tulcea

A.1 Municipiul Tulcea

A.1.1 Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă

Sistemul de alimentare cu apă existent constă în:

2 surse: apă din sursa de suprafaţă fluviul Dunărea şi apă din sursă subterană (foraje Bogza).

o Captarea apei din sursa de suprafaţă se realizează prin intermediul a 4 criburi amplasate în albia Dunării la Mila 42 + 500 la 6 km, amonte de municipiul Tulcea. Apa brută este pompată de la captare la Staţia de Tratare amplasată în interiorul municipiului Tulcea.;

o Frontul de captare apă subterană Bogza este format din 12 foraje cu adâncime între 60 şi 100 m, din care funcţionale sunt 4 foraje.

2 conducte de aducţiune între captare şi staţia de tratare (Dn 1000 mm, oţel, lungime totală de 2 x 6 km, o conductă nefuncţională);

staţie de tratare – tehnologie veche, ineficientă; lipsesc dotările pentru intervenţie în cazul poluării accidentale; pierderea de apă tehnologică reprezintă 25 % din totalul de apă brută;

complexe de înmagazinare: Cota +70 (două rezervoare de 3500 m3 şi 5000 m3) şi Cota +110 (un rezervor de 5000 m3);

aducţiuni de apă tratată: 2 conducte de oţel L=10.2 km lungime, Dn 800 mm, o conductă PREMO, Dn 600 mm L=2 km lungime, 3 conducte Dn 500 mm L=10 km, o conductă de fontă Dn 400 mm L=3.5 km şi o conductă de fontă Dn 300 mm L=3.5 km ;

reţea de distribuţie:

o lungime totală 162.63 km, cu diametre între 50 şi 800 mm;

o 8709 branşamente la case, 1100 branşamente la blocuri, 9 branşamente la agenţi economici importanţi şi 850 de branşamente la agenţi economici minori.;

o lungimea totală a conductelor de branşament este de 16,25 km cu diametre cuprinse între ½" şi 1";

o peste 500 de avarii anual la conductele principale şi peste 160 de avarii anual la conductele de branşament;

o pierderi mari de apă (42.16% din totalul injectat în reţea).

Măsurile de reabilitare ale sistemului de alimentare cu apă constau în:

reabilitarea surselor de apă:

– pentru cele 6 foraje scoase din funcţiune s-a propus: deznisiparea forajelor, înlocuirea coloanei filtrante, dotarea forajelor cu robinete de izolare, apometre, pompe submersibile noi cu caracteristicile Q = 8 dm3/s, H = 60 m, inclusiv instalaţia electrică aferentă, reabilitarea cabinelor forajelorş

– reabilitare structură, realizare etanşeitate şi dotarea cu senzori de nivel a rezervorului tampon de 50 m3;

– reabilitarea staţiei de pompare existente la frontul de captare: reabilitarea structurilor existente, înlocuirea utilajelor de pompare existente cu o pompă cu turaţie variabilă cu Q = 250 – 350 m3/h, H = 80 m şi refacerea integrală a instalaţiilor hidraulice şi electrice;

– reabilitarea treptei de dezinfecţie cu clor, prin dotarea cu instalaţii corespunzătoare de preparare-dozare şi prevederea unei instalaţii moderne pentru neutralizarea pierderilor accidentale de clor;

1

– dotarea conductei de refulare cu un debitmetru electromagnetic pentru controlul debitelor trimise spre rezervoarele de înmagazinare;

– dotarea conductei de refulare de la Mila 42+500 cu un debitmetru electromagnetic pentru controlul debitelor pompate la staţia de tratare.

reabilitare aducţiune apă brută:

– înlocuirea aducţiunii nefuncţionale cu o conductă din poliester armat cu fibră de sticlă cu diametrul de 1000 mm, care va avea toate dotările necesare funcţionării corespunzătoare: cămine de vane de linie, cămine de ventil de aerisire/dezaerisire, masive de ancoraj. În zonele de subtraversare aceasta va fi pozată în tub de protecţie din oţel.

reabilitarea staţiei de tratare Tulcea:

– treaptă nouă de siguranţă la poluarea accidentală;

– treaptă nouă de preoxidare cu dioxid de clor;

– treaptă nouă de coagulare avansată;

– reabilitarea proceselor de coagulare-floculare şi decantare;

– reabilitarea treptei de filtrare rapidă pe nisip;

– treaptă nouă de afinare;

– treaptă nouă de corecţie pH;

– reabilitarea treptei de dezinfecţie finală cu clor;

– reabilitarea staţiei de reactivi;

– treaptă nouă pentru recuperarea apelor tehnologice.

reabilitarea aducţiunilor de apă tratată

– înlocuire aducţiune apă tratată Dn 400 mm – L = 1200 m;


– înlocuire aducţiune apă tratată Dn 800 mm – L = 4000 m.

reabilitarea complexelor de înmagazinare:

La complexul de înmagazinare de la cota +70 s-au propus următoarele măsuri de reabilitare:

– reabilitarea structurilor existente la cele două rezervoare de 3500 m3 şi 5000 m3;

– reabilitarea instalaţiilor hidraulice la cele două rezervoare;

– reabilitarea clădirii staţiei de pompare;

– înlocuirea utilajelor de pompare cu:

o o pompă cu turaţie variabilă cu caracteristicile: Q = 450 – 550 m3/h, H = 75 m;

o o pompă cu caracteristicile: Q = 520 m3/h, H = 75 m;

– refacerea instalaţiilor hidraulice şi electrice în staţia de pompare;

– dotarea plecărilor de la rezervoare cu debitmetre electromagnetice;

– dotarea rezervoarelor cu o staţie de re-clorare.

La complexul de înmagazinare de la cota +110 s-au prevăzut următoarele lucrări de reabilitare:

– reabilitarea structurilor existente la rezervorul 5000 m3;

2

– reabilitarea instalaţiilor hidraulice;

– dotarea plecărilor de la rezervor cu debitmetre electromagnetice;

– dotarea rezervorului cu o staţie de re-clorare.

reabilitarea reţelei de distribuţie:

– înlocuirea a 121.3 km din reţeaua existentă şi extinderea cu 14.8 km;

– pentru reţelele înlocuite s-a prevăzut un număr de 1650 de cămine de vane şi intersecţie şi un număr de 1250 de hidranţi de incendiu;

– pentru extinderile din reţea s-au prevăzut un număr de 300 de cămine de vane şi intersecţie şi un număr de 150 de hidranţi de incendiu;

– pentru extinderile din reţea au fost prevăzute 2000 de noi branşamente dotate cu vană de izolare şi apometre;

– pentru raţionalizarea consumului de apă s-au prevăzut 4930 de contori pentru toate branşamentele necontorizate, 50 de contori pentru racordurile de la blocuri şi 4880 pentru racordurile de la case.

reabilitarea laboratoarelor de analiză a calităţii apei;

îmbunătăţirea echipamentelor de întreţinere pentru sistemul de alimentare cu apă;

SCADA, automatizare şi control pentru sistemul de alimentare cu apă.

A.1.2 Dezvoltarea sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate

Sistemul existent de colectare şi epurare a apelor uzate constă în:

Lungimea reţelei de canalizare este de 87,63 km şi asigură serviciul de canalizare pentru doar 70% din suprafaţa municipiului, respectiv la 62620 consumatori din totalul consumatorilor racordaţi la sistemul de alimentare cu apă. Lungimea conductelor de racord este de 17,8 km.

Apele uzate menajere colectate sunt pompate prin cinci staţii de pompare ape menajere şi descărcate în două colectoare magistrale cu diametrul de 1000 mm, de unde sunt evacuate în Dunăre, în aval de perimetrul construibil al municipiului.

Apele pluviale de pe raza municipiului se colectează şi evacuează o parte gravitaţional şi o parte prin pompare, prin intermediul a 4 staţii de pompare ape meteorice.

În municipiul Tulcea nu există staţie de epurare, apa uzată menajeră fiind evacuată neepurată direct în fluviu Dunărea, municipiul Tulcea fiind un factor important de poluare a mediului, cu influenţe negative asupra biosferei Delta Dunării.

Principalele deficienţe ale sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate sunt:

– existenţa unui număr important de canale subdimensionate, formare depuneri, deteriorări ale construcţiei canalului, la blocaje, sau surpări ale canalului infiltraţii şi exfiltraţii importante;

– conducte neetanşe în zona căminelor din cauza cărora apar scurgeri de ape uzate;

– zona joasă a localităţii se confruntă cu numeroase probleme datorate imposibilităţii de evacuare rapidă şi completă a apelor meteorice pe timpul ploilor, lucru care conduce la staţionarea apei pe străzi şi spaţiile adiacente; la ploi torenţiale zona centrală a oraşului este inundată;

– starea avansată de degradare a staţiilor de pompare ape meteorice;

– lipsa staţiei de epurare;

3

– resurse umane şi materiale insuficiente pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare

Măsurile de reabilitare a sistemului de canalizare constau în:

reabilitarea reţelei de ape uzate menajere:

– înlocuirea a 87 km de colectoare, inclusiv 1600 cămine;

– extinderea reţelei de canalizare cu 45 km, inclusiv cămine;

2 staţii de pompare ape uzate menajere;

colector general nou, Dn 800 mm L=5000 m pentru transportul apelor uzate menajere colectate la noua staţie de epurare;

eliminarea descărcărilor existente de ape uzate menajere în Dunăre;

extinderea reţelei de canalizare ape meteorice (22 km) şi separarea completă a acesteia de reţeaua de colectare ape uzate menajere;

bazin nou de retenţie de 1000 m3;

reabilitarea staţiilor de pompare ape meteorice;

staţie nouă de epurare formată dintr-o treaptă mecanică o treaptă biologică cu oxidarea substanţei organice, nitrificare, denitrificare şi eliminare biologică a fosforului remanent după precipitarea chimică, prevăzută cu următoarele obiecte tehnologice:

– Grătare rare, grătare dese şi tocătoare;

– Deznisipatoare, separatoare de grăsimi cu insuflare de aer;

– Punct de măsură debit;

– Cameră de distribuţie la decantoarele primare;

– Decantoare primare;

– Bazin cu nămol activat;

– Cameră de distribuţie la decantoarele secundare;

– Decantoare secundare;

– Construcţii şi instalaţii pe linia nămolului.

A.2 Oraşul Babadag



2 surse subterane:

– front captare Satul Nou – 12 foraje de mare adâncime (110 – 120 m), rezervor tampon 200 m3;

– front captare Ghiol – 4 foraje cu adâncime medie de 35 m; un singur foraj este funcţional.

conducte de aducţiune:

– 2 conducte de aducţiune, azbest şi oţel, Dn 250 mm, 9800 m şi 7500 m, de la frontul de captare Satul Nou;

– o conductă Dn 200 mm oţel, L=1900 m de la frontul de captare Ghiol.

complexe de înmagazinare:

4

– in zona Cariera 2 rezervoare, 700 m3 şi 300 m3;

– în zona străzii Cabanei un rezervor de 200 m3;

– un contra-rezervor de 300 m3 amplasat lângă pădure;

– 2 rezervoare de 700 m3 fiecare în vechea zonă industrială;


– lungime totală de 66 km cu diametre între 80 şi 300 mm şi asigură alimentarea cu apă 24 de ore pe zi, 365 zile pe an;

– deserveşte 1844 branşamente la case, 54 branşamente la scări de bloc, 120 de branşamente la agenţi economici minori şi 29 de branşamente la instituţii publice.

Principalele deficienţe ale sistemului de alimentare cu apă sunt:

concentraţie mare de azotaţi;

pompele forajelor vechi şi cu eficienţă redusă;

stare precară a treptei de clorinare;

stare precară a staţiei de pompare şi rezervoarelor;

pierderi mari de apă la conductele de aducţiune (22%);

pierderi mari de apă în reţeaua de distribuţie (48.59%);

rată scăzută de contorizare.

Măsurile de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă constau în:

reabilitarea surselor existente:

– frontul subteran Satul Nou - reabilitarea a 10 dintre cele 12 foraje existente: deznisipare foraje, înlocuirea coloanei filtrante, dotarea forajelor cu robinete de izolare, apometre, pompe submersibile noi, reabilitare cabine foraj, realizare zonă de protecţie sanitară, reabilitare structuri rezervor tampon, reabilitare staţie de pompare, reabilitare treaptă de dezinfecţie, instalaţie nouă pentru eliminare azotaţi;

reabilitarea conductelor de aducţiune:

– conductă de aducţiune Satul Nou – complex de înmagazinare fosta incinta industrială Dn 250 mm – L = 8900 m;

– conductă de aducţiune Satul Nou – complex de înmagazinare Cariera Dn 250 mm – L = 7500 m;

– conductă de aducţiune Ghiol – complex de înmagazinare Cariera Dn 250 mm – L = 1900 m.


– reabilitarea structurilor rezervoarelor existente;

– reabilitarea instalaţiilor hidraulice şi electrice la rezervoarele existente;

– rezervor nou de 300 m3;

– debitmetre electromagnetice pentru toate plecările de la rezervoare;

– staţii de re-clorare, inclusiv instalaţii pentru neutralizarea pierderilor accidentale de clor.



5

– înlocuirea a 250 cămine de vane şi intersecţie;

– pentru extinderile din reţea s-au prevăzut un număr de 100 de cămine de vane şi intersecţie şi 125 de hidranţi de incendiu.

– 750 de noi branşamente dotate cu vană de izolare şi apometre;

– 2195 de contori pentru toate branşamentele necontorizate;






6 km reţea de canalizare apă menajeră, conducte azbociment: Dn 150 mm, L = 300 m, Dn 200 mm, L = 300 m, Dn 250 mm, L = 800 m, Dn 300 mm, L = 4600 m.

staţie de epurare pentru un debit de 25 l/s, fost prevăzută cu două trepte de tratare: o treaptă mecanică şi o treaptă biologică. În momentul de faţă staţia de epurare nu este funcţională.

Principalele deficienţe ale sistemului de colectare şi de epurare a apelor uzate sunt:

– reţeaua de canalizare menajeră este insuficientă, deservind numai o mică parte a consumatorilor;

– reţelele de canalizare au o vechime de peste 30 de ani şi sunt greu de exploatat, deoarece prezintă un grad mare de uzură;

– infiltraţii şi exfiltraţii importante în şi din reţeaua de canalizare;

– staţia de epurare nu este funcţională, este by-pass-ată, iar apa uzată se descarcă neepurată.

Măsurile de reabilitare a sistemului de colectare şi de epurare a apelor uzate sunt:

reabilitarea reţelei de canalizare ape menajere:

– înlocuirea colectoarelor existente în lungime de 6 km şi 100 de cămine existente;

– extinderea reţelei cu 49.7 km, inclusiv cămine.

1 staţie nouă de pompare ape uzate menajere;

o staţie nouă de epurare pentru 10000 l.e.

A.3 Oraşul Isaccea


Sistemul existent de alimentare cu apă constă în:

front de captare format din 4 foraje cu adâncimi cuprinse între 40 şi 70 m;

conductă de aducţiune din PEID, cu diametrul de Dn 160 mm şi lungimea totală de 2500 m;

rezervor din beton armat, semi-îngropat, format din două cuve cu capacitatea de 300 m3 fiecare;


– 12.6 km cu diametre cuprinse între 80 şi 150 mm;

– deserveşte 829 branşamente la case, 365 branşamente la apartamente de bloc, 48 de branşamente la agenţi economici minori şi 8 de branşamente la instituţii publice;


6

concentraţie mare de azotaţi;

lipsa treptei de clorinare din sistem;

stare precară a rezervoarelor;

pierderi foarte mari de apă în reţeaua de distribuţie (73.8%);



reabilitarea sursei existente:

– realizarea zonei de protecţie sanitară, reabilitarea clădirii existentă la frontul de captare, staţie nouă de clorare, instalaţie nouă pentru eliminare azotaţi;

reabilitare complex de înmagazinare:

– reabilitare structură rezervor;

– reabilitarea instalaţiilor hidraulice şi electrice la rezervoarele existente;

– debitmetru electromagnetic pentru plecarea de la rezervoare;

– staţie de re-clorare, inclusiv instalaţii pentru neutralizarea pierderilor accidentale de clor




– pentru extinderi 100 cămine de vane şi intersecţie şi 160 hidranţi;


– 785 de contori pentru toate branşamentele necontorizate;






4.2 km reţea de canalizare menajeră, azbociment: Dn 200 mm, L = 2978 m, Dn 250 mm, L = 1223 m.

staţie de epurare mecanică, nefuncţională.


– reţeaua de canalizare menajeră este insuficientă, deservind numai o mică parte a consumatorilor;

– reţelele de canalizare au o vechime de peste 30 de ani şi sunt greu de exploatat, deoarece prezintă un grad mare de uzură;

– infiltraţii şi exfiltraţii importante în şi din reţeaua de canalizare;

– staţia de epurare nu este funcţională, este by-pass-ată, iar apa uzată se descarcă neepurată.

7



– înlocuirea colectoarelor existente în lungime de 4,2 km;

– extinderea reţelei cu 24,2 km, inclusiv cămine;

– 1900 racorduri noi.

1 staţie nouă de pompare ape uzate menajere;


A.4 Oraşul Sulina


Sistemul existent de alimentare cu apă constă în:

captarea din fluviul Dunărea, realizată pe malul drept al Dunării, în secţiunea Mila 1+500, amonte de oraş;

staţie de pompare apă brută, amplasată în incinta staţiei de tratare, la 50 m de priză;

staţie de tratare – proiectată pentru un debit de 25 l/s, are următoarele obiecte tehnologice:

– un decantor suspensional D = 18 m;

– staţie de filtre rapide de nisip;

– staţie de pompare apă tratată;

– staţia chimică.

complex de înmagazinare este format dintr-un rezervor subteran cu capacitatea de 600 m3 o staţie de pompare şi un castel de apă cu un volum de 300 m3;


– 40 km, cu diametre cuprinse între 80 şi 300 mm;

– deserveşte 1156 branşamente la case, 37 branşamente la apartamente de bloc, 90 de branşamente la agenţi economici minori şi 20 de branşamente la instituţii publice.


incompatibilitatea tehnologiei de tratare cu complexul de calitate al apei sursei;

treaptă de dezinfecţie improprie;

stare precară a complexului de înmagazinare;

pierderi foarte mari de apă în reţeaua de distribuţie (62.15%);



reabilitarea staţiei de pompare apă brută: reabilitare structuri şi înlocuire utilaje de pompare;

reabilitarea staţiei de tratare prin:





8






reabilitarea complexului de înmagazinare:

– reabilitarea structurilor existente la rezervorul de 600 m3;

– reabilitarea instalaţiilor hidraulice la rezervor;

– reabilitarea clădirii staţiei de pompare apă tratată;

– înlocuirea utilajelor de pompare;


– reabilitarea cuvei castelului de apă de 300 m3;

– reabilitarea instalaţiilor hidraulice la castelul de apă;

– dotarea plecării de la castelul de apă la consumatori cu debitmetru electromagnetic.


– înlocuirea a 34 km din reţeaua existentă şi extinderea cu 4.7 km;


– pentru extinderi 25 cămine de vane şi intersecţie şi 50 hidranţi;


– 690 de contori pentru toate branşamentele necontorizate.


Sistemul existent de colectare şi epurare a apelor uzate constă în 4.1 km reţea de canalizare menajeră: Dn 200 mm, L = 2000 m; Dn 300 mm, L = 2000 m; Dn 500 mm, L = 100 m.

Nu există staţie de epurare.


reţeaua de canalizare menajeră este insuficientă, deservind numai o mică parte a consumatorilor;

reţeaua de canalizare este veche;

infiltraţii şi exfiltraţii importante în şi din reţeaua de canalizare;

nu există staţie de epurare.



– reţea nouă de canalizare ape uzate menajere cu o lungime de 40 km, inclusiv cămine;

– 2000 racorduri noi.

2 staţii noi de pompare ape uzate menajere;


Măsurile de reabilitare a sistemului de colectare şi evacuare ape meteorice sunt:

9

extinderea reţelei cu 24.5 km;

bazin de retenţie de 2000 m3.

o Oraşul Măcin

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate

Datorita refuzului autorităţilor locale de a pune la dispoziţia Consultantului datele necesare, în ciuda intervenţiilor repetate, pentru oraşul Măcin s-au făcut estimări globale privind soluţiile de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă, pe baza datelor extrem de puţine avute la dispoziţie.

În realizarea estimărilor investiţiilor s-a ţinut cont de dezvoltarea prognozată a populaţiei şi de investiţii pentru sisteme de alimentare cu apă şi canalizare ce prezintă structură a populaţiei, industriei şi instituţiilor publice asemănătoare.

Evoluţia principalilor parametri ai sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare

Evoluţia prognozată a principalilor parametri ai sistemului de alimentare cu apă şi ai sistemului de canalizare este prezentată în tabelele următoare.

A.5 Zona rurală a judeţului Tulcea


În prezent beneficiază de sisteme de alimentare cu apă realizate integral 5 comune: Greci, Niculiţel, Nufăru, Ostrov şi Turcoaia.

Un număr de 14 comune au realizate parţial sisteme de alimentare cu apă.

Lucrările propuse pentru zona rurală constau în realizarea următoarelor obiective pe componente:

– Surse de apă:

o 102 foraje la adâncimea medie de 120 m, inclusiv instalaţii, cabine şi perimetru de protecţie;

o 102 electro-pompe submersibile cu Qp = 6 l/s şi Hp = 50 m;

o 41 aducţiuni de apă brută cu lungimea medie de 5.000 m, diametrul Dn 160 mm.

– Complexe de înmagazinare-pompare:

o 41 complexe de înmagazinare din beton armat, 2 x 200 m3, inclusiv instalaţii hidraulice;

o 41 staţii de hidrofor cu Qp = 100 m3/h şi Hp = 30 m;

o 41 cămine pentru montare debitmetru electromagnetic Dn 300 mm;

o amenajări diverse, reţele de incintă, global pentru 41 de locaţii.

– Staţii de tratare:

o 41 staţii de clorare;

o 41 instalaţii de dozare-injecţie clor;

o 41 instalaţii de neutralizare pierderi accidentale de clor;

10

o amenajări diverse, reţele de incintă, global pentru 41 de locaţii.

– Reţele de distribuţie:

o conducte Dn 110 mm, adâncimea medie de pozare 1,25 m, inclusiv lucrările de montaj şi punere în operă aferente – 132 km;





o 664 cămine în reţeaua de distribuţie, cu înălţimea utilă 2,0 m, inclusiv vane şi lucrări de montaj şi punere în operă;

o 3.320 hidranţi stradali Dn 80 mm, inclusiv lucrări de montaj;

o 43.193 branşamente Dn 25 mm, lungime medie 8 m, inclusiv vane, apometre, lucrări de montaj şi punere în operă.


În momentul de faţă singura comună care dispune de o reţea incompletă de canalizare este comuna Baia. Lungimea reţelei de canalizare este de 6 km, iar necesarul este de 12 km.

Lucrările propuse pentru zona rurală constau în realizarea următoarelor obiective pe componente:

– Reţea de canalizare ape menajere

o conductă de canalizare Dn 250 mm, adâncimea medie de pozare 2,0 m, inclusiv lucrările de montaj şi punere în operă aferente – 193 km;



o conductă de canalizare Dn 400 mm, adâncimea medie de pozare 2,5 m, inclusiv lucrările de montaje şi punere în operă aferente – 72 km;


o 8.056 cămine din beton armat cu cameră de lucru, Dn 80 cm, cu înălţimea utilă 3,0 m, inclusiv lucrări de montaj şi punere în operă;

o 43.193 racorduri Dn 150 mm, cu lungimea medie de 8 m, adâncimea medie de pozare 1,2 m, inclusiv lucrările de montaj şi punere în operă aferente.

– Staţii de pompare ape uzate menajere

o 138 staţii de pompare ape uzate pentru Qp = 2 l/s şi Hp =8 m;

o 92 staţii de pompare ape uzate pentru Qp = 5 l/s şi Hp =8 m;

11

o 46 staţii de pompare ape uzate pentru Qp = 10 l/s şi Hp =8 m.

– Staţii de epurare

o 26 staţii compacte de epurare mecano-biologică pentru 2.000 l.e.;





o 1 staţie compactă de epurare mecano-biologică pentru 7.000 l.e.

Tabel A.25. Lista proiectelor propuse a se executa in perioada 2008-2010 prin co-finanţare

Descriere Justificarea lucrărilor propuse a fi incluse în aplicaţia pentru co-finanţare

SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ TULCEA

Reabilitare surse apaConformarea cu prevederile Tratatului de Aderare: imbunatatirea eficientei, cresterea capacitatii operatorului regional

Reabilitare statie de tratare existentaAsigurarea calitatii apei potabile; siguranta in functionare; micsorarea riscului asupra sanatatii umane

Reabilitare aductiuni apaReducerea pierderilor de apa; cresterea sigurantei in functionare

Reabilitare rezervoare Cresterea sigurantei in functionare

Reabilitare laborator calitatea apeiAsigurarea calitatii apei potabile; conformarea cu prevederile Tratatului de Aderare

Reabilitare retea de distributieCresterea numarului de bransamente; conformarea cu prevederile Tratatului de Aderare

DebitmetrieCresterea capacitatii operatorului regional; imbunatatirea managementului pierderilor de apa

SCADA, automatizare si controlImbunatatirea eficientei; cresterea capacitatii operatorului regional

Echipament pentru intretinereCresterea capacitatii operatorului regional; cresterea sigurantei in functionare

Reabilitare sistem colectare apa uzataSporirea numarului de racorduri; conformarea cu prevederile Tratatului de Aderare

Statie de epurare nouaConformarea cu prevederile Tratatului de Aderare; micsorarea riscului asupra sanatatii umane si mediului inconjurator


TOTAL

Reabilitare fronturi de captareConformarea cu prevederile Tratatului de Aderare: imbunatatirea eficientei, cresterea capacitatii operatorului regional

Reabilitare aductiuni apaReducerea pierderilor de apa; cresterea sigurantei in functionare

Reabilitare rezervoare apa Cresterea sigurantei in functionare

Reabilitare statii de clorinareAsigurarea calitatii apei potabile; conformarea cu prevederile Tratatului de Aderare


DebitmerieCresterea capacitatii operatorului regional; imbunatatirea managementului pierderilor de apa


Echipamente de intretinereCresterea capacitatii operatorului regional; cresterea sigurantei in functionare

12

Descriere Justificarea lucrărilor propuse a fi incluse în aplicaţia pentru co-finanţare

Statie de epurareConformarea cu prevederile Tratatului de Aderare; micsorarea riscului asupra sanatatii umane si mediului inconjurator


TOTAL Reabilitare rezervoare apa Cresterea sigurantei in functionare







TOTAL

Reabilitare statie de tratare existentaAsigurarea calitatii apei potabile; siguranta in functionare; micsorarea riscului asupra sanatatii umane

Reabilitare rezervoare apa Cresterea sigurantei in functionare

Reabilitare laborator calitate apaAsigurarea calitatii apei potabile; conformarea cu prevederile Tratatului de Aderare






B Introducere

B.1 Elemente de identificare ale proiectului

În cadrul Proiectului EuropeAid / 119083 / D / SV / RO – 2003 / RO / 16 / P / PPA / 013-04 intitulat “Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Proiectelor în Sectorul de Apă Potabilă şi Apă Uzată în România”, Consultantul va acorda asistenţa tehnică necesară pentru întocmirea a

13

minimum 5 proiecte în domeniu. În program sunt incluse judeţele Teleorman, Giurgiu, Braşov, Călăraşi şi Tulcea.

În cadrul Memorandumului de Finanţare, Oficiul de Plăţi şi Contractare este numit Autoritate Contractantă responsabilă pentru implementare, în timp ce MMGA este responsabil pentru programarea măsurilor ISPA/CF în sectorul de mediu.

Realizarea proiectului este în sarcina Consorţiului Consultantului alcătuit din CES Consulting Engineers Salzgitter GmbH din Germania, GFA Consulting Group GmbH din Germania şi UTCB – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

Şeful de proiect este CES Consulting Engineers Salzgitter GmbH.

Contractul a fost semnat pe 31 Martie 2006, executarea lucrărilor a început la 01 Aprilie 2006. Durata contractului a fost fixată la 21 de luni.

B.2 Obiectivele programului

Obiectivele principale ale programului sunt:

– punerea de acord a legislatiei, pentru sectorul de mediu, între România şi UE în perioada de tranziţie;

– asigurarea unei folosiri optime a fondurilor UE;

– asistenţă tehnică acordată promotorilor locali pentru buna desfăşurare în viitor a proiectului;

– definirea unui program de investiţie pe termen lung.

Asistenţa Tehnică implică pregătirea a 5 proiecte regionale, câte unul pentru fiecare judeţ menţionat mai sus, reabilitarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei şi a sistemului de canalizare.

B.3 Conţinutul programului

Consultantul îşi va desfăşura activitatea în două faze:

Faza I este de asemenea impartita in doua etape:

o Etapa I a este destinată colectării datelor şi evaluării situaţiei existente în sectorul de apă potabilă, apă uzată şi canalizare, urmând să se întocmească un Master Plan la nivel de judeţ. O listă de proiecte prioritare va fi înaintată autorităţilor competente pentru selecţionare şi aprobare;

o În etapa I b, pentru proiectele selectate (pe baza MP) vor fi întocmite Studii de Fezabilitate şi documentaţia necesară pentru obţinerea de co-finanţare a UE.

Faza II este dedicată pregătirii Documentaţiilor de Licitaţie pentru lucrările de construcţie şi Asistenţă Tehnică din partea Echipei de Consultanţă pentru aplicaţiile aprobate. În scopul serviciilor este de asemenea inclus suportul din timpul procesului de licitare si evaluare.

O altă sarcină importantă este ridicarea nivelului de pregătire şi perfecţionarea personalului din unităţile de implementare locale.

Următoarele date limită sunt prevăzute pentru acest proiect:

Prezentarea Raportului Preliminar în versiune provizorie - la 2 luni de la semnarea contractului;

Prezentarea Raportului Preliminar în versiune definitivă - la 3 luni de la semnarea contractului;

14

Prezentarea Raportului de Master Plan în versiune provizorie - la 4 luni de la semnarea contractului;

Prezentarea Raportului de Master Plan în versiune definitivă - la 5 luni de la semnarea contractului;

Prezentarea Documentaţiei provizorii de aplicaţie pentru co-finanţare - la 8 luni de la semnarea contractului;

Prezentarea Documentaţiei de Licitaţie pentru servicii şi lucrări la - 15 luni de la semnarea contractului.

B.4 Institutii implicate in realizarea proiectului

Principalii factori implicaţi în derularea proiectului sunt:

Ministerul Finantelor Publice (MFP)

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA)

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI)

Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Publice Municipale

Agenţiile Locale de Protecţie a Mediului (la nivelul fiecărui judeţ).

Administraţia Naţionala “Apele Române”.

Delegaţa Comisiei Uniunii Europene la Bucureşti (ECD).

Comisia Europeană DG REGIO.

BEI, BERD şi alte IFI care cofinanţează măsura ISPA.

Consiliul Judeţean Tulcea.

Consiliul Local Tulcea.

Primăria Oraşului Tulcea

Primăria Oraşului Babadag

Primăria Oraşului Isaccea

Primăria Oraşului Sulina

S.C. AQUASERV S.A. Tulcea

B.5 Alte programe relevante

Proiectantul colaborează, pe traseul proiectului, cu următoarele Programe ce se desfăşoara concomitent cu prezentul proiect:

SAMTID – Programul de Dezvoltare a Infrastructurii Oraşelor Mici şi Mijlocii.

Măsura ISPA 2003 RO16 P PA 012 – Asistenţă Tehnică pentru Consolidarea Instituţională a Beneficiarilor Finali ISPA în Sectorul de Apa şi Apă Uzată.

Programul de Îmbunătăţire a Performanţei Operaţionale şi Instituţionale a operatorilor serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (PRE – FOPIP) ca viitori beneficiari ai proiectelor de mediu finanţate de UE.

Programul FASEP (Fondurile de Studii şi Ajutor din Sectorul Privat) – finanţat de Guvernul Francez.

15

B.6 Obiectul prezentului raport

Obiectul prezentului raport este întocmirea unui Master Plan dezvoltat la nivelul judeţului Tulcea, acoperind întregul domeniu al cerinţelor serviciilor de apă şi apă uzată în perspectivă până în anul 2026, incluzând factori industriali, oraşe satelit şi relaţii interactive.

Raportul prezintă situatia existentă în domeniul alimentării cu apă şi în domeniul colectării şi epurării apelor uzate la nivelul întregului judeţ. Pe baza acestor date, raportul include propunerile Consultantultui privind strategia de dezvoltare a alimentării cu apă şi a colectării şi epurării apelor uzate în perspectivă, până în anul 2026.

De asemenea sunt indicate costurile de investiţii şi de operare, precum şi o propunere de eşalonare a acestor investiţii, ţinând cont de legislaţia în vigoare şi de planurile de implemenatare adoptate pentru perioada de tranzitie.

Raportul este completat de o analiză de macro-suportabiliate a investiţiilor propuse precum şi de un studiu de prefezabilitate.

B.7 Obiective şi ţinte

Obiectivul general al proiectului este de a asigura o strategie locală pentru dezvoltarea sectoarelor de apă şi apă uzată pentru conformarea cu cerinţele generale negociate de România în cadrul procesului de aderare şi postaderare.

Principalele obiective ale proiectului sunt:

Asigurarea conformării cu cerinţele legislaţiei naţionale şi europene în cadrul perioadelor de tranziţie agreate de România şi UE pentru sectorul de mediu:

o Objectivul 1 – Implementarea Directivei UE 91/271/CEE (transpusă în legislaţia naţională prin NTPA 011/2002) cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate din judeţul Giurgiu şi evitarea descărcării apelor uzate urbane neepurate în receptorii naturali;

o Objectivul 2 – Conformarea cu cerinţele Directivei UE 98/83/EC cu privire la calitatea apei destinate consumului uman transpusă în legislaţia naţională prin Legea apei potabile nr. 458/2002 amendată prin Legea 311/2004;

asigurarea utilizării optime a fondurilor UE;

asistarea promotorilor de proiect în extinderea capacităţilor locale pentru dezvoltarea de proiecte viitoare;

definirea unui program de investiţie etapizat pe termen lung.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

pregătirea celor 5 proiecte până în stadiul în care ele pot fi propuse pentru cofinanţare;

asigurarea că există un plan eficient de achiziţii publice şi de implementare şi că documentele pentru licitaţie sunt pregătite astfel încât să poată fi considerate o bază pentru implementarea proiectului;

sa asigure pregatirea din mers a personalului viitorilor beneficiari pentru implementarea proiectului în toate fazele de pregatire a acestuia (screening, pregatirea studiilor de fezabilitate şi până la dosarul de licitaţie);

să asigure asistenţă la formarea Unităţii de Implementare a Proiectului.

Aceste obiective specifice vizează reabilitarea şi extinderea infrastructurii în domeniul apei şi apei uzate, cu privire la:

îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi protejarea sănătăţii publice;

16

protejarea mediului, în particular, a calităţii apei în cursurile de apă şi a apei subterane;

maximizarea numărului de locuitori conectaţi la sistemul public de alimentare cu apă;

extinderea serviciului de colectare a apelor uzate la nivelul întregului judeţ Tulcea;

îmbunătăţirea standardelor serviciilor şi creşterea siguranţei în funcţionare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;

optimizarea reţelei de distribuţie şi a sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate;

asigurarea economiei de energie şi reducerea costurilor generale de operare;

definirea unui program de investiţie pe termen lung în sectorul de apă şi apă uzată;

creşterea capacităţii operatorului.

Principalele ţinte pe care trebuie să le atingă România după aderarea la Uniunea Europeană, aşa cum au fost negociate şi cum sunt stipulate în Tratatul de Aderare sunt:

Conformarea cu cerinţele Directivei apei uzate 91/271/EEC:

o Extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate la următoarele rate de acoperire:

61% până la 31 Decembrie 2010;



o extinderea staţiilor de epurare la următoarele rate de acoperire:




Conformarea la Directiva apei potabile 98/83/EC:

o Conformarea la cerinţa privind oxidabilitatea pentru localităţi cu mai puţin de 10.000 l.e. până la 31 Decembrie 2010;

o Conformarea la cerinţa privind oxidabilitatea pentru localităţi cu 10.000 – 100.000 l.e. până la 31 Decembrie 2010;

o Conformarea la cerinţele referitoare la oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier şi mangan pentru localităţi cu peste 100.000 l.e. până la 31 Decembrie 2010;

o Conformarea la cerinţele referitoare la amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide pentru localităţi cu mai puţin de 10.000 l.e. până la 31 December 2015;

o Conformarea la cerinţele referitoare la amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan pentru localităţi cu 10.000 – 100.000 l.e. până la 31 December 2015.

Principalele obiective prevăzute de Tratatul de Aderare sunt transpuse în Master Plan printr-un plan de investiţii ce acoperă sectorul de apă şi apă uzată, după cum este prezentat în tabelele următoare.

17

Tabel 3.1 Măsuri în sectorul de colectare a apelor uzate Nr. crt.

Parametru 2006 2010 2013 2015

ZONA URBANĂ1 Lungimea sistemului existent de

colectare a apelor uzate (km)111 133 269 269

2 Populaţia conectată la serviciile de apă uzată

73466 84466 119216 129881

3 Populaţia acoperită de sistemul de de colectare a apelor uzate (%)

58.87 66.68 92.71 100

ZONA RURALĂ4 Lungimea sistemului existent de



2357 4714 4714 13714


0 3.69 3.70 10.78

TOTAL PE JUDEŢ7 Lungimea sistemului existent de



75823 89180 123930 143595


29.97 35.04 48.41 55.86

Tabel 3.2 Măsuri în sectorul de epurare a apelor uzateNr. crt.

Parametru 2006 2010 2013 2015

ZONA URBANĂ1 Numărul de staţii de epurare (buc.) 0 4 5 52 Gradul de dezvoltare al staţiei de

epurare 1 SE -

eliminare N, P3 SE - tratare convenţionala

1 SE - eliminare N, P4 SE - tratare convenţionala



0 79466 119216 129881

4 Populaţia acoperită de staţiile de epurare a apelor uzate (%)

0 62.73 92.71 100

ZONA RURALĂ5 Numărul de staţii de epurare (buc.) 0 1 1 36 Gradul de dezvoltare al staţiei de

epurare Tratare

convenţionalaTratare

convenţionalaTratare

convenţionala7 Populaţia conectată la serviciile de

apă uzată0 4714 4714 13714

8 Populaţia acoperită de staţiile de epurare a apelor uzate (%)

0 3.69 3.70 10.78

TOTAL PE JUDEŢ9 Numărul de staţii de epurare (buc.) 0 5 6 810 Gradul de dezvoltare al staţiei de

epurare 1 SE -

eliminare N, P4 SE - tratare convenţionala




0 84180 123930 143595

12 Populaţia acoperită de staţiile de 0 33.08 48.41 55.86

18

Nr. crt.

Parametru 2006 2010 2013 2015

epurare a apelor uzate (%)

Tabel 3.3 Măsuri în sectorul apei potabileNr. crt.

Parametru 2006 2010 2013 2015

ZONA URBANĂ1 Lungimea reţelei de distribuţie existentă (km) 336 343 394 3942 Populaţia conectată la serviciile de alimentare cu apă 111657 115257 126657 1298813 Populaţia acoperită de sistemul de alimentare cu apă

potabilă (%)89.47 90.98 98.50 100

ZONA RURALĂ4 Lungimea reţelei de distribuţie existentă (km) 151 151 151 4835 Numărul de localităţi cu probleme în privinţa calităţii

apei potabile/parametrilor, cu mai mult de 10000 LE- - - -

6 Numărul de localităţi cu probleme în privinţa calităţii apei potabile/parametrilor, cu mai puţin de 10000 LE

41 41 41 -

7 Populaţia conectată la serviciile de alimentare cu apă 17800 17800 17800 1053008 Populaţia acoperită de sistemul de alimentare cu apă

(%)13.89 13.93 13.97 82.8

TOTAL PE JUDEŢ9 Lungimea reţelei de distribuţie existentă (km) 487 494 545 87710 Numărul de localităţi cu probleme în privinţa calităţii

apei potabile/parametrilor, cu mai mult de 10000 LE- - - -

11 Numărul de localităţi cu probleme în privinţa calităţii apei potabile/parametrilor, cu mai puţin de 10000 LE

41 41 41 -

12 Populaţia conectată la serviciile de alimentare cu apă 129457 133057 144457 23518113 Populaţia acoperită de sistemul de alimentare cu apă

(%)51.17 52.28 56.42 91.49

B.8 Sistemul de alimentare cu apă în municipiul Tulcea

B.8.1 Elemente generale ale sistemului de alimentare existent în municipiul Tulcea

Alimentarea cu apă în sistem centralizat, în municipiul Tulcea, datează din anul 1913, când s-a pus în funcţiune o reţea de distribuţie din fontă în lungime de 28 km, oraşul având atunci o populaţie de 20 mii locuitori.

La sistemul de alimentare cu apă a municipiului este racordată 95 % din populaţie. Din totalul locuitorilor branşaţi la reţeaua de distribuţie numai 70% beneficiază de servicii de canalizare.

În prezent, municipiul Tulcea este alimentat cu apă din două surse: apă din sursa de suprafaţă fluviul Dunărea şi apă din sursă subterană (foraje Bogza).

Captarea apei din sursa de suprafaţă se realizează prin intermediul a 4 criburi amplasate în albia Dunării la Mila 42 + 500 la 6 km, amonte de municipiul Tulcea. Apa brută este pompată de la captare la Staţia de Tratare amplasată în interiorul municipiului Tulcea.

Frontul de captare apă subterană Bogza este format din 12 foraje cu adâncime între 60 şi 100 m, din care funcţionale sunt 4 foraje.

Apa subterană este colectată în apropierea captării într-un bazin tampon cu un volum de 50 m3 şi pompată în reţeaua de distribuţie.

Transportul apei brute din Dunăre la staţia de tratare se face printr-o conductă de oţel având diametrul de 1000 mm şi o lungime de 6 km, pozată pe primii 2,15 km pe digul de pământ paralel cu fluviul Dunărea, apoi subteran, iar la intrarea în staţia de tratare subtraversează calea ferată Tulcea-Constanţa. Pentru prevenirea întreruperilor în alimentarea cu apă brută la Staţia de tratare, aducţiunea este prevăzută şi cu a doua conductă de oţel Dn 1000 mm, aflată într-o stare avansată de uzură, nefuncţională actualmente.

19

În uzina de apă existentă singura treaptă modernizată a fost dozarea reactivilor de coagulare. Uzina a rămas tributară unei tehnologii vechi, neperformante privind decantarea şi filtrarea apei; lipsesc dotările pentru eliminarea riscului la poluări accidentale. Presiunea asupra uzinei a scăzut în ultimii ani odată cu reducerea necesarului de apă în municipiu, datorat reducerii consumurilor specifice si economiei municipiului.

Apa tratată în uzina de apă este pompată: o parte direct în reţea către consumatori, iar o altă parte către complexul de înmagazinare-pompare de la cota +70.

Complexul de înmagazinare-pompare de la cota +70 este prevăzut cu un rezervor cu capacitatea de 3500 m3 şi un rezervor cu capacitatea de 5000 m3. Din cele două rezervoare de la cota +70 apa potabilă asigură:

alimentarea gravitaţională a unor zone din reţea;

prin pompare, asigura alimentarea cu apa a cartierelor E3, C5 si 23 August;

alimentarea complexului de înmagazinare de la cota +110 (1x5000 m3); din acest rezervor se asigura alimentarea cu apa gravitational a zonei înalte a oraşului.

Complexul de înmagazinare de la cota +110 este format dintr-un rezervor cu capacitatea de 5000 m3, care asigură gravitaţional alimentarea cu apă a zonei înalte a oraşului.

De la staţia de tratare, apa este pompată în reţeaua de transport prin două conducte OL de cca. 10,2 km lungime Dn 800 mm, o conductă PREMO Dn 600 mm cu o lungime de aprox. 2 km, trei conducte Dn 500 mm cu o lungime de aprox. 10 km, o conductă Dn 400 mm fontă cu o lungime de aprox. 3,5 km şi o conductă fontă Dn 300 mm – 3,5 km care asigură transportul apei în rezervoarele de înmagazinare de la cota 70 dar şi la consumatori.

Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de 162,63 km cu diametre între 50 şi 800 mm şi asigură alimentarea cu apă 24 de ore pe zi, 365 zile pe an. Reţeaua de distribuţie deserveşte 8709 branşamente la case, 1100 branşamente la blocuri, 9 branşamente la agenţi economici importanţi şi 850 de branşamente la agenţi economici minori. Lungimea totală a conductelor de branşament este de 16,25 km cu diametre cuprinse între ½" şi 1".

B.8.2 Surse de apă în municipiul Tulcea

B.8.2.1 Sursa subterana

Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă a municipiului Tulcea, în 1970 s-a pus in functiune captarea apei potabile subterane Bogza, situată în partea de sud a municipiului Tulcea pe dealul Bogza.

Iniţial frontul de captare a fost alcătuit dintr-un număr de 13 foraje, executate de trei unităţi specializate în săparea forajelor de apă: Foradex Bucureşti (F0, F1, F2, F5, F6), ISPIF (F3) şi SAFAR Constanţa (F4, F7, F8, F10, F11, F12).

În prezent sunt funcţionale forajele: F2; F3; F5; F7 – din care prevăzute cu debitmetre: forajele F2 şi F3.

Forajele F0; F1; F9; F10; F11 şi F12 sunt scoase din funcţiune, forajul F6 este blocat, iar forajele F8 şi F4 sunt funcţionale pentru S.C. Carniprod S.A. Tulcea şi S.C. Vin Vinificaţie S.A. Tulcea.

Principalele caracteristici ale forajelor funcţionale sunt:

– Forajul F2: diametrul D = 300 mm, adâncime H = 100 m, debitul Q = 30 mc/h;

– Forajul F3: diametrul D = 300 mm, adâncime H = 80 m, debitul Q = 30 mc/h;

– Forajul F5: diametrul Dn = 300 mm, adâncime H = 100 m, debitul Q = 54 mc/h;

20

– Forajul F7: diametrul Dn = 300 mm, adâncime, H = 61 m, debitul Q = 45 mc/h.

Forajele pentru alimentarea cu apă din dealul Bogza au adâncimi variabile între 100 m şi 204 m. Forajele prelevează apa din zona de carst Dobrogea de Nord.

Forajele funcţionale sunt dotate cu pompe submersibile performante, si sunt prevăzute cu apometre.

Acţionarea electropompelor din dotarea forajelor se poate face din tabloul de comandă sau local, direct din sala pompelor, respectiv cabina puţului.

Fiecare foraj este dotat cu cabină din beton armat sau cărămida cu dimensiunile în plan (2,40x1,80x2,0) m, prevăzute cu uşi metalice cu încuietori.

Frontul de captare Bogza este inclus într-o zonă de protecţie sanitară de regim sever, 50 m amonte şi 20 m aval. Zona de protecţie sanitară este împrejmuita cu gard din plasă de sârmă pe stâlpi de beton. Zona este marcată corespunzător, iar securitatea acestei zone este asigurată de Corpul Gardienilor Publici Tulcea.

Apa captată din foraje este refulată într-un rezervor tampon îngropat, având V=50 mc în care se realizează şi dezinfecţia cu clor.

Din rezervorul tampon apa este pompată în reţeaua de distribuţie prin intermediul unei staţii de pompare echipată cu 2 pompe 8 NDS având Q=270 mc/h, H=80 m şi P=75 kW respectiv P=132 kW.

Staţia de pompare nu este prevăzută cu dispozitive de măsură a debitului; volumele de apă pompată în sistemul de distribuţie fiind estimate pe baza caracteristicilor instalate ale utilajelor de pompare.

B.8.2.2 Sursa de suprafaţă

Principala sursă de alimentare cu apă a municipiului Tulcea o reprezintă captarea din fluviul Dunărea.

Captarea apei brute se realizează pe malul drept al Dunării, în secţiunea Mila 42+500, la 6 km amonte de municipiul Tulcea.

Priza de apă brută este formată dintr-un sistem de patru criburi amplasate în albia Dunării, la cota (–1,50 mdMN) la partea superioară, având latura de 3,90 m şi înălţimea de 2,85 m prevăzute cu patru conducte de legătură din oţel, Dn 1200 mm fiecare. La intrare criburile sunt dotate cu grătare din bare de oţel, cu ochiuri de 10x10 cm.

Apa brută este pompată spre staţia de tratare amplasată în municipiul Tulcea prin intermediul staţiei de pompare apa bruta. Aceasta este amplasată în imediata apropiere a prizei şi este dotată cu pompe cu următoarele caracteristici:

– (1+1) pompe tip 18 NDS, având Q=2700 mc/h, H=58 mCA, P=630 kW;

– 1 pompă tip Grundfos având Q=1250 mc/h, H=39 mCA, P=185 kW;

– 1 pompă tip Grundfos având Q=1750 mc/h, H=40 mCA, P=250 kW;

– 2 pompe EPET 65 pentru epuisment.

Instalaţiile hidraulice din dotarea staţiei de pompare sunt din oţel şi prezintă un grad avansat de uzură.

Staţia de pompare a fost dotată recent cu 2 pompe moderne care prezintă avantajele unui consum energetic mult mai redus faţă de pompele originale.

21

Staţia de pompare nu este prevăzută cu dispozitive de măsură a debitului, cantitatea de apă pompată fiind estimată pe baza caracteristicilor instalate ale utilajelor de pompare.

Pentru situaţiile deosebite, în cazul scoaterii din funcţiune a prizei de la Mila 42+500, municipiul Tulcea are prevăzută şi o captare de rezervă în zona Mila 40. Această captare se află în posesia societăţii Alum, şi este exploatată de această societate.

Captarea de la Mila 40 este realizată prin intermediul unor conducte amplasate pe un bac plutitor, care conduc apa brută la o staţie de pompare amplasată la aproximativ 500 m de priză. Pentru alimentarea cu apă a municipiului există în dotarea staţiei de pompare un singur utilaj de pompare care asigură un debit minim pentru situaţiile de criză.

Întregul sistem de la Mila 40 este exploatat de societatea Alum, care este proprietarul acestei captări, între municipalitate şi această societate existând un acord referitor la folosirea acestei surse pentru alimentarea cu apă municipiului în cazul situaţiilor de avarie la priza municipiului.

B.8.3 Aducţiuni de apă brută

Transportul apei brute captată din Dunăre la staţia de tratare se face printr-o conductă de oţel având diametrul de 1000 mm şi o lungime de 6 km, pozată pe primii 2,15 km pe un dig de pământ având traseul paralel cu fluviul Dunărea, apoi subteran până la intrarea în staţia de tratare.

La intrarea în staţia de tratare conducta de aducţiune subtraversează calea ferată Tulcea-Constanţa. Pentru prevenirea întreruperilor în alimentarea cu apă brută la Staţia de tratare, aducţiunea este prevăzută şi cu a doua conductă de oţel Dn 1000 mm de rezervă amplasată la 1 m distanţă de cealaltă.

Datorită coroziunii avansate aceasta este inutilizabilă si eventualele avarii la conducta de aducţiune funcţională conduc la întrerupere alimentarii staţiei de tratare.

În zona digului de protecţie, de la căminul de diafragmare şi bucla de măsură control şi până la cel de-al doilea cămin, din zona subtraversării pachetului de linii de cale ferată, conducta are o lungime de 3.992 m.

În zona Bălţii Somova conducta este pozată aerian şi are prevăzut un cămin de vane de golire.

În zona subtraversării liniilor de cale ferată, conducta de aducţiune este pozată într-un tub de protecţie Dn=1.600 x 11,91mm. La ambele capete ale traversării sunt prevăzute cămine pentru vanele de închidere şi respectiv de golire.

În zona traversărilor supraterane, conducta este dotată cu ventile de dezaerisire/aerisire pentru evacuarea sau introducerea aerului.

Conducta de aducţiune este prevăzută cu masive de ancoraj pentru preluarea solicitărilor date de forţa de impuls, compensatori de linie şi de dilataţie.

La interior, conducta este izolată prin citomare iar la exterior este izolată cu bandă PVC.

B.8.4 Uzina de apă Tulcea

B.8.4.1 Descrierea tehnologiei existente

Uzina de apă Tulcea a fost dezvoltată în două etape. În prima etapă (anul 1970), a fost pusă în funcţiune o linie de tratare pentru un debit de 400 l/s.

Această linie a fost prevăzută cu:

– cameră de distribuţie;

– cameră de reacţie;

22

– treaptă de preparare-dozare sulfat de aluminiu;

– treaptă de decantare formată din:

o 10 decantoare orizontale cu caracteristicile: lungimea 20,00 m, lăţimea 4,50 m, înălţimea 2,60 m, viteza orizontala până la 10 mm/s, timpul de decantare 1,5÷2,5 h;

o 4 decantoare orizontale cu caracteristicile: lungimea 35,00 m, lăţimea 3,00 m, înălţimea 2,50 m, viteza apei până la 10 mm/s, timpul de decantare 1,5÷2,5 h;

– treaptă de filtre rapide pe strat de nisip formată din:

o filtru rapid: 8 cuve de filtru cu suprafaţa unitară de 25 m2;

o filtru lent: 9 cuve de filtru cu suprafaţa unitară de 10.75 m2;

– rezervor tampon de 500 m3;

– staţie de pompare apă tratată;

– treaptă de dezinfecţie cu clor.

Datorită reducerii necesarului de apă la consumatori, degradării structurilor obiectelor tehnologice şi ineficienţei proceselor tehnologice improprii tratării acestui tip de apă s-a renunţat la utilizarea acestei linii tehnologice.

În prezent obiectele tehnologice din linia 1 de tratare sunt abandonate, construcţiile fiind într-o stare avansată de degradare.

Din linia 1 tehnologică a fost păstrată o perioadă în folosinţă staţia de filtre rapide de nisip de 8 cuve x 25 m2, dar in momentul de faţă aceasta este inutilizabilă datorită degradării structurii şi stării avansate de uzură a instalaţiilor hidraulice.

În cea de a doua etapă (anul 1984) a fost pusă în funcţiune linia tehnologică 2. Această linie tehnologică este formată din următoarele obiecte tehnologice:

– cameră de reacţie;

– cameră de distribuţie;

– decantoare suspensionale – 2 x 500 l/s;

– staţie de filtre rapide de nisip 10 cuve x 60 mp;

– rezervoare de înmagazinare;

– staţia de pompare apă tratată 14 NDS;

– staţia de pompare apă tratată 12 NDS;

– staţia chimică.

B.8.4.1.1 Camera de reacţie

Apa brută transportată de conducta de aducţiune Dn 1000 mm, după ce a trecut prin căminul de diafragmă şi bucla de măsură şi control, este condusă în camera de reacţie unde se produce amestecul de reactivi.

Apa brută se introduce la partea superioară a camerei de reacţie într-un tub central cu diametrul de 3 m unde se realizează injecţia coagulantului în masa de apă brută. Apa brută amestecată cu coagulantul este colectată la partea superioară a camerei de reacţie şi este condusă spre camera de distribuţie. Timpul de staţionare a apei în camera de reacţie este de 10 minute.

23

Figura 4.1. Cameră de reacţie linia tehnologică 2 – staţia de tratare Tulcea

Funcţie de caracteristicile apei brute, se foloseşte intermitent, pentru realizarea unei pre-oxidări, soluţie de clor (0,1 mg/l clor), care se injectează în camera de reacţie împreună cu coagulantul.

B.8.4.1.2 Camera de distribuţie

Camera de distribuţie preia apa din camera de reacţie prin intermediul unei conducte de oţel Dn 1600 mm. Alimentarea acestei camere se face la partea inferioară, iar la partea superioară sunt prevăzute conductele de distribuţie 2 x Dn 1000 mm, către cele două decantoare suspensionale.

24

Figura 4.2. Cameră de distribuţie linia tehnologică 2 – staţia de tratare Tulcea

B.8.4.1.3 Decantoare suspensionale

În linia tehnologica 2, treapta de decantare este formată din două decantoare suspensionale supraterane cu diametrul de 35 m cu adâncimea maximă a apei de 6,5 m.

Apa brută în amestec cu coagulantul (sulfat de aluminiu), alimentează decantorul la partea inferioară printr-o conductă de Dn 1000 mm, iar colectarea apei decantate se face la partea superioară prin intermediul unor conducte perforate.

Figura 4.3. Decantor suspensional linia tehnologică 2 – staţia de tratare Tulcea

Colectarea depunerilor se face în mod continuu, spre centrul decantorului, cu ajutorul podului raclor. Viteza podului raclor este de 1 cm/s, puterea motorului de antrenare este de 3 kW. Evacuarea nămolului se face automat, intermitent, printr-un sistem de vane acţionate electric prin limitatori. Deschiderea vanei se face la interval de 20-30 min. iar golirea durează 20-30 s, într-o conductă de azbociment de Dn 800 mm care se descarcă în Dunăre

Întreaga instalaţie hidraulică a decantoarelor este amplasată într-o construcţie adiacenta a decantorului, cu rolul de a proteja instalaţiile de expunerile factorilor de mediu.

Apa decantată este condusă de la fiecare decantor spre staţia de filtre rapide de nisip prin intermediul unei conducte de Dn 1000 mm

B.8.4.1.4 Staţia de filtre rapide de nisip

Staţia de filtre rapide de nisip este formată din 10 cuve FRN de 60 m2 fiecare, amplasate pe 2 rânduri.

Distribuţia apei decantate spre cuvele de filtru se face prin intermediul unei galerii de apă decantată. Fiecare cuvă de filtru este prevăzută cu câte doi clapeţi de admisie, iar accesul apei decantate în cuva de filtru se face pe direcţia lungă a filtrului.

25

Înălţimea stratului de material filtrant este de 0,80 m, iar înălţimea stratului de apă este de 1,00 m. Viteza de filtrare la care funcţionează actualmente staţia de filtre este de 8,40 m/h.

Filtrele sunt prevăzute cu drenaj cu plăci cu crepine. Apa filtrată este colectată la partea inferioară şi direcţionată către rezervorul de sub cuvele de filtru.

Spălarea filtrelor se realizează într-o singură fază, numai cu apă, iar durata de spălare este de 8-12 minute.

Apa de la spălare este preluată de două jgheaburi laterale si condusă spere galeria de apă de la spălare, de unde este evacuată în reţeaua de canalizare.

Durata medie a unui ciclu de filtrare este de aproximativ 8 ore.

Figura 4.4. Staţie de filtre rapide de nisip linia tehnologică 2 – staţia de tratare Tulcea

Rezervorul de sub staţia de filtre cu un volum total de 1500 m3, reprezintă bazinul de aspiraţie al staţie de pompare 14 NDS, care asigură pomparea apei tratate în reţeaua de distribuţie.

În incinta staţiei de pompare 14 NDS sunt amplasate şi pompele pentru spălarea cuvelor de filtru: 1 pompă Brateş având Q = 350 m3/h H = 9 m, P = 110 kW şi 1 pompă Brateş având Q = 350 m3/h, H = 10 m, P = 75 kW.

B.8.4.1.5 Staţii de pompare apă tratată

În prezent în incinta staţiei de tratare Tulcea sunt două staţii de pompare apă tratată, care deservesc consumatorii din sistemul de alimentare cu apă.

Prima staţie de pompare, denumită 14 NDS, este dotată cu următoarele utilaje:

– 2 electropompe Wilo: Q = 1620 m3/h, H = 56 m, P = 315 kW;

– 2 electropompe 14 NDS de rezervă cu următoarele caracteristici: Q = 1620 m3/h, H = 68 m, P = 400 kW.

Bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare este rezervorul de 1500 m3 amplasat sub staţia de filtre în care se realizează şi dezinfecţia finală cu clor.

A doua staţie de pompare, denumită 12 NDS, are în dotare următoarele utilaje:

– 2 electropompe Wilo cu următoarele caracteristici: Q = 1620 m3/h, H = 50 m, P = 250 kW;

– 2 electropompe 12 NDS de rezervă cu următoarele caracteristici: Q = 1620 m3/h, H = 64 m, P = 250 kW.

26

Bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare 12 NDS este format din 2 rezervoare cu capacitatea de 250 m3 amplasate adiacent staţiei de pompare.

B.8.4.1.6 Staţia de clorare

Staţia de clorare este amplasată într-o construcţie de 120 mp, având: 6 linii de tratare, 3 active şi 3 în rezervă, două bascule automate de 2 tone, două palane manuale de 2 tone, două cuve soluţie de lapte de var, 10 containere de clor a 1000 kg/buc, instalaţie de preparare, pompare, pulverizare a soluţiei de lapte de var, tablou electric, instalaţie electrică de forţă şi lumină, şase conducte PVC – Dn 63 mm, pentru transportul soluţiei de clor la: camera de reacţie (preclorinare), la rezervor 1500 m3 de sub filtre la staţia de pompare 14 NDS, la rezervor de 500 m3 la staţia de pompare 12 NDS. Trei conducte sunt în rezervă cu debit de apă permanent. În prezent se folosesc aparate de clorare tip Doza Clor 2000.

Clorul se aprovizionează ritmic în containere de clor, astfel încât să se asigure în permanenţă o rezervă de clor pentru o funcţionare de 30 de zile.

Figura 4.5. Staţia de clorare – staţia de tratare Tulcea

B.8.4.1.7 Gospodăria de reactivi

Instalaţiile tehnologice prevăzute la staţia de reactivi, realizate pentru linia tehnologică 1 sunt abandonate. În prezent se foloseşte o instalaţie automată de dozare a sulfatului de aluminiu granular, monobloc, prevăzută să lucreze cu sulfat de aluminiu granular însăcuit şi care este preparat-dozat automat şi transportat la camera de reacţie prin intermediul unei pompe încorporate în modul. Adiacent instalaţiei, în clădirea existentă sunt depozitaţi big-bag-urile de sulfat de aluminiu granular.

27

Figura 4.6. Instalaţie monobloc pentru preparare-dozare coagulant – staţia de tratare Tulcea

Gospodăria de reactivi reprezintă unicul element modernizat în uzina de la punerea în funcţiune, restul lucrărilor reprezentând lucrări de reparaţii şi întreţinere şi înlocuire a utilajelor de pompare vechi cu utilaje noi, performante.

B.8.4.2 Calitatea apei tratate

În urma analizelor fizico-chimice realizate de către U.T.C.B. în data de 05.06.2006 au fost înregistrate următoarele valori ale principalilor parametri fizico chimici:

Tabel 4.1. Principalii indicatori fizico-chimici determinaţi în urma analizelor de laborator.Nr. crt.

Indicator U.M. Valori obtinute

Apa bruta Dunăre

Apa filtrată

Consumator

Foraje Bogza

1 pH unităţi 7.8 7.63 7.54 7.222 Turbiditate NTU 37.45 9.71 7.69 0.373 Conductivitate µS/cm 428 429 433 19154 Săruri dizolvate mg/l (ca NaCl) 231 233 234 10845 Alcalinitate mechiv/l 3.1 3.1 3 7.66 Duritate totala grade de duritate 10.64 10.64 10.64 377 Calciu mg/l 32 48 32 1168 Magneziu mg/l 26.7 17 26.7 89.99 Amoniu mg/l 1.08 0.07 0.06 0.2710 Azotiti mg/l 0.044 0.02 0.01 0.01411 Azotaţi mg/l 4.9 4.5 4.9 21112 Bicarbonati mg/l 189.1 189.1 189 463.613 Cloruri mg/l 24.85 24.85 26.6 191.714 Sulfati mg/l 28 37 34 12015 Substanţe organice

(CCO-Mn)mgKMnO4/l 14.85 11.69 9.79 3.16

16 CCO - Cr mg O2/l 9.6 - - -17 Carbon organic total mg/l 17 15.4 13.5 1.94

Tabelul anterior pune in evidenta:

– apa din Dunare prezintă concentraţii de carbon organic total peste 15 mg C/l;

– se observa lipsa de eficienta în reducerea concentraţiei de carbon organic total (9.5%) şi valoarea COT în apa tratata (15.4 mg C/l), ceea ce va conduce la reformarea filmului bacterian în reţea; limita optima pentru COT la o apa biostabilă este 2.5 mg C/l;

– nu se îndeplineşte condiţia Turbiditate < 1 NTU conform Directivei 98/83/EC si Legii 458/2002

– apa prelevata din forajele Bogza prezintă încărcare organica redusa insa este foarte dura (370d) si concentraţia de azotaţi este de 211 mg/l fata de 50 mg/l limita admisa pentru apa potabila conform Legii 458/2002.

28

B.8.4.3 Principalele deficienţe ale uzinei

Principalele deficienţe ale uzinei provin din tehnologia incompatibilă cu complexul de calitate al apei sursei.

Decantoarele existente înrăutăţesc calitatea apei sursei pentru că acest tip de decantor poate lucra cel mult în decantarea difuză ca pre-decantor; acest tip de decantor este numit impropriu "suspensional" pentru că nu există posibilitatea menţinerii în stare de cvasi–echilibru a unui strat de suspensii floculate.

La aceasta se adaugă deficienţele constructive şi hidraulice legate de:

– distribuţia si colectarea neuniformă a apei;

– scurt-circuitarea hidraulică care conduce la realizarea unui timp de curgere cu 50 – 60 % mai mic decât timpul teoretic;

– influenţa raclorului de nămol prin repunerea în stare de suspensie a unei părţi din nămolul depus; aceasta conduce la înrăutăţirea calităţii apei în perioadele de iarna;

– curgerea turbulentă în bazin care asociată cu efectul de temperatură indus de însorirea parţială a oglinzii apei care duce la apariţia curenţilor verticali;

– expunere la factori atmosferici; vânt: apare val; îngheţ: podul raclor nu mai funcţionează, dezvoltarea masei algale la suprafaţa apei şi la zonele de contact cu suprafeţe rigide în perioadele călduroase (pereţi, sisteme de colectare a apei decantate).

Aceste deficienţe se suprapun peste ineficienţa realizării unei coagulări-floculări inadecvate.

Staţia de filtre existentă prezintă o serie de deficienţe structurale şi funcţionale.

Datorită lipsei investiţiilor pentru întreţinere în timp s-a constatat o degradare accentuată atât a structurilor existente cât şi a instalaţiilor hidraulice ce deservesc staţia de filtre.

29

Figura 4.7. Structura staţiei de filtre rapide de nisip – staţia de tratare Tulcea

După cum se poate observa din figura anterioară structura actuală prezintă o stare de degradare accentuată, efectele fiind apariţia infiltraţiilor apei din cuva de filtru, atât pe pereţii exteriori construcţiilor, cât şi în interiorul galeriei tehnologice.

Întreaga instalaţie hidraulică a staţiei de filtre prezintă o stare avansată de coroziune, acest lucru fiind accentuat de utilizarea apei cu clor pentru spălarea filtrelor. Sistemele de acţionare hidraulice ale filtrelor sunt inutilizabile.

Figura 4.8. Instalaţie hidraulică staţie de filtre rapide de nisip – staţia de tratare Tulcea

Procesele de filtrare se desfăşoară în condiţii necorespunzatoare. Nu se asigură echirepartiţia debitului de apă decantată, datorită sistemului defectuos de admisie a apei decantate; în zona de admisie a apei decantate în cuvă se constată spălarea materialului filtrant, ceea ce conduce la reducerea înălţimii stratului filtrant la mai mult de jumătate din înălţimea normală.

Nisipul utilizat în procesul de filtrare nu are caracteristicile optime unui nisip de filtru.

Procesul de spălare al filtrelor este total impropriu. Acest lucru se datorează concepţiei greşite de abordare a fazei de spălare. Filtrele sunt spălate numai cu apă într-o singură fază, acest lucru ducând la o spălare ineficientă şi la acumularea suspensiilor în masa filtrantă.

30

S-a constatat, la scoaterea unei cuve din funcţiune, că materialul filtrant prezintă zone în care acesta formează o masă compactă, solidă, rezultată în urma amestecului nisipului filtrant cu suspensiile reţinute din apa decantată. Acest lucru este ilustrat în figura următoare.

Acest lucru conduce la deteriorarea calităţii apei tratate, la formarea de depozite în rezervoare şi în sistemul de distribuţie.

În condiţiile actuale de exploatare se constată că pierderile de apă tehnologice se ridică la valori de 25% din cantitatea de apă brută prelevată de la sursă. Valoare ridicată a pierderilor de apă tehnologică indică starea precară a întregii filiere de tratare.

B.8.5 Transportul, înmagazinarea şi distribuţia apei

B.8.5.1.1 Aducţiuni de apă tratată

Pentru apa subterana toate forajele funcţionale (F2, F3, F5, F7) refulează apele captate într-un rezervor de stocare de 50 m3 din care, apa potabilă tratată cu clor, este pompată în cartierul Alexandru cel Bun - Plugarilor cu ajutorul staţiei de pompare de la captare, printr-o conductă de azbociment de Dn 200 mm, în lungime de 1,2 km.

De la staţia de tratare, apa este pompată în reţeaua de transport prin două conducte OL de cca. 10,2 km lungime Dn 800 mm (una către rezervorul de la cota +70 şi una către zona industrială), două conducte Dn 500 mm (una către rezervorul de la cota +70 şi una către zona industrială) cu o lungime de 10 km, o conductă Dn 400 mm fontă cu o lungime de 3,5 km şi o conductă fontă Dn 300 mm – 3,5 km care asigură transportul apei în rezervoarele de înmagazinare de la cota 70 dar şi la consumatori.

În sistemul de alimentare cu apă nu există dotări de măsură al debitului, debitele injectate în aducţiunile de apă tratată fiind apreciate.

Datorită vechimii conductelor de transport şi variaţiilor de presiune la care sunt supuse, se înregistrează în medie peste 200 de avarii anual la aceste conducte.

B.8.5.1.2 Complexe de înmagazinare

În sistemul de alimentare cu apă al municipiului Tulcea sunt două complexe de înmagazinare.

Complexul de înmagazinare-pompare de la cota +70 este prevăzut cu un rezervor cu capacitatea de 3500 m3 şi un rezervor cu capacitatea de 5000 m3, rezervoare semi-îngropate. Din cele două rezervoare de la cota +70 apa potabilă pleacă spre consumatori în sistem gravitaţional. O parte este preluată de staţia de pompe de la cota +70 şi asigură alimentarea cu apă pentru cartierele situate în zone înalte (cartierele E3, C5 şi 23 August) şi a complexului de înmagazinare cota +110.

Staţia de pompare de la complexul de înmagazinare de la cota +70 este dotată cu următoarele utilaje de pompare:

– 1 pompă 8 NDS cu următoarele caracteristici: Q=800 m3/h; H=75 m; P=160 kW;

– 2 pompe 8 NDS: Q= 520 m3/h; H=75 m; P=132 kW;

– 2 pompe CRIŞ: Q=150 m3/h; H=60 m; P=11 kW.

De la complexul de înmagazinare de la cota +70 apa plecă spre consumatori prin conducte cu diametre de Dn 300 mm, Dn 400 mm şi Dn 600 mm (o parte gravitaţional, o parte prin pompare).

Complexul de înmagazinare de la cota +110 este format dintr-un rezervor îngropat cu capacitatea de 5000 m3, care asigură gravitaţional alimentarea cu apă a zonei înalte a oraşului.

31

Rezervorul de la cota +110 este alimentat prin pompare prin intermediul unei conducte Dn 400 mm din rezervoarele de la cota +70. Plecarea către consumatori se realizează tot prin intermediul unei conducte cu diametrul Dn 400 mm.

Structura rezervoarelor şi instalaţia hidraulică a acestora (atât a celor de la cota +70 cât şi a celui de la cota +110) necesită reparaţii capitale.

B.8.5.1.3 Distribuţia apei potabile

Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de 162,63 km cu diametre între 50 şi 800 mm şi asigură alimentarea cu apă 24 de ore pe zi, 365 zile pe an. Reţeaua de distribuţie deserveşte 8709 branşamente la case, 1100 branşamente la blocuri, 9 branşamente la agenţi economici importanţi şi aproximativ 850 de branşamente la agenţi economici minori. Lungimea totală a conductelor de branşament este de 16,25 km cu diametre cuprinse între ½" şi 1".

Datorită diferenţelor mari de nivel între extremităţile oraşului, reţeaua de distribuţie din municipiul Tulcea funcţionează pe zone de presiune.

Structura reţelei de distribuţie existente în municipiul Tulcea, pentru diametre mai mari de 100 mm este prezentată în tabelul următor.

32

Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Proiectelor in MASTER PLAN JUDEŢ TULCEASectorul de Apa Potabila si Apa Uzata din Romania EuropeAid/119083/D/SV/RO–2003/RO/16/P/PA 013-04 Septembrie 2006

Tabel 4.2. Lungimi pe diametre reţea distribuţie apă potabilă – situaţia existentăNr. crt.

ZONA Dn≥100 Dn≥110 Dn125 Dn133 Dn150 Dn160 Dn200 Dn225 Dn250 Dn273 Dn300 Dn400 Dn500 Dn520 Dn600 Dn800

1

ZONA I STRADA ORIZONTULUI - STRADA MAHMUDIEI

19139 1976 2085 370 2400 1980

2

ZONA II STRADA MAHMUDIEI - STRADA CORNELIU GAVRILOV

8280 282 900 5280 6060 522 2640 810 300 1940 4870

3

ZONA III STRADA CORNELIU GAVRILOV - STRADA BABADAG

4970 350 3460 1480 570 1120 850 200

4

ZONA IV STRADA BABADAG - STRADA LIBERTĂŢII

6207 2300 2570 4900 1000 200 200 1500 1200 2100

5

ZONA V STRADA LIBERTĂŢII - STRADA SPITALULUI

2915 400 1300 3600 800 1240 750 1100

6

ZONA VI STRADA SPITALULUI - C.F.

7320 1200 2270 2200 1400 3411 1000 800 3000 3900 3500

TOTAL/Dn [m] 48831 1482 3550 400 16856 2200 19525 522 7851 200 4190 6070 5890 3000 13050 3500TOTAL [m] 137117

-4-33-


În tabelele următoare este prezentată situaţia actuală a reţelei de distribuţie pe materiale, diametre şi vârstă.

Tabel 4.3. Lungimi pe materiale şi diametre reţea distribuţie apă potabilă – situaţia existentăMATERIAL Lungimi [m]/ Diametru [mm] Lungimi / material

50-75 80-100 110-160 200-225 250-273 300-350 400 500-520 600-800 [m] [%]PREMO 400 6970 7370 4.53%AZBO 9267 1910 6910 3200 300 21587 13.27%FONTA 1032 41633 10216 3885 540 3190 1620 650 62766 38.59%OTEL 3692 18549 10180 8730 1400 1000 4150 8240 7680 63621 39.12%PEID 111 60 3682 522 2911 7286 4.48%

TOTAL [m]/Dn 4835 69509 25988 20047 8051 4190 6470 8890 14650 TOTAL % din L total 2.97 42.74 15.98 12.33 4.95 2.58 3.98 5.47 9.01

TOTAL [m] 162630

Tabel 4.4. Lungimi pe vârstă şi diametre reţea distribuţie apă potabilă – situaţia existentă

VARSTALungimi [m]/ Diametru [mm] Lungimi / vârsta

50-75 80-100 110-160 200-225 250-273 300-350 400 500-520 600-800 [m] [%]sub 20 ani 111 60 5182 1522 3111 0 0 0 0 9986 6.14%20 - 40 ani 2867 24714 7790 15640 3200 1000 5450 7640 14650 82951 51.01%peste 40 ani 1857 44735 13016 2885 1740 3190 1020 1250 0 69693 42.85%TOTAL [m]/Dn 4835 69509 25988 20047 8051 4190 6470 8890 14650 TOTAL [m] 162630

-4-34-


După cum se poate observa din tabelele anterioare cea mai mare pondere o au conductele de oţel (39,12%), urmate de conductele de fontă (38,59%) şi cele din azbociment (13,27%).

După vârstă ponderea cea mai mare o reprezintă conductele cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani (51,01%) urmate de conductele cu vârsta peste 40 de ani (42,85%).

Aceste aspecte conduc la o stare permanentă de avarie în reţeaua de distribuţie, lucru evidenţiat şi de pierderile de apă din reţea, care se situează la valoarea de 42,16% din totalul de apă injectat în sistem.

Media avariilor remediate anual în reţeaua de distribuţie depăşeşte valoarea de 500 avarii/an numai la conducte şi peste 160 avarii/an la branşamente.

În privinţa contorizării, se poate aprecia că la nivel de municipiu situaţia actuală nu este rezolvată. Situaţia contorizării la nivel de municipiu este prezentată în tabelul următor.

Tabel 4.5. Gradul de contorizare a consumatorilor din municipiul Tulcea – situaţia existentăNr. crt. Consumator Număr de

branşamenteContori

Număr (%)1 Apartamente 1,098 1,048 95.45%2 Case 8729 3850 44.11%3 Industrie majora 9 9 100.00%4 Agenţi economici 1960 1960 100.00%5 Instituţii publice 51 51 100.00%

TOTAL 11,847 6,918 58.39%

Cel mai redus grad de contorizare îl au locuinţele individuale, ceea ce conduce la înregistrarea de pierderi pentru operatorul de apă, datorită lipsei controlului de apă distribuită acestui tip de consumator, unde consumurile reale sunt mai mari decât cele facturate.

B.8.5.2 Reabilitarea surselor de apă existente

B.8.5.2.1 Reabilitarea frontului de captare apă subterană Bogza

Pentru asigurarea unei surse de siguranţă în cazul situaţiilor de poluare accidentală (catastrofală) a fluviului Dunărea s-a propus reabilitarea forajelor existente la frontul de captare Bogza.

Din cele 13 foraje prevăzute iniţial la frontul de captare 6 foraje sunt scoase din funcţiune, unul este blocat, iar două deservesc două unităţi industriale.

Pentru cele 4 foraje funcţionale nu au fost prevăzute măsuri de întreţinere, respectiv deznisipare a forajelor şi reabilitarea coloanei filtrante. Deoarece aceste foraje sunt dotate cu robinet de izolare, apometru, cabină funcţională si pompe noi, pentru cele 4 foraje nu au fost prevăzute lucrări suplimentare.

Pentru cele 6 foraje scoase din funcţiune s-a propus: deznisiparea forajelor, înlocuirea coloanei filtrante, dotarea forajelor cu robinete de izolare, apometre, pompe submersibile noi cu caracteristicile Q = 8 dm3/s, H = 60 m, inclusiv instalaţia electrică aferentă. De asemenea s-a prevăzut reabilitarea cabinelor forajelor, deoarece acestea nu sunt funţionale.

Nu s-au propus măsuri de reabilitare pentru forajele utilizate de agenţii industriali, iar forajul blocat a fost abandonat, considerând ca pentru reabilitarea acestuia costurile sunt prea mai, fiind mai rentabilă execuţia unui foraj nou.

-4-35-


Nu sunt prevăzute lucrări pentru realizarea zonei de protecţie sanitară deoarece aceasta este bine delimitată şi dotată corespunzător.

Cantitatea de apă considerată a fi extrasă de la frontul de captare reprezintă aproximativ 7% din necesarul pentru întreaga localitate (inclusiv industrie şi consumatori publici), valoare considerată suficientă pentru o perioadă scurtă de timp. În cazul situaţiilor catastrofale, se presupune că nu se mai alimentează consumatorii industriali şi cei publici, în acest mod asigurându-se pentru locuitori o cantitate de aproximativ 20 l/om, zi.

Pentru colectarea apei extrase din foraje se foloseşte un rezervor de 50 m3. Pentru acest rezervor au fost propuse lucrări de reabilitare la partea de structură, realizarea etanşeităţii şi dotarea acestuia cu senzori de nivel, deoarece acesta constituie bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare spre rezervoarele de înmagazinare.

Pentru pomparea apei către rezervoarele din oraş s-a propus reabilitarea staţiei de pompare existente la frontul de captare, prin reabilitarea structurilor existente, înlocuirea utilajelor de pompare existente cu o pompă cu turaţie variabilă cu Q = 250 – 350 m 3/h, H = 80 m şi refacerea integrală a instalaţiilor hidraulice şi electrice.

Se propune reabilitarea treptei de dezinfecţie cu clor, prin dotarea cu instalaţii corespunzătoare de preparare-dozare şi prevederea unei instalaţii moderne pentru neutralizarea pierderilor accidentale de clor.

Conducta de refulare de la staţia de pompare s-a dotat cu un debitmetru electromagnetic pentru controlul debitelor trimise spre rezervoarele de înmagazinare.

B.8.5.2.2 Reabilitarea captării din sursa de suprafaţă Mila 42+500

Datorită faptului că operatorul sistemului de alimentare cu apă şi canalizare din municipiul Tulcea a făcut investiţii recente la captarea din sursă de suprafaţă, prin dotarea acesteia cu electropompe performante Grundfos, iar capacitatea instalată a acestora este suficientă pentru a se asigura debitele necesare pentru asigurarea cerinţei de apă în etapa de perspectivă, nu sunt prevăzute măsuri de reabilitare.

S-a propus dotarea cu un debitmetru electromagnetic a conductei de aducţiune apă brută, pentru controlul debitelor vehiculate spre staţia de tratare.

Pentru captarea de siguranţă de la Mila 40 nu s-au propus măsuri de reabilitare, deoarece aceasta nu aparţine municipalităţii, ci este proprietatea unui agent economic.

B.8.5.3 Reabilitare aducţiune de apă brută

În momentul de faţă există o singură conductă de aducţiune funcţională Dn 1000 mm din oţel, cu lungimea totală de 6000 m. Conducta de aducţiune de siguranţă, datorită coroziunii avansate la care a fost supusă este inutilizabilă, eventualele avarii la conducta de aducţiune funcţională conducând la întrerupere alimentarii staţiei de tratare.

Pentru eliminarea riscurilor datorate coroziunii conductei de siguranţă s-a propus înlocuirea acesteia cu o conductă din poliester armat cu fibră de sticlă cu diametrul de 1000 mm, care va avea toate dotările necesare funcţionării corespunzătoare: cămine de vane de linie, cămine de ventil de aerisire/dezaerisire, masive de ancoraj. În zonele de subtraversare aceasta va fi pozată în tub de protecţie din oţel.

-4-36-

SedimentarePre-oxidare

pudraCarbune activ

ClO 2

Polimer

4Al (SO )

CoagulareFloculare

2 3Filtre CAG

Post-oxidare

Dezinfectie Cl

Filtrare

Reteadistributie

2

3O

(Marcaj)


B.8.5.4 Reabilitarea uzinei de apă Tulcea

Măsurile de reabilitare propuse pentru staţia de tratare din municipiul Tulcea au la bază elemente fundamentale referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o filieră modernă de tratare condiţionată de următoarele aspecte:

– deteriorarea calităţii surselor (creşterea TOC, CCO-Cr, dezvoltarea planctonului, poluare cu pesticide) datorită dezvoltării activităţilor micii industrii şi lipsei unei epurări eficiente a apelor uzate din centrele urbane;

– creşterea exigentelor consumatorilor reflectată în indicatori de calitate mai severi pentru apa potabilă la robinetul consumatorului;

– condiţionarea producerii şi livrării apei potabile la un indicator de biostabilitate astfel încât sa-şi păstreze caracteristicile în reţea independent de starea acesteia.

La baza alegerii variantei tehnologice au stat:

– completarea proceselor şi obiectelor tehnologice existente cu procese noi (afinare) astfel încât să se asigure corectarea calităţii apei brute la valorile indicatorilor ceruţi de Directiva CE 98/83/EC şi Legea 458/2002;

– modernizarea şi retehnologizarea proceselor de bază existente: decantarea apei şi filtrarea pe strat de nisip cuarţos în direcţia asigurării unor indicatori performanţi (turbiditatea apei decantate sub 2 NTU şi turbiditatea apei filtrate sub 0.1 NTU); aceste valori limită sunt impuse de exploatarea optimă a proceselor de post-oxidare cu ozon şi filtrare pe CAG;

– alegerea unor soluţii tehnologice de vârf capabile să reziste moral şi funcţional o perioadă de minim 30 ani independent de gradul de deteriorare a calităţii apei sursei şi de evoluţia cerinţelor normelor de calitate a apei potabile;

– dotarea uzinei de apă cu elemente tehnice şi tehnologice capabile să asigure siguranţa calităţii apei în cazul poluărilor accidentale sau catastrofale ale apei sursei;

– funcţionarea şi exploatarea uzinei cu producţie variabilă impusă de solicitările consumatorilor (debitul mediu de dimensionare este de 320 dm3/s); s-a apreciat că uzina trebuie să funcţioneze astfel încât să asigure variaţia consumului în oraş, eventualele dezvoltări care actualmente nu pot fi previzionate, să asigure compensarea săptămânală a consumului şi să realizeze un indicator de consum energetic minim.

– utilizarea la maximum a construcţiilor şi instalaţiilor existente.

Schema filierei tehnologice adoptată este prezentată în figura următoare.

Figura 4.11. Schema filierei tehnologice adoptate pentru reabilitarea uzinei de apă Tulcea

-4-37-


B.8.5.4.1 Siguranţă la poluarea accidentală

Pentru cazurile de poluare accidentală a fluviului Dunărea, se va asigura un post de preparare-dozare cărbune activ pudră (CAP) la o doză de 20 g/m3; s-a prevăzut un depozit de saci pentru 10 zile şi o instalaţie compactă de preparare şi dozare.

B.8.5.4.2 Treapta de pre-oxidare cu dioxid de clor

S-a prevăzut realizarea unei trepte de pre-oxidare cu dioxid de clor pentru oxidarea substanţelor organice. Astfel, s-a propus realizarea a două bazine de reacţie cu un volum total de 200 m3 care asigură un timp de reacţie de minim 10 minute, necesar oxidării substanţelor organice.

În aceste bazine se va injecta si soluţia de cărbune activ pudră în situaţiile în care acest lucru este necesar.

Pentru prepararea-dozarea soluţiei de dioxid de clor s-a prevăzut o instalaţie capabilă să asigure doze de 0,2 – 0,5 mg/l.

Stabilirea dozelor de dioxid de clor se va efectua pe baza probelor analizate în laborator în corelaţie cu debitul influent şi calitatea apei transmise prin sistemul de măsurare a debitului şi sonda on-line care determină turbiditatea, temperatura, pH şi conductivitatea. Laboratorul va lua în considerare şi datele statistice de calitate a apei brute din exploatarea anterioară a uzinei referitor la conţinutul de substanţe organice din apa brută.

Doza curentă de dioxid de clor va fi 0,2-0,3 mg/dm3 ClO2, şi va fi urmărită prin corelaţia între debitul influent de apă brută şi debitul de soluţie ClO2 furnizat de instalaţia de preparare a dioxidului de clor.

Agitatoarele electro-mecanice din dotarea bazinelor de pre-oxidare sunt prevăzute cu două viteze de rotaţie; pentru ape calde (t0C >12 0C) şi pentru ape reci.

Pentru situaţiile în care turbiditatea apei brute atinge valori mai mari de 1000 NTU, unul din cele două decantoare suspensionale existente va fi folosit ca pre-decantor, urmând ca apa pre-decantată să fie introdusă în bazinul de pre-oxidare.

După fiecare perioadă cu turbidităţi mari (peste 300 NTU) fiecare reactor de pre-oxidare se va curăţa prin golirea parţială sau totală a reactoarelor.

În această perioadă (max. 6 ore) uzina va funcţiona cu un singur reactor.

B.8.5.4.3 Treapta de coagulare avansată

Pentru situaţiile speciale, perioade scurte (în special după viituri) în care apa sursei nu coagulează la pH natural s-a prevăzut o treaptă de coagularea avansata la pH 6 (sau inferior). S-a prevăzut o instalaţie de preparare-dozare acid pentru doze cuprinse între 8-10 mg/l şi un rezervor de stocare a acidului. Injecţia acidului se va realiza în bazinele de pre-oxidare. Această treaptă rămâne ca o măsură de siguranţă.

B.8.5.4.4 Reabilitarea proceselor de coagulare-floculare şi decantare

Se propune construcţia a două decantoare noi, performante care să asigure:

– reacţie rapidă; tR=3-5 min., G=500-700 s-1, reactivi: sulfat de aluminiu şi polimer;

-4-38-


– floculare cu aport de nămol de recirculare; G=50-100 s-1, tR=12-15 min.;

– decantor lamelar cu sarcină hidraulică la oglinda apei 10 m3/h,m2, având concentrator de nămol încorporat pentru asigurarea unor concentraţii de 50-70 kg/m3 suspensie.

Decantoarele vor asigura condiţiile de calitate pentru apa produsa în vederea realizării filtrării rapide în condiţii optime pentru a se încadra în Legea 458/2002 şi Directiva 98/83/EC (turbiditatea apei filtrate max. 1 NTU).

Exploatarea şi operarea proceselor de decantare a apei se efectuează în strânsă corelare cu operaţiunile din faza de coagulare-floculare.

În sistemul dispecer se va monitoriza cu rezultate parţiale puse în evidenţă orar:

– debitele şi prin integrare volumele de nămol recirculate în etapa proceselor de coagulare–floculare; pe fiecare conductă de refulare de la pompele de nămol sunt prevăzute debitmetre care vor determina şi transmite la dispecer debitele vehiculate;

– prin sondele de concentraţie se pot determina volumele şi cantităţile de suspensii recirculate pentru obţinerea optimului în floculatoare;

– sunt prevăzute sonde care indică variaţia concentraţiei în suspensii pe verticala concentratorului de nămol; la atingerea concentraţiior de 80,0-100 g/dm3 corelat cu nivelul nămolului sub modulul lamelar se comandă evacuarea nămolului în exces;

– au fost prevăzute dotări pentru controlul nivelelor în decantor şi în jgheabul final de colectare a apei decantate; acestea vor fi urmărite în corelaţie cu nivelele din floculatoare şi canalul de transport a apei decantate la filtre; dispecerul are posibilitatea prin comanda stavilelor dintre canalul colector al apei decantate şi canalul de apă filtrată să intervină pentru controlul şi reglajul acestora.

Principalul parametru care se urmăreşte permanent de către dispecer cât şi de laboratorul de calitate apă este calitatea apei decantate, urmărită on-line printr-o sondă care determină turbiditatea, pH, t0C şi conductivitatea.

Pe baza unui program de calcul se va efectua zilnic balanţa suspensiilor vehiculate şi reţinute în decantor între: apa brută, apa decantată, nămolul recirculat în bazinele de coagulare–floculare şi nămolul în exces evacuat.

B.8.5.4.5 Reabilitarea treptei de filtrare rapidă pe nisip

Măsurile de reabilitare a staţiei de filtre rapide de nisip existente (10 cuve de filtru de 60 m2

fiecare) cuprind:

– refacerea integrală a structurilor staţiei de filtre;

– adoptarea principiului de filtrare cu debit variabil si nivel constant;

– înlocuirea integrală a drenajului cu drenaj cu plăci cu crepine de 1,00 x 1,00 m;

– înlocuirea stratului filtrant cu un nisip adecvat proceselor de filtrare: nisip cuarţos cu duritate Mohs > 70; diametrul granulelor d = 0,9 – 2,0 mm; d < 0,9 mm max. 5% din greutate şi d > 2 mm max. 5% din greutate; coeficient de uniformitate u < 1,4; coeficient de friabilitate < 4 şi pierdere la acid sub 2,5%;

– introducerea baleiajului la spălare şi implicit alimentarea cuvelor pe direcţie transversală;

-4-39-


– schimbarea utilajelor ce asigură spălarea filtrelor;

– introducerea spălării în două faze: prima fază aer şi apă în contracurent, iar în cea de a doua fază numai apă; această metodă de spălare este unica metodă ce poate asigura eficienţa spălării.

Procesul de filtrare bazat pe principiul filtrării cu debit variabil şi nivelul constant va fi condus printr-un soft bazat pe datele primite de la fiecare cuvă de filtru. Achiziţia datelor se bazează pe indicaţiile dispozitivului de colmatare şi a senzorului de nivel şi monitorizează debitul de apă filtrată şi debitul de influent de apă decantată la fiecare cuvă.

Cantităţile şi debitele de apă şi aer, şi timpii de funcţionare pentru pompe şi suflante se înregistrează, cumulează şi vor fi utilizaţi pentru stabilirea balanţei zilnice de debite, volume, suspensii ale filierei de tratare.

Urmărirea operării filtrelor rapide şi deciziile care se vor adopta în operare au la bază calitatea influentului (apa decantată max. 2 NTU) şi a efluentului (apa filtrată max. 0,5 NTU); s-a prevăzut un sistem de temporizare care opreşte procesul de filtrare la 36 ore chiar dacă pierderea de sarcină limită şi valoarea admisă a turbidităţii efluentului nu sunt atinse.

B.8.5.4.6 Treapta de afinare

S-a adoptat o treaptă de afinare formată din post-oxidarea cu ozon şi adsorbţie pe CAG care asigură producţia apei biostabile.

În acest sens au fost prevăzute 2 bazine de contact ozon cu un volum total de 300 m3 care asigură un timp de contact de minim 15 minute. Apa filtrată din rezervoarele de sub staţia de filtre rapide de nisip este pompată prin intermediul unei trepte de pompare intermediară şi introdusă la partea superioară a bazinelor. La partea inferioară a acestora se introduce ozonul în contracurent printr-un sistem de dispersie cu difuzori poroşi.

Apa ozonată, colectată la partea inferioară a bazinelor de contact ozon, este introdusă într-o staţie nouă de filtre CAG, cu o suprafaţă filtrantă totală de 200 m2 şi o înălţime a stratului de cărbune activ granular de 1,5 m. Staţia de filtre de CAG asigură un timp de contact (EBCT) de 15 minute, timp minim necesar pentru reţinerea pesticidelor.

Pentru fiecare reactor s-a prevăzut un debitmetru pentru măsurarea debitului de gaz vector; reglarea debitului se poate face automat sau manual. Pentru eliminarea efectelor pierderilor de ozon în aer au fost prevăzute distructoare catalitice care intră automat în funcţiune la atingerea concentraţiei de 0,1 mg/l în aerul atmosferic.

B.8.5.4.7 Corecţia pH-ului

S-a adoptat realizarea corecţiei pH-ului apei tratate prin utilizarea apei de var.

Doza medie de var adoptată este 40 g/m3 cu variaţii între 15 şi 80 g/m3. S-a prevăzut un siloz cu un volum de 140 m3 (91,0 t) dotat astfel încât să permită încărcarea pneumatică din cisternă sau saci. Dozarea se va realiza uscat la un bazin-saturator de var cu dimensiunile 3,5 x 3,5 x 4 m.

Soluţia saturată se va stoca într-un bazin de dozare cu volumul de 4,5 m3 prevăzut cu agitator electromecanic. Sunt prevăzute în dotare 1+1 pompe dozatoare de tip peristaltice cu debitul variabil de la 1,7-10 m3/h.

-4-40-


B.8.5.4.8 Dezinfecţie finală

Pentru treapta de dezinfecţie finală cu clor s-a propus reabilitarea clădirii existente a staţiei de clor şi înlocuirea echipamentelor existente cu echipamente noi.

Se vor adopta (2+2) aparate dozare clor cu vacuum cu capacitatea maximă unitară de 2,5 kg/h.

Adiţional se vor prevedea următoarele echipamente:

– set rotametre;

– racord cu încălzitor, pentru prevenirea lichefierii clorului gazos;

– dispozitiv automat de comutare recipienţi de clor;

– analizor de clor rezidual în apă, cu posibilitatea reglării dozei de clor;

– filtru de eliminare impurităţi existente.

– instalaţii neutralizare clor:

o turn neutralizare cu inele de PVC tip Raschig;

o sistem introducere soluţie neutralizantă;

o sistem de ventilatoare care să asigure o depresiune de min. 0.5 m col. H2O.

B.8.5.4.9 Staţie de reactivi

Deoarece în situaţia existentă există o instalaţie modernă de preparare-dozare sulfat de aluminiu granular, s-a propus dotarea staţiei chimice cu o instalaţie de preparare-dozare polimer.

Instalaţia este dotată cu un utilaj care asigură dozarea uscată, dispune de recipienţi şi agitatoare pentru dizolvare şi maturare şi o pompă dozatoare; capacitatea este de 0,15 kg/h.

Funcţionarea instalaţiei de dozare-dizolvare-maturare polimer este automată şi poate fi acţionată şi manual.

B.8.5.4.10 Recuperarea apelor de la spălare filtre şi nămol din decantoare

Pentru reducerea cantităţilor de apă tehnologică pierdută s-a propus recuperarea acestora şi introducerea într-un decantor orizontal-radial existent la care se reabilitează structura şi instalaţiile hidraulice şi mecanice existente. Supernatantul rezultat va fi reintrodus în proces, în proporţie de 5% din debitul de apă brută.

Pentru nămolul concentrat rezultat din recuperarea apelor tehnologice s-a prevăzut o instalaţie de deshidratare nămol.

B.8.5.4.11 Lucrări suplimentare

Suplimentar faţă de lucrările de bază s-a propus reabilitarea structurilor rezervoarelor existente, reabilitarea clădirilor administrative şi laboratorului existent care a fost prevăzut cu toate dotările necesare pentru realizarea de analize de calitate complexe.

-4-41-


Toate plecările de apă tratată din staţie au fost dotate cu debitmetre electomagnetice.

La staţiile de pompare apă tratată existente nu s-au prevăzut lucrări de reabilitare, deoarece operatorul s-a dotat cu utilaje de pompare performante, suficiente pentru vehicularea debitelor cerinţei de perspectivă.

Uzina de apă va fi dotată cu un dispecer local care va înregistra:

– debitele influente şi pompate de uzină; cantităţi de apă utilizate la spălarea filtrelor, evacuarea nămolului în exces din decantoare;

– debite reactivi: dioxid de clor, sulfat de aluminiu, polimer, clor şi balanţele înregistrate;

– nivelele în bazinele de pre-oxidare, decantare, pierderi de sarcini în filtre.

În dispecerul local se vor realiza balanţele consumurilor de apă, reactivi, energie utilizate de staţie.

Dispozitivele de tip sonde multi-parametrice vor comunica dispecerului local datele calităţii apei la sursă.

B.8.5.5 Reabilitarea aducţiunilor de apă tratată

Datorită vechimii conductelor de transport apă tratată către rezervoarele de înmagazinare şi numărului mare de avarii la aceste conducte (peste 200 pe an) s-a propus reabilitarea acestora.

Astfel s-a propus înlocuirea următoarelor tronsoane de conducte care pleacă de la staţia de tratare:

– conductă de apă tratată Dn 400 mm – L = 1200 m;

– conductă de apă tratată Dn 500 mm – L = 3500 m;

– conductă de apă tratată Dn 800 mm – L = 4000 m.

Pentru pomparea apei tratată de la frontul subteran Bogza se propune modificarea funcţională a sistemului actual.

În momentul de faţă apa de la frontul de captare este pompată în reţeaua de distribuţie şi asigură alimentarea cu apă a locuitorilor din cartierul Alexandru cel Bun – Plugarilor.

Datorită faptului că apa subterană prezintă concentraţii de azotaţi de 211 mg/l fata de 50 mg/l limita admisa pentru apa potabila conform Legii 458/2002, aceasta constituie un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Se propune realizarea unei conducte de aducţiune apă tratată cu diametrul Dn 450 mm, cu lungimea de 3150 m, care are rolul de a transporta apa de la frontul de captare la rezervoarele de înmagazinare de la cota +70.

Prin realizarea conductei de aducţiune până la rezervoarele de la cota +70 se amestecă această apă cu cea produsă la staţia de tratare Tulcea, din amestecul celor 2 rezultând o apă cu concentraţie a azotaţilor sub limitele admise de lege, fără risc din punct de vedere al sănătăţii consumatorilor.

B.8.5.6 Reabilitarea complexelor de înmagazinare



-4-42-















B.8.5.7 Reabilitarea reţelei de distribuţie

Numărul mare de avarii în reţeaua de distribuţie (peste 500 avarii/an), vechimea conductelor şi lipsa investiţiilor au generat starea actuală precară a reţelei de distribuţie.

Pentru eliminarea avariilor şi întreruperea alimentării cu apă, lucrările propuse în reţeaua de distribuţie sunt complexe şi cuprind intervenţii majore în cea mai mare parte a reţelei de distribuţie. Se propune înlocuirea a 121,3 km din reţeaua de distribuţie existentă, care afectează 177 străzi din municipiul Tulcea şi extinderea reţelei de distribuţie cu 14,8 km, care afectează încă 16 străzi, pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă pentru locuitorii nebranşaţi.

Lungimea şi diametrele conductelor propuse pentru înlocuire şi extindere sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 4.21. Conducte propuse pentru înlocuire şi extindere în reţeaua de distribuţie Nr. crt. Diametru

[mm]Lungime

[m]Înlocuiri în reţeaua de distribuţie

1 110 44,5662 125 3,6003 160 15,6314 200 18,3255 250 5,4406 315 4,3507 400 5,0708 500 8,8009 560 15,550

Total înlocuiri [m] 121,332Extinderi ale reţelei de distribuţie

1 110 10,3852 125 4,485

Total extinderi [m] 14,870

-4-43-


Pentru reţelele înlocuite s-a prevăzut un număr de 1650 de cămine de vane şi intersecţie şi un număr de 1250 de hidranţi de incendiu.

Pentru extinderile din reţea s-au prevăzut un număr de 300 de cămine de vane şi intersecţie şi un număr de 150 de hidranţi de incendiu.

Pentru extinderile din reţea au fost prevăzute 2000 de noi branşamente dotate cu vană de izolare şi apometre.

Pentru raţionalizarea consumului de apă s-au prevăzut 4930 de contori pentru toate branşamentele care nu dispun de facilităţi în măsurarea consumului, 50 de contori pentru racordurile de la blocuri şi 4880 pentru racordurile de la case. Pentru toţi contorii a fost prevăzută achiziţionarea datelor prin citiri de la distanţă, prin transmisie radio.

Un dispecer local dotat cu echipamente SCADA si GIS va fi instalat pentru reţeaua de distribuţie; acesta va colecta toate datele furnizate de dispecerii locali de la uzina de apă şi complexele de înmagazinare, împreună cu datele de presiune din reţeaua de distribuţie. Dispecerul central va coordona exploatarea unitară a ansamblului sistemului de alimentare cu apă în principal, în direcţia reducerii timpului de izolare a tronsoanelor avariate, urmărirea clorului rezidual în reţeaua de distribuţie şi funcţionarea optimă a electro-pompelor din sistem.

B.8.5.8 Investigaţii adiţionale necesare

Pentru realizarea investiţiilor propuse sunt necesare studii topografice suplimentare, cu identificarea traseelor conductelor existente.

De asemenea în ceea ce priveşte reţeaua de distribuţie apă se consideră necesare următoarele investigaţii adiţionale:

– măsurarea presiunilor pe aducţiunile de apă tratată şi în reţeaua de distribuţie majora, corelarea acestora cu presiunile din arterele adiacente şi elaborarea unui model de calcul pentru funcţionarea reţelei; s-au prevăzut 500 unităţi de măsura a presiunilor;

– evidenţierea pierderilor de apă în reţea folosind o unitate mobilă de detectare a pierderilor printr-un studiu sistematic;

– procurarea si implementarea unui sistem GIS care să conţină hard, soft si modelele lucrărilor.

B.9 Sistemul de canalizare în municipiul Tulcea

B.9.1 Elemente generale ale sistemului de canalizare existent în municipiul Tulcea

Reţeaua de canalizare a fost concepută iniţial de tip divizor, cu conducte separate pentru ape uzate menajere şi ape pluviale. Prin extinderea reţelei, sistemul de colectare a fost transformat în sistem mixt.

În prezent, lungimea reţelei de canalizare este de 87,63 km şi asigură serviciul de canalizare pentru doar 70% din suprafaţa municipiului, respectiv la 62620 consumatori din totalul consumatorilor racordaţi la sistemul de alimentare cu apă. Lungimea conductelor de racord este de 17,8 km.

Apele uzate menajere colectate sunt pompate prin cinci staţii de pompare şi descărcate în două colectoare magistrale cu diametrul de 1000 mm, de unde sunt evacuate în Dunăre, în aval de perimetrul construit al municipiului. Din totalul staţiilor de pompare ape uzate 4 staţii de pompare

-4-44-


au program de lucru permanent, în vederea asigurării continuităţii serviciilor de canalizare şi asigurării funcţionarii sistemului în siguranţă şi la parametrii ceruţi prin prescripţiile tehnice şi o staţie (SP4) are program de lucru de 6 ore fracţionat (3 ore dimineaţă şi 3 ore după amiază) ca urmare a debitului mic de ape uzate colectat în cheson.

Societăţile AKER, ALUM, EFFEDUE, FRIGORIFER, FERAL, Gara CFR, Autogara şi APDM evacuează direct în emisar, prin sistemul propriu de colectare şi evacuare a apelor uzate.



B.9.2 Reţeaua de canalizare

B.9.2.1 Descrierea reţelei de canalizare

Reţeaua de canalizare a municipiului Tulcea a fost prevăzută iniţial ca o reţea în sistem divizor, ulterior aceasta dezvoltându-se ca o reţea în sistem mixt.

În momentul de faţă conductele de canalizare de pe suprafaţa municipiului Tulcea au o lungime totală de 87,63 km şi sunt alcătuite din următoarele tipuri de materiale:

– Azbociment - 42852 m;

– Beton simplu - 22523 m;

– Beton armat - 3400 m;

– Bazalt - 1400 m;

– Oţel - 4350 m;

– Premo - 11112 m;

– PVC - 600 m;

– PAFS - 1396 m;

Din punct de vedere al vârstei colectoarelor, reţeaua de canalizare din municipiul Tulcea prezintă următoarea structură: între 0-10 ani - 2 km (2,3%); între 10-20 ani – 11 km (12,6%); între 20-30 ani - 32 km (36,8%); între 30-40 ani - 26 km (29,9%); între 40-50 ani - 10 km (11,5%); peste > 50 ani - 6 km (6,9%).

In ultimii 10 ani investiţiile în reţeaua de canalizare au fost nesemnificative, cele mai multe conducte având o vechime de peste 30 de ani.

Situaţia reţelei de canalizare existentă pe zone, lungimi şi diametre este prezentată în tabelul următor.

-4-45-


Tabelul 4.22. Componenţa reţelei de canalizare din municipiul Tulcea – situaţia existentă

Nr. crt.

AmplasamentDn 100

Dn 150

Dn 200

Dn 250

Dn 300

Dn 315

Dn 400

Dn 500

Dn 600

Dn 800

Dn 1000

OV 600/900

OV 800/1000

OV 1000/1200

1ZONA I STRADA ORIZONTULUI - STRADA MAHMUDIEI

107 3526 4034 850 100 250 7957

2ZONA II STRADA MAHMUDIEI - STRADA CORNELIU GAVRILOV

372 3545 7740 605 522 3255 500 1800 200

3ZONA III STRADA CORNELIU GAVRILOV - STRADA BABADAG

290 5247 3498 1888 100 550

4ZONA IV STRADA BABADAG - STRADA LIBERTĂŢII

1568 4285 1145 6838 1700 4805 500 850

5ZONA V STRADA LIBERTĂŢII - STRADA SPITALULUI

900 3450 1400 199 150

6ZONA VI STRADA SPITALULUI - C.F.

750 9187 1500 470 1000

Total lungime pe diametre [m] 372 107 10579 33943 8998 522 12750 2200 5305 1000 8457 1400 1800 200Total general [m] 87633

-4-46-


Din tabelul anterior rezultă că 11 km de reţea are diametrul sub diametrul minim recomandat de standarde, iar în condiţiile în care aceste colectoare preiau şi apa meteorică se constată disfuncţionalităţi majore în operarea sistemului.

Apele uzate menajere colectate prin reţelele de canalizare sunt direcţionate către cinci staţii de pompare ape menajere, în două colectoare magistrale cu diametrul de 1000 mm, de unde sunt evacuate în Dunăre, în aval de perimetrul construibil al municipiului.

Apele uzate menajere colectate sunt pompate prin cinci staţii de pompare ape menajere de unde sunt repompate în cămine de punere sub presiune până la cota +18,0 mdMN şi descărcate în două colectoare magistrale cu diametrul de 1000 mm, de unde sunt evacuate în Dunăre, în aval de perimetrul construit al municipiului. Din totalul staţiilor de pompare ape uzate 4 staţii de pompare au program de lucru permanent, în vederea asigurării continuităţii serviciilor de canalizare şi asigurării funcţionarii sistemului în siguranţă şi la parametrii ceruţi prin prescripţiile tehnice şi o staţie (SP4) are program de lucru de 6 ore fracţionat (3 ore dimineaţă şi 3 ore după amiază) ca urmare a debitului mic de ape uzate colectat în cheson.

Societăţile comerciale AKER, ALUM, EFFEDUE, FRIGORIFER, FERAL, Gara CFR, Autogara şi APDM evacuează direct în emisar, prin sistemul propriu de colectare şi evacuare a apelor uzate.

Caracteristicile staţiilor de pompare existente sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 4.23. Staţii de pompare ape uzate menajere în municipiul TulceaNr. crt.

Denumire Localizare Qp [m3/h]

Hp [m]

Dn refulare Dn [mm]

Utilaje Bazin [m3]

1 SP 0 Str. Taberei-Liceul Naval 850 20 300 1+2 200

2 SP 1 Lac Ciuperca-Distrigaz 1500 20 400 1+4 6003 SP 2 Zona Casa Cărţii 600 20 400 1+1 5004 SP 3 Zona Arena Mircea 800 20 400 1+2 5005 SP 4 S.C. Plastex-Scoala nr.14 160 20 100 1+1 10

Staţiile de pompare ape menajere din municipiu sunt în curs de recepţie pentru lucrări de retehnologizare. Au fost refăcute integral structurile şi au fost schimbate utilajele de pompare iniţiale cu utilaje performante.

Reţeaua de canalizare existentă se dezvoltă pe mai multe colectoare principale ce ajung în staţiile de pompare şi care au traseele în municipiu după cum urmează:

– Colector L=2000 m, Dn 300 mm, Azbo, racordat in colectorul Dn 500 mm PREMO care ajunge in SP1;

– Colector L=1000 m, Dn 500 mm, PREMO, - ajunge în SP1 gravitaţional. Îşi schimbă diametrul cu un Dn 600 mm OL+PREMO si din camera sub presiune pleacă cu un Dn 1000 mm PREMO şi deversează în Dunăre;

– In SP 2 intra conducta de canalizare menajera de pe str. Podgoriilor Dn 400 PEHD + Azbo, L = 1050 m;

– De la SP 2, L=400 m, Dn 500 mm, oţel, intersectează Dn 600 mm, PREMO;

– De la SP 2 - 2 x Dn 400 mm, Azbo + OL, L = 700 m, ajunge în camera de presiune care deversează în Dn 600 mm PREMO;

-4-47-


– De la SP 2 - Dn 600 mm, OL, L = 2250 m, colectează apele menajere din Cartierul E3 şi le duce în camera de presiune, intra în colector Dn 1000 mm PREMO;

– De la SP 3 - Dn 500 mm, PREMO, L = 100 m Azbo pleacă din SP 3 ajungând în colectorul de pe str. Alexandru Sahia (Dn 1000 mm Azbo);

– Colector Dn 1000 mm PREMO - preia apa de pe str. Gradinarilor ajunge in SP 4 de unde este descărcat.

Pentru descărcarea apelor meteorice au fost prevăzute 4 staţii de pompare ape meteorice, cu rolul de a prelua apa meteorică colectată de pe suprafaţa municipiului şi descărcarea în Dunăre.

Staţiile de pompare existente nu sunt funcţionale, ceea ce conduce la inundaţii frecvente ale zonei centrale a oraşului (zona cea mai joasă), deoarece capacitatea de transport a colectoarelor existente este depăşită.

Caracteristicile utilajelor de pompare ape meteorice cu care au fost dotate iniţial staţiile de pompare sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 4.24. Staţii de pompare ape meteorice în municipiul TulceaNr. crt.

Nume Localizare Qp

[m3/h]

Hp

[m]

Lungime refulare

[m]

Dn refulare Dn [mm]

Utilaje Vol. Bazin [m3]

1 SP I Str. Taberei-Liceul Naval

6000 20 975 2x1000 1+1 600

2 SP II Zona lac Ciuperca-Distrigaz

6000 20 100 1000 1+1 600

3 SP III Zona Casa Cărţii 6000 20 50 1000 1+1 6004 SP IV Zona Arena Mircea 550 7 100 1000 1+1 600

Deoarece colectoarele sunt în sistem mixt şi a faptului că sunt subdimensionate, au loc frecvente colmatări care conduc la blocaje în sistem. În perioadele cu ploi abundente colectoarele din zona joasă a oraşului se pun sub presiune iar apa de canalizare este refulată prin capace pe străzi.

Deficienţele principale ale reţelei de canalizare existente în municipiul Tulcea se pot sintetiza astfel:

– existenţa unui număr important de canale, unde se formează depuneri, deteriorări ale construcţiei canalului prin acţiunea apelor uzate, care conduc la blocaje în curgerea apelor, sau surpări ale canalului;


– zona joasă a localităţii se confruntă cu numeroase probleme datorate imposibilităţii de evacuare rapidă şi completă a apelor meteorice pe timpul ploilor, lucru care conduce la staţionarea apei pe străzi şi spaţiile adiacente; la ploi torenţiale zona centrală a oraşului este inundată.

În municipiul Tulcea nu există staţie de epurare, apa uzată menajeră fiind evacuată direct în fluviul Dunărea, municipiul Tulcea fiind un factor important de poluare a mediului, cu influenţe negative asupra biosferei Delta Dunării.

-4-48-


B.9.3 Strategia de dezvoltare a sistemului de canalizare din municipiul Tulcea

B.9.3.1 Reabilitarea reţelei de ape uzate menajere

Elementele fundamentale care au stat la baza stabilirii schemei dezvoltării sistemului de canalizare al municipiului Tulcea au fost:

– eliminarea riscului de sănătate pentru populaţia din zonele de locuit care nu dispun de reţele de canalizare;

– reducerea disfuncţionalităţilor reţelei de canalizare existente prin eliminarea stărilor de inundaţie la ploi şi reducerea avariilor în reţeaua de canalizare;

– reducerea debitelor de apă subterană infiltrate în reţeaua de canalizare.

În sensul celor de mai sus s-a prevăzut extinderea reţelei de canalizare în zonele unde aceasta nu există (există doar reţea de alimentare cu apă) şi unde rezolvarea problemelor legate de colectarea apelor uzate se realizează cu ajutorul sistemelor septice, nesigure din punct de vedere sanitar, ca urmare a construcţiei si exploatării defectuoase. S-a urmărit ca extinderea reţelei de canalizare să fie abordată pe principiul reţelei etanşe, din materiale compozite, pentru a se evita exfiltraţiile din reţea şi protecţia stratelor subterane, precum şi evitarea infiltraţiilor care ar conduce la diluarea concentraţiilor apelor uzate.

Starea precară a reţelei de canalizare cauzată de vechimea colectoarelor, subdimensionarea colectoarelor de canalizare, colmatarea unor tronsoane, prăbuşiri ale structurilor existente, exfiltraţii din reţea, conduc la înlocuirea aproape integrală a reţelei de canalizare.

Sunt prevăzute lucrări de înlocuire a reţelei de ape uzate menajere pe 164 de străzi din municipiu cu o lungime totală de 86,2 km şi lucrări de extindere pe 112 străzi, cu lungimea totală de 44,68 km.

Lungimea şi diametrele conductelor propuse pentru înlocuire şi extindere sunt prezentate în tabelul alăturat.

Tabel 4.25. Conducte propuse pentru înlocuire şi extindere în reţeaua de ape uzate menajere Nr. crt. Diametru

[mm]Lungime

[m]Înlocuiri în reţeaua de canalizare ape uzate menajere

1 250 44,5622 300 10,0463 400 11,7674 500 1,7005 600 5,3056 800 1,0007 1000 8,4578 600/900 1,4009 800/1000 200

10 1000/1200 1,800Total înlocuiri [m] 86,237

Extinderi ale reţelei de canalizare ape uzate menajere1 250 29,3852 300 15,295

Total extinderi [m] 44,680

-4-49-


Suplimentar faţă de lucrările propuse s-a prevăzut un colector cu diametrul Dn 800 mm cu lungimea totală de 5000 m, care are rolul de a transmite apa uzată menajeră colectată de pe raza municipiului la viitoarea staţie de epurare prevăzută, în afara perimetrului construibil al oraşului.

Pentru zonele în care se fac înlocuiri de conducte s-a propus înlocuirea unui număr de 1600 de cămine de vizitare, deoarece acestea sunt practic inutilizabile, cu probleme majore de structură.

Pentru extinderile reţelei de canalizare s-a prevăzut un număr de 745 de cămine de vizitare şi un număr de 8700 noi racorduri, care vor asigura serviciile de canalizare tuturor consumatorilor de apă potabilă din municipiul Tulcea.

Pentru a putea descărca apele uzate menajere în sistemul de canalizare existent, pentru zona de N-E a municipiului în care nu există sistem de canalizare, iar aceasta se află într-o zonă depresionară, este necesară construirea unei staţii de pompare ape uzate menajere, amplasata în zona intersecţiei străzilor Elizeului, Orizontului şi DN 222 C.

Staţia de pompare ape uzate menajere de pe strada orizontului este dotată cu 2 pompe submersibile cu Q = 65 m3/h, H = 8 m. Apa uzată este pompată într-un colector Dn 200 mm, cu descărcare gravitaţională, lungimea totală de 6035 m, în bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare ape uzate menajere SP4.

Pentru zona de S a oraşului, în apropierea zonei industriale, pe strada Viitorului a fost propusă o staţie de pompare ape uzate menajere care să deservească extinderile executate în zonă. Staţia de pompare este dotata cu o pompă submersibilă cu Q = 54 m3/h, H = 8 m. Apa uzată este descărcată gravitaţional în bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare ape uzate menajere SP 0 prin intermediul unui colector Dn 200 mm, cu lungimea totală de 5465 m.

Pentru staţiile de pompare existente în reţeaua de ape uzate nu au fost propuse măsuri de reabilitare, deoarece acestea sunt în faza finală de recepţie a lucrărilor de reabilitare realizate de operatorul de apă-canal din municipiu. Singurele măsuri prevăzute au fost de eliminare a descărcărilor existente în Dunăre şi realizarea legăturilor între colectoare din staţie în staţie până la evacuarea în noul colector care face legătura cu viitoarea staţie de epurare.

Au fost prevăzute toate dotările necesare pentru întreţinerea reţelei de canalizare.

B.9.3.2 Extinderea reţelei de ape meteorice

În vederea evitării riscului de inundaţie a zonei centrale a oraşului ce apare datorită depăşirii capacităţii de transport ale colectoarelor existente prevăzute iniţial în sistem divizor şi dezvoltate ulterior în sistem mixt şi a nefuncţionării staţiilor de pompare ape meteorice, în sistemul de evacuare ape meteorice au fost propuse următoarele măsuri:

– extinderea şi completarea reţelei de ape meteorice existente astfel încât să se realizeze separarea acesteia de reţeaua de ape uzate menajere şi să acopere o mare parte din zonele în care aceasta nu există, cu dotările necesare; în acest sens s-au prevăzut:

7350 m colectoare Dn 300 mm;



450 guri de scurgere;

375 cămine în reţeaua de ape meteorice;

-4-50-


– realizarea unui bazin de retenţie, cu un volum de 1000 m3, care să preia primele 10 minute ale ploii şi să descarce apa acumulată, după o decantare prealabilă, în Dunăre, fără a o mai introduce în staţiile de pompare meteorice; acest bazin este dotat cu instalaţii hidraulice şi mecanice capabile să asigure descărcarea apei decantate în Dunăre şi evacuarea nămolului depus în reţeaua de ape uzate menajere;

– reabilitarea staţiilor de pompare ape meteorice existente (3 staţii de pompare cu Q = 6000 m3/h, H = 20 m şi una Q = 550 m3/h, H = 7 m) prin înlocuirea utilajelor de pompare, reabilitarea conductelor de refulare (1225 m conducte Dn 1000 mm) şi dotarea fiecărei staţii de pompare cu posturi electrice individuale.

B.9.3.3 Investitii propuse pentru operarea sistemului de canalizare

Pentru operarea sistemului de canalizare sunt prevazute urmatoarele echipamente de intretinere:

– Masina pentru inspectie si curatare sistem de canalizare inclusiv sistem video;

– Autocuratitor pentru retea de canalizare, cu toate dotarile;

– Laborator mobil calitate ape uzate;

– Masina taiat asfalt;

– Motor-compresor;

– Moto-pompa 200 m³/h, Hp = 10 -15 m;

– Generator mobil de curent (200/380).

B.9.3.4 Investigatii aditionale necesare

Se considera ca necesare urmatoarele:

– Curatire si inspectie video pentru toate canalele;

– O cercetare completa a retelei existente si implementarea unui sistem GIS;

– O determinare exacta de balantelor de debit;

– Date despre calitatea si cantitatea efluentilor industriali;

– Date despre calitatea si cantitatea apelor uzate menajere.

Aceste investigatii sunt absolut necesare pentru pregatirea unui studiu de fezabilitate complet pentru reabilitarea retelei de canalizare si proiectarea statiei de epurare.

Dotarea cu echipament de intretinere si realizarea unui laborator de analize apa uzata este o necesitate stringenta pentru echiparea Operatorului Regional, pentru a putea indeplini conditiile tehnice necesare desfasurarii unei activitati de intretinere performanta.

De asemenea este de o importanta majora implementarea unui sistem GIS.

B.9.3.5 Staţie de epurare a apelor uzate

Deoarece în municipiul Tulcea nu există staţie de epurare, pentru evitarea riscurilor majore ce decurg din acest fapt s-a propus realizare unei staţii de epurare.

-4-51-


Debitele de dimensionare ale staţiei de epurare sunt în conformitate cu balanţele de debit întocmite pentru etapa de perspectivă, prezentate anterior.

Pentru alegerea schemei tehnologice ale viitoarei staţii de epurare s-a realizat o analiză a calităţii apei uzate prelevată din reţeaua existentă de ape uzate menajere şi s-a determinat gradul de epurare necesar pentru corectarea principalilor parametri de calitate, astfel încât aceştia să se încadreze în normele prevederile normativului NTPA 011/2002 şi a Directivei 91/271/EEC privind condiţiile de calitate ale apei epurate deversate în emisari naturali.

Trebuie menţionat faptul că marii consumatori industriali au propriul sistem de colectare şi descărcare ape uzate menajere, iar rezolvarea problemei epurării apelor industriale evacuate de aceştia le revine; se consideră că situaţia actuală privind deversările necontrolate ale agenţilor economici se va remedia prin impunerea unui plan de conformare privind pre-epurarea apelor de fiecare industrie în parte, până la nivelul stabilit conform HG 472/2000.

Pentru agenţii economici importanţi ce descarcă apele uzate în sistemul de canalizare al oraşului, aceştia vor fi obligaţi să respecte Normativul NTPA-002/2002 care reglementează calitatea apelor uzate ce urmează să fie evacuate / descărcate în reţelele de canalizare ale localităţilor.

Tabel 4.26. Analiza de calitate ape uzate menajere în municipiul Tulcea şi gradul de epurare necesar

Nr. crt.

Parametru U.M. Valori determinate

Valori maxim admise

Gradul de epurare necesar

1. MTS mg/l 248 35 90,58%2. Materii volatile mg/l 1463. CCO - Cr mg O2/l 336 125 73,84%4. CBO5 mg O2/l 191.2 25 92,15%5. Azot total mg/l 28 10 81,17%6. Amoniu mg/l 237. Azotati mg/l 4.68. Azotiti mg/l 0.289. Fosfor total mg/l 5.2 1 87,44%10. pH 7.38

Schema tehnologică adoptată este formată dintr-o treaptă mecanică o treaptă biologică cu oxidarea substanţei organice, nitrificare, denitrificare şi eliminare biologică a fosforului remanent după precipitarea chimică.

Schema tehnologică adoptată cu principalii parametri care vor fi asiguraţi prin realizarea staţiei de epurare este prezentată în figura următoare.

-4-52-

Cb = 4,657 kg CBO5/zi

es = 70% Cb'= 4,048 kg CBO5,red/zi

ex = 40% Qdev emisar

sulfat feric Np = 6,339 kg s.u./zi

Influent Cp = 3,105 kg CBO5/zi Efluent

Qc = 24,365 m3/zi Qc = 24,365 m3/zi emisarcuz = 0.372 g/l cuz

adm = 0.035 g/l

x5uz = 0.319 g/l np x5uzadm = 0.025 g/l

Ni = 9,056 kg s.u./zi Qs = 574.6 m3/zi Np = 6,339 kg s.u./zi Qn.a.r. = 24,365 m3/zi Nev = 853 kg s.u./zi

Ci = 7,762 kg CBO5/zi w = 10.0 % wnp = 95 % SP Cev = 609 kg CBO5/zi

Qs = npe ne

SP 515.8 Npe = 12,968 kg s.u./zi Ne = 6,629 kg s.u./zi

nc wpe = 98.0 % wne = 99.2 %

Nc = 12,968 kg s.u./zi pe = 1,003 kg/m3

Vne = 828 m3/zi

wnc= 91.0 % Vpe = 660 m3/zi

nc = 1,003 kg/m3

Vnc = 144.3 m3/ziw = 10.0 %

= 0.70 nf SP nd Depozitare namol deshidratatlf = 0.50 Nf = 8,429 kg s.u./zi Nd = 8,429 kg s.u./zi

w' = 1 % wnf = 92.0 % wnd = 82.0 %

g = 550 l gaz/kg s.o. nf = 1,003 kg/m3

nd = 1,003 kg/m3

Vnf = 105.6 m3/zi Vnd = 46.8 m3/zi

tf =Vf/Vpe = 20.8 zile

Vf,total = 3,000 m3Qs = 58.8 m3/zi

Qs = 58.8 m3/zi

SP

RFN DMN

GD DSGA DPOR

CMN

BNA DSOR

CA

GR


Figura 4.12. Schema filierei tehnologice adoptate pentru staţia de epurare Tulcea

GR – Grătare rare; GD – Grătare dese; DSGA – Deznisipator separator de grăsimi cu insuflare de aer; DPOR – Decantoare primare; BNA – Bazine cu nămol activat; DSOR – Decantoare secundare; CA – Bazin de omogenizare; CMN – Concentratoare nămol; RFN – Rezervoare de fermentare nămol; DMN –

Deshidratare nămol; SP – Staţii de pompare.

-4-53-

Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Proiectelor in

MASTER PLAN JUDEŢ TULCEASectorul de Apa Potabila si Apa Uzata din Romania

EuropeAid/119083/D/SV/RO–2003/RO/16/P/PA 013-04

Septembrie 2006

Principalele obiecte tehnologice ce au fost prevăzute sunt:

B.9.3.5.1 Grătare rare, grătare dese şi tocătoare

Se va realiza o construcţie compactă care va include următoarele obiecte:

– grătare rare; se vor adopta grătare cu curăţire mecanică şi descărcare a reţinerilor în container; nr. unităţi – 2; distanţa între bare va fi maxim 50 mm;

– grătare dese; se vor utiliza grătare rotative cu site din inox, cu lumina de 6 mm; sitele vor fi echipate cu transportor tip presă elicoidală care transportă, compactează, deshidratează şi evacuează materialul reţinut în sistemul de transport iar descărcarea reţinerilor se va face direct în containere;

– tocătoare; pentru tocarea fibrelor rămase după grătare se vor prevedea 2 tocătoare (munchere) pe cele două canale, în amonte de deznisipatorul separator de grăsimi aerat.

Grătarele rare, grătarele dese şi tocătoarele vor fi amplasate într-o hală tip constructie metalică, dotată cu grindă monorai. Hala se va executa cu închideri din panouri de tablă eloxată cu termo-izolaţie la interior, tip sandwich; hala va fi prevăzută cu elemente de ventilaţie şi neutralizare a mirosurilor prin trecerea prin coloane cu cărbune activ granular.

B.9.3.5.2 Deznisipatoare, separatoare de grăsimi cu insuflare de aer

Se va realiza o construcţie cu 2 comparimente cu dimensiunile principale: B=1,45 m, H=2.50 m, L=42.00 m; se va realiza insuflarea de aer comprimat pentru eliminarea grăsimilor pe o lungime de 17.50 m, prin utilizarea a (2+1) suflante cu caracteristicile: debit Q = 200 m3/h şi p = 600 mbar; insuflarea aerului se va realiza prin intermediul difuzorilor poroşi (debit specific de aer pentru un difuzor: q=0.65 dm3/s); deznisipatorul va fi echipat cu pod raclor prevăzut cu pompe de evacuare a nisipului reţinut şi lame de dirijare a grăsimilor; funcţionarea podului raclor va fi programabilă.

Evacuarea nisipului se va realiza la o instalaţie de spălat şi deshidratat nisip amplasată în hala grătarelor. Suflantele vor fi amplasate într-o clădire separată care urmează a fi realizată.

B.9.3.5.3 Punct de măsură debit

Se va utiliza un debitmetru cu ultrasunete cu montaj pe canale deschise. Debitmetrul va fi prevăzut cu ieşire 4-20 mA pentru a putea transmite valorile citite la dispeceratul local.

B.9.3.5.4 Cameră de distribuţie la decantoarele primare

-4-54-




Septembrie 2006

Pentru distribuţia debitelor la decantoarele primare se propune realizarea unei camere de distribuţie nouă, care să asigure repartiţia uniformă a debitelor la unităţile de decantare. Camera de distribuţie va funcţiona pe principiul lamei deversante, asigurând lungimi egale de deversare, la aceeaşi cotă.

B.9.3.5.5 Decantoare primare

Se propune realizarea a două decantoare primare cu diametrul de 25 m, cu un volum de total de 2096 m3 care asigură un timp de decantare de 2,06 ore.

Apa decantată primar va fi transmisă la treapta biologică, iar surplusul peste Quz zi max

va fi descărcat în emisar.

Cu toate că viitorul sistem de funcţionare a reţelei de canalizare va fi divizor, se impune ca până la reabilitarea totală a reţelei de canalizare să se realizeze un deversor pentru evacuarea surplusului de apă meteorică, deoarece reţeaua de canalizare se va executa în etape, iar definitivarea acesteia se va face în urma staţiei de epurare. Din acest motiv, ţinând cont de sistemul actual de canalizare, măsura de realizare a deversorului este absolut necesară

B.9.3.5.6 Bazin cu nămol activat

Se propune realizarea unui bazin cu nămol activat cu nitrificare-denitrificare-defosforizare cu un volum total de 9000 m3, din care pentru zona anaerobă: 1350 m3, pentru zona anoxică 1350 m3 iar pentru zona aerată: 6300 m3.

Dimensiuni în plan ale bazinului: lungime 45 m, lăţime 35 m, adâncimea utilă a apei în bazin 6 m.

În zona aerată se vor prevedea panouri aeratoare cu membrană elastică perforată sau difuzori cu membrană elastică perforată.

În zonele anaerobă şi anoxică se vor prevedea mixere cu capacitate de amestec suficientă pentru volumele de bazin respective.

Se vor alege suflante pentru asigurarea debitului de aer necesar; se va prevedea o instalaţie hidraulică pentru distribuţia aerului cu panouri cu membrană elastică perforată.

B.9.3.5.7 Cameră de distribuţie la decantoarele secundare

Pentru distribuţia debitelor la decantoarele secundare proporţional cu capacitatea fiecărui decantor se propune realizarea unei camere de distribuţie. Camera de distribuţie va funcţiona pe principiul lamei deversante, asigurând lungimi egale de deversare, la aceeaşi cotă.

-4-55-




Septembrie 2006

B.9.3.5.8 Decantoare secundare

Se propune realizarea a două decantoare secundare cu diametrul de 30 m, cu un volum de total de 5136 m3 care asigură un timp de decantare de 5,06 ore.

B.9.3.5.9 Construcţii şi instalaţii pe linia nămolului

Nămolul din decantoarele primare se va amesteca cu nămolul în exces din decantoarele secundare şi deshidratat mecanic pana la W = 91%.

Sunt prevăzute rezervoare de fermentare a nămolului 2 x 1500 m3, pentru 21 zile de fermentare (mezofila). Gazul produs prin fermentare se va colecta în doua gazometre de 750 m3 fiecare. Nămolul fermentat va fi deshidratat mecanic pana la W = 82% rezultând 46,8 m3/zi nămol deshidratat.

Instalaţiile şi utilajele de deshidratare sunt amplasate într-o hala care include şi sistemele de preparare şi dozare reactivi.

B.9.3.5.10 Lucrări diverse

Pentru descărcarea efluentului s-a prevăzut realizarea unui canal de descărcare Dn 800 mm cu o lungime totală de 1000 m şi amenajarea unei guri de descărcare.

Au fost prevăzute toate dotările necesare funcţionării proceselor (instalaţii electrice, instalaţii hidraulice, amenajări diverse) şi automatizarea proceselor în staţia de epurare şi dotarea cu aparatură de măsură, control şi transmitere parametri procese. Toate aceste elemente sunt coordonate de un dispecer central care preia datele şi de la noul laborator de analize prevăzut în cadrul staţiei de epurare.

B.10 Sinteza stadiului actual şi a strategiei de dezvoltare pentru Municipiul Tulcea

B.10.1 Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă


2 surse: apă din sursa de suprafaţă fluviul Dunărea şi apă din sursă subterană (foraje Bogza).

o Captarea apei din sursa de suprafaţă se realizează prin intermediul a 4 criburi amplasate în albia Dunării la Mila 42 + 500 la 6 km, amonte de municipiul Tulcea. Apa brută este pompată de la captare la Staţia de Tratare amplasată în interiorul municipiului Tulcea.;

-4-56-




Septembrie 2006

o Frontul de captare apă subterană Bogza este format din 12 foraje cu adâncime între 60 şi 100 m, din care funcţionale sunt 4 foraje.

2 conducte de aducţiune între captare şi staţia de tratare (Dn 1000 mm, oţel, lungime totală de 2 x 6 km, o conductă nefuncţională);

staţie de tratare – tehnologie veche, ineficientă; lipsesc dotările pentru intervenţie în cazul poluării accidentale; pierderea de apă tehnologică reprezintă 25 % din totalul de apă brută;

complexe de înmagazinare: Cota +70 (două rezervoare de 3500 m3 şi 5000 m3) şi Cota +110 (un rezervor de 5000 m3);

aducţiuni de apă tratată: 2 conducte de oţel L=10.2 km lungime, Dn 800 mm, o conductă PREMO, Dn 600 mm L=2 km lungime, 3 conducte Dn 500 mm L=10 km, o conductă de fontă Dn 400 mm L=3.5 km şi o conductă de fontă Dn 300 mm L=3.5 km ;


o lungime totală 162.63 km, cu diametre între 50 şi 800 mm;

o 8709 branşamente la case, 1100 branşamente la blocuri, 9 branşamente la agenţi economici importanţi şi 850 de branşamente la agenţi economici minori.;

o lungimea totală a conductelor de branşament este de 16,25 km cu diametre cuprinse între ½" şi 1";

o peste 500 de avarii anual la conductele principale şi peste 160 de avarii anual la conductele de branşament;

o pierderi mari de apă (42.16% din totalul injectat în reţea).


reabilitarea surselor de apă:

– pentru cele 6 foraje scoase din funcţiune s-a propus: deznisiparea forajelor, înlocuirea coloanei filtrante, dotarea forajelor cu robinete de izolare, apometre, pompe submersibile noi cu caracteristicile Q = 8 dm3/s, H = 60 m, inclusiv instalaţia electrică aferentă, reabilitarea cabinelor forajelor

– reabilitare structură, realizare etanşeitate şi dotarea cu senzori de nivel a rezervorului tampon de 50 m3;

– reabilitarea staţiei de pompare existente la frontul de captare: reabilitarea structurilor existente, înlocuirea utilajelor de pompare existente cu o pompă cu turaţie variabilă cu Q = 250 – 350 m3/h, H = 80 m şi refacerea integrală a instalaţiilor hidraulice şi electrice;

– reabilitarea treptei de dezinfecţie cu clor, prin dotarea cu instalaţii corespunzătoare de preparare-dozare şi prevederea unei instalaţii moderne pentru neutralizarea pierderilor accidentale de clor;

-4-57-




Septembrie 2006

– dotarea conductei de refulare cu un debitmetru electromagnetic pentru controlul debitelor trimise spre rezervoarele de înmagazinare;

– dotarea conductei de refulare de la Mila 42+500 cu un debitmetru electromagneticpentru controlul debitelor pompate la staţia de tratare.

reabilitare aducţiune apă brută:

– înlocuirea aducţiunii nefuncţionale cu o conductă din poliester armat cu fibră de sticlă cu diametrul de 1000 mm, care va avea toate dotările necesare funcţionării corespunzătoare: cămine de vane de linie, cămine de ventil de aerisire/dezaerisire, masive de ancoraj. În zonele de subtraversare aceasta va fi pozată în tub de protecţie din oţel.

reabilitarea staţiei de tratare Tulcea:










– treaptă nouă pentru recuperarea apelor tehnologice.

reabilitarea aducţiunilor de apă tratată



– înlocuire aducţiune apă tratată Dn 800 mm – L = 4000 m.








-4-58-




Septembrie 2006












– pentru reţelele înlocuite s-a prevăzut un număr de 1650 de cămine de vane şi intersecţie şi un număr de 1250 de hidranţi de incendiu;

– pentru extinderile din reţea s-au prevăzut un număr de 300 de cămine de vane şi intersecţie şi un număr de 150 de hidranţi de incendiu;

– pentru extinderile din reţea au fost prevăzute 2000 de noi branşamente dotate cu vană de izolare şi apometre;

– pentru raţionalizarea consumului de apă s-au prevăzut 4930 de contori pentru toate branşamentele necontorizate, 50 de contori pentru racordurile de la blocuri şi 4880 pentru racordurile de la case.




B.10.2 Dezvoltarea sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate


Lungimea reţelei de canalizare este de 87,63 km şi asigură serviciul de canalizare pentru doar 70% din suprafaţa municipiului, respectiv la 62620 consumatori din totalul consumatorilor racordaţi la sistemul de alimentare cu apă. Lungimea conductelor de racord este de 17,8 km.

Apele uzate menajere colectate sunt pompate prin cinci staţii de pompare ape menajere şi descărcate în două colectoare magistrale cu diametrul de 1000 mm, de unde sunt evacuate în Dunăre, în aval de perimetrul construibil al municipiului.

-4-59-




Septembrie 2006



Principalele deficienţe ale sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate sunt:

– existenţa unui număr important de canale subdimensionate, formare depuneri, deteriorări ale construcţiei canalului, la blocaje, sau surpări ale canalului infiltraţii şi exfiltraţii importante;


– zona joasă a localităţii se confruntă cu numeroase probleme datorate imposibilităţii de evacuare rapidă şi completă a apelor meteorice pe timpul ploilor, lucru care conduce la staţionarea apei pe străzi şi spaţiile adiacente; la ploi torenţiale zona centrală a oraşului este inundată;

– starea avansată de degradare a staţiilor de pompare ape meteorice;

– lipsa staţiei de epurare;

– resurse umane şi materiale insuficiente pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare

Măsurile de reabilitare a sistemului de canalizare constau în:

reabilitarea reţelei de ape uzate menajere:

– înlocuirea a 87 km de colectoare, inclusiv 1600 cămine;

– extinderea reţelei de canalizare cu 45 km, inclusiv cămine;

2 staţii de pompare ape uzate menajere;

colector general nou, Dn 800 mm L=5000 m pentru transportul apelor uzate menajere colectate la noua staţie de epurare;

eliminarea descărcărilor existente de ape uzate menajere în Dunăre;

extinderea reţelei de canalizare ape meteorice (22 km) şi separarea completă a acesteia de reţeaua de colectare ape uzate menajere;

bazin nou de retenţie de 1000 m3;

reabilitarea staţiilor de pompare ape meteorice;

staţie nouă de epurare formată dintr-o treaptă mecanică o treaptă biologică cu oxidarea substanţei organice, nitrificare, denitrificare şi eliminare biologică a fosforului remanent după precipitarea chimică, prevăzută cu următoarele obiecte tehnologice:

– Grătare rare, grătare dese şi tocătoare;

-4-60-




Septembrie 2006

– Deznisipatoare, separatoare de grăsimi cu insuflare de aer;

– Punct de măsură debit;

– Cameră de distribuţie la decantoarele primare;

– Decantoare primare;

– Bazin cu nămol activat;

– Cameră de distribuţie la decantoarele secundare;

– Decantoare secundare;

– Construcţii şi instalaţii pe linia nămolului.

-4-61-

tulcea

Documents