Trei exemple de culturi pentru care merită să investeşti în agriculturăScris de Mihai Ghenceanu, 27 ianuarie 2013 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

camp cu lavanda

Agricultorii români renunţă la culturile tradiţionale şi se orientează spre altele “exotice” care le aduc însă profituri mari: lavandă, cătină, plante energetice sau coacăze, scrie agrointel.ro.

 

Concurenţa acerbă pe piaţă i-a determinat pe tot mai mulţi agricultori să se reorienteze din mers spre alte culturi decât cele considerate “clasice”.

 

 

În căutarea de câştiguri, producătorii şi-au dat seama că nu există doar grâu, porumb sau cartofi, ci trebuie să ia în calcul şi alte plante, unele chiar “exotice” pentru România. Sunt nişe de piaţă sau mai simplu spus oportunităţi de pe urma cărora mulţi români au profitat deja.

 

Nemţii se bat pe cătina românească

Dacă ar produce toată România cătina, tot nu am acoperi cererea din Germania, povesteşte un producător din Ardeal. Mai în glumă, mai în serios, vorbim de o cultură care prinde teren şi care atrage agricultorii în ultima vreme. Deocamdată, în lipsa unor unităţi de procesare, producţia locală merge în mare parte la export, în principal în Germania. Nu este exclus însă ca în câţiva ani să apară şi la noi astfel de unităţi, mai ales că numărul plantaţiilor care vor intra în producţie este în creştere.

 

Unul dintre cei mai cunoscuţi cultivatori este Alexandru Vulpe, un fost cercetător, care a infiinţat în urmă cu patru ani la Frumuşeni, lângă Arad, prima fermă pilot profesionistă din România – centru de excelenţă pentru cultura cătinei, cum îi place să spună – , unde au fost cultivate soiuri nobile. Vulpe are la dispoziţie circa 32 hectare de teren agricol, unde îşi desfăşoară activitatea pe mai multe paliere: ameliorare, pepinieră şi producţie de fructe. Aproape jumătate din suprafaţă este destinată cultivării cătinei, pe care o vinde în întregime în Germania.

 

El are însă planuri legate şi de procesare (se pot produce sucuri, siropuri, ulei etc.) pentru că ar putea să câştige „cu două zerouri mai mult” decât acum. Vulpe nu este singurul care se gândeşte să investească într-o unitate de procesare.

 

Un alt producător, Ioan Morar din Cluj, care deţine 10 hectare de cătină, dar livrează şi material de plantat, are şi el planuri în acest sens. Dacă acum aproape toată producţia este livrată la extern, în câţiva ani speră să realizeze o făbricuţă care să valorifice producţia proprie, dar şi cea preluată de la alţi cutivatori. Morar are chiar un plan de dezvoltare a cătinei, dar şi a coacăzelor negre (alte fructe la mare căutare la export) la nivel naţional pe fondul interesului în creştere pentru aceste culturi şi pe bună dreptate.

 

La cătină, de exemplu, costurile de înfiinţare a unui hectar sunt destul de mari (in jur de 3.000 de euro), însă merită, numai dacă te gândeşti că investeşti o data şi culegi 25 de ani, după cum spune Morar. În general, producţia maximă este obţinută în anul şapte, în condiţiile în care se poate ajunge şi la 20 de tone la hectar, iar preţul de vânzare a cătinei este de 1,7-1,9 euro la kilogram.

 

“Cătina este rezistentă la capriciile vremii şi răspunde bine la tehnologia de cultură. Este important însă ca plantele să fie irigate, dar oricum cheltuiala cu irigaţia este de 20 de ori mai rentabilă ca la porumb”, povesteşte Vulpe. El de exemplu, are venituri de circa 20.000 euro la hectar. Din această sumă, aproape jumătate reprezintă cheltuielile, dar tot rămâne un câştig substanţial, spune râzând Vulpe, pentru care cătina este cea mai profitabilă cultură pomicolă din zona temperată a României.

 

Fostul cercetător vinde producţia de cătină în Germania, unde se caută în general cantităţi mari. Cerere mare este însă şi pentru materialul de plantat. Aşa se face că plantele din pepiniera de la Frumuşeni ajung în Germania, Franţa, Grecia şi Ungaria. Vulpe vinde şi goji, însă doar la comandă. În 2012, de exemplu, a produs material de plantat pentru înfiinţarea unei plantaţii de 40 ha de goji în Grecia.

 

Cu alte cuvinte, nu ţine toate ouăle în acelaşi coş. La fel procedează şi Morar. La nemţi vinde nu doar cătină, ci şi rubarbă, care ajunge şi pe piaţa din Marea Britanie. O nişă de piaţă de pe urma căreia Morar câştigă bani buni (preţul pe kg este de peste 1 euro) şi o dovadă că dacă chiar vrei ceva cu adevărat există şanse să şi reuşeşti.

 

Parfum de lavandă

Una dintre cele mai profitabile culturi este lavanda. Chiar dacă în România, sectorul este la început de drum, există şi cultivatori care au trecut deja de stadiul primelor experimente. Ce-i drept, nu se pot compara cu cei din Provence (regiune din Franta, celebră pentru plantaţiile de lavandă), dar începutul se dovedeşte promiţător. O investiţie care merită, susţin cultivatorii, pentru că poate fi amortizată încă din primii ani de producţie în ciuda costurilor mari (8.000 de euro pe hectar).

 

În plus, plantaţia poate fi exploatată până la 18 ani, perioadă în care cheltuielile de întreţinere sunt minime. Lavanda a prins cel mai bine în partea de Vest a ţării, dar plantaţii există şi în sud. Unul dintre cei mai cunoscuţi cultivatori este Ioan Iakob din Ocna Mureş, care s-a lansat în domeniu în urmă cu patru ani.

 

După ce şi-a încercat norocul cu porumb şi orzoaică, culturi tradiţionale în zonă, Iakob şi-a dat seama că nu are cum să iasă pe profit decât dacă “schimbă ceva”. Altfel, nu-şi scoate nici măcar banii pe care i-a dat pe pământ. S-a hotărât să pună lavandă, desi nu cunoştea mare lucru despre tehnologia culturii. Ştia însă că exista o cerere mare în piaţă, ceea ce se întâmplă şi acum. Iar dacă la început, vecinii se uitau ciudat la “ierburile lui”, acum au început să facă la fel.

 

“Cel mai greu este în primul an, când se plantează butaşii şi plantele trebuie curăţate de iarbă de 5-6 ori. Şi terenul trebuie să fie foarte bine lucrat, pentru că rădăcina plantei intră chiar şi până la un metru în pământ. Dacă treci însă de primul an, după aceea este mai uşor”, povesteşte Iakob.

 

El şi-a scos cheltuiala încă din anul doi, chiar dacă între timp a rămas cu 1 ha de lavandă, după ce a pierdut 70 de ari de plantaţie din cauza inundaţiilor. Din anul trei a intrat pe profit, mai ales că producţia creşte de la un an la altul, pe măsură ce plantele ajung la maturitate. În al treilea an, Iakob a avut o producţie de circa 4.000 kilograme la hectar, pe care a vândut-o în întregime. Nici n-a avut producţie la cât de mare a a fost cererea. Şi dublu să fi avut, tot găsea cumpărători, povesteşte agricultorul, care se plânge că nu a putut să onoreze o cerere de şase tone venită de la fabrica de medicamente din Orăştie.

 

Plantele verzi le-a vândut cu 5 lei kilogramul, iar cele uscate cu un preţ care variază între 12 şi 15 lei pe kilogram. Clienţii sunt în general magazinele de produse naturiste din ţară, dar şi furnizorii de materii prime pentru industria cosmetică sau farma. Sunt cereri şi din partea florăriilor, dar şi de la fermierii care vor să se apuce de această cultură.

Lavanda este o plantă rezistentă la boli, dar şi la secetă spre deosebire de porumb, de exemplu, Ba chiar îi merge mai bine pe secetă, spune Iacob.

 

Pe el, lavanda l-a convins. Acum se gândeşte chiar să mărească suprafaţa cultivată la 3-4 hectare, mai ales că îl ajută şi băiatul, care s-a întors din Spania. Iakob este mulţumit nu doar că munca lui este profitabilă, dar şi pentru că a convins şi pe alţi agricultori să cultive lavandă, nu doar la Ocna Mureş, ci peste tot în ţară unde a furnizat butaşi. Doar un argument: după ce se maturizează şi cultura, dar şi fermierul, profitul poate ajunge şi la 8.000 de euro pe hectar.

 

Chinezii ne cumpără muştarul

Pe lista produselor solicitate la export se află şi plantele aromatice. Un agricultor din Agigea, de exemplu, scoate profit din culturi de muştar şi coriandru, pentru care are cerere din ţără, dar mai ales de la chinezi. Şi nu de ieri-de azi, ci de vreo 15 ani, de când şi-a dat seama că are de-a face cu plante rezistente la secetă, care pot fi o alternativă la cultura de porumb.

 

Gheorghe Lămureanu, inginer agronom, de profesie, se numără printe puţinii agricultori din judeţul Constanţa care pun muştar. Lămureanu seamănă în fiecare an circa 100 de hectare de muştar şi coriandru, iar chiar dacă are ani mai proşti, tot obţine cât să fie rentabil. Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar de muştar ajung în general la circa 2.000 de lei. Şi la coriandru, tehnologia este aproape la fel, cu observaţia că perioada de vegetaţie este mai mare, respectiv 5-6 luni.

 

La o producţie de peste o tonă la hectar, în condiţiile în care vinde muştarul cu 625 de euro pe tonă, iar coriandrul cu vreo 420 de euro, Lămureanu se declară mulţumit. De cumpărători chiar nu duce lipsă, muştarul îl vinde în ţară, dar şi în ţările vecine, în timp ce coriandrul ajunge până în China, Coreea sau Indonezia, ţări cu consum mare.

 

In 2012, Lămureanu a mai încercat şi grâu durum, tot pentru export, dar a fost “dezamăgit” de cumpărători, deşi a primit un preţ bun.Cât despre plante energetice precum anghinarea sau camelina, acestea nu l-au convins. Preferă mai degrabă rapiţa, pentru care are cerere mare la export, în special din Austria.

 

Cele mai profitabile culturi

– Costurile pentru înfiinţarea unui hectar de cătină şi pentru întreţinerea lui până la intrarea pe rod (anul trei) se ridică la circa 6.000 de euro. Profitul poate să ajungă şi la 10.000 euro pe an la hectar.

– Înfiinţarea unui hectar de lavandă costă aproximativ 8.000 de euro, iar investiţia poate fi recuperată în câţiva ani de producţie. În anii buni se poate ajunge la profituri de 8.000 de euro pe hectar.

-Un hectar de coacăze negre presupune costuri de circa 4.500 de euro. Producţia se ridică chiar şi la 10 tone pe hectar, preţul de vânzare fiind de 1,5 euro pe kilogram

Cultivarea catinei - Afacerea anului 2013!

Catina (Hippophae rhamnoides) este un arbust spinos care rodeste fructe mici albe sau rosii, o planta cu

extraordinare proprietati antioxidante benefice pentru sanatate.

 

Catina este unul dintre cele mai complexe remedii naturale cunoscute, un redutabil luptator cu bolile iernii.

Catina fortifica inima, intareste imunitatea este un bun antiinflamator, inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii si creste potenta.

Catina sustine efortul intelectual si performanta sportiva.

Catina este un elixir al fericirii. Serotonina din catina goneste depresia, deschide pofta de viata, reface memoria si stimuleaza creativitatea.

Este cunoscuta de secole utilizarea catinei ca remediu pentru ingrijirea pielii si folosita in compozitia produselor cosmetice cu actiune nutritiva, revitalizanta si de refacere.

Lista beneficiilor pentru sanatate, preventie si frumuseste este mare si sunt sigura ca si tu stimate cititor stii foarte multe deja despre catina. Dar, plecand de la aceste beneficii nu ar fi pacat sa nu folosesti tot potentialul acestei plante care face minuni pentru oameni?

Astfel, din pulpa fructului dar si din seminte se poate extrage uleiul de catina, care are atat calitati alimentare, cat si de solvent.

Uleiul de catina contine de 10 ori mai mult caroten decat morcovul, are actiune antibactericida, usor narcotica, sedativa.

Uleiul de catina se foloseste, ca materie prima, in industria farmaceutica in cea alimentara si cosmetica.

Avand in vedere toate aceste utilizari si beneficii nu este mirare ca interesul pentru cultivarea catinei a explodat in 2013!

Pe piata europeana, fructele proaspete de catina, certificate BIO si recoltate obligatoriu prin detasarea ramurilor si separarea fructelor in stare congelata se vand cu 1,6 - 1,8 euro/kg, sau se pot comercializa uscate sau sub forma de pulbere.

Cel mai rentabil este insa uleiul, care se vinde vrac cu un pret intre 150 si 250 de euro/litru, de pe un hectar de catina obtinandu-se 250-270 litri.

atina poate fi valorificata sub diverse forme: ceai din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri, gemuri etc.

Toate detaliile acestei afaceri de cheie le gasiti in lucrarea Cultivarea catinei – Afacerea anului 2013!

Beneficiile unei afaceri cu o plantatie de catina

Asadar, iti propunem sa infiintezi propria plantatie de catina si mai adaugam inca 7 beneficii care te vor convinge:

1.Exista o cerere tot mai mare de catina romaneasca pe piata europeana.Dra ing. Iulia-Adriana Vulpe, fiica si partenerul de afaceri al dlui Vulpe, precizeaza intr-un scurt rezumat tehnic faptul ca fructele de catina cultivate la noi “au un continutul fizico-chimic mai valoros decat oriunde precum si calitati energetice si terapeutice miraculoase.”

2.Conditiile eco-pedo-climatice si relieful adecvat, fac din Romania patria perfecta pentru cultivarea catinei. este rezistenta la frig, putand trece cu bine atat peste temperaturi scazute de -40 de grade Celsius cat si peste cele ridicate.

3.Catina are putine boli si daunatori“Presiunea ecologica redusa a acestora, toleranta ridicata a speciei, impreuna cu capacitatea plantei de a fixa azotul atmosferic, fac posibila o pomicultura fara fertilizatori si mai ales fara pesticide de sinteza, ceea ce cu greu se poate realiza la alte specii de pomi sau arbusti fructiferi, ne spune dna ing. Vulpe.

4.Cultura catinei poate fi una eminamente ecologicaO cultura ecologica de catina este perfect realizabila in practica, usor de adoptat de cultivatori, cu conditia respectarii unor verigi tehnologice elementare.

5.Catina intra pe rod in anul 3 de la plantare si are o durata de productie de 18-20 de ani.

6.Poti incepe sau dezvolta aceasta afacere agricola cu fonduri europene.Una dintre masuri la care poti aplica este 141 – Sprijinirea fermelor agricole.

7.Cultura de catina este foarte profitabila incepand cu anul trei de la plantare.Potentialul productiv este de cca 20 de tone la hectar, iar pretul de vanzare al catinei este de 1,7-1,9 euro la kilogram.

Toate detaliile acestei afaceri de cheie le gasiti in lucrarea Cultivarea catinei – Afacerea anului 2013!

Pentru cultivarea catineri- butasi de catina de la Frumuseni

Legat de aceasta afacere stam de vorba cu cel mai mare cultivator de catina ecologica din Romania, ing. Alexandru Vulpe din Arad.

Afaceri la cheie: Dle Alexandru Vulpe, pentru cei care doresc sa planteze catina, firma dumneawvoastra poate oferi material saditor, consultanta sau alte servicii?

lexandru Vulpe: Da, acesta este unul din obiectele noastre de activitate: productia de material de plantat. Producem butasi inradacinati din ambele specii, in orice cantitate, dar numai sub protectia reciproca a unor contracte de productie, asa cum se procedeaza in lumea pepinieristilor.

Contractul este un act absolut necesar, care il asigura pe beneficiar ca, la data stabilita va avea la dispozitie, gata de plantare, materialul contractat, la calitatea si in cantitatea stabilite.

Desigur, producem in fiecare an o cantitate suplimentara, cu rolul de stoc tampon, din care am onorat si solicitari venite in ultimul moment. Aceasta nu e o regula, iar eu personal n-as risca sa pregatesc terenul si sa nu am ce planta.

Preturile variaza in functie de cantitatea contractata si le comunicam prompt, raspunzand la cererile de oferta. Nu avem cele mai mici preturi, dar acestea incorporeaza valoarea unor lucrari speciale, extrem de laborioase, executate de noi asupra materialului in pepiniera, de la recoltarea ramurilor mama pana la livrare, menite sa induca vigoare mare si precocitate.

Materialul de plantat este dintr-o categorie biologica superioara (BAZA), certificat ecologic. Mai presus de toate este de o calitate exceptionala, capabil sa produca plantatii incheiate, puternice, cu productii precoce, mari si sustinute.

Foarte imortant, sunt soiuri analizate si agreate de majoritatea procesatorilor din Germania si Elvetia, ceea ce face ca vanzarea productiei sa nu fie o problema.

In ceea ce priveste consultanta, o acordam cu drag, complet si gratuit, in Centrul nostru de la Frumuseni. Aici avem toate conditiile ca sa aratam pe viu, sa exemplificam sau sa demonstram practic orice.

Rareori avem timpul necesar sa ne deplasam la beneficiari, dar nu este nimic prea complicat, iar respectarea stricta a tehnologiei stabilite de noi duce sigur la realizarea unei plantatii reusite, adica incheiata, viguroasa si aducatoare de bani.

Cererea de catina europeana este in continua crestere

Afaceri la cheie: Prin intreaga activitate pe care o desfasurati dle Alexandru Vulpe, simtiti cel mai bine pulsul acestei afaceri pe piata interna dar si externa. Va rog sa ne spuneti cum o percep si abordeaza intreprinzatorii romani? Sunt ei interesati sa va urmeze exemplul?

Alexandru Vulpe: Intr-adevar, din postura in care ne aflam simtim foarte bine pulsul afacerii. Traim intr-o plina explozie a interesului fata de cultura catinei in Europa. Suprafetele cultivate cresc spectaculos in Germania, Franta, Italia, Grecia, dar si in tarile baltice, Lituania, Letonia, Estonia, sau cele scandinave, Suedia si Finlanda. Exista interes chiar si din partea Marii Britanii.

Productia imensa obtinuta in China nu este agreata in Europa din cauza unui gust specific inacceptabil, in timp ce Rusia consuma cam tot ce produce. Ca urmare, cererea de catina europeana este in continua crestere si se ajusteaza mereu la nivelul productiei, crescand odata cu aceasta.

Cultivarea catinei - Soiuri de catina

La Centrul de Excelenta pentru Cultura Catinei de la Arad au fost certificate si inscrise in Registrul Oficial soiurile de catina recomandate de ing. Alexandru Vulpe pentru o cultura profitabila.

Soiul de catina Clara, soi spur, indicat pentru plantatii super-intensive cu peste 2.200 pomi/ha. Potential de productie 15,3 to/ha in anul III, 24,5 in anul V si urmatorii.

Soiul de catina Mara, productiv, docil si rentabil. Recoltabil mecanizat 100%;

Soiul de catina Cora, viguros, rustic si rezistent, cu productii mari si constante: 14,2 to/ha in anul III, 21,8 in anul V.

Soiul de catina Dora, foarte bogat in componentele de baza – vitaminele C si E, caroten si ulei. Productivitatea este de 12,2 to/ha in anul III, 18,1 in anul V.

Soiul de catina Andros este soiul polenizator, cheia unei polenizari totale si a unei plantatii reusite. Este singurul soi polenizator prezent in Catalogul Oficial si admis la plantare in Romania.

Catina este regina fructelor si temelia unei afaceri sanatoase!

Cultura ecologica de catina alba Categorie: Tehnologii ecologice

 Catina (Hippophae rhamnoides) este un miracol al naturii. Fructele contin multa vitamina C, dar si vitaminele A, B, E, F, P, K, saruri minerale, calciu, fosfor, magneziu, sodiu, hidrati de carbon si acizi organici, precum si ulei de exceptionala valoare terapeutica.

Toate acestea fac din catina o adevarata farmacie a naturii, contribuind la vindecarea tuturor maladiilor, inclusiv al cancerului prin dublarea efectului medicamentelor folosite. Cel mai valoros insa este uleiul care se obtine din fruct. Din fructele de pe un hectar se poate obtine ulei in valoare de 150.000 de euro. Este indiscutabil cea mai profitabila cultura.

Catina alba este un arbust cu aspect albicios datorita perilor stelati cu care este acoperita intreaga planta, prezentand spini si multe ramificatii. Frunzele sunt dispuse altern, liniare, avand o singura nervura. Ele sunt glabre pe fata superioara si de un verde albicios pe cea inferioara, argintii si acoperite cu solzi ruginii. Florile sunt de culoare galbena-ruginie, mici. Fructele sunt rotunde sau ovuide, de culoare galben-portocalie. Infloreste in lunile aprilie-mai. Creste in masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din regiunea deluroasa. 

Introdusa recent in cultura ecologica din Romania, catina alba se cultiva in prezent pe mai bine de 100.000 de hectare. Una din cele mai mari plantatii din tara se gaseste in judetul Bacau. 

O cultura ecologica de catina presupune pregatirea terenului intocmai ca la orice livada de pomi, fiind interzisa folosirea cu 3-4 ani inainte a ingrasamintelor, ierbicidelor, pesticidelor. Prima productie este intr-al cincilea an de la plantare.

 

Zonare

  Zona foarte favorabila: Dealurile Munteniei si Moldovei; Valea raului Siret; Valea raului Buzau; Delta Dunarii;

  Zona favorabila: Toate zonele tarii cu terenuri insorite si aerisite.

Soiurile aparţin subspeciei carpatică:

Bogdanesti: extratimpuriu; 8 t/ha Ciumasi: tardiv; 19 t/ha Dospinesti: extratimpuriu 16 t/ha; Delta PR: mijlocie; 9 t/ha; Delta 60 M: tardiv; 15 t/ha; Delta fara spini: tardiv; 13 t/ha; Oniscani: extratimpuriu; 13 t/ha; Sfantu Gheorghe 3; timpuriu; 13 t/ha; Sfantu Gheorghe 4: tardiv; 20 t/ha Serpeni: extratimpuriu; 23 t/ha; Serbanesti: timpuriu; 12 t/ha; Vibratina: extratimpuriu; 12 t/ha

 

Amplasare

-solurile aerisite si insorite;

-valorifica solurile slab productive, degradate si chiar saraturate;

-nu sunt favorbile solurile umbrite

 

Sisteme de conducere

-in plantatii intensive - sunt indicate formele aplatizate cu si fara trunchi;

-in plantatiile extensive - sunt indicate formele globuloase.

 

Infiintarea plantatiei

-in perioada de 3 ani de conversie se va planta o leguminoasa perena furajera (trifoi sau lucerna).

-apoi se va trasa drumurile principale si se face parcelarea;

-terenul se fertilizeaza cu 30 tone ingrasamant organic obtinut intr-o ferma ecologica de animale si care este livrat pe baza de contract.

-se executa aratura la 25-30 cm.

 

Producere material saditor

-se inmulteste prin seminte si butasi de la plante mama care au fost cultivate dupa metode ecologice cel putin o generatie;

-butasii lemnificati trebuie sa aiba lungimea de 20-22 cm pentru teren neirigat si 16-17 cm pe teren irigat.

 

Plantarea

-epoca de plantarea este ori toamna ori primavara devreme;

-se asigura o planta mascula la 8 plante female;

-se planteaza in gropi de 45/45/40 cm in locuri marcate prin picheti.

-la plantare se adauga 5-6 kg de gunoi bine fermentat care se amesteca cu o parte din pamantul din groapa.

 

Taierile de formare si rodire

-imediat dupa plantare se va executa taierea de formare in functie de tipul de coroana;

-taierile de rodire se executa toamna sau primavara, la cep (de pe jumatate din numarul de ramuri de schelet).

 

Irigarea

-catina se adapteaza usor atat la conditiile de seceta prelungita cat si la excesul de umiditate;

 

Tratamentele bolilor si daunatorilor

-pentru protectia plantelor sunt permise produse pe baza de extracte de plante, uleiuri vegetale aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru.

 

Recoltare

-recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob a fructelor direct de pe ramura;

-un muncitor poate recolta intr-o zi intre 5 si 10 kg;

-culegerea fructelor incepe in luna august si se cotinua pana la primul inghet (inainte de 15 octombrie);

-la inceputul maturizarii ele au cantitatea cea mai mare de vitamina C.

 

Congelarea:

-fructele se racesc la o temperatura de 2 grade C, dupa care se congeleaza la -35 grade C.

 

Rezultate economice

Suprafetele pot fi mici, dar valorificarea este extraordinar de mare.    In primul an de plantatie, cheltuielile pentru un hectar sunt de 1.700-2.000 euro reprezentand pretul butasilor, circa 1.700 bucati/ha. 

In fiecare an se mai cheltuiesc Inca 200-300 euro la hectar pentru a acoperi lucrarile de intretinere. 

Durata de viata a unei exploatatii este de pana la 20-25 de ani, cu o perioada de crestere in al 10-lea an, dupa care urmeaza o perioada de descrestere pana la 25 de ani. 

Veniturile se obtin din vanzarea fructelor de catina, care sunt net superioare daca sunt transformate in pulbere (foarte ceruta de japonezi), dar mai ales daca din fructe se extrage uleiul, foarte cautat pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica, farmaceutica. 

Din al cincilea an, cand plantatia intra pe rod, se obtine o recolta de minim 4-5 tone de fructe la hectar, care se poate vinde cu 3 euro/kg, circa 1.500 euro/ha. 

Calitatea fructelor este data de concentratia de ulei. Un litru de ulei extras din fructele de catina se vinde cu un pret cuprins intre 150 euro si 500 euro. 

In conditii de cultura ecologica, se poate obtine o productie de 20.000 tone de fructe proaspete la hectar. 

Productia de ulei la hectar este cuprinsa intre 170 litri si 1200 litri, pretul variind intre 150 si 500 euro pe litru. La un pret mediu rezulta 150.000 de euro. Un profit deosebit, greu de atins cu orice alta cultura. 

La nivelul tarii sunt inca foarte putini cei care cultiva catina in sistem ecologic.

Documentatie CATINA ALBA - Metode de cultivare a catinei albe

Autor: Dragos SerbanPublicat la data de 16 Oct. 2014 in: Diverse

DOCUMENTATIE CATINA ALBA, cultivarea catinei albe, ecologie si plantatii de catina alba, afaceri cu catina alba, informatii certificate catina albaTags: tehnologii agricole, arbusti fructiferi, catina, catina, alba, documentatie, cultivarea, catinei, albe, agricultura, afaceri, plantatii, culturi

Catina alba - Hippophae rhamnoides - a fost introdusa recent in cultura, una din cele mai mari plantatii de catina din tara gasindu-se in apropierea Bacaului. Este un arbust fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta ornamentala. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc. Preparate naturiste din catina alba

Metode de inmultire la catina alba

Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. In China de exemplu, medicina traditionala recomanda catina in tratamentul bolilor digestive. Pe continentul european, exista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid si Teophast.

In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai valoros din punct de vedere medical. Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte usor narcotice.

De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele. Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. Mugurii de catina au efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii.

Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi alcoolice.

CATINA ALBA - areal de raspandire in Romania

Datorita capacitatii mari de drajonare, catina alba se utilizeaza pentru consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in spatiile care necesita protectie (livezi, podgorii, diverse culturi).

La noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt.

In agricultura, ea se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a solurilor, datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase (voi vorbi despre acestea mai pe larg), dar si pentru consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de drajonare.

In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si Milcov. In zona subcarpatica a judetului Buzau catina alba are o frecventa mai mare decat in alte zone din Romania. De asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita, precum si in Delta Dunarii. Prezenta catinei albe este insa semnalata de profesorul Ion Simionescu inca din secolul 19 pe vaile Prahovei si Siretului, in palcuri mixte de catina rosie – Tamarix gallica – si catina alba – Hippophae rhamnoides. La acea vreme profesorul Simionescu observa doar caracterul de planta decorativa a catinei. Dansul scria :

« Cand trenul te duce spre Sinaia, un decor frumos se prezinta ochiului, prin viroagele din apropierea Campinei. Malurile, numai rapi, colorate cand ca huma, vinete, cand galbene, galbenul nisipului, cand mai albie, gresia dezgolita ori chiar caramiziu, sunt impestritate de dese tufe argintii, pe crengile carora stau ciucur bobite portocalii »

Revenind in zilele noastre, preocuparile cercetatorilor in privinta acestei plante, si indeosebi rezultatele acestora, readuc tara noastra in prim-planul lumii stiintifice internationale.

In anul 1999, la al 12-lea Salon international de inventii, tehnici si produse noi, Geneva, domnul Moraru Ionut, de la Asociatia Stiinta si viata obtine medalia de bronz pentru mai multe preparate medicinale, printre care Vita-Gins - capsule conţinând rădăcină de ginseng roşu, de Hippophae rhamnoides şi de măceş cu o acţiune vitaminizantă, antioxidantă, stimulantă şi tonică SNC, creşterea capacităţii de efort fizic şi intelectual al organismului.

Doamna Nicole-Livia Atudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a Universitatii Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al Facultatii de Ingineria Produselor Alimentare a creat un procedeu de obtinere si conservare naturala a unui suc pe baza de catina alba, imbogatit cu extracte de plante aromate si medicinale. Acest suc este un biostimulator, fiind bogat in vitaminele A, C, E, F, bioflavonoide, licopine (coloranti naturali), cu o actiune marcant antioxidanta, acizi organici, minerale, intre care salutara este prezenta seleniului din catina (unul dintre cei mai puternici antioxidanti). Pentru aceasta creatie, autoarea a primit Medalia de argint la Salonul international de inventii, produse si tehnologii noi – EUREKA - Bruxelles, 2000 si Medalia de argint la Salonul international de inventii, Geneva, 2002

Cresterea si fructificarea la catina alba

Catina se prezinta ca un arbust inalt de 1,5 – 3,5 m, cu numerosi tepi puternici. In functie de conditiile de clima si sol, ea creste diferit, si anume ca tufa joasa taratoare in zonele aride si pe soluri sarace, sau sub forma arborescenta de 8-10 m inaltime pe soluri fertile. Catina alba intra pe rod in anul 3 de la plantare si are o durata de productie de 18-20 de ani. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, raspandit mai mult la suprafata solului, la 20 cm adancime si are mare capacitate de drajonare. Pe radacinile catinei se formeaza nodozitati fixatoare de azot, ca la leguminoase.

Aceste nodozitati sunt formatiuni simbiotice produse de bacterii din genurile Rhizobium, Azotobacter, Clostridium, bacterii fixatoare de azot care traiesc libere in sol. Acestea patrund in planta prin perisorii absorbanti printr-un mecanism de atractie chimica (recent s-a descoperit ca bacteriile sunt atrase de flavone secretate de radacina) si se instaleaza in interiorul radacinii plantei unde formeaza formatiuni globuloase cu aspect de noduri. Formarea acestor formatiuni este avantajata de prezenta unor microelemente ca bor, molibden, calciu si sulf. In interiorul nodozitatilor bacteriile se dezvolta, se inmultesc si fixeaza azotul atmosferic, transformandu-l in azot asimilabil. Bacteria isi insuseste de la planta zaharuri si alte substante pe care nu si le poate sintetiza, iar planta utilizeaza azotul organic fixat de bacterii.

Tulpina catinei are o scoarta neteda, de culoare bruna-verzuie, care cu timpul se inchide la culoare. O particularitate a catinei este prezenta a numerosi spini puternici, lignificati, foarte ascutiti. Toate cresterile anuale de pe tulpina si ramuri se termina cu astfel de ghimpi.

Frunzele sunt mici, dispuse altern, scurt petiolate, cu limbul ingust si lung de 5-6 cm, cu perisori solzosi de culoare cenusie-argintie pe ambele fete. De la aceasta caracteristica ii vine si denumirea populara de catina alba. Frunzele sunt ele insele bogate in vitamina C.

Catina alba este o specie unisexuat dioica, avand plante deopotriva femele si barbatesti. Plantele barbatesti sunt mai viguroase decat cele femele, au ramuri anuale mai lungi, mai groase si de culoare inchisa, precum si mugurii mai mari. Florile barbatesti sunt grupate in conuri scurte de culoare bruna, si se afla pe ramurile anuale. Florile femele sunt grupate cate 10-12 intr-un racem foarte scurt.

Fructele sunt drupe false, mici, de forma variabila, de la ovoida la globuloasa, chiar turtita. Culoarea lor predominanta este portocalie, cu treceri spre galben. Mai rar apar si fructe de culoare rosie. Fiind in numar foarte mare, foarte scurt pedunculate si asezate unul langa altul, fructele imbraca ramurile ca un manson. Pulpa fructelor este de culoare galbena sau portocalie, foarte suculenta si lasa pete unsuroase. Fructele de catina au un miros placut si aromat, dar nu se consuma cu placere in stare proaspata, fiind acre si astringente. La maturitate completa, ele pierd multa aciditate si au aroma particulara, mai puternica atunci cand recoltatul se face dupa inghet.

Catina alba infloreste in aprilie mai, cand temperatura medie diurna este de 12-15°C si se desfasoara pe o perioada de 15 zile. Plantele mascule infloresc mai devreme, in timp ce plantele femele infloresc o data cu infrunzirea. Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor. La sfarsitul perioadei de inflorire, florile femele polenizate evolueaza spre fructe.

Maturarea fructelor incepe in luna august, in primele saptamani. Fructele se ingalbenesc, iar semintele sunt complet formate si sunt capabile sa germineze. Culoarea pielitei si a pulpei se intensifica, fructele crtesc in volum. La sfarsitul lui septembrie inceputul lui octombrie fructele ajung la maturitate optima. Daca recoltarea se face cu intarziere, calitatea fructelor se depreciaza,

acestea crapa si pierd din suc.

In plantatii, catina alba intra pe rod din anul al treilea. In perioada optima de productie se obtin cantitati ce pot depasi 25 tone/ha. Dupa 18-20 de ani, catina intra in declin, cresterile vegetative sunt mici, productie scade foarte mult, iar plantele incep sa se usuce total sau partial.

Cerintele catinei fata de factorii de mediu

In privinta temperaturii, catina este putin pretentioasa, suportand temperaturi joase de pana la –35 °C, raportandu-se cazuri de supravietuire chiar dupa geruri de –40 °C. Aceeasi rezistenta o manifesta si la temperaturi pozitive excesive, la temperaturi la nivelul solului de pana la + 45 °C.

Catina are insa nevoie de foarte multa lumina, productia optima se obtine in zonele in care planta este expusa direct la soare, pe toata perioada zilei.

Fata de umiditate, catina se adapteaza foarte usor, rezistand la cele mai cumplite secete din zona temperate, dar si la inundatiile temporare.

Catina este un arbust adaptabil pana la extrem pe orice tip de sol, pe terenuri uscate, prundisuri, dar si pe cernoziumuri si soluri brun-roscate. Uimitor, catina creste chiar si pe soluri saraturoase, pe care alte specii nu se pot dezvolta.

Profesorul David Davidescu aminteste de catina alba ca facand parte, alaturi de catina de rau (Tamarix pailassi), din grupul plantelor lemnoase din flora spontana care suporta o concentratie mai mare de saruri (0,15%).

Chiar daca aceasta planta manifesta o rezistenta sporita, la infiintarea plantatiilor in general se va evita un astfel de sol, iar daca totusi suntem nevoiti sa cultivam pe sol saraturat, se vor aplica amendamente chimice pentru corectarea reactiei alcaline a solului. Profesorul Davidescu sugereaza urmatoarele substante :

1. Gips – este amendamentul cel mai des folosit la imbunatatirea solurilor saraturoase. Este etalon in masurarea valorii de acidifiere (=100)2. Fosfogips – rezulta ca deseu in procesul de fabricare a acidului fosforic sau a fosfatului trisodic. Are o valoare de acidifiere de 80% fata de gips.3. Acifer – se obtine prin imbibarea cu acid sulfuric a unui amestec de sulfat de fier, sulfat de aluminiu si sulfat de calciu. Are valoarea de acidifiere de 260% fata de gips.4. Sulfat de aluminiu – produs incolor, solubil in apa, cu val oare de acidifiere 72%5. Sulfat de fier – sare cristalina verde, valoare de acidifiere 72%6. Sulf – valoarea de acidifiere 550%7. Clorura de calciu8. Praf de lignit9. Carbonat de calciu

Utilizarea acestor amendamente se face dupa norme bine stabilite, in functie de cantitatea de saruri din sol, dupa analize riguroase. Sunt o sumedenie de conditii ce trebuie avute in seama, orizontul de saraturare, repartizarea sarurilor pe profil, continutul in saruri a panzei freatice, etc. In caz contrar, reactia solului poate fi una contrara asteptarilor. Se recomanda asadar consultarea inginerului agronom inainte de aplicarea oricaror fertilizanti, amendamente sau agenti chimici de combatere a bolilor si daunatorilor.

Fertilizarea solului se impune numai in plantatiile situate pe terenuri sarace, subtiri, unde plantele se dezvolta foarte incet si cresterile sunt mici. In aceste cazuri, la plantarea puietilor se dubleaza cantitatea de ingrasaminte organice si chimice, iar o data la 3 ani se administreaza 20-30 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat, 200 kg/ha sare potasica. Pe astfel de terenuri se aplica lucrarea cu paraplaul, un plug in forma de sageata care ridica brazda dar nu o si intoarce. In cazul in care solul este mentinut in plantatie ca ogor negru, gunoiul de grajd se ingroapa imediat dupa imprastiere la o adancime potrivita.

Pe solurile fertile sau potrivit de fertile ingrasamintele incorporate la infiintarea plantatiei sunt suficiente pana cand planta se aprovizioneaza singura cu azotul atmosferic.

Totodata este indicat adaosul de mranita in cazul infiintarii de plantatii prin drajoni. Mranita ofera mediul perfect pentru dezvoltarea sistemului radicular insuficient al drajonului.

Principalele soiuri de catina alba cultivate in Romania

Serpeni 11: are fructe foarte mari, in medie de 0,5 g, de forma ovala sau cilindrica, de culoare portocalie deschis, uniforma pe toata suprafata, cu peduncul lung de 3-4 mm, ceea ce usureaza recoltarea manuala. Planta este viguroasa, cu cresteri puternice, drepte, de culoare gri deschis, prevazute cu spini mari, lungi. Este un soi precoce si foarte productiv, se obtin in medie 8-10 kg de fructe/planta, in primul an de rod. Dupa jumatatea lunii octombrie recoltarea se poate face prin scuturare.

Delta 1: de asemenea cu fructe mari, usor alungite, de culoare portocalie, cu peduncul scurt de 2 mm. Tufa este foarte viguroasa si mult ramificata, cu spinii lungi si rigizi. Culoarea ramurilor este gri in primii 2 ani, cu nuante de maro pe partea umbrita. Intra pe rod destul de tarziu, si se pot recolta 6-7 kg/planta.

Murgesti 1: are un fruct frumos de marime mijlocie, aproape rotund, de culoare portocalie, lucios. Tufa este viguroasa, aerisita si rodeste aproape de baza. Cresterile de 1-2 ani au culoarea gri deschis, cu spini rari dar puternici. Productia este medie, de 4-6 kg/planta.

Maracineni 1: fructul de marime mijlocie, rotund, de culoare galben intens. Tufa este potrivit de viguroasa, nu depaseste 1,8 m in inaltime, si are fructele aglomerate, dispuse sub forma de manson, ceea ce ingreuneaza recoltarea. Rodeste abundent si constant 8-10 kg/planta. Un specific al soiului se datoreaza taliei mici, care permite plantarea la distante de 3/1,5 m, cu productie de pana la 22 t/ha.

Delta 3: un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a forma trunchi. Nu prezinta spini. Are fructe rotunde portocalii, de marime mijlocie spre mica. Pe lemnul batran fructifica pe formatiuni scurte, cu mari aglomerari de fructe. In flora spontana, cresc plantele cu fructe portocalii, rotunde si mijlocii ca marime. (Lenuta Chira)