- Ce zi perfecti! am spus.

Ziryada se topise in Boston, iar primivara ne bitea la ug[. Cam-pusul se trezise la via{i, zumzdindde studenfi, turiqti gi localnici.

Mulfi purtau inci robele de la ceremonia de absolvire din acea

dupl-amiazl, pe care eu inci n-o asimilasem in intregime. Totulimi pirea ireal, de la vorbele dulci-amdrui de rimas-bun adre-sate prietenilor, la neribdarea de a infrunta, in zilele care aveausi vini, problemele din lumea reali. Un noian de emofii imi rds-coleau sufletul. Mindrie, usurare, nelinigte. Dar ceea ce simfeamcel mai intens era bucuria. De a trdi momentul acesta. De a o aveape Marie alituri.

- Chiar e; qi nimeni n-o meritd mai mult decit tine, Erica.Marie Martelly, cea mai buni prieteni a mamei mele gi zdna mea

cea bunl, m-a strAns ugor de mini, apoi m-a luat de braf.lnalta gi supli, Marie imi domina silueta micutl. Pielea ei cati-

felati avea culoarea pudrei de cacao, iar pirul castaniu era impletitin zeci de codile scurte, o coafuri meniti si-i dezviluie atdt spiritul

8 lntilnirepericuloasi

tteredithWild 9

veqnic tinlr, cdt qi stilul eclectic. Din afari, nimeni n-ar fi binuit ciea era singura mam[ pe care o aveam de aproape un deceniu.

De-a lungul anilor imi spusesem cd uneori e mai bine s[ nu aimami si tatd, decAt s[ ai genul de pirinfi despre care auzisem gi pecare chiar ii intilnisem ocazional. P6rin{ii colegilor mei puteau fifoarte autoritari. Prezenfi din punct de vedere fizic, dar absenli dinpunct de vedere emofional, sau indeajuns de bitrAni incdt sd-mi fiebunici gi suferind din pricina unei uriaqe prdpistii intre generatii.Mi se pirea mult mai uqor S[ reugesc atunci cind numai eu puneampresiune asupra mea.

Marie era altfel. De-a lungul anilor imi oferise exact atita sprijinde cdt aveam nevoie. imi ascultase dramele legate de prieteni gi v6i-c[relile privind munca ori examenele, dar nu md forlase niciodatl.,Stia c6t de tare mI striduiam eu deja.

Am strebetut clririle inguste care gerpuiau prin campusul uni-versit[]ii Harvard. O adiere bldndl sufla printre ramurile completinfrunzite ale copacilor, fognind u$ol pe deasupra noastr6.

- i1i rnulpmesc cd mi-ai fost alituri azi, am spus.

- Nu fi ridicol[, Erica! N-aq fi ratat ziua asta pentru nimic inlume, gtii bine.

Marie mi-a zimbit gi mi-a fhcut cu ochiul.

- in plus, md bucur[ orictnd o cilltorie printre amintiri. Nicinu mai gtiu clnd am intrat ultima oarl in campus. M[ face sd m6simt din nou tAnlri!

Entuziasmul ei m-a fbcut si rAd. Doar o persoand ca ea s-ar fiputut simfi mai tAniri vizitdndu-gi vechea facultate, de parc[ aniinici nu s-ar fi scurs.

- Egti inci tinlr[, Marie.

- Oh, probabil c[ da! Totugi viafa trece prea repede. O sd-]i daiseama de asta in curAnd.

A oftat uqor.

- Egti gata si sirbitorim?Am dat din cap in semn de incuviinlare.

- Absolut. S[ mergem!

Arn iegit pe po4ile campusului gi am chemat un taxi care ne-a

dus pe malul celilalt al rAului Charles, in Boston. Citeva minute mai

tdrziu,impingeam uqile grele din lemn ale unuia dintre cele mai bune

restaurante din orag, a cirui specialitate erau fripturile. Spre deosebire

de strlzile insorite, localul era'intunecos $i recoros, iar un aer rafinat

plutea peste murmurele clienfilor de searl.

Ne-am ftcut comode, cu meniurile in fafi, apoi am comandat

cina gi biuturi. Chelnerul ne-a adus imediat doui pahare de whisky

scofian, vechi de qaisprezece ani, cu gheafi, o biuturi al cirei gust

il prinsesem in urma cinelor luate impreund cu Marie, deloc puline

la numir. Dup[ siptimini intregi cu supradoze de cafea gi mincare

la pachet comandati noaptea tdrziu, nimic nu se potrivea mai bine

ocazieifestive decAt un whislcy rece qi o fripturi buni.Am desenat linii pe condensul format pe pahar, intrebAndu-ml

cum ar fi ar5'tat zi:uaaceea dacl mama ar mai fi treit ince. Poate ci ag

fi fost acasl, in Chicago, trdind o cu totul alta via1l.

- La ce te gindeqti, fetifd scumpi?

Glasul lui Marie mi-a intrerupt gindurile.

- La nimic. Mi-aq dori doar ca mama s[ fi fost gi ea aici, am

spus incet.

Marie s-a intins peste masi gi mi-a luat mdna.

- $tim amindoud c[ Patricia ar fi fost tare mdndrd de tine azi.

Mai mult decit s-ar putea spune in cuvinte.

Nimeni n-o cunoscuse mai bine pe mama decit Marie. Degi dis-

tanfa le desp[rfise ani buni dupi terminarea gcolii, r[miseser[ apro-

piate. Pini la amarul sfdrgit.

I-am evitat privirea, fiindcd nu doream s[ md las pradi emofiilor

ce tindeau si se reverse asupra mea ca o inundalie afurisiti:, cu fiecare

ocaziefestivl. in ziua aceea nu voiam si ptang. Orice s-ar fi lntAmplat,

eta o zi fericiti. Una pe care nu aveam s-o uit niciodatl.

Marie mi-a l6sat mAna gi a ridicat paharul, iar privirea i s-a

luminat.

ro intilnirepericuloasi

Mf;rcdithwild tl

- Ce-ai zice deun toast, pentru capitolul urmdtor?Mi-am ridicat paharul aldturi de-al ei gi am zimbit, incercind

s[ alung tristelea qi lisdnd ca ugurarea gi recunogtin]a si-mi umplegolul din iniml.

- Noroc!

Am inclinat paharul spre al lui Marie qi am luat o inghiliturlzdravdnd,, savurdnd arsura biuturii care imi cobora pe git.

- Ci veni vorba, ce vrei sd faci mai departe, Erica?

Mi-am ldsat gindurile si se indrepte inapoi spre viata mea qi spre

lucrurile care inci md apisau.

- Ei bine, sdptimina asta e marea prezentare la Angelcom, apoi

va trebui, la un moment dat, si-mi gisesc un loc unde si stau.

- Pofi oricdnd si vii o vreme la mine.

- $tiu, dar odati gi odat[ trebuie si fiu pe cont propriu. De fapt,

agtept cu neribdare momentul.

- Vreo idee?

- Nu prea, dar am nevoie si iau o pauzd de Cambridge.

Harvardul fusese grozav, insl era cazal sL iau o pauzl de la viafaacademicl. imi petrecusem ultimul an muncind peste misuri, jon-glAnd cu o tezd de licenf[, inceputul unei noi afaceri gi sJlpAnirea

obignuitelor momente de epuizare ale studenfilor din ultimul an.

Eram neribditoare s[-mi incep urmd.torul capitol din via]i departe

de campus.* Nu ci a$ vrea s[ pleci vreodati de aici, dar eqti sigurn c[ wei

sd rimAi in Boston?

Am dat din cap in semn de incuviinfare.

- Sunt siguri. E posibil ca la un moment dat afacerea si mi ducila New York sau in California, dar pentru moment sunt fericiti aici.

Bostonul era uneori un oraq dificil. Iernile erau de cogmar, darlocuitorii sli erau puternici, pasionali gi deseori dureros de direcli.I)e-a lungul timpului devenisem una de-a lor. Nu mi puteam inchipuinumind, dintr-o toani, orice alt loc ,,acas6". in plus, fbri nigte pirinlila al clror cdmin si mi intorc, Bostonul devenise casa mea.

- Te-ai gdndit weodat[ s[ te lntorci la Chicago?

-Nu.Pret de citeva clipe mi-am mestecat salata in tlcere, incercind s[ nu

md gandesc la toti oamenii care mi-ar fi putut sta allturi in ziua aceea.

- Acasl nu m[ mai agteapt[ nimeni. Elliot s-a reclsitorit, iar

acum are copii. Iar familia mamei a fost mereu... gtii tu, distanti'

incl de acum douizeci qi unu de ani, cAnd mama se intorsese

acas[ de la facultate gravidi in citeva luni, fhrl niciun plan de a se

clsitori, relafia cu p[rinfii sii fusese cel pufin tensionat[. Chiar 9i

pe cAnd eram doar un copilag, cele cAteva amintiri Pe care le aveam

cu bunicii mei imi pireau stinjenitoare gi modelate de felul in care

intrasem in vielile lor. Mama nu-mi vorbise niciodatl despre tata,

dar daci situalia fusese indeajuns de supirltoare pentru ea incit si

pistreze ticerea asupra subiectului, probabil cI mi-era mai bine s[

nu aflu nimic. cel pufin asta imi spuneam ori de cate ori curiozitatea

incepea si md macine.

Tristefea din ochii inlelegitori ai lui Marie o reflecta pe a mea'

- Elliot mai line legdLtura cu tine? i

De cele mai multe ori, in preajma slrbltorilor. Acum e ocupat

pinl peste cap cu cei doi micufi.

Elliot era singurul tate Pe care-l avusesem vreodati. Se cisitorise

cu mama pe cind eu eram un finc gi impirliserim mulli ani fericiti

ca o familie. Dar, la nici un an dupl trecerea in nefiinti a mamei, el

fusese copleqit de perspectiva de a creqte singur o adolescenti 9i, cu

banii din mogtenirea mea, mi inscrisese la o qcoali cu internat de pe

coasta de est.

- Ti-e dor de el, a spus Marie incet, ca qi cum mi-ar fi citit gin-

durile.

- Uneori, am recunoscut eu. N-am avut niciodatl ocazia si fim

o familie fbrd ea.

imi aminteam cit de pierdufi gi de striini deveniserdm unul cu

attul dupn moartea ei. Acum ne mai lega doar amintirea iubirii ei, o

amintire ce se stingea pulin cite pulin cu trecerea fiec[rui an.

rz lntilnirepefculoasi

MercdithMld tl

- A avut intenlii bune, Erica.

- $tiu c-a ayut. NuJ invinovifesc. Suntem amdndoi fericifi, deci

asta.i tot ce mai conteazi acum.

Avand o diplom[ qi o afacere proaspit inceputi, nu regretam ale-

gerea fbcuti de Elliot. La urma urmei, md conduses'e in punctul incare mi aflam in acel moment, insl nimic nu putea schimba faptul

ci ne indep[rtaserdm unul de altul de-a lungul anilor.

- Atunci destul cu subiectul ista. Hai s[ vorbim despre viafa ta

rrmoroasS..

Marie mi-a aruncat un zAmbet cald, superbii ei ochi migdalafi

scdnteind in lumina difuzita restaurantului. Am izbucnit in ris, gti-

ind cd ea va wea si afle fiecare detaliu, chiar dac[ eu n-aveam nimic

de divulgat.

- Din picate, nimic nou de raportat. Ce-ar fi si vorbim in schimb

despre a ta?

$tiam ci va mu$ca momeala. Ochii i s-au aprins gi a inceput situruie cu entuziasm despre noul ei amorez. Richard era un jurnalist

din lumea bun[, cu aproape zece ani mai tdnir decit ea, lucru care

nu mi surprindea. Marie nu doar cl ardta grozav pentru virsta ei, dar

rvea gi un suflet incredibil de tdnlr. Nu de pufine ori a trebuit s[-mireamintesc cI era de vArsta mamei mele.

In timp ce ea igi spunea poveqtile, eu savuram o scurti aventuri

amoroasi cu mdncarea din fala mea. Perfect preparatd gi mustind de

sos cu vin, triptura aproape ci mi se topea in guri. Profund satisfl-

cltor, felul principal aproape c[-mi compensa ultimele gapte luni de

rbstinenfi sexuall. Iar daci el nu reuqea, atunci platoul cu cipquni

imbrlcate in ciocolati cu care ne-am sfirgit cina cu siguran]I avea

sd izbuteasci.

Facultatea imi oferise in mod regulat ocazii de a avea tot felul de

relafii pe termen scurt, dar, spre deosebire de Marie, eu nu-mi ciu-tasem niciodati cu adevdrat dragostea. Iar acum ci aveam de con-

dus o afacere, abia daci-mi mai rlmdnea timp pentru viafa sociald,

clarimite pentru cea amoroasd. Triiam in schimb prin intermediul