Adresa: Str. Drobeta, nr. 19, Et. 1, Sector 2, Bucuresti, Romnia Telefon: + 40 31 822 22 82 Adresa: Str. Drobeta, nr. 19, Et. 1, Sector 2, Bucuresti, Romnia Telefon: + 40 31 822 22 82 Fax: + 40 31 822 00 19 E-mail: contact@marketscope.ro Website: www.marketscope.ro STUDIU DE PIATA N DOMENIUL TURISMULUI N JUDETUL ALBA Raport final: Mai 2008 Client: CONSILIUL JUDETEAN ALBA

STUDIU DE PIATA N DOMENIUL TURISMULUI N JUDETUL ALBA Raport final -Mai 2008 Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 2

CUPRINS 1. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI 5 5555 2. METODOLOGIE SI LIMITARI 6 6666ABORDARE METODOLOGICASI PRINCIPALELE ACTIVITATI DE CERCETARE DE PIATA DESFASURATE 6 6666LIMITARI 7 7777 3. PREZENTARE GENERALA A TURISMULUI DIN ROMNIA 8 8888ATRACTII TURISTICE 8 8888 Atractii turistice ale cadrului natural 8 Atractii turistice antropice 10 PRINCIPALELE TIPURI DE TURISM PRACTICATE N ROMNIA 1 11113 3333REPERE STATISTICE PRIVIND INFRASTRUCTURA TURISTICA DIN ROMNIA 1 11116 6666TENDINTE CARE SE MANIFESTA N TURISMUL DIN ROMNIA 1 11119 9999 Elemente noi de continut ale produselor turistice 19 Evolutia tarifelor din turism 20 Canale de distributie a serviciilor turistice 20 Promovarea turismului romnesc 21 Comportamentul consumatorilor de turism 21 Factori de influenta ai turismului romnesc 26 PROIECTE SI INVESTITII PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI N ROMNIA 2 22228 8888 4. CONTEXTUL GENERAL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI N JUDETUL ALBA 3 33331 1111SPECIFICUL CADRULUI NATURAL SI ATRACTII ANTROPICE 3 33331 1111 MEDIUL ECONOMICO-SOCIAL 3 33332 2222INFRASTRUCTURA 3 33333 3333 Infrastructura de cazare si activitatile turistice din jude. 33 Infrastructura de transport 39

Centre de informare turisticasi personalul specializat din turism 41 Signalistica turistica 41 PARTICULARITATI ALE FACTORILOR DE INFLUENTA 4 44442 2222 5. DESTINATII TURISTICE N JUDETUL ALBA 4 44443 3333PREZENTAREA ZONELOR DE INTERES TURISTIC DIN JUDETUL ALBA 4 44443 3333 (2) ZONA BISTRA OCOLIS 4 44447 7777 (3) ZONA ABRUD MOGOS 4 44448 8888 (4) ZONA RIMETEA 4 44449 9999 (6)ZONA ALBA IULIA 5 55551 1111 (7) ZONA AIUD OCNA MURES 5 55552 2222 (8) ZONA BLAJ JIDVEI 5 55553 3333 (9) ZONA SEBES 5 55554 4444 (10) VALEA FRUMOASEI CUGIR 5 55555 5555 6. PIETE TINTASI SEGMENTE DE CONSUMATORI TINTA PENTRU DESTINATIILE TURISTICE DIN JUDETUL ALBA 5 55559 9999 TIPURI DE TURISM PRACTICATE / CU POTENTIAL N JUDETUL ALBA 5 55559 9999 Studiu de piata

n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 3

Raport final

SEGMENTE DE CONSUMATORI TINTA PENTRU TURISMUL DIN JUDETUL ALBA SI ATRAGEREA LOR 6 66660 0000 SEZONALITATEA CERERII TURISTICE 6 66667 7777 7. DEZVOLTAREA DE PRODUSE TURISTICE SI IDENTITATI N TURISMUL DIN JUDETUL ALBA 6 66668 8888 ALTERNATIVE STRATEGICE PRIVIND DEZVOLTAREA DE PRODUSE TURISTICE N JUDETUL ALBA 6 66668 8888 Conceptul de produs turistic 68 Produse turistice n judetul Alba 69 Alternative strategice pentru produse turistice 70 PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN JUDETUL ALBA DIN PERSPECTIVA TRANSFORMARII / INCLUDERII N PRODUSE TURISTICE SI TIPURI DE PRODUSE TURISTICE VIABILE 7 77772 2222 Selectarea destinatiilor cheie din judetul Alba care sa fie transformate / incluse n produse turistice 72 Directii ale dezvoltarii de produse turistice viabile n judetul Alba 75 ELEMENTE CHEIE PRIVIND CREAREA DE IDENTITATI ALE DESTINATIILOR / PRODUSELOR TURISTICE REPREZENTATIVE PENTRU JUDETUL ALBA 7 77777 7777 8. TARIFE PENTRU SERVICII TURISTICE N JUDETUL ALBA 7 77779 9999TARIFE PRACTICATE PENTRU SERVICII TURISTICE N JUDETUL ALBA 7 77779 9999TARIFE PE CARE UNITATILE DE CAZARE DIN JUDETUL ALBA AR TREBUI SA LE PRACTICE N RELATIA CU AGENTIILE DE TURISM 8 88881 1111 9. DISTRIBUTIA SERVICIILOR TURISTICE DIN JUDETUL ALBA 8 88883 3333PARTICULARITATI PRIVIND DISTRIBUTIA SERVICIILOR TURISTICE DIN JUDETUL ALBA8

88883 3333PROPUNERI PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM DE DISTRIBUTIE EFICIENT PENTRU SERVICIILE TURISTICE DIN JUDETUL ALBA 8 88885 5555 10.PROMOVAREA SERVICIILOR TURISTICE DIN JUDETUL ALBA. DEZVOLTAREA DE EVENIMENTE 8 88887 7777PARTICULARITATI PRIVIND PROMOVAREA TURISMULUI N JUDETUL ALBA 8 88887 7777PROPUNERI PRIVIND PROMOVAREA EFICIENTA A TURISMULUI DIN JUDETUL ALBA 9 99991 1111SUGESTII PRIVIND FORMA / CONTINUTUL MATERIALELOR PROMOTIONALE 9 99997 7777PARTICULARITATI PRIVIND PROMOVAREA ON-LINE 9 99998 8888 EVENIMENTE LA NIVELUL JUDETULUI ALBA CU IMPACT ASUPRA DEZVOLTARII TURISMULUI 1 11110 00002 2222 11.DESTINATII TURISTICE CONCURENTE 1 11110 00008 8888 CONCURENTA DESTINATIILOR TURISTICE DIN JUDETUL ALBA 1 11110 00008 8888 ANALIZA COMPARATIVA NTRE DESTINATIILE TURISTICE DIN JUDETUL ALBA SI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE CONCURENTE LA NIVEL REGIONAL / NATIONAL / INTERNATIONAL 1 11110 00009 9999 12.IMPLICAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE JUDETENE N DEZVOLTAREA TURISMULUI 1 11111 11112 2222 13.CONCLUZII FINALE 1 11111 11115 5555 14.ANEXE 1 11111 11116

6666 Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 4

Raport final

1. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI Una din prioritatile de dezvoltare economica a judetului Alba este turismul. n consecinta, administratia publica judeteana intentioneaza sa dezvolte un program prin care sa sprijine crearea de produse turistice care sa raspunda cererii existente pe piata, dar si de produse pentru noi piete turistice, care sa raspunda pozitiv nevoilor si dorintelor jucatorilor ce actioneaza pe aceste piete. Consiliul Judetean Alba doreste sa actioneze n directia mentionata mai sus prin achizitionarea de servicii de cercetare de piata si consultanta n acest domeniu, astfel contractnd elaborarea unui Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba de catre compania Marketscope. Studiul solicitat are drept scop principal fundamentarea deciziilor privind aloc area resurselor pentru sprijinirea turismului n judetul Alba prin evaluarea situatiei prezente si a opor tunitatilor de dezvoltare a destinatiilor turistice din judetsi prin identificarea celor mai eficiente canal e de distributie si modalitati de promovare pentru destinatiile turistice din judet. De asemenea, avnd n vedere tematica vasta a studiului n domeniul turismului si categoriile de informatii vizate, consideramca rezultatele finale ale acestuia vor servi ca sursa de informatii relevante si instrument decizional pentru o serie larga de agenti economici si organizatii cu implicare n turismul din judetul Alba, dar nu numai (operatori de spatii de cazare, aliment atie publicasi transport, agentii de turism, administratii locale, investitori) Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 5

2. METODOLOGIE SI LIMITARI ABORDARE METODOLOGICASI PRINCIPALELE ACTIVITATI DE CERCETARE DE PIATA DESFASURATE Datorita complexitatii acestui studiu, abordarea metodologica presupune o combinare a metodelor din gama cercetarii de birou (colectare de informatii din surse secundare, deja existe nte) cu colectarea de informatii primare prin studii cantitative si serii de discutii (interviuri s emi-structurate sau n profunzime ) cu diverse categorii de repondenti relevanti. Pe masura culegerii de informatii relevante, consultantii specializati n studii sectoriale si proiecte de asistarea deciziilor privind strategiile mixului de marketing implicati n proiect analizeazasi valideaza rezultatele, au adoptat cele mai eficiente abordari / alternative pentru problematica proiectului si n final au furnizat rez ultatele proiectului ntr-un raport comprehensiv. Diferitele obiective informationale sunt de cele mai multe ori acoperite nu prin tr-o singura metoda / tehnica de cercetare de piata, ci prin diverse metode / tehnici aplicate pe tot parcursu l studiului, unele informatii urmnd a fi rafinate pe masura culegerii opiniilor diverselor categorii de repondenti intervievati n diferite momente ale studiului. Eforturile aferente proiectului au fost mpartite n doua etape, fiecare concretizndu-se printr-un raport dupa (intermediar prima etapa, respectiv prezentul raport final dupa cea de-a doua etapa). n faza finala a fiecarei etape (faza de raportare), consultantii seniori implicati n proiect au tras concluziile pe baza informatiilor culese si validate, au propus si justificat al ternative strategice si au redactat continutul rapoartelor (intermediar si final). Concret, principalele activitati specifice cercetarii de piata desfasurate n cadrul acestui studiu sunt mentionate mai jos: . Cercetare de birou (identificare si evaluare de surse de informatii secundare, c ulegere si analiza de informatii secundare, pregatirea cadrului teoretic pentru acoperirea unor obiective informationale, identificarea de experti / organizatii / institutii re levante, etc.) .

Fundamentarea si realizarea unor cercetari cantitative (chestionare cu auto-comp letare pentru spatiile de cazare din judetul Alba, respectiv pentru primarii din princi palele localitati cu nsemnatate turistica din judetul Alba) realizare / testare chestionar, planificare, centralizarea, analiza si interpretarea datelor reiesite n urma celo r doua cercetari primare si includerea concluziilor n raportul final . Participarea activa la doua ntlniri / dezbateri ale Grupului de Lucru pentru Turism din judetul Alba . Interviuri fata-n-fata cu diverse categorii de repondenti relevanti (la nivel national dar si n judetul Alba): o Experti sectoriali (organizatii patronale / profesionale, asociatii) o Operatori de spatii de cazare din judetul Alba o Agentii de turism o Turisti prezenti n destinatii cheie din judetul Alba Studiu de piata Raport final n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 6

LIMITARI n primul rnd trebuie tinut cont de natura exploratorie a proiectului, ce urmareste sa orienteze procesul de dezvoltare a turismului n judetul Alba. De aceea accentul cade pe ide ntificarea de situatii / tendinte n sector, de puncte tari si eventuale puncte slabe ale activitatii de turism n judetul Alba, asa cum sunt ele percepute de jucatorii din aceasta piata si de potentiale directii viabile de dezvoltare a acestui domeniu la nivelul judetului Alba. Desi consultantii Marketscope au depus toate eforturile pentru a colecta toate c ategoriile de date necesare, unele informatii nu au fost disponibile din surse secundare si nici nu au putut fi acoperite total n cadrul discutiilor cu repondenti relevanti sau prin analiza informatiilor din chestionarele cu autocompletare colectate de la spatii de cazare si primarii din Alba. Relevanta si acuratetea unor informatii secundare este limitata,asadar rezultate le care se bazeaza pe astfel de informatii trebuie interpretate cu grija (de ex. informatiile statistice furnizate de Institutul National de Statistica au limitari majore, care de altfel sunt si semnalate n cadrul raportului). Datorita perioadelor de timp ndelungate necesare colectarii datelor statistice oficiale si pregatirii pentru raportare, unii dintre indicatorii prezentati n acest raport nu se refera la ultimul an ncheiat (2007), n timp ce unele informatii referitoare la perioada curenta (2007 2008) sunt bazate pe date preliminare. n aceasta situatie, Marketscope a urmarit prezentarea celor mai recente cifre disponibile pentru fiecare dintre indicatorii statistici considerati relevanti, indiferent l a ce an se refera datele. Va rugam a se tine cont, de asemenea, de natura calitativa a discutiilor fata n fata cu categoriile de repondenti mentionate (de cele mai multe ori, informatiile reprezinta opinii personale, care au fost tratate, de asemenea cu grijasi supuse unor validari ncrucisate) n fine, datele culese prin chestionarele cu autocompletare prezinta urmatoarele limitari datorita urmatoarelor aspecte: . La studiu au participat doar n jur de 142 de spatii de cazare si 28 de primarii, deci nu tot

universul statistic necesar pentru acuratete maxima a rezultatelor; mai mult dect att, esantionul de participanti nu poate fi considerat reprezentativ statistic dar da torita numarului relativ ridicat de participanti consideram ca datele obtinute conduc la o imagin e reala privind turismul din judetul Alba, calitatea informatiilor fiind suficienta pentru fundamentarea unor directii majore de actiune, n conditiile date . Pe de alta parte, trebuie avut n vedere ca au fost incluse n analiza acele categorii de informatii pentru care au existat suficiente raspunsuri corecte si complete (din pacate, unele zone ale chestionarelor au fost acoperite insuficient sau inexact de repondenti) Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 7 Raport final

3. PREZENTARE GENERALA A TURISMULUI DIN ROMNIA ATRACTII TURISTICE Romnia beneficiaza de o multitudine de atractii turistice, att naturale ct si antropice, multumita varietatii formelor de relief, istoriei si influentelor culturale, astfel nct spec ificul atractiilor turistice este diversitatea si unicitatea. Atractii turistice ale cadrului natural Romnia este situata n centrul geografic al Europei fiind a 12-a tara ca marime a Europei, cu o suprafata de 238.391 km2. Relieful Romniei se compune din 3 trepte majore de altitudine: ce a nalta a Muntilor Carpati, cea medie -a Subcarpatilor si cea joasa -a cmpiilor, luncilor si Deltei Dunarii, dispuse concentric n proportii relativ egale (31% munti, 36% dealuri si podisuri si 33% cmpii n procente de suprafata). Clima Romniei este temperat -continentala de tranzitie cu temperatura medie multianuala variind latitudinal de la 8C n nord la 11C n sud si altitudinal de la -2,5C n etajul montan la 11,6C n cmpie. Partea de sud a tarii este strabatuta pe o distanta de 1.075 km de fluviul Dunarea, ce formeaza partial granitele cu Serbia si Bulgaria pe o lungime de 290 km, respectiv 470 km. Dunare a se varsa n Marea Neagra n partea de nord a litoralului romnesc prin Delta Dunarii. Lacurile naturale sunt raspndite n toate unitatiile de relief: lacuri n circuri gla ciare, n cratere vulcanice, n depresiuni carstice, n crovuri, lacuri de baraj natural, precum si la gune marine, limane fluviatile si fluvio-maritime. Primele 10 lacuri antropice ca marime au suprafet e ntre 1.000 ha si 70.000 ha (cel mai mare fiind Portile de Fier, cu 70.000 ha), majoritatea fiind utilizate n productia de energie. Suprafata mpadurita a Romniei reprezinta 26,7% din teritoriu, cu 2,6% sub media europeana. Zona muntoasa. n Romnia exista 5 vrfuri muntoase cu naltimi de peste 2.500 de metri, toate

situate n Carpatii Meridionali si 18 vrfuri cu altitudini ntre 2.000 si 2.500 de me tri, situate, cu 2 exceptii, de asemenea n Carpatii Meridionali. n zona muntoasa se afla 2 din cele 3 rezervatii ale Biosferei (Parcul National Retezat si Parcul National Rodna) precum si toate cele 11 parcuri nationale (Calimani, Valea Domog led Cerna, Cheile Nera Beusnita, Semenic Cheile Carasului, Cozia, Piatra Craiului, M-tii Macinului , Valea Jiului, Ceahlau, Cheile Bicaz Hasmas, Buila -Vnturita), dar si 9 din cele 13 parcuri natu rale (M-tii Maramures, Portile de Fier, Geoparc Mehedinti, Tara Hategului, Apuseni, Putna Vr ancea, Gradistea Muncelului Cioclovina, Bucegi, Vnatori Neamt). n cadrul acestor parcuri nationale / naturale exista relativ putine centre de informare turistica; cel mai bine reprezentat n acest sens este Parcul National Apuseni pe suprafatacaruia exi sta 5 centre de informare turistica (CIT). Alte parcuri cu cte un CIT sunt M-tii Maramures, Vnatori-Neamtsi Ceahlau n timp ce Retezat are 2 CIT. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 8

Zona de podissi deal. Zona deluroasa a Romniei poseda o serie de izvoare de ape minerale si de ape termale, n jurul carora s-au dezvoltat statiuni balneo-climaterice (de ex. Ba zna, Calimanesti Caciulata, Govora, Pucioasa, Slanic-Prahova, Soveja, Moneasa). Alte exemple de a tractii turistice naturale ntlnite n zona deluroasa sunt Vulcanii Noroiosi (formatiuni create de gazele naturale care trec printr-un sol argilos, n combinatie cu apa din pnza freatica) si Focurile Vii ( izbucniri de gaze naturale care se autoaprind). Zona de cmpie. Cele mai importante atractii turistice naturale ale zonei de ses s unt Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. De asemenea, n zona de cmpie sunt ntlnite numeroase izvoare t ermale si minerale. Delta Dunarii este rezervatie a biosferei, reprezentnd cea mai ntinsa dintre rezervatiile existente n Romnia -aproximativ 580.000 ha. Alaturi de complexul lagunar Razim Sinoe (Razim e ste cel mai ntins lac natural din Romnia), Delta Dunarii este renumita pentru diversitatea faunei si florei ntlnite (3.400 de specii de animale din care peste 300 de specii de pasari, cea mai mare colonie de pelicani comuni, 1/3 din speciile de plante existente n Romnia, paduri de stejari si liane pe grindurile Caraorman si Letea, etc.) ntr-un peisaj asemenator celui din Delta Dunarii (dar la scara mai mica) se nscriu parcurile naturale Lunca Muresului, Comana, Balta Mica a Brailei si Lunca Joasa a Prutului Inferior. Litoralul Marii Negre se desfasoara pe o lungime de 244 km; n partea sudica exista numeroase limanuri fluvio maritime din care cel mai important este Techirghiol (bogat n res urse de namol terapeutic). n zona de cmpie, particularitatile cadrului natural au favorizat dezvoltarea de st atiuni balneoclimaterice la Baile Felix si Buzias (n partea de vest a tarii), respectiv Amara, Eforie Nord, Lacul Sarat, Mangalia si Saturn n partea de sud est, precum si n alte zone. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 9

Statiuni montane de interes national Atractii turistice antropice Statiuni litorale de interes national Statiuni balneo-climaterice de interes national Statiuni turistice n Romnia Orase principale Capitala Sursa: www.turism center.ro (adaptare Marketscope) Statiuni turistice Ungaria UcrainaRepublica Moldova Bulgaria SerbiaUcraina CRAIOVACRAIOVACRAIOVACRAIOVABUCURESTIBUCURESTIBUCURESTIBUCURESTIBACAUBACAUBACAUB ACAUBRASOVBRASOVBRASOVBRASOVIASIIASIIASIIASISUCEAVASUCEAVASUCEAVASUCEAVACLUJCLUJ CLUJCLUJ----NAPOCANAPOCANAPOCANAPOCAALBAALBAALBAALBA----IULIAIULIAIULIAIULIASIBI USIBIUSIBIUSIBIUTIMISOARATIMISOARATIMISOARATIMISOARAORADEAORADEAORADEAORADEACONS TANTACONSTANTACONSTANTACONSTANTADrumEuropeanConcentrari de statiuni de interes local Statiuni montane Statiuni balneo-climaterice PLOIESTIPLOIESTIPLOIESTIPLOIESTIGALATIGALATIGALATIGALATI Conform ministerului de resort exista 7 statiuni montane de interes national. 5 din aceste 7 statiuni sunt situate n judetele Brasov (Poiana Brasov, Predeal) si Prahova (Azuga, Busten i, Sinaia). Vatra Dornei si Voineasa, celelalte doua statiuni de interes national se afla n judetele Suceava, respectiv Vlcea. Alte statiuni turistice montane, de interes local, sunt: . Albac, Arieseni, Fntnele, Muntele Baisorii, Stna de Vale, Vata de Jos ni; n Muntii Apuse

. Borsa, Borsec, Durau, Izvorul Muresului, Harghita Bai, Lacu Rosu-n jumatatea nord ica a Carpatilor Orientali; Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 10

. Horezu, Paltinis, Straja

n grupa Muntilor Parng;

. Moeciu, Bran, Cheia, Breaza, Prul Rece, Timisu de Sus -n Muntii Bucegi. Toate statiunile litorale sunt considerate statiuni de interes national, concent rndu-se la sud de orasul Constanta (mentionate n continuare n ordine alfabetica): Cap Aurora, Costinesti, E forie Nord, Eforie Sud, Jupiter, Mamaia, Mangalia, Neptun, Olimp, Saturn, Techirghiol, Venus. Din aproximativ 8.500 de izvoare termale si minerale doar un procent restrns (apr oximativ 10-15%) sunt exploatate. Astfel, pe teritoriul Romniei exista un numar de 42 de statiuni balneoclimaterice, din care peste jumatate (26 de statiuni) sunt situate n zona de podis. 15 din cele 42 de statiuni balneo sunt considerate de interes national. n unele cazuri, n jurul unei statiuni de int eres national s-au dezvoltat de asemenea si mai multe statiuni de interes local (ex.: Baile Felix, n jurul careia exista Tinca siBaile 1Mai). Patrimoniul cultural istoric. n zona Transilvania se gasesc monumente istorice de interes national n mai multe orase precum Alba Iulia, Brasov, Cluj-Napoca, Sibiu sau Sighisoara (n multe cazuri fiind vorba de edificii arhitecturale medievale laice sau religioase). Printre acestea mentionam: . Cetatea Alba Carolina , Biblioteca Bathyaneum (Alba Iulia) . Biserica Neagra, Bastionul Tesatorilor, Fierarilor (Brasov) . Biserica Sf Mihail, Bastionul Croitorilor, Biserica din Calvaria (Cluj-Napoca) . Biserica Evanghelica, Biserica Romano-Catolica, Palatul Brukental (Sibiu) . Biserica din Deal, Cetatea Sighisoara (Sighisoara). Pe lnga numeroasele biserici simanastiri realizate n diverse stiluri arhitecturale (repre zentative pentru mai multe perioade) prezente n mediul urban, exista numeroase lacase de cult si n mediul rural, reprezentnd importante puncte de atractie turistica, precum manastirile di n nordul Moldovei (de ex. Voronet, Sucevita, Putna -ce fac parte din patrimoniul UNESCO) sau bisericil e de lemn din Transilvania, n special cele din Maramures (de ex. Brsana, Bogdan Voda, Botiza, Borsa) dar si bisericile fortificate din Transilvania (de ex. Viscri, Biertan, Clnic, Saschiz, Drjiu). De asemenea, importante atractii turistice constituie manastirile Horezu, Rmet, Cozia, Curtea de Arges, etc. Pe ntreg cuprinsul Romniei se afla diverse cetati, castele sau palate. Printre cele mai importante

castele amintim: Peles, Bran, Corvinestilor sau Savrsin; de asemenea n centre urba ne exista numeroase palate, ntre care: Palatul Voievodal (Aiud), Palatul Culturii (Arad), P alatul Episcopal (Blaj), Palatul Regal si Palatul Cotroceni, (Bucuresti) Palatul Mogosoaia (Mogosoaia, Il fov), Palatul Banffy (Cluj-Napoca), Palatul Culturii (Iasi), Palatul Baroc (Oradea), Palatul Brukenth al (Sibiu), Palatul Sutu (Bucuresti). O mare parte dintre aceste edificii sunt concentrate n zona Transilv aniei. Unele din cele mai importante situri arheologice existente n Romnia, incluse n patr imoniul UNESCO, sunt cetatile dacice din judetul Hunedoara (M-tii Orastiei). Alte situri arheologice importante mai sunt prezente pe teritoriul judetelor Alba (n special la Rosia Montana si Petresti, dar si la Seusa si Cut, precum si multe altele facnd parte din diferite perioade istorice), Neam. (Izvoare), Constanta (Capidava, Basarabi). Principalele centre etno-folclorice / de arta populara sunt situate n nordul Moldovei, n Maramures, n Muntii Apuseni si ntreaga zona a Subcarpatilor Jiului, Getici si de Curbura. Centre specializate n ceramica exista la Baia Mare (jud. Maramures), Corund (jud. Harghita), Glogova (jud. Gorj), Hore zu (jud. Vlcea), Laz (jud. Alba), Marginea (jud. Suceava), Obrsa (jud. Hunedoara), Ob oga (jud. Olt); n lemn la Patrahaitesti (jud. Alba), Polovragi (jud. Gorj), Sugag (jud. Alba), Tol ici (jud. Neamt), Vnatori (jud. Neamt), Viseu de Sus (Maramures), iar specializate n tesaturi la Botesti (j ud. Neamt) si Ceahlau (jud. Neamt), Polovragi (jud. Gorj), Vaideeni (jud. Vlcea), etc. De cele mai multe ori aceste centre etno-folclorice nu sunt strict specializate pe un anumit mestesug, ci reprezinta asezari vechi unde s-au dezvoltat mai multe tipuri de mestesuguri, nsa au drept caracteristica definitorie unul dintre acestea. Alte mestesuguri ntlnite pe teritoriul tarii mai includ fabricarea mastilor sau co jocaria. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 11

In concluzie, n cadrul patrimoniului cultural-istoric al Romniei, elementele de sp ecific national, cum ar fi pastrarea traditiilor si datinilor stravechi in lumea satului, gastronomia cu personalitate sau monumentele istorice, sunt completate fericit de caracteristici regionale cetati le medievale ardelene, manastirile bucovinene, farmecul satului maramuresean. Muzee. n Romnia exista conform statisticilor oficiale recente 675 de muzee / colectii publice dintre care 28 sunt considerate de importanta nationala. Jumatate din muzeele de importanta nationala se afla n Bucuresti. Principalele neajunsuri ale colectiilor muzeale din Romnia sunt faptu l ca exponatele nu sunt prezentate interactiv si faptul ca functia de educare a vizitatorilor este limitata. n plus, standurile de suveniruri sunt gestionate deficitar (n ceea ce priveste prezentare a, promovarea si tipurile de produse existente) iar taxele aferente serviciilor de ghid sau fotog rafierii sunt relativ ridicate. Retea de cai ferate. Turismul feroviar poate fi practicat n Romnia fie pe liniile cu ecartament normal n garnituri de vagoane si cu locomotive de epoca, ct mai ales pe liniile cu ecarta ment redus (mocanita) -exista patru linii pe care circula astfel de garnituri feroviare pe linii cu ecartament redus n tara: Abrud -Cmpeni (jud. Alba), Sibiu Agnita (jud. Sibiu), Viseul de Sus Faina ( jud. Maramures) si n zona Moldovita (jud. Suceava). Principalele centre turistice feroviare sunt: Sibiu, Brasov, Trgu-Mures, Viseu, S uceava, Bucuresti si Oravita. Traseele aferente acestor centre turistice feroviare cu vagoane si loco motive de epoca sunt: . Zona Sibiului (inclusiv judetul Alba): Sebes Sibiu , Sibiu Copsa Mica, Sibiu Brasov si Sibiu Calimanesti. . Zona Brasovului: Brasov Rsnov Zarnesti si Brasov Predeal. . Zona Trgu-Mures: Trgu-Mures Band. . Zona Suceava: Vatra Dornei Vama Moldovita si Suceava Putna. n apropierea acestor zone se afla vestitele manastiri si biserici pictate de la Moldovita, Sucevita, Putna, Arbore , Humor, Voronet. .

Zona Bucurestiului: Bucuresti Sinaia, Ploiesti Maneciu, Bucuresti Snagov si Bucu resti Giurgiu. Saline. Salinele reprezinta una dintre categoriile de resurse turistice putin exploatate n Romnia, desi exista 7 exploatari ale sarii pe teritoriul tarii din care 5 sunt incluse n circuitul tu rismului. Aceste saline sunt deschise att pentru turism de agrement ct si pentru turism curativ. n general, investitiile n amenajarea turistica a exploatatiilor de sare sunt reduse. Podgorii. Romnia detine n prezent o suprafata de aproximativ 243.000 ha de vie. Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 56 milioane hl anual. Zone viticole se gasesc n toate regiunile tarii, mai ales n zon ele colinare din estul si sudul lantului carpatic, din Transilvania, din Dobrogea, precum si din partea de vest a tarii. Conform informatiilor disponibile, n Romnia exista un numar de 16 podgorii: . Cotnari, Bucium, Husi, Panciu si Odobesti -n Moldova (mpreuna aceste podgorii detin 1/3 din productia totala, fiind o regiune cu traditie n ceea ce priveste viticultura -mai bine de 500 de ani); la Panciu exista de asemenea si o serie de crame medievale dintre care Crama Beciul Domnesc este monument UNESCO; . Tohani, Urlati, Valea-Calugareasca, Stefanesti-Argessi Dragasani -n Muntenia si O ltenia . Recassi Minis n Banat; . Alba Iulia, Aiud si Jidvei n Transilvania (pe suprafata podgoriei Jidvei se afla castelul Cetatea de Balta sec XVII renovat n totalitate de curnd); . Murfatlar si Niculitel n Dobrogea. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 12

Raport final

Harta viti-vinicolaa Romaniei Sursa: www.turism-center.ro n cadrul anumitor podgorii exista muzee ale vinului precum cele de la: Murfatlar, Dragasani, Stefanesti, Husi, Odobesti, Minissi Hrlau. De asemenea sunt semnale ca n Alba Iulia se va deschide un muzeu al vinului ca punct de plecare n traseul turistic Drumul vinului din judet. PRINCIPALELE TIPURI DE TURISM PRACTICATE N ROMNIA Diversitatea tipurilor de atractii turistice -att naturale ct si antropice -precum si multiculturalismul din regiunile istorice fac din Romnia o destinatie turistica plurivalenta si permit practicarea unei ample varietati de tipuri de turism, precum cel cultural (istoric arhitectural, religios, etnografic), cel activ (litoral, montan, de aventura), turismul rural, ecoturismul, etc. n cadrul categoriei generice de turism cultural vom include mai multe tipuri prec um: turismul istoric arhitectural, turismul etnografic si turismul religios. Datorita unei tendinte la nivel mondial n turism conform careia turismul cultural cunoaste un reviriment, n Romnia acest tip de tur ism atrage ndeosebi turisti straini n puncte de interes precum orasele istorice din Transilva nia (de ex. Sibiu, Sighisoara, Brasov, Cluj-Napoca) si zonele apropiate de acestea si cu atractii s imilare (de ex. Castelul Bran, Peles sau bisericile fortificate din Transilvania), dar si n alte zone precum Maramures (preponderent etnografic si religios), Bucovina (preponderent etnografic si reli gios). Turismul religios (pelerinaje) se practica n special n zona de nord a Moldovei (Bucovina) nsa o parte importanta a turistilor viziteaza manastirile din aceste zone n scop cultural. Astfel, cu exceptia vizitarii manastirilor din Bucovina si a altor cteva lacase de cult cunoscute pre cum manastirile Cozia, Horezu sau Rmet, turismul religios, care de altfel atrage n principal turisti romni , nu este practicat dect poate la scara redusa pe teritoriul tarii. n unele cazuri manastirile oferasi spatii de cazare turistilor. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 13

Turismul etnografic se afla ntr-un stadiu incipient fiind deseori parte integranta a activitatilor de agroturism sau de ecoturism. Turismul etnografic se poate nsa dezvolta puternic n baza diversitatii si farmecului obiceiurilor si traditiilor pastrate pe cuprinsul tarii. n prezent, tu rismului etnografic i corespund drept obiective turistice muzeele locale, regionale sau nationale de e tnografie si poate cteva sate cu oarecare notorietate. Muzeele etnografice nationale reprezentative (prin multitudinea colectiilor) sunt Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti si Muzeul Taranului Ro mn, ambele din Bucuresti. n ceea ce priveste reprezentarea tezaurului etnografic al Transilvanie i si zonei judetului Alba n special, mai relevante sunt muzeele de la Cluj-Napoca (Muzeul Etnografic a l Transilvaniei) si Sibiu (Complexul National Muzeal Astra). Pe fondul cresterii economice din ultimii ani, Romnia a atras din ce n ce mai mult i investitori straini motiv pentru care turismul de afaceri a cunoscut cele mai puternice ritmuri de c restere din ultimii ani, fie ca e vorba de evenimente, ntlniri, conferinte, sau de interese de afaceri individuale . Drept consecinta, ultima perioada a constituit intrarea pe piata hoteliera a unor mari lanturi hoteliere de 4 si 5 stele (Four Seasons, K&K si Ramada), ce se adauga celor deja prezente Hilton, Marriot, Golden Tulip. De asemenea, odata cu investitiile straine au patruns si noi practici manageriale si politici n domeniul resurselor umane asa nct o alta forma de turism care ia din ce n ce mai mare amploare este team-building-ul (deplasari n scopuri recreative ale unei echipe de angajati / a ntregului personal al unei companii). Conform datelor statistice, n anul 2006 aproximativ j umatate din numarul de turisti au fost nregistrati n Capitalasi resedinte de judet, practic n principal ele centre economice (care de asemenea gazduiesc si principalele centre expozitionale), ceea ce plede aza tot n favoarea dinamicii accentuate a turismului de afaceri. Turismul de evenimente (ntre care se pot mentiona conferintele, simpozioanele, fe stivalurile, concursurile) are drept caracteristici caracterul regional / national (de anverg ura mica/medie), participarea internationala limitatasi lipsa repetitivitatii. Pna n prezent, Romnia nu a gazduit prea multe evenimente internationale importante (cu exceptia summit-ului NATO din apr ilie 2008) nsa se spera

ca n viitor, odata cu mbunatatirea imaginii nationale (prin aderarea la UE) dar sia infrastructurii, Romnia sa reprezinte o optiune viabila n domeniu. n acest sens, primii pasi au fost reprezentati de programul Sibiu -Capitala culturala europeana (derulat pe parcursul anului 2007) dar si de candidatura Romniei pentru gazduirea editiei de iarna a Festivalului Olimpic al Tineretului European din 2013, precum si de intentia de a gazdui Jocurile Olimpice de Iarna din 2022 (toate aceste evenimente au beneficiat / beneficiaza de programe investitionale majore necesare dezvoltarii infrastructurii tehnice, rutiere, turistice totusi, candidatura pentru organizar ea Olimpiadei de Iarna pare cel putin n acest moment un proiect dificil de realizat). Turismul de evenimente trebuie sa parcurga drumul catre gazduirea unor evenimente multianuale, internationale, de anvergura mare. Totusi, unele evenimente traditionale precum Festivalul George Enescu sau Trgul de Fete de pe Muntele Gaina au nceput sa fie apreciate pe scara tot mai larga, cu toate ca exista nca disfunctionalitati (cum ar fi lipsa de coordonare ntre entitatile implicate). Turismul balnear detine un loc important n rndul tipurilor de turism practicate n R omnia, numarul total de turisti nregistrnd n ultimii ani o tendinta ascendenta n pofida unor fluctuatii negative n perioadele anterioare. Principalele probleme cu care se confrunta turismul balnear sunt investitiile reduse / insuficiente n modernizarea capacitatilor de primire turisticasi a bazei de tratament precum si perceptia ca turismul balnear se adreseaza strict persoanelor cu probleme de sanatate. Pe de alta parte, n cazurile n care s-au efectuat investitii majore n statiunile balneare aces tea sunt private si ndreptate catre conceptul de wellness -orientat catre odihna, relaxare si tratame nte mai putin intensive, n structuri de cazare cu clasificari superioare. Cele mai multe izvoar e termale si minerale din Romnia ramn nsa neexploatate astfel nct turismul balnear este considerat unul dintre tipurile de turism cu cel mai ridicat potential, att din perspectiva exploatarii resurselo r ct si a tendintelor favorizante ce se manifesta la nivel mondial n ceea ce priveste turismul de wellness . n Romnia, o parte importanta dintre turistii ce sosesc n statiunile balneare sunt persoane retrase din activitatea profesionala care beneficiaza

de bilete de tratament prin Casa Nationala de Pensii si ntruct majoritatea structurilor de cazare cu capacitati semnificative apartin stat ului, investitiile n modernizare au fost reduse -aceste structuri de cazare (mpreuna cu bazele lor de tratament) au ramas la clasificari de 1 si 2 stele. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 14

n cadrul turismului balnear includem si cele 5 saline deschise pentru vizitatori pe teritoriul tarii, n scop de tratament sau ca obiective turistice. Cele mai vizitate saline sunt Praid, Sl anic Moldova si Trgu Ocna. Numarul total al turistilor care viziteaza saline a crescut constant cu aproximativ 30% n perioada 2003 si 2006. Beneficiind de un cadru natural deosebit si complex, cu numeroase puncte de atra ctie turistica, turismul activ se poate desfasura att n zona montana ct si n zona litorala sau n Delta Dunarii. Turismul activ (litoral, montan, de aventura) a cunoscut fluctuatii pe litoralul Marii Negre, aceste situatii avnd drept cauza principala existenta unor alternative percepute de turisti ca fiind net superioare produselor autohtone n tarile vecine sau apropiate (Bulgaria si Grecia ). Pe de alta parte, litoralul Marii Negre atrage cel mai mare numar anual de turisti si poseda cea mai mare capacitate de cazare dintre zonele de interes turistic din Romnia. Principala problema a produselor turistice oferite pe litoral sunt preturile mari n comparatie cu serviciile oferite, infrastructura turistica n general nvechitasi administrarea defectuoasa a plajelor. Majoritatea covrsitoare a turistilor de pe litoralul romnesc sunt romni. Prezenta turistilor straini atinge niveluri superioare n cadrul turismului montan , ce a cunoscut evolutii pozitive ale numarului total de turisti atrasi n ultima perioada. Cu toate aceste a, turismul montan se confrunta teoretic cu aceleasi probleme generice precum litoralul, iar datorita faptului ca turismul montan se poate practica, virtual, pe parcursul ntregului an problema raportului calitate pret devine cu att mai pregnanta n sezonul de iarna cnd datorita supracererii preturile cresc semnificativ pentru aceleasi servicii. Turismul de aventura (parapanta, rafting, canoe, catarari pe gheata, tiroliana, bungee jumping, etc.) a nceput sa fie practicat recent n Romnia iar n prezent cererea este n special reprezentata de companii ce organizeaza team-building-uri sau de turisti straini. Si n cazul acestui tip de turism Romnia beneficiaza de numeroase forme de relief ce permit dezvoltarea de astfel de servicii aferent

e (munti, pesteri, vai nguste traversate de ruri, etc.). Delta Dunarii constituie o atractie deosebita a cadrului natural si un punct de interes major n special pentru turistii straini n Romnia. Capacitatea de cazare este subdimensionatasi pol arizata ntre structuri avnd clasificari inferioare (sau neclasificate) si cele cu clasificari de top. n cadrul aceleiasi categorii generice de turism activ putem include de asemenea t urismul speologic (practicat pe o scara foarte restrnsa n comparatie cu potentialul existent -din cele 14 pesteri deschise publicului larg, numai n jumatate din ele sunt conditii potrivite vizita rii), turismul ecvestru (n special n zona Transilvaniei exista cteva pensiuni ce promoveaza conceptul de cluburi de echitatie ), nsa remarcam dezvoltarea foarte slaba a cicloturismului. Repondentii intervievati considera ca turismul montan si cel n Delta Dunarii vor continua sa nregistreze cele mai puternice cresteri n anii viitori, opinie prezentasi n multe a rticole de presa recente, despre tendintele din turismul romnesc. Turismul rural este ndeosebi dezvoltat n zona montana unde numarul pensiunilor turistice a crescut semnificativ n ultimii ani. Cresterea numarului de spatii de cazare se datoreaza pe de o parte necesitatii diversificarii activitatilor economice pe fondul recesiunii unor act ivitati economice importante pentru zonele respective, iar pe de alta parte faptului ca investitiile n astfel de spatii de cazare pot fi suportate individual de catre localnici (fie integral sau beneficiind de fonduri nerambursabile). Turismul rural este ndeosebi dezvoltat n zonele Bran Moeciu, Maramures, Bucovina, Harghita, Apuseni si Marginimea Sibiului. Un element de atractie este si faptul ca pensiunile rurale au fructificat avantajul proximitatii fata de atractiile turistice naturale n timp ce o mare parte a turismului hotelier est e legat de centrele urbane. Turismul oenologic a reprezentat obiectul programelor guvernamentale care vizau implementarea unei infrastructuri turistice adecvate unor circuite, care sa includa podgoriile din zona Subcarpatilor de Curburasi Subcarpatilor Moldovei. Cu toate acestea, putine aspecte ale programul ui s-au concretizat si doar anumite podgorii detin infrastructura turistica

necesara vizitarii si deci transformarii n produs turistic. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 15

REPERE STATISTICE PRIVIND INFRASTRUCTURA TURISTICA DIN ROMNIA Nota: Datele statistice preluate de la Institutul National de Statistica (INS) au o limitare majora legata de evaluarea indicatorilor din turismul rural, ntruct numarul de pensiuni luate n anal iza este cu mult mai mic dect numarul real de pensiuni, deci nu reprezinta universul statistic total din turismul rural (datorita legislatiei privind colectarea de catre INS a datelor statistice, nu sunt obligate sa furnizeze date statistice dect foarte putine astfel de unitati, respectiv cele organizate ca societati comerciale si c are depasesc un anumit numar de locuri de cazare). Desi relevanta datelor pentru aceasta categorie de spatii de cazare este redusa, n acest raport vor fi comentate si datele statistice; n cazul judetului Alba, vom u tiliza nsasi situatiala zi a pensiunilor identificate pna n prezent; n plus, tinand cont ca numarul real de spatii de cazare din mediul rural este poate chiar mai mare daca includem si locuintele localnicilor utiliza te sezonier ca spatii de cazare si care nu sunt foarte vizibile n nici o sursa Cheltuielile turistice totale raportate la PIB indica faptul ca acestea detin, la nivelul anului 2006, un procent de 1,9%, nsa considernd si aportul indirect prin influenta asupra altor sectoare economice, sectorul turistic ajunge la 4,85% din PIB. Totusi acest nivel este unul dintre c ele mai scazute din lume. n perioada 2004-2006, capacitatea de cazare existenta totala a structurilor de primire turistica din Romnia a cunoscut o crestere anuala lenta de 1-2%. Evolutia capacitatii de cazare n Romnia defalcata dupa tipul structurii de primire, n numar de locuri (2004 -2006) 5 5555% %%%%4 4444% %%%% 2 22228 88889 9999. ....1

11116 66664 4444 2006 2 22228 88885 5555. ....1 11119 99999 9999 2005 2 22227 77777 7777. ....9 99994 44445 5555 2004 5 5555 8 8888 % %%%% 5 5555 8 8888 % %%%% 5 5555 8 8888 % %%%% 9 9999 % %%%% 9 9999 % %%%% 1 1111 0 0000 % %%%%

8 8888 % %%%% 1 1111 0 0000 % %%%% 1 1111 1 1111 % %%%% 6 6666 % %%%% 5 5555 % %%%% 4 4444 % %%%% 6 6666 % %%%% 3 3333 % %%%% 1 1111 0 0000 % %%%% 4 4444 % %%%% 2 2222 % %%%% 1 1111 0 0000 % %%%% 1 1111 0 0000

% %%%% 0 50.000 100.000 150.000 200.000 250.000 300.000 Hoteluri Campinguri Tabere de elevi Vile turistice Pensiuni rurale Pensiuni urbane Altele* * Categoria Altele cuprinde: moteluri, hanuri turistice, hoteluri pentru tineret , hosteluri, bungalouri, cabane turistice, sate de vacanta, popasuri turistice, unitati tip casuta si spatii de cazare pe nave; Sursa: INS Structura capacitatii totale nu a suferit modificari semnificative n anul 2007, c apacitatea de cazare, n numar de locuri, fiind concentrata n hoteluri n proportie majoritara (59% la jumatatea anului 2007). Pe de alta parte, n timp ce capacitatea de cazare a taberelor de elevi si-a diminuat pondere a de la 11% n anul 2004 la 7% la jumatatea anului 2007, capacitatea de cazare nregistrata de vile turistice, pensiuni urbane si rurale a crescut de la 11% la peste 16% n aceeasi p erioada. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 16

Defalcarea capacitatii turistice existente dupa destinatie releva faptul ca litoralul Marii Negre concentreaza peste 40% din capacitatea turistica si mpreuna cu Bucuresti si orasele resedinta de jude. detine 60% din capacitatea turistica. Prin comparatie, statiunile balneare, stat iunile montane si Delta Dunarii ating cumulat 26% (conform cifrelor din anul 2006, indicate n gr aficul de mai jos) Capacitatea de cazare turistican Romnia pe destinatii turistice, n anul 2006 (numar locuri) Bucuresti si orasele resedinta* 18% Statiuni balneare 14% Alte localitati 14% Statiuni montane 11% Delta Dunarii** 1% Litoral 42% *exclusiv municipiul Tulcea **inclusiv municipiul Tulcea Sursa: INS Analiznd datele statistice (INS, 31 iulie 2007) privind numarul unitatilor de caz are prin prisma clasificarii, separat pe diferite tipuri de unitati, principalele concluzii se r egasesc n continuare: . hotelurile detin preponderent clasificari de 2 si 3 stele acestea reprezentnd 41% si respectiv 31% din numarul total de unitati hoteliere . proportii egale ntre categoriile de 1 si 3 stele (fiecare detinnd vilele turistice 25%) si categoria de 2 stele detine aproximativ 29% din unitati . 69% dintre pensiunile rurale sunt clasificate cu 2 flori si 14% sunt clasificate cu 3 flori . pensiuni urbane -50% din unitati sunt de 2 flori si 32% din unitati sunt de 3 fl ori. n rndul categoriilor de structuri de cazare, indicele mediu de utilizare neta1 est e scazut (36% n 2007), ceea ce indica mai degraba un numar insuficient de turisti atrasi (n special n extra-sezon)

dect o supradimensionare a structurilor. Dupa cum reiese din graficul de pe pagina urmatoare, indicele de utilizare neta este cel mai ridicat n cazul hotelurilor (43%). 1 n cadrul acestui raport vor fi comentati att indicatorul indice de utilizare neta (disponibil statistic) ct si cel mai uzual grad de ocupare (date bazate pe opinii provenind din surse primare si secundare), care ur maresc, n principiu, acelasi parametru turistic, respectiv cazarile efective, raportate la capacitatile totale Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 17

43% 27% 22% 16% 0 10 20 30 40 50 % Hoteluri Vile turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Indicele de utilizare netapentru diferite structuri de cazare, separat pe clasif icari ale structurilor, respectiv mediu, n anul 2007 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Mediu Sursa: INS La polul opus se afla pensiunile rurale cu un indice de utilizare neta de 16% (reamintim ca trebuie tinut cont de limitarile datelor statistice furnizare de INS). Cresterea numarului de pensiuni rurale din ultimii ani n ciuda unui grad de ocupare scazut, poate fi pusa pe seama faptului ca n cazul multor proprietari de spatii de cazare n mediul rural, unitatea de cazare poate constitu i de multe ori o activitate secundara, mai mult sezoniera, iar investitiile pe care le fac multi locuitori ai zonelor rurale sunt relativ reduse (fapt sustinut de numarul mare de pensiuni rurale de 1-2 ste le) -de cele mai multe ori investitia initiala presupune de fapt reamenajarea unui spatiu deja existent. n timp ce hotelurile nu se confrunta cu fluctuatii considerabile ale ocuparii pe parcursul anului (mai putin cele de pe litoral), celelalte tipuri de structuri nregistreaza variatii ale numarului de turisti acomodati mult mai accentuate, n special ntre perioadele de vrf ale sezonului si ex tra-sezon. Cel mai bun indice de utilizare neta se nregistreaza n rndul hotelurilor de 2 stele, cu peste 46% (conform statisticii oficiale). Totusi, n ceea ce priveste gradul de ocupare, o s erie de hoteluri de 5 stele din Bucuresti declara valori de pna la 70%. Indicele de utilizare neta pentru diferite structuri de cazare, separat pe clasificari ale structurilor, respectiv mediu, n anul 2007 (%) Unitati de cazare / Clasificari 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea TOTAL Hoteluri 38.2 38 39.8 46.4 46.2 43.2

Vile turistice 20.7 28.5 24.2 26.9 30 27.1 Pensiuni urbane 33.8 21 24.1 21 22.1 22.3 Pensiuni rurale 17.2 24.6 16.1 15.5 16.9 16.3 Sursa: INS Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 18

Numar total de turisti n Romnia, n anul 2007 n functie de tipul structurii de cazare Vile turistice 4% Pensiuni rurale 4% Pensiuni urbane 6% Altele* 11% Hoteluri 75% * Categoria Altele cuprinde: tabere scolare, campinguri, moteluri, hanuri turistic e, hoteluri pentru tineret, hosteluri, bungalouri, cabane turistice, sate de vacanta, popasuri turistice, unitati tip casuta si spatii de cazare pe nave; Sursa: INS Dupa cum arata graficul de mai sus, peste trei sferturi dintre turisti au fost cazati n hoteluri n timp ce doar 6% si 4% s-au cazat n pensiuni urbane, respectiv pensiuni rurale. TENDINTE CARE SE MANIFESTA N TURISMUL DIN ROMNIA Elemente noi de continut ale produselor turistice Produsele turistice existente pe piata romneasca s-au diversificat si s-au specializat n baza unei segmentari mai riguroase a cererii turistice. Se observa faptul ca, recent, produsele turistice complexe se axeaza pe obiective turistice precum Delta Dunarii, zonele montane si statiuni balneo-c limaterice. Pe de o parte au fost realizate produse sub forma unor circuite tematice axate p e turismul cultural (istoric arhitectural, etnografic si religios) si pe turismul activ (speologie, drumetii montane/peisaj alpin) iar pe de alta parte au aparut produse turistice avnd ca punct de plecare concepte noi pentru turismul din Romnia, precum turismul ecvestru (n cadrul celor cteva pensiuni cu ast fel de specific deschise n special n zona Transilvaniei sunt oferite servicii ca lectiile de echit atie si drumetiile calare ce se pot extinde pe o perioada de mai multe zile). Se observasi o transformare a statiunilor balneo-climaterice, unde investitiile sunt ndreptate catre crearea de produse turistice care sa corespunda conceptelor moderne de wellness si spa si astfel sa ofere un cadru de tratament pasiv (mai putin intensiv dect procedurile specifice statiunilor balneare din Romnia din perioadele anterioare), avnd dotari situate n segmentul sup erior al clasificarilor structurilor de cazare.

Un tip de turism care s-a dezvoltat n ultimii ani si care a cunoscut o diversific are importanta a serviciilor / activitatilor incluse este turismul de aventura. Astfel, prin inte rmediul companiilor ce ofera astfel de servicii si opereaza structuri / facilitati n functie de tipul de aventura pot fi practicate o serie de activitati, ntre care cele mai cunoscute sunt bungee jumping, motodeltaplan, z bor cu balonul, parapanta, scufundari, rafting, windsurfing, speologie, tir, mountainbiking. Cu toate acestea, turismul de aventura este accesibil n special clientilor corporativi (pentru team-building) si celor p asionati si dispusisa cheltuiasca bugete importante, adresndu-se mai putin turismului de masa datorita preturilor relativ ridicate. Alte tipuri de produse turistice considerate noi pe piata romneasca sunt croazierele pe Dunare (prin prisma interesului recent manifestat de turistii straini). Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 19

Totusi, lund n considerare stadiul actual de dezvoltare a turismului n Romnia ritmul de diversificare a produselor turistice este unul redus iar n ceea ce priveste rolul agentiilor de turism poate fi imputata, n general, lipsa de inovare n crearea de produse turistice interne, ca urmare a su pracererii generale cu care se confruntasi a faptului ca foarte multe agentii de turism s-au specializat, datorita profitabilitatii superioare, n satisfacerea segmentului outgoing . Evolutia tarifelor din turism Tarifele percepute de catre operatorii de spatii de cazare au crescut anual cons tant, drept consecinta a dezechilibrului nregistrat ntre cererea supradimensionatasi oferta virtual stagn anta (sau usor crescatoare). Pe de alta parte, unii din repondentii intervievati motiveaza cresterea tarifelor si prin intermediul factorilor clasici precum cresterea costurilor salariale, costurilor transportului, costurilor energiei etc. Cu toate acestea serviciile prestate nu au suferit mbunatatiri majore, per ansamb lu. Datorita faptului ca turismul de week-end nu este nca foarte dezvoltat n Romnia iar operatorii de spatii de cazare au ncasari mici n extrasezon (gradul de ocupare din timpul anului este mic), n sezonul de iarna n zona muntoasasi cel de vara pe litoral supracererea conduce la cresterea tarifelor la cazare de cteva ori, fapt ce nu aduce cu sine schimbari esentiale privind calitatea serviciilor. Turismul intern practicat de rezidenti este defavorizat de aprecierea monedei na tionale deoarece n acest caz turismul extern devine mai ieftin; n cazul turistilor straini, un curs depreciat al leului conduce la ieftinirea produselor turistice romnesti. n 2007, conform FPTR, cresterile procentuale cele mai mari ale numarului de turis ti straini care au vizitat Romnia au fost n cazul Bulgariei (+104,9%) Ucrainei (+66,2%) si Austriei ( +43,9%). Cresteri importante pentru turismul din Romnia ca numar absolut de turisti au fos t identificate n cazul Frantei (+42,5%), Italiei (+43,1%) si Germaniei (+38,2%). Alte tari de provenien ta n cazul carora a crescut numarul de turisti n Romnia au fost Marea Britanie (+31,1%) sau Turcia (+2 9,7%). Canale de distributie a serviciilor turistice Distributia serviciilor turistice, respectiv ansamblul activitatilor menite sa puna

la dispozitia consumatorului produse turistice, ntrebuinteaza mai multe canale precum agentii de turism, birouri regionale de turism / centre de informare turistica, centrale de rezervari, inte rnetul, sau chiar spatiile de cazare propriu-zise. n piata romneasca a turismului sunt utilizate preponderent doua canale de distributie si anume agentiile de turism si spatiile de cazare propriu-zise. n prezent, internetul con stituie preponderent o sursa de informare asupra produsului turistic iar rezervarile on-line (lund n considerar e doar cele care implicasi plata on-line a rezervarii) nu depasesc 3 -5% din valoarea totala a rezervarilor, conform unui reprezentant ANAT. n Romnia exista aproximativ 2.500 de agentii de turism din care peste 90% sunt tour-operatori (conform statutului) nsa se pare ca aproape jumatate dintre agentii nu au drept principal obiect de activitate intermedierea n turism. Principalele 10 15 companii din domeniu (mpreun a cu alte agentii de turism controlate / partenere) detin aproximativ 60% din piata (inclusiv vnzari de bilete de avion si activitati conexe) iar pozitia acestora se consolideaza pe masura ce piata tinde catre maturitate. n timp ce marile agentii de turism (n functie de cifra de afaceri) sunt specializat e n vnzarea catre clienti corporativi (turism de business), agentiile medii si mici sunt specializ ate n vnzarea produselor incluse n categoria turismului de masa . Dezvoltarea acestui canal de distributie este usor ncetinita de catre relatiile stabilite ntre agentii de turism si operatorii de spatii de cazare. Astfel, conform repondentilor intervie vati, de multe ori comisioanele agentiei sunt foarte ridicate si uneori chiar depasesc ratele de pr ofit ale operatorilor de cazare, motiv pentru care operatorii de spatii de cazare prefera n unele cazuri sa nu apeleze la agentii de turism. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 20

Agentiile de turism reprezinta un canal de distributie accesat n special n cazul calatoriilor externe ale rezidentilor sau n cazul calatoriilor n Romnia ale strainilor. Conform reprezentant ilor patronatelor din turism, in cadrul segmentului turism intern serviciile unei agentii de turism sunt solicitate n special de catre turistii care doresc sa viziteze litoralul Marii Negre (70% din turismul de pe litoral se vinde prin agentii, conform unor repondenti avizati). n rndul spatiilor de cazare cu capacitati mai restrnse distributia prin vnzarea la u nitatea de cazare propriu-zisa este utilizata preponderent ntruct este considerata mai profitabilasi mai sigura. Drept consecinta, pentru a putea acoperi cererea pentru turism rural, spre exemplu, pu tinele agentii implicate pe segment prefera dezvoltarea unor produse tip circuit sau cu activitati auxiliare / de agrement incluse, n loc sa cstige din discount-ul acordat de spatiile de cazare (care n turismul rural e mic sau nu exista deloc, n unele situatii). Pe de alta parte agentiile de turism reclama faptul ca de cele mai multe ori turistii nu utilizeaza dect prima data serviciile agentiei, iar n cazul n care turistii revin, rezervarea se face direct la pensiune (aceasta situatie e determinatasi de relatia care se stabileste de cele mai multe ori ntre turisti si proprietarii de pensiuni, mai al es n cazul sederilor prelungite). Promovarea turismului romnesc Principalele activitati desfasurate la nivelul autoritatilor n directia promovari i Romniei ca destinatie turistica au inclus urmatoarele: . n ceea ce priveste brandul Romniei, au fost lansate n ultimii ani doua mari campanii: Romnia Simply surprising ( Romnia Pur si simplu surprinzatoare ), urmata de campania "Romnia, a fabulous spirit" ( Romnia, un spirit fabulos ) -amndoua nsa au fost campanii controversate, nici una nereusind sa convinga n ce priveste imaginea si identitatea Romniei. . spoturile de promovare turistica a Romniei s-au difuzat pe principalele canale pan-europene de televiziune

. s-a participat la importante trguri si burse de turism internationale (peste 50) -conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Turismului, trgul de turism la care R omnia a avut cea mai mare implicare din partea firmelor si/sau asociatiilor romnesti a fost ce l de la Berlin (35 de reprezentari din Romnia), urmat de cele de la Budapesta, Frankfurt, Viena, Milano si Madrid; standurile de la trgurile din Berlin si din Londra au fost cele mai mari (600, respectiv 270 mp), urmate de cel de la Viena. . pentru promovarea pe pietele externe s-au organizat evenimente speciale n straina tate, cum ar fi seri romnesti, zile ale Romniei si mini-festivaluri de traditii si artizanat . pe plan intern, au fost organizate diferite trguri de turism (Trgul National de Tu rism, Trgul Rustica Romnia septembrie 2006, Trgul National de Turism de Turism Rural din Romnia Rural de la Albac 2005, etc.)

Principalele activitati desfasurate la nivelul autoritatilor n directia promovari i Romniei ca destinatie turistica in viitor vor include urmatoarele: . realizarea unei serii de materiale de promovare n principalele limbi de circulati e internationala -spoturi TV, reclame outdoor, internet, reclame n presa scrisa, att la nivel natio nal ct si international . 7,1 milioane de euro pna n 2013 alocare bugetara destinata reclamelor . Romnia are birouri de promovare si informare turistica n 15 tari (prea putine, dupa opinia generala a repondentilor) Comportamentul consumatorilor de turism Numarul anual al turistilor n Romnia cazati n structuri de primire turistica a crescut ntr-un ritm moderat, n jur de 10-15% pe an n ultimii ani, ajungnd n anul 2007 la aproape 7 milio ane turisti. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 21 Raport final

Evolutia numarului de turisti cazati n structuri de primire turistica din Romnia, pe rezidenta, ntre anii 2004 si 2007 8,000,000 7,000,000 6,000,000 5,000,000 4,000,000 3,000,000 2,000,000 1,000,000 0 4,279,023 1,359,494 5,638,517 4,375,185 1,429,911 5,805,096 4,836,196 1,379,832 6,216,028 5,420,968 1,550,957 6,971,925 2004 2005 2006 2007 Romni Straini Total Sursa: INS Mai mult de 3 sferturi din turistii n Romnia s-au cazat n hoteluri, situatie care a fost relativ constanta ntre 2004 si 2007. Pensiunile urbane au fost pe locul doi n topul unitatilor de ca zare a turistilor si sunt urmate de moteluri si vile turistice. Se observa, de asemenea, ca turistii au optat din ce n ce mai mult pentru hoteluri pentru tineret (youth hostels). Peste 77% din turistii n Romnia n 2007 au fost rezidenti. Cei mai multi turisti au vizitat Bucurestiul si orasele resedinta de jude. (aceasi situatie si n cazul segmentelor de turisti straini, analizat individual). n 2007, cele mai multe calatorii ale romnilor au vizat zona montana, urmata de litoral si statiunile balneo-climaterice. n lunile iulie, august si decembrie ale anului 2007 (n aceasta

ordine), au fost nregistrate cele mai multe calatorii pentru vacante si afaceri ale romnilor. n 2007 s-a nregistrat o usoara scadere a ponderii calatoriilor n scop de afaceri din numarul total al calatoriil or realizate de romni. n Romnia n anul 2006, cei mai multi turisti au avut drept destinatie Bucuresti si o raseleresedinta de judet, respectiv statiunile balneare (29% dintre turisti fiecare categorie de destinatii). n proportie de 20% si 11% destinatiile turistilor au fost litoralul respectiv stat iunile montane. Desia nregistrat cele mai puternice ritmuri de crestere n ultimii ani, Delta Dunarii nu a atras dect 1% dintre turistii n Romnia, n anul 2006 (totusi, trebuie avut n vedere ca numarul de vizitatori este limitat si de capacitatile de cazare reduse n Delta). Numar total de turisti n anul 2006 defalcat dupadestinatia turisticaLitoral 20% Statiuni balneare 29% Bucuresti si orase resedintade judet29% Statiuni montane 11% Delta Dunarii 1% Alte localitati 10% Sursa: INS Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba

Raport final Pagina 22

n Bucuresti si orasele resedinta de jude. turistii au petrecut n medie mai putine zile dect media generala (n 2007 turistii au petrecut n regiunea Bucuresti n medie 2 zile), ceea ce sustine faptul ca n aceste zone turismul de business este mai important dect alte tipuri de turism ( de mentionat este estimarea unor reprezentanti ai patronatelor din turism, conform careia circa 85 % dintre turistii din Bucuresti sunt sositi n interes de afaceri). n 2007, cel mai ndelungat sejur, n medi e, l-au avut turistii n statiunile balneo-climaterice (7,3 zile), urmat de durata medie a seju rului petrecut la Marea Neagra (5,1 zile). Turistii care au nnoptat n zona muntoasa au stat n medie 2,2 zile iar n Delta Dunarii 2 zile (n cazul acestor destinatii este bine reprezentat si turismul de w eekend). Cei mai multi dintre turisti au ales sa se cazeze la unitatile de 2 stele, n conditiile n care oferta de cazare din 2007 arata ca mai mult de jumatate din unitatile de cazare turistica din Romnia erau de 2 stele. Numarul mediu de zile petrecute n unitatile de cazare turistica de 2 stele a fost cel mai mare dintre duratele medii de sedere pentru diverse categorii de confort ale unitatilor de c azare (aproape 3 zile n semestrul I din 2007). Mai mult de jumatate din calatoriile interne ale clientilor agentiilor de turism au durat ntre 1 si 3 zile. Analiznd activitatea turistica a romnilor desfasurata prin intermediul agentiilor de turism, se observa n ultimii ani o crestere a numarului celor care au ales o destinatie externa, car e s-a mentinut de la an la an (n jur de 30%). n schimb, numarul rezidentilor ce au ales destinatii interne a scazut n 2005 fata de 2004 iar cresterea din 2006 nu a adus numarul romnilor care au practicat turis m intern la nivelul din 2004. Romnii care au plecat n strainatate n 2007 au ales ca destinatie n proportie de pest e 93% Europa (peste 82 % tarile membre UE). Romnii prefera destinatiille Grecia, Italia, Turcia, Spania si Bulgaria ordinea indica situatia numarului de turisti pentru aceste destinatii descrescator (analiza se refera la turistii care au plecat prin intermediul agentiilor de turism). Destinatia Turci a a prezentat o crestere substantiala

a numarului de turisti romni n 2007, iar reprezentantii agentiilor de turism sunt de parere ca recenta crestere a cererii pentru Turcia, de 20-25%, se va mentine si pentru 200 8. O tara relativ noua n topul destinatiilor turistilor romni este Tunisia. O importanta majora pentru numarul de calatorii turistice catre Italia o au romnii care si viziteaza rudele si prietenii ce lucreaza n aceasta tara (peste 75% dintre turistii romni n Italia fac parte din acest segment de turism); fenomenul este comun si situatiei turismului catre Spania (dar la scara mai mica). n 2007, 2 treimi din turistii care au calatorit n Romnia prin intermediul agentiilo r de turism (aproximativ 1,3 milioane turisti), au ales un produs turistic de minim 4 zile ( durata medie a sederii fiind de 10 zile). Aproximativ 30% din clientii agentiilor de turism au ales zon a litorala ca destinatie pentru vacanta lor, 25% o statiune balnearasi 20% o destinatie din zo nele montane. 27% dintre strainii care au vizitat Romnia prin intermediul unei agentii de turis m au ales sa se cazeze ntr-un oras dintr-o zona montana. Urmeaza, ca preferinta, croazierele fluviale (23%). Strainii care au apelat la serviciile unei agentii de turism si care au petrecut mai mult de 4 zile n Romnia au stat n medie cu aproape 2 zile mai putin dect romnii n vacantele lor. n ultimii ani, tot mai multi romni prefera sa si organizeze singuri vacantele, nu prin intermediul agentiilor de turism, mai ales cnd aleg destinatii interne. Numarul turistilor straini n Romnia a crescut constant n ultimii ani, dar a scazut n 2006 din cauza conditiilor meteo nefavorabile practicarii turismului. n 2006, Romnia a primit apr oximativ 1,4 milioane de turisti straini, numar care a crescut la aproape 1,6 milioane n 2007. S-a obse rvat n ultimii 2-3 ani o crestere de 5-10% a numarului de turisti straini veniti prin intermediul agentii lor de turism din tara, afiliate ANAT. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 23

Chiar daca numarul de turisti straini n Romnia a crescut n 2007, valoarea cheltuielilor lor n Romnia pe timpul celor 3 luni de vara a fost mai mica dect cea din perioada similara a anului precedent. Acest lucru indica capacitatea insuficienta a turismului de vacanta din Romnia de impulsionare a cheltuielilor turistilor straini. Conform estimarilor unui repondent intervievat (din sfera patronatelor din turis m), n jur de 15% din rezervarile romnilor au la baza platforme on-line. De fapt doar 3-4% platesc serv iciile prin intermediul cardului bancar, n restul cazurilor fiind vorba de realizarea primului contact pr in internet (cererea de rezervare si nu rezervarea propriu-zisa). Expertii considera ca din ce n ce mai mult romnii vor folosi metoda rezervarii on-line, dar deocamdata decalajul fata de tarile dezvoltate es te si va ramane inca mult timp enorm (n SUA se estimeaza ca circa 50% rezervari se fac on-line, cu plata prin intermediul cardului bancar) . n ceea ce priveste comportamentul de consum al turistilor romni, unii reprezentant i ai asociatiilor din turismul romnesc cred ca n viitor romnul va alege sa petreaca un concediu mare n strainatate si unu-doua concedii mai mici n tara -turism de weekend (sau weekend prelungit ), tip de turism care se dezvolta din ce n ce mai mult. n plan motivational, romnii si strainii au un comportament di ferit: romnii cauta n general liniste ntr-un mediu natural n concediu. Strainii vin pentru experienta, observndu-se ca strainii aprecieaza foarte mult traditiile si modul de viata autentic ancestral al romnilor. n 2007, destinatia de vacanta a aproximativ 78% dintre romni a fost Romnia. Procentul celor care si-au petrecut vacantele n strainatate este direct proportional cu educatia si in vers proportional cu vrsta. Turistii romni care aleg o destinatie externa ncep din ce mai mult sa si faca rezervari din timp iar aproape jumatate au optat sa si rezerve locurile prin intermediul agentiilor de turism. n general, criteriile decisive atunci cnd se fac planuri de concediu sunt: pretul v

acantei, destinatia, perioada din an si durata sejurului. Conform unui studiu recent realizat de catre ISRA Center (1.098 repondenti, vars ta: 20-60 de ani, mediul urban), se pare ca aproximativ 70% din romni si programeaza concediul n functie de recomandarile prietenilor sau ale rudelor. Alte surse de informare sunt internet ul, agentiile de turism sau posturile de televiziune. Turistii strainii practica cel mai mult turismul de business si evenimente (60-70%, dupa estimarile reprezentantilor ANAT). Procentul strainilor din numarul total al turistilor grement este cel mai ridicat n zona Delta Dunarii.

de a

Perceptia strainilor asupra tarifelor la cazare din Romnia este ca sunt medii, sica pentru celelalte servicii (restaurante, organizari de evenimente etc.) preturile sunt mici, compa rativ cu cele din Europa. n plan regional, turistii straini au sosit n 2005 si 2006 majoritar n Bucuresti si Ilfov, pe locul doi situndu-se zona centru urmata de zonele de nord-est si cea de vest. Strainii au ales cel mai des cazarea n unitatile cu un grad de confort ridicat. Si ca numar de sosiri, si ca n umar de nnoptari n structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, Europa este de departe continentul din care au venit cei mai multi turisti straini n Romnia (peste 94% n 2007). 62% din strainii c are au vizitat Romnia n 2007 au venit din tari membre UE. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 24

Numar de turisti straini n Romnia n anul 2007 dupatara de provenienta(primele 10 tari) Ungaria 6% Israel 5% Marea Britanie 6% Austria 5% Alte tari 29% Spania 4% Germania 15% Italia 13% Franta 8% S.U.A. 6% Olanda 3% Sursa:INS Cei mai multi turisti straini care viziteaza Romnia sunt germani, urmati de turistii din Italia si cei din Franta. Importanta Germaniei ca principalatara de provenienta a turistilor straini n Romnia a fost recunoscuta de MIMMCT n 2008 (in urma semnalelor primite de la Trgul de turism de la Berlin di n 2007). n Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului 2007-2013, cheltuielile estimate ale turistilor straini din structurile de cazare nregistrate n anul 2005 au fost de aproape 900 milioane de e uro si se asteapta dublarea acestei valori pna n 2011, si cresterea de aproape 9 ori pna n 2026. Tip de vizitator Cheltuiala medie zilnica pentru turisti cazati n 2005 (EUR) unitati de cazare nregistrate Internationali Afaceri 350 Internationali Vacanta 230 Internationali VFR (vizitarea prietenilor si rudelor) 85 Vizitatori interni 55 Sursa: Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului 2007-2013 Conform estimarilor din Masterplan, cheltuiala medie zilnica a vizitatorilor internationali din structurile de cazare nregistrate n Romnia va ajunge de la peste 270 EUR n 2011 la 300 EUR n 2021 . Cheltuielile vizitatorilor interni din structurile de cazare nregistrate se estim

eaza ca vor ajunge la 60 EUR n medie pe zi n 2011 si vor pastra acest trend de crestere usoara pna n 2026, cnd va ajunge la 75 EUR pe zi. Totusi, date recente ale INS indica o suma de aproape 74 EUR (258 RON) cheltuita n medie pe zi de turistii romni n semestrul I 2007, ceea ce sugereaza ca estimarile din Masterplan pot fi considerate usor pesimiste. n plan socio-psihografic, o abordare interesanta mparte turistii straini n 3 mari categorii: 1. tinerii cu posibilitati financiare ridicate, pentru care Bucurestiul si maril e orase sunt atractii prin posibilitatile de divertisment 2. turistii care prefera circuitele pentru experienta culturala 3. oamenii de afaceri. Studiu de piata Raport final Pagina 25 n domeniul turismului n judetul Alba

Factori de influenta ai turismului romnesc Cadrul natural. Romnia dispune de o varietate de forme de relief si de numeroase atractii turistice unice sau de importanta deosebita. Cadrul natural constituie un avantaj semnificativ n dezvoltarea turismului prin numeroasele atractii turistice precum: Muntii Carpati, Delta Dun arii (parte a patrimoniul mondial UNESCO) si litoralul Marii Negre, lacuri glaciare, 1/3 din izvoarele min erale si termale ale Europei, aproximativ 35.000 de specii de animale (din care 1/3 din populatia eur opeana de carnivore mari cu exceptia Rusiei), 60% din populatia de cormoran pitic a lumii si aproxim ativ 4.000 de specii de plante. n plus parcurile si rezervatiile naturale nsumeaza 7% din suprafata tarii si nglobeaza o mare varietate de tipuri de ecosisteme. Mai mult, Romnia beneficiaza de un climat temperat continental ceea ce o transforma, virtual, n destinatie turistica pe tot parcursul anului. Pe de alta parte, conservarea cadrului natural ramne o problema deosebit de importanta ce afecteaza ritmul de dezvoltare a turismului n Romnia. Impunerea legislativa laxa n ceea ce priveste poluarea industriala sau casnica (datorata lipsei de investitii n echipamente / infrastructura necesare) reprezinta un risc real pentru turism n majoritatea zonelor de interes turistic din Romnia. T otodata, defrisarile masive, necontrolate si / sau ilegale n unele parti ale tarii conduc la distrugerea mediului nconjurator afectnd n mod direct cea mai importanta resursa turistica din prezent, cadrul natural. Multiculturalism. Situata la confluenta mai multor sfere de influenta culturala, Romnia poate fi grupata n patru mari zone istorice (Transilvania, Tara Romneasca, Moldova si Dobrogea) la rndul lor cu subzone, fiecare avnd particularitatiile sale. nca o data diversitatea (de aceasta data culturala) este cea care confera numeroase oportunitati pentru dezvoltarea turismului. Cele 6 obiective / areale

din cadrul patrimoniul mondial UNESCO (manastirile din nordul Moldovei, biserici le fortificate din Transilvania, bisericile din lemn din Maramures,manastirea Horezu, fortaretele d acice din Muntii Orastiei, centrul istoric al Sighisoarei), se adauga edificiilor arhitecturale impresionante -orasele Alba Iulia, Sibiu, Brasov etc. -, dar si diferitelor asezari rurale n care vechi tradi tii precum olaritul sau prelucrarea lemnului se mai practica nca (de ex.: Corund, Horezu, Sasciori, Patrahaitesti, Viseu de Sus etc.). Patrimoniul cultural se confrunta cu insuficienta fondurilor astfel nct numeroase cladiri si monumente istorice se afla n stare avansata de degradare, legislatia n domeniul urbanismului este deficitara, ceea ce conduce la compromiterea treptata a aspectului general al asezarilor urbane sau rurale, de altfel compromis si prin prin constructia unor edificii atipice (ex.: situatie v izibila deja, de exemplu, n unele zone turistice montane rurale). Produsele turistice. n ciuda faptului ca, n general, pretul total al unei vizite t uristice se poate ridica peste nivelul serviciilor oferite, Romnia ramne o destinatie ce ofera preturi scazute. Acest fapt poate fi considerat drept un avantaj competitiv n concurenta cu alte destinatii. Pe de alta parte, nu numai ca serviciile nu compenseaza pretul, dar acestea nu sunt suficient de diversificate, exista putini ghizi, iar excursii optionale exista rar sau se organizeaza numai pentru grupuri mari. Desi n ultima perioada sau nregistrat progrese n introducerea de noi produse turistice specializate, nca nu se acopera toate tipurile de turism practicabile n Romnia. Crearea unor noi produse alaturi de mbuna tatirea serviciilor este esentiala n dezvoltarea turismului. Infrastructura. Acest factor de influenta se refera la infrastructura de transport, infrastructura de comunicatii si utilitati si infrastructura turistica. Infrastructura de transpor t, desi extinsasi prezenta n toate formele (aeriana, rutiera, feroviarasi fluvio-maritima) se confrunta cu lipsa investitiilor si implementarii coerente a programelor de dezvoltare. Astfel, dintre cele 17 aeroporturi, 11 sunt considerate internationale, dar doar doua depasesc un trafic

anual de calatori de peste 1 million. Multe aeroporturi sunt slab dotate iar num arul de curse interne este restrns. Reteaua rutiera este tinta mai multor programe guvernamentale ce vizeaza mbunatatirea calitatii carosabilului si / sau extinderea capacitatii rutelor celor mai tranzitate. n pre zent exista doar 2 autostrazi (dintre care una nca n stadiul de finalizare) acoperind o distanta totala finala de 338 km Pitesti Bucuresti si Bucuresti Constanta (n prezent terminatasi operationala doar pna la Cernavoda). Avnd n vedere faptul ca foarte multi turisti folosesc autoturismul pentru calatoriile Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 26

turistice (att n segmentul celor romni ct si al celor straini), ntruct distantele pot fi acoperite relativ facil n acest mod, este imperios necesara crearea unor conditii care sa faciliteze circulatia turistului. Mai mult, putine orase sunt prevazute cu sosele de centura iar problema traficului aglomerat devine cu att mai pregnanta n cazul oraselor turistice. Reteaua de cai ferate este foarte extinsa n Romnia (fiind a patra ca marime din Europa) si reprezinta una din principalele modalitati de transport intern. Cu toate acestea garnituril e feroviare sunt nvechite, durata calatoriei ridicata iar pretul calatoriei cu trenul poate atinge sau depasi n prezent pretul calatoriei cu autoturismul (pe persoana). Transportul fluvio-maritim se realizeaza ndeosebi n scopuri comerciale, n special pe Dunare, iar rurile interne nu sunt navigabile, conform datelor identificate n cercetare. Daca infrastructura de comunicatii acopera aproape ntreg teritoriul Romniei, nu acelasi lucru se poate spune despre infrastructura de utilitati, cu exceptia energiei electrice. Desi n expansiune, retelele de distributie a gazului metan, a apei si retelele de canalizare nu aco pera multe dintre zonele turistice si deci reprezinta n unele cazuri un impediment n dezvoltarea turismului att din perspectiva investitorilor care trebuie sa mobilezeze sume mai mari pentru alte solutii tehnice dar si din perspectiva poluarii -n cazul lipsei canalizarii, dar si datorita deseurilor solide ( ex.: statiunile montane mai greu accesibile se confrunta cu astfel de probleme). Infrastructura turistica este deficitara nu doar la capitolul calitatea si capacitatea unitatilor de cazare dar si n ceea ce priveste capitolul signalistica turistica dar si al dotarilor obiectivelor turistice. n plus, centrele de informare sunt insuficiente si dispuse ineficient. Personalul. Sectorul turismului se confrunta cu o criza de personal calificat ce are la baza mai multi factori precum: lipsa centrelor de educatie n industria ospitalitatii, salarii sc azute fata de media tarii dar si costurile ridicate pentru calificarea personalului. De cele mai multe ori personalul experimentat din turism prefera o cariera

n afara granitelor Romniei, n tari n care n sectorul turismului nivelul salarial este mult mai ridicat. Criza de personal este prezenta nsa nu numai la nivelul prestarii serviciilor efective dar sia managementului din domeniu ceea ce contribuie astfel nu numai la lipsa serviciil or turistice de calitate n unele cazuri, dar si la o preocupare redusa pentru diversificarea acestora. Totusi, recent a fost implementat n Romnia un curs de pregatire n turism n cadrul Institutului IRECSON, pr intr-un parteneriat ntre acesta si Scoala Hoteliera de la Lausanne. Administratia centralasi locala. Principala responsabilitate a administratiei ce ntrale si locale este aceea de a crea un cadru legislativ propice dezvoltarii turismului. Una dintre c ele mai importante prghii prin care se poate actiona eficient asupra situatiei actuale a turismului este nivelul fiscalitatii att n domeniul taxelor directe (impozit pe profit, impozite locale pe terenuri si cladiri, scutiri de la plata impozitelor), ct si a celor indirecte precum taxa pe valoare adaugata. n pre zent, nu exista astfel de tipuri de facilitati semnificative acordate investitorilor n turism. Exista nsasi alte modalitati nefiscale prin care administratia centrala sau locala poate sustine dezvoltarea turismului, cum ar fi concesionarea terenurilor sau extinderea retelelor de infrastructura pna la locul investitiei. Astfel de masuri sunt utilizate n special de catre administratii la nivel judetean si local . De asemenea programele de sustinere a turismului initiate de catre administratia centralasi locala au vizat pna n prezent strict promovarea turistica, care, n lipsa unui sprijin real care sa permita combaterea actualelor lipsuri ale ofertei de produse turistice, nu au avut o fin alitate clara cu att mai mult cu ct canalele de promovare utilizate nu au fost ntotdeauna cele mai potrivit e. Astfel, nu exista nca o imagine clarasi o identitate bine conturata din punct de vedere turistic a Romniei n strainatate. Desi cadrul legislativ este functional, implementarea normelor este deficitara. n plus, cooperarea ntre administratia centralasi cea locala, dar si a ambelor tipuri de structuri cu sec torul privat este limitata, fapt ce conduce la elaborarea unor acte legislative care nu corespund ntotdeauna obiectivelor majore de dezvoltare turistica.

Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba

Raport final Pagina 27

Administratia centralasi cea locala sunt responsabile n plus si cu elaborarea unor studii care sa conduca la constientizarea oportunitatilor din turism de catre investitori privati. PROIECTE SI INVESTITII PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI N ROMNIA Proiecte ale administatiei publice centrale si locale Directiile majore de actiune ale aparatului de stat n privinta sustinerii dezvolt arii turismului sunt: . Adoptarea unei viziuni strategice pe termen mediu si lung cu privire la dezvolta rea turismului romnesc . Promovarea turismului intern (programe sociale, atragerea turistilor romni catre destinatii romnesti) . Consolidarea unor produse turistice bazate pe simbolurile romnesti n materie de at ractii turistice (Muntii Carpati, fluviul Dunarea si Delta Dunarii, podgorii de traditi e etc.), cu atentie deosebitasi asupra conservarii mediului natural n cadrul acestei directii se obse rva o predilectie pentru proiecte viznd turismul sporturilor de iarna . Cresterea calitatii globale a produselor turistice (la diverse niveluri e, securitate, servicii auxiliare)

informar

. Organizarea unor evenimente majore . Adoptarea unor modele de colaborare regionala Tabelul de mai jos surprinde cteva din principalele actiuni / proiecte desfasurat e sau preconizate: Directie Actiune Strategie Pentru a sustine dezvoltarea turismului din Romnia, Guvernul Romniei a comisionat Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO) sa realizeze un Master Plan al dezvoltarii turismului Turism intern Programe cu caracter social: Litoralul pentru toti , 1 Mai la mare , O saptamna de refacere n statiunile balneare sau Vacanta la tara Simboluri si mediu Programul national de dezvoltare a turismului montan Superschi n Carpati (redenumit Focus schi Romnia ) care vizeaza

dezvoltarea si modernizarea statiunilor turistice montane pentru practicarea sporturilor de iarna Croaziere pe Dunare ce vizeaza mbunatatirea infrastructurii si amenajarii urbanistice n porturile dunarene n care acosteaza vase cu turisti straini si introducerea n program a noi porturi, respectiv identificarea atractiilor turistice din localitatile port uare si din vecinatatea acestora (muzee, biserici, manastiri, parcuri si rezervatii naturale ) si amenajarea de spatii comerciale pentru vnzarea de produse de artizanat (si alte b unuri cu specific local sau national) Romnia -Tara Vinurilor sprijinirea dezvoltarii de produse turistice cu specific oenologic, care sa fructifice potentialul considerabil al segmentului, determinat de traditia n cultivarea vitei de vie si producerii vinului n podgorii renumite din Romnia Programul Steagul Albastru -Blue Flag care vizeaza dezvoltarea turismului de litoral si protectia mediului natural n zonele respective n desfasurare mai sunt programele de dezvoltare a statiunilor turistice balneocli materice, a infrastructurii turistice n zona montana nalta, a turismului cultural si de dezvoltare echilibrata si integrata a zonei turistice din Delta Dunarii si a statiunilor de pe litoralul Marii Negre. Borsa (Maramures) -finalizarea proiectului Luna Ses-Borsa ce presupune deschider ea a doua statiuni montane de ski Piatra Neam. va avea n curnd propria prtie de schi pe masivul Cozla, n urma unei investitii de circa 10 milioane euro (traseele pentru telegondola si tele-schi vor porni chiar din oras) Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 28 Raport final

Directie Actiune Calitate Programul national

Salvamont

-asigurarea securitatii turistilor n munti si salvarea

turistilor n caz de nevoie Programul Infoturism (vizeaza dezvoltarea de centre de informare turistica) Programul de crestere a calitatii serviciilor turistice hoteliere Marca Q Evenimente Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 a fost cel mai renumit proiect care s-a desfasurat n 2007; conform administratiei publice locale, acesta a adus circa 200 milioane de euro ncasari din turism, cea mai mare parte de la un numar de aproximativ 250. 000 de vizitatori straini (din 600.000 turisti n total), sositi n primele 9 luni ale anul ui 2007 Candidatura pentru gazduirea Festivalului Olimpic al Tineretului European din 20 13 Colaborare regionala Proiectul AREAL -Medias alaturi Dumbraveni, Rupea, Agnita si Copsa Mica (sate din jurul Mediasului) au agreat, ntr-un protocol de colaborare, sa puna n valoare bogatiile istorice si culturale si sa acceseze fonduri puse la dispozitie de catre Uniunea Europeana pentru a promova turismul local; Asociatia Intercomunitara membrii sunt consiliile locale de Dezvoltare Alba Iulia (AIDA) din Alba Iulia, Teius, Vintu de Jos, Sntimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Crica u si Consiliul Judetean Alba iar obiectivele majore ale organizatiei vizeaza dezvoltarea economica si sociala la nivel regional si subregional n baza unor actiuni durabile, de calitate, sustenabile financiar, uman si institutional proiectele dezvoltate de AIDA pot sustine sub multe aspecte cresterea turismului n zona Statiunile Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran si Rsnov au nfiintat Microregiune a Turistica Muntii Bucegi, prin care vor sa deruleze n comun proiecte de anvergura (pornind de la dorinta de a gazdui Festivalul Olimpic al Tineretului European) Investitii n infrastructura turistica (spatii de cazare) Dezvoltarea rapida a segmentelor de hoteluri si pensiuni poate fi pusa pe baza initiativei private n domeniu, investitiile n spatii de cazare capatnd n ultimii ani o anvergura

fara precedent la nivelul Romniei, pe fondul cresterilor record nregistrate de sectorul constructiilor per a nsamblu. n prezent capacitatea turistica a Romniei exprimata n numar de locuri de cazare pe cap de locuitor este de 1,3%, n timp ce procentul pentru o tara n care turismul ar putea fi un accelerator al economiei nationale, ar trebui sa atinga un minim de 6% (se poate ca acest potential sa mentina ridicat interesul investitorilor n unitati de cazare de mari si medii dimensiuni -hoteluri). Deci, se poate lua n calcul o continuare pe termen cel putin mediu a evolutiei ascendente n ceea ce priveste constructia si reamenajarea de spatii de cazare la nivel national. Apetitul investitorilor pentru investitii n hoteluri de diverse categorii si pent ru diferite segmente turistice reiese din urmatoarele informatii recente despre miscari relevante pentru tema a bordata: . Rin Grand Hotel (4 stele, p n Bucuresti s-a deschis cel mai mare hotel din Europa este 1.500 de camere) . Si-au facut intrarea pe piata din Romnia lanturi internationale hoteliere, ca Int erContinental, Golden Tullip, Hilton, Marriot, Accor, Howard Johnson sau BestWestern prin afili erea la grup a unor hoteluri existente (actiune insotita de multe ori de renovari / extinderi) ori prin constructii proprii (printre retelele hoteliere internationale care intentioneaza sa intre pe piata romneasca se numara Kempinsky, Hyatt, Four Seasons, Sheraton sau Carlson Hotels Worldwide) . Vor fi dezvoltate numeroase proiecte (dintre care unele ce vor mobiliza fonduri uriase) ce vizeaza crearea de statiuni turistice / resorts poate cel mai interesant este Carpathia iliarde de euro investitie preconizata, la poalele Muntilor Ciucas -aici se va ridica o statiune de lux care va cuprinde de la hoteluri, prtii de schi si terenuri de golf si facilitati pentru e chitatie, la vile, piscine, sali de conferinte si restaurante); alte astfel de noi statiuni sunt anuntate n z onele Mija (Dmbovita), Toboliu si Girisu de Cris (Bihor) si Giurgiu (proiectul Poiana Soarelui) -totusi trebuie tinut cont ca nu exista nca semnale clare ca

(2 m

toate aceste proiecte anuntate se vor si concretiza. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 29

. Chiar si n turismul balnear s-au facut sau sunt n derulare unele proiecte precum: complex hotelier de 4 stele n Geoagiu Bai sau programele de investitii de peste 20 de mil ioane de euro de la "Baile Felix". Si n ceea ce priveste numarul de pensiuni ultimii 5 ani au adus cresteri importan te, avnd la baza n special eforturile investitionale ale ntreprinzatorilor mici si medii din spatiul rural din zonele de munte, ce au gasit un sprijin si n accesul la fondurile europene nerambursabile dedicate dezvoltarii rurale. Polii turismului rural din Romnia nregistreaza de laanlaanunnumar de pensiuni cu cel putin 20 25% mai mare, astfel n prezent existnd n Romnia aproximativ 10.000 de astfel de spatii d e cazare (conform unor opinii formulate recent de catre reprezentantii unor asociatii din turismul romnesc, care includ att pensiuni nregistrate, fie clasificate sau nu, ct si nenregistrate). n general, majoritatea noilor unitati de cazare si a proiectelor n desfasurare viz eaza un grad de confort de minim 3 stele, cele mai multe fiind dotate si cu sali de conferinte ( necesare pentru intrarea n circuitul turismului de business si evenimente). O alta particularitate este ca investitorii arata un interes din ce n ce mai mare pentru dezvoltarea de concepte noi, gen complexuri turistice , boutique hotels (hoteluri de dimensiuni re duse, intime, n special n zonele centrale vechi ale oraselor mari) sau cluburi all-inclusive . Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 30 Raport final

4. CONTEXTUL GENERAL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI N JUDETUL ALBA SPECIFICUL CADRULUI NATURAL SI ATRACTII ANTROPICE Judetul Alba este dispus pe 3 mari unitati de relief: Muntii Apuseni n partea nor d-vestica, Muntii Sureanu n zona de sud si Podisul Trnavelor n nord-est. Bazinul rului Mures este reprezentat n jude. preponderent de catre Podisul Trnavelor (considernd aportul afluentilor), rul trave rsnd judetul pe directia NE -SV, delimitnd totodatasi cele doua mari grupe de munti. Peste 1/3 din suprafata judetului este mpadurita, muntii detinnd peste jumatate din suprafata. n judetul Alba se regasesc o serie de lacuri naturale (n special n zona Muntilor Apuseni, de exemplu lacul Ighiu) dar si antropice de baraj -lacul Oasa, ce se extinde pe o suprafata de 447 de hectare. Muntii Apuseni se individualizeaza prin varietatea geomorfologicasi unicitatea atractiilor, n special n ceea ce priveste relieful carstic. Judetul Alba, prin Ocolul Silvic, are n admini strare o parte a Muntilor Apuseni si respectiv 28% din suprafata Parcului Natural Apuseni (al cincelea par c natural ca suprafata din Romnia), alaturi de judetele Bihor si Cluj ce administreaza 32% si respectiv 40% din suprafata parcului. De asemenea, n cadrul Parcului Natural Apuseni, pe teritoriul judetului Alba se aflasi cel mai nalt vrf din Muntii Apuseni si anume Curcubata Mare (1.849 m). Totodata, Munti i Apuseni reprezinta un spatiu etnografic deosebit prin obiceiurile, traditiile si mestesugurile popu lare specifice pastrate n regiune, influentate si de faptul ca acesta zona montana rurala are o densitate a populatiei mai ridicata comparativ cu alte regiuni turistice similare -ceea ce confera n plus unicitate, datorita specificului ocupatiilor locuitorilor si peisajului, dar si posibilitati sporite pentru crestere a turismului (densitatea locuitorilor este n acelasi timp si un vector al dezvoltarii infrastr ucturii turistice). Podisul Trnavelor (inclusiv defileul Muresului) este preponderent un spatiu al at ractiilor antropice, n special a