Pentru poporul român, ziua de 9 mai are otriplă semnificaţie: proclamarea Independenţeide Stat a României, victoria Coaliţiei Naţiu -nilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondialşi Ziua Europei.

Anul acesta, la 9 mai, s-au împlinit 139 deani de când România şi-a câştigat indepen -denţa, îndelung râvnită de poporul român, in -clu siv de minoritatea ucraineană.

Înfăptuirea independenţei depindea însă, pevremea aceea, atât de folosirea oportunităţii

declanşării războiului ruso-turc, cât şi de şansaimplicării României ca partener vizibil, alăturide Rusia, în înfrângerea turcilor.

În cadrul sesiunii Adunării Deputaţilor din29 aprilie 1877 şi a Senatului de a doua zi, Par -lamentul României declara rupte legăturilediplomatice cu Imperiul Otoman şi re -cu noştea existenţa stării de război din-tre cele două state.

La 9 mai 1877, Mihail Kogălni cea -nu a proclamat independenţa Ro mâ -niei, rostind celebrul său discurs încare a exclamat „Suntem inde pen -denţi, suntem naţiune de sine stă -tătoare!“.

Declaraţia de independenţă a fostsemnată de principele Carol I, la 10mai 1877, căpătând putere de lege.Dacă puterile europene au primit cure zervă Proclamaţia de independenţăsau chiar cu ostilitate, opinia publicăin ternaţională a fost favorabilă lupteipo porului român. Cucerirea inde pen -den ţei era o cerinţă fundamentală aafir mării ţării noastre în concertul na -ţiu nilor europene, a împlinirii as pi ra -ţii lor vitale ale maselor populare.

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenţeide Stat a României, au avut loc, în toată ţara,ceremonii de depunere de coroane şi jerbe deflori în memoria martirilor neamului.

La nivel european, ziua de 9 mai marcheazăşi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial,dar şi Declaraţia istorică din 9 mai 1950 a mi -nistrului francez de externe, Robert Schuman,unul dintre fondatorii Uniunii Europene.

Cât priveşte cel de-al doilea 9 Mai, ziua vic-toriei antihitleriste, reprezentanţii URSS, Marii

Britanii, SUA şi Franţei au semnat la Berlin, în1945, actul de capitulare necondiţionată a Ger -maniei naziste, punând, astfel, capăt celei maipustiitoare conflagraţii din istoria continentuluieuropean.

După ieşirea din alianţa cu puterile Axei (23august 1944), România a participat la războiulantifascist până la 12 mai 1945, perioadă încare ostaşii români au luptat pentru eliberareaUngariei, Cehoslovaciei şi a unor zone dinAustria.

Victoria asupra fascismului în cel de-alDoilea Război Mondial a constituit un eveni-ment grandios al secolului al XX-lea care areunit toată lumea progresistă globală şi adevenit un fundament esenţial pentru constru-irea unei Europe moderne şi unite.

În fiecare an, la 9 mai, serbăm Ziua Europei,pentru a marca Declaraţia ministrului francezde externe, Robert Schuman, prin care propu -nea un plan de colaborare economică întreFranţa şi Germania, pentru eliminarea riva li tă -ţilor seculare dintre cele două state. DeclaraţiaSchuman a stat la baza amplului proces deconstrucţie a unei Europe unite. Statele Be ne -lu xului şi Italia s-au alăturat Franţei şiGermaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnatTratatul de la Paris, care instituia ComunitateaEuropeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO)

între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Lu -xemburg şi Olanda. La 25 martie, aceste stateau semnat un nou tratat, Tratatul de la Roma,prin care s-a creat Comunitatea EconomicăEuropeană (CEE). Cele şase ţări au întemeiat opiaţă comună pentru facilitatea schimburilor demărfuri şi eliminarea controalelor la frontieră.Au dezvoltat schimburile comerciale între eleşi au devenit din ce în ce mai prospere. Estevorba de epoca de aur a anilor 1960. Foameteaşi mizeria războiului au fost uitate. Întrucât s-a

dovedit că formula funcţionează bine, şi alteţări europene şi-au exprimat dorinţa de a faceparte din Uniune. În 1973, Regatul Unit,Danemarca şi Irlanda au aderat la CEE. Apoi,extinderea către sudul Europei a început cuaderarea Greciei, în 1981, căreia i s-au alăturat

Spania şi Portugalia în 1986. În 1992,CEE a devenit Uniunea Europeană, înurma semnării Tratatului de laMaastricht. Celor 12 ţări ale Uniunii lis-au alăturat, în 1995, încă trei,Austria, Finlanda şi Suedia. La 1 mai2004, alte 10 ţări au aderat, în acelaşitimp, la Uniunea Europeană: Polonia,Letonia, Estonia, Slovacia, RepublicaCehă, Slovenia, Ungaria, Malta şiCipru. Peste trei ani, în 2007, au ade -rat la Uniunea Europeană Bulgaria şiRomânia. În sfârşit, la 1 iulie 2013,Croaţia a devenit cel de-al 28-lea statal UE.

În prezent, Europa numără peste500 de milioane de locuitori, adicămai mult decât Statele Unite şiJaponia împreună.

Pentru cei care nu cunosc valorilepe care se bazează UE, redau conţinutul art.2din Tratat: „Uniunea se întemeiază pe valorileres pectării demnităţii umane, libertăţii, de -mocraţiei, egalităţii, statului de drept, precumşi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv adrepturilor persoanelor care aparţin mino ri -tăţilor. Aceste valori sunt comune statelormembre într-o societate caracterizată prin plu-ralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, soli-daritate şi egalitate între femei şi bărbaţi“.

Ion ROBCIUC

TripLă sărbăToare de 9 mai

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 311-312 / mai 2016

N. Grigorescu, Atacul de la Smârdan

Cetăţenii români (cu deo -sebire cei de etnie ucraineană)care au dreptul de a vota suntchemaţi la urne pentru a-şialege primarii şi consilieriilocali, alegerile desfăşurându-se într-un singur tur. Iată caresunt candidaţii noştri pentrucele două funcţii:

1. pentru funcţia de primarIvanov Ananie — Murighiol-TulceaHerbil Viorel — Rona de Sus - MaramureşStuleanic Serghei — Poienile de sub Munte - MaramureşBota Luca — Giarmata - Timiş

2. pentru funcţia de con-silier locala) Bistra - MaramureşPapariga MariaCinar GheorgheBoiciuc IlancaPerejuc PetruCrasiuc VioricaHrin Mariana StelaBejera Cristi VasileRosus Ioan AdrianSpivaliuc LediaŞmuleac VladimirSemota MariaIurcuţ MirelaGorgan Florin AlexandruRoşca FloricaMarteniuc Mărioara

b) Poienie de sub Munte - MaramureşStuleanic SergheiChifa Ştefan Oncea IoanBilan VasilePopovics VasileBoico Mihai Oncea PavelMiculaiciuc Nada OlgaCsin Ioan MihaiŢariuc MariaChifa MotreaBrotnei IoanPekura IoanCorjuc IoanDachman SimionDziţac GheorgheŞimoneac VasileCuth NicolaeKuth MihaiMasniţa IoanaChifa Ioan Bejera Andrei

c) Remeţi - MaramureşPasenciuc VasilePasenciuc Sorin ToaderDumnici IoanBrînzanic IoanPasenciuc MihaiDemianciuc IoanTcaci NicoletaBrînzanic Mihai RuslanPop MihaiNemeştean Vasile

Mulbauer EvaMurşa MihaiBilaniuc IoanTaţiuc MihaiMihaliuc Gheorghe MihaiTcaci MihaiPasenciuc Ion

d) Rona de Sus - Ma ra mureşHerbil Viorel-IoanCeleniuc Hafia CristinaGrijac NicolaeFetico Nicolae Oprişan ElekCvaşciuc IoanDzeabeniuc HafiaPopadiuc MariaBoiciuc MihaiRomaniuc AnaMaghiar IoanGrijac Ana-AlinaCeleniuc Gheorghe Ni co laeFrasin NicolaiPopadiuc IoanRomaniuc Romeo-MiroslavGoteciuc Lucian-Sever

e) Ruscova - MaramureşMariciuc PinteaNemzet AnaRoman IoanBumbar AnaCâmpian Petru Bumbar VasileMikulaicsuk PetruBotiz MariaPop MariaBumbar PetruMoroz MariaRosus AlexandruDrozd PetruLogoş IoanPetric MirelaCovaci VaselinaBotiz GheorgheLogoş PetruSauca Ana-Mariana

f)Micula - Satu MareBuciuta VasileOncea PavelBumbar IoanRosus IacobSzenuka Mariana

g) Bălcăuţi - SuceavaŞoiman Petru-ŞtefanFraseniuc Jaerzinio-DumitruFraseniuc Sebastian-EmanuelPesclevei Radu-IoanHarasemiuc Daniel-MarianGrigoraş LiviaFediuc DumitruOdoviciuc VasileChiverega DanielaPâşlea DanielaŞorgot Ilie-LiviuSadoveac FlorinCarpiec EusebiePetraşuc Vasile

Coroliuc Sorin-DumitruBuzec VictorŞoiman Ramona

h) Milişăuţi - SuceavaPeslari Brînduşa

i) Brodina - SuceavaTorac ElenaLaiba Vasile-TeofilNiţu ElenaJuravle Elena-Brînduşa

î) Ulma - SuceavaCiocan NicolaiMelen Adrian DorinMarocico LilianaGorban ElenaGorban Maria

j) Moldova Suliţa - Su cea -vaLazăr Ioan-NicuRebenciuc EudochiaIaşenciuc MarianaLeţcan Petru-CătălinCiboriec VasileCureş Valentina-Gabriela

k) Izvoarele Sucevei - Su cea vaMechno Vasile

l) Giarmata - TimişBota LucaIoti PetruIorescu FlorinaTirşar GeorgetaBota Sergiu-Ovidiu

m) Criciova - TimişHariton Adrian

n) Ştiuca - TimişScopeţ Ioan VolodeaGrega Ionela

o) Victor Vlad de la MarinaCiorei Mihaela

p) Tîrnova - AradIgnişca EmiliaSuciu FlorinBisorca Elena-SînzianaMiculaiciuc GavrilăGligor GheorghePetric DumitruDelamarian Sorin - GheorgheCuretean Viorel-MihaelPascu IoanRadu Dorin-TeodorCarpa GheorgheSîrbu Ovidiu-RaduButari CristinelIoicaliuc IoanPintea AlexaHaidău Dănuţ ViorelUrsuţiu Gheorghe-CristianMaghici Isai-CornelOpriţa Ilie

r) Avrămeni - BotoşaniHromei Dumitru

curierul ucrainean2

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri mateîn paginile Curierului ucrai nean revine înexclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu mãobli ga þiile legate de conþinutul materia lelor ºinu retur neazã articolele nepublicate.

strada radu popescu, nr. 15, sector 1, bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-şef:ion robciuc

redactori:Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Ştefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„s.C. smarT orGanizaTion srL“

issn 1223-5210

CURIERUL UCRAINEAN

Din partea însărcinatului cu afaceri ad-interim al Ambasadei Ucrainei în România, dlTeofil Rendiuk

Stimată comunitate ucraineană,

Vă rog să primiţi cele mai sincere felicităricu prilejul Învierii Domnului!

Această sărbătoare reprezintă simbolul vic-toriei vieţii asupra morţii, a binelui asuprarăului, a luminii asupra întunericului, a încre-derii asupra deznădejdii. Zilele pascale nedetermină să privim cu alţi ochi lumea, să fimmai buni, mai milostivi, mai mărinimoşi şi maitoleranţi.

Vă felicit sincer cu prilejul Învierii luiHristos, vă doresc echilibru sufletesc şi armo-nie, linişte, pace şi bunăstare. Fie ca în aceas-tă zi mare inimile voastre să fie pline de ferici-re, bucurie şi bunăstare, iar culorile calde aleouălor roşii să sădească în sufletele voastresperanţe cele mai luminoase. Vă doresc Dvs. şifamiliilor Dvs. înţelegere, bunăstare, încredereşi dragoste sinceră!

Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!

Teofil Rendiuk

mesaj adresat comunităţiiucrainene din românia cuocazia sărbătorii paştelui

Candidaţii UUr la alegerile locale din 5 iunie 2016pentru funcţia de primar şi consilier local

curierul ucrainean 3

În zilele de vineri şi sâmbătă, 6-7 mai 2016, aavut loc întâlnirea de lucru a miniştrilor afacerilorexterne ai României şi Ucrainei, Lazăr Co mă -nescu şi Pavlo Klimkin.

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Co mă nes -cu, a sosit la Sighetu Marmaţiei vineri şi a vizitatLiceul Ucrainean „Taras Şevcenko”, însoţit deprefectul judeţului Maramureş, Sebas tian Lupuţ,vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ma ra -mureş, Emil Marinescu, viceprimarul Si ghe tului,Horea Scubli, din partea Ministerului Edu caţiei şiCercetării Ştiinţifice de doamna Camelia Ciu -rescu, consilier în cadrul Direcţiei de Afaceri Eu -ro pene, de doamna Elvira Codrea din parteaDirecţiei Minorităţi şi de alţii din partea Inspec -toratului Şcolar Judeţean Maramureş. Oaspeţii aufost întâmpinaţi de directorul liceului CasianPiţura, de cadre didactice şi de elevi.

Delegaţia MAE şi oficialităţile judeţului Ma -ramureş s-au deplasat apoi în Ucraina peste podulde lemn ce leagă cele două maluri ale Tisei şiimplicit cele două ţări, România şi Ucraina.

Podul istoric numit „Academician Mihai Pop”a fost reconstruit şi inaugurat în ianuarie 2007 depreşedinţii de atunci ai României şi Ucrainei. Lamijlocul podului, la linia de frontieră de stat aRomâniei şi Ucrainei, la punctul de trecere dintremunicipiul Sighetu Marmaţiei şi oraşul Solot vy -no, localităţi surori, delegaţia română a fost în -tâm pinată de guvernatorul regiunii Trans car patia,Ghenadi Moskal, ambasadorul României la Kiev,Cornel Ionescu, consulul general al României laCernăuţi, Eleonora Moldovan, preşedintele Con -siliului Orăşenesc Solotvyno, Gheorghe Uhali, şide alţi reprezentanţi ai Administraţiei Regionaledin Ujhorod şi ai raioanelor Teaciv şi Rachiv.

Oficialii au vizitat la Solotvyno sediul Admi -nistraţiei Locale unde s-au întâlnit cu românii dinTranscarpatia, apoi au vizitat Liceul românesc,unde au fost întâmpinaţi de directorul liceului,Adrian Pop, de Ion Botoş, preşedintele UniuniiRegionale „Dacia“ a românilor din Transcarpatiaşi de copii care au interpretat cântece maramure-şene. Cu această ocazie oaspeţii şi oficialităţileucrainene au depus flori la monumentul lui Ştefancel Mare.

Tot vineri, 6 mai 2016, ministrul afacerilor ex -terne Lazăr Comănescu a inaugurat ConsulatulRomâniei la Solotvyno, regiunea Transcarpatia.

După cum informează Ministerul AfacerilorExterne: „Prin decretul prezidenţial nr. 678 din 22iulie 2015, preşedintele României a aprobat des-chiderea Consulatului României la Solotvyno.Deschiderea Consulatului a fost agreată de parteaucraineană prin însuşi textul Acordului privindMicul Trafic de Frontieră (AMTF), semnat laKiev, la 2 octombrie 2014, şi a intrat în vigoare la14 mai 2015. Aproximativ 2 milioane de cetăţeniromâni şi ucraineni (câte 1 milion de fiecare par -te) sunt potenţiali beneficiari ai dispoziţiilor aces-tui Acord“.

Vineri după masă a avut loc întâlnirea cu mi -nis trul de externe al Ucrainei, domnul PavloKlimkin, care a sosit direct la complexul turisticşi de tratament „Speliocenter Slatina”. La această

în tâlnire au participat oficialităţile ucrainene şiromâne, reprezentanţi ai Ambasadei României laKiev şi ai Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, dom-nul Teofil Rendiuk, însărcinat cu afaceri a.i. alUcrainei, secretar I al Ambasadei Ucrainei, Rus - lan Gidora, doamna Anna Honcearova, secretar II(afaceri consulare) şi alţii.

Împreună cu reprezentanţii Ambasadei Ucrai -nei în România, la această întâlnire au luat parte:Ştefan Buciuta, Maria Ciubica şi Elek Oprişan,propuşi de Comitetul UUR Maramureş pentru aobţine „Permisul de mic trafic”.

Cei doi miniştri au avut o rundă de consultăribilaterale şi au semnat Acordul interguvernamen-tal privind exonerarea de la plata taxei de vizăpentru eliberarea vizelor de lungă şedere, aşa cuminformează Ministerul Afacerilor Externe: „Acor -dul între Guvernul României şi Cabinetul deMiniştri al Ucrainei privind exonerarea de la platataxei de viză pentru eliberarea vizelor de lungăşedere are ca scop facilitarea eliberării de vize delungă şedere cetăţenilor ambelor state. În bazaacordului, fiecare parte va elimina taxele consula-re pentru eliberarea vizelor de lungă şedere înfavoarea cetăţenilor celeilalte părţi. Viza de lungăşedere reprezintă permisiunea acordată, de cătreautorităţile competente din statele părţi la Acord,cetăţeanului statului uneia din părţi pentru a intraşi a rămâne pe teritoriul statului celeilalte părţi.

Vizele de lungă şedere se acordă numai pentruactivităţi bine determinate, care presupun prezen-ţa unui străin pe teritoriul României pe termenlung. Aceste activităţi trebuie probate printr-oserie de documente specifice, inclusiv prin anu-mite aprobări/autorizaţii speciale. În ceea ce pri-veşte scopurile pentru care se eliberează permise-le de mic trafic de frontieră, temporare prin naturalor, acestea nu se subsumează activităţilor pentrucare se solicită vize de lungă şedere (studii, anga-jare în muncă, reîntregirea familiei, cercetare şti-inţifică etc.). Vizele de lungă şedere sunt valabilepe întreg teritoriu al României şi conferă titulari-lor un drept de şedere unic cu durata de 90 de zile,care poate fi prelungit în ţară, de către serviciile

teritoriale ale Inspectoratului General pentruImigrări, printr-o procedură specială“.

Miniştrii celor două ţări au mai abordat tema -ti ci de interes comun privind cooperarea trans -fron ta lieră româno-ucraineană, dezvoltarea infra -structurii în zona de frontieră comună şi a contac-telor interumane, alături de valorificarea minori -tă ţilor naţionale pentru consolidarea relaţiilor bi -la terale dintre România şi Ucraina.

În cadrul acestei runde de convorbiri, miniştriide externe au înmânat simbolic câte 3 permise demic trafic la câte trei persoane din Ucraina şiRomânia.

Ministrul de externe al Ucrainei, domnul Pa v -lo Klimkin, ne-a înmânat nouă celor din Ro mâ niapermise de mic trafic, şi anume doamnei MariaCiu bica din Lunca la Tisa, domnului Elek Opri -şan din Rona de Sus şi domnului Ştefan Buciutadin Baia Mare.

Acordarea permiselor de mic trafic este con di -ţio nată de posesia paşaportului internaţional, nu -mai cu simplul permis nu se poate trece graniţa.

La data de 7 mai, ministrul de externe alUcrainei a vizitat unele localităţi din judeţul Ma -ramureş şi a avut întâlnire cu comunitatea ucrai-neană din această zonă.

În cadrul vizitei la Sighetu Marmaţiei a avutîntâlnire cu enoriaşii şi clericii Bisericii OrtodoxeUcrainene, preoţii Nicolae şi Marius Lauriuc. Avizitat Liceul Ucrainean „Taras Şevcenko” fiindîntâmpinat de prefectul judeţului Maramureş,Sebastian Lupuţ, de viceprimarul municipiuluiSighetu Marmaţiei, Horia Scubli, de doamna AnaMoldovan, inspector general şcolar şi de repre-zentanţi ai Ministerului Educaţiei şi CercetăriiŞtiinţifice precum şi de directorul liceului, cadredidactice şi elevi.

La sediul Organizaţiei Judeţene Maramureş aUniunii Ucrainenilor din România, înalţii oaspeţiau fost primiţi cu pâine şi sare de preşedinteleNicolae Miroslav Petreţchi, de preşedintele deonoa re Ştefan Buciuta, de unii membri ai Pre zi -diului UUR, Liuba Horvat, Anna Sambor, TerezaŞendroiu, Vasile Pasenciuc, Mihai Traista, de uniimembri ai Consiliului şi ai Comitetului, de preşe-dinţi ai organizaţiilor locale, de membri şi simpa-tizanţi ai UUR.

Întâlnirea a avut loc în sala festivă şi a fostdes chisă de preşedintele Organizaţiei judeţeneMa ramureş a UUR, domnul Miroslav Nicolae Pe -treţchi. În cadrul întâlnirii domnul ministru a rela-tat despre situaţia din Ucraina, despre vizita pre-şedintelui Petro Poroşenko în România, desprere laţia Ucrainei cu UE, despre întâlnirea cu mi -nis trul afacerilor externe al României, LazărComă nes cu, şi a subliniat faptul că Ministerul deEx terne al Ucrainei, cât şi Ucraina vor susţine încon tinuare ucrainenii din România, implicitUUR.

Domnul Nicolae Miroslav Petreţchi a relatat,pe scurt, despre activitatea UUR şi despre susţi -ne rea de către comunitatea ucraineană din Ro mâ -nia a parcursului european al Ucrainei şi a dat asi -gu rări că în continuare va sprijini prin toate de -mer surile sale independenţa şi intergritatea terito-rială a statului ucrainean.

Spre deliciul publicului prezent la această me -mo rabilă întâlnire, corul „Vocile Ronei” şi an sam -blul de dansuri „Sokoly”, conduse de doam na Ge -ta Petreţchi, au prezentat un scurt program artistic.

La sfârşitul acţiunii, preşedintele de onoare alUUR a mulţumit înaltului oaspete pentru prezenţasa în cadrul comunităţii ucrainenilor din Mara -mureş şi pentru acordarea permisului de mic tra-fic şi totodată i-a sugerat că, Guvernul Ucrainei şiAmbasada Ucrainei în România ar trebui să seaplece mai mult spre nevoile comunităţii ucraine-nilor din România.

Delegaţia din care au făcut parte şi reprezen-tanţii Ambasadei Ucrainei în România a vizitatunele obiective turistice, istorice şi de cult dinMaramureş.

Ştefan BUCIUTA, preşedinte de onoare al UUR

Vizita miniştrilor de externe ai româniei şi Ucrainei pe cele două maluri ale Tisei

54 curierul ucrainean

Mai mulţi amici mi-au sugerat să scriu un materialavând ca temă alegerile. Adaug faptul că am inclus în mate-rial părerile şi sugestiile lor.

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, votanţiişi-au ales primarii, consilierii şi parlamentarii după chipulşi asemănarea lor sau mai ştiu eu după ce criterii...

Primii primari postrevoluţionari au fost cadre didactice,ingineri, în general intelectuali, dar şi gospodari de frunte.

Încet, încet, pe fir au intrat partidele şi pescuitorii în apetulburi şi lucrurile au evoluat într-o direcţie greşită.Oamenii au început să-i aleagă pe cei care ştiau să promită,care aveau potenţă financiară.

Micul şi cu berea, îi aduceau la putere!Şi consilierii primăriilor, la început erau preponderent

intelectuali, apoi buticari, mici afacerişti. Dacă s-ar face unclasament, la ora actuală clasa politică la nivel de comune(şi poate şi la alte niveluri) lasă de dorit din punct de vedereintelectual.

Părerea mea, în consens cu cea a amicilor, este că înaintede a fi trecuţi pe listă, candidaţii trebuie să fie supuşi unorteste de cultură generală! O mică dictare, ceva exerciţii cuordinea efectuării operaţiilor (unii mi-au spus că este deajuns să se cunoască o singură operaţie, împărţirea; aduna-rea o cunosc toţi). Asta la nivel de comună, măcar.

Să atingem şi problema alegerilor parlamentare. Existăun Grup parlamentar al minorităţilor naţionale (în timpullui Ceauşescu se numeau naţionalităţi conlocuitoate), adicăcu 18 parlamentari.

Aici e aici. Există parlamentari (unii au trecut şi laceruri) care nu cunosc limba minorităţilor pe care le repre-zintă! Nu-i culmea, culmilor!

În acest caz, ar trebui ca astfel de candidaţi să treacă prinfaţa unei comisii severe pentru a promova testul de limbă.Vorbit, scris şi citit. Pe bune!

Un lucru mi se pare bizar. De ce alegătorilor le place săfie minţiţi „frumos” din 4 în 4 ani şi mai ales de ce uită rele-le făcute de unii guvernanţi?! Cine-mi poate răspunde?

Oare de ce sunt pedepsiţi cei care cheamă lumea la vot,iar cei care-i opresc pe votanţi n-au probleme? Deocamdatăatât!

Kolea KURELIUK

Nu ştiu dacă în afara celor interesaţi de ale-geri îşi mai face cineva vreo iluzie. De peste 26de ani ne tot facem iluzii pentru că ele sunt ief-tine, chiar gratuite şi ne-am obişnuit să ne hră-nim cu ele. Dezolarea şi apatia unei societăţisărace ne-a învăţat să trăim din visuri. Ne agă-ţăm de orice premisă, schimbare, de orice zvonreconfortant, de orice ştire care dă semne că armişca lucrurile într-o direcţie fastă. Dar adevă-rul dramatic e că ne amăgim în zadar. Am înfaţa mea ziarul „Crai nou“ din 7 decembrie2012. Punctez promisiunile făcute de candidaţiînainte de alegeri: averile furate vor fi dateînapoi oamenilor; închisoare pentru toţi infrac-torii dovediţi, măsurători exacte pentru pămân-turile fermierilor şi intabulare gratuită, pensiicorecte pentru părinţii noştri, toate locuinţelevor fi racordate la curent electric. Nici pânăacum nu s-au terminat retrocedările. Umblă oa -me nii cu sentinţe judecătoreşti definitive şi ire-vocabile pe la uşile celor ce „împart dreptatea“,dar ei nu rezolvă nimic. Nu toţi infractorii do -ve diţi stau la răcoare. Ba unii sunt în funcţii sauchiar promovaţi. Măsurătorile se fac (la noi) nupentru a-l ajuta pe om, ci pentru a-l pune laplată şi pentru câţiva metri găsiţi în plus.

Pentru pensii, da, se zbat deputaţii, dar pen-tru ei. Deputata Cristiana Anghel atunci cândera în greva foamei a stârnit compasiunea, ad -mi r aţia pentru curajul ei de a lupta pentru ade-văr. Iar când a ajuns în stogul societăţii, s-atrans format în opusul dnei luptătoare pentru

nevoiaşi şi nevoile lor. Împlinirea-n sine condu-ce către alte dorinţe şi alte presupuse nevoi. Eanu a ştiut să facă diferenţa între nevoi şi dorinţenu doar în plan material, ci şi în cel sufletesccare devine o artă în păstrarea echilibrului. Cucâtă înverşunare a pledat pentru foloasele necu -ve nite ale aleşilor neamului, neţinând cont decât, cum, când şi în folosul cui lucrează aceştia.

Păcat că ei nu au respect faţă de oameni şichiar de promisiunile proprii. Cum este posibilca unul care se vrea ales să vină cu promisiuni,iar după ce este ales să nu vină niciodată printrealegători să afle la ce sunt supuşi cei ce au vreoproblemă de rezolvat?!

În privinţa electrificării fiecărei locuinţe,nici vorbă! Nici locuinţele care au stâlp electricîn ogradă, la unele chiar lângă geam nu au fostracordate la curent electric. Este mai dureros căoamenii ce se pretind cu pregătire, ce tind lafuncţii înalte ne cred naivi, chiar proşti. La unadintre adunări pentru demiterea lui Băsescu, celmai înalt demnitar judeţean a promis oamenilorprezenţi la adunare că foarte curând va facecale ferată până la Seletin. A mai promis căorice problemă au oamenii în orice domeniupot veni în audienţă că vor fi ajutaţi. Toate s-audovedit minciuni. Ne aşteptăm să ne promităacum drum spre Lună, că şi aşa drumurile nor-

male cu gropi, stau să se năruie, iar pe drumulcătre cer e mai lesne de ajuns. Adevărul e crunt:ne amăgim în zadar. Iar doritorii de putere pro-fită de naivitatea noastră, promit imposibilul,numai să se vadă în funcţii râvnite. Iar din„democraţi“ şi „populari“ până ajung la putere,devin stăpânitori orbiţi de tot, cu luciditateaadministrativă adormită şi cu simţul practicascuţit (în folosul personal). Ţara e din ce în cemai slabă, mai suferindă. Prăpastia dintrebogaţi şi săraci se adânceşte tragic de parcă amfi în război. Tocmai de aceea, că trăim într-olume în plin haos, am dori un ales cel mai bineinformat cu privire la mersul lumii, dar mai alesla problemele oamenilor, ca să-i poată ajuta, săse implice în viaţa lor imediată.

Iluziile oamenilor erau singura lor terapie.Dar şi acestea ne-au fost confiscate.

Artemizia GHEORGHI,Brodina

Promoţia 1956 a Liceului Pedagogic Ucrai -nean din Siret anunţă întâlnirea de 60 de ani dela absolvire la 3 iulie a.c., ora 9,30, în clădireafostului liceu. Invităm pe toţi colegii promoţieinoastre, mai ales pe cei ce nu au par ticipatniciodată la întâlniri, dar şi pe colegii din altepromoţii pentru a ne bucura toţi de surprizelepregătite de comitetul de organizare.

Confirmarea participării se va face la tel.0749155736 sau 0230562606.

Alegeri

La 26 aprilie 2016, s-au împlinit 30de ani de la catastrofa din Cernobâl(Ucraina), cel mai grav accident nucleardin istoria omenirii, care, potrivit unorestimări, s-a soldat cu mii de morţi şi acontaminat aproape trei sferturi din con-tinentul european.

Nu există date oficiale privind numă-rul total al victimelor acestui dezastru;se ştie, însă, că 25.000 de oameni au mu -rit numai după ce au participat la decon-taminarea zonei.

Accidentul s-a produs în timpul unuitest de siguranţă - o procedură greşită adeterminat o creştere dramatică a nive -lu lui energetic: învelişul de grafit al re -ac torului a luat foc, iar produsele fisiuniiradioactive au fost aruncate în at mos ferăprintr-o explozie violentă. Efec te le petermen lung ale celui mai grav acci dentnuclear din secolul al XX-lea au lovitmii de oameni şi continuă să fa că victi-me. Belarus a fost ţara cel mai grav afec-tată de dezastrul de la Cerno bâl, deoare-ce până la 70 la sută din pre ci pi taţiileradioactive au căzut pe teritoriul acesteiţări. Nici România nu a scăpat de efecte-le acide ale accidentului nu cle ar, la felca multe ţări europene din emisfera nor-dică a continentului european.

Conform unui studiu publicat la NewYork, în aprilie 2010, aproape un milionde oameni din mai multe părţi ale globu-lui au murit din cauza contaminării ra -dio active produse după accidentul de lacentrala nucleară din Cernobâl, din1986.

Pe lângă dimensiunea umană a de -zastru lui acest accident a afectat grav şimediul.

A devenit clar că astfel de accidentesunt mai periculoase decât un atac cuarme nucleare. Emisiile radioactive dela reactorul din Cernobâl au fost depeste 100 de ori mai puternice decât celerezultate în urma bombelor lansate deSUA asupra oraşelor japoneze Hiro -shima şi Nagasaki.

Ucraina a marcat 30 de ani de lacatastrofa din Cernobâl. După cum atransmis agenţia UNIAN, la Kiev, a avutloc o comemorare a victimelor, la careau participat supravieţuitori ai acciden-tului nuclear, oameni care s-au implicatîn acele momente şi oficialităţi de stat. Afost săvârşită o slujbă religioasă de unsobor de preoţi. Şeful statului ucrainean,Petro Poroşenko, a depus jerbe de floriîn memoria victimelor.

Şi la Bucureşti, Centrul Cultural In -for maţional din cadrul AmbasadeiUcrainei a găzduit joi, 28 aprilie 2016, omasă rotundă dedicată împlinirii a 30 deani de la catastrofa din Cernobâl. Auparticipat: însărcinatul cu afa ceri ad-interim al Ambasadei Ucrai nei înRomânia, Teofil Rendiuk, alţi salariaţi aiAmbasadei, membri ai comunităţiiucrainene din Bucureşti, prieteni aiucrainenilor, care, la început, au ţinut unmoment de reculegere în memoria victi-melor. Au urmat dezbaterile care s-auaxat pe amintirea celor care au mu rit înurma răspândirii în atmosferă a unorcantităţi uriaşe de substanţe radio active.

Momentul comemorativ s-a încheiatcu vizionarea filmului documentar„Lup ta pentru Cernobâl“.

Ion ROBCIUC

Vinalegerile

o zi nefastă pentru ucrainenio zi nefastă pentru ucrainenişi pentru omenireşi pentru omenire

55curierul ucrainean

Printr-o coincidenţă fericită, anul acesta săr -bă torile au ţinut-o lanţ în comuna deltaicăSfântu Gheorghe.

Între 1 şi 3 mai s-a sărbătorit Paştele ortodoxconform tradiţiilor creştine.

Au urmat două zile de repaus, dar nu pentrutoţi, căci au început pregătirile pentru următo-rul eveniment.

La 6 mai, în comuna Sfântu Gheorghe sesărbătoreşte hramul bisericii, pe stil vechi.

La ora 8 fix, vedetele fluviale 142 şi 143,aparţinând Secţiei 2 Vedete Fluviale a divizio -nu lui 88, au ridicat pavilionul şi marele pavoaz,timp în care s-a intonat Imnul Româ ni ei. Ve -detele au fost ancorate, pe tot parcursul zilei, peDunăre în dreptul localităţii, iar mai târziu austat acostate în Estacada Miniportului Turistic,timp în care localnicii, dar şi turiştii au pututvizita puntea acestora.

După intonarea Imnului Naţional, a începutslujba religioasă, la biserica din localitate.Slujba a fost oficiată de nouă preoţi veniţi dinlocalităţile învecinate, în frunte cu protopopul

Tulcei, părintele Ispas. La slujbă au participatlo calnici, cât şi mulţi turişti din mai multe zoneale ţării, mulţi dintre ei în costume popularespecifice zonei din care proveneau. Slujba s-adesfăşurat în limba română, dar turiştii au fostimpresionaţi când s-a cântat şi în limba ucrai-neană de corul bisericesc, dar şi de preoţii carecunoşteau limba.

După slujbă, localnicii şi turiştii au fost invi-taţi la masă, în curtea bisericii.

După-amiaza, turiştii şi localnicii au partici-pat la un program variat şi judicios întocmit deharnicul primar, Sidorencu Valentin, şi de echi-pa de organizatori.

Am asistat la o întrecere de tras la rame carea fost câştigată de Sidorencu Ionuţ şi GrigoreNicolae, recompensată cu un premiu în valoarede 600 de lei.

Concursul de călărie nu s-a mai desfăşuratdin cauza condiţiilor meteorologice, în schimbturiştii au gustat din preparatele tradiţionalegătite de femeile din sat, bucătărese excelente,preparate care au fost expuse la standurile de

lângă Căminul Cultural şi care au fost funcţio-nale pe tot parcursul zilei.

Au susţinut recitaluri Ciprian Mihalache şitrupa „Euxinus“, de asemenea, DJ Rinno şi Sil -via. De cea mai mare popularitate s-au bucuratcorurile „Veselka“ din Caraorman, „Pervazora“ din Sulina, „Rybalka“ din Crişan, „Cior -ne more“ din Sfântu Gheorghe, dar mai alesdansul tradiţional ucrainean prezentat de copiiide la Şcoala Generală din localitate.

Au fost sărbătoriţi perechile care anul acestaau împlinit 50 de ani de la căsătorie - NiţuConstantin şi Dorca, Marcu Ilie şi Paulina,Balan Ion şi Speranţa.

Invitaţii şi localnicii au primit gratuit biletepentru tombolă. Croaziera a fost câştigată desoţii Gheorghiu Cristi şi Electra care se vorplimba până la Viena, iar barca de fibră a fostcâştigată de o altă familie care, probabil, se vaplimba pe Dunăre.

La ora 23, printr-un superb foc de artificii, afost marcată închiderea oficială a zilei dedicatehramului de la Sfântu Gheorghe-Deltă, dar dis-tracţia a continuat încă multe zile. Bătrânii s-auretras la casele lor pentru a se pregăti de un alteveniment care are loc luni de Paştele Blaji -nilor, iar tineretul a continuat distracţia pe ladiscoteci, căci tot vine weekendul.

Vasile IASCHIU

O frumoasă acţiune a minorităţilor naţionalea avut loc, în perioada 6-8 mai, în oraşul Plo -ieşti. Grupuri etnice de dansatori din toată ţaraau reprezentat cultura şi tradiţia lor într-un moddefinitoriu prin dans, cântec şi port.

Anul acesta, ansamblul „Kozaciok“ din sa -tul Bălcăuţi a fost delegat de conducerea UURsă aducă la Ploieşti pe scena Filarmonicii „Paul

Constantinescu“ o parte din tradiţia ucraineni-lor din România.

Au fost prezente 18 grupuri etnice din toatecol ţurile ţării: croaţi, italieni, albanezi, ger ma ni,rromi, greci, ruşi-lipoveni, turci, ruteni, slo va ci-cehi, bulgari, maghiari, sârbi, tătari tur co-mu -sul mani, evrei şi ucraineni, creându-se o at mos - fe ră frumoasă, plină de respect şi apreciere.

În prima zi a proiectului, mai exact vineri,

Filarmonica „Paul Constantinescu“ din Plo ieştiîmpreună cu ansamblul „Kymata“ al UniuniiElene din România – filiala Prahova au susţinutun spectacol de înaltă ţinută, sala fiind fascina-tă mai ales de instrumentiştii orchestrei „PaulConstantinescu“ care sub bagheta dirijorului auintepretat piese din repertoriul marilor compo-zitori.

Sâmbătă, în a doua zi, am urmărit cuatenţie şi am apreciat evoluţiile forma-ţiilor de dans ale minorităţilor partici-pante la această acţiune şi, fără falsămo destie, pot afirma că la prestaţianoas tră sala, practic, a „explodat”.

Ne-am bucurat mult pentru faptulcă la prima noastră participare publiculşi reprezentanţii mi no rităţilor au apre-ciat mult pres taţia noastră rezultând,spu nem noi, un feedback pozitiv dinpartea tururor celor prezenţi.

Ne-am bucurat că alături de noi auve nit de la Bucureşti domnul Şmi ghel -s chi Vic tor şi doamna Mandiuc Zeno -

via, mem bri ai organizaţiei UUR Bucureşti.Pot afirma din nou, fără falsă modestie, că

membrii ansamblului „Kozaciok“ din Bălcăuţi,judeţul Suceava cunosc destul de bine alfabetulconvieţuirii, iar, ca de obicei, la astfel de mani-festări interetnice socializarea s-a realizat fărăprobleme dat fiind limbajul comun al tuturor, şianume dansul tradiţional.

A fost o reuşită, spunem noi,acest proiect ajuns la aIV-a ediţie, care seamnămult cu festivalul pe careUUR îl or ga ni zea ză an dean la Su ceava, şi anume„Con vie ţuiri“.

Mulţumim cu aceastăocazie conducerii centralea UUR, Organizaţiei ju -de ţene Su cea va, domnu-lui Mihai Traista care aufăcut posibilă deplasareanoastră.

Nu în ultimul rând,

felicităm Uniunea Elenă din România pentruor ganizarea ireproşabilă a acestei frumoasemanifestări, „Alfabetul Convieţuirii“.

Petru Ştefan ŞOImAn

„am convieţuit respectând alfabetul“„am convieţuit respectând alfabetul“

La Sfântu Gheorghe-Deltă, sărbătorile au ţinut o săptămână

56 curierul ucrainean

Grupul vocal ucrainean „Vocile Negostinei“este bine cunoscut printre ucraineni. A partici-pat la foarte multe acţiuni cultural-educativeucrainene în ţară şi în Ucraina. Îşi merită loculşi aprecierea din partea ucrainenilor şi nunumai. Ca dovadă, recent, a obţinut locul I laconcursul ,,Comori de suflet românesc“ la careparticipă şi ucrainenii la secţiunea minorităţi.Acum se pregăteşte pentru faza finală „Întâlniribucovinene“ care se va desfăşura în luna iulie,la Câmpulung Moldovenesc.

Rezultatele frumoase se datorează seriozită-ţii cu care se pregătesc la repetiţii. O dată pesăptămână ne adunăm şi repetăm cântecele pen-tru diferite evenimente. Avem un dirijor foartebun, pregătit profesional, în persoana domnuluiprofesor Nicolae Cramar, care vine tocmai dinSuceava la Negostina pe cheltuială proprie şi nu

s-a plâns niciodată de oboseală sau lipsă detimp. Fie ploaie, fie vânt sau alte intemperii,domnul profesor este prezent împreunăcu una dintre fiicele sale, Simona, chiarînaintea tuturor. Asta înseamnă să iubeştimuzica şi mai ales cântecul ucrainean, celmelodios şi duios, care îţi pătrunde adâncîn suflet când îl asculţi.

Dacă în săptămâna respectivă cinevaîşi aniversează ziua de naştere, atunci estesărbătorit de toţi membrii grupului, răs-plătit cu flori şi multe cântece ucrainene.Recent, la 11 mai 2016, l-am sărbătorit pe

veteranul grupului, domnul Du -mi tru Fediuc, care a împlinit „ve -ne rabila“ vârstă de 37 ani (a seciti de la dreapta la stânga), aşacum îi place lui să spună. Cân -tecul frumos şi întrunirile noastreîl menţin mereu tânăr ca dovadă că eleste şi solistul grupului.

Grupul nostru s-a îmbogăţit cu noimembri. Dacă la început am pornit cu 7persoane, acum suntem 20, deoarece nis-au alăturat şi alţii, chiar din oraşulvecin Siret şi din Bălcăuţi, care îndră-gesc cântecul popular ucrainean.

În Negostina există oameni frumoşi,

buni, care îşi respectă etnia şi se mândresc căsunt ucraineni.

Putem afirma că Negostina este inima ucrai-nenilor bucovineni care bate neîncetat, chiardacă uneori este încercată de unele problememai puţin plăcute. Orice pădure are şi uscături.

Nu trebuie să uităm că în faţa lui Dumnezeusuntem toţi egali şi este loc pe Pământ pentrufiecare.

FELICIA GRIGORAŞ

N e g o s t i n a - i n i m a u c r a i n e n i l o r b u c o v i n e n iN e g o s t i n a - i n i m a u c r a i n e n i l o r b u c o v i n e n i

La data de 16 aprilie 2016,Organizaţia judeţeană Timiş aUniunii Ucrainenilor din Româniaa organizat, la Muzeul Satului dinTimişoara, la Casa Ucraineană, ceade a patra ediţie a creatorilor de ar -tă populară ucraineană din Banat.La această manifestare au fost pre-zenţi meşteşugari, pictori, sculptori

etc. din judeţele Timiş, Arad, SatuMare, Caraş-Severin, precum şiîntregul comitet al Organizaţieijudeţene Timiş, dar şi preşedinţii

organiza-ţiilor loca-le aleUUR. Îndeschide-rea pro-gramului,dl HlebaGheorghe,preşedin-tele Orga -n i z a ţ i e iju de ţeneTi miş, aţinut und i s c u r s

despre ar ta po pu la ră ucraineană,după care toate de le ga ţii le pre zenteşi-au etalat cos tu mele, picturile,sculpturile, mâncarea tradi ţio nalăucraineană. Delegaţia ucrai neanădin Remetea Mică, pe lângă meşte-şugul şi mâncarea tradiţională pre-zentate, a făcut şi pâine la faţalocului, care a fost coaptă în cupto-rul model ucrainean ce este ampla-sat în curtea unde se află CasaUcraineană, iar acest cuptor esteconstruit de către Hrin Nicolae.Responsabilul acestui proiect a fostdna Bumbuc Mi hae la. În partea adoua a acestei manifestări a avutloc debutul ansamblului ucraineandin Timiş care poartă denumirea„Huţulii din Banat“ şi al cărui con-ducător este profesoara Hrin Ana.

Acest ansamblu vocal-instrumentala prezentat cântece ucrainene. Elare în componenţă 10 instrumen-tişti, 20 dansatori, doi dintre instru-mentişti fiind şi solişti vocali.

Ana HRIn

„Creatori de artă ucraineni“

Educaţia interculturală este considerată ,,onouă educaţie”. La Bălcăuţi, educaţia intercul-turală este un lucru firesc, împământenit de anibuni. Dacă ne întoarcem în trecut, aflăm căimediat după Reforma învăţământului publicdin 1948, în zonele unde ucrainenii con sti -tuiau majoritatea populaţiei, s-a introdus învă-ţământul general obligatoriu în limba mater-nă. După puţin timp, şcolile ucrainene sunttransformate în şcoli cu predare în limbaromână. Doar în câteva şcoli ucraineana con-tinuă a fi predată ca materie facultativă, Şcoa -la din Bălcăuţi numărându-se printre acestea.

După 1990, învăţământul în limba ucrai -nea nă începe să se revigoreze. La Bălcăuţi,ştafeta învăţământului în limba ucraineanăeste preluată treptat de la învăţătorii care aupăstrat vie limba ucraineană în anii comunis-mului de o generaţie de învăţători tineri ani-maţi de acelaşi ideal: păstrarea şi promovarea

bogăţiei spirituale moşte-nite de la înaintaşi. Aşa seface că, astăzi, la Şcoaladin Băl căuţi activităţiledidactice şi extraşcolare

sunt axate pe stimularea interesului ele vilorpentru cunoaşterea valorilor moştenite (atâtucrai nene, cât şi româneşti), formarea sen ti -men tului de apartenenţă la un spaţiu culturalcare trebuie promovat în rândul majoritarilor,

dez voltarea abilităţilor de a asculta ,,vocea” ce -lui de lângă tine. Urmărind aceste valori şi ati-tudini putem contribui la o armonizare reală arelaţiilor dintre grupurile etnice care convieţu-iesc într-un anume spaţiu.

În acest sens, am răspuns pozitiv invitaţieicolegilor din oraşul Siret de a participa la pro-iectul educaţional „Prietenie fără frontiere“,găzduit de Casa de Cultură ,,Mihai Teliman”din Siret, la data de 20 aprilie 2016. Orga ni za -

torii evenimentului au fost Şcoala G im na zială,,Petru Muşat” din Siret şi G.P.N. ,,Lu mi niţa”din Siret în parteneriat cu Şcoala Gim nazialăBălcăuţi şi UUR Siret. Coor do na toarele pro-iectului au fost prof. Adriana Costiuc şi prof.Irina Ursachi.

Elevii sireteni, bălcăuţeni şi cei negosti-neni au transpus prin intermediul culorii, cu -vântului, muzicii şi dansului frumuseţea spa-ţiului bucovinean într-un dialog interculturalsincer şi firesc care continuă tradiţia raportu-rilor de bună convieţuire interetnică în peri-metrul bucovinean.

Lăcrămioara GRIGORCIUC

Prietenie fără frontiere

curierul ucrainean 7

La data de 28 martie 2016, în aula Cole -giului Naţional „Mihai Eminescu“ din Suceava,a avut loc concursul naţional şcolar finanţat deMinis terul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice înpar teneriat cu Uniunea Ucrai nenilor din Ro mâ -nia, intitulat „Istoria şi tra diţiile ucrainenilor”,la care a luat parte şi a contribiut în mod efectivşi dna Horvat Irina Liuba, preşedintele UUR,Orga ni zaţia jude ţeană Satu Mare (ca preşe dintede onoare al comisiei de jurizare a concursu-lui).

Organizatorii şi participanţii la această ma -ni festare au fost Colegiul Naţional „Mi hai Emi -nescu” Suceava, dna Lucia Mihoc, in spec torşcolar pe resurse umane, Minis terul Învăţă mân -tului şi Cercetării Ştiinţi fi ce, dna Elvira Co -drea, consilier pentru limba ucrai neană şi limbapolonă, Uniunea Ucrainenilor din România şiOrganizaţia judeţeană Suceava a UUR.

La concurs au participat elevii de etnieucrai neană şi cadrele didactice din învă ţă mân -tul preuniversitar din judeţele în care se stu dia -ză limba maternă ucraineană (130 de parti -cipanţi).

Concursul s-a adresat tuturor elevilor pro -venind din rândul minorităţii naţionale ucrai -nene, pe patru categorii de vârstă: I. Ci clul pre -şcolar; II. Ciclul primar; III. Ciclul gimna zial;IV. Ciclul liceal şi s-a desfăşurat pe 3 sec ţiuni:

1. Fotografie (pe tema: obiceiuri şi tradiţii,obiecte tradiţionale);

2. Eseu pe tema „Preţuim comorile noastre”;3. Prezentarea unui obicei (nuntă, botez, în -

mor mânare, peţit, jocuri de Paşte, Crăciun,Rusalii etc.).

Implicarea organizatorilor, a dnelor ElviraCodrea şi Lucia Mihoc, a dlui Ilie Sauciuc, darşi a Uniu nii Ucrainenilor din România ademonstrat faptul că această acţiune, aflată la aVII-a ediţie, este necesară pen-tru afirmarea identităţii noastreucrainene.

Prezentările, eseurile şi fo -tografiile trimise de elevii şco -lilor în care se studiază limbamaternă ucraineană din Su -ceava, Maramureş, Botoşani aude monstrat că profesorii, ală -turi de elevii pe care i-au pre -gătit, îşi promovează limbamaternă, istoria şi tradiţiile.

Vreau să amintesc doar câte-va prezentări ale participanţilorla acest concurs, şi anume mo -mentul deosebit prezentat decopiii grădiniţei Şcolii Gim -naziale Valea Vişeului, pregătiţide dna Narcisa Greceniuc, careau câştigat premiul I la sec -ţiunea Obiceiuri de nuntă-in vi -taţie. Copiii grădiniţei, într-o limbă ucraineanăliterară im pecabilă, au arătat participanţilor laconcurs că în şcolile din Maramureş se predă cuseriozitate maximă lim ba maternă ucrai nea nă.Felicitări dnei Narcisa!

Un alt moment deosebit a fost prezentat, lasecţiunea Tradiţii, de către copiii de la ŞcoalaGim nazială Rona de Sus, ansamblul „So ko -leata“, pregătit de dna Petreţchi Geta, care aucâş tigat premiul I şi care ne reprezintă pe noi

ucrainenii la diferite acţiuni din ţară. Felicităridnei Petreţchi!

Rezultate deosebite la acest concurs le-auavut copiii de la Şcoala Gimnazială Vatra Mol -doviţei. De exemplu, eleva Sauciuc Ilin ca,pregătită de către dna Sauciuc Elena a câştigatpremiul I, copiii de la Colegiul Na ţio nal „MihaiEminescu“, eleva Odo vi ciuc Mădălina, pre -gătită de dna Lucia Mihoc la secţiunea Eseu aprimit premiul I, copii de la Şcoala Gimnazialădin Bălcăuţi, pregătiţi de dna Ştubianu Ancaetc.

Am amintit doar câteva şcoli, însă vreau săfelicit pe organizatorii şi pe toţi parti cipanţii laacţiune. Suntem mândri de copiii şi profesoriinoştri, care ne arată că limba ucraineană, tra -diţiile şi istoria sunt compo nen te esenţiale aleidentităţii noastre ucrainene.

mihai mACIOCA,preşedintele de onoare al Organizaţiei

Judeţene Satu mare a UUR

Concursul naţional şcolar „istoria şi tradiţiile ucrainenilor“

Festivalul-concurs judeţean defolclor „Comori de suflet românesc“,aflat la a XIV-a ediţie, a luat fiinţă cuscopul de a promova valorile folclo-rice din judeţul Suceava. Obiectiveleacestui festival sunt: să promovezevalorile autentice ale culturii tradiţionale(muzică, joc, obiceiuri, port, instrumente muzi-cale, ocupaţii şi meşteşuguri), să revitalizezeformele de manifestare culturală colectivă tra-diţională, să descopere şi să promoveze talente-le din ju de ţul Suceava, să stimuleze activităţilecu ca rac ter focloric din mediul rural şi urban.Festivalul-concurs „Comori de suflet româ-nesc“ are un caracter educativ pentru ar tiştiamatori din lumea satului şi doreşte să sensibi-lizeze opinia publică în vederea identificăriivalorilor culturale tradiţionale specifice fiecăreivetre folclorice. Festivalul-concurs „Comori desuflet românesc“ este organizat pe plan naţionalnumai în judeţul Suceava de Consiliul JudeţeanSuceava, Centrul Cultural „Buco vi na“ din Su -cea va şi Centrul pentru Conservarea şi Pro -movarea Сulturii Tra di ţionale. Acest festi val sedesfăşoară anul acesta pe 4 segmente: copii(până la vârsta de 14 ani), cămine culturale,case de cultură, formaţii artistice ale minorităţi-lor şi formaţii consacrate. Concursul se desfă-şoară în două etape: faza zonală şi faza finală.Calendarul Festivalului-concurs „Co mori desuflet românesc“ este următorul: 7 februarie2016 - faza zonală, Câmpulung la CăminulCul tural Colacu, 14 februarie 2016 - faza zona-lă Dorna la Căminul Cultural Dorna Can dre -nilor, 21 februarie 2016 - faza zonală Ră dăuţi şiminorităţi la Ateneul popular Calafindeşti, 28februarie 2016 - faza zonală Făl ticeni şi Su -ceava la Casa de Cultură Dolhasca şi 13 martie2016 - faza zonală Hu mor la Căminul Cul turalCapu Codrului (comuna Păltinoasa).

Duminică, 21 februarie 2016, la Ateneulpopular Calafindeşti s-a desfăşurat faza zonalăRădăuţi şi minorităţi a Festivalului-concursjudeţean de folclor „Comori de suflet româ-nesc“. Juriul pentru această fază zonală Rădăuţia fost alcătuit din dr. Constanţa Cristescu - et -no muzicolog, Eutasia Rusu - etnograf, prof. Pe -tre Horvat, prof. Petru Oloeru - consultanţiartistici la Centrul pentru Conservarea şi Pro -mo varea Culturii Tradiţionale din cadrulCentrului Cultural „Bucovina“, Alina Irimia -referent coregrafic la Centrul pentru Conser -varea şi Promovarea Culturii Tradiţionale dincadrul Centrului Cultural „Bucovina“. Pal -maresul acestei faze zonale, pe genuri artistice,este următorul: Formaţii consacrate: Locul I:Grup vocal „Bucovina“ Calafindeşti - instruc-tori Silvia Morari; grup vocal „Altiţa“ Bilca -instructor Felicia Cuciurean, Formaţia de jocuribărbăteşti „Triliseşti“ Iaslovăţ - instructor IonSolovăstru; ansamblul folcloric „Florile Buco -vinei“ Rădăuţi, coordonator, director Ovi diuFoca, coregrafia Cristinel Leonte.

ansambluri folclorice - secţiunea copii:Locul I: Ansamblul folcloric „Brădetul“ Ho -rodnic de Jos - coordonator înv. Ghiţă Sbiera.

Grupuri vocale - aşezăminte culturale:Locul I: grup vocal „Păstrătorii de tradiţii“,Mar ginea - instructor Aurel Halip.

Grupuri vocale - copii. Locul I: grup vocal„Costişanca“ Costişa, comuna Frătăuţi Noi -instructor înv. Vasile Nemţoc.

Grupuri vocal-instrumentale -aşezăminte culturale: Locul I: grupvocal-instrumental „Dor bucovi-nean“ Siret - instructor VasileHuţanu.

Formaţii de jocuri populare deperechi aşezăminte culturale: Locul I: forma-ţia de jocuri populare „Luca Arbore“ dinArbore - coregraf Valentin Vlîgea; Locul II:Formaţia de jocuri populare „Siretul“, Siret,instructor Bogdan Popovici.

Formaţii de jocuri populare de perechi-copii: Locul I: Formaţia de jocuri populare„Arbore“, coregrafia Valentin Vlîgea, locul I -formaţia de jocuri populare a Clubului Copiilorşi Elevilor Rădăuţi, coordonatori prof. DumitruPomohaci şi prof. Alexandru Curcuţă.

Formaţii ale minorităţilor - aşezămintecul turale: Locul I: Grup folcloric „Kolo myi -ka“ Siret, coordonator prof. Zirca Ia noş, lo cul I- grup vocal „Vocile Negostinei“ Negos tina,instructor prof. Nicolae Cramar.

Formaţii ale minorităţilor - copii: Locul I:Formaţia de dansuri ucrainene „Kozaciok“,Bălcăuţi, instructor prof. Petru Şoiman; locul I:Formaţia de dansuri ucrainene „Cervona kaly-na“, Negostina, coordonator înv. prof. IulianChideşa, coregrafie Valentin Vlîgea.

Câştigătorii, pe genuri artistice, din fiecarezonă vor participa la faza finală a concursuluicare va avea loc în cadrul Festivalului Inter -naţional de Folclor „Întâlniri bucovinene“, înperioada 22-24 iulie 2016, la CâmpulungMoldovenesc. Toţi participanţii vor primidiplo me care vor atesta capacitatea formaţieifolclorice de performer în activitatea culturală,iar formaţiile care se vor clasa pe primele treilocuri, adică I-III, vor primi şi premii în bani.

nicolai mAIDAnIUC

„Comori de suflet românesc“ediţia a XIV-a

Ansamblul „So co leata“

curierul ucrainean8

Am ales metaforicacest titlu, deoarece,anul acesta, vestitulTârg de Paşte de laGu ra Humorului aajuns la a XVIII-a ediţie. Manifestaretradiţională, Târgul este organizatanual de Primăria oraşului, ConsiliulJudeţean Suceava, Centrul pentruConservarea şi Pro mo varea CulturiiTradiţionale din Bucovina şi MuzeulObiceiurilor Populare din Gura Hu mo -rului. Ca şi în anii pre ce denţi, Târgul aavut loc în marţea pre mer gătoaresărbătorii Floriilor din ca lendarulcreştin-ortodox care, anul acesta, a fostla data de 19 aprilie.

Organizarea şi desfăşurarea acestuiTârg se face în scopul identificării,promovării şi revigorării valorilor cul-turale tradiţionale din Bucovina şi sereferă îndeosebi la încondeierea (în -chistrirea) ouălor, prelucrarea artiz a -nală a lemnului, realizarea vaselor dinceramică, confecţionarea de cămăşibrodate, cusături, picturi de icoane pesticlă, obiecte din piele etc. Parti cipan -ţii sunt meşteri artizani, mulţi dintre eimembri ai Asociaţiei Meşterilor Popu -lari din Bucovina. Astfel, acest Târg,care se desfăşoară în mod tradiţional înincinta Muzeului din localitate, reu -neş te pe unii dintre cei mai renumiţicreatori populari din zonă, predomi -nând, îndeosebi, cei care se ocupă deîncondeierea ouălor. Ca şi în aniitrecuţi, şi anul acesta au fost prezenterenumitele artiste, cunoscute în artaîncondeierii ouălor, din localitateaPaltinu – localitate cu populaţie majo -

ri tar huţulă – din judeţul Suceava.Astfel, am avut plăcerea de a le reîntâl-ni pe Fercal Rodica, Chariuc Ana, Ciu -verca Aurelia, Buhalo Paula, EudoşecSilvia, Vereha Elena, Iasinovschi Pe -tronela cu fiica Andreea şi multe alteledin Paltinu, dar şi pe Todaşcă Elena şiCandrea Victoria din Poiana Stampeisau pe Leuciuc Oresea din Ră dăuţi şiZinici Maria tot din Rădăuţi, daroriginară din Ulma.

Cu plăcere am văzut şi persoanenoi, multe dintre ele foarte tinere, careparticipau pentru prima dată la Târguldin acest oraş. Dintre acestea amintescpe Buhalo Georgiana din Paltinu,Palaghiciuc Violeta şi Comoriţan Ana-Cornelia din Moldoviţa. Acest fapteste îmbucurător, deoarece dovedeştecă arta încondeierii ouălor are viitor, căse află pe mâini bune. Din curiozitate«profesională de jurnalist» am statpuţin de vorbă cu unele dintre acestetinere talente, artiste în devenire în arta

încondeierii. Tânăra de numai 16 ani,Buhalo Georgiana, elevă în clasa aX-a, s-a „destăinuit“ că a început să în -con deieze ouă de pe când era elevă înclasa întâi. Îndrumătoare i-au fostmama şi mătuşile sale, care, la rândullor, moşteniseră această preocupare de

la părinţii lor. In familia lor tradiţiaeste „la ea acasă“, căci verişoarele şichiar verii stăpânesc acest meşteşug.Deşi este tânără, a participat la expo -ziţii de ouă încondeiate la Mol do viţa şiSatu Mare. Calitatea execuţiei ouălorexpuse este o garanţie a talentului săuşi îi prevede un frumos viitor.

Tot din copilărie, de la 7 ani, aînceput să deprindă arta încondeieriiouălor şi Sauciuc Claudia, şi ea tot dinPaltinu. Ca şi prietena ei, BuhaloGeorgiana, are şi ea 16 ani şi este elevătot în clasa a X-a. A învăţat „secretul”de la bunica sa, Sauciuc Ecaterina.Foarte talentată, ea s-a remarcat în artaîncondeierii încă de la vârsta de 11 ani.Are un „palmares“ bogat în privinţaparticipărilor la expoziţii, deoarece,până la această vârstă, a participat dejala Ciocăneşti, Moldoviţa, dar şi laMuzeul Ţăranului Român din Bucu -reşti. In familia ei încondeierea ouălor,cu respectarea modelelor specifichuţule, este o tradiţie. Caracteristicpentru familiile acestor două tinereartiste este faptul că atât bunicii,părinţii şi chiar unchii şi mătuşile sepricep şi la cusături, broderii sau laţesut covoare.

După cum am precizat, la Târg aufost prezente şi persoane „veterane”cunoscute nouă de la ediţiile ante-rioare. Dintre acestea amintim pedoamnele Maria Zinici şi OreseaLeuciuc din Rădăuţi. Numele ambelorcreatoare sunt vestite atât în ţară, cât şipeste hotare, despre ele s-a scris denenumărate ori în presă, au fostprezente la posturile de radio şi tele-viziune. Doamna Maria Zinici - unnume de familie atât de cunoscut, încâtaproape că nu mai are nevoie deprezentare - este originară din Ulma şiface parte dintr-o familie vestită demeşteri încondeietori de ouă, căci înfamilia sa încondeierea lor este „la eaacasă”, deoarece nu numai doamnaMaria este bine cunoscută, ci şi copiiidumneaei şi chiar nora. Cititorii zia re -l or noastre au mai avut ocazia săcitească îndeosebi despre dânsa şi fiulei. Dumneaei a deprins meşteşugul

încondeierii ouălor încă de la vârsta de6 ani, şi de-a lungul anilor, şi-a totperfecţionat măiestria astfel, încâtacum este vestită. Ca dovadă, a parti -cipat la multe târguri şi expoziţii înţară, cât şi peste hotare. In ţară a parti -ci pat la Si biu, Iaşi, Su cea va, Gura Hu -

mo rului, Pi teşti, Cio că neşti, Fun duMol dovei şi alte lo ca li- tăţi, iar pesteho ta re în Ger ma nia, la Ber lin şi Ham -burg, în Un garia, la Bu da pes ta, înOlan da un de a ob ţi nut nu me roasedistincţii.

Doamna Oresea Leuciuc al căreinume este, de asemenea, foarte cunos-cut, încât aproape că nu mai necesităprezentare, are vechime mare, căcipractică încondeierea ouălor încă de pela 10-11 ani. Recunoaşte că talentulpentru aşa ceva îl moşteneşte din fami -lie, dar meşteşugul l-a învăţat de la ovecină, Smetaniuc Evdochia, după unstadiu de „ucenicie” de 2 ani. Datoritătalentului şi priceperii sale a ajuns, deasemenea, renumită, participând şi eala numeroase expoziţii şi târguri în ţară– Bucureşti, Cluj, Sibiu, Iaşi, GuraHumorului, dar şi în Polonia, laGdansk, în Germania, la Hamburg şi înUngaria, la Budapesta, obţinând întot-

deauna aprecieri şi diplome. Merită a firemarcat faptul că doamna Leuciuceste de meserie ingineră şi profesoarăla Colegiul Tehnic cu Profil Mecanicdin Rădăuţi. Are două licenţe şi mas-terat în management. Cu toate acestea,asta nu o împiedică să se ocupe (oarecând mai are timp?) în afara activităţii

profesionale şi deacest hobby careeste încondeiereaouă lor. Despre am -bele creatoare –

maes tre, dar şi des pre celelalte partici-pante vârstnice sau mai tinere se potspune încă multe, dar spaţiul limitat nupermite acest lucru.

Referitor la acest târg trebuie amin -tit e şi produsele din ceramică ale meş -te rului olar Paşcaniuc Nicolae dinRădăuţi şi cele în lemn sculptat alemeşterului Florin Constantin Crama -riuc din Suceava care este un adevăratmagician al lemnului, fiind deja binecunoscut din mass-media (televiziune,presă), dumnealui fiind şi preşedinteleAsociaţiei Meşterilor Populari dinBucovina. La terminarea Târgului toţicei prezenţi au primit diplome de par-ticipare, iar din partea Primăriei GuraHumorului, personal din partea dom-nului primar Marius Ursaciuc, diversedistincţii pentru cele mai reuşite expo -nate, pentru merite deosebite privindconservarea, promovarea şi revigora -rea tradiţiei încondeierii ouă lor. Astfel,au obţinut menţiuni şi pre mii urmă -toarele persoane: Marocico Ana dinUlma, Iasinovschi Petronela şi Petruţa,Vereha Elena din Paltinu, To daşcăElena din Poiana Stampei, Ciu ver căAurelia, Fercal Rodica şi Niga Mădă -lina tot din Paltinu. Trofeul Târgului afost atribuit doamnei Ore sea Leuciucdin Rădăuţi.

Şi în acest an, Târgul a avut partede un mare număr de vizitatori - local-nici, turişti, dar şi un mare număr de

copii îndeosebi şcolari atât din oraş,cât şi din alte localităţi şi judeţe care,în cadrul programului „Şcoala altfel”,au venit să viziteze Târgul, fiind cutoţii foarte impresionaţi de ce au văzut,elocvente în această privinţă fiind afi r -maţiile unor şcolari mai mici care, laplecare, spuneau că atunci când vor fimari vor să devină meşteri po pu lari...

Şi această ediţie a Târgului a fostun succes, fapt confirmat de vizitatori,spre lauda organizatorilor, iar con-cluzia care s-a desprins a fost aceea cădouă dintre îndeletnicirile specificelocuitorilor Bucovinei – prelucrarealemnului şi încondeierea ouălor - careaici au devenit o adevărată artă trebuiecontinuate şi promovate îndeosebi înrândul tinerilor, transmiţându-se, ast-fel, tradiţia de la o generaţie la alta.

Iarema OnEŞCIUC

TÂrG De PaŞTi la „VÂrSTa MaJOraTului“

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

În nordul Bucovinei, într-un satmic, trăieşte o frumoasă comunitatede ucraineni. Acolo oamenii îşivorbesc zi de zi limba maternă, iartradiţiile se păstrează cu sfinţenie.Au fost binecuvântaţi şi au învăţatde la moşi şi strămoşi, din genera-ţie-n generaţie că trebuie să ducămai departe datina străbună. Lanumai 10 kilometri de Vama Siretse află satul Bălcăuţi din judeţulSuceava care se poate mândri cu un

ansamblu de dansuri ucrainean nu -mit „Kozaciok“, iar Petru Şoi man,in structorul micuţilor dansatoriucrai neni este responsabil pentruacest început de poveste.

Avea doar 20 de ani când, dindorinţa de a păstra şi mai ales de apromova obiceiurile şi tradiţiile sa -tu lui, a înfiinţat un ansamblu dedan suri ucrainene. „Atunci când aioca zia este bine şi frumos să vor-

beşti în limba maternă şi să păs tre -zi specificul popular aşa cum nil-au insuflat părinţii şi buniciinoştri”, spune tânărul. S-a motivatvă zând mulţimea de copilaşi, iaren tuziasmul lor i-a dat putere.„M-a motivat dorinţa şi zâmbetul

co pii lor, iar faptul că din primelesăp tă mâni am avut un feedback po -zi tiv în ceea ce priveşte implicarealor în transmiterea portului şi obi -ce iu rilor comunităţilor de ucrainenim-a făcut să cred că pot şi că pu temsă ne reprezentăm aşa cum este

bine şi frumos”, continuă acesta.Micuţi, gălăgioşi şi curioşi, as -

cultă cu mare atenţie ultimele sfa -turi ale domnului profesor înaintede a urca pe scenă. „Când intrămnoi, când intrăm noi?“, întreabă celmai fragil „kozaciok“, Petrişor.Emo ţiile trec parcă prin fiecare ve -nă, iar pe feţele lor se poate observado rinţa de a dansa, de a fi un mân-dru ucrainean. Obosiţi, dar entu-

ziaşti, aşteaptă să le vină rândul.Cos tu mele colorate atrag spectato-rii; roşul aprins al fustelor, îm binatcu albastrul cerului, coroniţele viucolorate cu flori multicolore. Fetefru moase, mereu cu zâmbetul pebuze, iar băieţii sunt zdraveni, ca

nişte adevăraţi cazaci. Nu ştiu ceînseamnă să participi la un festival,un concurs sau la un simplu specta-col. Sunt doar fascinaţi de tot ceînseamnă scenă, lumini, spectacol,aplauze. Erau la primul spectacol şiau în faţă un început frumos depoveste.

Petru Şoiman este profesor desport la Şcoala Gimnazială dincomuna Bălcăuţi, dar şi coregrafulmicuţilor ucraineni. A început dejos. Nu contase faptul că n-a avutvreun sprijin financiar, că nu aveala dispoziţie o sală unde să-i înveţepe cei mici tainele dansului, nicimăcar nu se gândise de unde arputea face rost de nişte costume. Înschimb, îi avea pe ei, mulţimea decopilaşi. La o vârstă fragedă au

lăsat deoparte păpuşile şi jocurilecu maşinuţe pentru a se antrena zil-nic într-o sală prea mică pentru a-icuprinde pe toţi, însă pasiunea epasiune şi nimic nu părea să-iîmpiedice să-şi urmeze visul.

Sunt 50 la număr, cei mai mulţisunt fraţi, surori sau verişori. Vi -sând să danseze pe cele mai mariscene, sunt gata să repete în fiecarezi ca să devină tot mai buni. „Varae prea cald, iar iarna ne îngheaţămâi nile”, spune Nataşa. Fac efor-turi şi avansează tot mai mult dato-rită speranţei că ei pot oferi cevafrumos. Au dansat în frig, pe iarbă,au dansat chiar şi desculţi, dar astanu i-a împiedicat să transmită bu -cu rie, veselie şi tradiţie.

Talentul lor a trecut de graniţelejudeţului, chiar şi ale ţării, însă n-au uitat nici o clipă să aducă bu cu - rie şi voie bună în satul natal. Fie căe vorba de Crăciun, Paşte sau Hra -

mul bisericii satului, ei sunt acolo,zâmbind şi mereu dăruind. Aucutreierat ţara-n lung şi-n lat, s-auafirmat şi s-au mândrit că suntucraineni. În fiecare colţişor al ţăriistrăbătut, n-au uitat niciodată că opărticică din inima lor bate în rit-muri ucrainene. S-au mândrit culimba lor maternă şi au împărtăşitaltor oameni şi altor etnii obiceiuri-le păstrate de la bunici şi străbunici.„Am cunoscut mulţi oameni cudiferite caractere, m-am împrietenitcu ei şi am aflat lucruri frumoasedespre cultura şi obiceiurile lor. Ampovestit şi eu la rândul meu tot cem-au învăţat stăbunicii. Este oexperinţă unică”, spune încântatăNarcisa.

Povestea lor a luat amploare la

Iaşi când au venit în vara anului2014 la preselecţiile concursului„România dansează“. Participareala emisiune a reprezentat cel maiim portant moment din cariera lor.Doar visând credeau că pot ajungela un nivel atât de ridicat. S-aubucurat că au avut posibilitatea caprin acest concurs să demonstrezeţării întegi că dansul ucrainean faceparte şi el din tezaurul folcloric alRomâniei, că n-a uitat nimeni detradiţii, şi astfel au ajuns până înfinală. Acum sunt mult mai uniţi şicu o dorinţă mult mai mare de atrans mite portul şi obiceiurile co -mu nităţilor de ucraineni. Totul pen-tru promovarea tezaurului folclorical comunităţii din care vin, o comu-nitate în care tradiţiile ucrai ne ne seîmpletesc cu cele româneşti.

Ancuţa-Jenica mAnDIUC,studentă

59curierul ucrainean

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

SUFLETE CARE BAT ÎN RITMURI UCRAINENE

510 curierul ucrainean

Recent, în prezenţa oficialităţi-lor judeţene, a presei locale (şi nunumai) şi a ministrului-secretar destat, Raed Arafat, s-a inaugurat unpunct permanent de asistenţă medi-cală al I.S.U., în Deltă, căci peuscat problema asistenţei medicalea fost rezolvată cu ani în urmă, înviitor preconizându-se un proiectcu soluţii şi mai bune.

Cu această ocazie Înalt Prea -sfinţitul Visarion, episcopul Tulcei,împreună cu un sobor de preoţi, ausfinţit navele rapide care vor des-ervi localităţile din Delta Dunării,

comunităţile deltaice, dar şi turiştiicare vizitează Delta.

Cumpărarea navelor rapide dinOlanda, printr-o comandă specială,care au intrat în dotarea I.S.U., s-afăcut din fonduri europene neram-bursabile, fonduri guvernamentaleşi contribuţia de 2% din impozit(timp de doi ani), după cum declarădomnul ministru secretar de stat, cuocazia inaugurării, nava propriu-

zisă costând peste124 mii de euro.S-a participat laun exerciţiu de -mon strativ pri-vind stingereaunui incendiu peo navă cât şi sal-varea unor per-soane de la înec.

Una dintrenave va fi ampla-sată în comunaCrişan care se află

la jumătatea drumului dintre Tulceaşi Sulina, şi care va putea ajunge înlocalităţile deltaice în circa 20 deminute, în caz de urgenţă majoră,scurtându-se timpul de intervenţii,având o viteză de deplasare deaproape 40 de noduri, dar depindeşi de condiţiile de mediu şi meteo.Nava este dotată cu aparatură medi-cală necesară unei intervenţii deurgenţă pentru salvarea vieţii şisănătăţii, pentru susţinerea funcţii-lor vitale până se ajunge la o unitatespecializată, radar pentru circulaţiepe timp de noapte sau ceaţă, inclu-siv cu o motopompă care poaterefula apa printr-un tun de apă pen-tru stingerea incendiilor şi poateinterveni pentru a salva oameni dela înec, pentru care nava are uncompartiment special amenajatpentu scafandri. Nava poate fi soli-citată prin serviciul 112 în oricereţea, la orice oră din zi sau dinnoapte. Nava poate transporta opt

persoane, iar în interiorul ei s-auamenajat două tărgi. Navele au oadâncime de pescaj mic, putândpătrunde mai uşor pe canaleleDeltei greu accesibile (chiar şi cuadâncimi sub 50 cm), iar în caz denevoie pot fi susţinute de cele douăelicoptere S.M.U.R.D., amplasatela Constanţa şi Galaţi, dar vor cola-bora cu U.P.U., cât şi cu Ambu -lanţa.

Se preconizează şi un proiect cucaravană pentru educaţie sanitară,atât pe uscat cât şi pe apă, cu dife-riţi parteneri.

În timp ce oficialităţile promitîmbunătăţirea programelor, scepti-cii sau poate cârcotaşii, îşi pun totfelul de probleme (ba că ,,cine vaasigura permanenţa”, ba ,,ce medicsau paramedic este dispus să stea înpermanenţă în inima deltei pentruun salariu de mizerie”).

Cert este că primul pas a fostfăcut, iar cu ajutorul lui Dumnezeutoate problemele vor fi rezolvate.

Vasile IASCHIU,Tulcea

delta s-a îmbogăţit

Cu ocazia unor vizite în localităţile din Trans -car patia (Ucraina) ale conducerii administraţieisătmărene (România) în colaborare cu Organi -zaţia judeţeană a UUR, în frunte cu preşedinteleacesteia, dna Horvat Irina Liuba, s-au discutatunele propuneri de interes comun cu guverna-torul regiunii Transcarpatia, Ghenadi Moskal,care la rândul lui a ridicat problema realizăriiZilei Bunei Vecinătăţi între România şi Ucraina.Menţionăm că acorduri asemănătoare suntîncheiate cu celelalte regiuni vecine, mai puţin

cu România. S-a propus ca această manifestaresă aibă loc la Ujhorod, dar preşedintele Consi -liului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, împreunăcu dna Horvat Irina Liuba, preşedintele UUR,Organizaţia judeţeană Satu Mare, au venit cupro punerea ca această acţiune să aibă loc în Ro -mânia, în comuna Micula, care are un numărmare de etnici ucraineni. Propunerea a fostacceptată şi s-a stabilit ca ea să aibă loc la 22aprilie 2016.

Protocolul acestei manifestări a fost asiguratde Consiliul Judeţean, Muzeul Judeţean SatuMare şi de UUR.

Din partea regiunii Transcarpatia a particiat odelegaţie numeroasă de personalităţi, în numărde 80 de invitaţi, în frunte cu guvernatorul Trans -carpatiei, Ghenadi Moskal.

La organizarea manifestării a luat parte şiUniunea Ucrainenilor din România – Orga ni za -ţia judeţană Satu Mare, comitetul acesteia,făcând tot posibilul ca acest eveniment organizatpentru prima dată în judeţ, să fie un adevărat suc-

ces. Vreau să evidenţiez implicarea ComitetuluiOrganizaţiei judeţene Satu Mare, a dnei IrinaLiuba Horvat, preşedintele Organizaţiei judeţenea UUR, a dlui Buciuta Vasile, prim-vice preşe -dintele organizaţiei, şi a ucrainenilor din Micula,precum şi a celor din Tarna Mare în frunte cu pri-marul, dna Sobius Monica, care aşteaptă cu ne -răbdare deschiderea punctului vamal de trecere afrontierei între comuna Tarna Mare şi Hija.

Evenimentul a fost deschis cu intonarea im -nurilor de stat ale României şi Ucrainei, în inter-

pretarea ansamblului ar tisticde muzică uşoară şi fanfareаl Filarmonicii regiuniiTrans carpatia.

Ceremonia desfăşurăriieve nimentului a fost condusăde dna Horvat Irina Liuba,care a dat cu vântul dlui Do -boş Ştefan, primarul comu -nei Micula. Domnia sa care aapreciat ac ţiu nea organizatăşi a mul ţumit celor care s-aupreocupat în mod direct debuna des fă şu ra re a acesteia.A salutat dele ga ţia din Trans -car patia, condusă de gu ver -

natorul Ghenadi Moskal, prezenţa ConsiliuluiJudeţean, a dlui Adrian Ştef, preşedintele Consi -liu lui Judeţean Satu Mare, şi a tuturor parti ci -panţilor la acţiune.

În continuare, dna Horvat a dat cuvântul, perând, următoarelor personalităţi: Ghenadi Mos -kal, preşedintele Administraţiei de Stat a re giu niiTrans carpatia, Borto Iosif,prim-vice preşedintele Consi -liu lui Regional al Trans -carpatiei, Ru saniuk Mychailo,preşe din tele Ad ministraţiei deStat a raionului Vynohradiv,Liub ka Vitali, preşedinteleCon si liului Ra ional Vy no -hradiv, care au subliniat im -portanţa dezvol tării în toatedomeniile a re la ţiilor de bunăve cinătate ro mâ no-ucrai nea -nă. Tot în aceeaşi zi, a avut locşi sem na rea ofi cială a Progra -mului de ac ţiuni comune alе

Ad minis traţiei de Stat a regiunii Transcarpatia şiale Con si liu lui Judeţean Satu Mare pe perioada2016-2017 de către Adrian Ştef, preşedinteleCon siliului Judeţean Satu Mare şi GhenadiMoskal, pre şe din tele Admi nis traţiei de Stat aregiunii Transcarpatia.

Concertul prezentat de Grupul vocal „Mi cu -leanca“, comuna Micula (pregătit de dra TcaciNicoleta şi prof. Morar Nicoleta), Grupul folclo -ric „Florile Tărniі“, comuna Tarna Mare, PetricăMureşan, artist de muzică populară, Ansamblulartistic de muzică uşoară şi fanfare аl Filar mo -nicii regiunii Transcarpatia, sub condu cerea luiS. Spivak şi V. Spivak a fost unul de ţinută.

Acest eveniment organizat pentru prima datăla Micula demonstrază faptul că Uniunea Ucrai -nenilor din România se implică intens, susţinândîn mod constant autorităţile locale în păstrarea şidezvoltarea relaţiilor româno-ucrainene.

Vreau să apreciez că reuşita evenimentuluis-a datorat efortului depus de comitetul Orga -nizaţiei judeţene Satu Mare a UUR, în frunte cudna Horvat Irina Liuba, preşedinte, şi BuciutaVasile, prim-vicepreşedinte.

Menţionez faptul că în „Programul de acţiunicomune pe 2016-2017” între Consiliul JudeţeanSatu Mare şi Administraţia de Stat a regiuniiTranscarpatia este inclusă şi redeschiderea punc-tului de frontieră între Tarna Mare şi Hija.

mihai mACIOCA, preşedinte de onoare al Organizaţiei

judeţene Satu mare a UUR

„ziua bunei Vecinătăţi între românia-Ucraina“ la micula„ziua bunei Vecinătăţi între românia-Ucraina“ la micula

511curierul ucrainean

Motto: Ascultă, Doamne, glasul rugii mele; Când trupul tău lângă altar se frângeAdu aminte celor ce-ngenuncheCă trupul tău e plămădit în sânge...De gândul ăst' cutremură-le fireaŞi-n sufletele grele de păcateCoboară, Doamne, pentru totdeauna Fiorul sfânt al dragostei de frate...

Octavian Goga, „O ţară ştiu“, 1907

Scriu aceste rânduri la rugămintea şi îndem-nul unui grup de cetăţeni de etnie ucraineană, dinmunicipiul Suceava, în frunte cu profesorul-pen-sionar, Nicolae Hapenciuc, care deplâng soartane dreaptă a fraţilor greco-catolici, a căror Bise ri -că a fost călcată în picioare, redusă la tăcere şide posedată de toate bunurile de regimul comu-nist.

Să nu uităm niciodată că reprezentanţiiBisericii Unite cu Roma, în mod deosebit cei dinTransilvania, au luptat în permanenţă pentru păs-trarea limbii române, limba strămoşilor ardeleni,pentru latinitatea limbii române şi a poporuluiromân. Şi ucrainenii din Maramureş, Galiţia,Transcarpatia şi Bucovina au aderat, dar înnumăr mai mic, la Biserica Unită cu Roma. Şi ei,ca şi românii, s-au străduit din răsputeri pentruiluminarea populaţiei ucrainene, răspândirea şti-inţei, culturii în mase, pentru întărirea religiei.

Nu am nicio pregătire teologică, dar de ovreme bună mă pasionează religia, nu numai ceaortodoxă căreia îi aparţin, dar, în general, doctri-nele marilor religii ale lumii. Această pasiune avenit din nevoia de informare şi chiar documen-tare în acest domeniu pentru care simţeam mareafinitate, deoarece nu puteam angaja sau măcarparticipa la o simplă discuţie pe teme religioase.În felul acesta, am ajuns să cunosc unele noţiuniale cultului greco-catolic, mai cu seamă dupăevenimentele din decembrie 1989 când greco-catolicii au luptat din răsputeri pentru a intra înnormalitate: redobândirea aşezămintelor de cult,al întregului inventar predat în 1948 BisericiOrtodoxe Române. Au urmat polemici, chiarmurdare, procese prin tribunale, demersuri lamarii dregători pentru redobândirea bisericilor, ainventarului care, prin unele locuri, încă sunt încurs de desfăşurare.

Ecumenismul, dacă nu e sincer, după părereamea, nu are nicio şansă. Vai, vouă, fariseilorfăţarnici, zice Isus, ecumenismul dorit deMântuitorul nostru, Isus Hristos, nu poate fi ser-vit decât din dragoste de adevăr şi de dreptate.

Numai adevărul sincer exprimat poate favorizaînţelegerea.

Din cele citite de mine, din unele relatări alepresei şi Televiziunii Bisericii Ortodoxe Române„Trinitas“, am înţeles că se impune o nouă preci-zare a termenilor „ortodoxism“ şi „catolicism“.

Literatura catolică precizează că „ortodoxie“vine din greacă „orthos“ şi „doxa“, adică opinie,părere, învăţătură de credinţă şi adorare adevăra-tă, dreaptă şi corectă, în opoziţie cu „eterodoxia“,credinţă în adorarea străină, falsă, urâtă.

Catolicism vine tot din greacă. Pentru primadată apare în literatura patristică la SfântulIgnatie Teofarul care, pe la anul 110, într-o scri-soare către comunitatea creştină din Smirna, îiamintea „Unde este Cristos Isus, acolo este Bi -serica Catolică - Katholichi Ecclesia“. În scri soa -rea către comunitatea din Roma, unde urma să fiesfâşiat de fiare, numeşte această Biserică„Prokathimeni tis agapis“, Prezidenta dragostei.

Istoricul înfiinţării Bisericii greco-catolice şicatolicismului, în general, trebuie căutat tocmaiîncepând cu schisma din 1054 când noţiunile decatolic şi ortodox au primit un sens confesionalseparatist şi din surori gemene, cele două bise-rici, catolică şi ortodoxă, au devenit vitrege, înură şi duşmănie, nedorite de Mântuitor şi nejusti-ficate de Biblie.

De aceea, se impune renunţarea la concepţiaconfesionalistă în scrierea istoriei, la interpreta-rea tendenţioasă a documentelor şi la prezentareafalsă a faptelor, chiar şi a celor trăite de noi şipretrecute sub ochii noştri.

Trebuie remarcat faptul că în Transilvania,după înfiinţarea Mitropoliei Române Unite cuRoma, nu a existat ură faţă de papalitate, decâtdupă reforma protestantă, iar în Ţara Româ neas -că şi Moldova, doar odată cu venirea PatriarhuluiDosithei al Ierusalimului, trimis de sultan şi pusîn slujba ţarului, de a lupta împotriva promotori-lor unirii, iezuiţii care erau „slugile satanei“, iar„unirea cu papa înseamnă unirea vădită cu dra-cul“. Aceste idei au fost preluate de MitropolitulBălan care, împreună cu Alexei al Moscovei, înstrânsă colaborare, au căutat distrugerea BisericiiUnite de pe aria românească.

Uniaţii au cerut doar o singură Mitropolie înTransilvania (cererea a fost exprimată public în

Adunarea din 1848 de la Blaj), dar n-au dorit-onici Şaguna, nici împăratul şi nici adepţiiMoscovei. De aceea, Biserica Unită cu Roma(greco-catolică) mereu a avut necazuri cu biseri-cile surori, ajungând să fie interzisă cu desăvârşi-re de dictatura comunistă. Reprezentanţii acesteiBiserici au primit ani grei de temniţă, muncă sil-nică la Canal şi în alte locuri, unde majoritatea şi-au găsit locuri de veci în gropile comune, pentrucă au dorit libertate de exprimare, credinţă liberă,limba maternă, lăcaşuri proprii. Ei s-au situat înfruntea militanţilor pentru unitatea naţională aromânilor, unirea lor într-o singură ţară -România Mare.

După aceste idei introductive în vasta istorie acultului greco-catolic, tot sintetic, doresc să pre-zint un moment nefericit în viaţa unei mici gru-pări greco-catolice din Suceava.

În anul 1936, la presiunea MitropolieiBucovinei, a mitropolitului Visarion Puiu, avân-du-se la bază avizul favorabil din JurnalulConsililui de Miniştri al României şi o decizieimediată, din 19 mai 1936, a MinisteruluiInstrucţiunii, Cultelor şi Artelor, ucrainenii uniaţidin oraşul Suceava (451 suflete), au fost alungaţicu forţa din Biserica „Învierea Domnului“, unde,începând cu anul 1836, autorităţile austriece le-au creat posibilitatea să se roage în limba lormaternă. Aşadar, după exact 100 de ani, mai pre-cis, sâmbătă, 23 mai 1936, reprezentantul Mitro -poliei, pr. consilier Orest Tarangul, prefectuljudeţului, Dimitrie Cojocariu, primarul oraşului,Gheorghe Doroftei, şi şeful poliţiei, ValerianPreutesei, s-au prezentat la Biserică. Aici, prefec-tul a citit parohului greco-catolic, Iosif Aromeţ,decizia ministerială prin care ctitoria EleneiDoamna se retroceda Bisericii Ortodoxe dinBucovina, după care, în numele Guvernului, pre-fectul a predat biserica reprezentantului Mitro -poliei Bucovinei. Preotul ucrainean a protestatvehement, dar în zadar, prefectul explicându-i cănu are căderea să primească explicaţii, contestaţiiîmpotriva unui act guvernamental.

(Continuare în pagina 13)

Gheorghe CEGA

23 mai - zi de sărbătoare pentru comunitateagreco-catolică a sucevei şi împrejurimile ei

Toate cele patru Evanghelii suntasemănătoare în afirmaţia că Isus amurit într-o zi de vineri, ziua pregă-tirii sabatului (Matei 27, 62; Marcu15, 42; Luca 23, 54; Ioan 19, 31).

Despre semnificaţia pe care o dămor ţii Sale, Isus vorbeşte când seaflă pentru ultima oară cu cei doi-sprezece ucenici, la Cina care a avutloc într-o casă din Ierusalim, pro-prietatea unei cunoştinţe a lui Isus.El concentrează în ultima cină toatăviaţa Sa. Cina cea de taină s-a desfă-şurat în cadrul unei cine pascale. Ci -na cea de taină a avut loc în JoiaMare, către seară. Aceasta a fost ocină pascală, dar nu în sensul căMântuitorul ar fi celebrat cu uceniciiSăi paştile iudaic, care începea defapt în seara zilei următoare, ci însensul că El a instituit un nou Paşti,adică Taina Sfintei Euharistii, careavea să fie pentru Biserică o perma -nen tă actualizare a jertfei adevăratu-lui Miel pascal (Annie Jaubert, Lada te de la Cene, Paris, 1957, citatdin preot prof. dr. Vasile Mihoc,asist. drd. Daniel Mihoc; Ioan Mi -hoc, op. cit., p. 110).

Patimile desemnează ultima pe -rioa dă din viaţa lui Isus, intervalulcuprins între momentul arestării

Sale în grădina Ghetsimani şi cel alînmormântării într-o altă grădină,lângă Golgota. Itinerariul urmat deIsus îl poartă succesiv la casa luiAnna, a lui Caiafa, la pretoriul luiPilat, palatul lui Antipa şi în sfârşit,de la pretoriu la Golgota sau „loculCăpăţânii“, dealul execuţiilor lângăcare este mormântul.

La romani existau trei tipuri depedepse capitale, şi anume: decapi-tarea, arderea şi crucificarea princare a fost ucis şi Mântuitorul IsusHris tos. De obicei, pedepsele capita-le erau precedate de flagelare. Bi -ciui rea în soţea crucificarea. Fla -gelarea, obiş nuită într-o condamnarela crucificare, a fost aplicată lui Isusîn urma hotărârii lui Pilat. Pedeapsaera atât de brutală, că mulţi condam-naţi nu rezistau şi mureau în timpulbiciuirii.

După încheierea flagelării, luiIsus i-au fost puse haine, după careporneşte spre Golgota. Isus străbatedrumul până la Golgota purtând cru-cea în spate. La sosirea pe Golgota,

soldaţii execută sentinţa. Deşi Evan -ghelia după Marcu (15, 25) situeazăora crucificării la ceasul al treilea,Evanghelia după Ioan relatează căPilat ar fi pronunţat sentinţa cam laal şaselea ceas, iar răstignirea ar fiavut loc înainte de unu după amiază.De fapt, acesta este momentul încare cele trei Evanghelii sinopticesituează începutul unui fenomen ex -traordinar, întuneric, care însoţeşteagonia lui Isus şi care se prelungeştepână la trei după-amiază, ora morţii.Dea supra capului, pe cruce, estepusă o tăbliţă care conţine nucleulacuzaţiei şi sentinţei, cu ex presia„regele iu dei lor“. Scena răstigniriieste dată de cele patru Evanghelii,că Isus este aşezat între doi bărbaţirăstigniţi şi ei (Michel Henry, IoanIca, Cuvintele lui Hristos, Sibiu,Editura Deissis, 2005, p. 87).

Evanghelia lui Luca menţioneazăun răspuns al lui Isus la răstignireaLui. E vorba de o scurtă rugăciuneîn care cere ca aceia care-L crucificăsă fie iertaţi: „Părinte iartă-le lor, că

nu ştiu ce fac” (Luca 23, 34). Agonialui Isus a fost destul de scurtă, încâtPilat a fost surprins (Marcu 15, 44).

După cel puţin două ore de la răs-tignire, Isus moare pe cruce, pe laaproximativ ora trei după-amiază.Evan ghelia după Marcu (15, 37) şicea după Ioan (27, 50), relateazămoar tea lui Isus însoţită de „un stri-găt mare” scos de Isus, care ar fiurmat imediat încercării de a-i daoţet. Ioan (19, 30) situează moarteadupă acelaşi episod, deşi aici sespune explicit că Isus a luat băuturaşi rosteşte, înainte de a muri, fraza:„Săvârşitu-s-a“. Apoi „plecându-şica pul, şi-a dat duhul”. Potrivit Evan -gheliei lui Ioan, plecarea capului decătre Isus nu înseamnă că rămâneinconştient, ci că, murind, se adre-sează celor apropiaţi Lui care suntjos, lângă cruce, dăruindu-le DuhulSfânt. Conform Evangheliei lui Lu -ca, ultima frază a lui Isus este orugăciune de încredere în Dum ne -zeu: „Părinte, în mâinile Tale încre-dinţez duhul Meu” (Luca 23, 46).

(Continuare în numărul următor)

pr. stavr. Radu BOTIŞ

Moartea şi Învierea Domnului

curierul ucrainean12

(Continuare din numărul 309/310)

O nouă etapă şi cea mai fructuoasă înstudierea influenţei ucrainene asupra limbiiromâne o constituie perioada de după cel de-alDoilea Război Mondial.

Lucrarea lui I. Pătruţ, Raporturi foneticeucraino-române (DR XI, 1948, p. 51-59) esteurmată, un deceniu mai târziu, de un amplustudiu al lui V. Vascenco, Vostočnoslavjanskiezaimstvovanija v rumynskom jazyke (Împru mu -turile slave răsăritene în limba română), auto -referatul disertaţiei, Leningrad, 1958. Autorulsubliniază cu drept cuvânt că „în tota litatea ei,influenţa limbilor slave de răsărit asupra limbiiromâne nu a constituit încă niciodată obiectulunei cercetări ştiinţifice speciale, fiind una din-tre problemele cel mai puţin elaborate alelingvisticii româneşti“ şi că, mai mult decât atât,„până în prezent nu s-a făcut nici o încercare dea generaliza chiar şi puţinul care s-a scris înacest domeniu atât în România, cât şi pestehotare“. După o scurtă introducere şi un primcapitol consacrat tezelor teoretice ge nerale şipreliminare, lucrarea lui V. Vascenco cuprindeun bogat vocabular al împrumuturilor est-slave(956 cuvinte din care 386 de origine rusă, fără ainclude internaţionalismele, 278 de origineucraineană şi 141 ruso-ucrainene).

O bună parte dintre etimologiile propuse deV. Vascenco, rămânând valabile, necesită dife -rite îndreptări şi precizări de detaliu, iar alteletrebuie părăsite ca false. De exemplu, pentruceretéi „tufiş (de copăcei)“ se admite etimonulucrainean čerét, variantă a lui očerét „stuf“(Vascenco, EES, p. 41), deşi cuvântul românesceste, după toate probabilităţile, un dim. pl. al luicerét „tufiş, pădure de ceri tineri“ (atestat în1400, v. DERS) cer < lat. cerrus (v. şi TDRG²).Alteori, pentru un însemnat număr de cuvinte seindică o etimologie dublă, rusă şi ucraineană.Fără a diminua greutatea de a stabili în toatecazurile etimologia imediată, socotim totuşi cătermenii populari şi regionali ca bo roánă„grapă“, cociórvă „vătrai“, coromâslă „cobi liţă“(Vascenco, Elem., p. 398), pótaş „carbonat depotasiu“ (Vascenco, E. E. S., p. 41), smo ró din(ă)„coacăz“ (ibidem, p. 44) şi altele nu ne-au venitdin rusă, ci din ucraineană.

În al treilea capitol al lucrării, autorulrealizează o temeinică şi multilaterală analiză amaterialului lexical prezentat. Clasificareatematică (în 16 grupe şi numeroase subgrupe)duce la concluzia că ucrainismele sunt specificepentru cultura materială, în timp ce împrumu-turile ruseşti cuprind îndeosebi sfera culturiispirituale şi a organizării sociale.

În privinţa determinării vechimii împrumu-turilor, V. Vascenco stabileşte trei perioade prin-cipale ale influenţei slave răsăritene: 1) veche(sec. XII - XVII), 2) modernă (sec. al XVIII-lea- prima jumătate a sec. al XIX-lea) şi 3) actuală(de după 1917). Se observă că autorul nu inclu -de în perioada modernă a doua jumătate a seco -lului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea,deoarece, după cum se ştie, zice el, în acestinterval de timp influenţa rusă asupra culturiiromâneşti a fost în întregime înlocuită prin ceaapuseană, îndeosebi franceză. Dar periodizareaa fost întocmită pentru ansamblul elementelorest-slave ale dacoromâniei, iar procesul schim-burilor lexicale, trebuie să presupunem, a fostcontinuu între români şi ucraineni.

După analiza căilor de pătrundere a împru-muturilor (orală şi cărturărească, directă şi me -dia tă), a calcurilor lingvistice (lexicale, se man ti -ce şi frazeologice) se expun numeroase obser -vaţii pertinente privitoare la adaptarea fono -

morfologică, evoluţia semantică a împrumu-turilor etc.

Concomitent cu lucrarea lui V. Vascenco afost realizată o altă cercetare amplă, avândacelaşi subiect, anume Leksyčni zapozyčennja zrosijśkoji ta ukrajinśkoji mov u rumunśkij movi(Împrumuturile lexicale din limba rusă şiucraineană în limba română), Kiev, 1958, decătre S.V. Semčynśkyj. Lista sa de cuvinte cu -prinde 915 unităţi lexicale, între care predominăelementele ucrainene (470 ucrainis me, 263cuvinte de origine rusă, 94 ruso-ucrainene).Scrisă acum patru decenii, cartea îşi păstreazăactualitatea şi în prezent, mai cu seamă calucrare de referinţă, deşi comentariile etimolog-ice sunt uneori imprecise şi repetă, în unelecazuri, soluţiile greşite propuse de autoriiprecedenţi. Astfel, căúş, mătúşă, páscă suntdeduse din ucraineană, când în realitate noi leavem din latină. La fel pentru boştină, covrig,pripór, ştévie, várniţă, vătrái şi altele se admitetimoane ucrainene (voščyna, kovryga, prypir,ščevij, varnycja, vatral´), deşi termenii respec-tivi ne-au venit din limbile sud-slave.

Toate cuvintele de provenienţă rusă şiucraineană sunt grupate pe domenii: a) părţi alecorpului omenesc sau ale organismului ani-malelor; b) cuvinte referitoare la familie; c)cuvinte referitoare la casă, gospodărie; d) numede unelte de muncă; e) religie şi credinţe popu-lare ş.a. La începutul lucrării un loc importanteste rezervat problemei originii poporuluiromân şi a limbii române.

O contribuţie însemnată la cercetareainfluenţei ucrainene în dacoromână, reflectată întoponimie, aduce Emil Petrovici în două articoleimportante: Toponimice slave de est pe te ri toriulRepublicii Populare Române, I. Topo nimice pre -zen tând [h] provenit din [g] (în Romanoslavica,IV, Bucureşti, 1960, p. 41-63) şi Toponimiceslave de est pe teritoriul Repu blicii PopulareRomâne, II. Toponimice cu polnoglasie (înRomanoslavica, VI, Bucureşti, 1962, p. 5-17).

Ca şi în cazul toponimelor româneşti de ori -gine sud-slavă, autorul precizează că trebuiefăcută deosebirea între toponimia „autohtonă“ şicea „împrumutată“ şi arată proporţiile reale aletoponimiei de provenienţă ucraineană dinRomânia. Astfel, pe de o parte, Emil Petroviciidentifică toponimele (cu [h] în loc de [g] şi cupolnoglasie), create cu siguranţă de populaţiaucraineană înainte de asimilarea ei (Bohotin,Dolha, Dorohoi, Hliboca, Horincea, Horo -dişte(a), Horodnic(ul), Horoiata, Hulubăţul,Huşi, Zahorna, Berezana, Corogea, Seredna,Soloneţ(ul), Solonţ, Voloşeni, Vorona, Voroneţ,Za boloteni ş.a.), stabileşte aria lor de răs pân dire,care cuprinde Bucovina, Moldova, nordulDobrogei, nord-estul Munteniei, nord-estulTransilvaniei, Maramureşul şi arată că unelenume topice din această arie sunt atestate în doc-umente datând din secolele al XIV-lea şi al XV-lea. Pe de altă parte, preluând şi aplicând în modcreator la realitatea toponimică din ţara noastrăprocedee de investigaţie şi interpretare ale unorlingvişti ca G.Weigand şi M. Vasmer, EmilPetrovici dovedeşte că cea mai mare parte atoponimelor cu aspect ucrainean din Româniasunt, de fapt, toponime româneşti (Bahna, Bah -nari, Băhnişoara, Brahariul, Buhaiul, Bu hăeşti,Corhan(a), Dohotariul, (Culmea) Hle iu lui,Dolhasca, Dolheşti, Hălăuceşti, Hărmă neşti,Hor dileşti, Hriţeni, Huluba, Hulubeasca, Hu -lubeşti ş.a.), create nu de ucraineni, ci de ro -mâni, cu ajutorul sufixelor româneşti din cu vin -te sau nume proprii împrumutate de la ucraineni.

Cele două articole ale lui Emil Petrovici, con-sacrate toponimelor româneşti de origine ucrai -

neană, constituie un temeinic aport la cunoaş -terea raporturilor româno-ucrainene în trecut şiîn prezent.

Influenţa limbii ucrainene asupra limbiiromâne a fost tratată în ultimele două decenii, pebaza unui material nou, de către Ioan Lobiuc,care i-a consacrat o teză de doctorat, valo ri ficatăîn parte printr-o serie de articole publicate în„Studii şi cercetări lingvistice“, „Limba ro -mână“, „Anuar de lingvistică şi istorie literară“,„Analele ştiinţifice ale Universităţii Al. I. Cuzadin Iaşi“ şi alte reviste. Lucrarea se remarcă prinsugestiile etimologice valabile şi prin chestiunide metodă şi interpretare. Bazată pe o infor maţiebogată şi variată, ea oferă un studiu inte re santasupra diverselor aspecte ale influenţei ucrai -nene (fonetică, gramatică, lexic). În acelaşitimp, lucrarea constituie o contribuţie impor -tantă la studierea sistematică a elementelorucrainene ale limbii române în planul geografieilingvistice.

Dintre lingviştii români care s-au ocupat înultimele două decenii, într-o măsură sau alta, deelementele ucrainene din limba română trebuiemenţionaţi Al. Graur, G. Mihăilă, D. Mar meliuc,E. Vrabie, A. Avram, D.H. Mazilu, V. Nesto res -cu, Corneliu Reguş, Ioan Lobiuc, autorullucrării de faţă ş.a.

Tabloul studierii elementelor ucrainene dinlimba română poate fi întregit cu cercetărileunor lingvişti din fosta U.R.S.S. şi îndeosebi dinRepublica Moldova (M.V. Sergievskij, R.A.Budagov, N. Corlăteanu, A.I. Eremia, O.M. Rot,R.I. Udler, E.I. Pânzar ş.a.), care au contribuit laelucidarea diferitelor aspecte ale acestei prob-leme.

Aşadar, cercetarea elementelor de origineucraineană atât din limba română literară, cât şimai ales din graiurile ei răsăritene s-a îmbogăţitcu un număr însemnalt de studii. În studiileacestea materialul lexical este prezentat subformă de glosare de cuvinte, însoţite de etimolo-gia lor. De asemenea, sunt precizate unele cri-terii de determinare a cuvintelor şi topo nimelorde origine ucraineană de pe teritoriul României.Privitor la cele mai multe împrumuturi suntinvocate, în afară de unele criterii lingvistice, şifapte cultural-istorice concrete.

Ion ROBCIUC

Cercetările unor lingvişti români şi străini privind elementele ucrainene ale limbii române

Ne-am regăsit.S-a reaprins iubirea ascunsăÎntr-un vulcan mocnitCa furia unui om timid.Ne-am îmbrăţişat.Trupurile bătrâne, Lipsite de vlagă,Au reînviat şi…Ne-am sărutat.A dispărut Timpul tăcut.Durerile au trecut.Vigoare curgea prin venele-nchise.Speranţe năşteauImposibile vise,Dar vai…Emoţiile ne suntInterzise!

Traducere din ucraineană deSaveta VĂRĂREAnU

Ne-am regăsit

curierul ucrainean 13

În urma concursului de selecţie organizat deAgenţia Naţională pentru Programe Comunitareîn Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale(ANPCDEFP), în cadrul Apelului general şinaţional la propuneri de proiecte 2015, proiectulelaborat de ing. prof. Jeaneta Maidaniuc şi ing.prof. Aspazia Olar depus de Colegiul Tehnic„Laţ cu Vodă“ din Siret cu titlul „Abilităţi şicom petenţe practice europene în pregătireaviitorilor me canici şi tehnicieni“ a fost aprobatcu numărul de referinţă 2015-1-R001-KA102-014285. Proiectul este în valoare de 68.037 deeuro şi va fi finanţat din fondurile aferenteProgramului Erasmus+, Acţiunea Cheie 1 Vet -în domeniul învăţământului profesional şitehnic. Perioada de derulare a proiectului este1.09.2015-1.09.2016. Menţionez faptul că pen-tru prima dată în istoria învăţământului sireteanun număr aşa de mare de elevi şi profesoriparticipă la stagii de formare într-o ţară străină.

Scopul proiectului este de a asigura un învă -ţământ de calitate, centrat pe dezvoltarea abili tă -ţilor şi competenţelor practice ale elevilor, con-form standardelor europene, şi de a asigura undemers instructiv-educativ de calitate, prin îm -bunătăţirea nivelului de calificare a perso naluluididactic şi a actului educaţional din şcoa lă.Obiectivul general al proiectului este creştereaşanselor de dezvoltare profesională a elevilor învederea dobândirii unui nivel ridicat depregătire a viitorilor mecanici auto şi tehnicieniîn transporturi, pentru integrarea pe piaţa munciişi creşterea interesului pentru învăţă mân tul pro-fesional şi tehnic, prin oportunitatea uneiformări profesionale la standarde europene încadrul unor parteneriate transnaţionale. Grupulţintă este format din 14 elevi de clasa a X-a dindomeniul mecanică, calificarea mecanic auto,15 elevi de clasa a XI-a din domeniul mecanică,calificarea tehnician în transporturi, patru profe-sori din învăţământul profesional şi tehnic şi

patru profesori însoţitori. Partenerii din străi -nătate la acest proiect sunt: WBS Training AGDresda, Germania, care au găzduit primul fluxal mobilităţii în perioada 31.01.2016-13.02.2016, Wisamar Bildungsgesellschaft ge -mei nnuetzige GMBH, Germania, care au asigu-rat formarea celor patru profesori de la ColegiulTehnic „Laţcu Vodă“ din Siret în perioada28.02.2016-05.02.2016 şi European GrantsInternational Academy Sris Unipersonale, Italia,care vor asigura stagiul de formare ultimuluiflux de mobilitate din acest proiect, pentru 14elevi de clasa a X-a, domeniul mecanică, califi-carea mecanic auto. În momentul de faţă, douăfluxuri de mobilităţi ale proiectului s-au derulatcu succes. Menţionez că acest proiect se des -făşoară în limba engleză, iar elevii, cât şi profe-sorii s-au descurcat foarte bine. Elevii din cla saa XI-a, domeniul mecanică, califi-carea tehnician în transporturi, şi-audezvoltat abilităţile practice în uti-lizarea de sisteme grafice, în specialAuto CAD2D şi 3D (versiune AutoCAD 2016), şi-au îmbu nă tăţit com -petenţele de comunicare în limbaengleză şi au dobândit expe rien ţă delucru în contextul inter na ţional.Elevii au fost foarte încântaţi devizitele de studiu şi obiectivele tu -ristice vizitate. Au fost impresionaţiîn mod deosebit de vizita la „Volks -wagen Drez den“, iar ca obiec tiv tu -ristic, de poarta Bran den burg dinBerlin. La finala stagiului de for-

mare, elevii au prezen-tat un proiect şi toţi auobţinut certificatul Europas.

În perioada 08.02.2016-5.03.2016, trei profesori din înv ă -ţă mântul profesional şi directorulColegiului Tehnic „Laţcu Vodă“din Siret au participat la mobili-tatea de formare de la WisamarBil dungs gesellschaft gemei nnuet -zige GMBH, Germania. Aceastăactivitate a fost încununată de suc-ces, profesorii s-au familiarizat cunoile tehnologii prin oportunitateaunei formări profesionale la stan-darde europene în cadrul unor

parteneriate transnaţionale. Au participat la oactivitate la Gara GE, care este un centru de for-mare inter naţional al întreprinderii Porsche dinLeipzig. La această instituţie, activitatea a avutun caracter aplicativ, iar profesorii au participatefectiv la demonstraţii practice pe maşinilePosche. Foarte interesantă a fost vizita de studiula întreprinderea BMW, Leipzig. A fost pre -zentată linia de fabricaţie a diferitelor modele deautomobile BMW, într-un tur al întreprinderii peparcursul a 4 ore. La finalul stagiului, cei patruprofesori au primit certificate Europas.

În momentul de faţă, cei 14 elevi de clasa aX-a, domeniul mecanică, calificarea mecanicauto, se pregătesc temeinic pentru a pleca la cur-sul de formare în Italia din cadrul ultimului fluxde mobilitate al proiectului. Competenţele dez-voltate participanţilor la cursuri vor fi valorifi-

cate la nivelul proceselor şi activităţilor dininstituţia noastră, în vederea schimbării din per-spectiva individuală în perspectiva institu -ţională, vor duce la un grad sporit de transfer albunelor practici. Prin activităţile derulate, se vorproduce schimbări conceptuale şi practice înprocesul educativ, în conformitate cu cerinţeleeducaţionale actuale centrate pe elev, cu accentpe metode noi. Colectivul de implementare aproiectului este format din prof. Doina IulianaPuiu, director, prof. Jeaneta Steluţa Maidaniuc,director adjunct şi prof. Aspazia Olar.

ing. prof. Jeaneta mAIDAnIUC

Abilităţi şi competenţe practice europene pentru viitorii mecanici şi tehnicieni sireteni

(Urmare din pagina 11)

Din monografia acestei Biserici, scrisă de pr.Dumitru Irimia, pag. 62, aflăm că a doua zi de lapreluarea ei, un sobor de preoţi, în frunte cu pr.Orest Tarangul, delegat mitropolitan, au resfinţitBiserica „Învierea Domnului“ şi au săvârşitprima liturghie ortodoxă, după mai bine de o sutăcincizeci de ani de înstrăinare. Pierderea bisericiişi a casei parohiale a provocat mare nelinişteepiscopului unit de Maramureş, Alexandru Rusu,care a protestat telegrafic şi a înaintat petiţii cătreMinisterul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor,Guvern şi Senat. Pentru Sfinţia Sa, hotărâreaConsiliului de Miniştri nu era un act de guvernă-mânt, ci un jurnal care ratifica ilegalităţile comiseşi deschidea şirul altora. De aceea, prelatul uniatrevendica imobilele, în special casa parohialăconstruită de ruteni, adică de ucrainenii bucovi-neni. De fapt, preotul Iosif Aroneţ nu va evacuacasa parohială pentru că în apărarea enoriaşilorucraineni din Suceava vine Preaveneratul

Ordinariat episcopal din Baia Mare care a decisca în lipsa bisericii să se oficieze serviciul divinîn casa parohială, însă Prefectura Sucevei s-asesizat şi a ordonat încetarea slujbelor, în cazcontrar imobilul va fi închis cu forţa. Se menţio-nează acest lucru în monografia Bisericii cu hra-mul Învierii Domnului din oraşul Suceava.

Acest incident neplăcut şi ilegal este foartebine prezentat de dl ing. Adrian Şeiciuc care depeste 40 de ani se ocupă cu studiul problematiciiucrainenilor din România, mai cu seamă a celordin Bucovina sudică în lucrarea sa „Problemaucraineană în Bucovina Sudică, acum cu aborda-rea şi a unor aspecte colaterale; punctul nostru devedere“, apărută la Editura „George Tofan“ dinSuceava, 2013. Îl cunosc foarte bine pe autorulacestei lucrări, stilul în care cercetează evenimen-tele şi întâmplările istorice. În locuinţa Domnieisale din bdul George Enescu din Suceava, unperete întreg este rezervat bibliorafturilor aşezateîn ordinea cronologică a desfăşurării evenimente-lor istorice. Părerile personale sunt argumentateşi probate cu acte administrative, decizii politice,

lucrări ale savanţilor. El umblă cu argumente,cum se zice „cu dreptatea în mână“. După apari-ţia unor lucrări, articole în diverse publicaţii mainou le găsim pe Facebook, unii s-au situat „pro“,alţii „contra“. Contriştii nu sunt de acord ca uninginer TCMist să se ocupe de istorie. Văd prinziarele noastre sucevene că lumea bună a istorieiîi apreciază pasiunea, strădania şi perseverenţa înstudiul unor evenimente şi fenomene istorice şi...îi dau dreptate.

În concluzie, faptul că autorităţile locale alestatului (Prefectura, Primăria, Poliţia), nu au per-mis mirenilor ucraineni de religie greco-catolicăsă participe la oficierea serviciului divin nici încasa parohială, proprietatea uniţilor ucraineni,construită pe o parcelă cumpărată de ei, se vedecu ochiul liber, că e o atitudine răuvoitoare aautorităţilor române faţă de minoritatea ucrainea-nă, mai cu seamă că din 1923 românii au benefi-ciat de prevederile uneia din cele mai democrati-ce Constituţii ale Europei, când, la 10 septembrie1919, la Saint Germain s-a semnat Tratatul depace între Puterile Aliate şi Austria, s-a renunţatla Ducatul Bucovinei în favoarea României cucondiţia ca România să respecte drepturile mino-rităţilor naţionale din Bucovina (art. 29 dinTratat).

23 mai - zi de sărbătoare pentru comunitateagreco-catolică a sucevei şi împrejurimile ei

curierul ucrainean14

Din „LEXICOnUL ORAŞELORDE SUFLET”

Cândva îl numisem oraşul-corabie, acum amsă-i zic doar radă.

Adică, hai să fie aici ţărmul, poate estuarulunui fluviu, o împărăţie a apelor, un acosta-ment, docuri, transbordări de mărfuri şi pa -sageri, macarale, şlepuri şi locuri de pierzanie.

Stanislaw Lem în „Cetatea înaltă” men ţio -nează biroul companiei de navigaţie „KunardLain” cu machete de nave oceanice în fiecarefereastră („Lusitania”, „Mauritania”). Ea se aflaîn Lvivul¹ interbelic al lui Lem (care pe atunciîncă nu era al lemkilor²), pare-se pe stradaSlowacki. E interesant de ştiut: oare când adispărut – în 1939?

În orice caz, din acel moment, Lvivul a înce -tat să mai fie un port evident, devenind unulascuns. Căci a nu fi port pentru el e imposibil –aşa fusese dorinţa întemeietorilor lui, carecăutaseră câteva secole un loc taman la mijloculdistanţei dintre mările Baltică şi Neagră.

De aceea pe clădirile lui sunt atâţia delfini.Ei ocupă locul doi (pe primul e leul) între ve -chile embleme care decorează oraşul. Poate eisunt cei care au atribuit oraşului acel caracterdeosebit de rece şi alunecos. Cu ei s-ar puteaface un album foto. Ei ar putea popula o ade -vărată mare fotografică.

Despre anghilele de Atlantic ajunse în râulsubteran al canalizării oraşului s-ar putea scrieun roman: drumul anghilei din Marea Sarga se -lor la lacurile Şaţkyi, bazinul Bugului şi alPoltavei şi înapoi în ocean – ar fi o a doua „Odi -see” sau încă un „Ulise”. Ori măcar nişte ver -suri ca acestea:

Asta ni se pare absolut incredibil Opera din Lviv se înălţachiar deasupra râului abia încorsetat în zid;până la un punct,ea poate fi consideratăun gigantic cavou fluvialsau chiar un mausoleu.Însă în acest caz,cei mai sensibili dintre muzicanţi,ajunşi în fosa orchestrei,nu se poate să nu audă(de aceea se şi zice că au ureche)cum, prin bezna sufocantă a conductelor,umplându-le cu freamăt şi vuiet,aproape ca un geamăt, tot aceleaşi anghilese avântă în unica direcţie posibilă,cea atlantică.Se ştie că anghilele sunt capabile să supravieţuiascăchiar şi-n conductele de canalizare,oferind astfel locuitorilor oraşuluinu numai speranţă,dar şi un exemplu.Uneori poate părea că Lvivul, înainte de

toate, e un oraş subteran. Adică ceea ce are elcel mai autentic continuă o încordată existenţăundeva adânc sub noi. Fosa orchestrei operei e,în acest caz, ceva asemănător spaţiului de tran -ziţie, o sală de aşteptare sau una de primire, maijos de care sunt doar apele Styxului.

Ai să te însori peste două mări, dar n-ai săajungi la ele niciodată. Lvivul „dintre mări” ade ve nit cel „fără mare”. În anii '80, la mijloculfiecărui iulie, într-un bahic ritual nocturn, noibân tuiam curţile de-a lungul vechii străzi Na

Ru rach, străduindu-ne,măcar că era în tu ne ric,să dibuim vestigii alemorilor de apă şi ale

vechiului acos ta ment.Simţeam miros de apăşi nămol şi se părea căacuşi vom vedea Vo -los kyi mistok şi statuia Sfântului Ioan, vomtrece pe celălalt mal şi ne vom ascunde înstufărişurile lui. Mici ve lie re negustoreşti dinGdansk şi Lübeck alu necau fără zgomot pelângă noi pe statornicita cale Poltava-Bug-Na -rev-Wisla-Baltica. Sarea mergea la schimb cuchihlimbarul, iar ienupărul carpatin cu condi-mentele caraibiene. Măreţul trecut maritim alLvivului nu putea ţine pasul cu noi şi rămâneamult în urmă.

Nostalgia acestui trecut mai are ecou: de pil -dă, în numele străzii Ciornomorska din chiarcentrul Oraşului Străvechi. Nu Vechi, ci Stră -vechi – cel care în preajma Pieţei Vechi pri -meşte strada Rybna.

Lvivul nemaritim a ajuns un loc arid. Apa adevenit o dramă şi o fatalitate. Existenţa adevenit subzistenţă, o luptă dezolantă cu apeleuzate şi cu lăturile, aşteptând şi trăgând cu ure-chea: când o să dea, când o să deschidă şi însfârşit – picurarea lentă a orelor şi anilor întremunţi de vase nespălate şi scrumiere prea pline,cu piatra în gât şi nisipul între dinţi. Viaţa adevenit o agonie într-un aşternut niciodatăspălat şi lipicios. Duhoarea a devenit un ele-ment al traiului de care nu poţi scăpa, a pătrunsîn locuinţe, ca în celulele puşcăriaşilor, şi nu le-a mai părăsit.

Tocmai la Lviv am înţeles pentru prima datăsensul expresiei „a prinde apă”. Aceasta eraîntr-adevăr o prindere, era veşnic o umplere acăzilor care aveau dâre de rugină pe pereţi, cugăleţi şi lighene pline ochi şi înşirate peste tot.Era o vânare a apei şi apoi reţinerea ei în cap-tivitate. Iar după aceea eliberarea ei – în jos, încanalizare, la anghile şi la şobolani, în portulsubteran al marelui fluviu, acasă.

Acest sens se referă nu numai la întretăiereaspaţiilor, dar şi a timpurilor. Aşadar, răscruceaeste, de asemenea, şi o stratificare. Enumerareavechilor drumuri comerciale, care într-un felsau altul atingeau Lvivul, n-ar încăpea în pa gi -ni le acestei cărţi. Lvivul a fost născocit nu nu -mai în mijlocul veacurilor, ci şi în mijlocul în -tinderilor de pământ. Negustorimea Europei sede plasa prin el spre Asia, iar negustorimeaAsiei spre Europa, cu toate că în acele vremurinu se ştia de Europa şi cu atât mai puţin de Asia,ci doar de Lumea Veche. De fapt, tocmai exis -tenţa Lvivului a determinat împărţirea ulte rioa -ră în Europa şi Asia.

Oraşul fusese aşezat atât de fără cusur, încâtnici caravanele din Britania spre Persia, nici ca -ra vanele din Coreea spre Portugalia nu-l puteauocoli. Pentru a ajunge de la Moscova la Romaşi de la Amsterdam la Bombay se putea doartrecând prin el. Nu toţi călătorii se opreau înacest punct de răscruce. Brusc, unii hotărau sărămână în el pentru totdeauna. Între aceştia, defapt, nu numai negustori, dar şi muzicanţi am -bu lanţi, misionari, dezertori din majoritatea ar -matelor, spioni, prezicători, cărturari, învă -ţători, tămăduitori, evadaţi din puşcării şi fugarili beri. Am încercat odată să fac o enumerare atu turor acestora, însă am fost nevoit să măopresc, dându-mi seama că şirul lor e nesfârşit.

Când la mijlocul secolului al XIX-lea ingi -neri de frunte austrieci alegeau locul pentruprincipala staţie de cale ferată, hotărârea lorfusese fără ezitare. Principala gară fusese înăl -

ţată pe linia Principalei cumpene europene aapelor, care însemna o altitudine de 316 metrideasupra nivelului ambelor mări de aici. Deşicuvântul „cumpănă” indică separarea şi împăr -

ţirea, eu aş vrea să plec din nou de la contrariu.Cumpăna apelor, această cută geologică, poatefi imaginată nu numai ca un tiv, dar şi ca o cu -să tură. Aceea care coase la un loc, apropie,uneşte.

De aceea Lvivul (despre asta am mai scris)este rezultatul efortului comun atât al Apusului,cât şi al Orientului. Acum aş adăuga că, deasemenea, şi al Nordului şi al Sudului.

În roman, acest lucru poate fi redat cel maibine, arătând cum nişte ciudaţi negustori meta -fizici, luând loc în nişte cârciumi universale dinLviv, povestesc pe rând despre cele mai înde -părtate lumi. Ei formează un cerc şi fiecare din-tre ei, când îi vine rândul, preia povestirea celuide dinaintea lui, agăţându-se de vreunul dintremotive. Important e ca în niciun caz acest lanţal povestirii să nu se întrerupă. De cum s-arîntâmpla asta, totul ar dispărea, s-ar spulbera,s-ar împrăştia. În felul acesta, romanul nu aravea nici cap, nici coadă, el ar putea fi cititînce pând cu orice pagină, cel mai important eîn cheierea ciclului şi ajungerea iarăşi la ea,după care se va constata că în acel loc se aflădeja o altă istorie, căci în timp ce cititorul par-curgea cercul, unii povestitori au plecat încotro-va cu istoriile lor cu tot, iar în locul lor auapărut alţii. Un astfel de roman poate cuprindeîn el totul – cum Lvivul îl poate cuprinde şi peel. Titlul romanului – „Rotaţii”.

Orice intersecţie atrage spectacole ciudate(aşa-numitele reprezentaţii extraordinare) şioameni ciudaţi. Oraşul Lviv nu doar atrage – elpur şi simplu absoarbe.

Începutul l-au făcut cerşetorii şi calicii. Înde -pli nind parcă o misiune secretă, în decursul pri -melor câtorva secole, ei au sosit la Lviv înnumăr atât de mare, încât autorităţile oraşuluiau fost nevoite să le atribuie întregul Deal alCali ci lor, unde erau găzduiţi în cuşti liliputane(iar na, erau preluaţi de mănăstiri şi spitale). Dinpartea oraşului, în duminici şi sărbători, li seofe reau mese, însoţite neapărat de câteva bu -toaie de vin valah, îndulcit cu spirt. Recu nos că -tori, cerşetorii organizau orăşenilor ca răs punsprocesiuni cu paiaţe şi măscărici („spectacolelecalicilor”), cu caraghioase dansuri în Piaţa Fer -dinand ale ologilor fără picioare.

¹Lviv – oraş în Ucraina, întemeiat de cneazul deHalici, Daniil Romanovyci (prima menţiune în anul1256). Situat la încrucişarea căilor comerciale careleagă Marea Neagră de Marea Baltică, Lvivul de azia cunoscut diferite denumiri: Liov (în Moldova),Lwow în Polonia când i-a aparţinut (între 1349-1772şi 1919-1939), Lemberg în perioada 1772-1919, cânda apar ţinut Austriei, Lvov în perioada sovietică(1939-1941; 1944-1991) şi, în fine, Lviv din 1991,când Ucraina şi-a recăpătat independenţa (C. Ir.).

²lemky – grup etnic ucrainean din zona CarpaţilorPăduroşi; aici, joc de cuvinte: Lem (numele scriitoru-lui polonez) şi lemky (populaţie ucraineană), cu aluziela faptul că înainte de ultimul război Lvivul aaparţinut Poloniei (C. Ir.).

(Continuare în numărul următor)

Traducere din limba ucraineană şi note deCorneliu IROD

IURI ANDRUHOVYCI

Vitrina literarăLvivul, întotdeauna

oraşul-port

oraşul-răscruce

oraşul-circ

515curierul ucrainean

La început de acest florar se cuvine să luămaminte la acest frumos citat: „Fiecare floare esteun suflet care se deschide către natură” [Gérardde Nerval].

Rădăcini, crengi, ierburi şi flori unind cerul cupământul. Totuşi, mândrul florar al trecutelorgeneraţii nu mai este ca în vremurile de acum.Ceva s-a schimbat în mare şi în mic – în „mic”vorbind, nu-s pietricelele din pri mă va ra trecutăîn pârâul de sub pod, nici murmurul apei,despărţind dimineţi friguroase ca toamna, deamiezile câtorva zile cu mult prea fierbinţi...Terra a devenit capricioasă.

Bâzâitul unei muşte deprimă aspectuldimineţii, sfârşind, prematur, într-o plasă depaiang. Şi-ar fi dorit, probabil, un altfel de zbor,mai înspre vară, un zbor gratuit cu Saint-Exupery. Alături de el, să fie secundul aiurituluipilot într-o altfel de carlingă, bătută în nituri si -gure, nu în îmbinări străvezii, iar deasupranisipurilor mişcătoare din cuprinsul unei clep-sidre rotative ca pământul, să se simtă însiguranţă alături de acesta. Dar, până una-alta,alta-i menirea unei „curse străvezii” de păianjen!

În faţa ferestrei, un automobil de epocă „nins”într-o culoare unicat: polenul florilor şi alpomilor s-a scuturat, viscolind în salt grupatpeste el.

Trandafirii ies ofiliţi din boboci, par loviţi deefectele unei astenii de primăvară. Apoi, dintr-odată, într-o altă trezvie - de zori trandafirii - ca şiBrâncuşi, au regândit totul, au reformulat totul.Când, în ce clipă cosmică, ce a declanşat nouadecizie? Mai toate deciziile sunt mute. Încep săsemene la chip şi suflet cu cei alături de caretrăiesc.

Un copil desenează o floare. Floarea poartăculoarea unei carioci de culoare galbenă. Gal -benul poartă chipul soarelui. Fiindcă locuieşte în

soare, cel mai de preţ lucru e carioca de culoaregalbenă. Curând, floarea desenată va purta şi eachipul soarelui: va avea un „răsărit” şi un „apus”.Doamne, ce mai capăt!

În majoritatea zonelor pastorale, 21 mai esteziua în care ciobanii îşi pregătesc turmele ca săurce la munte. Acolo-i farmacia naturii! – dupăce, ca în vechime, doi ciobani refac „dansul ţur -canei”, jucând desculţi pe cenuşă fierbinte, pen-tru ca toate pericolele legate de oi să fie alungate.Se vor vindeca, desigur, ciobanii, că aşa cum fe -lul de a fi al muntelui influenţează sufletul ome -nesc, tot astfel şi starea de spirit a cioba nu lui serăsfrânge asupra a tot ceea ce îl în con joară. Binegândeşti tăcut, bine ai. Iată din Gide, pentru unurcător la o stână – şi-acesta poate fi un posibil„filosof” venit de dincolo de poalele muntelui -un scurt citat, edificator ca „parfum” mioritic:„Cuvântările şobolanului care s-a retras dinlume, fie el artist sau filosof, cam put totdeauna abrânză de putină.”

1 mai – cireşi în floare luminând amintireaunui vechi slogan ... coloane de furnici defilând,apoi traversând codrii firelor de iarbă, săsărbătorească [muncitoreşte] evenimentul...

La o întâlnire cu Natura, printre alte multeflori a participat şi floarea lunii mai, trandafirul,fiind desemnat, pe drept cuvânt, regele florilor.

Pe vremuri, în satele din Munţii Apuseni tră iaobiceiul ca ţăranii să frece ugerul vacilor cu obucăţică de aur, pentru a le face să dea laptebogat. Reevaluarea colesterolului [cel bun... capomul bun!] şi cel rău [ca omul rău...], precum şinivelul trigliceridelor crescute peste albianormalităţii au dus de „râpă” această dati nă.Neschimbată a rămas acea zicere ţărănească dincalendarul agrar: „dacă vrei să ai mălai, puiporumb la unu mai”.

Meteorologie populară: roua ce cade seara înluna mai revarsă parfumuri, la vremea cosituluide fân şi – zice-se şi – că vin mult...

Cusută cu fir aurit pe o perniţă înfăşată în ca -tifea roşie, observ în faţa unei icoane cu împăraţiiConstantin şi Elena - Sfânta Cruce: un indiciu pecare marele conducător al Bizanţului l-a visatîntr-o noapte, ca simbol de biruinţă al războiuluila care pornea. Considerarea Sfintei Cruci a ga -

rantat libertatea credinţei creştine în ImperiulRoman [Calendar popular, fiori de mai în acestînceput de mai cu slăvitul salut: Hristos aÎnviat!.. În fine, şi ceva artă plastică...].

Un plai cu flori de mai – dorul ne împingeîncotro vedem cu ochii. Transparenţă, semnmagic că florile sunt la fel cu noi, la fel de sensi-bile şi de doritoare de dragoste, purtătoare, înegală măsură, a luminii Tatălui Ceresc. O lunăcum e luna mai nu-i de-ajuns pentru a-nţelege dece florile pot să zboare [precum păsările] învăzduhul sufletelor noastre.

Florar are mai întotdeauna o floare în mâna sa,dar ceea ce învinge este spiritualitatea sa.

Florile sunt definite nu numai prin coloritullor, ci şi prin inducţia lor. Ele poartă amprentaSpaţiului [natal] şi ano[Timpul] care le-a născut.

Înainte de a se uimi de forţele sale, Dragosteas-a uimit de forţele unui buchet de flori.

Există poate tot atâtea asemănări şi deosebiriîntre un plai cu flori de câmp şi Ikebana. La unmoment dat aranjamentul floral devine o învă -ţătură, o lecţie despre arta Naturii. Aranja men tuldevine mereu altceva şi altcum, deşi păstreazăinfimul nucleu esenţial de talent al Naturii.

Veştejirea florilor înseamnă o preluare asupră-le a Duratei. Destinul lor este o necruţare de sinea frumosului efemer.

Toate parfumurile sunt o îndelungată memoriea florilor. Sunt, într-un fel, o luptă împotrivauitării, prin calităţile lor, în care căutăm şi dorimsă ne regăsim cel puţin o vreme.

Un car de poveste se lasă tras de un singurparfum ales cu pricepere...

...................................................

Atenţie! Ora de plein-air, obligatorie!Cu căţei, cu porcuşori de tot soiul, ieşiţi!.. Oferiţi uşilor curioase - o şansă:aduceţi florile acasă, de unde le-aţi lăsat.

mihai mATEICIUC

Un buchet de gânduri

în plin florar

Cristian Cega

Pentru un blazon aş vrea,mii de capete pătrate,să se-mpiedice pe urne,ca asemenea unei turmefără câine şi ciobansă-mi aducă un ciolan.

Şi-aş mai vrea,din toate cele,puse-n strachină deodatăsă mă-mbie laolaltă,la un trai ferit de haită,dar cu primeneli de rege.Vino, fraiere! Alege!

Peste-un an, în blănuri groasepe şosea, la promenadăîn caleaşcă aurităvreau, duşmanii să mă vadă.

Iar prostimea, ce-mi vegheazăsomnul dulce, sub castani,mă înjură, dar mă uitătot mereu…… la patru ani.

VOTparodie(după poezia „VOT“ de Cristian Cega)

Multe cred că aş puteasă îţi spun din viaţa mea,cum se-mpiedică spre minefoarte mulţi „oameni de bine”şi cum nu ştiu ce să-mi deasă rămân cu voturi grea.

Şi mai pot, de mă asculţi,să-ţi mai spun ce mă apasă,cum în străchini calcă mulţicând mă vor cât mai borţoasă.Vin în haită şi-mi promitcă, de voturi multe-nghit,mă îmbracă în mătasă!

Dup-aceea, peste-un an,cei aleşi au trai de vis,eu, uitată, strig în vanc-au uitat ce mi-au promis.

Iar prostimea, neatentă,care haita le-a permis,patru ani va fi absentă.Patru ani……sinistru vis!

URNA

Lucian Perţa

- Cum faci economie la apă ?- Fac duş cu vecina.

- Vecine, găinile tale vin tot timpul la mine în ogradă!- Mda, aşa cred şi eu, din moment ce nu se mai întorc.

Mama unui student vine la gazda lui şi o întreabă cum secomportă şi cum învaţă.

- Cum, feciorul dumneavostră-i student? Iar eu am crezutcă-i paznic de noapte!

Bunica-i spune nepotului:- Dacă ai să te porţi bine, ai să te duci în rai, iar dacă nu,

ai să nimereşti în iad.- Cum ar trebui să mă comport ca să nimeresc la cinema-

tograf?

- Gigel, cine-i personajul din fabula „Corbul şi vulpea“?- Caşul, domnule profesor.

Discuţie într-o berărie:- Ştiţi ce părere am eu despre căsătorie?- Sunteţi căsătorit?- Da.- Atunci nu ştiu.

Kolea KURELIUK

MiniGluMe

curierul ucrainean16

Dragi compatrioţi,

După şase ani de război, la 8 mai 1945 a fostîncheiată mult aşteptata pace în Europa. Anultrecut, Ucraina s-a alăturat ţărilor europenepen tru marcarea Zilei Memoriei şi Recon ci -lierii. Această tradiţie nouă pentru noi nu înlo-cuieşte, ci completează şi amplifică sărbătoareanoastră de stat - Ziua Victoriei asupra nazismu-lui în cel de-al Doilea Război Mondial.

Încă în martie '39, ucrainenii din Trans car -patia au simţit primii pe pământul nostru respi-raţia letală a viitoarei tragedii. Iar în luna sep-tembrie a aceluiaşi an, peste o sută de mii deucraineni de pe cealaltă parte a Carpaţilor auintrat în luptă inegală cu Wehrmachtul în cadrularmatei poloneze.

De Ucraina se leagă cele mai hotărâtoare şimai înverşunate lupte de pe frontul sovieto-ger-man. Pe teritoriul nostru s-au purtat 29 din cele76 de operaţiuni ale celui de-al Doilea RăzboiMondial.

Ucrainenii au luptat în cadrul Armatei roşii,al formaţiunilor de partizani sovietici, în rândulrezistenţei din ţările europene; în componenţaarmatelor canadiană, americană, australiană,britanică şi a altor armate.

Anul trecut, am recunoscut, în sfârşit, lanivel oficial rolul Armatei Ucrainene de In -surgenţi şi i-am adus cinstirea pe care o merită.

Apoi, alte zeci de milioane de ucraineni aumuncit în spatele frontului. Aşadar, ar fi bine catoţi aceia care vor să diminueze rolul Ucraineiîn cadrul coaliţiei antihitleriste şi în eliberareaîntregii Europe de această ciumă maro să ţinăminte aceste lucruri.

Această victorie a fost, este şi va fi a noas-tră.

Anul acesta, Ziua Victoriei şi Reconcilierii,Ziua Memoriei şi Reconcilierii se îmbină înmod profund şi simbolic cu Ziua Mamei.

Numai în cadrul Armatei roşii au luptataproape 130 de mii de femei ucrainene. Ele aujucat un rol important în cadrul formaţiunilorde partizani sovietici şi în organizaţii ilegale.

Foşti combatanţi îşi amintesc şi astăzi cucăldură de femeile-medici. Aş dori să mă înclinîn faţa Mariei Şcerbacenko, o adevărată eroină,care, în toamna anului 1943, în timpul cuceririiNiprului, a scos de pe câmpul de luptă 112răniţi. Dragă Maria Zacharivna, La mulţi ani!Sper că ne urmăriţi!

Aducem cinstire femeilor ucrainene care şi-au scos singure în lume copiii, fiindcă soţii lornu s-au mai întors de pe front. Şi nu numai pro-prii copii. De exemplu, Oleksandra AvramivnaDerevianskych din oraşul Romna a crescut 48de orfani.

Evdokia Kyrylivna Lysenko din Korsun,raionul Şevcenko, Cerkasy, a trimis pe front ze -ce fii. Şi, imaginaţi-vă, toţi zece s-au întors aca -să. Nemărginită poate fi puterea rugăciunii uneimame şi invincibilă forţa dragostei materne!

Dragi compatrioţi,În prezent, în estul Europei are loc o încălca-

re a normelor dreptului internaţional fără prece-dent de pe vremea lui Hitler şi Stalin. Imperiulnesăţios şi sălbatic nu ţine, iarăşi, cont de fron-

tiere de stat şi vrea să-şi extindă aşa-numitulspaţiu vital.

Ucraina ripostează din nou, singura deosebi-re fiind aceea că, de această dată, duşmanul avenit la noi din est, nu din vest.

Soarta a făcut ca femeile ucrainene să aibădin nou parte de zile grele şi de nopţi denesomn. În această dimineaţă, aici, în cadrulcomplexului memorial, s-a deschis expoziţia defotografii „Mamele eroilor“, dedicată mamelorEroilor Ucrainei. În ultimii doi ani, 27 deostaşi, între care şi Nadia Savcenko, au fost dis-tinşi cu acest înalt titlu. În spatele fiecărui erouse află o femeie eroică care l-a crescut pentru afi un fiu demn nu numai al familiei sale, ci şi alUcrainei, în ansamblu.

Dragi ucraineni,Ucraina cheltuieşte aproape a cincea parte

din bugetul de stat pentru apărare şi securitate.Iar această stare de lucruri este justificată dacăţinem seama de faptul că cine face economiipentru propria sa armată, hrăneşte armata stră-ină.

Faptul că în doar doi ani am creat o armatămodernă este de natură să-l facă mândru pe fie-care ucrainean: soldat, voluntar, lucrător încadrul întreprinderilor de apărare, capelan şicontribuabil.

Eliberând cea mai mare parte a Donbasului,Forţele Armate ale Ucrainei asigură cu succesapărarea pe linia de confruntare. Noi îndepli-nim Acordurile de la Minsk, dar, atunci cândeste nevoie, militarii noştri primesc ordin sădeschidă focul de răspuns. Într-un cuvânt, dauripostă provocărilor duşmanului.

Apreciez în mod deosebit pregătirea soldaţi-lor şi ofiţerilor noştri de a îndeplini orice misiu-ne care stă în faţa lor, spiritul lor de sacrificiu,dorinţa lor de a lupta până la eliberarea totală ateritoriului ucrainean de ocupanţii ruşi. În cali-tate de comandant suprem, trebuie să ţin seamăde toţi factorii: militari, internaţionali, econo-mici etc. De aceea, noi acordăm prioritatemodalităţilor politico-diplomatice de redobân-dire a teritoriilor temporar ocupate sub suvera-nitatea de stat a Ucrainei.

Pentru a consolida capacitatea de apărare,noi extindem componenta profesională, con-tractuală în formarea armatei noastre. Cu doiani în urmă, salariul unui militar lunetist careparticipa în zona de operaţiuni antiteroriste erade 600 de hrivne. Acum, salariul minim în afarazonei de operaţiuni antiteroriste este de 700 dehrivne, substanţial mărit de la începutul acestuian. În cursul lunilor aprilie-mai, au fost demo-bilizaţi aproape toţi aceia care au fost mobili-zaţi anul trecut în cea de a patra serie de mobi-lizare. În plus, a şaptea serie de mobilizare nu afost nici până acum anunţată.

Militarii demobilizaţi au fost înlocuiţi deprofesionişti, angajaţi pe bază de contract. Noiîn cercăm să reducem la minimum efectele răz -bo iului asupra vieţii fiecărui ucrainean. Sin -gurul lucru pe care nu-l pot promite deocamda-tă este acela că o nouă mobilizare nu va maiexista în acest an. Perspectivele şi dimensiunileei nu depind numai de planurile noastre, ci şi desituaţia de pe front.

Între timp,însă, diplomaţiaucrai neană de pu -ne toate efor tu rilepen tru pre lun gireasanc ţiu nilor sec to -riale, economiceîmpotriva Fe de -raţiei Ruse care aufost instituite însemn de solidari-tate cu Ucrai na, înca drul coaliţieimon dia le pro -ucrai nene, de că -tre Uniunea Europeană, SUA, Canada, Au stra -lia şi multe alte ţări. Din când în când, în uneleţări europene există voci care susţin că acestesancţiuni nu ar fi eficiente. Dacă unora li se parineficiente, atunci aceste sancţiuni nu ar trebuianulate sau diminuate, ci dimpotrivă, ele ar tre-bui continuate şi înăsprite!

Orice pas în direcţia regrementării politicetrebuie să fie precedat de un progres simţitor înprobleme de securitate. Este vorba, în primulrând, de încetarea reală a focului, chiar dacă înultimul timp, asistăm la o reducere însemnată aconfruntărilor şi retragerea efectivă a tehniciimilitare ruse; accesul total al OSCE în toateteritoriile ocupate, inclusiv în zona de confrun-tare şi în cea necontrolată a frontierei ucrainea-no-ruse. Numai atunci putem vorbi de organi-zarea alegerilor locale în deplină conformitatecu legislaţia ucraineană şi în deplină conformi-tate cu criteriile şi standardele OSCE.

Sunt convins că acţiunile Ucrainei suntcorecte şi că Acordurile de la Minsk nu au oaltă alternativă. Drept dovadă o constituie pa -cea în cea mai mare parte a teritoriului Ucrai -nei, sancţiunile instituite pentru neîndeplinireaAcordurilor de la Minsk. Şi faptul că duşmanulnostru este blocat pe îndepărtatele graniţe esti-ce reprezintă tot un efect al Acor durilor de laMinsk.

Scopul meu este recuperarea de cătreUcraina a întregului Donbas şi apoi a Crimeeipe cale politico-diplomatică. Şi trebuie să subli-niez faptul că soluţii simple, din păcate, nuexistă, dar eu nu am de gând să mă întorc dinacest drum.

Vă doresc tuturor pace.Vă felicit, dragi compatrioţi, cu prilejul Zilei

Memoriei şi Reconcilierii şi al Zilei Victorieiîmpotriva nazismului în cel de-al DoileaRăzboi Mondial.

Slavă veteranilor Armatei roşii şi ai mişcăriide partizani!

Slavă luptătorilor din Armata Ucraineană deInsurgenţi şi participanţilor la toate mişcările deeliberare naţională!

Slavă tuturor acelora care au apărat Ucrainade agresiunea celui de-al Treilea Reich!

Slavă Forţelor Armate ale Ucrainei, GărziiNaţionale, voluntarilor, tuturor structurilor deforţă care apără Patria noastră de acţiunile duş-mănoase ale Federaţiei Ruse!

Slavă Ucrainei!

ucraina - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

discursul preşedintelui în cadrul acţiunii „primul minut de pace“ la ziua memoriei şi reconcilierii