tratat de drept comercial roman ed.6 - stanciu d. carpenaru de drept comercial roman... · 816...

CUPRINS 815

Cuprins

Cuvânt introductiv la edi ia a III-a (2012) ....................................................................... 5

Cuvânt înainte la edi ia a VI-a (2019) ............................................................................. 7

Abrevieri ......................................................................................................................... 9

CAPITOLUL I No iuni introductive privind dreptul comercial ......................................................... 11

Sec iunea I. No iunea, obiectul i defini ia dreptului comercial ............................. 11

Sec iunea a II-a. Scurt privire istoric asupra dreptului comercial ...................... 13

Sec iunea a III-a. Sistemele de reglementare a dreptului comercial .................... 17

Sec iunea a IV-a. Izvoarele dreptului comercial ................................................... 25

Sec iunea a V-a. Tendin ele moderne ale dreptului comercial ............................. 29

CAPITOLUL II Întreprinderea – forma juridic de desf urare a activit ii cu caracter profesional .................................................................................................................. 33

Sec iunea I. Concep iile privind întreprinderea ..................................................... 33

Sec iunea a II-a. No iunea i formele întreprinderii .............................................. 35

Sec iunea a III-a. Întreprinderea economic (comercial ) – forma juridic de desf urare a activit ii comerciale ...................................................................... 36

Sec iunea a IV-a. Întreprinderea civil ................................................................. 37

CAPITOLUL III Comercian ii – profesioni ti ai întreprinderii economice (comerciale) .................... 39

Sec iunea I. Concep iile privind comercian ii ........................................................ 39

Sec iunea a II-a. No iunea de profesionist comerciant ......................................... 40

Sec iunea a III-a. Categoriile de profesioni ti comercian i .................................... 41

Sec iunea a IV-a. Calitatea de profesionist comerciant ........................................ 48

Sec iunea a V-a. Condi iile de exercitare a activit ii comerciale ......................... 53

Sec iunea a VI-a. Obliga iile profesioni tilor comercian i ...................................... 66

Sec iunea a VII-a. Fondul de comer .................................................................... 90

Sec iunea a VIII-a. Auxiliarii profesioni tilor comercian i .................................... 109

CAPITOLUL IV

Societ ile privind activitatea comercial (Legea nr. 31/1990) .............................. 112

Subcapitolul I. No iuni introductive ......................................................................... 112

Sec iunea I. Scurt privire asupra cauzelor care au determinat crearea societ ilor comerciale ........................................................................................ 112

Sec iunea a II-a. Originea i evolu ia societ ilor comerciale ............................. 113

Sec iunea a III-a. Reglementarea juridic a societ ilor comerciale în România.

Subcapitolul II. Regulile comune aplicabile oric rei societ i privind activitatea comercial .............................................................................................................. 118

Sec iunea I. No iunea, elementele specifice i clasificarea societ ilor privind activitatea comercial ............................................................................. 118

816 TRATAT DE DREPT COMERCIAL ROMÂN

Subsec iunea I. No iunea societ ii privind activitatea comercial ................. 118

Subsec iunea a II-a. Elementele specifice ale contractului de societate care se afl la baza societ ii privind activitatea comercial .......................... 125

Subsec iunea a III-a. Formele societ ii privind activitatea comercial i clasificarea lor ................................................................................................ 140

Sec iunea a II-a. Constituirea societ ilor privind activitatea comercial ............ 144

Subsec iunea I. Considera ii generale ........................................................... 144

Subsec iunea a II-a. Actele constitutive ale societ ii privind activitatea comercial ...................................................................................................... 145

Subsec iunea a III-a. Formalit ile necesare constituirii societ ilor privind activitatea comercial .................................................................................... 158

Subsec iunea a IV-a. Regimul actelor juridice încheiate în cursul constituirii societ ii privind activitatea comercial ......................................... 165

Subsec iunea a V-a. Consecin ele înc lc rii cerin elor legale de constituire a societ ii privind activitatea comercial ...................................... 167

Subsec iunea a VI-a. Înfiin area sucursalelor i filialelor societ ii privind activitatea comercial .................................................................................... 173

Subsec iunea a VII-a. Personalitatea juridic a societ ii privind activitatea comercial .................................................................................... 176

Sec iunea a III-a. Func ionarea societ ilor privind activitatea comercial ......... 186

Subsec iunea I. Considera ii introductive ....................................................... 186

Subsec iunea a II-a. Adunarea general ........................................................ 188

Subsec iunea a III-a. Administrarea i conducerea societ ilor privind activitatea comercial .................................................................................... 202

Subsec iunea a IV-a. Controlul gestiunii societ ilor privind activitatea comercial ...................................................................................................... 221

Sec iunea a IV-a. Modificarea societ ilor privind activitatea comercial ........... 226

Subsec iunea I. No iunea modific rii societ ii ............................................... 226

Subsec iunea a II-a. Condi iile generale ale modific rii actului constitutiv al societ ii ..................................................................................................... 227

Subsec iunea a III-a. Principalele cazuri de modificare a societ ii privind activitatea comercial .................................................................................... 232

Sec iunea a V-a. Dizolvarea i lichidarea societ ilor privind activitatea comercial .......................................................................................................... 255

Subsec iunea I. Considera ii introductive ....................................................... 255

Subsec iunea a II-a. Dizolvarea societ ilor privind activitatea comercial .... 256

Subsec iunea a III-a. Lichidarea societ ilor privind activitatea comercial .... 264

Subcapitolul III. Regulile speciale aplicabile fiec rei forme de societate privind activitatea comercial ............................................................................................. 279

Sec iunea I. Societatea în nume colectiv ........................................................... 279

Subsec iunea I. No iunea societ ii în nume colectiv ..................................... 279

Subsec iunea a II-a. Constituirea societ ii în nume colectiv ......................... 280

Subsec iunea a III-a. Func ionarea societ ii în nume colectiv ....................... 282

Subsec iunea a IV-a. Dizolvarea i lichidarea societ ii în nume colectiv ...... 288

Sec iunea a II-a. Societatea în comandit simpl .............................................. 289

Subsec iunea I. No iunea societ ii în comandit simpl ............................... 289

Subsec iunea a II-a. Constituirea societ ii în comandit simpl ................... 290

Subsec iunea a III-a. Func ionarea societ ii în comandit simpl ................. 291

CUPRINS 817

Subsec iunea a IV-a. Dizolvarea i lichidarea societ ii în comandit simpl ............................................................................................................. 294

Sec iunea a III-a. Societatea pe ac iuni .............................................................. 295

Subsec iunea I. No iunea societ ii pe ac iuni ................................................ 295

Subsec iunea a II-a. Constituirea societ ii pe ac iuni .................................... 296

Subsec iunea a III-a. Func ionarea societ ii pe ac iuni ................................. 305

Subsec iunea a IV-a. Dizolvarea i lichidarea societ ii pe ac iuni ................. 348

Sec iunea a IV-a. Societatea în comandit pe ac iuni ........................................ 349

Subsec iunea I. No iunea societ ii în comandit pe ac iuni .......................... 349

Subsec iunea a II-a. Constituirea societ ii în comandit pe ac iuni .............. 350

Subsec iunea a III-a. Func ionarea societ ii în comandit pe ac iuni ............ 352

Subsec iunea a IV-a. Dizolvarea i lichidarea societ ii în comandit pe ac iuni ............................................................................................................. 353

Sec iunea a V-a. Societatea cu r spundere limitat ........................................... 353

Subsec iunea I. No iunea societ ii cu r spundere limitat ............................ 353

Subsec iunea a II-a. Constituirea societ ii cu r spundere limitat ................ 355

Subsec iunea a III-a. Func ionarea societ ii cu r spundere limitat ............. 358

Subsec iunea a IV-a. Dizolvarea i lichidarea societ ii cu r spundere limitat ............................................................................................................ 376

Sec iunea a VI-a. Societatea european ............................................................ 377

Subsec iunea I. Considera ii generale ............................................................ 377

Subsec iunea a II-a. Constituirea societ ii europene .................................... 378

Subsec iunea a III-a. Func ionarea societ ii europene ................................. 379

Subsec iunea a IV-a. Dizolvarea i lichidarea societ ii europene ................. 379

CAPITOLUL V

Grupurile de interes economic ................................................................................ 380

Sec iunea I. Considera ii introductive ................................................................. 380

Sec iunea a II-a. Grupul de interes economic (GIE) ........................................... 380

CAPITOLUL VI Contractele privind activitatea comercial ............................................................ 388

Subcapitolul I. No iuni introductive ......................................................................... 388

Sec iunea I. Considera ii generale ..................................................................... 388

Sec iunea a II-a. Defini ia i caracteristicile contractelor privind activitatea comercial .......................................................................................................... 389

Sec iunea a III-a. Regimul juridic al contractelor privind activitatea comercial .......................................................................................................... 389

Subcapitolul II. Regulile form rii i execut rii contractelor privind activitatea comercial .............................................................................................................. 391

Sec iunea I. Regulile form rii contractelor privind activitatea comercial ........... 391

Subsec iunea I. Principiul libert ii contractuale ............................................. 391

Subsec iunea a II-a. Regulile generale ale încheierii contractelor privind activitatea comercial ..................................................................................... 395

Subsec iunea a III-a. Regulile speciale privind încheierea contractelor prin mijloace electronice ................................................................................. 406


Sec iunea a II-a. Regulile execut rii contractelor privind activitatea comercial .......................................................................................................... 409


Subsec iunea a II-a. Principiile execut rii obliga iilor contractuale ................. 410

Subsec iunea a III-a. Plata ............................................................................. 412

Sec iunea a III-a. Consecin ele neexecut rii obliga iilor din contractele privind activitatea comercial ............................................................................. 419


Subsec iunea a II-a. Punerea în întârziere a debitorului ................................ 420

Subsec iunea a III-a. Executarea silit în natur a obliga iilor ........................ 421

Subsec iunea a IV-a. Rezolu iunea i rezilierea contractului.......................... 424

Subsec iunea a V-a. R spunderea debitorului pentru nerespectarea obliga iilor contractuale (R spunderea civil contractual ) ............................ 426

Subcapitolul III. Contractele speciale ..................................................................... 444

Sec iunea I. Contractul de vânzare .................................................................... 444

Subsec iunea I. No iunea contractului de vânzare ......................................... 444

Subsec iunea a II-a. Condi iile de validitate a contractului de vânzare .......... 446

Subsec iunea a III-a. Condi iile de form a contractului de vânzare .............. 458

Subsec iunea a IV-a. Efectele contractului de vânzare .................................. 459

Subsec iunea a V-a. Reguli speciale privind anumite vânz ri ........................ 477

Sec iunea a II-a. Contractul de furnizare ............................................................ 483


Subsec iunea a II-a. No iunea contractului de furnizare ................................. 484

Subsec iunea a III-a. Condi iile de validitate a contractului de furnizare ........ 485

Subsec iunea a IV-a. Efectele contractului de furnizare ................................. 486

Subsec iunea a V-a. Subcontractarea ........................................................... 487

Sec iunea a III-a. Contractul de report ............................................................... 487

Subsec iunea I. No iunea contractului de report ............................................ 487

Subsec iunea a II-a. Condi iile contractului de report ..................................... 489

Subsec iunea a III-a. Efectele contractului de report ...................................... 489

Subsec iunea a IV-a. Lichidarea reportului .................................................... 491

Sec iunea a IV-a. Contractul de antrepriz ........................................................ 491


Subsec iunea a II-a. Regulile generale ale contractului de antrepriz ........... 491

Subsec iunea a III-a. Regulile speciale privind contractul de antrepriz pentru lucr ri de construc ii ............................................................................ 497

Sec iunea a V-a. Contractul de societate ........................................................... 500

Subsec iunea I. Regulile generale privind contractul de societate ................. 500

Subsec iunea a II-a. Societatea simpl .......................................................... 503

Subsec iunea a III-a. Societatea în participa ie .............................................. 513

Sec iunea a VI-a. Contractul de mandat ............................................................ 518


Subsec iunea a II-a. Reprezentarea în actele juridice .................................... 519

Subsec iunea a III-a. No iunea contractului de mandat i felurile mandatului ..................................................................................................... 525

Subsec iunea a IV-a. Contractul de mandat cu reprezentare ........................ 527

Subsec iunea a V-a. Contractul de mandat f r reprezentare ....................... 534

Sec iunea a VII-a. Contractul de agen ie............................................................ 552

CUPRINS 819


Subsec iunea a II-a. No iunea, caracterele i natura juridic a contractului de agen ie ...................................................................................................... 553

Subsec iunea a III-a. Cuprinsul i forma contractului de agen ie ................... 555

Subsec iunea a IV-a. Efectele contractului de agen ie ................................... 557

Subsec iunea a V-a. Încetarea contractului de agen ie .................................. 561

Sec iunea a VIII-a. Contractul de intermediere .................................................. 563

Subsec iunea I Considera ii generale ............................................................. 563

Subsec iunea a II-a. No iunea i caracterele juridice ale contractului de intermediere ................................................................................................... 564

Subsec iunea a III-a. Efectele contractului de intermediere ........................... 564

Sec iunea a IX-a. Contractul de leasing ............................................................. 566


Subsec iunea a II-a. Opera iunile de leasing i contractul de leasing ............ 566

Subsec iunea a III-a. No iunea i formele contractului de leasing .................. 569

Subsec iunea a IV-a Cuprinsul i forma contractului de leasing .................... 573

Subsec iunea a V-a. Încheierea contractului de leasing ................................. 576

Subsec iunea a VI-a. Efectele contractului de leasing ................................... 577

Subsec iunea a VII-a. Încetarea contractului de leasing ................................ 583

Sec iunea a X-a. Contractul de franciz ............................................................. 586


Subsec iunea a II-a. No iunea i caracterele juridice ale contractului de franciz .......................................................................................................... 589

Subsec iunea a III-a. Cuprinsul i forma contractului de franciz ................... 590

Subsec iunea a IV-a. Încheierea contractului de franciz .............................. 593

Subsec iunea a V-a. Efectele contractului de franciz ................................... 594

Subsec iunea a VI-a. Încetarea contractului de franciz ................................ 596

Sec iunea a XI-a. Contractul de împrumut ......................................................... 597


Subsec iunea a II-a. Împrumutul de folosin (comodatul) ............................. 598

Subsec iunea a III-a. Împrumutul de consuma ie ........................................... 602

Sec iunea a XII-a. Contractul de cont curent ...................................................... 606

Subsec iunea I. No iunea contractului de cont curent .................................... 606

Subsec iunea a II-a. Efectele contractului de cont curent .............................. 607

Subsec iunea a III-a. Încheierea contului ....................................................... 608

Subsec iunea a IV-a. Încetarea contractului de cont curent ........................... 609

Sec iunea a XIII-a. Contractele bancare ............................................................ 610


Subsec iunea a II-a. Contractul de cont bancar curent .................................. 610

Subsec iunea a III-a. Contractul de depozit bancar ....................................... 612

Subsec iunea a IV-a. Contractul privind facilitatea de credit .......................... 613

Subsec iunea a V-a. Contractul de închiriere a casetelor de valori ................ 613

CAPITOLUL VII Titlurile de credit ...................................................................................................... 615

Sec iunea I. No iunea i clasificarea titlurilor de credit ....................................... 615

Sec iunea a II-a. Cambia .................................................................................... 618



Subsec iunea a II-a. No iunea i caracterele cambiei .................................... 619

Subsec iunea a III-a. Func iile cambiei .......................................................... 623

Subsec iunea a IV-a. Natura juridic a cambiei ............................................. 624

Subsec iunea a V-a. Condi iile cerute pentru valabilitatea cambiei ................ 626

Subsec iunea a VI-a. Transmiterea cambiei (girul) ........................................ 635

Subsec iunea a VII-a. Acceptarea cambiei .................................................... 639

Subsec iunea a VIII-a. Avalul ......................................................................... 644

Subsec iunea a IX-a. Plata cambiei ............................................................... 647

Subsec iunea a X-a. Consecin ele nepl ii cambiei ....................................... 650

Sec iunea a III-a. Biletul la ordin ........................................................................ 662


Subsec iunea a II-a. No iunea i caracterele biletului la ordin ........................ 662

Subsec iunea a III-a. Condi iile de form ale biletului la ordin ........................ 663

Subsec iunea a IV-a. Principiile aplicabile girului, avalului i pl ii biletului la ordin ........................................................................................................... 664

Sec iunea a IV-a. Cecul ..................................................................................... 666


Subsec iunea a II-a. No iunea i caracterele cecului ..................................... 666

Subsec iunea a III-a. Premisele emiterii cecului ............................................. 667

Subsec iunea a IV-a. Condi iile de valabilitate a cecului ................................ 667

Subsec iunea a V-a. Transmiterea cecului..................................................... 669

Subsec iunea a VI-a. Avalul cecului ............................................................... 670

Subsec iunea a VII-a. Plata cecului ............................................................... 670

Subsec iunea a VIII-a. Diferite feluri de cecuri ............................................... 673

CAPITOLUL VIII Procedurile de prevenire a insolven ei i de insolven ....................................... 675

Subcapitolul I. No iuni introductive privind tratamentul legal aplicat comercian ilor în dificultate ..................................................................................... 675

Sec iunea I. Activitatea comercial i dificult ile sale ....................................... 675

Sec iunea a II-a. Evolu ia concep iilor privind tratamentul comercian ilor în dificultate ............................................................................................................ 676

Sec iunea a III-a. Reglementarea tratamentului aplicat comercian ilor în dificultate în România......................................................................................... 678

Subcapitolul II. Domeniul de reglementare i principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolven ei i de insolven ......................................... 682

Sec iunea I. Domeniul de reglementare al procedurilor de preinsolven i de insolven ...................................................................................................... 682

Sec iunea a II-a. Principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolven ei i de insolven ................................................................................ 683

Subcapitolul III. Procedurile de prevenire a insolven ei .......................................... 684

Sec iunea I. Reguli generale .............................................................................. 684

Sec iunea a II-a. Mandatul ad-hoc ..................................................................... 686

Subsec iunea I. No iunea mandatului ad-hoc ................................................. 686

Subsec iunea a II-a. Con inutul mandatului ad-hoc ........................................ 686

Subsec iunea a III-a. Procedura de numire a mandatarului ad-hoc ............... 686

Subsec iunea a IV-a. Încetarea mandatului ad-hoc ....................................... 687

Sec iunea a III-a. Concordatul preventiv ............................................................ 687

Subsec iunea I. No iunea concordatului preventiv ......................................... 687

CUPRINS 821

Subsec iunea a II-a. Participan ii la procedura concordatului preventiv ......... 688

Subsec iunea a III-a. Deschiderea procedurii i oferta de concordat preventiv ........................................................................................................ 689

Subsec iunea a IV-a. Încheierea, votarea i omologarea concordatului preventiv ........................................................................................................ 690

Subsec iunea a V-a. Închiderea procedurii concordatului preventiv ............... 691

Subcapitolul IV. Procedura insolven ei. Reguli generale ........................................ 692

Sec iunea I. No iunea i caracterele procedurii insolven ei ................................ 692

Subsec iunea I. No iunea procedurii insolven ei ............................................ 692

Subsec iunea a II-a. Caracterele procedurii insolven ei ................................. 694

Sec iunea a II-a. Condi iile aplic rii procedurii insolven ei .................................. 695


Subsec iunea a II-a. Debitorul s fac parte din categoriile de persoane c rora li se aplic procedura insolven ei ........................................................ 696

Subsec iunea a III-a. Insolven a debitorului ................................................... 702

Sec iunea a III-a. Participan ii la procedura insolven ei ...................................... 708


Subsec iunea a II-a. Organele care aplic procedura insolven ei .................. 709

Subsec iunea a III-a. Al i participan i la procedura insolven ei ....................... 721

Sec iunea a IV-a. Con inutul i desf urarea procedurii insolven ei................... 726


Subsec iunea a II-a. Cererile introductive ...................................................... 727

Subsec iunea a III-a. Deschiderea procedurii insolven ei i efectele deschiderii procedurii ..................................................................................... 735

Subsec iunea a IV-a. Regimul actelor juridice anterioare deschiderii procedurii .... 743

Subsec iunea a V-a. Primele m suri .............................................................. 751

Subsec iunea a VI-a. Procedura reorganiz rii judiciare ................................. 758

Subsec iunea a VII-a. Procedura falimentului ................................................ 766

Subsec iunea a VIII-a. R spunderea pentru intrarea în insolven a debitorului persoan juridic .......................................................................... 777

Subsec iunea a IX-a. Închiderea procedurii insolven ei .................................. 784

Subsec iunea a X-a. Cheltuielile procedurii insolven ei .................................. 787

Subcapitolul V. Reguli speciale privind procedura insolven ei ................................ 788

Sec iunea I. Reguli privind insolven a grupului de societ i ................................ 788


Subsec iunea a II-a. Participan ii la procedur ............................................... 788

Subsec iunea a III-a. Deschiderea procedurilor ............................................. 789

Subsec iunea a IV-a. M suri procedurale ...................................................... 790

Sec iunea a II-a. Reguli privind falimentul institu iilor de credit .......................... 791


Subsec iunea a II-a. Participan ii la procedur ............................................... 792

Subsec iunea a III-a. Deschiderea procedurii i efectele acesteia ................. 793 Subsec iunea a IV-a. Tranzac iile privind cump rarea de active i asumarea de pasive ....................................................................................... 795 Subsec iunea a V-a. Distribuirea sumelor realizate în urma lichid rii bunurilor i drepturilor din averea institu iei de credit debitoare ..................... 796

Subsec iunea a VI-a. R spunderea organelor de conducere, a cenzorilor i a personalului de execu ie sau cu atribu ii de control din institu ia de

credit ajuns în faliment ................................................................................. 797


Subsec iunea a VII-a. Închiderea procedurii .................................................. 798

Sec iunea a III-a. Reguli privind falimentul societ ilor de asigurare i reasigurare ......................................................................................................... 798


Subsec iunea a II-a. Participan ii la procedura falimentului ............................ 799

Subsec iunea a III-a. Deschiderea procedurii i efectele acesteia ................. 801

Subsec iunea a IV-a. Lichidarea bunurilor i a drepturilor din averea debitorului ...................................................................................................... 803

Subsec iunea a V-a. Plata creditorilor de asigur ri ........................................ 804

Subsec iunea a VI-a. R spunderea organelor de conducere ........................ 805

Subsec iunea a VII-a. Închiderea procedurii .................................................. 806

Bibliografie ................................................................................................................. 807

NO IUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL COMERCIAL 11

NO IUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL COMERCIAL

Sec iunea I

No iunea, obiectul i defini ia dreptului comercial

1. No iunea dreptului comercial. Denumirea drept comercial sugereaz ideea c dreptul comercial constituie un ansamblu de norme juridice care reglementeaz comer ul. Aceast idee este în mare m sur corect . Dar, pentru a fi pe deplin în eleas no iunea dreptului comercial, este necesar s preciz m no iunea de „comer ”.

No iunea de „comer ” este folosit în mai multe sensuri: etimologic, economic i juridic1. În sens etimologic, termenul „comer ” provine din cuvântul latinesc commercium, care

la rându-i reprezint o juxtapunere a cuvintelor cum i merx, ceea ce înseamn „cu marf ”2. Deci comer ul ar consta în opera iuni cu m rfuri.

În sens economic, comer ul este definit ca o activitate al c rei scop este schimbul i circula ia m rfurilor de la produc tori la consumatori. Deci comer ul ar consta în opera iu-nile cuprinse în intervalul dintre momentul producerii m rfurilor i intr rii lor în circula ie, pân în momentul ajungerii acestora la consumatori. Aceste opera iuni sunt realizate de comercian i, cunoscu i i sub denumirea de negustori, care sunt agen i economici diferi i de produc torii m rfurilor. Folosind aceast accep iune a no iunii de comer , care este i cea uzual , dreptul comercial ar putea fi definit ca totalitatea normelor juridice privind interpunerea i circula ia m rfurilor de la produc tori la consumatori.

În sens juridic, no iunea de „comer ” are un con inut mai larg decât cel al no iunii definite în sens economic. Ea cuprinde nu numai opera iunile de interpunere i circula ie a m r-furilor, pe care le realizeaz negustorii, ci i opera iunile de producere a m rfurilor, pe care le efectueaz fabrican ii, precum i executarea de lucr ri i prestarea de servicii, pe care le realizeaz antreprenorii, respectiv prestatorii de servicii sau, în general, întreprinz torii.

Având în vedere accep iunea juridic a no iunii de comer , care trebuie re inut , drep-tul comercial are o sfer mai cuprinz toare; el reglementeaz activit ile de producere i circula ie (distribu ie) a m rfurilor, executarea de lucr ri i prestarea de servicii3.

Definirea no iunii dreptului comercial prin folosirea sensului juridic al no iunii de comer se întemeiaz pe dispozi iile legale.

Noul Cod civil are în vedere activit ile organizate, constând în producerea, admi-nistrarea ori înstr inarea de bunuri sau prestarea de servicii [art. 3 alin. (3) C. civ.].

Apoi, Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil prevede c , în toate actele normative în vigoare, expresiile „acte de comer ”, respectiv „fapte de comer ” se înlocuiesc cu expresia „activit i de produc ie, comer sau prest ri de servicii” [art. 8 alin. (2)].

1 A se vedea G. Ripert, R. Roblot, Traite de droit commercial, vol. I, 18ème éd., LGDJ, Paris, 2001, p. 1. 2 În limba latin , merx înseamn „marf ”, iar cum înseamn „cu”. 3 A se vedea D. G l escu-Pyk, Drept comercial, Bucure ti, 1948, p. 62. A se vedea i M. de Juglart,

B. Ippolito, Cours de droit commercial, vol. I, Ed. Montchrestien, Paris, 1978, p. 5.


Rezult c dreptul comercial cuprinde normele juridice care reglementeaz activitatea comercial , adic producerea i circula ia (distribu ia) m rfurilor, executarea de lucr ri i prestarea de servicii.

2. Obiectul dreptului comercial. Determinarea obiectului dreptului comercial, a sferei sale de aplicare, este legat de op iunea legiuitorului pentru un anumit sistem.

Potrivit concep iei clasice a dreptului comercial, exist dou sisteme care permit stabilirea sferei dreptului comercial1.

Într-un sistem, denumit sistemul subiectiv, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comercian ilor. A adar, dreptul comercial este un drept profesional; el se aplic tuturor persoanelor care au calitatea de comerciant.

Sistemul subiectiv a stat la baza primelor reglement ri legale ale activit ii comerciale, anterioare marii codific ri a dreptului comercial, de la începutul secolului al XIX-lea. Ulterior, sistemul subiectiv a fost adoptat de Codul comercial german din anul 1900.

Dup un alt sistem, denumit sistemul obiectiv, dreptul comercial cuprinde normele juridice aplicabile comer ului, adic acelor acte juridice, fapte i opera iuni calificate de lege ca fapte de comer , indiferent de persoana care le s vâr e te. Deci, în acest sistem, normele dreptului comercial se aplic unei categorii de acte juridice, fapte i opera iuni (faptele de comer ), iar nu unei categorii de persoane (comercian i).

Sistemul obiectiv a fost inspirat de ideile Revolu iei franceze din 1789, care au impus suprimarea corpora iilor i recunoa terea principiului egalit ii civile. Acest sistem a stat la baza Codului comercial francez din 1807 i a inspirat reglement rile comerciale din alte

ri. Sistemul obiectiv a fost adoptat i de Codul comercial român2. Art. 3 C. com. preve-

dea actele juridice, faptele juridice i opera iunile considerate fapte de comer c rora li se aplica Codul comercial, indiferent dac persoana care le s vâr ea avea sau nu calitatea de comerciant.

În prezent, prin adoptarea noului Cod civil, a fost consacrat sistemul subiectiv al drep-tului comercial. Potrivit art. 3 C. civ., dispozi iile Codului civil se aplic i raporturilor dintre profesioni ti, precum i raporturilor dintre profesioni ti i alte subiecte de drept civil.

Prin „profesioni ti” legea în elege orice persoan fizic sau juridic care exploateaz o întreprindere.

Profesioni tii activit ii comerciale au calitatea de comerciant. Trebuie ar tat c normele juridice ale dreptului comercial, ca i normele juridice ale

dreptului civil, apar in dreptului privat. Deci, ele privesc actele de afaceri (iure gestionis) iar nu actele de putere (iure imperii)3.

3. Defini ia dreptului comercial. Din cele ar tate în leg tur cu no iunea de „comer ” i obiectul dreptului comercial rezult elementele pe baza c rora se poate defini dreptul comercial.

Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt apli-cabile raporturilor juridice la care particip comercian ii, în calitatea lor de profesioni ti ai activit ii comerciale4.

1 A se vedea G. Ripert, R. Roblot, op. cit., vol. I, p. 3-5. 2 Codul comercial a fost abrogat prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009

privind Codul civil [art. 230 lit. c)]. 3 A se vedea i D. Ciobanu, Drept comercial român, vol. I, Bucure ti, 1991, p. 14. 4 Pentru defini ia dreptului comercial sub imperiul Codului comercial, a se vedea St.D. C rpenaru Tratat

de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2009, p. 11. Pentru defini ii asem n toare, a se vedea: I.N. Fin escu, Curs de drept comercial, vol. I, Bucure ti, 1929, p. 7; I.L. Georgescu, Drept comercial român, vol. I, Ed. „Socec”, Bucure ti, 1946, p. 9.


Elementele acestei defini ii urmeaz s fie aprofundate prin cercetarea institu iilor dreptului comercial. Avem în vedere: institu ia întreprinderii, institu ia profesionistului co-merciant, institu ia societ ilor destinate activit ii comerciale, institu ia contractelor privind activitatea comercial , institu ia titlurilor de credit i institu ia procedurilor de prevenire a insolven ei i de insolven .

Sec iunea a II-a

Scurt privire istoric asupra dreptului comercial

§1. No iuni generale

4. Preciz ri prealabile. O privire asupra genezei i evolu iei de-a lungul vremii a drep-tului comercial permite punerea în lumin a tr s turilor caracteristice ale acestui drept, care, de la începuturile sale i pân în zilele noastre, au fost subordonate satisfacerii nevoilor produc iei, schimbului i circula iei m rfurilor.

Istoria dreptului comercial este strâns legat de istoria comer ului i, implicit, a dez-volt rii societ ii omene ti1.

§2. Geneza i evolu ia dreptului comercial

5. Perioada veche (antic ). Primele manifest ri ale schimbului au ap rut odat cu apari ia ideii de proprietate. Pentru satisfacerea trebuin elor existen ei, oamenii au început s schimbe între ei produsele agonisite din mediul înconjur tor ori f urite prin munca lor.

Trocul, aceast form primitiv a schimbului, asigura în aceast perioad nu numai satisfacerea trebuin elor economice, ci i pacea triburilor pe durata schimbului produselor.

Cre terea nevoilor oamenilor i amplificarea rela iilor dintre ei au impus anumite forme de organizare, prin care se asigurau condi iile pentru a se putea întâlni un num r mai mare de indivizi, la anumite perioade de timp i în locuri determinate. A a au ap rut târgurile, care au jucat un rol însemnat în na terea i înflorirea comer ului.

Istoricii atest c egiptenii, fenicienii i grecii s-au ocupat intens cu comer ul de-a lungul coastelor M rii Mediterane. Grecii au fost cei dintâi care au instituit anumite reguli pentru activitatea comercian ilor.

La romani, mult vreme, comer ul nu a avut o importan deosebit , deoarece ei agoniseau bog ia nu din comer , ci din agricultur i, mai ales, prin r zboaie i anexare de teritorii. De aceea, pentru comer erau considerate suficiente regulile dreptului civil. Mai târziu, în epoca de înflorire a Romei, apar unele institu ii juridice al c ror ecou îl g sim peste timp în anumite institu ii ale dreptului comercial.

Astfel, unele ac iuni create de pretor (actio institoria i actio exercitoria) constituie bazele exercit rii comer ului prin reprezentan i.

În doctrina occidental au fost preferate defini ii sintetice. Dup C. Vivante, „dreptul comercial este acea parte a dreptului privat, care reglementeaz raporturile

juridice izvorâte din activitatea comercial ” (Principii de drept comercial, Ed. Cartea Româneasc , Bucure ti, 1928, p. 1).

În opinia autorilor G. Ripert i R. Roblot, „dreptul comercial este partea dreptului privat relativ la opera-iunile juridice f cute de comercian i fie între ei, fie cu clien ii lor” (op. cit., vol. I, p. 1).

1 Pentru am nunte, a se vedea: I.L. Georgescu, op. cit., vol. I, p. 11-72; P. Poru iu, Tratat de drept comercial, vol. I, Ed. Universit ii, Cluj, 1945, p. 55-56; G. Ripert, R. Roblot, op. cit., vol. I, p. 10-20; Y. Guyon, Droit des affaires, Tome 1, 12ème éd., Economica, Paris, 2003, p. 12-18.


Apoi, în cadrul legilor civile sunt cuprinse reguli speciale pentru comercian i, îndeosebi în materie maritim (împrumut, avarii, r spunderea armatorului etc.).

În sfâr it, prin unele institu ii se recunosc juridic uzul comercial, precum i executarea for at , întemeiat pe unele principii, care, mai târziu, au fost preluate de institu ia fali-mentului.

6. Perioada Evului Mediu. Pr bu irea Imperiului Roman a dus la f râmi area puterii politice i la formarea statelor-cet i italiene (Vene ia, Genova, Floren a, Pisa, Milano etc.). În locul dreptului uniform, statele-cet i adopt reguli proprii de drept.

Comercian ii, pentru a- i ap ra drepturile, se organizeaz în corpora iuni (universitas) care, cu timpul, vor dobândi autonomie administrativ , judec toreasc i chiar legislativ .

Corpora ia cuprindea pe comercian ii i meseria ii din aceea i ramur de activitate i era condus de un consul ales din rândurile lor, asistat de consilieri.

Urmând exemplul autorit ilor civile, consulul emitea norme interne, bazate pe obiceiuri, care serveau la rezolvarea litigiilor ivite între membrii corpora iei.

Cu timpul, normele interne emise de consuli au fost adunate în culegeri numite „statute”. Sunt cunoscute statutele din Pisa (1305), Roma (1317), Verona (1318), Bergamo (1475), Bologna (1509) etc.

În formularea unor reguli proprii activit ii comerciale, un rol important l-au avut târgurile medievale italiene, franceze, germane, spaniole etc. Apare un drept al târgurilor, cu reguli aplicabile tuturor comercian ilor participan i, indiferent de originea lor, precum i o procedur special de solu ionare a litigiilor dintre comercian i.

Datorit leg turilor comerciale cu negustorii din Fran a i cei din rile nordice, în special prin participarea la târguri, regulile comerciale italiene p trund i în aceste ri, mai cu seam în domeniul maritim. Dec derea comer ului italian va duce îns la diminuarea rolului dreptului statutar în reglementarea activit ii comerciale.

7. Perioada modern . Dezvoltarea comer ului a impus înlocuirea dreptului statutar i consuetudinar cu un drept scris.

Prima ar în care s-a trecut de la dreptul cutumiar la legi scrise, aplicabile pe întreg teritoriul rii, a fost Fran a1.

Un prim act, care prefigura marile monumente legislative ale Fran ei, îl constituie edictul lui Carol al IX-lea din 1563, prin care au fost create jurisdic iile consulare, aplicabile numai comercian ilor.

Au urmat cele dou ordonan e ale lui Colbert, emise de Ludovic al XIV-lea. Prima ordonan , din 1673, privea comer ul terestru i cuprindea reguli aplicabile tuturor celor care f ceau comer , indiferent de calitatea lor. Cea de-a doua ordonan , din 1681, privea comer ul pe mare i consacra reguli specifice acestui gen de comer .

Un moment crucial în formarea dreptului comercial l-a constituit adoptarea, în perioada de glorie a lui Napoleon, a Codului comercial francez, din 1807. Prin aceast reglementare se legitimeaz dreptul comercial. Anumite acte juridice, fapte i opera iuni au ie it de sub inciden a Codului civil (adoptat în 1804) i li s-a dat o reglementare nou , corespunz toare cerin elor produc iei, schimbului i circula iei.

Prin adoptarea Codului comercial francez a luat na tere o nou ramur a dreptului privat, al turi de ramura clasic (dreptul civil) – dreptul comercial.

Influen a ideilor Revolu iei Franceze, ca i cuceririle napoleoniene, a dus la preluarea Codului comercial francez de diferite ri, fiind adoptat ca lege comercial proprie (Italia, Belgia, Olanda, Spania, Egipt etc.).

1 A se vedea: G. Ripert, R. Roblot, op. cit., vol. I, p. 14-15; R. Rodière, R. Houin, Droit commercial, vol. I,

Éd. Dalloz, Paris, 1970, p. 6-7.


În Italia, Codul comercial francez a fost adoptat în anul 1808. Dar, mai târziu, dup realizarea unit ii politice, în Italia au existat preocup ri pentru elaborarea i adoptarea unui cod comercial propriu. Prin valorificarea tradi iei, dar i a tot ceea ce era nou în doctrina i jurispruden a francez , belgian i german , în anul 1882 s-a reu it adoptarea Codului

comercial italian. Acest cod comercial a reprezentat modelul care a servit la elaborarea Codului comercial român din 1887.

De remarcat c , în 1942, sub influen a concep iilor corporatiste, în Italia a fost adoptat un nou cod civil, care cuprinde o reglementare unitar a dreptului privat. În consecin , dreptul comercial nu se mai sprijin pe o reglementare distinct de valoarea unui cod comercial. Reglementarea codului civil este completat cu anumite legi speciale privind activitatea comercial (titlurile de credit, falimentul etc.).

În Germania, în anul 1897 au fost adoptate Codul civil i Codul comercial, care au intrat în vigoare în anul 1900. P strând concep ia dualist a dreptului privat, Codul comercial german are la baz sistemul subiectiv de determinare a domeniului de aplicare a dreptului comercial. Deci, în locul unui drept aplicabil comer ului, adic faptelor de comer , regle-mentarea cuprins în acest cod este aplicabil numai persoanelor care au calitatea de comerciant.

În Anglia i S.U.A., dreptul are un caracter cutumiar (common-law); regulile sale se aplic atât necomercian ilor, cât i comercian ilor. Exist îns în aceste ri tendin a de a adopta legi speciale, care reglementeaz institu iile fundamentale ale dreptului comercial (societ ile comerciale, falimentul etc.)1. Mai mult, în S.U.A. a fost adoptat o reglementare cu caracter federal, Codul comercial uniform.

§3. Evolu ia dreptului comercial în România

8. Primele reglement ri. La începuturile sale, comer ul a fost guvernat de reguli cutumiare, fie de sorginte local (obiceiul p mântului), fie de provenien str in , ca urmare a leg turilor cu negustorii de pe alte meleaguri2.

Primele legiuiri scrise (Pravila lui Vasile Lupu i Îndreptarea legii a lui Matei Basarab) nu cuprindeau reguli speciale pentru comer .

Unele reguli referitoare la „daraverile comerciale” i „iconomicosul faliment” g sim, pentru prima oar , în Codul lui Andronache Donici, din anul 1814.

O reglementare la fel de sumar se g se te i în Codul Caragea (1817) din Muntenia i în Codul Calimach (1828) din Moldova.

9. Regulamentele organice. Regulamentele organice ale Munteniei i Moldovei, adoptate în anul 1831, reprezint reglement ri cu caracter constitu ional ale celor dou principate. Ele cuprind anumite reguli referitoare la comer , precum i dispozi ii în temeiul c rora se înfiin eaz tribunalele de comer .

Cu privire la judecarea pricinilor comerciale, aceste reglement ri prevedeau c se vor judeca „dup Condica de Comerciu a Fran ei, care se va traduce în limba româneasc ”3.

1 A se vedea E.C. Perruchoud, Introduction au droit commercial des Etats-Unis, Schulthecs, Polygraphischer

Verlag, Zurich, 1990, p. 10. 2 A se vedea D.D. Gerota, Istoricul legisla iei comerciale de la origini pân la Codul din 1887, în Enci-

clopedia României, vol. IV, Imprimeria Na ional , Bucure ti, 1943, p. 337-340 (reprodus în RDC nr. 7-8/1999, p. 217-224).

3 Acest fapt l-a determinat pe I.L. Georgescu s afirme c Regulamentele organice ne-au c l uzit pa ii spre legisla ia francez . A se vedea medalionul Grigore Maniu i C.N. Toneanu, primii comentatori ai Codului comercial român, în RDC nr. 1/1994, p. 117.


În 1840, în Muntenia se pune în aplicare o reglementare care reprezint traducerea Codului comercial francez, cu unele adapt ri1.

Dup unirea celor dou Principate (1859), reglementarea de sorginte francez se nostrific i se pune în aplicare sub denumirea de Condica de comerciu a Principatelor Unite Române.

10. Codul comercial din 1887. În anul 1887 a fost adoptat Codul comercial român2. La elaborarea Codului comercial român s-a folosit ca model Codul comercial italian din anul 1882, care era illo tempore cea mai recent reglementare în materie.

Codul comercial se înscrie pe linia vechii tradi ii franceze. El are la baz sistemul obiectiv; normele sale sunt aplicabile raporturilor juridice izvorâte din faptele de comer , indiferent de persoana care le s vâr e te.

Normele Codului comercial sunt grupate în patru c r i (p r i): Cartea I – Despre comer în general; Cartea a II-a – Despre comer ul maritim; Cartea a III-a – Despre faliment; Cartea a IV-a – Despre exerci iul ac iunilor comerciale i despre durata lor.

Dup adoptarea sa, Codul comercial a constituit reglementarea de baz a activit ii comerciale, contribuind la dezvoltarea industriei i comer ului în ara noastr , în a doua jum tate a secolului al XIX-lea i prima jum tate a secolului al XX-lea3.

Dup al Doilea R zboi Mondial, trecându-se la economia planificat (1948), Codul comercial a încetat s se mai aplice în raporturile juridice dintre agen ii economici români; locul acestei reglement ri l-a luat legisla ia economic , specific economiei planificate.

Cu toate c nu s-a mai aplicat raporturilor juridice interne, Codul comercial nu a fost abrogat. Men inerea lui în vigoare a fost determinat de necesitatea asigur rii unei regle-ment ri legale a raporturilor juridice de comer exterior la care participau unit ile economice române ti.

Trecerea la economia de pia , dup Revolu ia din decembrie 1989, a dus la redes-coperirea Codului comercial, care s-a trezit la o nou via , devenind reglementarea general a activit ii comerciale, organizat pe principiile propriet ii private i liberei ini iative4.

Timpul scurs de la adoptarea Codului comercial a dus la erodarea unora dintre dispozi iile sale. Este i motivul pentru care, în pragul celui de-al Doilea R zboi Mondial, dup o lung perioad de c ut ri, a fost elaborat i publicat proiectul unui nou Cod comercial (1938). Dar vicisitudinile istoriei au f cut ca acest proiect s nu fie adoptat, r mânând în vigoare b trânul Cod din 1887.

Pornindu-se de la necesitatea perfec ion rii reglement rii care face obiectul Codului comercial, în perioada postrevolu ionar a fost adoptat o nou reglementare privind

1 A se vedea A. R dulescu, Pagini din istoria dreptului românesc, Ed. Academiei, Bucure ti, 1970, p. 167. 2 Codul comercial a fost promulgat la 10 mai 1887 i pus în aplicare la 1 septembrie 1887 (M. Of., din 10

mai 1887). El a fost modificat de mai multe ori (1895, 1900, 1902, 1906, 1929, 1930, 1931, 1932, 1933, 1934, 1943). Codul comercial a fost abrogat prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil [M. Of. nr. 409 din 10 iunie 2011 (art. 230 lit. a)].

3 A se vedea O. C p în , Evolu ia dreptului comercial, în Tribuna economic , Supliment, nr. 29/1990, p. 6 i urm.

4 În acest sens, trebuie men ionat c , în chiar primul act normativ care reglementa organizarea i desf urarea activit ilor economice pe baza liberei ini iative – Decretul-lege nr. 54 din 6 februarie 1990 – se f cea trimitere la Codul comercial, pentru reglementarea raporturilor juridice dintre noii agen i ai economiei de pia (M. Of. nr. 20 din 06 februarie 1990).

Tot astfel, art. 47 din Legea nr. 15 din 8 august 1990 privind reorganizarea unit ilor economice de stat ca regii autonome i societ i comerciale stabilea c raporturile juridice dintre regiile autonome, cele dintre societ ile comerciale cu capital de stat, precum i rela iile dintre ele vor fi reglementate de Codul comercial (M. Of. nr. 98 din 08 august 1990).


institu ii de baz ale dreptului comercial. Avem în vedere regimul societ ilor comerciale1 i tratamentul legal aplicat comercian ilor în dificultate2. Prin adoptarea noilor reglemen-

t ri, dispozi iile corespunz toare din Codul comercial au fost abrogate. 11. Codul civil din 2009. Noul Cod civil reglementeaz raporturile patrimoniale i

nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil. Normele Codului civil constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se

refer litera sau spiritul dispozi iilor sale (art. 2). Dispozi iile Codului civil se aplic i raporturilor dintre profesioni ti, precum i

raporturilor dintre ace tia i orice alte subiecte de drept civil. În concep ia Codului civil, sunt profesioni ti to i cei care exploateaz o întreprindere

(art. 3). Prin exploatarea unei întreprinderi legea în elege exercitarea sistematic , de c tre

una sau mai multe persoane, a unei activit i organizate ce const în producerea, admi-nistrarea ori înstr inarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dac are sau nu un scop lucrativ.

Sec iunea a III-a

Sistemele de reglementare a dreptului comercial

§1. Sistemele clasice de reglementare a dreptului comercial

12. Preciz ri prealabile. În istoria modern a dreptului comercial au fost practicate dou sisteme de reglementare a dreptului comercial: sistemul autonomiei dreptului co-mercial (sistemul dualismului dreptului privat) i sistemul unit ii dreptului privat (sistemul monist al dreptului privat).

13. Sistemul autonomiei dreptului comercial. La începutul secolului al XIX-lea, nevoile dezvolt rii comer ului i, implicit, ale ap r rii intereselor comercian ilor, au dus la recunoa terea i legiferarea dreptului comercial, ca un drept special fa de dreptul civil.

Aceast concep ie i-a g sit consacrarea în Codul comercial francez de la 1807. Anumite acte juridice, fapte juridice i opera iuni economice – denumite acte de comer – au ie it de sub inciden a Codului civil francez de la 1804 i li s-a dat o reglementare nou în Codul comercial, corespunz tor exigen elor activit ii comerciale3.

Delimitarea raporturilor comerciale de cele civile se realiza pe baza a dou concepte fundamentale: actele de comer i comerciantul.

Sistemul autonomiei dreptului comercial a fost adoptat i de Codul comercial italian din 1882, precum i de Codul comercial român din 1887.

1 Legea nr. 31/1990 privind societ ile comerciale (M. Of. nr. 126-127 din 17 noiembrie 1990). 2 Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganiz rii judiciare i a falimentului (M. Of. nr. 130 din 29 iunie

1995). 3 În prezent, sistemul autonomiei de voin este consacrat de noul Cod de comer francez, adoptat în

temeiul Ordonan ei nr. 2000-912 din 18 septembrie 2000, al Decretului nr. 2007-431 din 25 martie 2007 i al Hot rârii din 14 ianuarie 2009. Acest cod reglementeaz : Cartea I – Comer ul i comercian ii, fondul de comer ; Cartea II – Societ ile comerciale i grupurile de interes economic; Cartea III – Vânz ri particulare i clauzele de exclusivitate; Cartea IV – Concuren a i pre urile; Cartea V – Efectele de comer i garan iile; Cartea VI – Dificult ile întreprinderilor (preven ia, supravegherea, redresarea i lichidarea judiciar ); Cartea VII – Jurisdic iile comerciale i organizarea comer ului; Cartea VIII – Profesiile reglementate (administratori i mandatari judiciari, exper i în diagnostic, comisari de conturi).


În doctrina dreptului comercial au fost invocate o serie de argumente în favoarea sistemului autonomiei dreptului comercial1.

a) Aplicarea legii comerciale unor raporturi juridice dintre comercian i i necomer-cian i este impus de necesitatea ca raportul juridic s fie reglementat unitar; nu este posibil ca un raport juridic s fie guvernat, în acela i timp, de dou reglement ri, una comercial , pentru comerciant, i alta civil , pentru necomerciant. De remarcat c , în cazul analizat, numai raportul juridic se afl sub inciden a legii comerciale, nu i statutul juridic al necomerciantului;

b) Dificult ile pe care diviziunea dreptului privat le ridic în interpretarea i calificarea actelor juridice i litigiilor nu reprezint un argument hot râtor. Asemenea dificult i exist i în privin a altor ramuri ale dreptului; de exemplu, dreptul muncii, dreptul maritim etc.;

c) Exist anumite dificult i reale privind determinarea sferei de aplicare a dreptului comercial. Dar, aceste dificult i pot fi surmontate printr-o formulare cu caracter limitativ a faptelor de comer în Codul comercial;

d) În dreptul comercial, în general, i în sistemul Codului comercial român, uzurile sunt consacrate cu caracter excep ional, având valoarea unor norme cu caracter interpretativ; ele servesc la interpretarea voin ei p r ilor. Deci, în dreptul comercial, uzurile nu constituie un izvor formal de drept;

e) Raporturile comerciale i civile nu au omogenitate de natur i scop, a a cum pretind adep ii unit ii dreptului privat. Evolu ia economico-social nu a realizat o unifor-mitate a activit ii comercian ilor i necomercian ilor, astfel încât activit ile lor s fie supuse aceleia i reglement ri juridice. i, în prezent, anumite solu ii, pe deplin explicabile în activitatea comercian ilor, se dovedesc nepotrivite pentru activitatea necomercian ilor; de exemplu, caracterul oneros al oric rei presta ii, curgerea de drept a dobânzilor, libertatea deplin a probelor privind actele juridice etc.;

f) Dreptul comercial este partea cea mai vie a dreptului privat; el este un laborator în care se experimenteaz solu iile juridice, pentru a fi adaptate la cerin ele vie ii econo-mice. Numai în m sura în care se dovedesc a fi benefice i pentru necomercian i aceste solu ii pot fi reglementate i în legea civil ;

g) Faptul c unele ri au o reglementare unitar a dreptului privat, cuprins în Codul civil, nu este relevant. O asemenea reglementare cuprinde dispozi ii care se aplic ex-clusiv comercian ilor, de exemplu, dispozi iile privind obliga ia de înmatriculare în registrul comer ului, cele privind firma comercial , falimentul etc. Pe de alt parte, absen a, în aceste ri, a unui Cod comercial nu înseamn inexisten a unui drept comercial, ca ramur distinct de dreptul civil. Un drept comercial exist , numai c el are o reglementare cu-prins în Codul civil.

Autonomia dreptului comercial este impus i de anumite cerin e specifice activit ii comerciale. Aceast activitate se caracterizeaz prin promptitudine, punctualitate i credibilitate2.

Astfel, frecven a i celeritatea tranzac iilor comerciale reclam reguli simple, lipsite de formalism, precum i o mare libertate pentru comerciant în încheierea actelor juridice. Un necomerciant încheie acte de valoare relativ rar i, deci, el dispune de timpul necesar pentru a- i lua m surile de protec ie prev zute de lege. Comerciantul, dimpotriv , încheie

1 A se vedea: I.L. Georgescu, op. cit., vol. I, p 73 i urm.; St.D. C rpenaru, Introducere în cercetarea

dreptului comercial; actualitatea i perspectivele dreptului comercial, în Dreptul nr. 9/1991, p. 10 i urm.; I.L. Georgescu, Autonomia dreptului comercial, în RDC nr. 4/1993, p. 5 i urm.

2 A se vedea C. Vivante, op. cit., p. 1. A se vedea i S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercial, Ed. All Beck, Bucure ti, 2004, p. 4-6.


frecvent acte juridice, iar rapiditatea încheierii acestora este pentru el o condi ie a succesului („time is money”). Fiind mai preg tit pentru o asemenea activitate, comerciantul trebuie s dispun de o mare libertate de mi care, putând apela la forme simple de perfectare a raporturilor juridice (telefon, e-mail, fax sau chiar în elegeri verbale) i beneficiind de posibilitatea de a dovedi actele juridice prin orice mijloace de prob .

Apoi, rolul tranzac iilor comerciale în realizarea intereselor comercian ilor implic o mai mare punctualitate în executarea obliga iilor asumate. Interconexiunea raporturilor juridice la care particip comercian ii impune o respectare riguroas a obliga iilor contractuale. Pentru realizarea acestui deziderat, dreptul comercial dispune de anumite mijloace speci-fice, cum sunt: interdic ia acord rii termenului de gra ie, curgerea de drept a dobânzilor etc.

În sfâr it, protec ia creditului este o alt cerin a activit ii comerciale, care trebuie asigurat prin mijloace specifice. Comercian ii î i desf oar activitatea, cel mai adesea, cu capital împrumutat (les affaires sont l’argent des autres). Or, pentru asigurarea condi-iilor de acordare a creditelor i a celor privind rambursarea acestora, sunt necesare mijloace juridice speciale, care nu pot fi folosite împotriva necomercian ilor, de exemplu, solidaritatea codebitorilor, aplicarea unei proceduri speciale asupra comercian ilor afla i în dificultate etc.

14. Sistemul unit ii dreptului privat. Cu toate c la adoptarea sistemului autonomiei dreptului comercial s-a considerat un progres în reglementarea raporturilor patrimoniale, totu i, începând de la jum tatea secolului al XIX-lea i în prima jum tate a secolului al XX-lea, în doctrin s-a discutat dac dreptul comercial trebuie s fie un drept autonom sau trebuie s se integreze în dreptul civil, pentru a realiza un drept privat unitar.

În anul 1942, în Italia, sub influen a concep iilor corporatiste ale vremii, a fost adoptat un nou Cod civil, care cuprinde o reglementare unitar a raporturilor civile i comerciale.

În concep ia Codului civil italian, no iunea de comer este înlocuit cu cea de acti-vitate economic , iar no iunea de comerciant, cu cea de întreprinz tor.

Codul civil italian generalizeaz conceptul de întreprindere. Acesta cuprinde orice form de activitate productiv , industrial , agricol , comercial i de credit1.

În Codul civil italian nu exist o defini ie a întreprinderii, ci a întreprinz torului. Prin întreprinz tor, legea în elege acea persoan care exercit profesional o activitate economic organizat , în scopul produc iei sau schimbului de bunuri i servicii.

S-a apreciat c noul sistem de reglementare adoptat de Codul civil italian nu prezint o deosebire esen ial fa de sistemul de reglementare consacrat de Codul comercial italian din 1882, deoarece, în concep ia Codului civil, pentru ca o întreprindere s fie comercial , ea trebuie s aib ca obiect una dintre activit ile precizate în Codul civil, care, în mare parte, coincid cu actele obiective de comer , din Codul comercial. Noutatea reglement rii o reprezint faptul c actele de comer nu mai intr în definirea no iunii de comerciant, în prim plan fiind ideea de întreprindere2.

Sistemul unit ii dreptului privat a fost preluat i în reglementarea din Elve ia, Olanda, rile scandinave i în provincia Quebec din Canada.

În doctrin au fost invocate o serie de argumente în favoarea sistemului unit ii dreptului privat3.

1 A se vedea P. Demetrescu, Întreprinderea în noul Cod civil italian, RDC nr. 1-2/1943, p. 13 i urm. 2 A se vedea E. Cristoforeanu, Unificarea dreptului privat italian. Dreptul comercial i noul Cod civil italian,

în RDC nr. 1-2/19433, p. 3. 3 Pentru o expunere ampl a controversei, a se vedea I.L. Georgescu, op. cit., vol. I, p. 73-90. A se

vedea i I.L. Georgescu, Destinele dreptului comercial i problema unui cod unic al dreptului privat, în RDC nr. 5-6/1942, p. 314 i urm.; D. G l escu-Pyk, Evolu ia no iunii de comercialitate i autonomia dreptului comercial, în RDC nr. 7-8/1942, p. 44 i urm.


a) Unitatea reglement rii asigur protec ia necomercian ilor. Prin recunoa terea ca-racterului autonom al dreptului comercial, necomercian ii sunt nedrept i i, deoarece, atunci când contracteaz cu comercian ii, li se aplic legea comercial , cu toate c aceasta a fost adoptat în interesul unei categorii profesionale – comercian ii;

b) Divizarea dreptului privat, în drept civil i drept comercial, d na tere la dificult i de interpretare, deoarece aceea i institu ie juridic (de exemplu, contractul de vân-zare-cump rare) este guvernat de dou categorii de norme juridice; unele cuprinse în Codul civil, iar altele în Codul comercial. Totodat , aceast diviziune a dreptului privat creeaz dificult i i instan elor judec tore ti, care trebuie s se pronun e asupra carac-terului civil sau comercial al litigiului;

c) Întrucât enumerarea faptelor de comer prev zut în codurile comerciale nu este limitativ , iar criteriile pentru determinarea comercialit ii actelor juridice nu sunt prea sigure, exist primejdia aplic rii legii comerciale i unor activit i desf urate de neco-mercian i i, implicit, de a impune acestora obliga iile care revin comercian ilor;

d) Dreptul comercial nu beneficiaz de principii generale proprii, motiv pentru care în calificarea unor institu ii se apeleaz la explica ii precum: excep ie de la dreptul comun, contract sui-generis, institu ie anormal etc. Mai mult, în dreptul comercial sunt folosite acelea i no iuni i categorii ca i în dreptul civil; de exemplu, contract, persoan juridic , obliga ie, prescrip ie etc.;

e) Prin recunoa terea uzurilor (obiceiurilor), ca izvor de drept în materie comercial , se ajunge la o delegare a atribu iilor legislative comercian ilor, deoarece uzurile se nasc din practica comercian ilor;

f) Dac regulile dreptului comercial s-au dovedit mai bine adaptate la nevoile econo-mice, ele ar trebui aplicate i necomercian ilor;

g) În unele ri, cum sunt Italia, Elve ia, Olanda, rile scandinave etc., s-a realizat o „comercializare” a dreptului civil, nemaiavând o reglementare autonom a dreptului co-mercial1. În acest fel, au fost simplificate raporturile juridice la care particip persoanele fizice i persoanele juridice.

§2. Sistemul de reglementare a dreptului comercial în condi iile noului Cod civil

15. Caracterizare general . O noutate esen ial a noului Cod civil prive te dome-niul de aplicare a normelor Codului civil. Regulile stabilite de Codul civil constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refer litera sau spiritul dispozi iilor sale (art. 2).

Consacrând aplicarea general a Codului civil, art. 3 C. civ. prevede c dispozi iile sale se aplic i raporturilor dintre profesioni ti, precum i raporturilor dintre ace tia i orice alte subiecte de drept civil.

În concep ia Codului civil, sunt considera i profesioni ti to i cei care exploateaz o întreprindere.

Aceast reglementare unitar a raporturilor de drept privat pune în discu ie soarta dreptului comercial.

Problema se pune cu atât mai mult cu cât, prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil se abrog Codul comercial, cu excep ia C r ii a II-a – Despre comer ul maritim i despre naviga ie [art. 230 lit. c)], iar expresiile

A se vedea i I.L. Georgescu, Autonomia dreptului comercial, în RDC nr. 4/1993, p. 5 i urm. 1 A se vedea P. Guyon, op. cit., vol. I, p. 11; A. Fiale, Diritto commerciale, Ed. Simone, 2008; G. Cam-

pobasso, Manuale di diritto commerciale, Ed. Uted Giuridica, 2016.


„acte de comer ” sau „fapte de comer ” cuprinse în actele normative în vigoare se înlo-cuiesc cu expresia „activit i de produc ie, comer sau prest ri de servicii” [art. 8 alin. (2)].

În doctrin au fost exprimate p reri diferite. În anul 2010, analizând dispozi iile noului Cod civil i luând în considerare concep iile

existente de-a lungul timpului cu privire la sistemele de reglementare a dreptului comercial, am exprimat opinia existen ei, în continuare, a dreptului comercial, bazat pe noile concepte consacrate de Codul civil1.

Codul civil i-a propus i a realizat schimbarea sistemului de reglementare a drep-tului comercial; sistemul autonomiei dreptului comercial, întemeiat pe Codul civil i Codul comercial, a fost înlocuit cu sistemul unitar, fundamentat pe Codul civil.

Continuând s existe, dreptul comercial nu se mai bazeaz pe fundamentele originare, faptele de comer i comerciant, ci pe fundamente noi, întreprinderea i profesionistul.

Existen a dreptului comercial este impus de specificul actelor juridice s vâr ite cu caracter profesional i de faptul ca unitatea de reglementare a Codului civil prive te numai materia dreptului obliga iilor2.

Potrivit altei opinii, o consecin a concep iei moniste a Codului civil va fi abandonarea concep iei clasice de drept comercial i vom avea, fie un drept al afacerilor (care s cuprind dreptul comercial tradi ional, fiscalitatea, raporturile de munc în cadrul întreprin-derii, proprietatea industrial i interven ia statului în economie), fie un „drept al contractelor profesionale”, la care se vor ad uga mai multe institu ii ale dreptului comercial tradi ional transformate în institu ii distincte (dreptul societ ilor, dreptul insolven ei, dreptul concuren ei, dreptul consumului, dreptul bancar, dreptul asigur rilor, dreptul transporturilor)3.

Pornind de la constatarea c raporturile juridice care rezult din activit ile de produc ie, de comer sau de prest ri de servicii sunt raporturi civile, în genere, dar comerciale (de afa-ceri), ca specie, se consider c aceast specie ar putea fi denumit „drept civil comercial”4.

În alt opinie, monismul Codului civil impune concluzia c suntem în prezen a unei singure ramuri de drept, i anume dreptul civil, care are ca subramur dreptul profesio-ni tilor. Având în vedere c în categoria profesioni tilor o pondere important o formeaz comercian ii, materia ar trebui denumit „dreptul profesioni tilor – operatori economici”, care la nevoie (brevitatis causa, în virtutea tradi iei) poate fi denumit „drept comercial”5.

În acela i sens, se consider c , prin legiferarea i intrarea în vigoare a noului Cod civil, dreptul comercial, ca drept pozitiv, nu mai poate reclama o pozi ie autonom de drept privat, ci o ramur a acestuia, precum dreptul familiei, contractele, mo tenirile etc.6.

1 A se vedea St.D. C rpenaru, Dreptul comercial în condi iile noului Cod civil, în Curierul Judiciar

nr. 10/2010, p. 11 i urm. Idem, Tratat de drept comercial român, Conform noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2012, Cuvânt introductiv i p. 19-21.

În sensul existen ei, în continuare, a dreptului comercial, a se vedea i S. Angheni, Dreptul comercial – între tradi ie i modernism, în Curierul Judiciar nr. 9/2010, p. 483-485.

2 Asupra caracterului incomplet al reglement rii Codului civil, a se vedea Gh. Buta, Noul Cod civil i unitatea dreptului privat, în vol. Noul Cod civil. Comentarii, coordonator M. Uliescu, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2011, p. 68 i urm.

3 A se vedea Gh. Piperea, Introducere în dreptul contractelor profesionale, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2011, p. 5. S-a sus inut c no iunea de comerciant, nemaifiind consacrat de noul Cod civil, a disp rut temeiul existen ei dreptului comercial, în favoarea no iunii de drept al afacerilor. A se vedea G. Ti a-Nicolescu, Drept comercial sau dreptul afacerilor, în RRDA nr. 1/2018, p. 101.

4 A se vedea Gh. Piperea, Drept comercial. Întreprinderea, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2012, p. 7. 5 . Beligr deanu, Considera ii în leg tur cu efectele caracterului „monist” al Codului civil asupra fiin rii,

în continuare, a unui drept comercial în România, în Dreptul nr. 9/2012, p. 11 i urm. 6 A se vedea C. Gheorghe, Drept comercial român, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2013, p. 14.

tratat de drept comercial roman ed.6 - stanciu d. carpenaru de drept comercial roman... · 816...

Documents