UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEDOMENIUL: CONTABILITATESPECIALIZAREA : CONTABILITATEA, AUDITUL ŞI GESTIUNEA AFACERILORANUL: II

TITULAR CURS:Lect. univ. drd. FARCAŞ Mariana

MASTERAND:MOLDOVAN Elena Adriana

- ORADEA, 2013 -UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEDOMENIUL: CONTABILITATESPECIALIZAREA : CONTABILITATEA, AUDITUL ŞI GESTIUNEA AFACERILORANUL: II

TRATAMENTUL FISCAL APLICABIL

OPERAŢIUNILOR DE LICHIDARE

TITULAR CURS:Lect. univ. drd. FARCAŞ Mariana

MASTERAND:MOLDOVAN Elena Adriana

- ORADEA, 2013 -

CUPRINS

2

CAPITOLUL I:

ASPECTE GENERALE

Lichidarea unei întreprinderi reprezintă ansamblul operaţiunilor economice şi

financiare determinate de dizolvarea sau falimentul judiciar al unei întreprinderi. Din

această definiţie rezultă că lichidarea unei întreprinderi poate avea două cauze, şi

respectiv două modalităţi de realizare: dizolvarea urmată de lichidare, denumită şi

lichidare convenţională; lichidare judiciară, când întreprinderea aflată în lichidare este

în stare de insolvenţă.

După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune

judecătorului-sindic un raport final însoţit de situaţiile financiare finale. După ce

3

Pagina

CUPRINS………………………………………………………………………… 3

CAPITOLUL I: ASPECTE GENERALE.............................................. 4

CAPITOLUL II: ASPECTELE JURIDICE, ECONOMICE ŞI

FISCALE ALE LICHIDĂRII ÎNTREPRINDERILOR………….................. 5

2.1. Aspectele juridice şi economice ale lichidării

întreprinderilor……………………………………………………………………….. 5

2.2. Aspectele fiscale ale lichidării întreprinderilor .................. 9

CAPITOLUL III: EVALUAREA PATRIMONIULUI ŞI

ÎNTOCMIREA BILANŢULUI ÎNAINTE DE LICHIDARE........... 14

ANEXA 1…………………………………………………………………………………. 16

BIBLIOGRAFIE

judecătorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa facă

distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului.

Procedura de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat

raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost

distribuite şi când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. În urma unei cereri a

lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă de închidere a procedurii şi va

dispune radierea debitorului din registrul comerţului.

Aspectele fiscale ale lichidării întreprinderilor se referă la următoarele:

impozitul pe profit, impozitul pe dividende, taxa pe valoarea adăugată, alte impozite,

taxe şi contribuţii sociale.

Înregistrarea operaţiunilor de lichidare se face, de regulă în contabilitatea

întreprinderii lichidate. Reglementările contabile din România prevăd că operaţiunile

privind lichidarea întreprinderilor se contabilizează cu aceleaşi conturi ca şi în situaţia

continuării activităţii. Operaţiunile privind lichidarea întreprinderilor pot fi grupate în:

operaţiuni privind lichidarea propriu-zisă şi operaţiuni de partaj.

CAPITOLUL II:

ASPECTELE JURIDICE, ECONOMICE ŞI FISCALE

ALE LICHIDĂRII ÎNTREPRINDERILOR

2.1. ASPECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE LICHIDĂRII ÎNTREPRINDERILOR

Lichidarea unei întreprinderi reprezintă ansamblul operaţiunilor economice şi

financiare determinate de dizolvarea sau falimentul judiciar al unei întreprinderi. Din

această definiţie rezultă că lichidarea unei întreprinderi poate avea două cauze, şi

respectiv două modalităţi de realizare:

a. dizolvarea urmată de lichidare, denumită şi lichidare convenţională;

4

b. lichidare judiciară, când întreprinderea aflată în lichidare este în stare de

insolvenţă.

a. Lichidarea convenţională are loc atunci când dizolvarea întreprinderii este

urmată de lichidare şi nu de reorganizarea acesteia prin fuziune sau divizare.

Dizolvarea întreprinderii este reglementată prin Legea nr. 31/1990 a

societăţilor comerciale, articolele 227 – 237. Conform acestor reglementări

dizolvarea întreprinderilor poate avea loc în următoarele situaţii:

• trecerea timpului stabilit pentru durata întreprinderii;

• imposibilitatea realizării obiectului de activitate al întreprinderii;

• declararea nulităţii întreprinderii;

• hotărârea adunării generale a asociaţilor;

• falimentul întreprinderii;

• capitalul social se reduce sub minimul legal;

• numărul acţionarilor scade sub minimul legal.1

După dizolvare, întreprinderea intră în procesul de lichidare (dacă nu se

reorganizează prin fuziune ori divizare). Procesul de lichidare este reglementat tot prin

Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, respectiv articolele 252-270.

Operaţiunile de lichidare a întreprinderii vor fi gestionate de către un lichidator

numit de către adunarea generală a asociaţilor sau prin sentinţă judecătorească.

Lichidatorii pot fi persoane fizice (cu condiţia să fie lichidatori autorizaţi) sau persoane

juridice. Pe lângă puterile conferite de către asociaţi, lichidatorii mai au şi următoarele

competenţe oferite de lege:

să dea în judecată şi să fie acţionaţi în interesul lichidării;

să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;

să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a întreprinderii;

să facă tranzacţii;

să lichideze şi să încaseze creanţele întreprinderii;

să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să

îndeplinească orice acte necesare.

Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze patrimoniulîntreprinderii,

registrele încredinţate de administratori şi actele întreprinderii. Principalele

operaţiuni care trebuie efectuate în cazul lichidării convenţionale sunt următoarele:

1 http://www.curierulnational.ro/Specializat/2011-06-06/Tratament+fiscal+la+dizolvarea+unei+societati

5

inventarierea şi evaluarea patrimoniului;

întocmirea bilanţului înainte de lichidare;

stabilirea de către AGA a operaţiunilor care urmează să fie efectuate de către

lichidator în numele întreprinderii;

valorificarea elementelor de activ;

achitarea datoriilor întreprinderii;

stabilirea rezultatului lichidării;

calcularea, reţinerea şi vărsarea la buget a impozitului pe profit şi a impozitului

pe dividende rezultate în urma lichidării întreprinderii;

întocmirea bilanţului de partaj;

efectuarea partajului activului net (capitalurilor proprii).2

b. Lichidarea judiciară are loc atunci când întreprinderea aflată în lichidare este

în stare de insolvenţă. Aceasta este reglementată prin Legea nr. 85 din 5 aprilie

2006 (actualizată) privind procedura insolvenţei. Insolvenţa este acea stare a

patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienta fondurilor

băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Aceasta se pronunţă de către

judecătorul sindic, care dispune deschiderea procedurii simplificate a

insolvenţei.

Judecătorul-sindic va desemna administratorul financiar sau lichidatorul care va

administra operaţiile privind lichidarea întreprinderii intrată în insolvenţă.3

Principalele atribuţii ale lichidatorului sunt:

examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura

simplificată de lichidare şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi

împrejurărilor care au dus la insolventa;

conducerea activităţii debitorului;

introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor

în dăuna drepturilor creditorilor;

aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare

pentru conservarea lor;

menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor;

verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la

acestea, precum şi întocmirea tabelelor creanţelor;2 http://www.legalis.ro/2010/05/19/procedura-de-lichidare-a-societatilor-comerciale-a-fost-modificata/3 http://fiscalitatea.manager.ro/Dizolvare-societate-Tratament-fiscal-2075/

6

urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului;

primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii

debitorului;

vânzarea bunurilor din averea debitorului;

încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, renunţarea la garanţii reale sub

condiţia confirmării de către judecătorul-sindic;

sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de

către acesta;

orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic.

După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune

judecătorului-sindic un raport final însoţit de situaţiile financiare finale. După ce

judecătorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa facă

distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului.

Procedura de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat

raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost

distribuite şi când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. În urma unei cereri a

lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă de închidere a procedurii şi va

dispune radierea debitorului din registrul comerţului.

În cazul lichidării, datoriile vor fi plătite în următoarea ordine:

taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv pentru

conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata

remuneratiilor persoanelor angajate pentru realizarea procedurii reorganizarii

judiciare si a falimentului;

creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de societatile bancare

dupa deschiderea procedurii precum si creantele ce rezulta din continuarea

activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;

datorii privind raporturile de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii

procedurii;

datorii bugetare;

datorii reprezentand sumele datorate de catre debitori unor terti in baza unor

obligatii de intretinere, alocatii pentru minori, sau de plata a unor sume

periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

7

datorii reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea

debitorului si a familiei sale, daca aceasta este persoana fizica;

datorii reprezentand credite bancare si dobanzile aferente celor rezultate din

livrari de produse, livrari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;

alte datorii chirografare (chirografar = persoană care deţine un drept personal

de creditor pe baza unui act sub semnătură privată);

datorii subordonate, in urmatoarea ordine de preferina:

• creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau

actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile

de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru

al grupului de interes economic,

• datorii izvorand din acte cu titlu gratuit;

datoriile membrilor, asociatilor sau actionarilor persoanei juridice debitoare,

derivand din dreptul rezidual al calitatii lor, in conformitate cu prevederile legale

si statutare.4

2.2. ASPECTELE FISCALE ALE LICHIDĂRII ÎNTREPRINDERILOR

Aspectele fiscale ale lichidării întreprinderilor se referă la următoarele:

impozitul pe profit;

impozitul pe dividende;

taxa pe valoarea adăugată;

alte impozite, taxe şi contribuţii sociale.

Exemple privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de

lichidare a societatilor comerciale se regasesc in Norma metodologica privind

reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si

lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati

din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora aprobata prin OMFP

1376/2004 (Anexa 1).

a. Impozitul pe profit se calculează asupra următoarelor elemente:

4 http://stiri.rol.ro/tratament-fiscal-la-dizolvarea-unei-societati-707620.html

8

profitul obţinut în urma operaţiilor de lichidare, calculat ca diferenţă între

veniturile obţinute din lichidare şi cheltuielile efectuate pentru realizarea

acestora;

capitalul social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii

(rezerve din reevaluare, alte rezerve);

capitalurile proprii constituite din profitul brut (rezerve legale, reduceri sau

scutiri de impozit pe profitul reinvestit);

capitalurile proprii constituite fără ca sumele să fie evidenţiate în prealabil la

venituri (diferenţe din reevaluare, diferenţe de curs valutar rezultate la

evaluarea disponibilităţilor în valută, subvenţii pentru investiţii etc.)

Din punct de vedere al impozitului pe profit, potrivit art. 27 alin. (2) din Legea

571/2003 privind Codul fiscal, distribuirea de active de catre o persoana juridica

romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de

lichidare, se trateaza ca transfer impozabil. In acest sens, Normele metodologice de

aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabilesc ca distribuirea de active de catre

o persoana juridica romana catre participantii sai se poate realiza in cazul lichidarii

(punctul 80).

Profitul impozabil in cazul dizolvarii/lichidarii se calculeaza ca diferenta intre

veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la

inceputul anului fiscal, potrivit dispozitiilor Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe

profit, cu modificarile si completarile ulterioare, luandu-se in calcul: profitul din

lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in

conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la

data constituirii.

In cazul microintreprinderilor platitoare de impozit pe venit, potrivit

Ordonantei Guvernului nr. 24/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, la

momentul inceperii actiunii de dizolvare/lichidare, impozitul pe venit se calculeaza

luandu-se in calcul: veniturile evidentiate in creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi

de venituri", cu exceptia celor inregistrate in grupa 78 "Venituri din provizioane", si

veniturile rezultate din anularea datoriilor si majorarilor la bugetul de stat, luandu-se in

calcul si veniturile din lichidarea patrimoniului.

La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza

existenta in urma operatiunilor de dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele

9

constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit,

repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit

legii, acestea fiind tratate in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.

26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobata si modificata prin Legea nr.

101/1995, cu modificarile ulterioare. Acelasi tratament se aplica si rezervelor

constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea,

in conformitate cu actele normative in vigoare, a disponibilului in devize, daca legea nu

prevede altfel.

Potrivit art. 65 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, veniturile obtinute din lichidarea

unei persoane juridice sunt considerate venituri din investitii si impozitate. Astfel cum

prevede art. 66 alin. (8), venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice

reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social

al persoanei fizice beneficiare.

Venitul impozabil obtinut din lichidarea unei persoane juridice de catre

actionari/asociati persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul

calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la

Oficiul Registrului Comertului, intocmita de lichidatori (Codul fiscal – art. 67 alin. (3) lit.

d)).5

Potrivit art. 34 alin. (12) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, persoanele

juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna declaratia

anuala de impozit pe profit (Formularul 101) si sa plateasca impozitul pana la data

depunerii situatiilor financiare la registrul comertului. Situatiile financiare si

declaratia privind impozitul pe profit se intocmesc pe baza datelor inregistrate in

contabilitate si in registrul de evidenta fiscala.

b. Impozitul pe dividende se determina, se retine si se vireaza impozit pe

dividende dupa ce a fost calculat impozitul pe profit/venit, pentru urmatoarele

elemente:

profit obtinut in urma operatiunii de lichidare a societatilor comerciale;

5 OMF nr. 1376/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora ;

10

capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii

(diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor si a stocurilor, potrivit legii,

sume inregistrate la rezerve din diferente de curs valutar etc.);

capitaluri proprii (activ net), constituite din profitul brut, potrivit prevederilor

legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul

reinvestit etc.);

capitaluri proprii (activ net), constituite in conformitate cu prevederile legale,

fara ca sumele cuprinse in capitaluri sa fie evidentiate in prealabil la venituri

(diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor, diferente de curs valutar din

evaluarea disponibilitatilor in valuta, diferente din aplicarea cotei reduse pentru

activitatea de export, subventii pentru investitii etc.).

Pentru elementele de capital propriu (activ net), constituite din profitul net

(rezerva statutara, alte rezerve, profitul net realizat in exercitiile precedente a carui

repartizare a fost amanata etc.), se calculeaza si se vireaza numai impozit pe dividende.

Inainte de incheierea lichidarii societatii comerciale, repartizarea capitalului

propriu (activului net) intre asociati/actionari reprezinta livrare de bunuri pentru

activele in natura si este supusa taxei pe valoarea adaugata, in conformitate cu

prevederile art. 3 lit. d) din Normele de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe

valoarea adaugata, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 598/2002, iar din punct de

vedere al impozitului pe profit sau pe veniturile microintreprinderilor este asimilata cu

o valorificare a elementelor de activ.

c. Taxa pe valoarea adăugată colectată calculată asupra activelor reale vândute la

lichidare.

Pentru livrarea bunurilor mobile taxabile (cu exceptia bunurilor livrate in cadrul

comertului cu amanuntul) si pentru prestarea serviciilor taxabile, de sau catre

persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolventa se aplica masurile de

simplificare, respectiv taxarea inversa, numai in situatia in care atat

furnizorul/prestatorul cat si beneficiarul sunt inregistrati ca platitori de TVA.

Livrarea unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este

construita, precum si a oricarui alt teren, cu exceptia constructiilor noi, a unei parti a

acesteia sau a unui teren construibil, reprezinta operatiune scutita de taxa fara drept de

11

deducere, conform art. 141 alin. (2) lit. f) Titlul VI T.V.A. din Legea nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren

construibil cat si pentru livrarea unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe

care este construita, pentru care s-a optat pentru taxare, de sau de catre persoanele

pentru care s-a deschis procedura de insolventa se aplica masurile de simplificare,

respectiv taxarea inversa numai in situatia in care atat furnizorul cat si beneficiarul sunt

inregistrati ca platitori de TVA .

Nu intră însă în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, repartizarea

activului net între asociaţi dacă pentru bunurile respective nu s-a exercitat dreptul de

deducere.

d. Compensarea obligaţiilor de plată cu creanţele de rambursat - Potrivit art.

116 din Ordonanta 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile

si completarile ulterioare, prin compensare se sting creantele statului sau

unitatilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentand

impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat cu

creantele debitorului reprezentand sume de rambursat, de restituit sau de plata

de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti

dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor, cu conditia

ca respectivele creante sa fie administrate de aceeasi autoritate publica.

Creantele fiscale ale debitorului se compenseaza cu obligatii datorate aceluiasi

buget, urmand ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate

altor bugete, in mod proportional. Daca legea nu prevede altfel, compensarea

opereaza de drept la data la care creantele exista deodata, fiind deopotriva certe,

lichide si exigibile. Compensarea se constata de catre organul fiscal competent, la

cererea debitorului sau din oficiu. Dispozitiile art. 115 privind ordinea stingerii

datoriilor sunt aplicabile in mod corespunzator. Organul fiscal competent

comunica debitorului decizia cu privire la efectuarea compensarii, in termen de 7

zile de la data efectuarii operatiunii.6

Pe scurt, întreprinderile care se află în lichidare au obligaţia:

6 OMF nr. 1376/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora ;

12

• să depună declaraţiile de impozit, asigurări de sănătate, fond de şomaj şi

decontul de TVA semnate de lichidator;

• să depună declaraţia de impunere şi să plătească impozitul pe profit cu 10 zile

înainte de data înregistrării încetării existenţei în registrul comerţului.

CAPITOLUL III:

EVALUAREA PATRIMONIULUI ŞI

ÎNTOCMIREA BILANŢULUI ÎNAINTE DE LICHIDARE

Primele activităţi pe care trebuie să le execute lichidatorul sunt inventarierea

patrimoniului şi întocmirea bilanţului înainte de lichidare. Problema contabilă a

inventarierii o constituie evaluarea activelor şi datoriilor.

Inventarierea şi evaluarea patrimoniului întreprinderilor aflate în procedura

de lichidare se efectuează în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991

republicată şi cu Ordinul ministrului finanţelor nr. 2388/1995 pentru aprobarea

Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului.

Evaluarea patrimoniului întreprinderii aflată în lichidare se face la valoarea

actuală a fiecărui element patrimonial, denumită valoare de inventar. În cazul activelor,

evaluarea se face la valoarea realizabilă de lichidare, stabilită în funcţie de preţul pieţei

13

la lichidare, din care se scad costurile estimate a fi efectuate cu ocazia vânzării, iar în

cazul datoriilor, la valoarea de decontare.

Activele fictive (cheltuielile de constituire şi cheltuielile înregistrate în avans) nu

sunt recunoscute ca elemente ale activului inventariat înainte de lichidare.

Întocmirea bilanţului înainte de lichidare se face pe aceleaşi formulare ca şi

pentru întreprinderile care îşi continuă activitatea. La elaborarea acestuia se ţine cont

de rezultatele inventarierii şi ale evaluării patrimoniului. Pe baza bilanţului întocmit

înainte de lichidare se determină indicatorii pe baza cărora se va lua decizia de către

Adunarea generală a asociaţilor, în cazul lichidării convenţionale, sau se fundamentează

hotărârea judecătorească, în cazul lichidării judiciare. Tot pe baza acestui bilanţ se

stabilesc operaţiile pe care trebuie să le efectueze lichidatorul în numele întreprinderii

care urmează a fi lichidată.

Principalii indicatori de fundamentare a deciziei de lichidare sunt: activul

net înainte de lichidare şi trezoreria netă înainte de lichidare.7

a. Activul net înainte de lichidare (Ani) se determină cu relaţia:

Ani = Activele inventariate – Datoriile inventariate

b. Trezoreria netă înainte de lichidare (Tni) se determină cu relaţiile:

Tni = FRN - NFR

sau

Tni = Db – Cbc

în care:

FRN – reprezintă fondul de rulment net;

NFR – nevoia de fond de rulment;

Db – disponibilităţile băneşti;

Cbc – creditele bancare curente (pe termen scurt).

7 http://businessportal.md/guide_of_the_entrepreneur/lichideaza/lichidarea_intreprinderilor.html

14

ANEXA 1:

CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE LICHIDARE

A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

1. LICHIDAREA ACTIVULUI ŞI PASIVULUI SOCIETĂŢII

1.1. Lichidarea activului societăţii

Prin lichidarea activului se urmăreşte obţinerea numerarului necesar achitării masei

pasive a societăţii. Operaţiunile ce au loc sunt:

vânzarea şi încasarea imobilizărilor şi a stocurilor;

încasarea creanţelor, a titlurilor de plasament;

anularea provizioanelor.

Sub aspect contabil, în tabelul de mai jos se vor evidenţia următoarele operaţiuni:

OPERAŢIA FORMULA CONTABILĂ

-vânzarea imobilizărilor corporale 461 = % 7583 4427

-scăderea din evidenţă a imobilizărilor contabile % = 21x 281 6583

-trecerea la mărfuri a celorlalte stocuri 371 = 3xx

-vănzarea elementelor de natura stocurilor 4111 = % 707 4427

-scăderea din gestiune 6xx = 3xx-anularea provizioanelor constituite anterior 39x = 78x

-încasarea creanţelor 5121 = % 4111 461

-încasarea eventualelor sconturi acordate 667 = 4111-anularea provizioanelor privind creanţele 49x = 78x

1.2. Lichidarea pasivului societăţii

Lichidarea pasivului presupune achitarea datoriilor societăţii care se află în lichidare

pe seama numerarului care a rezultat din lichidarea activului.

Operaţiunile contabile de stingere a datoriilor sunt redate în tabelul de mai jos:

OPERAŢIA FORMULA CONTABILĂ

-achitarea furnizorilor % = 5121 401 404

-evidenţierea eventualelor sconturi prime % = 767 401 404

-achitarea datoriilor privind lichidarea 628 = 5121

15

-anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli 151 = 78x

-regularizarea TVA înregistrată din operaţiunile de lichidare

4427 = 4423

- închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli 7xx = 121şi: 121 = 6xx

- stabilirea rezultatului lichidării

121 ,, Profit si pierdere”

6xx 7xx

- evidenţierea impozitului pe profit rezultat din operaţiunile de lichidare

691 = 441

- virarea impozitului pe profit la bugetul statului 441 = 5121

2. OPERAŢIUNI DE PARTAJ

Operaţiunile de partaj au loc după lichidarea activului şi pasivului societăţii

comerciale şi presupun restituirea sau depunerea de către acţionari sau asociaţi a activului net

contabil inclusiv sumele reprezentând rezultatul lichidării. Efectuarea partajului capitalului

propriu al societăţii comerciale, rezultat din lichidarea societăţii comerciale, se va face în

funcţie de:

prevederile statutului şi / sau ale contractului de societate;

hotărârea adunării generale a asociaţilor, consemnată în registrul şedinţelor adunării

generale;

cota de participare la capitalul social.

Partajul constă în împărţirea capitalului propriu, rezultat din lichidare, între asociaţii

societăţii comerciale şi presupune următoarele operaţiuni:

OPERATIUNEA FORMULA CONTABILĂ

a) Întocmirea bilanţului de începere a partajului

A PNumerar Capital

propriu

Trebuie să existe egalitatea:

Numerar = Cap. proprii

b) Restituirea capitalului subscris vărsat acţionarilor sau asociaţilor

- lichidarea capitalului1012 = 456

-achitarea acţionarilor 456 = 5121

c) Decontarea rezervelor legale 1061 = 456d) Evidenţierea impozitului pe profit aferent rezervelor

legale456 = 441

e) Decontarea profitului net din lichidare 121 = 456

16

f) Evidenţierea impozitului pe dividende aferent rezervelor legale şi profitului din lichidare

456 = 446

g) Virarea la bugetul statului a impozitului pe dividende 446 = 5121h) Plata dividendelor aferente rezervelor legale şi profitului

din lichidare:456 = 5121

Toate conturile se închid, iar bilanţul după partaj este:

A P

Numerar 0

Cap.proprii 0

17

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage/

topicID_23214/.html#axzz2DuubGqvi

2. http://businessportal.md/guide_of_the_entrepreneur/lichideaza/

lichidarea_intreprinderilor.html

3. http://www.curierulnational.ro/Specializat/2011-06-06/

Tratament+fiscal+la+dizolvarea+unei+societati

4. http://fiscalitatea.manager.ro/Dizolvare-societate-Tratament-fiscal-2075/

5. http://www.legalis.ro/2010/05/19/procedura-de-lichidare-a-societatilor-

comerciale-a-fost-modificata/

6. http://www.portalfiscalitate.ro/lichidarea-unei-societati-tratament-contabil-si-

fiscal-16099.htm

7. http://stiri.rol.ro/tratament-fiscal-la-dizolvarea-unei-societati-707620.html

* OMF nr. 1376/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare,

dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau

excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al

acestora ;

** Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata cu modificarile si completarile

ulterioare ;

*** Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, republicata cu modificarile

si completarile ulterioare ;

18