IoNul Colocanu

TunseDE r-A,. ArA rURK u, ERPoGAI'{

Editura Cetatea de Scaun

CupnrNs

CuvAnt inainte ....""""""""'5

Inuoducere... ,..""""""""""7Atatiirk - ipostazele unui reformator '........"...'..' """"" L3

in ciutarea unor soluEii.'...... """""""""' 18

Alegerea taberei.........'.. """""""""""""' 21

Solugii radicale....'......"....... """"""""""' 36

Rizboiul greco-turc """""47Mudania.......

Desfiinlarea Sultanatului. Conferinta de la Lausanne - Punctul de

plecare al statului turc.......'....".. """""""""'7IFunerariile lui Atatiirk..... ..............,...""'79

Turcia sub amprenta liderului Erdofan """""""""""" 88

vizita lui Erdoian in RomAnia..' """"""' 90

Turcia, Armenia, masacru sau genocid ...""""""""""" 93

Vctor Ponta, reprezentantul RomAniei la Qanakkale ...... " " " " " " " " " " 99

Planurile lui Erdo$an, niruite de alegerile parlamentare"""""""""' 103

Neootomanismul turc prinde contur 9i la Bucuregti""""""""""""' 106

Relagia Victor Ponta - R.T. Erdo$an "" 109

moscheea din Bucure;ti. ..."""""""""" 113

Qanakkale..... """"""""' 117

Kurzii, victime colaterale.... """"""""" 119

Construirea Moscheii de la Bucuregti'... """"""""""" 122

Fuga citre niclieri..........' """"""""""" 125

Turcia, democra$e in stil propriu """" 129

Moscheea din Bucuregti in viziunea statului turc......." """"""""""' 132

Drepturile omului in Turcia """""""" 135

Minoritigile din Rominia;i influenga statului turc in Dobrogea'

in dialog cu Amet Aledin, reprezentantul Depanamentului de RelaEii

Interetnice din Rominia. ""' 139

ArarUm - TPoSTAZELE UNUI REFoRMAToR

Q e putea vorbi astizi despre Turcia? Despre o gari cu populagie

l) musulma.i in propo4ie de98o/o, dar, condusi dupi un sistem laic?

Majoritatea cetigenilor turci sunt convingi ci daci nu exista Atatiirk, Turcia

nu se afla unde este acum. cum a reusit Atatiirk si consolideze ,tara, si

implementeze reforme care pAni arunci erau de neconceput vom detalia mai

jos. Desfiingarea califatului, schimbarea alfabetului arab cu cel latin,

adoptarea reformelor de tip european au transformat Turcia &ntr-un stat

aflat la limia existengei intr-o republici consolidati la marginea Europei'

,+4. reforma Turcia, inseamni a o omori". Previziunea marchizului

Salisbury, din 1878, se pare ci ar fi fost corecti, daci ln locul Turciei ne refe-

rim Ia Imperiul Otoman. Dupi astfel de catastrofe s-au ciutat si se vor ciuta,

s-au enunfat si se vor mai enunta teorii, s-au gisit mai mult sau mai pugin

obiectiv, principalii vinovafi pentru ciderea acestui colosal imperiu. lga cum

dispar specii ;i rase, flri si se gtie intotdeauna de ce, tot a;a se intampli 9i cu

formele de colectivitate. Statul nagional era o necesitate pentru osmanism,

pentru a putea si-gi menlini existen,ta. Intengia exista, modalitatea era greu

de gisit.

Trecerea de la Imperiu la Republici, perioadi mai pu,tin abordati de

istoricii europenil, a fost una dinue cele mai negre din istoria turcilor. Acqtia

s-au confnrntar cu sepafarea populagiei in doui tabere: cea pro sultan 9i cea

adepti a luptei pentru eliberare de sub Sultanat, condusi de Mustafa Kemal.

Aceste lupte interne au fosr completate 9i cu intrarea Turciei intr-un rlzboi

direct cu Greci4 sprijiniti de Marea Britanie. Pe langi aceste conflicte, frecare

I Dintre istoricii europeni care au tratat aceasti temi amintim: Bernard kwis, The Emergmce oJ

Modcrn Tarkey Oxfoid University, London 1968; Harry Howard, The partition of Tyrkey , A

diptnmat hisnry 1913 - I923,Nw York, 1966. Dinue istoricii tuci enumerim: Serif Mar&n,

Atztiirh ue camhuriyet diinemi Tiirkiyai, Y.E. Turkiye Ticzret odalari, Anlara, 1981 (Turcia ;iAtatiirk in perioada republicani); salahi R. sonyel, Tlirk Kurntlu; Saua;t ue Dry Politika Y.E.

Turk Tarih Kurum,r, Aok t", 19S5 (kzboiul de independenli turc;i poli..jlca extefid) Biiyiih

Milbt Meclisilrin Agth;rndan Loun Antla;manna Kadar, TTK Ankara, 1986 (Marea Adunare

NaEionali de la deschidere pani la Tratanrl de la Iausanne); Dogan Avcioglu, Milli Kurnlus

Tanhi, citt ],Y.E Istanbul Matbaasi, Istanbul, 1974. (Istoria de eliberare nagionali)'

A Ionut Cojocaru

lare cu starut de Mare Putere gi-a manifestat interesul gi a ciuat si ad.ucilucrurile intr-o pozi,tie cit mai apropiati de interesul propriu. Datoriti acestorcauze, ln unele momente, se purea vorbi de dispariEia Turciei. Datoriti intririisub protec,tia puterilor europene din doringa acestora de a-gi tmpi4i anumitezone din tari, s-a dezvolat o migcare de rezistengi in frunte cu M. Kemal.Modernizarea stanrlui era in impas. Intengiile conducitorilor s-au izbit detehnici de neinvins. Entuziasmul conducitorilor, de lnnoire, a fost in zadar; s_

au elaborat nenumirate proiecte; s-au dat sute de ordonange. lnsi o legislaEieuniari.- condi,tie prealabili a unui stat uniar- s-a dovedit imposibil de realizatintr-o gari care constituia oarecum o colec,tie de,,categorii" a tuturorsemin,tiilorculrurale de la nomadul primitiv pani la omgeanul din secolul al XD(-lea. Grav,pentru natiunea turci era, fapnrl ci, nu-gi controlau economia naEionali..Bugenrl Stanrlui era intocmit de citre,,Dette publique" - administragia striini.a datoriilof, un fel de comisiune a reparagiilor. Economia se lndrepa crtrecolaps deoarece veniturile erau intrebuinmre pentru plaa dobarzilor. solu,tra,adoparea sistemului concesionirilor citre societigile suiine. insi, pentru aprimi bani in schimbul concesiunilor, nimeni nu avea voie si se atingi devechile privilegii comerciale ;i juridice ale striinilor, vechile ,,capiJagii".Evident Marile Puteri blocaseri posibiliatea Imperiului de a putea intreprindecsrafari,acordul lor. controlul era total. Firi avant economig nu este posibilun avXnt cultural, miliar sau de alti naturi.

Nici ln privin,ta spiritualiti,tii lucrurile nu stiteau mai bine. penrru unproces de modernizare era nevoie de o oarecare despi4ire a stadui de Biserici.Dar, acest proces era in contradicgie cu principiile Islamului. populagia eraadanc ancorati ln tradigiile 9i perceptele religioase care penml musulmani eraufelul lor de a fi. De a schimba fesul cu piriria nu putea fi vorba. in timpulprimului rizboi mondial, conducera armatei s-a striduit si inventeze pentrusoldagi un chipiu care si le apere faga de ploaie sau de soare, tarit a afitao ,r.-ede bord sau de cozoroc' ce ar putea amind'de ,,od.ioasa" pilirie europeani.rzalarea sociali a femeilor gi pornrl vilului au fost menginute cu suicteEe. Maimult, nu se putea vorbi de o despir,tire de Biserici, deoarece aceasra reprezentamijlocul cel mai puternic de unire a lumii islamice.

'z D.v. Mikusch, Gdzi Mustafa lCmat lS8I,I938,Edttura Scrisul Romanesc, Craiova p. g2.

Turcia de laAtatiiLrk la Erdofan t5

Instantanee cu Mustafa Kemal Atatiirk la Ankara'

r6 Ionut Cojocaru

Fi.ri aceasta nu se putea pi.stra Arabi4 jumitate din teritoriul rimas inciimperiului. in fapt, Islamul nu impiedica numai adaptarea lavremea noui, ciera esenlial in contrazicere cu ideea nafionali, la fel cum Biserica universali a

Europei din Evul mediu a fost prin ffrea ei in opozi,tie cu delimitarea nationalia Statelor. Stirile din Turcia, dupi ciderea lui Abdul Hamid3 erau asemi-

nitoare cu stirile din Roma inainte de Caesar. Rizboaiele civile gi luptele de

partid erau carateristice epociia. Mustafa Kemal, Bnfuul ambigios care avea oalti viziune pentru a putea reda demnitatea ,tirii sale, se remarci prin cuvintele

adresate celui care a frcut parte din Triumvirat ,,Djemal Bey, nu te lisa sedus

de moda actuali. de a voi si apari fiecirei seciruri intr-o lumini frumoasi.Aplauzele celor mul,ti n-au nicio imponangi. DacL vei ciuta mai depane si-

;i uagi fo4a din aprobarea primului venir, atunci nu gtiu ce va ff cu tine inptez:ent, insa viitorul giJ distrugi cu sigurangi. Grandoarea consri in a nuvorbi pe placul fieciruia, ln a nu a"runca praf tn ochii niminui, a nu vedea

decat ceea ce este cu adevirat necesar pentru gari si a merge drept la ginti.Fiecare igi va da cu pirerea, fiecare va voi si te abati din calea ta. Bine, tu nute lasi influentat;i-gi urmezi drumul ftri goviire. igi vor pune piedici la fiecare

pas. Convins ci nu egti mare, ci mic;i slab, ci n-ai niciun sprijin, ci nimeninu te ajuti, vei invinge ln cele din urmi. toate piedicile. $i daci dupi aceea igi

vor spune ci esti mare, si rAzi pur 9i simplu ln nasul celor ce d-o vor spune"5.

Nemulgumirea tAnirului Mustafa reiese gi din refuzul de a ocupa funcgii rem-porare dar bine remunerare, scopul acestuia fiind idealul de a putea si schim-

be menalitatea turcilor. Abil, a inteles ci. politicienii din jurul siu nu vid niciin ceasul al doisprezecelea ci. singura soluEie este desfiin,tarea imperiului gi

aparigia unui stat turc, independent constituit in granitele sale ffregti.

Mustafa Kemal s-a nascur la Salonic, in 1881, intr-o familie de mijloc.Dupi. gcoala primari a urmat scoala secundari militari din Salonic, iar in anul1895 se lnscrie la Liceul militar din Manastir. Perioada studiilor sale a coincis

cu desft;urarea revoltelor grecegri, bulgiregti gi macedonene de iegire de subdominatia Otomani. Aceste revolte l-au infli.cirat pe Mustafa Kemal, spiritul

3 Abdtil Hamid al Illea a fost al )OO(Vlea Sulan al Imperiului Otoman. (31 august 1876 -detronat b27 aprilie 1909)4lbidm,p.83.5 lbidem, op. cit. pp.86-87.

Turcia de laAtatiirk la Erdofan

sau patriotic ftind destul de pronunfat. Dupi terminarea liceului s-a inscris la

$coala de Rizboi de la Istanbul. Preocupat de soara Imperiului, Mustafa a

incilcat ordinul sultanului Abdul Hamid care interzisese orice fel de discugii

gi opinii politice despre starea actuali a Imperiului siu. Mai mult, tanirul

student a otgtnizatintruniri secrete la care se discuta despre libertate 9i ciile

prin care si o obgini. in 1902, dupi absolvire, a fost admis in clasa ce pregitea

cadre pentru statul major. Avea gradul de locotenent.

17

tN cAuraREA uNoR soLUTrr

f on$tient de situa,tia din Imperiu acesta a previzut declinul. in 1905,\J 2 6[dnut gradul clpitan de stat_major, dar in urma r.rrr.ri d"rung,cum ci edita un ziar penru a informa colegii sii cu privire la situagia

"r_"r.iImperiului a fost trimis in cadrul Armatei a 5-a din Damasc. Ajuns aici, ainffintat o asociatie cu scopur de a organizao revolugie impotriva Imperiurui;i a ideilor religioase. Negisindu-;i adepti a rimas dezamigit i.rri ,r,,

"renungar. s-a deplasat Ia Salonic unde, in urma intrevederilor secrete cu fostiicamarazi, a pus bazele ,,Vatan ve Hurriyet Cemiyed,, (Asociatia patrie

9iLibenate). Doi ani mai tirziu s-a reinrors in Damasc fiind trimis in misiunela statul major al armatei a 3-a. Tinirul Mustafa nu era impicat cu ideea ci,tn loc si ffe in mijlocul evenimenteror era trimis in diverse locafi aleimperiului ca Macedonia sau Tripoli. in batelia asupra Tripolitaniei, r9l l,datoriti meritelor in strategia de rupti Mustafa Kemal a fost inainrat la gradulde maior' Anul urmitor, a fost numit coordonator director la Secigia deManevre a Fortelor Speciale din Marea Mediterani.

Anul 1913 aduce cu sine schimbiri imporante in Imperiu. La 23ianuarie, liderii asociatiei ,,Uniune si progres" au obligat guvernur sa demisio-neze' Aceasta actiune nu a fost pe pracul tinirului maior, considerind in acermoment ci mai important ar fi fost apirarea ora;ului Adrianopole6, atacat debulgari care l-au gi ocupat. Mai mult, primul ministru, Mahmut Sevket pasaa fost ucis intr-un arentar. inceputul celui de-AI Doilea Rizbot Bi.;tJ;adus schimbiri importante. Mustafa Kemal in fruntea corpului de armataBalayir cu ajutorul lui Enver Bey care conducea armata adusi din Isranbul aureqit si elibereze oragul Adrianopol. in urma acesrui rezultat, Enver Bev afost numit Pagi, Mustafa Kemal neprimind nicio dirri".gi". ;.;;r;;indepina din Istanbul, l-au numit atasat militar la Soffa.

inceputul Primului Rizboi Vondi"l il gisqte p. M,rrr"f" Kemal Ia Sofiain calitate de atasat militar. Fire energici, era nerrrulgumit de functia pe care

I o.up". Mai mult era impotriva unei aliange cu Germania pe care o vedea ca

ffind catastrofali pentru rara sa. De artfel, intrarea Imperiului otoman in

u Azi Edirne

'lhidem,p.700.

Turcia de laAtatiirk la Erdogan 19

r,izboi a insemnat sfrr;itul politicii de expansiune in Orient. in ac.l moment

lrotiuele Imperiului ajunseseri pini in Afganistan 9i Egipt.

in Balcani, statele &n sudul Dunirii s-au ingeles pentru prima dati in istorie

1i :ru incheiat o alianEi rizboinici impotriva otomanilor. Scopul era acela de a

irlioni Turcia din Europa. l,a stiruingele luiVenizelos, Liga balcanici, a susginut

,k.claragia principelui Muntenegrului care a declarat rizboi Sultanului gi

( l.rlifrrlui, fiind urmat de regii Serbiei, Bulgariei gi GrecieiT. Marile Puteri anali-

/,ru atent acest conflict insi declarau la unison ci nu vor permite o schimbare

(l(,sraru-quo indiferent de consecinge. $ansa turcilor a fost ca in abira adversi

rrrr se afla nici un geniu militar ci numai o coaligie de dominatori care se binuiau

rcciproc si igi invidiau succesele unul altuia.

Mai mult, cAnd grecii 9i sirbii gi-au asigurat prada, au lisat pe bulgari si

siirrgereze singuri in faga liniilor de la Qatalca. Marile Puteri dupi ce auvdzut

irr ce direc,tie se indreaptau lucrurile au intervenit funcgie de interesele proprii.

l{rrsia ;i-a amintit ci gine de datoria sa morali de a face pace in regiune pe

trrrrsiderentul ci, decit un stat balcanic, mai bine Turcia si ffe cea care degine

Srrimtorile. Cabinetele europene au mijlocit un armistiliu iar sub Protec-

roratul Londrei au inceput negocierile. l,a Londra, statele panicipante cereau

'lirrciei cedarea rururor teritoriilor balcanice in afara unui col$gor la Nord de

t;rpitali, precum ;i insulele din faga Dardanelelor. in Europa, Turcia nu mai

,lclinea decit Constantinopolul gi Strimtorile. Cum la Constantinopol,

picrderea Adrianopolului era de neinchipuit, Divanul a hotirit si accepte

tr,rintele Londrei. La23 ianuarie a avut loc risturnarea guvernului printr-o

Iovituri. de stat. Istoricii turci susgin ci guvernul trebuia risturnat dupi ce

r:ispunsul definitiv ar fi fost expediat la Londra 9i astfel pacea ar fi fost incheia-

ri formal. ir, "..rt mod, s-a Putut arunca asupra adversarilor politici vina

irrfiingerii. Noului guvern i-a revenit sarcina si anuleze deinia de a semna

pucea qi de a continua lupta.

Turcii au continuat rizboiul, ob,tinand citeva victorii semniffcative'

( lomunicarea nu era punctul forte al alia$lor balcanici, sfubii au fost deza-

rnagigi ci nu au primit iqire la mare, in dauna independen,tei Albaniei

rrrusulmane. Grecia se considera nemulgumiti in favoarea Bulgariei. in iulie

1913, Ia numai citeva luni dupi pacea de la Londra, in Balcani a izbucnit din

20 IonutCojocaru

nou lupra. Serbia si Grecia au aracat Bulgaria; Rominia gi-a trimis trupelecontra sofiei. in acest conflict lntre cregtini, turcii, frri a tine cont de MarilePuteri, si-au indrumat armatele citre Adrianopol.

Armata rurci a inaintat, a zdrobit rezisrenta slabi a bulgariror, iar la 23iulie 1913, aniversarea rwolugiei june rurce, au recfutigat Adrianopolul. prinpacea de la Bucuregti, turcii au rimas cuAdrianopolul, grecii au primit paneacea mai mare din Macedonia in dauna bulgarilor, iar sirbii au ri.mas 9i deaceasti datit farit acces Ia mare8. insi, hot"r.]. stabilite Ia Bucure;ti in tgtznu au fost respecrate mult timp.

Noul guvern a luat decizii de scoarere a statului din cr'nd,in incercarea dea-i reda identitatea. Dorinta de a inlitura capituladile a fost principalul motival intririi Imperiului otoman in primul Rizboi Mondial. in incercarea de aschimba care ceva, s-au adus profesori din Europa, pe cat posibil cu panici-parea tuturor puterilor, psntru a elimina suspiciunile. Reorganizarea marineia fost incredingati Marii Britanii; jandarmeria, care joacd. un rol mult maiimportant in Turcia decit ln Europa, cit gi administratia financiari a revenitFrangei. Alte concesiuni au revenit altor state, altfel conducitorii de laconstantinopol nu vedeau iesirea din criza economici. Armata a fostreorganizati' dupi modelul german, venind in acest scop o misiune militari.in privinga armatei, Rusia, Marea Britanie;i Franta au prorestar, considerXndci' reorganizarea acesteia trebuia pusi sub o comisie comuni, insi Enver pa;a,

ministrul de rizboi, nu;i-a schimbat opgiunea.

I lbidan, p. 107.

Ar,ncunpA TABERET

ustafa Kemal, dupi ciEtigarea Adrianopolului, a fost inaintat la

gradul de locotent-colonel. Fiind contra politicii lui Enver;i mai

;rk:s lmpotriva unei alianEe cu Germania, perturbAnd cercurile militaro-

l,olitice din capitali cu ideile sale a fost trimis atagat militar in capitala bulgari.

l)r.intre motivele de nemulpmire cel mai pregnant era numirea generalului

l,irnan von Sanders in capul armatei turce, jignire de neconceput in concep;ia

l. rcotenent-colonelului Mustafa Kemal.

ln memoriile sale, Hans Kannengiessere reda momennrl in care Enver

l)aqa, ministrul de rizboi a hotirit tabira din care Imperiul Otoman va face

purte: ,,mi aflam Ia rapoftul ob\nuit la ministrul de rizboi Enver Paga cnnd,

irrrpotriva uzuanlelor, sewitorul a anuntat in mijlocul raporului pe

l.rcorenent-colonelul von Kress". Acesta declara ministrului de rizboi turc:

,,Cetatea Cannakale raporteazi ci vasele de rizboi germane <Goeben> ;i.:llreslau> stau in faga Dardanelelor ;i cer si Ii se incuviinleze intrarea liberi.

lbrtireaga roagi si i se dea imediat instrucgiuni pentru comandanlii fonurilor

l(um Kale gi Sidil Bar". Ministrul turc, iritat datoriti eventualelor

lcpercusiuni, rispunde: ,,Nu pot si hotirisc acum. Trebuie si vorbesc mai

irrtAi cu marele vizir". Icess: ,,Dar trebuie si telegrafiem imediat". Neconvins

tlc decizia sa, Enver Pa;a incunviinEeazi: ,,Si le lase si intre". Din relatirile lui

l).v. Micusch 9i ale locotenent-colonelului lGess, de faEL, au risuflat ugurati,

tlatoriti deciziei favorabile nagiunii lor. Interesant este continuarea dialogului'

l(ress: ,,daci vase de rizboi engleze vor urma celor germane, si se uagi asupra

Ior tn caz ci vor voi si intre gi ele?" Firesc, ministrul de rizboi a replicat ci o

rrsemenea decizie trebuie decisi de consiliul de minigtrii, insi ofiEerul german,

conform celor scrise in memoriile sale, pluseazi: ,,Excelenti, nu putem lisa pe

" Hans Kannengiesser a fost un ofiger miliar german in timpul primului rizboi mondial. A

panicipat allturi de forgele turcegti in timpul bitiliei de la Gallipoli. Spre deosebire de a fi un

ofi;er de legituri cu armata turci, a comandat trupele turcegti tn cdmpul de bitaie, inclusiv

l)iv'zia a 9-a turceasci parte a Armatei a cincea, care a fost comandati in timpul campaniei de

(iallipoli de genemlul germm general Otto Liman von Sanders. Dupi rizboi, Kannengiesser si-

rr publicat memoriile despre bitilia de la Gallipoli.

22 IonutCojocaru

subalternii nostri ftli ordine clare gi imediate intr-o astfel de situagie. si setragi sau si nu se traga?" Dupi o pauzi,, Enver pasa a conchis: ,Da,,ro.

Germanii au profitat de acest weniment, impingind stanrl otoman intr-o aliangi. pe care opinia publici nu gi-o dorea. IJn rratar secret semnat inainrecu Germania exista din 1914, insi la constantinopol majoritatea ministrilors-au pfonunrar penrru neutralitate. insi, datoriti pozitiei saJe gi vitalitigiipentru Marile Puteri de a trece prin strimtori era evident ci statul turc nu isiva purea mentine pentru mult timp neutralitatea. Lucrurile s-au precipitatdeoarece, persoanele principale din executiv, Enver, Talaat gi Djemal auhotirit si rigte ;i ;!au pus colegii de cabinet in fa;a faptelor implinite,convinsi de victoria Puterilor centrale. pusi in faga faptelor, trei minigtrii audemisionat, cel mai cunoscut dintre demisionari ffind Djavid Doenmer.Balanga putea fi inclinati citre cei care preferau Antanta, care voia si legaranteze integritatea, insi nu ;i inliturarea capitula,tiilor.

ostilitigile ruso-rurce in Marea Neagri au dus ra declaragia de rizboi dinpaneaAatantei impotriva Imperiului otoman, in noiembrie 1914. Sultanulpenrru a cfea o srare de spirit favorabili, a anulat printr-un decret unilateralcapitulatiile, considerate de otomani o discriminare. Documentele vremiiaritau ci Mustafa Kemal a aveftizat guvernul ci merge pe o cale gregiti, citara se va indrepta citre dezastru dacd, va condnua si. meargi alituri deGermania. Cum in acel moment germanii mirgiluiau citre paris, nu a fostluat in considerare. Dupi indelungi stiruinte ale offterului Mustafa Kemal dea lupta, in 1915 este numit comandantul diviziei 19 turce la Gallipoli.Generalul Liman von Sanders avea conducerea supremi.

Mustafa Kemal, reuseste si se afirme in bitilia de la eanakkale, l9l5.Eraultimul bastion in calea cuceririi constantinopolului. Rizboiul a unit forgeleMarii Britanii ;i ale Frangei tmpotriva Imperiului. prin calitigile proprii,locotenent-colonelul Mustafa Kemal a reugit si preia toate auibugiile de pefront reugind si ii convinga pe tinerii ofigeri si il asculte. Miza era enormipentru otomani. Daci pierdeau la Qanakkale, pierdeau constantinopolulceea ce era de neconceput. Dupi gase luni de lupta, Imperiul Otoman reugeste

']^lT:ki*gieser Gallipoli,Berlin, 1927, op. cit. 9i in D.v. Micusch Gazi Musafa Kemat1 880- I 938, Craiova, Editura Scrisul RomAnesc, p. 1 I 4.rt

,,Doenme" - nume primit de evreii emigrangi din Spania, convertigi la Islam.

Turcia de la Atatiirk la Erdofan 23

si respingi atacurile aliaEilor 9i si igi pistreze teritoriile. Mustafa Kemal a fost

irraintat la gradul de colonel (5 mai 1915). Nou numitul colonel ii scrie o

scrisoare superiorului sau, Enver Pa;a 9i ii transmite ci numirea unui general

licrman in fruntea armatei nu este o solulie. Generalul Liman von Sanders,

opina Mustafa Kemal nu cunoa,;te armata otomani deci nu are rost si se

irrsiste in aceasti direqie. Din picate, acesra nu a fost ascultat de superiorii sii

cnre l-au transferat in alti parte. Astfel, a fost numit comandantul corpului de

Armata 16 dinAnatolia Orientali.

La 1 aprilie 1916 a primit titlul de Pa;i. Protestele sale improtriva conti-

nuirii rizboiului alituri de Germania s-au integit, insi fari rezultate. Mustafa

l(emal a fost numit comandant la diverse comandamenre ins5. departe de

rcrtrele principale de lupti. i.t ,"-t de protest;i-a dat demisia din funqiile

tlc conducere. A fost considerat in concediu pe o perioada de 3 luni. intors la

lstanbul a primit propunerea de a facr' pane din suita pringului mostenitor

vahdettinr2. Dupi armistitiul de incetare a focului semnat la Mudros la 30

octombrie 1918, Mustafa Kemal a avertizat guvernul otoman asuPra conse-

,.:irrtelor acesrui acord. Vigilenga acestuia 9i critica asupra guvernului afictt ca

Mustafa Kemal si primeasci pfopunefea de a fi numit ministru de rizboi'

l;iind considerat de guvern ca o persoana cu o conduiti negativi a respins

ideea de a fi numit. O chestiune care trebuie subliniati este aceea ci mino-

rltiEile din imperiu au triit timp de 600 ani in condiEii de egalitate cu turcii,

tlar in cele din urma s-au aliat cu forEele cuceritoare;i s-au ridicat impotriva

turcilor. Actul acesta a rrezit sentimentul de solidaritate nagionali al turcilor.

Peninsula din afara Dardanelelor, devenise centru al evenimentelor

r.izboinice. Pierderile alia;ilor, ln incercarea de a trece prin strimtori deve-

niseri semniffcative gi au incercat si inainteze in acela;i timp 9i pe uscat citre

capitala statului t,rr.. irr..r""r.a era logici, deoarece daci. reugeau, Aliagii ar fi

lcugit si atingi trei scopuri: Turcia ar fi fost constrnnsi si faci pace, s-ar fi

stabilit o legituri directi cu aliatul rus gi s-ar ff inchis cercul in Sud-Estul

liuropei Centrale.

Surprinzitor, Marea Britanie adusese Ia lupta scoEieni, australieni,

neozeelandezi. Geniul strategic al lui Mustafa Kemal a iegit in evidengi in

,, ultimul dintre cei 36 de Suluni. A condus Imperiul otoman in perioada 3 iulie 1918 - t

noiembrie 1922. S-a niscut la Isanbul, 14 ianuarie 1861 - 16 mai 1926 San Remo'

24 Ionur Cojocaru

aceasrd bitilie decisivi penffu soafta stadui rurc, deoareceinsemna ocuparea in totalitate a statului turc. Aliatii au planificatin trei locuri, urmind ca atacul decisiv si se dea la Ariburnu. intamplare saunu' Mustafa Kemal, se afla in acel loc si cu o mobilizare exemplari a reugit cumari sacrificii omenegti si ca;tige acea flasie. Bitilia de ra eanakkare, in istoriaTurciei este sinonimi. cu renasterea statului. cum engreziinu puteau renuntala strAmtori gi-au mobirizat forgele dand bitilia ffnari ra Anafara,fiind a.racum se spune la 2 minute de victorie. Generarul Liman von Sanders l-a numitpe Mustafa Kemal comandantul suprem iar entuziasmul gi incurajirile venitedin partea cona,tionalului siu au fost decisive penrru a ob,tine vicroria. insiturcii nu se pureau bucura mult, deoarece Imperiui Tarist, prin Caucaz, aintrat in teritoriul turc- Enver pa;a, inci ministru d e rdzr,,oi,a ginut sili asumecomanda acestei bitilii cu scopul ci dupi victorie si inainteze prin Afganistanspre India' insi, comandantur si-a atras oprobiul public deoare.. il l rpti,armara turci de 90 000 de solda,ti a pierdut 7g 000,morti de frig, prizonierisau alte cauze, restul de 12 000 au fost afectagi de tifosul exantemadc.

Dupi ce englezii si-au retras trupere, Mustafa Kemal a devenit erounagional' Reintors in capitali nu s-a sffit si critice guvernul pentru alianga cuGermania. insi cum convingerile sale nu .o.rirr.id.",, cu intengiile politi-cienilor acesra a fost trimis in Caucaz, pentru a fi ginut la distangi. p.rrr*Imperiul oroman, pierderea Bagdadului, in martie r9r7, avenir ca un soc.Bagdadul, vechiul oras sfrnt al catifilor era special penuu otomani. Enver,sre nu se mai bucura de popularitatea de alti dati, a cerut ajutor inaltuluicomandament german, care a rispuns afirmativ, cu toate ci motivele obiec_tive erau altele pentru dianrl german care aveainteresul de aJ mentine inlupta pe aliatul siu si lucrurire mergeau gi mai bine pentru nemti # ru"pcxt Enver conducea ministerul de rizboi. Nemtii l-au desemnat pe generarulvon Falkenhayn si vini. in ajutorul turcilor impreuni cu un numirsemnificativ de trupe. impiqitl in doui, una din ostiri fiind condusi degeneralul Mustafa Kemal, a incercat si recupereze Bagdadul, insi ceea ce nu

condu;i de citre ofiterii germani, iar de aici nein,telegerire. Mai mult,

planificaseri politicienii s-a produs pe front. Turcii nu concepeau si fiePe

iargeneralul Mustafa Kemal, aprecia campania penffu recuperarea Bagdaduluipierduti, gi-a dat demisia numind in locul siu pe AJi f,r"d n4". Sirperiorii

Turcia de laAtatiirk la Erdogan

r,ii ncmulumi,ti - gestul siu in mod normal ffind de Curtea Ma4iali - au

lrtcrcat si il trimiti. la vechiul siu post in Caucaz, insi offgerul a refuzat gi

,rr clsti opEiune.

lntors la Constantinopol, generalul attepta. A tefinar propuneri de a

r.isturna guvernul prin diferite modalitigi. intre timp, la 10 februarie 1918, a

rrrrrrit SultanulAbdul Hamid cu care ofiEerul Kemal se cunoscuse cu prilejul

t,illtoriei in Germania. I-a urmat, prinEul Vahdettin, fratele cel mic al lui

Aldul Hamid ;i al Sultanului domnitor. Ultimul Sultan, care absolvise o

yrrali politici era convins ci Imperiul Otoman nu Putea fi menginut decit

1,r.intr-un sultanar puternic, bazat pe Islam. Piuunderea ideologiilor occiden-

r,rlc o considera primejdioasi, devenind unul dintre cei mai intransigenEi in

tlccizia de a nu se proPaga aceste ideologii pe teritoriul statului siu.

Relagia dintre Mustafa Kemal gi Sultanul Vahdettin' in priml' fazS' a

,lccurs normal. Sultanul cunogtea antagonismul generalului frri de

'l'riumvirat gi partizanii sii gi mai ales ci mulgi offgeri cit gi adversari lui Enver

1i ai alianEei cu Germania igi spuneau speranlele in ci;tigitorul de la Anafara.

( ieneralul ciuti si-l limureasci pe mo;tenitorul tronului in ce situagie dificili

sc afla tara, si incerce sil faci si-Ei schimbe orientarea politici, el declarAnd:

,,Cu omul acesta s-ar putea face multe, cu condigia de a i se deschide ochii, de

it sta mefeu lingi el ;i de a-l sprijini in mod leal."r3 Cu toate insistentele sale,

Vahdettin, a primit asiguriri de la Cartierul General german ci lucrurile sunt

in grafic atit pentru Germania cit gi pentru Turcia.

La nivel politic,vizitaimpiratului Wilhelm la Constantinopol nu a fost o

reu;iti. Mo;tenitorul tronului, in expunera sa, lntreba: .!an mea suferi

lovituri tot mai grele, ffri ca si avem posibilitatea de a le stivili. Daci lucrurile

vor conrinua astfel, Turcia se va pribugi. Din declarafile Majestigii voastre

n-am dobandit pini acum siguranga ci se va pune capit acestor lovituri fatale

pentru noi. N-af voii, Sire, si-mi dagi in privinla aceasta asiguriri linigti-

toare?"l4. Rispunsul, omologului german a fost prompt: ',Mi se pare, AlteEi,

ci sunt in anturajul dvs. personaliti;i care seamini indoieli in spiritul dvs.

(referire la generalul Mustafa Kemal), gi vi dqteapti neincrederea. Vi pot da

asigurarea ci avem toati speranla de a ajunge la un rezultat fericit. cred cl

t3 lbidem,p.l32ta lbidem, p.734

)\