Trecerea de la limba latin la limba roman Dac latina clasic este bine cunoscut , latina vulgar care st la baza formrii limbilor romanice , aadar , si a limbii romne, este reconstituit dup o serie de izvoare , printre care se numr: Autorii clasici laini , n ale cror opere ptrund forme de limb vorbit (Plaut , Petroniu , Horaiu , Cicero) ; Traducerea Bibliei , cunoscut sub numele de BvulgataB , findca aceasta eraadresat celor fara o instrucie deosebit ; Inscripiile , mai ales cele de la Pompei , oraul acoperit de lava unei erupii a vulcanului Etna ; Lucrrile lexicografice, printre care deosebit de important este Appendix Probi din secolul al III- lea d. Hr; este vorba despre o list de 227 de cuvinte populare , nsoite de corespondentele in latina clasic ;simpla niruire a acestor cuvinte evideniaz faptul c romna motenete latina vulgar , aa cum se poate observa din exemplele urmatoare :auris non oricla , oculus nos oclus , rivus non rius . Gramaticile latineti , in care au fost semnalate greeli de pronuntare , dar i de morfologie ; Manuscrise , aa cum este jurnalul de cltorie la Locurile Sfinte ale unei clugrie din secolul al V-lea d. Hr. ;

Metoda comparativistorica de studiere a limbilor romanice, putndu-se astfel reconstitui forme neatestate la un moment dat pe baza corespondentelor , de exemplu , forma coda din latina vurgar a fost reconsituit dupa romna Coad ,italian coda , francez queue , spaniol coza etc., pentru ca ulterior , sa fie atestat in incripii. Din latina vulgara apare romana comun , reprezentnd prima faza a evoluiei limbii romne , care mai este cunoscut i sub denumirea de protoromna , strromna sau romn primitiv. n romna comuna : sistemul vocalic cuprindea ase vocale :a , e , i , o , u , ;vocala apare mai trziu i individualizeaz limba romn n cadrul limbilor romanice ; sistemul consonatic se caracterizeaz prin apariia unor sunete noi , care nu existau in latin : , ; de exemplu , lat.negotium rom. Nego , lat. Sic rom. i ; se produc modificri cu valoare de lege , printre care se numr: a.- l intervocalic trece la r - ; fenomen cunoscut sub numele de rotacism ;de exemplu lat. Filum rom. Fir , lat. Solem rom. Soare , lat. Gula rom. Gura ; b.- ll intervocalic se pastreaya ;de exemplu , lat. Callis rom. Cale , lat.stella rom. Stea ; c. Consoanele m , n , s , t de la sfritul cuvintelor latineti dispar ; de esemplu , lat. Sebum sebu rom. Seu ;

d.Vocala accentuat o , urmat de e , a , , se diftongheaza ;de exemplu , lat. Molan rom. Moar ; Cele cinci declinri latineti se reduc la limba romn la trei , disprnd declinarile a IV a i a V-a , redistribuite altor declinri ; Se pstreaz cazurile de limb latin , cu excepia ablativului ; Se menin cele trei tipuri de latin ; n limba romn , apare articolul , care nu exist in latin , aceasta formndu-se ntr-un pronume latinesc ; Numeralele sunt n majoriate latineti ; Pronumele ii imbogaeste fosmele , dar manifest si o tendin de regularizare a flexiunii ; Verbul motenete cele patru conjugri , meninndu-se in mare , aceleai categorii gramaticale specifice din latin ; Parile de vorbire neflexibile sunt , de asemenea , pstrate ; Sintaxa este , n general , motenit din limba latin ; Lexicul este n mare majoritate latinesc , vocabularul fundamental fiind 60-66% de origine latin.

Teritorii de formare a limbii romne

Exista trei teorii in legatura cu teritoriul de formare a limbii romne : 1.teoria formrii limbii romne doar la nord de Dunre , susinut de Dimitri Cantemir , Petru Maior , Bogdan Petriceicu Hasdeu care este infirmat de existena unor dialecte romneti sud-dunrene ( dialectul aromn , dialectul meglenoromn , dialectul istroromn ) ; 2.teoria formrii limbii romne doar la sud de Dunre , susinuta de lingvitii strini Franz Joseph Sulzer , Robert Roelser , Johann Christian Engel - , dar si de savani romni , precum Ovid Densusianu i Alexandru Philippide ; conform acestei teorii , dupa retragerea aureliana , s-ar fi produs o populatie masiv de populaie din spaiul fostei Dacii , care n-ar mai fi fost locuit ; teoria imigraionist este infirmat de : bogatele mrturii arheologice prin care se demonstreaz persistenta populaiei dacice n terotoriul de batin :inscripii nu nume dacice , cimitire cu nume dacice , piese de ceramic dacice etc. ; obiectivele de cult cretin , cu inscripii in limba latin , aa cum este cel de la Biertan ( din judeul Sibiu) pe care scria Ego Zenovius votum posui ( Eu , Zenovius , am depus ofrand ) ; persisten n limba romn a unor termeni latini numai n vestul teritoriului romnesc actual ,

precum ai (usturoi) , june (tnr) , nea (zpad ) , pcurar (cioban ) ; 3.teoria formrii limbii romne att la nordul, ct si la sudul Dunrii , susinut de coala Ardelean i de majoritatea lingvitilor contemporani.

Fondul autohton Limba vorbit de traco-geti constituie fondul autohton al limbii romne . Indentificarea acestui fond este ns dificil , deoarece lima dacilor a disprut i materialul lingvistic este redus la un numr destul de mic de cuvinte , i aceste incerte . Se pstreaza din limba dacilor : nume proprii : Arge , Cerna , Cri , Dunre , Iai , Jiu , Lotru , Oituz , Olt , Siret , Some , Timi , Turda , Bucur etc. ; substantive comune : abur , baci , balaur , barz , brad , bru , buz , ceaf , cioar , copil , fluier , gard , ghimpe , groap , grumaz , mayre , mnz , mrar , mo , pru , ra , scrum , stn , strung , oprl , ap , arc , urd , vatr , viezure , zer etc. ; verbe : a bga , a ( se ) bucura , a crua , a scpa etc. ; unele sufixe : -esc , -ete , -andru , -ni etc.

S-au descoperit si inscripii dacice scrise cu litere greceti , rmase nedescifrate . A fost gasit si o inscripie cu litere latine : Decebalus per Scorilo , tradus Decebal fiul lui Scorilo . Limba romna n contact cu alte limbi in secolul al VI- lea , limba romn era conturat ca structura gramatical i alea un lexic predominant latin , motiv pentru care influenele ulterioare s-au manifestat doar la nivelul vocabularului. nfluena slava Migraia slavilor din secolele VI-VII a lsat urme mai ales in vocabularul romnesc agricol si casnic , argument pentru faptul c acetia erau un popor panic si sedentar , care a cultivat pmntul n zonele unde s-a aezat . Printre termenii de origine slav se numara :blit , brazd , capi , ciocan , ciread , claie , clete , coas , co , cote , graj , grebl , lopat , ogor , pleav , plug , sita , vadr etc. Pe lnga aceste mprumuturi din limba slav vorbit in secolele IX- XIII se poate aminti unele mprumuturi crturareti din domeniul bisericesc: ceaslov , parastas , pisanie , pop , stare , stran , vecernie , vldic etc. Lexicalul bisericesc fundamental este de origine latin , dovedind rspandirea cretinismului in Dacia , unde predicase Sfntul Apostol Andrei naintea sosirii slavilor ; astfel , bseric vine din lat.

Basillica , cruce din lat. Crucem , preot din lat. Presbitem , Dumnezeu din lat. Domine deus. Tot de la slavi s-au imprumutat cateva prefixe foarte productive ne- , rs- , pre- , i cteva sufixe : - eal , -i , -ite , -nic , -i , etc. De asemenea , felul in care sunt constituite numeralele cardinale , unele forme verbale , vocativul feminin in o este de orifine slav. Au rmas n limba romna i multe nume de persoan slave : Aldea , Bogdan , Dumitru , Vlad , Vlaicu etc. Influen maghiar Influena maghiar incepe in secolul al Xlea , cand acest popor migrator ptrunde in Panonia , unde s-a aezat i a fost crtinat. n secolele X-XI , maghiarii ajug in Transilvania , lsnd urme mai ales n lexic : alean , aldma , belug , catan , gnd , ginga , hotar , ima , meter , ora , sla , smdu , vam , viclean etc. Influena turc Incepnd din secolul al XVI-lea , ptrund in limba roman termeni adusi de stpnirea otoman : caimcam , capuchehaie , geremea , pa etc, Multe cuvinte ramase in limba romn aparin domeniului culinar: acadea , baclava , chiftea , ciulama , halva , iahnie , iaurt , magiun , mezel , musaca , rahat , sarailie , sarma , erbet , etc . Unele au intrat chiar n vocabularul fundamental : chef , chirie , cntar , duman , etc . i cteva sufixe : agiu (scandalagiu ) liu (hazliu) lc (savantlc). Influena greac

n limba romn , elemenele greceti au aparut n secolul al VI-lea si pn in secolul al XV lea . De exemplu : a agonisi , arvun , catastif , diac , flamur , molim , omid , plapum , trandafir , zodie , zodie , zugrav etc. Influena limbilor moderne n secolul al XIX-lea , a nceput un proces de moderniyare a limbii romne prin intermediul imprumuturilor masive din limbile romanice sau din limba latin, pe cale savanta . Influena fimbii franceze a fost cea mai puternic , dar exista multe cuvinte in limba italian in dimeniul muzcal , culinr si bancar . De la naterea ei , din secolul al III-a , limba romn a evoluat de-a lungul a 1400 de ani , mbogainduz-se continuu , pn la forma din zilele noasre. Latinitate si dacism Etnogeneza romn a fost una dintre preocuprile majore ale primilor notri cronicari Grigore Ureche notnd n Letopiseul Moldovei : " Romnii , ci s afl locuitori in ara Ungureasc i la Ardeal si la Maramorou , de la un loc sntu cu moldovenii si toi de la Rm se trag". Aceast glorificare a latinitii noastre a devenit , dup grigore Ureche , adevr laitmotiv n cultura roman , nefiind intalnit la Miron Costin , la stolnicul Constatin Cantacuzino , Dimitri Cantemir, Samuil Micu , la Gheorghe incai si la alii .

Miron Costin mrturisea n " Predoslovia" la "De neamul moldovenilor , din ara au ieit strmoii lor c s sparie gndul s scrie despre nceputurile neamului romnesc , pe care le considera a fi desclecatul lui Traian , mpratul Rmului.." n secolul al XIX lea , interesul oamenilor de cultur se ndreapta spre fondul geto-dacic al etnogeneyei, constituindu-se chiar un ansamblu de teorii referitoare la superioritatea dacilor faa de latini. Nevoia gsirii unei identiti etnice anterioare romanizrii a generat n perioada interbelic un curent numit chiar dacism , prin care se omagiau spiritul de sacrificiu , senintatea in faa morii , cutarea aventuroas, trsturi care caracterizau populaia autohton. Vasile Prvan a publicat o lucrare cu titlul " Getica", iar, in literatur , Lucian Blaga i Mihail Sadoveanu vorbeau despre un pgnism mitic i despre un vitalism specifice dacilor , pe care le opun raionalitii latine. Specificul naional este pus astfel sub semnul unor fenomene antitetice , al unui amestec de Occident i Orient , al unor nevoi de modernizare , dar i al uneia de pstrare a tradiiei , al unor tendinte imitative , opuse afirmrii originale.