul medical: perspective de dezvoltare în

România

Sistemul privat de sănătate din România excelează și evoluează acolo unde sistemul

public de sănătate încă are deficiențe. Dificultățile cu care se confruntă sistemul public

de sănătate nu trebuie să se propage asupra întregului sistem medical din România.

Identificăm cinci probleme:

1. Absența promovării ofertelor turismului medical românesc în străinătate

2. Prevederi legale discriminatorii pentru sistemul privat față de sistemul public

3. Fiscalitate confuză și redundantă

4. Insuficienta dezvoltare a infrastructurii

5. Supra-încărcarea financiară a cabinetelor și clinicilor medicale

Trei perspective

Legislativ – Impedimentele de ordin legislativ sau birocratic amână dezvoltarea completă a sistemului medical din România. Pe de o parte, sistemul de sănătate public nu poate atrage un număr însemnat de pacienți străini din cauza deficiențelor cu care se confruntă. Pe de altă parte, se pierde șansa creșterii numărului străinilor în spitalele și clinicile medicale private, deoarece legislația și birocrația din România complică activitatea de zi cu zi a unităților medicale. Din acest punct de vedere, România se prezintă cel mai slab în raport cu celelalte state membre UE. Situația poate fi îmbunătățită prin noi texte de lege și prevederi care să corespundă cerințelor sistemului medical privat.

Politic - Este nevoie de o implicare pozitivă a Guvernului și a autorităților naționale în dezvoltarea turismului medical în Romania, printr-o strategie pe termen lung și o promovare oficială peste hotare. Constrângerile legislative și financiare la care este supus sistemul de sănătate din România anulează din start condițiile favorabile dezvoltării acestui sector în România. Guvernul trebuie să acționeze în sinergie cu sistemul privat, deoarece ține și de interesul național o promovare a serviciilor medicale pentru străinii care pot veni la tratament în România.

Economic – Fiscalitatea confuză și redundantă, supra-încărcarea financiară a spitalelor, cabinetelor și clinicilor medicale și insuficienta dezvoltare a infrastructurii de transport sunt alte câteva probleme. Costul birocrației românești devine unul foarte greu suportabil pentru unitățile medicale din sistemul privat, comparativ cu sistemul public, și se naște astfel o concurență neloială în defavoarea calității serviciilor de asistență medicală. Instituțiile statului se concentrează pe verificări mai mult asupra sectorului privat și mai puțin asupra sistemului de sănătate public. Totodată, se impune modificarea sistemului de plată a personalului medical: România nu-și poate promova sistemul medical dacă medicii aleg să practice meseria în state unde sunt plătiți mai bine. Pacienții nu pot beneficia de servicii medicale egale în UE, în condițiile unei plăți inegale a medicilor la nivel european. În multe cazuri, medicii privați din România preferă să-și reducă onorariul pentru a-și menține pacienții, deși instrumentele și consumabilele pe care le utilizează sunt la aceleași prețuri pe care le plătesc și colegii de breaslă din alte state membre UE, care își practică meseria pe salarii de zece ori mai mari. Nu în ultimul rând, achiziționarea aparaturii performante devine o problemă atât timp cât în România se obligă inclusiv la plata a 24% TVA la achiziția acestora.

Condițiile din sistemul medical și nivelul salarizării au dus la un deficit de

medici în România

3.000 de medici au părăsit România doar în 2013, iar în ultimii 6 ani din țara noastră au

plecat aproximativ 20.000 de medici. În continuare, 70% din personalul medical din

România lucrează în sistemul public pe salarii nesatisfăcătoare. Cu toate acestea,

speranța la o carieră normală, la un parcurs profesional bazat pe merite și dorința unei

independențe profesionale și a unei recunoașteri din partea societății sunt principalele

motive ale plecării medicilor români, și mai puțin condițiile de salarizare. Accesul la

tehnologia performantă este un alt motiv care contribuie la plecarea medicilor din țara

noastră. Dezvoltarea turismului medical ar presupune o oportunitate de dezvoltare și

extindere a sistemului medical privat și ar conduce obligatoriu la reformarea sănătății

publice.

Ce propunem:

1. Modificarea legislației actuale

2. Reducerea taxării

3. Simplificarea birocrației

4. Promovarea la nivel oficial a unui brand de țară care să includă și turismul

medical.

A. Legislația în vigoare trebuie modificată în sensul încurajării investițiilor

în sistemul medical românesc. Reducerea taxării în domeniul medical,

simplificarea birocrației și promovarea serviciilor medicale sunt pași importanți

în dezvoltarea sistemului de sănătate românesc. Sistemul medical privat

trebuie obligatoriu încurajat, pentru că excelează și acoperă cu succes

deficiențele cu care se confruntă sistemul public de sănătate.

Pași de urmat

1. Sancționarea mai aspră a concurenței neloiale.

2. Reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a taxării unităților medicale

pentru a permite modernizarea cu aparatură performantă, angajarea medicilor

și salarizarea lor corespunzătoare, și menținerea prețurilor la un nivel

acceptabil pentru pacienți.

3. Simplificarea birocrației, reducerea numărului de aprobări, posibilitatea

acordării unui aviz pe perioadă nedeterminată dacă nu au loc schimbări și

rezolvarea problemei instituţiilor care se suprapun în controale. Se va permite

astfel înființarea și dezvoltarea unităților medicale, într-o economie liberă, în

așa fel încât piața serviciilor medicale din România să poată fi competitivă în

raport cu celelalte state europene.

4. Asigurări private de sănătate integral deductibile fiscal - companiile

multinaționale acordă deja în pachetul salarial și asigurări private. Este nevoie

de un sistem complementar pe sistemul pensiilor private. Cu acei bani orice

pacient va putea beneficia de tratamente de calitate în mediul privat, și astfel se

deblochează și reduce aglomerația din sistemul public.

B. Sistemul medical privat din România performează și poate contribui

semnificativ la dezvoltarea sistemului de sănătate național și a

turismului medical în România. Guvernul trebuie să susțină promovarea

unui brand de țară și totodată să identifice furnizorii dispuși să ofere

servicii de calitate pacienților străini.

Pași de urmat

1. O strategie națională de susţinere a turismului medical în România.

2. Informare și reportaje în media internațională cu ofertele de turism medical din

România, susținute de Guvernul României.

3. Prezența, alături de mediul privat, a Guvernului României la târgurile

internaționale de turism.

Stomatologia

Stomatologia este un domeniu al

medicinei aflat în cea mai bună

perioadă de dezvoltare după 1990,

pentru că a beneficiat de avantajele de

a se fi privatizat aproape integral.

Singurele cabinete care funcționează cu

finanțare de la bugetul de stat român

sunt cele aflate în școli și în rețeaua

ministerelor cu rețea sanitară proprie.

Concurența mare dintre cabinetele

private a determinat o acțiune de

modernizare foarte accelerată în

beneficiul direct al pacienților.

Obținerea finanțării din fondurile

europene, prin Programul Operațional

Regional, a reprezentat unul dintre

pilonii de dezvoltare a cabinetelor în

cursul ultimilor cinci ani. Un număr de

16.000 de medici dentiști și 10.000 de

cabinete de medicină dentară pot

acoperi cererile pacienților străini care

doresc să apeleze la serviciile

stomatologice din România. Deoarece

stomatologii din România se confruntă

în mod frecvent cu cazuri dificile,

experiența lor reprezintă un avantaj.

Dacă la nivel național costurile

serviciilor medicale în acest domeniu

sunt relativ ridicate, comparate cu cele

din UE, România este printre țările care

oferă prețurile cele mai scăzute, cu

până la 70% mai mici decât în alte state

europene.

În ultimii ani s-a observat o creștere

semnificativă în România a numărului

de pacienți români, care locuiesc în

străinătate, și a numărului cetățenilor

străini, care au preferat tratamentele

stomatologice mai ieftine în țara

noastră. Cele mai cerute intervenții

stomatologice, de către pacienții străini

care vizitează cabinetele dentare din

România, rămân implanturile dentare,

coroanele ceramice, albirile și

obturațiile de canal. Numărul

pacienților veniți din afară va crește în

următorii ani, deoarece Directiva 24 va

permite și rambursarea costurilor pe

tratamentele stomatologice în UE,

acolo unde statul de proveniență

include în asigurări astfel de proceduri

medicale. În prezent, sunt aproximativ

60 de cabinete de medicină dentară, de

pe teritoriul României, care s-au înscris

în programul Asociației Române de

Turism Medical pentru prezentarea

ofertelor de servicii stomatologice.

Asociația Română de Turism Medical

este o asociatie non-profit, care

promovează internațional turismul

medical în Romania. ARTM pune la

dispoziție străinilor informații despre

serviciile medicale din România în

Romanian Medical Tourism Guide, pe

care îl puteți accesa aici.

Pachete integrate de servicii medicale

Chirurgia de lux, plastică și reparatorie, sau chirurgia obezității aduc pacienți străini în

România. Cererile mari și prețurile ridicate din Occident conving străinii să apeleze la

aceste servicii în țara noastră. Centrele foarte dotate de wellness și spa, din principalele

orașe, contribuie la oferta de turism medical în România.

Implanturile, îndepărtarea ridurilor, a

varicelor și liposucția, precum și

crioterapia sunt proceduri căutate

deopotrivă de pacienții români și

străini în România. Chiar dacă nu intră

sub incidența Directivei 24, aceste

servicii, cuplate cu turismul balnear și

fizioterapeutic și cu serviciile de

geriatrie, deschid noi oportunități

turismului în țara noastră. România

dispune de primul Institut Național de

Gerontologie și Geriatrie din lume,

Institutul Ana Aslan. Fondat în anul

1952, are ca obiect de activitate

asistența medicală geriatrică, cercetarea

și gerontologia socială, iar în 1964

președintele Organizației Mondiale a

Sănătății a propus ca Institutul Ana

Aslan să fie un model de institut de

geriatrie țărilor dezvoltate.

În România, 34 de localităţi au

infrastructură balneară şi posibilitatea

de dezvoltare continuă. Conform

datelor puse la dispoziție de

Organizația Patronală a Turismului

Balnear din România, doar în 2013 s-au

investit peste 150 milioane de euro bani

privați în stațiunile balneare din

România, majoritatea în zone cu

potențial turistic însemnat. Există circa

160 de stațiuni balneare în România,

însă de investiții mai substanțiale s-au

bucurat doar 20 dintre acestea, cele mai

solicitate. Există un interes deosebit al

turiștilor străini pentru zonele balneare

din România, iar o promovare care să

se concentreze cu precădere pe aceste

zone, prin oferte corespunzătoare, ar

putea dubla numărul lor în decurs de

un an. Este binevenită o colaborare

între investitori și autorități pentru

promovarea în afară a stațiunilor

balneare de pe teritoriul României,

promovarea unei noi imagini a

turismului balnear în România și a

oportunităților medicale pe care le

oferă aceste servicii. Trebuie totodată

pus accent pe caracterul de prevenție

medicală pe care îl presupun aceste

tratamente. Promovarea turismului

medical în zonele balneare înseamnă

noi oportunități de investiții, inclusiv

cu bani europeni.

O strategie integrată, care să facă

cunoscute pacienților străini toate

aceste oportunități, trebuie urmată

obligatoriu de un proces de reabilitare

în ansamblu a sistemului medical și de

dezvoltarea unei infrastructuri corelate,

pentru a face posibil accesul spre orice

regiune din România. Prin angrenarea

deopotrivă a instituțiilor statului, a

spitalelor și clinicilor private și a

agențiilor de turism care se pot implica

în promovarea României, turismul

medical are șanse reale să devină un

nou brand de țară.

O șansă în plus pentru dezvoltarea sistemului medical

din România

Beneficiile dezvoltării turismului medical sunt incontestabile – de la contribuții la

bugetul național, susținerea economiei naționale și crearea de noi locuri de muncă,

până la dezvoltarea sistemului medical și a sectorului turistic din România. Dezvoltarea

turismului medical în România nu va fi posibilă dacă nu se va investi concomitent în

infrastructură și comunicații, pentru a face posibil progresul în domeniul sănătății la

nivelul întregii țări. Nu în ultimul rând, orice contribuție financiară în sistemul medical,

privat sau de stat, va fi urmată de investiții în aparatură medicală de care vor beneficia

toți pacienții din România. O șansă în plus pentru dezvoltarea sistemului medical

din România.