T R A N S I L V A N I A O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN.

Nr. VI. Sibiiu, August 1898. Anul XXIX.

Produeţiunea noastră literară. (Raportul secretarului I despre produeţiunea literară română din patrie în

timpul dela 1 Iulie 1897 — 1 Iulie 1898).

Apreţ iând însemnăta tea li teraturii pen t ru îna in tarea unui popor pe calea civilisaţiunii, Asociaţ iunea noastră , care în to tdeauna a cău ta t să fie un fidel păzitor şi un puternic scut al intereselor cul turale ale Românilor din aceas tă patr ie , a dat , dela înfiinţarea ei pană în (filele noastre , o deosebită şi neadormi tă a tenţ iune producţiunii noas t re l i terare.

Ce e drept , înrîurirea Asociaţiunii asupra mişcării l i terare, şi conlucrarea ei d i r e c t p r o d u c t i v ă pe terenul li teraturii , pană astăcji nu a pu tu t ave un rol mai însemnat . In opo-siţie cu t i t lul ei, Asociaţ iunea de fapt nu a fost, şi ab-s t ragend dela experimentul făcut înainte cu câţiva ani pen t ru consti tuirea aşanumitelor „secţiuni l i terare", nici nu a încercat a se organisa ca corporaţiune literară în sensul strict al cuvân­tului, iar ca societate cul turală a dispus de mijloace mul t prea modeste şi a fost p reocupa tă de alte întreprinderi cul­turale în mesură cu mul t mai mare , decâ t să fi pu tu t In­augura şi susţine o acţ iune mai largă pen t ru sprijinirea şi înaintarea l i teraturii noas t re naţ ionale. A t rebui t să se re-str ingă la publicarea unei serii de scrieri mai mici, la câ teva premii şi la a jutorarea mai mult mora lă decâ t mater ia lă a întreprinderi lor noast re l i terare. î n cadrul budgete lor sale, cari pent ru scopuri l i terare i-au pus la disposiţie în t o tdeauna numai o sumă preamodestă , Asociaţ iunea n u a p u t u t re-alisa resul ta te mai însemnate .

9

114

Ori-cât de secundar a fost însă rolul Asociaţiunii ca fac­tor productiv pe te ren literar, ea n ' a înceta t nici pe un mo­m e n t a se preocupa de mişcarea noas t ră l i terară, pentru-că a vetţut impor tan ţa l i teraturii nu numai în facul tatea acesteia de a pu te contribui în mod direct la înavuţirea şi îna in tarea culturii, ci şi în acea însuşire a literaturii , că ea este cea mai fidelă oglindă a sufletului unui popor şi cel mai sigur pulsometru al vieţii sale intelectuale. Studiul critic al mişcării l i terare, aprofundarea şi apreţ iarea spiritului de care este condusă, a avântului ce ia şi a lacunelor ce a ra tă producţ iunea l i terară, este deci pen t ru o inst i tuţ iune chiemată a ocroti şi înainta interesele culturale ale poporului, cel mai bun îndreptar , cea mai sigură directivă pent ru întocmirea problemelor şi desvol-t a r ea activităţii sale.

Aces t scop îl servesce şi rapor tu l pr imsecretarului Aso­ciaţiunii, r apor t care an de an se presintă adunării generale, şi fără a înt ră în o apreţ iare critică a s i n g u r a t i c e l o r pu-blicaţiuni apărute , semnalează în conturi generale direcţiunea şi progresul sau scăderile mişcării noastre literare.

*

în general producţ iunea l i terară română dincoace de Carpaţ i în t impul dela 1 Iulie 1897 pană la 1 Iulie 1898, a ra t ă un p r o g r e s — relativ — destul de îmbucurător . î n compara ţ ie cu anii premergător i , aceas tă producţ iune a t â t cu privire la numerul , extensiunea şi tiragiul, cât şi cu considerare la va­loarea in ternă a operelor publicate, este în cont inuă crescere şi desvoltare.

Cons ta tând acest fapt, nici pe depar te nu am voit să afirmăm, că mişcarea noas t ră l i terară s'ar afla în s tare de înflorire. Din contra, pentru un popor t recu t pres te începu­turile culturii sale şi înzestrat cu calităţile intelectuale şi pu terea numerică a elementului român din această patr ie , o producţ iune l i terară ca a noastră , între împrejurări n o r m a l e , ar t rebui taxa tă , a t â t după cant i ta te câ t şi după calitate, ca o stare de secetă şi s tagnaţ iune . Progresul îmbucurător , re­marca t de noi, însemnează deci numai a t â t : că am început a ne redeş tep ta din le targia l i terară, în care căcţuserăm în de-

115

ceniile din urmă, şi că înaintăm cu paşi t o t mai mari şi mai siguri spre o stare mai corespundetoare t rebuinţelor şi aspi-raţiunilor noas t re ca element de cultură.

Cifrele şi datele, ce le vom înşira mai jos despre produc-ţ iunea l i terară a anului t recut , credem, că ne îndreptă ţesc la această aserţ iune, care ni se va presenta în destul justificată, dacă vom ţ ine cont de piedecile mari şi multe, ce se opun desvoltării l i teraturii noastre , şi dacă vom compara resulta-tele real isate de noi cu cele obţ inute de alte e lemente mai favorisate de soarte, şi în deosebi şi de fraţii noştr i de din­colo, cari în s ta tul lor naţ ional se bucură în abundan ţă de cele mai principale condiţiuni pen t ru desvoltarea culturii şi l i teraturii lor naţ ionale.

Ne îndeamnă la această observare mai ales împregiurarea, că numai deunăcfi un celebru critic t ranscarpat in , apre ţ iând ta lentul şi lucrările unui poet român de origine din Transil­vania, s'a vec|ut îndemnat a susţ ine: că fraţii noştri de din­colo, adevera t că au ignorat l i tera tura română de dincoace, dar a u f o s t î n d r e p t a o ignora, pentru-că la noi de fapt nici nu există mişcare l i terară.

Nu încape îndoială: ignoranţă este la mijloc. Credem anume, că observarea criticului de dincolo îşi are originea în absoluta necunoscinţă a stărilor, asupra căror se p r o n u n ţ ă ; el nu cu-noasce nici ceea-ce mişcarea noas t ră l i terară de fapt produce, nici greutăţ i le cu cari are să se lupte, şi preste aceste nu ţ ine cont de slăbiciunile proprii.

Ne pu tem însă dispensa dela combaterea acestui mod de apreţ iare a lucrării noast re l i terare, pentru-că nu represintă decât numai o părere i s o l a t ă . Vedem anume, că produc-ţ iunea l i terară a Românilor de dincoace este apre ţ ia tă la fraţii noştri de dincolo, şi mai ales de cercurile cari cunosc şi sciu ţ ine cont de stările noastre , cu mul tă simpatia şi bunăvoinţă, ba uneori este t a x a t ă cu mul t mai sus decât o t axăm noi. Seim cum în t imp recen t o revistă dela noi, cu o modestie în caşul concret pe deplin justificată, a declinat dela sine onorul ce ni-s'a făcut dela un loc, fără îndoială competent , întru apreţ iarea lucrării noas t re l i terare, şi seim cât de mul t ne-au surprins

6*

116

verdictele Academiei Române, prin cari au fost premiate în anii din u rmă unele scrieri de origine ciscarpatină.

Da r apreţiări le noast re se basează pe consideraţiuni mai reale şi nu pe simple manifestaţiuni de simpatie.

Seim anume cât de mul te şi mari sunt greutăţ i le , cu cari se luptă mişcarea noas t ră l i terară. Un element în sine mic, de abia 3 milioane suflete, .'popor sărac agricultor, în mare par te analfabet şi lipsit aproape cu totul de clasa de mijloc, care pre tu t indenea este cel mai puternic sprijin al l i teraturii , nu avem insti tuţiuni mar i şi bogate , cu menirea de a înainta lucrarea noas t ră culturală, nu ne bucurăm pe acest t e ren de sprijinul statului, ci din contră, avem să lup tăm cu un curent deadreptu l inamic li teraturii noastre . Tiner imea noastră , în cea mai mare par te , este crescută la inst i tute străine şi dela băncile şcoalelor e lementare pană la t e rminarea studiilor aca­demice — cu puţ ine excepţiuni — nici nu se mai întâlnesce cu car te românească , ci t rebue să-şi pe t reacă t impul cu în-ve ţarea limbilor străine, în cari este necesi ta t a-şi face toa te studiile. Din un asemene mediu se recru tează la noi contin­gentu l autori lor şi sprijinitorilor l i teraturii române . Şi cu toa te aceste noi, analfabeţii şi săracii, noi cei mal t ra ta ţ i şi lipsiţi de şcoală românească , cari formam numai un mic frag­ment din marea familie a naţiunii române, avem un bilanţ negat iv în comerciul de cărţ i românesci , încât dăm mai mul t sprijin, decât primim, l i teraturii române din afară şi îndeosebi celei din regatul român, care, deşi dă liberă int rare chiar şi celor mai infecte producte ale l i teraturii străine, s'a îngrădi t de dra­gul unor interese par t iculare , şi cu to tul secundare, cu vamă grea în contra scrierilor românesci dela noi, — dăm Românilor de dincolo de un lung şir de ani neîntrerupt un cont ingent destul de însemnat de puteri t a len ta te şi viguroase pent ru toa te ramu­rile lucrării lor l i terare şi sciinţifice, şi pe lângă toa te aceste mai dispunem, chiar şi acum în t imp de secetă şi s tagnaţ iune , de forţe suficiente pentru a susţine o mişcare l i terară, care, în termin mediu, produce tot la 3 dile o nouă carte românească.

Din acest punc t de plecare dorim şi credem că t rebue să fie apreţ ia te cifrele, ce lăsăm să urmeze aici despre pro-ducţ iunea noas t ră l i terară din anul t recut .

117

Anume au apăru t la noi dela 1 Iulie 1897 pană la 1 Iulie 1898:

tradu­ceri

la olaltă

D i f e -r i n ţ a

f a ţ a c u a n u l

E x t e n ­ Tiragiu total în exempl.

P r e ţ u l p e n t r u

c a t e u n e x e m p l a r

Observări

S c r i e r i origi­nale

tradu­ceri

la olaltă

D i f e -r i n ţ a

f a ţ a c u a n u l

s i u n e a i n c o a i e

d e t i p a r

Tiragiu total în exempl.

P r e ţ u l p e n t r u

c a t e u n e x e m p l a r E d i ţ i i

i n o i t e

R e t i p ă ­r i r i

O p e r e i l u s t r .

1 8 9 6 | 7

s i u n e a i n c o a i e

d e t i p a r

Tiragiu total în exempl.

fl. c r .

E d i ţ i i i n o i t e

d i n f o i

O p e r e i l u s t r .

didactice . . .

pedag. şi alte ser.

şcolare . . .

bisericesci . . .

beletristice si po­

porale . . . .

istorice (şi înrud.)

economice . . .

diverse . . . .

calendaristice . .

29

10

13

29

7

6

3

12

2

5

29

10

15

34

7

6

3

12

- 5

+ 1 + 5

+ 17 - 1

+ 1 - 5

186-*

73 —

1 8 9 '

2 3 3 - -

53<

76.—

7 1 . "

8 1 1 2

116,000

6,700

24,500

36,000

7,550

7,000

6,500

47,800

13

2

14

13

3

7

11

3

42

39

35

18

38

4 5

35

48

14

1

1

3

î 4

3

5

2

î

2

î

5

2

3

5

La olaltă . 109 7 116 + 13 964-* 252,050 69 00 19 15 19

F a ţ ă cu an. 1896/7 + 18 — 5 + 13 - + 1 0 0 - 4 52,100 + 1 6 55 + 4 — 2 + 4

Despre producţ iunea presei noas t re periodice în anul 1891 dăm următoru l t ab lou :

r o i Nr. foilor

Nri pe an

Tira­g iu de

Nr.

Preţu l Exempl . pe an r o i Nr.

foilor Nri

pe an

Tira­g iu de

Nr. fl. cr.

Exempl . pe an

foi poporale (septemânale) . . .

ediţ . popor, de Dumineca a 2 ziare

la olaltă .

4

1

2

(2;

4

1094

52

104

(104)

295

5,100

800

| 7,600

2,800

46

3

9

24

—

1,399,500

41,600

395,200

206,500

foi poporale (septemânale) . . .

ediţ . popor, de Dumineca a 2 ziare

la olaltă . 11

2

2

1

1545

32

82

52

16,300

1,800

1,000

1,050

82

8

12

6

—

2 042,800

22,800

41 ,000

54,400

în total . 16 1711 20,150 108 — 2,161,000

F a ţ ă cu anul trecut . — — 31 - 4,060 + 3 — — 241,180

118

Din aceste tablouri , cari au lăsat neconsiderate în par tea pr imă rapoar te le şi publicaţiunile periodice ale societăţilor noastre culturale, sociale şi economice, iar în pa r t ea a doua trei organe ce cad afară de sfera obiectului ce ne interesează, — resul tă : că în l iniamente generale direcţiunea producţiunii noastre cu privire la diferitele ramuri literare nu arată nici o schimbare esen­ţială; u rmând cam to t aceleaşi căi, s'a î n t ă r i t şi î n a v u ţ i t cantitativ, şi dupărecensiuni le consultate, a făcut însemnate pro­grese şi cu privire la valoarea in ternă a diferitelor publicaţiuni.

Vom ară ta aceasta mai amenunţ i t la apreţ iarea singura­ticelor r amur i ; la acest loc r emarcăm numai următoare le note caracter is t ice:

aventul luat de literatura Jrumoasă, lipsa constantă de scrieri istorice, şi scăderea sensibilă a producţiunii presei periodice.

* Literatura şcolară, şi anume a tâ t manualele didactice, cât

şi scrierile pedagogice şi de administraţ iune şcolară, ocupă şi de as tăda tă locul cel mai de frunte.

Repertor iul publicaţiunilor de aceas tă mater ie este ur­mătoru l :

I. Manuale didactice: Barbu, Dr. Petru: C a t e c h i s m pentru elevii scoalelor poporale, 8°, pag. 64, preţul fl. —.20 ,

Tipografia diecesană, Caransebeş. —• I s t o r i a s â n t ă pentru şcoalele medii, (Testamentul nou), 8° r pagine 67, preţul fl. —.40,

Tipografia diecesană, Caransebeş. — I s t o r i a s â n t ă a testamentului vechiu, 8°, pag. 92, preţul fl. —.40. Tip. diec., Caransebeş. — I s t o r i o a r e b i s e r i c e s c i pentru elevii scoalelor poporale, 8 a , pag. 47, preţul fl. — . 1 5 ,

Tipografia diecesană., Caransebeş. — I s t o r i o a r e b i b l i c e pentru şcoalele poporale, ediţ. II., 8°, pag. 61 , preţul fl. —.15, Ti­

pografia diecesană, Caransebeş. Budiu, Paul: G r a m a t i c a l i m b e i e l i n e (după Curtius-Hartl), 8°, pag. 360, preţul fl. 2 60,

Edit . fondului „Coresi", Braşov. Cătană, G.: O m u l , noţiuni de anatomie şi fisiologie, 8°, pagine -52, preţul fl. —.25, Libr.

Aurora, Gherla. C a t e c h i s m u l d e m i j l o c , ediţ. X , 8", pag. 78, preţul fl. —.20, Tip. diecesană, Gherla. C a t e c h i s m u l m i c , ediţ. XVI. . 8°, pag. 32, preţul fl. —.10 , Tip . diecesană, Gherla . C a t e c h i s m pentru şcoalele poporale, ediţ. VI. , 8° mic, pagine 88, preţul fl. —.25, Tipografia

seminarială, Blaj . Cipariu-Nestor: C o m p e n d i u d e g r a m a t i c ă r o m â n ă , ediţ. VIL, 8° mic, pag. 112, preţul

fl. —.35, Tip. seminarială, B la j . Dariu, Ioan: E l e m e n t e d e f i s i că pentru şcoalele poporale, ediţ. III., 8°, pagine 95, preţul

fl. —.30 , N. I. Ciureu, Braşov. — I s t o r i a p a t r i e i ş i e l e m e n t e d i n i s t o r i a u n i v e r s a l ă pentru şcoalele poporale, ediţ. IV.,

8°, pagine 80, preţul fl. —.25, 11. Zeidner, Braşov.

119

Goldiş, Vasile: I s t o r i a u n i v e r s a l ă pentru şcoalele secundare, Voi. III. (evul nou), 8°, pagine 258, preţul fl. 1.50, N. I. Ciurcu, Braşov.

Griţ/oriţă, Pompeiu: Geograf ia pentru clasa I. gimnasială, reală şi pentru preparandii, 8°, pagine î 76, preţul fl. 1.20, Tipografia C. Csallner, Bistriţa.

I s t o r i a b i b l i c ă în folosul şcoalelor poporale, după biblia ilustrată de Gr. Dore, 8°, p a g . 140, preţul fl. - .30, Tipografia archidiecesană, Sibiiu.

Lorand (Molndr), I: Curs d e l i m b a m a g h i a r ă pentru şcoalele poporale române. Partea I., ediţ. III., 8°, pagine 40, preţul fl. —.16, Tipografia archidiecesană, Sibiiu.

Mai mulţi prietini ai şcoalei: A d o n a c a r t e d e c e t i r e pentru anul II. de şcoală, 8°, pag. 109, preţul fl. —.28, N. I. Ciurcu, Braşov.

Moldovan, Iosif: „ABC" c a r t e d e c e t i r e (ilustr.) 8°, pag. 66, preţul fl. —.20 , (Rec. „F. Ped." 1898, pag. 226), Tipografia diecesană, Arad.

Negruţ, I., şi Ungurean, P.: E x e r c i ţ i i m a g h i a r e pentru şcoalele poporale, ediţ. IV., 8° mic, pagine 96, preţul fl. —. 25, Tipografia seminarială, Blaş.

Petran, Ioan: G r a m a t i c a r o m â n ă , I. propos. simplă, 8°, pagine 35, preţul fl. —.15 , ( R e c . ,.P. Ped." 1897 p. 300), Tipografia diecesană, Arad.

— G r a m a t i c a r o m â n ă , II. Sintaxa, 8", pagine 97, preţul fl. —.60, Tip. diecesană, Arad. Popea, Ioan: C a r t e d e c e t i r e pentru clasa I. şi II. gimnasială şi reală, ediţ. IV., 8°, pa­

g ine 200, preţul fl. 1.35, N. I. Ciurcu, Braşov. Popcscu, Ioan: Â n t â i a c a r t e d e l e c t u r ă ş i î n v ă ţ ă t u r ă , rev. de Dr. P . Şpan, ediţ. X I I . ,

8», pagine 80, preţul fl. —.20, ( R e c . „F. Ped!" 1897, p. 93), T ip . archidiecesană, Sibiiu. — A I l -a c a r t e d e ce t i re , rev. de Dr. P. Şpan, ediţ. VIL, 8°, pagine 112, preţul fl. —.30 ,

Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Pittnolcy, N. şi Viciu, A.: E x e r c i ţ i i d e s t i l pentru învăţarea l imbei maghiare, 8°, pagine

144, preţul fl. —.80, Tipografia seminarială, Blaş. Toma, Moise: C a t e c h i s m pentru învăţământul religiunei dreptered. resărit., 8°, pagine 78,

preţul fl. —.20 , Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Velovan, I: I s t o r i i b i b l i c e din testamentul vechiu şi nou pentru tinerimea din şcoalele

poporale române, an. II., ediţ. II., 8°, pagine 34, preţul fl. —.08 (Rec. „F. Ped." 1897, pag. 299), Tipografia diecesană, Caransebeş.

Vlaicu, A.: Curs p r a c t i c d e a r i t m e t i c ă pentru şcoalele poporale, partea II., ediţ. II . , 8° pagine 88, preţul fl. —.25 , N. I. Ciurcu, Braşov.

II. Opere pedagogice şi alte scrieri şcolare. Borgovan, V. Gr.: î n v ă ţ ă m â n t u l i n t u i t i v , ediţ. III. , 8°, pagine 206, preţul fl. 1.20, Libr.

Aurora, Gherla. Hodoş, Enea: C o n v o r b i r i p e d a g o g i c e , 8°, pagine 72, preţul fl. —.14 , Bibi . noastră Nr. 10 .

Tipografia diecesană, Caransebeş. Reuniunea înveţătorilor, Arad: P r o t o c o l u l a d u n ă r i i c o n s t . ş i g e n . VIII. a Reuniuni i

învăţătorilor români, ţ inută în Arad la 4/16 Septembre 1897 şi 21 Aprile 1898, 8", pagine 110, preţul fl. —.25, Tipografia diecesană, Arad.

Şpan, Petru Dr.: T r e p t e l e f o r m a l e a l e î n v ă ţ ă m â n t u l u i , 8°, pagine 92, preţul fl. — . 8 0 , (Retipărire din „Foaia Pedagogică , 1898), Tipografia archidiecesană, Sibiiu.

P r o g r a m a gimnasiului sup., preparandiei, şcoalei normale şi şcoalei de fete din Blaş pe 1897/8, 8°, pagine 130, Tipografia semin., Blaş .

A n u a r u l X X X I V , al gimnasiului român, al şcoalei reale şi centr. primare din Braşov pe 1897/8, 8°, pagine 162, (cu 2 portrete) Tipografia Ciurcu & Cie, Braşov.

P r o g r a m a ş c o a l e i c i v i l e d e f e t e a A s o c i a ţ i u n i i pe 1897/8 8°, pag. 48, T ip . arch. Sibiiu. II. P r o g r a m ă a ş c o a l e i c iv . d e fe te d i n B e i u ş 8°, pag. 104, „Tipografia", Sibiiu. P r o g r a m a g i m n a s i u l u i r o m â n d i n B e i u ş , 8", pag. 160. P r o g r a m a g i m n a s i u l u i d i n N ă s ă u d , 8°, pagine 84, Tip . C. Csallner, Bistriţa.

î n anul din u rmă au apăru t deci : 29 manuale didactice în extensiune de 186 coaie de t ipar şi în t iragiu de 116,000

120

exemplare, apoi 10 opere pedagogice şi alte scrieri şcolare, în extensiune de 73 coaie de t ipar şi în t iragiu de 6700 exem­plare ; în to ta l deci pent ru acest r a m : 39 publicaţiuni în ex­tensiune de 259 coaie de t ipar şi în t iragiu de 122,700 exemplare .

Prosper i ta tea relativ mare a acestui ram, după cum am a ră t a t şi la al te ocasiuni anterioare, se explică nu numai prin împrejurarea, că viaţa noas t ră naţ ională în această patr ie îşi are, dacă nu unicul, dar fără îndoială cel mai sigur adăpost în şcoala română, şi astfel şi mişcarea l i terară t rebue să se învîrtească în primul r ând în juru l insti tuţiunilor noast re de înveţăment , ci a lua t un avent mai mare de o par te din causa, că consideraţiunile de cari este condusă la noi politica de înveţăment , ne împiedecă a ne folosi în şcoală de manuale de provenienţă ex t raungară şi ne împune înlocuirea cărţilor fo­losite în t recut , dar exchise în t impul mai nou în numer foarte considerabil, cu al te manuale noue, astfel că o producţ iune mai mare pe acest te ren este o exigenţă a stărilor în cari ne aflăm, — iar de al tă par te a pu tu t lua dimensiuni mai mari din motivul, că pa r t ea mater ia lă a lucrării în acest ram nu numai că este scuti tă de risic şi jertfe, ci din contră se presintă ca o întreprindere destul de profitabilă.

Aceas tă împrejurare din urmă, precum şi unele s imptome de o product ivi ta te suspectă la mai mulţ i dintre autorii noştri didactici, ne-a îndemnat să pre t indem, ca locurile competente să observe t oa t ă r igoarea la aprobarea manualelor, ca acest r am a t â t de impor tan t al l i teraturii noastre să nu degenereze la rolul unei întreprinderi industriale.

Repertor iul de sus, ce e drept, nu este absolut irepro­şabil din acest punc t de vede re ; cu toa te aceste o mare par te a scrierilor ce cuprinde, după constatări le criticei, semnalează un hotăr î t progres şi corespund unor t rebuinţe reale, şi astfel ne însemnata scădere cant i ta t ivă a producţiunii de cărţi şco­lare faţă cu anul premergător , este abunden t compensată prin câştigul realisat în privinţa calităţii publicaţiunilor.

Mai avem de remarcat , că corpurile didactice dela şcoalele noas t re secundare dau o a tenţ iune to t mai mare anuarelor şcolare, cari cont inuând pe calea apucată , vor pu te deveni o impor tan tă resursă l i terară. P e n t r u anul t r ecu t amintim, că

121

anuarul şcoalelor medii române din Braşov cuprinde — pe lângă un proiect de modificare a programei oarelor de lecţii, ela­borat de D. director V. Oniţiu, — mai mul te recensiuni de Dnii profesori Dr. I. Blaga, N. Bogdan şi A. Ciortea asupra unei serii de manuale didactice, şi câte o schiţă biografică (cu portret) a profesorilor decedaţ i Nicolau Popovici şi I. L ă p ă d a t ; p rograma gimnasiului din Blaj publică un vast studiu despre consti tuţ ia Romani lor de C. B. Grroze, a gimnasiului din Beiuş o lucrare asupra municipiului Pompei i de T. Bule şi în fine, în p rograma şcoalei civile de fete a Asociaţiunii D-şoara Măria Cioban scrie despre rolul mamei în familie. P rogramele gim­nasiului din Năseud şi a şcoalei civile de fete din Beiuş de as tăda tă se mărginesc la comunicate pur oficiale, iar anuarul gimnasiului din Brad ancă nu a apărut .

* Literatura bisericească în anul din u rmă a ra tă un spor foarte

însemnat . P e lângă aceea că a fost servită de pa t ru foi pe­riodice de caracter bisericesc, s'a înavuţi t ancă şi cu o serie destul de respectabi lă de scrieri speciale, cari t r ebue să ne fie CU clticlt mai binevenite, pentru-că l i tera tura noas t ră mai nouă nu prea e boga tă în lec tură religioasă şi cărţile t ipări te în anul t recut , în par te , ţin cont chiar de această trebuinţă. Nu în t răm însă în o apreţ iare mai amenun ţ i t ă a acestor pu-blicaţiuni, cari credem că t rebue lăsate cu totul sub condu­cerea, controlul şi ocrotirea autori tăţ i lor competente biseri-cesci. Numai pen t ru completarea repertoriului nostru biblio­grafic lăsăm să urmeze şi u rmătoarea consemnare : Budu Titu: V i a ţ a S â n ţ i l o r , 8°, pag. 416, preţnl fl. 3 . — , Tipografia diecesană, Gherla.

Consistoriul archidiecesan, Sibiiu: P r o t o c o l u l s i n o d u l u i a r c h i d i e c e s a n din 1897, 8°, pag. 180, preţul fl. 1 .—, Tipografia arcliidiccesană, Sibiiu.

Consistoriul eparchial, Arad: P r o t o c o l u l s i n o d u l u i e p a r c h i a l d i n d i e c e s a A r a d u l u i 1897— 1898, 8° pag. 97, 82, (cu conspecte despre mişcarea culturală şi materială a eparchiei), Tipografia diecesană, Arad.

Consistoriul diecesan, Gherla: S c h e m a t i s m u s Cleri d i o e c e s i s S z a m o s - U j v â r i e n s i s , pro 1898, 8°, pag. 270, preţul fl. 1.—, Tipografia diecesană, Gherla.

Consistorial metropolitan, Sibiiu: P r o t o c o l u l c o n g r e s u l u i n a ţ i o n a l - b i s e r i c e s c ţinut la 1/13 Octobre 1897, 8°, pag. 184, preţul fl. —.70, Tipografia archidiecesană, Sibiiu.

D a t o r i n ţ e l e v i e ţ i i r e l i g i o a s e - m o r a l e a l e c r e ş t i n u l u i d r e p t c r e d i n c i o s , 8°, pag. 16, preţul fl. —.05, Tipografia diecesană, Caransebeş.

Dinurseni, Ilie: D o t a ţ i u n e a c l e r u l u i , 8°, pag. 148, preţul fl. —.50 (Rec. „Foaia Pedag." 1897 p. 205). Retip. din „Telegraful Român", Tipografia archidiecesană, Sibiiu.

122

Domfa, D. E : F i l o t e a , s a u i n t r o d u c e r e a la v i a ţ a p i e , de S. F. de Sales , trad., 8°, pag. 304, preţul fl. 1.50, W . Krafft, Sibiiu.

Genţ Ioan: C u v â n t ă r i b i s e r i c e s c i de Massilon (tomul I.) cu portret, trad., 8°, pag. 411, preţul fl. 2.50, Tipografia Sf. Ladislau, Orade.

lonescu, P. Dr.: C ă s ă t o r i a d u p ă l e g e a c iv . u n g . (art . X X X I : 1894) c u n o t i ţ e d i n d r e p t u l b i s e r i c e i r e s ă r i t e n e , 8°, pag. 112, preţul fl. —.80, (Retip. din „Foaia Diecesană"), Ti­pografia diecesană, Caransebeş.

Isaia Monachul: C u v i n t e f o l o s i t o a r e ş i d e s u f l e t m â n t u i t o a r e , ed. II, 8°, pag. 92, preţul fl. —.30, N. I. Ciurcu, Braşov.

Olariu, Iuliu Dr.: E v a n g e l i a d u p ă Ioan , 8°, pag. 302, preţul fl. 1.50, T ip . diec. Caransebeş. Sofronie, P.: V i a ţ a Mărie i E g i p t e n c e i , 8°, pag. 47, preţul fl. —.15 , N. I. Ciurcu, Braşov. Szmigelszky, Victor Dr.: J e r t f a C r e ş t i n i l o r , 8" pagine 332, preţul fl. 1.05, Retipărire din

„Unirea", Tipografia seminarială, Blaj . Voilean, Mateiu: S i d o x i a . Cestiunea dotaţiunii archiereului ortodox român din Transi lvania,

8°, pag. 3% preţul fl. —.30 . (Rec. ,,F.' Pedag." 1898, p. 44). Retipărire din „Telegraful Român", Tipografia archidiecesană, Sibiiu.

L a olaltă 15 scrieri în extensiune to ta lă de 189 coaie de tipar, apăru te în t iragiu de 24,500 exemplare.

* Literatura frumoasă, după cum am amint i t mai sus, a luat

în anul din u rmă aventul cel mai îmbucurător . P roduc ţ iunea acestui ram, care de un t imp încoace decăcjuse în modul cel mai îngrijitor şi abia mai numera câte-va scrieri mici popo­rale şi t raducer i de valoare îndoielnică, a ra tă de a s t ăda tă un spor surprindetor.

Deşi nici în anul t r ecu t nu au apăru t scrieri de însem­nă t a t e superioară şi de valoare mai durabilă, cari ar semnala o epocă de renascere, totuşi reînvierea interesului autorilor şi publicului pent ru acest ram eminamente naţ ional al litera­turii noastre, pare a îndreptă ţ i la conclusiunea, că publicul nostru începe a se reculege cu încetul din acea s tare de de­presiune, care a fost în t impul din u rmă o no tă regretabi lă , dar caracterist ică, şi pană la un grad explicabilă, a vieţii noas t re publice.

Consemnarea operelor de l i tera tură frumoasă este ur­mă toa rea : Alexandrescu, Gr. M.: F a b u l e a l e s e , cu portret, 8°, pag. 80, preţul fl. —.14 , „Bibi. Noastră"

Nr. 5, Tipografia diecesană, Caransebeş. Arghirobarb: C u g e t e ş i c o n s i d e r a ţ i u n i d i n e x p e r i e n ţ a v i e ţ i i , 16°, pag. 30, preţul fl. —.10,

Tipografia diecesană. Gherla. Baiulescu, Măria: Idi l l a ţ a r ă , comedie localisată, 8°, pag. 51, preţul fl. —.20 , , .Biblioteca

Teatrală" Nr. 2, N. I. Ciurcu, Braşov. — U n om b u c l u c a ş , comedie localisată, 8°, pag. 61, preţul fl. —.20 , „Bibliot. Teatrală"

Nr. 4, N. I. Ciurcu, Braşov.

123

Baroc loan: H a l i m a , sau 1001 d e n o p ţ i , tom. TII—IV, (trad.), 8°, pagine 317, 236, preţul â fl. —.80 , N. 1. Ciurcu, Braşov.

Ciato, Aurel: P o e s i i , 8°, pag. 112, preţul fl. 1.—, (Rec. „Convorbiri literare" XXXII , 7) „Ti­pografia", Sibiiu.

Cr/tciunexcu. G.: Copi i d e g ă s i t , snoave, 8°, pag. 48, preţul fl. —.14, „Biblioteca Noastră" Nr. 14, Tipografia diecesană, Caransebeş.

C u l e g e r e de c â n t e c e p o p o r a l e - n a ţ i o n a l e , ediţ. IT., 8°, pagine 220, preţul fl. —.25, N. I. Ciurcu, Braşov.

Devale, Iulian: E p i g r a m e , 8°, pag. 64, preţul fl. —.40, Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Dela 'Fascia, Afin: Tr i lby , roman do G. du Maurier, (trad.) 8°, pag. 336 preţul fl. 1.60 (Re­

tipărire din „Dreptatea"), Tipografia Ulirmann, Timişoara. Dinurseni, Ilie: A l e x a n d r u R o m a n 1876—1897, 8°, pag. 32, preţul fl. —.40 , (Rec. „Foaia

pedagogică" 1898 p. 43), Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Dogariu, Domeţhi: V l a d H o ţ u l d e l a S ă c e l e , 16°, pag. 36, preţul fl. —.06 , D in liter. popor.

Nr. 2, Librăria „Aurora" Gherla. — Moş T o m a B ă d i c e a n u d i n S ă c e l e , 16°, pag. 32, preţul fl. —.06. D i n literatura popo­

rală" Nr. 1, Librăria „Aurora", Gherla. Bomşa, Aurel C: P o e t u l C o ş b u c , disertaţie (cu portret), 8°, pag. 28, Tipografia semina-

rială, Blaj . F o i ţ e a l e s e (Repr. din „Revista Orăştiei"), 8°, pagine 48, Retipărire din „Revista Oră-

ştiei", Tipografia „Minerva", Orăştie. Gheaja, Tit V.: R i s e t e ş i z i m b e t e , 16", pag. 167, preţul fl. —.30 , Libr. „Aurora", Gherla. Ilango Gavriil: D n v i s . Naraţiune din viaţa unui preot, 8°, pag. 30, preţul fl. —.20 , (Rec.

„Foaia Pedagogică" 1898, p. 127), Tipoprafia archidiecesană, Sibiiu. Tlodoş, Enea: C â n t e c e b ă n ă ţ e n e , 8° pag. 128, preţul fl. — 2 8 , „Bibi . noastră" Nr. 11—12

(cu un resp. lui G. Weigand) , Tipografia diecesană, Caransebeş. — C â n t e c e c ă t ă n e s c i cu portretul lui Tr. Doda, 8°, pag. 66, preţul fl. —.14 „Biblioteca

noastră" Nr. 13, Tipografia diecesană, Caransebeş. Hodoş Zotti: î n t o c m a i , comedie, 8°, pag. 48, preţul fl. —.14, „Bibl ioteca noastră" Nr. 7,

Tipografia diecesană, Caransebeş. Liviu, P. Andreiu şi Pop Gavriil: C icero d e s p r e b ă t r â n e ţ e , (trad.), 8°, pag. 118, preţul

fl. —.50, Tipografia seminarială, Blaj . Macovişteanu, N.: D e l a sa t , piesă teatrală pentru popor, 8°, pag. 61, preţul fl. —.14 „Bi­

blioteca noastră" Nr. 6, Tipografia diecesană, Caransebeş. Mănmţeanu, Grig.: B i l e t u l d e t r a m v a i , comedie, 8°, pag. 28, preţul fl —.15, „Biblioteca

teatr." Nr. 3, N. I. Ciurcu, Braşov. Mihaiu, Traian: Ad ier i , cu portretul autorului, 8°, pag. 96, preţul fl. —.50, Tipografia

„Minerva", Orăştie. N o r o c u l î n c a s ă , comedie localisată, 8°, pagine 15, preţul fl. —-.10, Tipografia diecesană,

Caransebeş.

Onişor, Victor: C a s t e l u l d i n Carpaţ i , roman de Ju les Verne, (trad.), 8°, pag. 256, preţul fl. 1.20, (Rec. „Familia", „F. liter.", „F. Pedag." 1898, p. 28, etc.) Tipografia, Sibiiu.

Oniţiu, Virgil: D e t o a t e , schiţe şi novele , 8°, p. 200. preţul fl. —.50 , N. I. Ciurcu, Braşov.

Paşcariu, Sextiliu: J u v e n i l i a , novele şi schiţe, 8°, pag. 264, preţul fl. — 8 0 , N. I. Ciurcu, Braşov.

Pop-Neteganul, loan: C h i u i t u r i , ed. II., 16°, pag. 176,preţul fl. —.28 , Libr. „Aurora", Gherla. — P i n t e a v i t e a z u l , schiţe istorice, balade şi legende, 8°, pag. 96, preţul fl. —.30, T ipo ­

grafia A. Mureşan, Braşov.

liudoii'-Suciu, Lucreţia: L o g o d n i c a C o n t e l u i Stuarfc, povestire din viaţa Românilor Bihoreni, 8°, pag. 148, preţul fl. —.50, Retipărită şi editată de „Foaia literară", Tipografia Szi-gligeti , Orade.

Sabo, Emil: I m n u r i ş i o d e , 8°, pag . 32, preţul fl. —.50, Tipografia, Sibiiu.

124

T., Dr.: P o v e s t e a d e s p r e p r i n ţ u l A c h m e d sau P r i b e a g u l î n d r ă g o s t i t , de Wash ington Irving, (trad.) 8°, pag. 42, preţul fl. —.30, Retipărită şi editată de „Foaia literară", Tipografia Szigligeti , Orade.

Vulcan, Iosif: S o a r e c u p l o a i e , comedie, 8°, pag. 56, preţul fl. —.20 , „Biblioteca teatr." Nr. 1, N. I. Ciurcu, Braşov.

S'au publicat deci în anul t recu t în to ta l 34 scrieri de l i tera tură frumoasă, în extensiune de 233 coaie de t ipar şi în un tiragiu de 36000 exemplare, ceea-ce faţă cu anul t recut a ra tă o crescere de 100% la numerul scrierilor, de 7 3 % la exten­siunea şi de 5 8 % la t iragiul lor.

L a acest resul ta t îmbucură tor a contribuit în mesură con­siderabilă ac ţ iunea salutară a „Societăţii pent ru crearea unui fond de tea t ru român" , prin care aceas ta a pus basele unei „Biblioteci tea t ra le" , şi folositoarea colecţiune „Biblioteca Noa­s t ră" de sub direcţ iunea D-lui Enea Hodoş, — doue întreprin­deri r emarca te ancă în rapor tu l nostru din anul t recut , în care am da t expresiune speranţei noastre , că ambele întreprinderi vor pu t e contribui mul t la desvoltarea sănătoasă a li teraturii noast re frumoase, şi că prin urmare meri tă t oa t ă a tenţ iunea şi în t reg concursul nostru. Şi nu ne-am înşelat în aşteptări le noas t re . Căci ori-cât de depar te s tăm ancă de t impul, în care vom pute vorbi de o l i te ra tură dramat ică română, în acel sens, în care popoarele mari şi culte vorbesc de acest suprem odor al poesiei lor, „Biblioteca tea t ra lă" , sub buna îngrijire de care se bucură , va pu te pres ta totuşi servicii preţ ioase şi foloase reale, înzes t rând numeroasele noas t re societăţi de di­le tanţ i cu un mic repertoriu, care să le elibereze în fine de sub jugu l pieselor a t â t de necorespuiKţetoare t impului, în care t răim, câ t şi gustului şi t rebuinţelor publicului român, piese ce se joacă astăcji pe scenele românesci , supunend auditorul lor unei adevera te tor tur i de dragul scopului ce se urmăresce cu representaţ iuni le noast re teatrale . De asemene este con­dusă şi „Biblioteca noas t ră" cu t ac t şi pr icepere ; pre ţu l foarte modest al fascicolelor îi va pu te face cale pană în cercurile cele mai largi, astfel că înda tă ce această colecţiune va de­veni mai cunoscută şi populară, va pu te face cele mai bune servicii intereselor noastre culturale.

In t re scrierile originale înşirate mai sus, natural , nu lip­sesc obligatele încercări juvenile de valoare inferioară, ba în

125

unele caşuri chiar şi de o debili tate prea p ronunţa tă . P ro-ducţ iunea l i terară de acest calibru însă nu a luat la noi nici pe depar te dimensiuni mai îngrijitoare, cari ar rec lama mesuri de purificare. De al tă par te însă găsim şi bucăţi , cari po t sa­tisface şi pretenţ i i mai rigoroase şi descoperă ta lente , dela cari suntem în drept a aş tepta ancă lucrări de valoare.

Traducer i le publ icate în anul t recu t de asemenea au fost alese şi lucrate cu destulă îngrijire.

Despre pa r t ea ce vine presei noast re periodice în pro-duc ţ iunea noas t ră beletristică, vom vorbi la alt loc.

Aproximat iv a t re ia par te a publicaţiunilor noast re de li­t e ra tu ră frumoasă (după numerul acestora, iar după tiragiu aproape jumeta te ) o formează scrierile popora le ; o nouă do­vadă pen t ru faptul cons ta ta t în rapoar te le noast re premergă­toare, că ţ e răn imea noas t ră cetesce şi cumperă — relativ —• cu mul t mai mul te cărţi decât clasa noas t ră cultă. Scrierile poporale sunt întocmite şi de as tăda tă cu pr iceperea necesară, precum preste to t se poate consta ta cu satisfacţiune, că la noi autorii acestui r am li terar în t o tdeauna au fost conscien-ţioşi şi de bunăcredinţă , astfel că în l i tera tura noas t ră apar nu­mai ca o r a ră excepţ iune acele infecţii l i terare, cari în al te locuri, cu ajutorul unui mare apara t de reclamă, exploatează naivi ta tea cetitorilor din popor.

După seceta îndelungată şi desăvîrşită, ce a t rebui t să o cons ta tăm în anii t recuţi , aceste presemne ale reînvierii be­letristicei române nu po t fi decât mul ţămi toare .

* Literatura istorică, al doilea dintre acele doue ramur i lite­

rare, în cari se manifestează, mai mul t decâ t pe ori-care alt teren, individuali tatea naţională a unui popor, ne a ra tă — în oposiţiune cu l i tera tura frumoasă — o constantă şi îngrijitoare stag-naţiune. împre jurarea că aceas tă deplorabilă si tuaţiune con­t inuă neschimbată chiar şi astădj, când în juru l nostru, la po­poarele conlocuitoare, se perondează neconteni t serbările ani­versare ale evenimentelor pe t recute pe acest p ă m e n t înainte cu o j ume ta t e de secol, dovedesc că Asociaţ iunea a luat la t imp foarte opor tun mesurile cunoscute pen t ru intemeiarea unor

126

aşezăminte meni te a deş tepta şi desvolta în sinul poporului nost ru in teresul pen t ru istoria noas t ră naţ ională.

Apre ţ iând însemnăta tea l i teraturii istorice, mai ales înt r 'un t imp în care mai mul t decâ t ori-când este un interes vital pen t ru noi a susţine t r ează consciinţa na ţ ională a poporului nostru şi însufleţirea lui pent ru căuşele sale naţ ionale, nu pu­t em sta la îndoială, că este una dintre cele dintâi da tor in ţe ale Asociaţiunii, a devolta pe acest teren o act ivi tate intensivă şi neadormită .

Va t rebui deci să ne folosim de toa te mijloacele ce ne stau la disposiţie pen t ru înaintarea l i teraturi i noas t re istorice, şi jertfele ce vom aduce pe acest t e ren vor fi cel mai demn prinos ce vom pute închina în acest an iubilar memoriei băr­baţilor şi evenimentelor mari, cari înainte cu 50 ani au pus basele renasceri i noas t re culturale.

î n t r eaga noas t ră producţ iune pe terenul l i teraturii istorice şi a ramuri lor înrudite se reduce la u rmătoa rea serie modes tă de publ icaţ iuni : Barciunu, Dan. P., Dr.: C u v e n t rostit la 15 Iunie 1898 din incidentul aniversării a 25-a

dela moartea archiepiscopului şi metropolitului Andreiu bar. de Şaguna, (cu portret), 8°, pag. 21 , preţul fl. —.20, (Retip. din „Foaia pedagogică)", Tipografia archid. Sibiiu.

B i o g r a f i a archiepiscopului şi metropolitului Andreiu bar. de Şaguna, (ediţie poporală), 8" pag. 44, preţul fl. —.10, Tipografia diecesană, Caransebeş.

Cătană, Gteorge: Ş t e f a n c e l Mare ş i b u n , 16°, pag. 144, preţul fl. — . 5 0 . Retip. din „Foaia poporului", Tipografia, Sibiiu.

Dăian, Ilie, Dr.: C r o n i c a a n u l u i 1848 , notiţe istorice şi culturale, 4°, pag. 15, preţul fl. — 30, Retipărită din „Tribuna" (se continuă) Tipografia, Sibiiu.

Lecca, O. G.: I s t o r i a Ţ i g a n i l o r (cu portr. aut.) 8°, pag. 116, preţul fl. —.28 , „Biblioteca

noastră" Nr. 8—9, Tipografia diecesană, Caransebeş.

Pufcariu, Ilarion, Dr.: D o c u m e n t e p e n t r u l i m b ă ş i i s t o r i e tom II. 8°, pag. 384, preţul fl. 1.50, Ret ip . din „Telegraful român", Tipografia archidiecesană, Sibiiu.

Romanus, Doctor: L u p t e l e R o m â n i l o r , articole istorice-politice, 8°, pag. 128, preţul fl.—.50. Retipăr. din „Tribuna", Tipografia, Sibiiu.

S'au publicat deci în to ta l numai 7 scrieri istorice, în ex­tensiune to ta lă de abia 53 coaie de t ipar şi în un t iragiu tota l de 7550 exemplare .

Considerând ancă, că şi aceste puţ ine scrieri aproape toa te sunt numai retipăriri din organe publicistice, şi astfel au pu tu t fi publicate numai folosindu-se autorii de ospitali­t a t e a foilor noast re şi de înlesnirile ce le oferă edi tarea unei

127

publicaţiuni pe această cale, nu vom mai pu te sta la îndoială, că pe acest te ren mai mul t decâ t pe ori-care al tul sprijinul moral şi mater ia l al producţiunii l i terare este o t rebuin ţă neapăra ta .

* Literatura economică ocupă un loc modest , dar mai demn,

înt re productele noast re l i terare. Repertoriul ei este u rmă to ru l :

Aluat, Gavriil: S o c i e t ă ţ i d e c u m p ă t a r e , 16°, pag. 96, preţul fl. —.50 , Retip. din „Foaia poporului", Tipografia, Sibiiu.

Maior, George Dr.: M a n u a l d e a g r i c u l t u r ă r a ţ i o n a l ă , f i t o t e c h n i a s a u c u l t u r a p l a n t e l o r . partea II. (ilustr.) 8°, pag. 650, preţul fl. 4 .—, tipar, cu ajutorul Asociaţ iuni i , Tipogr. A. Mureşanu, Braşov.

Panţu, I. C.: P r o c e n t , p r o m i l , i n t e r e s e , 8°, pag , 46, preţul fl. —.40. Ret ip . din „Tran­silvania" 1897, Rec . „Foaia pedagogică" 1898, pag. 63, Tipografia archidiecesană, Sibiiu.

— C o r e s p o n d e n ţ a c o m e r c i a l ă , 8°, pag. 269, preţul fl. 1.60, (tip. cu ajutoriul „Albinei"), Rec . „Foaia pedagogică" 1897, p. 272, Tipografia archidiecesană, Sibiiu.

Simu, Romul: C a r t e a s t u p a r i l o r s ă t e n i , 8°, pag. 64, preţul fl. —.35 , (Rec . „Foaia peda­gogică" 1898, pag. 125), Tipografia, Sibiiu.

Vancu, Petru: V i e r i t u l , (ilustr.) 16°, pag. 90, preţul fl. —.60, ( R e c . „Tribuna" 1898 Nr. 120), Tipografia diecesană, Arad.

S'au publicat deci 6 scrieri economice, în extensiune de 76 coaie de t ipar şi în t iragiu to ta l de 7000 exemplare .

T inera noas t ră l i tera tură financiară, desvol ta tă în t impul din u rmă cu ajutorul „Albinei", este representa tă şi de astă-da tă prin doue scrieri, cari deşi întocmite astfel, ca să poa t ă fi folosite şi ca manuale d i d a c t i c e , le-am înşirat la aces t loc, pentru-că sunt dest inate pent ru cercuri mai largi. Un nou şi îmbucură tor avent va pu te lua acest r am l i terar îndată-ce se va realisa planul accep ta t de conferinţa directorilor de bancă din Iunie a. c. de a înfiinţa u n o r g a n s p e c i a l fi­n a n c i a r .

O lacună de mul t simţită umple valorosul manua l de agr icul tură al Dlui Dr. Gr. Maior. Deşi popor agricultor, am fost lipsiţi păn ' acum aproape cu to tu l de scrieri agronomice mai bune. Ini ţ ia t iva lua tă de un autor, competen t în toa te privinţele şi bun cunoscetor al stărilor agricole din toa te ţerile locuite de Români , pent ru de lă turarea acestui neajuns, a fost deci o acţ iune deamnă de toa tă a tenţ iunea, şi Asociaţ iunea s'a grăbi t a contribui amesura t puteri lor sale la as igurarea

128

succesului acestei întreprinderi . Sprijinit şi din alte părţ i , au­torul a pu tu t cont inua lucrarea sa cu acelaşi succes bun, cu care a început-o, şi a edi ta t în anul din u rmă şi pa r tea refe­r i toare la cul tura plantelor, care prin deosebita a tenţ iune ce o dă p ă ş u n i l o r , şi prin vastele cunoscinţe cu cari t r ac tează această mater ie a t â t de impor tan tă pen t ru poporul nostru, va pu te ave o binefăcătoare înriurinţă reformatorie asupra cul­turii vitelor, care este unul dintre cele mai principale ramur i ale economiei noas t re naţ ionale. P a r t e a întregi toare a acestei publicaţiuni, Zootechnia, se află deja sub t ipar.

De valoare recunoscută este şi „Car tea stuparilor săteni" de R. Simu, câ t şi celelalte scrieri apărute , astfel că această par te a producţiunii noast re l i terare se presintă în toa te ramu­rile sale ca destul de mul ţămi toare .

* Literatura sciinţifică şi de interes practic, încât nu aparţ ine

ramuri lor deja apre ţ ia te , afară de publicaţiunile apăru te sub egida Asociaţiunii, l i p s e s c e şi de as tăda tă cu totul din re­pertoriul bibliografic al anului t recut . In t re împrejurările da te nici nu prea pu tem ave speranţe, ca această si tuaţiune să se schimbe în t imp apropiat , şi că cu mijloacele, de cari dispunem, s'ar pu te obţine vre-un resul ta t real. Ne lipsesc anume aici la noi cu totul insti tuţiuni sciinţifice cu carac ter naţ ional , şi fără de aceste desvoltarea l i teraturii sciinţifice nici nu se prea poate închipui! In aceas tă mater ie însă, cu excepţ iunea ce o vom semnala mai jos , nu avem interese şi consideraţiuni par­ticulare, şi resul tatele studiilor sciinţifice din Regatul român, la cari şi de al tmintrelea contribuim prin un însemnat cont ingent de puter i probate , r ec ru ta te de aici dela noi, sunt un bun co­mun al întreg neamului nostru.

Nu stă însă aceas ta în ce privesce jurisprudenţa. In aceasta mater ie noi Românii de dincoace avem interesele şi t rebuinţele noas t re part iculare, ce n u m a i n o i le vom pu te satisface. Şi nu încape îndoială, că în această privinţă este ancă foarte mul t de făcut. Asociaţ iunea s'a ocupat în diferite rândur i cu această chest iune şi a şi lua t disposiţiuni concrete pent ru sanarea ne­ajunsurilor de cari suferim; comitetul central însă nu s'a pu tu t angaja la executarea concluselor luate, pentru-că nu a avut

129

la disposiţie puteri le şi mijloacele indispensabile pen t ru reali-sarea intenţiunilor adunări i generale . Şi dispunând chiar de mijloace, nu credem că Asociaţ iunea ar fi pu tu t ajunge scopul avut în vedere. L i te ra tură nu se poa te crea cu mijloace for­ţ a t e , şi fiind forţată, nu va pu te corespunde menirii sale, pană când nu purcede din rîvna in ternă şi iniţiativa proprie a celor chiemaţi a o produce. Nu credem deci că vom pu te ave o l i tera tură în mater ie de jur isprudenţă , pană când juris­consulţii noştri nu se vor simţi îndemnaţ i prin consciinţa da-torinţei şi facultăţilor lor, de a o crea, şi rolul nost ru în aceas tă direcţiune nu poate fi altul decâ t a s p r i j i n i ş i în­l e s n i mişcarea născută în cei chiemaţi a o duce în înde­plinire.

Şi credem, că este o datorinţă de onoare pentru jurisconsulţii noştri de a se înrola î n f i n e ş i e i în şirurile acelora, cari muncesc pe te renul literaturii , şi prin aceas ta pen t ru înain­ta rea noas t ră culturală, ca prin o lucrare cont inua tă cu stă­ru inţă şi abnegaţ iune să înlăture lacunele deadreptu l com­promiţă toare , ce le a ra tă producţ iunea noas t ră în mater ie de jur isprudenţă . Jurisconsulţ i i români , cu foarte puţ ine excep-ţiuni, se bucură în societatea noas t ră de o posiţ iune excep­ţională, ocupând a tâ t după numer, câ t şi după s tarea lor materială, cel mai de frunte loc între profesiunile noas t re cu pregăt ir i academice şi pană astăch totuşi ei sunt cei din u rmă între pionierii l i teraturii noastre naţ ionale. P u t e m deci rec lama cu drept cuvânt şi conlucrarea acestui însemnat factor al so­cietăţii noas t re la munca, ce ni-o impune înaintarea cul turală a poporului nostru.

0 sanare a situaţiunii a t â t de nemul ţămi toare de pe te­renul l i teraturii sciinţifice şi de interes pract ic se va pu te realisa, în par te , când Asociaţ iunea va fi odată organisată pe basele lărgite ale nouelor s t a tu t e ; şi îndată-ce vom dispune de organe, cari să-şi poa tă consacra în t reaga lor a tenţ iune şi act ivi tate afacerilor Asociaţiunii, credem că nu va î n t â r ^ a nici aceas tă organisare.

D u p ă aceste observări lăsăm să urmeze şi seria scur tă a publicaţiunilor ce apar ţ in acestui ram, reservându-ne a le

10

ISO

âpreţ ia la locul unde vom vorbi de act ivi ta tea Asociaţiunii pe te ren l i terar : Diaconovich, Cornel Dr.: E n c i c l o p e d i a R o m â n ă , tomul I. (ilustr). ed. I. 8 ° d u p l u , pag. 952,

preţul fl. 10 .— (cu 9 harţe si planuri şi 111 ilustr. în text), W. Krafft, Sibi iu — Oraşul B u c u r e s c i , monografie, retip. din „Enciclopedia Română" (ilustr.) 8°, pag. 2R,

preţul fl. —.50, cu 2 planuri şi 15 ilustraţiuni, W . Krafft, Sibiiu. Stoica, Simeon: D i e t e t i c a p o p o r a l ă cu cons. la modul de vieţuire a ţeranului român (ilustr.)

8°, pag. 168, preţul fl. —.85 , tip. cu ajutorul Asociaţiunii , T ip . A . Mureşanu, Braşov.

L a olaltă 3 scrieri în extensiune de 71 coaie de tipar, pu­blicate în t iragiu de 6500 exemplare.

Literatura calendaristică şi-a conservat şi în anul t recu t po-siţiunea respectabi lă ce o ocupă în producţ iunea noas t ră lite­rară , ba a tenţ iunea care i-s'a da t în t impul mai nou în cer­curile Asociaţiunii, a provocat o emulare nobilă şi folositoare între editorii calendarelor noastre, cari astfel au luat în pri­vinţa valorii l i terare, şi pres te t o t a întocmirii cuprinsului lor, un avent foarte însemnat . Din aceste consideraţiuni Comitetul centra l al Asociaţiunii, când în sensul concluselor ult imelor adunăr i generale i-s'au presenta t propuneri concrete pentru a începe o acţ iune mai intensivă pe acest teren, a crechit, că în vederea resul tatelor îmbucură toare şi a desvoltării neîntre­rupte , real isată din iniţiativă privată, — se poate dispensa de o acţ iune d i r e c t ă pe acest teren.

Calendarele pro 1898 au şi fost întocmite, în mare par te , cu o îngrijire deosebită, apreţ ia tă şi preste otarele noastre . Es te în adever surprin4§tor, cât de vaste şi de bune au fost materii le ce au pu tu t oferi editorii noştri (mai ales în emi­nentul „Calendar al Poporului" , în ediţiunile librăriei W. Krafft, în Calendarul „Unirei" şi „Aurorei" , etc.) în t r 'un cadru a t â t de ângus t ca cel impus de ieft inătatea acestor publicaţiuni.

Tiragiul to ta l şi de as tăda tă a fost aproape 50,000 exem­plare, o cifră care în sine a ra tă impor tan ţa acestor publica­ţ iuni poporale. Nu avem alt mijloc mai eficace decâ t acesta pen t ru a pu te duce lumină şi înve ţă tură în straturi le cele mai adânci ale poporului nostru, şi astfel a legerea materi i lor de lec tură pent ru aceste publicaţiuni în adever rec lamă • aten­ţ iunea deosebită, ce în t impul mai nou a început a i-se da.

131

Repertor iul calendarelor pro 1898 este u rmă to ru l : C a l e n d a r cu litere vechi, anul 107, editor W . Krafft, Sibiiu, pag. 74, preţul fl. —.25 . C a l e n d a r pe anul 1898, anul 55, editor Tipogr. archid.. Sibiiu, pag. 176, preţul fl. —.30 . A m i c u l p o p o r u l u i , anul 38, editor W. Krafft, Sibiiu, (ilustr.), pag. 112, preţul fl. —.40. C a l e n d a r pe anul 1898, anul 20, editor Tipogr. diecesană, Arad. pag. 126, preţul fl.—.30. N o u l c a l e n d a r d e casă,, anul 18, editor Tipogr. Alexi , Braşov, pag. 58, preţul fl. —.30. C a l e n d a r u l p o p o r u l u i , anul 13, editor Tipografia, Sibiiu, (ilustr.) pag. 176, preţul fl. —.20 . C a l e n d a r u l R o m â n u l u i , anul 11, editor T ip . diecesană, Caransebeş, p. 146, preţul fl. - - . 3 0 . C a l e n d a r u l „Aurore i" , anul 10, editor T ip . „Aurora", Gherla, (ilustr.) p. 80, preţul fl. —.30. C a l e n d a r u l s ă t e a n u l u i , anul 8, editor W. Krafft, Sibiiu, (ilustr.) pag . 48, preţul fl. —.17. C a l e n d a r u l p l u g a r u l u i , anul 7, editor Tip . A. Mureşan, Braşov, pag. 104, preţul fl. —.25 . P o s n a ş u l , anul 3, editor W. Krafft, Sibiiu, (ilustr.), pag. 80, preţul fl. —.36 . C a l e n d a r u l „ U n i r e i " pe 1898, anul 2, editor Tipogr. sem. B l a j , pag. 128, preţul fl. — 3 5 .

*

Presa periodică, deşi — s t r i c t lua t — nu apar ţ ine obiectului ce ne preocupă, a fost considerată în rapoar te le noast re cu toa tă a tenţ iunea ce o meri tă ca organ in termediar între au­tori şi cetitori, p recum şi ca factor deadreptu l product iv pe teren literar. A m a ră t a t la alte ocasiuni rolul impor tan t ce 1-a avut presa noas t ră periodică m a i d e m u l t în mater ie de l i teratură frumoasă şi istorică şi am remarca t faptul regretabil , că foile noas t re în t impul mai nou nu au mai da t părţ i i lor l i terare a ten ţ iunea cuvenită, încât, numai excepţional şi ca de un lucru de impor tan ţă secundară se mai ocupă cu chestiuni l i terare culturale.

Aceas tă si tuaţie n u s'a s c h i m b a t , şi speranţele noast re , ce le-am expr imat în rapor tul nostru din u rmă cu privire la o apropiată îmbunătă ţ i re , s'au dovedit p rea sanguinice. Din contră, producţ iunea presei noast re periodice, după cum am vecjut din tabloul de mai sus, a ra t a şi din punc t de vedere c a n t i t a t i v o scădere destul de însemnată , (un m i n u s de 241,000 exemplare faţă cu anul premergător) , care în u rma sistării mai mul tor foi la începutul anului curent, a lua t de atunci dimensiuni ancă şi mai mari .

Apre ţ ia rea căuşelor p r i n c i p a l e ale acestui regres, cari nu sunt de na tu ră l i terară, cade în afară de cadrul acestui r apo r t ; însă şi la acest loc t rebue să consta tăm, că clasa noas t ră mai cultă, ale cărei foi ara tă un tiragiu cu mul t mai mic decât al foilor poporale, nu dă presei noast re sprijinul ne­cesar, fără de care desvoltarea şi îmbunătă ţ i rea acesteia v a tre-

1 0 *

132

bul să r emână pent ru to tdeauna un pium desiderium. î n deosebi nu sunt în destul sprijinite revistele noast re l i terare şi sciin-ţifice, şi aproape toa te apariţiunile noue pe acest teren dispar de regulă deja după puţ ine luni de ( \ i \ e din lipsa de abona­mente . O dovadă aceasta, că avem ancă mul t de făcut pentru desvoltarea gustului de cetire al publicului nostru.

L a acest loc t rebue să mai at ingem o chestiune, care credem că meri tă a tenţ iunea cercurilor interesate . în ţe legem posiţ iunea excepţională a foilor noastre bisericesci, cari apar în numer relativ m a r e , şi cu toa te că existenţa lor este pe de­plin as igurată par te prin fonduri, par te prin taxele de inser-ţ iune ale publicaţiunilor oficiale, sunt impuse unei părţi în­semnate a publicului nost ru ceti tor cu un exorbi tant pre ţ de prenumerare , care nu este justificat nici prin can t i t a tea nici prin cal i ta tea cuprinsului lor.

P a n ă când pre ţul d j a r e l ° r noast re în calcul mediu face 4-48, al foilor poporale 4-32 cr. de exemplar, foile noas t re bi­sericesci, cari au formatul cel mai mic şi sunt redigiate cu mai puţ ină îngrijire şi cu cheltuieli mai neînsemnate , costă 9 26 cr. de exemplar. Fiind abonarea acestor organe parte impusă, par te o necesi tate pen t ru cercurile interesate, aceste cercuri, în cea mai mare par te lipsite de mijloace, din causa preţului mare al organelor bisericesci nu mai pot abona şi al te foi. Ar fi deci de interes genera l pentru l i teratura şi cul tura noastră , ca ori să se reducă — eventual prin cumulare — preţul foilor n6st re bisericesci, ori apoi să li se dee o îngrijire adequa tă jertfelor ce le reclamă, ca să satisfacă în mod mai perfect t rebuinţele şi pretenţi i le cetitorilor lor.

Despre publicaţiunile presei în mater ie l i terară lăsăm să urmeze următoare le excerpte :

„Bise r i ca ş i s c o a l ă " , foaie biser. , scol. şi econ . ; an. X X I I . , 4°, 8 pag . de Nr., 52 Nri pe a n ; apare în fie-care Duminecă . Red . Aug . Hamsea . T ipogr . diec. Arad . fl. 5.— pe an.

î n 1897 a publ ica t , afară de o serie de s tudi i teologice şi predici , ma i mul te ar t icole de mate r ie p e d a g o g i c ă de Ioan P e t r a n şi I oan Mateica, şi 2 lucrăr i sociologice de G. de Să ra ta (Teoria socia lă ; Ne te ­meinic ia teor ie i p ro t ivn ice actuale i s tăr i sociale). Ar t icole is tor ice l ipsesc cu to tu l în acest an.

133

„Dreptatea", ziar politic cotidian, an. IV., fol., 4 pag. de Nr., 286 Nri pe an. Tip. Uhrmann, Timişoara, fl. 10.— pe an. Red. P. Rotariu. — A fost sistată cu începutul anului 1898.

î n 1897 a publicat: 22 poesi i orig. (A. Ciâto, Emilian, Voniga, e t c ) , 2 comedii traduse ( „ Jun i i bătrâni", — „Inimicul soacrelor"), 20 novele şi schiţe orig. (Aurelia Păcăţan, Emilian, Petniceanul, etc.) şi vre-o 10 traduceri (după Berthold, Mikszâth „Parapleul Sftului Petru", Geiserstam, e t c ) ; vre-o 4 articole de materie istorică: (T. Dau lu: „Osmanii sau Turcii", — E. Micu „Priviri fugitive în Istoria ierar-chică gr.-or. a Banatului, — Metropolia gr.-or. a Timişoarei 1721 p a n ă 1726"), vre-o 2 biografii (i. a. Al. Bohaţel ) ; câteva descrieri (I. Bl i -dariu: „Peştera dela Fărăseşti"); în materie sciintifică şi literară au apărut vre-o 15 articole (T. Daulu „Cum trebue a fi cetiţi poeţi i ?" — A. Badescu: „ 0 scurtă reprivire asupra higienei şcoalei poporale din punct de vedere pedagogic". — „Enciclopedia română", critică; Cor. Nede lcu: „Cum să ne nutrim bine?" e t c ) , dintre cari o parte mare sunt traduceri; în fine mai multe articole economice (L Georgescu „Economia înţeleaptă", „Incolţirea seminţelor", etc.)

„Famil ia", foaie beletr. şi socială ilustrată, anul X X X I V . , 4°, 12 pag. de Nr., 52 Nri pe an; apare în Oradea-mare, Tip. Lang, odată pe săptămână, fl. 8.— pe an. Red. Ios- Vulcan.

In 1897 a publicat preste 100 poesii orig. (de G. Coşbuc, Măria Cunţan, P. Dulfu, H. G. Lecca, G. Murnu, Radulescii-Niger, A. Vla-huţă, e t c ) ; mai multe traduceri din poeţii clasici străini; o mulţime de poesii poporale; vre-o 49 novele şi schiţe orig. (de Caragiale, C. Hodoş, Gr. Mărunţeanu, Marioara G. Murnu, Simin, Smara, etc.) — şi 8 traduceri; piese teatrale s'au publicat în traducere : Meşterul Manole, tragedie, şi Mărioara, dramă de Carmen Sylva, precum şi o comedie tradusă din franţuzesce ; 43 schiţe biografice cu portret, (Dr. Demetriu Radu, Grigoriu Silaşi, Vis. Roman, Part. Cosma, I. Hania, Ioan Ghica, Al. Roman, I. St. Şuluţiu, Dâvid br. Ursu, e t c ) ; Istorice: vre-o 5 lucrări (At. Marienescu: Sistema de gubernare a Hunilor şi deosebi a lui Atilla, e tc . ) ; vre-o 13 articole sciinţifice şi literare (Dr. Marienescu, Virgil Oniţiu, Stăncescu, etc.) şi vre-o 9 igienice (Dr. I. Poenar, etc.) D e valoare sunt în fine rapoartele despre lucrările Academiei Române.

„Foa ia de Dumineca" foaie polit. poporală, an IV, fol., 8 pag. de Nr., 52 Nr. pe an; ediţ. ziarului „Dreptatea", Timişoara, Tip. Uhrman, fl. 2 . — pe an.

In 1897 a publicat în materie literară: poesii poporale, prelucrări pentru popor a părţilor mai însemnate din istoria Românilor, şi ar­ticole economice, partea cea mai mare reproduceri din cjiarul „Drep­tatea". Dimpreună cu acesta a fost sistată la începutul anului 1898.

134

F o a i a diecesană", o rgan al eparchie i g reco-or ien t . rom. a Caransebeşu­lui, an X I I I , 4°, 8 pag . de Nr., 52 Nr i pe a n ; apare D u m i n e c a la T i p . d iecesană în C a r a n s e b e ş ; Red . Dr . P . Ba rbu , fl. 5 .— pe an.

î n 1897 a p u b l i c a t : 2 art . i s tor ice (Sava Brancov ic i , de G. B . Duică , Urz i rea şi înf i inţarea A s o c i a ţ i u n i i , . . . ) , 6 ar t . pedagog ice şi bisericesci , 2 art . h ig ienice , 2 dăr i de seamă, predic i b i s . şi câ te -va r ep roduce r i .

F o a i e literară", r ev i s tă b i - săp tămâna lă , an. I. 1897, 8°, 8 pag . de Nr., au a p ă r u t cu t o tu l 30 Nr i în Oradea-mare , T ip . Sz ig l ige t i : fl. 4.— pe an. R e d . L u c r e ţ i a R u d o w - S u c i u , ed i tor şi p rop r i e t a r Dr . W . R u d o w .

In 1897 a p u b l i c a t : v r 'o 45 poesii , în t re cari mul te o r ig ina le (L. Rudo-w-Suciu, M. Cun ţan , A. I. Mathey, S tanca , e t c ) ; une le re­p roduce r i şi poesi i p o p o r a l e ; 26 novele , schiţe, poveş t i , l egende orig. (L. R u d o w - S u c i u : L o g o d n i c a conte lu i S tuar t , P e t r e a p t a cea d in sus , S. Secula . e t c ) ; 3 t raducer i , 3 art . sciinţifice, 4 ar t icole li­te rare , 2 despre da t ine şi c red in ţe popora le şi câ te -va art . po lemice .

F o a i a Pedagogică", r ev is tă sciinţifică anul II. 8°, 16 pag . de Nr., 24 Nr i pe an. A p a r e la 1 şi 15 a fie-cărei luni în Sibi iu la Tipograf ia archidiecesană. R e d a c t o r i : Dr . D. P . Barc ianu , D . Comşa, Dr . P . Ş p a n şi Dr . Ioan Stroia , 3 fl. pe an.

î n 1897 a pub l i ca t 13 art . de ma te r i e pedagog ică şi d idact ică gene ra l ă (Dr. D . P . B a r c i a n u : Câte-va observăr i a sup ra î nvă ţ ămân tu lu i din re l ig iune, Expos i ţ i i l e de indus t r i a de c a s ă ; D . C o m ş a : Ar i tme­t ica în anul şcolar d intâ iu , Câ te -va din actele gând i r i i în lumină pe­dagogică , I svoare de ven i t p e n t r u învă ţă to r i , R e s u m a t d in is tor ia g e o m e t r i e i ; Dr . P . Ş p a n : F o r m a r e a ca rac te ru lu i în şcoală, Pause l e în învă ţămân t , T rep t e l e formale ale învă ţămân tu lu i , U n i t a t e a m e t o d i c ă ; Dr . I. S t r o i a : I s to r i a p ro fană - în şcoalele p o p o r a l e ; S. Popescu : Bi­b l io tec i şcolare, P r o i e c t de r e g u l a m e n t p e n t r u bibl ioteci) , 9 modele de lec ţ iun i (din i s tor ia na tura lă , is torie, i s tor ia bibl ică , fisică, arit­met ică) , 35 dăr i de seamă şi a n u n ţ u r i de cărţ i , mai mul te informa-ţ iun i şi felurimi.

,Foa ia poporului", foaie poli t . popora lă i lus t ra tă , an. VI., fol., 12 pag . de Nr., 52 Nri . pe an. A p a r e Dumineca , la soc. „Tipograf ia" în Si­b i i u ; fl. 3 . — p e an. R e d a c t o r S i lves t ru Moldovan .

I n 1897 a p u b l i c a t : vre-o 75 poesi i (70 popora le , 5 poesi i de al t gen , în t re cari „F loa rea soare lu i" l egendă de Cacovean) , 6 novele , schi ţe şi l egende orig. (în par te r e p r o d u c e r i ) ; în mater ie i s to r i că : o monograf ie şi câ te-va ar t . ist . (Cărpinişan, Monografia com. Răhău , — Mate iu Basa r ab , Şe rban Cantacuz in , Cons t an t i n Brâncoveanu l , A l e x a n d r u cel B u n , — 0 scr isoare că t ră Gr. Bar i ţ iu , — da te din 1848, — Gr. Cătană , Ştefan Vodă, — V. Lazar , I o n B u t e a n , (schiţă

135

b iog r . ) ; une le descr ier i (S. Moldovan, Ţ e a r a noas t ră ," Za randu l şi Munţ i i a p u s e n i ) ; 3 ar t . sciintifice (Onişor, D r e p t u l de asociate) şi vre-o 19 art . economice (Aluaş, î n d r e p t a r p e n t r u în t eme ie rea însoţ i ­r i lor de cumpă ta r e împo t r iva beutur i lo r sp i r tuoase . — Bardosy , Pră-* sirea gal i ţe lor , — Fo losu l pădur i lor , Musca de Hessa , e t c ) .

„Gaze ta T r a n s i l v a n i e i " , ziar poli t ic , an. LXI . , fol., 4 pag . de Nr., 289 Nri pe a n ; apare în Braşov . T ip . A. Mureş ianu . fl. 12.— pe an. Nr. de D u m i n e c a cu 8 pag. , sun t în tocmi ţ i p e n t r u t r ebu in ţ e l e poporu lu i şi se po t a b o n a sepa ra t cu fl. 2.— pe an. Di rec to r Dr. A. Mureş ianu . R e d a c t o r Greg . Maior.

î n 1897 a pub l i ca t : câ teva poesi i orig. , mai mul te poesi i popora le , 31 novele te , schi ţe şi l egende orig. (S. Puşca r iu , Gr igorovi ţa , I. Adam, e t c . ) ; 16 t r aduce r i (după Carmen Sylva, D a u d e t , e t c ) , 2 piese tea t ra le local isate . Mai m u l t e da t in i şi c red in ţe (Prof. Dr. E le f t e rescn : „ în­semnă ta t ea ouălor roşii de Paş t i " , — „Despre p o m e n i " ) ; din mater ie i s tor ică a pub l i ca t vre-o 8-ar t icole orig. ( B o r g o v a n : ,,M.' L u t h e r ca re formator al şcoalei" , — I. A. S e v e r : „Cui să c r e d e m ? " s tud iu crit ic d in is tor ia ani lor 1848/9, — S o t r o p a : „Grăni ţer i i r eg imen tu lu i rom. nă săudean" , e t c ) . — Sciintifice vre-o 13 art . orig. ( C o ş b u c : „Ce he-au da t slavii ' şi grec i i" , — Prof. Dr . E le f t e re scu : „Despre mama de fa­milia", — Dr. N e a g o e : „Pe lagra" , etc.) şi câ teva ar t icole h ig ienice şi economice . (Stoica : „Munca şi h răn i rea să teanulu i r o m â n " , — Bar­d o s y : „Despre prăs i rea gal i ţe lor" , e t c ) î n edi ţ ia popora lă de D u ­minecă au a p ă r u t - n u m ă r o a s e ar t icole• economice .

„ R e v i s t a O r ă ş t i e i " , foaie poli t ică, an IV . fol., 4 pag . de Nr., apare oda tă pe s ăp t ămână la ins t . t ip . „Minerva" în Orăş t i e ; fl. 3 . — pe an. R e d . P e t r u P . Bar i ţ iu , ed i tor Aure l P . Ba rc i anu .

î n 1897 a publ ica t 58 poesii (I. Moţa , E l e n a din Ardeal , Co rne ­lia d in Moldova , T ra i an Mihaiu, e t c ) , î n t r e cari mu l t e r ep roduce r i , 25 novele te şi schi ţe orig. , (de I. Gorun , St . Basa rabeanu l , I . Adam, etc.) în pa r t e r ep roducer i , 7 t r aducer i (după Maupassan t , Nansen , Schon than) şi câte-va ar t icole economice .

„Te legra fu l R o m â n " , o rgan pol i t ic şi b iser icesc al archidiecesei gr . -or . r o m â n e din Trans i lvania . Anu l X L V I . fol., 4 pag . de Nr., 139 Nr i pe an. A p a r e de t re i ori pe s ăp t ămână în Sibi iu, T ipogr . archidie-cesană ; fl. 8.— pe an. R e d a c t o r Dr . E l ie Cris tea .

î n 1897 a p u b l i c a t : pu ţ ine poesii, d in cari 2 p o p o r a l e ; 8 schi ţe şi nove le orig. (Fidel io , Dorin , e t c . ) ; 2 t r a d u c e r i ; 1 piesă tea t ra lă (Iu-liu Caesar , t rad . din eng l . ) ; 4 no t i ţ e l i t e r a r e ; 3 art . i s tor ice or ig . (P. T rombi t a ş , D ip lomă de nob i l i t a te , Al. R o m a n ) ; 1 t r a d u c e r e ; 3 art . sciintifice (Cântări le bis. , Divor ţ iu l , e t c ) ; 2 art. despre da t in i po­p o r a l e ; 1 dare de seamă şi 3 art . economice .

136

„Transi lvania", organul Asociaţiunii, revistă sciinţifică, anul XXLX, apare în 10 fasc. pe an în Sibiiu (Tipografia archidiecesană), 25 coaie de tipar. fl. 5 .— pe an. Director: Dr. C. Diaconovich.

î n 1897 partea cea mai mare o ocupă publicaţiunile oficiale ale Asociaţiunii (Procese verbale, Statute, Regulamente, etc.) î n partea literară (216 pag.) a publicat: câte-va studii literare (V. Alexandri, de M. Străjan, — Grui Sânger, o variantă, de V. Oniţiu, — Miş­carea lit. rom. de dincoace, — bucăţi din lit. poporală, e t c ) , în ma­terie istorică: Biografia lui Avram Iancu, Documente , e t c , în fine câteva studii sciinţifice şi economice.

„Tribuna", ziar politic cotidian, an. X V fol., 4 pag. de Nr., 289 Nri. pe an, apare în Sibiiu la soc. „Tipografia", fl. 14.— pe an. Director: Dr. E . Dăian.

î n 1897 a publicat: 79 poesii orig. şi 1 trad.; o comedie: („Ge-losie pentru gelosie"); novele şi schiţe : 48 orig. şi 5 trad. (Ascanio, Oaragiale, Coşbuc, Elena din Ardeal, Emilian, Enea P o p Bota, T. Mihaiu, Margareta Moldovan, Silv. Moldovan, Motru, Onişor, R o s -marin e t c ) ; vre-o 8 art. sciinţifice şi literare mai mari (Dicţionarul lui L. Şaineanu, Originea Românilor, noua teorie a lui Rethi, Spre ideal, Amestecul sunetelor, Cuvintele străine în limba rom., Şcoala şi literatura, Reveri i astronomice, Zaharie Antinescu etc .); în mate­rie istorică: 4 art. mai mari, şi în fine câte-va art. economice (de Osvada, Creţulescu, Vlădescu, Ciupe, e t c ) .

„Tribuna Poporului", ziar politic cotidian, an. II., fol., 4 pag. de Nr., 230 Nri pe an; apare în Arad. Tipografia „Tribuna Poporului", fl. 10.— pe an. Ediţ ia de Dumineca, 8 pag., este întocmită pentru trebuinţele poporului şi se poate abona separat cu fl. 2 . — pe an. Redactor I. Russu-Şirianul.

î n 1897 a publicat vre-o 70 poesii orig., 5 traduceri (Nicu Stejărel, Baiulescu M., Cunţan M. e t c ) ; 2 piese teatrale (Grillparzer: „Hero şi Leander", trag. în 5 acte, traducere, şi 1 comedie trad. din franţu-zesce); novele şi schi ţe: 30 orig. (M. Baiulescu, Delavrancea, E . H o -doş, e t c ) , 18 trad. (după Daudet, Suderman etc.) î n materie istorică vre-o 8 articole, mai ales reproduceri, vre-o 20 art. literare şi sci in­ţifice (Despre datinele, obiceiurile şi credinţele poporului român, de Petran, — Negru-Vodă, de Secula, e tc ) , câteva articole igienice şi mai multe art. economice (I. Georgescu: „Economie naţională", — „Meseriile şi negoţul"; — Vancu: „Despre albinărit", etc.)

„Unirea", foaie biser.-politică, an VIII., fol., 8 pag. de Nr., 52 Nri pe a n ; apare Sâmbăta în Blaj . Tipografia seminarială. Redactor Dr. Victor Smigelski. fl. 6.— pe an.

î n 1897 a publicat: continuarea romanului „Ben Hur", câteva schiţe (Omul de zăpadă, Reînviată, Suveniri de călătorie, O pârtie

137

de şach), 7- studii sciinţifice şi l i te rare (Jer t fa creşt ini lor , „Ca sfi fii una, p r ecum şi no i" , Cei de pe Mar te n i -au gră i t , F r a g m e n t e l i tur­g i c e ; D o m ş a : P o e t u l Coşbuc , e t c ) ; foarte mul te ar t icole po l emice ; în mater ie i s to r i că : Ac te refer i toare la paroch ia gr . -cat . d in Sibi iu, — Rela ţ iun i le eclesiast ice ale Român i lo r din Ungar i a şi Trans i lvan ia în veacul XV. , de I. Boroş , — O lup tă p e n t r u nea t â rna rea bisericii , şi con t inuarea d in P rocesu l episcopului I. I . Clain, de Gr. B o g d a n Duică .

*

Activitatea Asociaţiunii pe teren literar, după cum am a ră t a t deja la alt loc, nu are, şi deocamdată nici nu poate ave decât un rol in termediar şi sprijinitor. In cadrul budgetelor sale, ale căror resurse pană acum au fost absorbite aproape cu to tul de t rebuinţele şcoalei civile de fete cu internat , t rebu­inţe, cari au crescut din an în an cu sume foarte considerabile, Asociaţ iunea a dispus de mijloace foarte modeste pent ru sco­pul ară ta t . Ca cel puţin în viitor să poa tă desvolta o acti­vitate mai adequa tă însemnătăţ i i literaturii noastre, şi trebu­inţelor neapera te ale acesteia, comitetul central s'a vecjut îndemnat a desărcina, în par te , budgetul Asociaţiunii prin o modes tă urcare a taxelor de internat , pe deplin justificată de al tmintrelea prin schimbarea referinţelor economice în anii din urmă, p recum şi prin jertfele mari, ce le aduce Asociaţi­unea pentru acest aşezământ , jertfe cari repres intă cel puţin suma de fl. 8000 pe an. Nădejduim deci, că în anii ce ur­mează se va pu te face mai mul t în aceas tă direcţiune.

In anul t recu t Comitetul central , după cum am amint i t deja, a ajutorat valoroasa publicaţ iune a Dlui Dr. Gr. Maior, cumperând un numer mai mare de exemplare din „Manualul de agr icul tură" , pentru a le distribui gra tu i t în acele cer­curi, cari s tând în at ingere nemijlocită cu poporul nost ru agricultor, vor pute contribui la înbunătă ţ i rea stărilor şi în­tocmirilor noas t re agricole. De asemene a acoperi t spesele de t ipar ale scrierii „Dietetica poporală" , care a fost o tre­buinţă reală pen t ru ţe răn imea noastră . Din mijloace acuira te anume pent ru acest scop s'a procura t un numer considerabil de cărţi religioase, cari se vor distribui cu ocasiunea adunări i generale din Beiuş, ca să p u t e m face poporului din părţi le

138

ungurene par te de bunătăţ i le culturii deja cu pr ima ocasiune, Ia care Asociaţ iunea se presintă în mijlocul lui.

Organul Asociaţiunii, „Transilvania", nu a pu tu t da litera­turii în anul t recu t (1897) locul şi a ten ţ iunea ce ar fi fost de dorit, pentru-că în u rma schimbării s ta tu te lor şi a lucrărilor organisatorice, ce au u rma t din aceas tă schimbare, cea mai mare par te a cadrului revistei, mărgini t prin budgetu l vota t de Asociaţiune, a fost ocupat de publicaţiunile oficiale şi ad­ministrative ale Asociaţiunii.

In viitor, când vom fi t recu t preste aceste lucrări şi când Asociaţ iunea în sensul organisaţiunii sale noue va pu te forma pretenţi i mai mar i faţă cu funcţionarii sei, credem că şi or­ganul nostru va pu te a ră ta un progres mai mul ţămitor .

Rămâne să mai amintim, că cea mai mare şi mai impor­t a n t ă dintre întreprinderile l i terare realisate sub egida Aso­ciaţiunii, „Enciclopedia Română", a îna in ta t cu paşi s iguri ; astăch tomul I este t e rmina t şi va fi. da t în manile publicului cu ocasiunea acestei adunăr i generale . Mijloacele, de cari dispune Asociaţ iunea nu i-au permis a da acestei mar i şi folositoare întreprinderi şi sprijinul seu material . Cu toa te însă, că din averea Asociaţiunii nu s'a da t nici cea mai mică sumă pen t ru scopurile acestei publicaţiuni, ea a pu tu t profita to tuş i de sprijinul nostru moral , care dacă va fi întăr i t şi de concursul publicului cetitor, va pu te asigura mersul regula t al publica-ţiunii, pe lângă care aceas ta se va pu te t e rmina ancă în de­cursul anului 1900.

Volumul I al „Enciclopediei Române" , care a fost primit de critica obiectivă cu mare bunăvoinţă şi apre ţ ia t ca una dintre cele mai impor tan te scrieri, ce le-a produs pană astădi l i tera tura română, a fost t e rmina t în decurs de 2 ani ; un rest imp în sine destul de îndelungat , dar în vederea exorbi­tan te lor greută ţ i ale începutului , cu cari a avut să lupte aceas tă publicaţiune, şi a materialului imens ce cuprinde, — destul de adequa t lucrării, ce a fost de săvîrşit. Volumul cuprinde mult preste 10.000 articole cu 9 har ţe şi adnexe şi 111 ilustraţiuni în tex t şi are o extensiune de 1904 co­lumne.

139

Astăc|i credem a pu te consta ta cu satisfacţiune, că ini­ţ iat iva lua tă de Asociaţiune pent ru edi tarea acestei publi-caţ iuni a servit un mare şi real interes cultural al poporului * nostru, şi astfel sperăm şi aş teptăm, ca şi publicul nost ru cult la rândul seu să nu lipsească această întreprindere de spri­j inul ce cu drep t îl reclamă.

Dr. C. Diaconovich m. p. *

î n firul expunerilor acestui rapor t al secretarului I, comi­te tu l central înaintează următoare le

P r o p u n e r i referitoare la activitatea viitoare a Asociaţiunii pe teren literar:

I. î n vederea impor tanţe i deosebite a l i teraturii istorice pent ru desvol tarea şi înaintarea poporului nostru pe terenul culturii sale naţ ionale, şi cu considerare la s tagnarea con­s tantă ce a ra t ă de un lung şir de ani acest r am al l i teraturii române din patr ie , Adunarea generală, luând ac t de act ivi ta tea desvoltată de comitetul central pe teren literar, îl au tor isează: să publice un concurs pentru o scriere despre un sujet de istorie na­ţională, ori de natură înrudită.

II . Comitetul central se însărcinează mai depar te a s tărui pe calea cuvenită pent ru ş tergerea taxelor de vamă impuse productelor noas t re l i terare în Regatul român, cari formează o însemnată piedecă a desvoltării l i teraturii noastre .

Din şedinţa comitetului central al Asociaţiunii, ţinută în Sibiiu la 12 August 1898.

I. M. Moldovan m. p., Dr. Beu m. p., preşedinte. secretar II .

140

DIN DESPĂRŢEMINTE.

I n decursu l lui I un i e s'a p r imi t r a p o r t despre ac t iv i ta tea din 1897 dela d i rec toru l d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i Blaj.

Spre a-şi îndepl in i mai cu uşu r in ţ ă chemarea sa, comi te tu l cercual al aces tu i d e s p ă r ţ ă m â n t a ţ i n u t în decursu l anulu i 1897, 8 şedin ţe .

Gri ja cea mai de căpe ten ie a fost î n d r e p t a t ă în t r ' aco lo , ca agen­turi le să se î nmul ţ a scă cât mai t a re pe te r i to ru l aces tu i despă r ţ ămân t , fiind convins , că n u m a i astfel va pu t e lua avân t „Asoc ia ţ iunea" noas t ră , dacă vom începe cu ins t rua rea şi cu l t ivarea acelei pă tu r i a poporu lu i nos t ru , care a p u t u t res i s ta cu mai m u l t ă t enac i t a t e valur i lor , cari s 'au ros togo l i t pes te capul ei.

Sp re aces t sfîrşit, pe l ângă cele 4 agen tu r i ex i s ten te din anul t recu t în comunele Roş ia , Bia , Mihal ţ şi Sâncel , aces t comi te t a mai înfi inţat 2 agen tu r i în Cenade şi Cergăul -mare şi că t ră sfîrşitul anulu i şi a t re ia în comuna L u n c a . Astfel pe te r i to ru l aces tu i d e s p ă r ţ ă m â n t cu finea anului 1897 exis tau 7 agen tur i . P e n t r u fie-care din ele s'a a b o n a t „Foaia Po­porului", şi s'a pus basă la o bibl iotecă popora lă , cons t a t a toa re d in 51 căr ţ i în va loare de 15 fl.

P e l ângă fie-care a g e n t u r ă s 'au in s inua t câte 10 m e m b r i a ju tă to r i şi deja la aduna rea cercua lă din A u g u s t 1897 s'a admin i s t r a t d in agen­tu r i suma de 24 fl.

D i n t r e celelal te agende ale comi te tu lu i se ma i înseamnă , că în 1897 au î n t r a t la desp . 57 acte, cari t oa te au fost r e so lv i t e ; iar în cele 8 şed in ţe ale comi te tu lu i cercual s 'au pe r t r ac t a t 35 obiec te , t oa t e apar­ţ i nă toa re admin i s t ra ţ iun i i .

L a aduna rea cercuală d in Bla j , care a fost ce rce ta tă de u n pub l i c foar te număros , m e m b r u l A r o n Deac a ţ i n u t o d i se r t a ţ iune in t e re san tă : „Despre trecutul şcoalelor din Blaj". T o t cu aceas tă ocas iune m e m b r u l Gavr i i l P o p a oferit suma de 50 fl. ca p r emiu p e n t r u 2 cărţ i , d in t r e cari u n a să t r ac teze despre igiena poporală, des t ina tă să servească şi ca m a n u a l p e n t r u şcoalele popora le , iar ceealal tă despre conservarea portului naţional.

N u m ă r u l membr i lo r în 1897 a fos t : 3 fundator i , 4 pe viaţă , 41 or­d inar i şi 17 a ju t ă to r i ; la olal tă 65.

Transilvania. Partea oficială. 113

189. (377—1898). Secre ta ru l I I . p resen tează pro iec tu l de raport eătră adunarea gene­

rală despre ac t iv i ta tea comi te tu lu i cent ra l în anul 1897. Se primesce în tex tu l aclus şi se decide a se

tipări. 19©. (372—1898).

Comi te tu l p e n t r u pr imirea Asoc ia ţ iun i i în Be iuş p resen tează cu da ta 17 Iul ie a. c. programul festivităţilor, ce se vo r a ran ja d in pr i le jul adună r i i genera le .

Spre scire. 191. (378—1898).

I n l egă tu ră cu conclusul Nr . 148 d in ş ed in ţ a dela 7 Iulie a. c. p e n t r u aduna rea gene ra l ă

Se statoresce următorul p r o g r a m :

Şed in ţa I. Sâmbătă în 27 August st. n. 1898 la orele 11 a. m.

O r d i n e a d e c}i:

1. Desch ide rea adunăr i i gene ra le . 2. R a p o r t despre ac t iv i t a tea comi te tu lu i cen t ra l în decursu l

anulu i expi ra t . 3 . Alegerea comis iuni lor de câ te 3 m e m b r i :

a) p e n t r u examinarea r a p o r t u l u i ; b) p e n t r u examinarea ra ţ ioc in iu lu i pe 1897 şi a pro iec­

tu lu i de b u d g e t pe 1899; c) p e n t r u s tud ia rea pro iec te lor de r e g u l a m e n t e îna in ta t e

spre a p r o b a r e ; şi d) p e n t r u înscr ierea de m e m b r i şi încassarea taxelor .

4. P r o p u n e r i even tua le . 5. D i se r t a ţ iun i . 6. R a p o r t u l comisiuni i p e n t r u înscr ierea de m e m b r i şi încas ­

sarea taxelor . Şedinţa II.

Duminecă în 28 August st. n. 1898 la orele 10 a. m.

O r d i n e a d e c}i: 1. R a p o a r t e l e comis iuni lor exmise în şed in ţa I . 2. Alegerea secre taru lu i I . 3. Alegerea preşedin te lu i , v icepreşed in te lu i şi a comi te tu lu i

cent ra l . 4. Defigerea locului p e n t r u proxima aduna re genera lă . B. D i spos i ţ iun i p e n t r u verificarea procese lor verbale . 6. î nche ie rea adunăr i i genera le .

114 Transi lvania. Partea oficiala.

192. (342—1898).

Bib l io tecaru l Asocia ţ iun i i p resen tează u n pro iec t de „ R e g u l a m e n t p e n t r u înfi inţarea şi admin i s t ra rea b ibl io tecelor popora le" , în care accep-tează numa i s is temul b ib l io tece lor ambulan te .

Comitetul central , primind a t â t sistemul bibliote­celor stabile cât şi sistemul bibliotecelor ambulante , încredinţează bibliotecarul cu presen ta rea unui nou proiet de regulament .

193. (386—1898).

L a p ropune rea pres id iu lu i

Se decide a cere dela direcţ iunea căilor ferate bilete cu pre ţ redus pentru adunarea genera lă dela Beiuş.

D. u. s.

Dr. II. Puşcariu m. p., Dr. Beu m. p.,

v.-preşed. secre ta r I I .

S'a verificat. Sibiiu în 25 Iulie 1898.

losif St. Şuluţiu m. p. Dr. C Diaconovich m. p. L. Simonescu m. p.

Nr. 3 9 1 - 1 8 9 8 .

P R O C E S V E R B A L din 28 Iulie 1898. Şedinţa ext raordinară a comitetului central

al Asociaţiunii. >

P r e ş e d i n t e : Dr. I larion Puşcariu, v.-preşed. Asociaţiunii. M e m b r i p r e s e 11 ţ i : Zachar ia Boiu, Pa r t en ie Cosma,

Dr. Corn. Diaconovich, loan Papiu , I. V. Russu, Leont in Simonescu, losif St. Şuluţiu, On. Tilea şi N. Togan.

N o t a r : Dr. Beu. 194.

P e n t r u verificarea p rocesu lu i verba l al şedin ţe i de adi

Se designează dnii : I. V. Russu, On. Tilea şi N. Togan.

Transi lvania. Partea oficială. 115

195. (384—1898).* Comis iunea financiară, exmisă pr in conclusul Nr . 147 din 7 Iu l ie

a. c. p e n t r u reuisuirea inuentariului şi a raţiociniului Asoc ia ţ iun i i pe 1897 îna in tează r apor tu l sSu cu da t a 26 Iul ie a. c. şi p r o p u n e ap roba rea in-ventar iu lu i şi a ra ţ ioc in iu lu i . P re sen tează to t oda tă şi p ro iec tu l de bud ­get pe 1899.

Eapor tu l comisiunii se ia spre scire cu ap robare ; inventariul , raţiociniul pe 1897 şi proiectul de budge t pe 1899 se înaintează la adunarea generală .

196. (388—1898). Oficiul de cassă r apo r t ează în l egă tu ră cu conclusul Nr . 188 din

8 Iul ie a. c , că mij loacele Asocia ţ iuni i n u permi t , ca în b u d g e t u l pe 1899 să în t re o dotaţiune specială pentru biblioteeele poporale afară de cele 20°/ 0 , ce c o m p e t despă r ţ emin te lo r în sensul §-ului 40 din S ta tu te .

Rapor tu l oficiului de cassă se ia spre scire. 197 . (389—1898).

Sec re ta ru l I p resentează raportul special în causa Casei naţionale şi a Internatului de băieţi.

Se primesce în textu l a l ă tu ra t acestui proces verbal şi se decide a se tipări.

198. ( 3 7 0 - 1 8 9 8 ) . D i rec to ru l despârţementului II (Bran) rapor tează , că din inc iden tu l

une i adunăr i convoca te de agen tu ra din T o h a n u l vechiu, în care s'a ce t i t o d iser ta ţ ie , p re to ru l d in B r a n a cerut , ca pe vi i tor asemene adunăr i să fie a n u n ţ a t e la locur i le c o m p e t e n t e ; t o t oda t ă d i rec to ru l cere in s t ruc ţ iun i cu pr ivi re la a t i tudinea , ce au să o observe pe v i i tor despă r ţ ămin te l e şi agen tu re le în asemenea caşur i .

Comitetul cercual se însciinţează, că asemene adu­nări sunt a se anun ţa la pr imăria comunală.

199. (387—1898). B i rou l Asoc ia ţ iun i i p resen tează Instrucţiunea r e l a t ivă la pur t a rea

socotel i lor şcoalei civile de fete şi a in t e rna tu lu i .

Se primesce în textu l a lă tu ra t acestui proces verbal.

3 0 0 . (341—1898). Dumitru Ciuleiu d in Saschiz se roagă din nou, ca comi te tu l cent ra l

să d i spenseze pe fiica sa Sul tana , elevă în cl. I I I civ., dela p lă t i rea di-dac t ru lu i pe 1897 - 9 8 .

Cererea nici de as tăda tă nu se poa te încuviinţa.

116 Transi lvania. Partea oficială.

201. (354—1898).

Direcţiunea despărţementului XXVII (Cohalm) îna in tează ou da ta 6 Iu ­lie a. o. procesul verbal al şed in ţe i comi te tu lu i cercual dela 1 Iulie a. c , în care s 'a s tabi l i t p rog rama adunăr i i cercuale , care Jse va ţ îne la 1 A u g u s t a. c. în H o m o r o d . A n u n ţ ă t o t o d a t ă şi convocarea adunăr i i .

Spre scire.

202. (357—1898).

D l losif Gomboş din V id ra de sus t r imi te vadiul de 250 fl. dela l i-c i t a ţ iunea rea l i tă ţ i lor d in rămasu l lui Avram Iancu .

Primirea sumei de 250 fl. se confirmă.

203. (359—1898).

Emil Russu, s tud . în cl. I I comercială , leg i t imează p rogresu l în s tudi i î n anul şcolar 1897—98 şi se roagă a i se lăsa s t ipend iu l de 60 fl. d in fund. „Marinovici" şi pe vi i tor .

Legi t imarea se ia spre scire şi stipendiul i - se lasă şi mai depar te .

204. (360—1898).

Direcţiunea despărţementului VII (Haţeg) îna in tează cu da t a 13 Iul ie a. c. procesul verbal al adunăr i i cercuale dela 10 Iulie a. c. Din aces ta se c o n s t a t ă :

1. S'a p r e s e n t a t r apo r tu l genera l al comi te tu lu i cercual şi s'a l ua t spre scire.

2. S'a a p r o b a t r apor tu l cassarului , ho t ă r îndu- se a se t r imi te la cassa cen t ra lă res tu l de cassă de 4 fl. 63 cr.

3. S'a încassa t dela dl Şofroniu Oltean, pa roch în Rech i tova , care s'a înscr is m e m b r u ordinar , 5 fl., dela t re i m e m b r i a ju tă tor i noi 3 fl., de la 4 m e m b r i o rd inar i vech i 20 fl. şi d in o colectă 1 fl. 34 cr. — în to ta l 29 fl. 34 cr., d in care sumă 28 fl. să se t r imi t ă la cassa cent ra lă , iar 1 fl. 34 cr. să se re ţ ină pen t ru spesele despă r ţ ămân tu lu i . Ul te r io r s'a mai încassa t dela „Ha ţ i egana" taxa pe 1898 şi dela dl Teodor F ă ­gă ra ş taxa pe 1899 — în to ta l 10 fl.

4. L a p ropune rea dlui Mihail Bon t e scu pen t ru acoper i rea speselor în 1898 şi 1899 s'a p re l imina t suma de 1 fl. 34 cr. ind ica tă mai sus .

5. Dl P a u l Ol tean a ce t i t d i se r ta ţ ia „Despre mausoleu l vechiu , ce servesce de biser ică în Densuş , şi despre por tu l na ţ iona l al poporu lu i de aici şi j u r " , decicjendu-se a se t r imi te la comi te tu l cent ra l spre even­tua lă pub l ica re în „Trans i lvania" .

6. S'a reales comi te tu l vechiu p e u n n o u per iod de t re i ani.

Transilvania. Partea oficiala. 117

7. De lega ţ i p e n t r u adunarea gene ra l ă d in es t -an s 'au ales domni i Dr . Gavr i l Suoiu şi P a u l Oltean.

L a cassa cen t ra lă s'a t r imis suma de 42 fl. 63 cr.

Procesul verbal al adunării cercuale dela 10 Iu­lie a. c. se ia spre scire. Dl Şofroniu Oltean se de­clară membru ordinar. Prel iminarul vo ta t şi alegerea comitetului cercual se aproabă. Diser ta ţ ia amint i tă se p redă redacţiunii „Transilvaniei". Pr imi rea sumei de 42 fl. 63 cr. se confirmă.

205. (361—1898).

Direcţiunea despărţământului XI (Blaj) îna in tează cu da t a 14 Iu l ie a. c. procesul verbal al şedin ţe i comi te tu lu i cercual dela 7 Iul ie a. c , în care 1. s'a s ch imba t t e rminul adună r i i cercuale pe 31 Iul ie a. c . ; 2. s'a v o t a t 30 fl. p e n t r u p remia rea de lucrur i de m â n ă femeesci şi 3. s'a s ta-to r i t p r o g r a m a adunăr i i cercuale .

Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 7 Iulie a. c. se ia spre scire şi conclusele aduse se aproabă.

206. ( 3 6 3 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea despărţământului I (Braşov) îna in tează procesul verbal al şediii ţei comi te tu lu i cercual dela 14 Iul ie a. c , în care 1. s'au p e r t r a c t a t afaceri c u r e n t e ; 2. s'a decis , ca din s u m a de 20 fl., oferi tă de dl B . Ba iu lescu , să se dee un p remiu de 10 fl. unu i econom începă to r din Braşovu l vechiu, care va dovedi , că-şi cul t ivează mai b ine pământu r i l e , iar p e n t r u al doi lea p remiu de 10 fl. să se escrie concurs cu s u b i e c t u l : „Foloase le g r ă d i n ă r i t u l u i " ; 3. şi, conform p rog ramu lu i de ac ţ iune pus în vederea adunăr i i cercuale d in Braşovu l vechiu, s'a ho t ă r î t compune rea u n u i ches t ionar p e n t r u a d u n a r e a da te lor s ta t i s t ice pr iv i toare la v i a ţ a poporu lu i român de pe te r i toru l d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i .

Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 14 Iulie a. c. se ia spre scire cu aprobare .

207. (364—1898).

S t u d e n t u l loan Oomaniciu aduce la cunoscin ţă , că a t e rmina t clasele g imnas ia l e şi mu l ţ amesce comi te tu lu i cent ra l pen t ru s t ipendiu l de 60 fl. d in fund. „I. R o m a n " , aco rda t lui în 1895.

Spre scire. P e n t r u noua conferire a stipendiului se va publica concurs.

118 Transi lvania. Partea oficiala.

2©8. ( 3 6 6 - 1 8 9 8 ) .

Dl Trifon Miclea, p r o t o p o p în Sa tu l -nou , se înscr ie cu da ta 17 Iu l ie a. c. m e m b r u o rd ina r al Asoc ia ţ iun i i şi solvesce 5 fl. t axa pe 1898. T o t o d a t ă îna in tează şi al ţ i 6 fl. 50 cr. încassa ţ i dela 4 m e m b r i a ju tă to r i şi dela alţi b inevoi to r i .

Dl Trifon Miclea se declară membru ordinar şi se confirmă primirea sumei de 11 fl. 50 cr.

209. (368—1898).

Dl George Maxim de Hochstenberg, maior i. p. , a d o n a t pen t ru bibl i ­o teca Asocia ţ iun i i u n ex. „Obers t D a v i d ba ron U r s de Marg ina" de co­lonelul F r a n z R iege r .

Donaţ iunea se primesce cu mul ţămi tă .

210. (369—1898). Dl Coriolan Bredicean, de lega t al comi te tu lu i cent ra l , îna in tează cu

da t a 15 Iul ie a. c. procesul verbal al adunăr i i cons t i t uan te a despă r ţ ă ­mân tu lu i L u g o ş . Din aces ta se c o n s t a t ă : 1. D l de lega t a deschis adunarea p r in o vorb i re ocasională, în care a a c c e n t u a t scopur i le Asoc ia ţ iun i i . 2. S 'au înscr is m e m b r i ord inar i nou i dni i L i v i u Iancu , p reo t în Viszâg, V ichen t i e Mieu, p r e o t în Spa t t a , I sa ia Popov ic iu , p r eo t î n Silha, cari şi-au solvi t t axa de 5 fl. pe 1898, şi dni i Cos tu Bla j , maes t ru în L u g o ş , A lexandru Maniu, p rop r i e t a r în L u g o ş , I oan Sfercoci, p reo t în Viszâg, T ra i an Iovanescu , măce lar în L u g o ş , George J o a n d r e a , î nvă ţ ă to r în L u g o ş , Dr . P o m p e i u Marcu d in L u g o ş , cari însă n u şi-au solvi t ancă taxele. Dela 5 m e m b r i a ju tă to r i s 'au încassa t 5 fl. — Ou to tu l s'a î ncas ­sat deci 20 fl., care sumă s'a t r imis la cassa cent ra lă . 3. S'a cons t i tu i t comi te tu l cercual , a legându-se d i rec tor Dl Coriolan Bred icean , iar m e m ­br i în comi te t dni i Dr . George Popovic i , Sebas t i an Olariu, Ioan B o -roş şi Dr . I a c o b Maior.

Procesul verbal al adunări i const i tuante dela 11 Iulie a. c. se ia spre scire. Dnii Liviu Iancu, Vi­chentie Mieu şi Isaia Popoviciu se declară membri ordinari ai Asociaţ iunii ; asupra primirii celorlalţi dni se va p ronun ţa comitetul , după-ce vor solvi t axa de membri . Pr imi rea sumei de 20 fl. se confirmă. Ale­gerea comitetului cercual se aproabă. Dlui Coriolan Bredicean comitetul central îi expr imă mul ţămi tă sa pentru lucrarea săvîrşită în cali tate de delegat.

211. (371—1898).

Direcţiunea despărţământului XXIX (Mediaş) îna in tează procesul verbal al şedinţe i comi te tu lu i cercual dela 16 Iu l ie a. c , în care s'a fixat te r -

Transilvania. Partea oficială. 119

minul adunăr i i cercuale pe 1 A u g u s t a. c. şi s'a decis a se p l en ipo ten ţ i a dl advoca t Dr . I. I v a n cu încassarea p re tens iun i lo r despă r ţ ămân tu lu i .

Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 16 Iulie a. c, se ia spre scire cu aprobare .

2 1 2. (376—1898).

Basiliu Başota, s tud. în cl. V. g imn. în Nâsăud, leg i t imează p r o ­gresu l în s tudi i şi se r o a g ă a i-se lăsa s t ipend iu l de 20 fl. din fund. „Başo ta" şi pe vi i tor .

Legi t imarea se ia spre scire şi cererea se încu­viinţează.

213. (380—1898).

Judecătoria cercuală d in loc t r imi te decisul său d in 15 Iunie a. c , pr in care p r e d ă rămasu l după Dr . Aure l B r o t e eredei dna Minerva B r o t e cu înda tor i rea , ca să solvească Asocia ţ iun i i dona ţ i unea de 500 fl.

Spre scire.

D. u. s.

Dr. Ilarion Puşcariu m. p. , Dr. Beu m. p.,

v icepreşed in te . sec re ta r II .

S'a verificat. Sibiiu în 1 Augus t 1898.

Ioan V. Russu m. p . 0- Tilea m. p . Nic Togan m. p .

120 Transi lvania. Partea oficială.

Nr. 421—1898.

C O N C U R S .

Dela „Asociaţ iunea pent ru l i tera tura română şi cul tura poporului român" cu începutul anului şcolar 1898—99 sunt de conferit u rmătoare le s t ipendii :

1. Un stipendiu de 50 11 v. a. pe an din fundaţiunea „ D o b â c a " , dest inat pen t ru un gimnasist născut în fostul comita t al Dobâcei .

2. Doue stipendii de câte 60 fl. la an din fundaţiunea „ R o m a n " , dest inate pen t ru s tudenţi de gimnasiu ori scoale reale.

Cererile pen t ru aceste stipendii au să se înainteze co­mitetului central al Asociaţiunii în Sibiiu (Strada Morii Nr. 8) p a n ă la 5 Septembre a. c. st. n., provec|ute cu următoare le d o c u m e n t e :

a) A te s t a t de bo tez ; b) Test imoniu şcolar de pe semestrul din u rmă al anu­

lui şcolar 1897—98; cj A tes t a t de pauper ta te .

Cererile in t ra te după te rmin nu se vor considera.

Din şedinţa comitetului central al Asociaţiunii pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român, ţinută în Sibiiu la 12 August 1898.

Dr. Ilarion Puşcariu m. p. , Dr. Beu m. p., vice -p reşed in te . secre ta r II.

R e d a c t o r : Dr . C. Diaconovich Tiparul Tipografiei archidiecesane.