Tratamentul bolilor cardiovasculare cu plante

n practica medicinei moderne, conventionale, este recunoscut faptul c hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, problemele legate de coagularea sngelui, marirea inimii, etc. pot duce la evenimente catastrofale, cum ar fi infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale, care sunt principalele cauze de deces la persoanele cu varsta de peste 40 de ani .

Prin urmare, o campanie major a fost lansat pentru a testa adulii din aceast categorie de vrst pentru factorii de risc de boli cardiovasculare i de a le trata cu medicamente atunci cnd exist un risc crescut. Stiti de bunaseama ca medicii de familie si in general medicii sunt sensibili in ultimii 20-30 de ani la simptomele care se evidentiaza in timpul consultului/ anamnezei care pot fi asociate cu bolile cardiovasculare si procedeaza in consecinta.

Ca rezultat al acestor eforturi, la milioane de aduli sunt prescrise unul sau mai multe dintre medicamentele pentru: scderea tensiunii, reducerea colesterolului, i / sau pentru a reduce agregarea plachetar (coagularea sangelui). Tratamentele medicamentoase prescrise trebuie insa ajustate pentru nevoile individuale, prin reglarea dozelor si selectarea unui numar cat mai redus de medicamnte in asa fel incat sa fie reduse la minimum efectele secundare, cu precadere cele grave.

Printre efectele adverse frecvent raportate sunt scaderea libidoului, oboseala din cauza anumitor medicamente antihipertensive si afectarea ficatului de la medicamentele care reduc colesterolul. Medicamentele anticoagulante poart riscul de episoade de sangerare si sunt cauza grijilor considerabile si permanente cu privire la interaciunile cu alte medicamente, plante medicinale, vitamine, i chiar alimentele obisnuite. n plus fa de utilizarea regulat a medicamentelor, pacienilor cu risc crescut li se recomanda de asemenea, s aiba un program preventive propriu de ingrijire a sanatatii cardiovasculare, inclusiv o dieta cu mai putine grasimi si mai multe exercitii fizice.

Odat insa ce o persoan a inceput o terapie cu medicamente, este mai dificil de a i se recomanda un tratament cu plante. Ele ar putea fi de mare ajutor nsa de cele mai multe ori acestea sunt excluse a priori din cauza temerilor c respectivele plantele vor interactiona cu droguri, perturbnd echilibrul fragil care a fost atins. n plus, medicina alopata stie pentru moment prea putin despre aciunile plantelor medicinale, astfel ca medicii si pacientii se ntreaba dac nu cumva plantele ar putea face mai mult ru dect bine. Acesta deoarece chiar in evalurile medicamentelor noi s-au facut greseli crezand-se ca se poate stie tot despre acestea.

Un exemplu ar fi cazul blocantelor canalelor de calciu care au fost recomandate in bolile cardiovasculare dar care s-au dovedit ca cresc riscul de infarct miocardic. Posibilitatea ca plantele sa faca mai mult sau mai putin rau sunt totusi ridicate mai ales daca nu exista colaborare intre medicii alopati si practicienii de medicina chineza (TCM) in problema bolilor cardiovasculare asa cum ar fi normal. Totui, chiar in aceste conditii, in baza faptului ca varanta moderna a TCM a facut si face studii consistente despre toxicitatea si interactiunile plantelor cu medicamentele, tot mai muli oameni au inceput s caute suplimentele din plante complementar tratamentului medicamentos. In plus de parte medicilor TCM exista o experienta sustinuta si o literatura pe masura referitoare la toxicitatatea si interactiunile plantelor cu medicamentele.

n timp ce utilizarea unor plante poate fi contraindicata sau limitata n cazul pacientilor n vrst care iau multe medicamente, sunt multe alte plante care sunt testate pentru factori de risc cardiovascular. In atari conditii doar tratamentul cu acupunctura ofera garantii in sensul ca nu are efecte secundare. In acelasi timp pentru pacienti relativ tineri i sntoi, dar cu risc cardiovascular, terapia cu plante: ramane o opiune rezonabil, cel puin pentru a ncerca nainte de a ncepe un tratament medicamentos. n plus, anumite terapii cu medicamente, n special cele cu agenti activi folositi doar pentru a reduce factorul de risc al bolii cardiovasculare, ar putea fi completate cu plante fr a aduce un nou risc semnificativ mai ales daca plantele sunt selectate cu atenie.

Ca un exemplu, un singur medicament administrat pentru scderea tensiunii arteriale ar putea fi completat cu terapia cu plante atta timp ct are loc monitorizarea periodic a tensiunii arteriale si aceasta arat c rmne sub control. n timp ce un anticoagulant puternic, cum ar fi warfarina (Coumadin), este considerat a fi subiectul interaciunilor semnificative cu anumite plantei (inclusiv salvia, ginsengul, i Dang Gui (Angelica Sinensis)), dozele mici de aspirina (85 mg / zi), utilizate ca un anticoagulant se pot potrivi mai bine la amestecarea cu plante. La urma urmelor, dozele mici de aspirina sunt diferite de administrarea a scoartei de salcie sau cretusca (plante aromatice, care contin ingrediente active asemanatoare aspirinei) mai eficienta, ntr-o formula pe baz de plante, cu efect sinergetic.

n cele ce urmeaza vom prezenta o scurt trecere n revist a ctorva plante cheie utilizate de TCM pentru bolile cardiovasculare asociate cu inaintarea in varsta. Scopul acestui articol nu este de a oferi detalii extinse asupra metodei de tratament, ci pentru a ilustra tendina studiilor clinice moderne in perimetrul Medicinei Traditionale Chineze. Acestea se refera n mod repetat la anumite plante care contin o gama relativ limitata de componente active care se prescriu in baza perceptului less is more. In acelasi timp, dorim sa exemplificam prin aceasta ca tratamentul bolilor cardiovasculare cu plante TCM reprezinta o terapie sigura si eficienta.

In general plantele TCM dominante in tratamentele afectiunilor cardiovasculare sunt tonice ale energiei qi, dintre care cele consecvent folosite sunt ginsengul i astragalul. In perioada din urma insa medicii si cercetatorii chinezi s-au axat pe tratarea bolilor cardiovasculare prin metoda de compensare obstructiei cu flegma a orificiilor. Aceast metod este mai lenta, uneori renuntandu-se la ea n favoarea preparatelor tonice i utilizarea de plante care vitalizeaza usor sangele (a se citi circuatia) n special salvia. Schimbarea este oportuna, deoarece multe dintre ingredientele care au fost folosite n terapiile de deschidere a orificiilor au fost considerate toxice sau pe cale de dispariie (daca este ceva neclar, solicitati lamuriri, fie mai jos, in rubrica de comentarii, fie dati-ne un telefon).

Plantele frecvent utilizate i componentele active ale acestora

Exist dou grupuri de componente non-toxice frecvent gasite in plantele utilizate pentru bolile cardiovasculare: flavonoidele i triterpenele. Aceste substane pot fi ingerate n cantiti de mai multe sute de miligrame pe zi i par a fi sigure pentru administrarea pe termen lung. Ele sunt prezente n unele alimente i n numeroase plante care sunt considerate netoxice.

Flavonoidele sunt principalele componente active in doua plante utilizate pe scar larg i promovate n Europa pentru mbuntirea circulaiei: gingko biloba frunze i Crataegus, de obicei numite fructe de pducel. Ambele aceste plante sunt pe larg folosite n China, dei aplicarea lor la tratamentul bolilor cardiovasculare este relativ noua. n medicina tradiional chinez, arborele Ginkgo a fost utilizat n principal ca o surs de nuci ginkgo, care sunt utilizate pentru tratamentul astmului; Crataegus este utilizat de TCM n principal pentru sprijinirea digestiei.

Flavonoidele sunt, de asemenea, ingredientele active asociate cu beneficiile cardiovasculare ale strugurilor roii, soiei, i ceaiului verde (care conine polifenoli, un fel de flavonoide condensate). n China, s-au efectuat extensive cercetari asupra actiunii flavonoidelor dinPueraria Lobatapentru sanatatea cardiovasculara. Exist astfel tot mai multe dovezi c ingerarea in mod regulat de flavonoide poate reduce incidenta bolilor cardiovasculare, probabil prin reducerea tensiunii arteriale, coagularii sngelui, i a grasimilor din snge.

Triterpenele sunt principalele componente active din ginseng, care a fost promovat ca un ajutor pentru tratamentul bolilor cardiovasculare in timpurile moderne. In mod tradiional ginsengul a fost folosit n principal n formule ce imbunatatesc digestia. Triterpene au fost, de asemenea, identificate ca un ingredient activ n popularele deja in China a noilor plante TCM Gynostemma, Rhodiola, precum i n Ganoderma, o planta rara si celebra n antichitate, care a fost reintrodusa in Farmacopeea Herbala Chineza dup s-au dezvoltat metode moderne de cultivare. Toate cele trei dintre aceste plante au fost obiectul unor cercetri legate de potenialele efecte cardiovasculare benefice. Saponinele din ginseng (triterpene glicozide), sunt considerate a fi componentele active principale n Shengmai San (pulberea generatoare de puls) folosite n China pentru recuperarea dupa atacurile de cord. Aceste triterpene ajuta la reducerea lipidelor din snge i imbunatatesc utilizarea oxigenului la nivelul inimii, au efecte protectoare cardiace, cum ar fi reducerea radicalilor liberi.

Concluzii privind tratamentul cu plante

Exista multe rapoarte in revistele medicale de specialitate chineze care evalueaza in detaliu pacienii cu boli cardiace, care au fost tratate cu plante TCM. Faptul ca anumite plante cu componente active similare revin sistematic in tratamente sugereaza c exist un acord general n rndul medicilor chinezi ca aceste metode de tratament sunt utile, bazat pe rezultate de netagaduit.

ntr-o analiz de medicina tradiional chinez (TCM), a doctorilor Liang Donghui i Zhang Min care abordeaza problema insuficientei cardiace se precizeaza c practicienii TCM ar trebui s acorde atenie urmtoarelor principii:

1 Luai n considerare in egala masura att informaiile medicinei alopate cat i abordarea TCM privind punerea diagnosticului pentru a determina terapia optima, i fiti flexibili flexibili n selectarea plantelor, n scopul de a rspunde complet ambelor tipuri de informaii.2 n timp ce ne concentram tratamentul preponderent pe ingrijirea inimii, alte organe pot fi afectate la fel de bine i nu ar trebui s fie ignorate.3 Terapia de tonifiere este important att pentru cei care prezinta semne si simptome evidente dar i pentru cei care prezint unele semne de exces secundare (de exemplu, acumularea de lichid, staz de snge, phlegma toxica).4 Vitalizarea circulatiei sangelui este importanta, deoarece staza de snge este un rezultat obisnuit al insuficientei cardiace si viceversa.

Plantele medicinaleutilizate au proprietatisedative generale, manifestandu-se cu efecte favorabile in unele tulburari neurovegetative ale inimii (tulburari de ritm cardiac, palpitatii, senzatii dureroase, nevroza cardiaca).Efectele cele mai accentuate se atribuie urmatoarelor specii deplante medicinalede baza: Flores, Folium et Fructus Crataegi (flori, frunze si fructe de Paducel). Reglind tulburarile de natura nervoasa ale inimii se reocomanda in completarea tratamentului cu digitaliee sau in pauzele de tratament. Infuzie, o lingurita planta medicinala la o cana cu apa; cantitatea se bea in cursul unei zile. Tinctura 20 g planta medicinala se macereaza timp de 10 zile in alcool de 70. De 3 ori pe zi cite 1015 picaturi. Herba Leonuri (Talpa gistii). Insasi denumirea stiintifica a plantei medicinale (Leonurus cardiaca) indica faptul ca aceasta era cunoscut de multa vreme pentru efectele ei in afectiunile cardiace avind proprietati sedative remarcabile. Se folosesc virfurile inflorite cu frunze ale plantei medicinale. Infuzie: o lingurita la o cana; se beaj 2 cani pe zi, dintre care una seara timp de o saptamina, de 6 ori pe zi Tinctura 20 g planta se macereaza timp de 78 zile in alcool de 70; se iau cite 2040 picaturi de 23 ori pe zi inaintea meselor principale. Radix Valerianae (radacina de Valeriana). Sedativ general cu efect deosebit mai ales in palpitatii (tulburari de ritm cardiac), de origine functionala (oboseala, nevroze, consum de cafea, ceai, alcool, tutun etc.). Infuzie, o lingurita de planta la cana se bea treptat in cursul unei zile. Pulbere de 3 ori pe zi cite un virf de cutit, preferabil in casete. Tinctura din 20 g radacina macerat in 100 ml alcool de 70 timp de 5 zile se iau de 23 ori pe zi cite 15-picaturi (se recomanda asocierea cu tinctura de paducel).In afara acestor trei specii de deplante medicinalede baza se mai recomanda: Flores Lavandulae (flori de Levantica) cuactiunesedativa Infuzie, cu 1/21 lingurita la cana se beau 12 cani/zi. Herba Marrubii (Unguras) in reglarea ritmului cardiac. Infuzie, o lingurita la cana; se beau 23 cani pe zi, de preferinta inainte de mese. O infuzie concentrate cu 2 linguri la cana din care se ia cite o lingura inainte de mese.Ceai calmant impotriva tulburarilor cardiace (PLAFAR) cu formula intra urmatoarele componente: Folium Crataegi cum floribus (frunze si flori de Paducel), Radix Valerianae (radacini de Valeriana) si Herba Leonuri (Talpa gistii) cuactiunespecifica sedativa a tulburarilor cardiace de origine neurovegetative, Flores Tiliae (flori de Tei) si Folium Menthae (frunze de Menta) antiseptice si antispastice. Infuzie, o lingurita la o cana; se ia ori de cite ori se simte nevoia, in special seara la culcare. Alte formule de ceaiuri medicinale:Rp. Folium cum floribus sau Fructus Crataegi (flori cu frunze sau fructe de Paducel) Herba Leonuri (Talpa gistii) Radix Valerianae (radacini de Valeriana) Infuzie: o lingurita de amestec la o cana; se beau 12 cani pe zi, in mai multe reprize.Rp. Flores sau Folium cum Flores Crataegi (flori sau frunze cu flori de Paducel) Herba Leonuri (Talpa gistii) Herba Polygoni (Troscot) Folium Melissae (frunze de Roinita) Infuzie, o lingurita la cana; se recomanda 23 cani pe zi, in mai multe reprize, dimineata seara inainte de culcare, in cure de o luna cu pauze de o saptamina.

Rp. Radix Valerianae (radacini de Valeriana) Flores Tiliae (flori de Tei) Folium Menthae (frunze de Menta) Herba Serpylli (Cimbrisor de cimp)parti egale- 20 g fiecareHipertensiunea Arteriala- reprezinta cresterea exagerata a presiunii sangelui in patul arterial.Tensiuni normale:140 mm Hg cu 80 mm Hg si 160 mm Hg cu 95 mm Hg pentru persoanele varstnice.H.T.A.se caracterizeaza printr-o hiperactivitate cardiovasculara, avand urmatoarele simptome: transpiratii abundente, palpitatii, tahicardii, puseuri tensionale ridicate, dureri de cap, ameteli, oboseala, iritabilitate, insomnii, vajaieli in urechi, intepaturi in dreptul inimii, tulburari de vedere, amorteli in maini. Pot aparea urmatoareleurmari: slabirea memoriei, tulburari de vorbire, surditate, senzatie de deget mort, dereglari ale digestiei, accidente vasculare cerebrale, hemoragii ale fundului de ochi.Cauze:bolile renale si cardiace, afectiunile endocrine (datorate in special tiroidei, suprarenalelor si hipofizei), afectiunile cerebrale. O data cu vindecarea bolii cauzatoare, se normalizeaza si tensiunea.Alimente interzise:zahar, dulciuri, paste fainoase, paine alba, prajituri, sare, carne, mezeluri, afumaturi, branzeturi (grase, sarate si fermentate), oua (maximum doua/saptamana).Remedii alimentare:usturoi, ceapa, praz, salata, urzica, hrean, leustean, sfecla rosie, cirese, coacaze, lamai, visine, struguri.De asemenea, se va tine cont de urmatoarelerecomandari: lichidele se vor ingera fractionat, fara masticatie; se va renunta total la tutun si bauturi alcoolice; sarea se va reduce din alimentatie, in raport cu gradul bolii.Somn - minimum 8 ore noaptea si 1-2 ore dupa-amiaza.Multa miscare in aer liber. Se vor evita solicitarile nervoase (familia va crea bolnavului o ambianta placuta).

Tratarea hipertensiunii arteriale pe baza de plante medicinaleTalpa-gastii (tinctura) - 20 picaturi de 3 ori/zi; Rozmarin (tinctura) - 30 picaturi de 3 ori/zi; Tei (tinctura) - 20 picaturi, seara; Coacaz negru (frunze) - infuzie din 5 g la 250 ml apa (se consuma cate o doza dimineata si una la pranz); Paducel (tinctura) - 20 picaturi de 3 ori/zi (3 saptamani pe luna); Traista-ciobanului - infuzie din 5 g la 250 ml apa, dimineata, sau decoct din 2 g la 250 ml apa, fiert 5 minute (cate 3 linguri/zi); Usturoi (tinctura) - 20 picaturi de 2 ori/zi (10 zile pe luna).Angina pectoralaTemperaturile scazute induc multiple probleme pacientilor cardiaci, dar cei mai afectati sunt cei cu angina pectorala de efort, de repaus precum si pacientii cu tulburari de circulatie periferica (sindromul Raynaud). Frigul este unul dintre stimulii fiziologici care provoaca spasm vascular.in cazul prezentei unei afectiuni cronice a patului arterial pot aparea reactii vasospastice excesive ce nu pot fi considerate normale. Daca reactia spastica este realizata la nivelul arterelor coronare, afectate deja de un proces aterosclerotic, apar dureri anginoase tipice. in cazul in care constructia arteriolara are ca localizare patul vascular al tegumentelor ce sunt expuse contactului cu aerul rece, apar semnele tipice ale sindromului Raynaud.Pacientii cu angina pectorala au in mod curent dureri toracice declansate de contactul cu aerul rece. Aceste dureri sunt potetial periculoase, data fiind capacitatea de a induce o criza anginoasa severa, prelungita. in mod obisnuit durerile induse de contactul cu aerul rece, similare durerilor anginoase de efort, cedeaza relativ prompt la administrarea de Nitroglicerina sublingual, cu 2-5 minute inainte de expunerea la frig si protejarea regiunii oro-nazale cu o esarfa suficient de groasa pentru a impiedica inhalarea aerului rece Sindromul Raynaud este caracterizat prin aparitia palorii si a durerii intense la nivelul pielii mainilor si fetei in urma contactului cu frigul, reactie ce este urmata de cianoza cu hiperemie (roseata) ulterioara reactiva a zonelor expuse in momentul revenirii intr-o incapere incalzita.Protejarea tegumentelor expuse frigului este masura cea mai eficienta in acest caz, prevenind astfel vasospasmul si criza hipoxica ulterioara. Se pot aplica unguente cu substante vasodilatatoare (unguentul cu Nitroglicerina) care, chiar daca au eficienta redusa, pot diminua raspunsul vasospastic la nivelul pielii.Preventia boliiUna dintre cele mai frecvente probleme ale pacientilor cardiaci pe timpul iernii, este prezenta febrei, a starii infectioase respiratorii. Acestea duc la cresterea muncii inimii, rezultatul fiind cresterea consumului de oxigen de catre celulele miocardiace. Prevenirea intercurentelor respiratorii este mai eficienta decat tratarea lor, care va fi mult mai dificila in conditiile unui pacient si cu alte boli asociate. Vaccinarea specifica (vaccinul antigripal) si nespecifica (Bronchovaxom, Ribomunyl) este recomandata la astfel de pacienti, ca si evitarea expunerii inutile la conditiile atmosferice nefavorabile, precum si contactul cu persoane care au o infectie respiratorie.La bolnavii cu tulburari ale circulatiei arteriale si venoase la nivelul membrelor inferioare, suferinta ischemica cronica devine un factor predispozant pentru aparitia degeraturilor, chiar la temperaturi in jurul a 00C. Suprainfectarea acestor leziuni este o reala problema terapeutica, astfel incat recomandarea evitarii formarii acestora este obligatorie.Pacientii cu boala cardiaca ischemica, cu tulburari circulatorii periferice, insuficienta cardiaca, sunt sfatuiti sa evite agravarea acestor boli prin limitarea cat mai mult posibil a contactului cu aerul rece si respectarea masurilor minime de preventie enumerate mai sus. Tratament naturistRegim strict vegetarian cel putin o zi pe saptamana. Odihna, plimbari in aer curat, evitandu-se zilele friguroase. Infuzie din coada-soricelului, se beau 3-4 celti pe zi, timp de 14 zile. Extract rece din vasc, 3 cescute pe zi. Rp. 1 - 30 gr talpa gastii, 20 gr frunze de menta, 10 gr coada calului, 10 gr cimbrisor de camp, 20 gr frunze de roinita, 10 gr flori de soc; Rp. 2 - 30 gr talpa gastii, 20 gr coada soricelului, 20 gr coada racului, 10 gr flori de lumanarica, 20 gr radacina de valeriana; Rp. 3 - 50 gr flori de tei, 10 gr flori de paducel, 10 gr flori de soc, 10 gr fructe de fenicul, 20 gr radacina de valeriana. Se prepara din 1 lingura amestec de plante la 1 cana de apa, se beau 1-3 cani pe zi, alternand retetele. Zonele reflexogene sunt: inima, rinichi, uretere, vezica urinara, paratiroida, iar punctele care se maseaza sunt: 21 timp de 10 minute, 24, 25, 26, 13 timp de 5 minute, segmentul corespunzator zonei dureroase timp de 10 minute.