TRADITIONALISMUL

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei Gandirea.Traditionalismul se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian.

In primul numar al revistei Gandirea, Cezar Petrescu afirma, in linie traditonala, ca revista isi propune sa apere “românismul”.Din samanatorism, veche orientare traditionala, ideologii gandiristi preiau ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specifcului unui popor, la care adauga componenta spirituala a sufletului taranesc “constiinta religioasa ortodoxa”.

Nichifor Crainic publica in perioada 1924-1929 articole doctrinare, principalul sens de docrina fiind Sensul Traditiei (1929).

IN GRADINA GHETSEMANIde Vasile Voiculescu

In gradina Ghetsemani de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa, autorul fiind inclus de G. Calinescu in gruparea Ortodoxistii-Iconografia mistica.Doctrina miracolului, alaturi de Nichifor Crainic.Poezia face parte din volumul Pârgă publicat in anul 1921.

Poemul iconografic, In Gradina Ghetsemani se inspira din motivul biblic al Rugaciunii lui Iisus pe Muntele Maslinilor, dupa Cina cea de taina.Scena este relatata in Evangheliile dupa Matei, Marcu, Luca si infatisata in icoanele bisericii crestine.

Poetul retine zbuciumul interior:”Si fiind in zbucium, mai cu staruinta Se ruga.Si sudoarea Lui s-a facut ca niste picaturi de sange ce cad pe pamant”(Luca, 22:44), dar deplaseaza accentul dinspre componenta divina spre omenescul suferintei.

Tema poeziei o reprezinta ruga lui Iisus.Fiind opoezie de inspiratie religioasa(iconografica), apartine lirismului obiectiv, prin absenta marcilor lexicale

ale prezentei eului liric, dar gradarea intensitatii suferintei este marcata prin punctele de suspensie si propozitia exclamativa.

Titlul nu fixeaza doar cadrul fizic al rugaciunii, ci denumeste spatiul sacru cu semnifiatie in plan spiritual:locul purificarii lui Iisus de patimi, prin virtutii.

Compozitional poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv.Primele trei strofe surprind planul subiectiv, starea sufleteasca a lui Iisus, iar ultima amplifica suferinta, care se rasfrange asupra planului exterior, al naturii.

Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului, intr-o formulare lapidară in incipit: “Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul...”.Postura christica este tragica prin omenescul ei:”cazut pe branci in iarb se-mpotrivea intr-una.Verbele: lupta, nu primea, se-mpotrivea exprima refuzul asumarii unui destinimplacabil, in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu.Gestul ingenunchierii nu este a unui invins, ci al rugaciunii(invocarea divinitatii si asceza spirituala).Contrastul cromatic rosu-alb realizat prin metafore, pune in evidenta zbuciumul sufletesc si conditia duala:”sudori de sange”(trupescul, suferinta fizica), “chipu-i alb ca varul”(chipul hieratic, componenta spirituala).Legatura terestru-ceresc este sugerata prin versul:”Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna”.

Strofele a doua si a treia constituie o adoua secventa poetica, realizata in jurul metaforei-simbol “grozava cupa”.Vagul religios persista si in strofa a doua, initial, ”soarta”, aici, “o mana nendurata”.Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor:”mana nendurata”, “grozava cupa”, iar rezistenta la ispite(cale apurificarii spirituale), prin epitetele “sete uriasa”, “infama bautura”.Rezistenta la ispite reprezinta suferinta in plan fiziologic si sufletesc:”Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa...”.

Oximoronul releva interiorizare, trecerea la o alta etapa a purificarii depatimi, de la lupta cu lumea la lupta cu sinele ”In apa ei versuie jucau sterlici de miere/si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata...”.Versurile reiau imaginiile infamei bauturi a ispitirii, sub jocul aparenta-esenta, benefic-malefic.Imaginea artistica “falcile-n

clestandu-si” exprima gestul de refuz al jocului duplicitar, halucinant.”Batandu-se cu moartea, uitase de viata” concentreaza sensul luptei christice: moartea trupului-viata de apoi.

Strofa a patra constituie ultima secventa potica, proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural.Se uitilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: “Deasupra fara tihna, se framantau maslinii,/ pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada...”.Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma “vraistea gradinii”.Mesagerii divini, ingerii nu insotesc in mod explicit zbaterea omului, dar se remarca metafora “batai de aripi” care sustine ambiguitatea limbajului poetic: ingerii mantuirii sau ingerul mortii.Ultimul vers, “si uliii de seara dau roate dupa prada” intareste sugestia mortii/imaginea, thanatosului prin simbolul “uliii”, simbolistica temporala:”de seara” si aceea a gestului:”dau roate dupa prada”.

NIVELUL MORFOSINTACTIC-verbe la timpul imperfect, modul indicativ sau la modul gerunziu-valoare durativa a actiunilor;-expresivitatea adjectivului cu rol de superlativ absolut expresiv(ex.”amarnica-i strigare”, “grozava cupa”,

“veninul groaznic”); adjective fara grad de comparatie(“sete uriasa”, “cu ultima putere”);-rolul expresiv al adverbului:intruna(sens interativ) deasupra(proiectie cosmica a suferintei);-conjunctia adversativa dar, in strofele a doua si a treia sustine ideea impotrivirii, a rezistentei la ispita;-topica afectiva(inversiuni si dislocari sintactice)-evidentiaza optiunea poetica.NIVELUL LEXICO-SEMANTIC-prezenta unor regionalisme:”sterlici”; expresii populare :”pe branci”, “fara tihna”-intensificarea

dramatismului;-terminologia abstracta, lexicul imprumutat din sfera cosmicului si a naturii este organizat “ca forme sensibile

ale cunoasterii”(Stefan Munteanu);-campul semantic al paharului:”grozava cupa”, “infama bautura”, “apa ei verzuie”;-opozitia venin-dulceata care releva ispitirea;-sens denotativ/sensuri conotative, limbajul metaforic-cuvantul poetuc nu inseamna, ci sugereaza.NIVELUL STILISTIC-puternicul imagism realizat prin cultivarea epitetului, adesea in inversiune, a metaforei-simbol, a

oximoronului.Nivelul fonetic si prozodic-pauzele marcate de punctele de suspensie-intensificarea suferintei;-conservarea prozodiei clasice;-patru catrene; masura versurilor: 14 silabe; ritm iambic; rima incrutisata.Concluzie:In Gradina Ghetsemani de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratie religioasa(poezie

iconografica), coordonata a spiritualitatii romanesti.La nivel formal, seobserva conservarea prozodiei clasice.