Dc!sk!. CIP i Eitlioiccii N4iodalc e RoDldiriROBERTS, TA nIT{E

M.rrlohd diD Halicdnas / Kath.rinc Rob.ns; trad.:Frbioh FotG - Br&ut*i: RAO IntfiEtiolal PubtilhingCoopdy,2lxt

rsBN 9&9110&255-8

L Pop., F.t*rL (E!d.)

t2l-lll-31=135-l

nAO loEnrdonsl Puftishitrg CoopanyGtupul Edltorial RAO

S& Tlrds !.. ll?-ll9 Bucut$i ROMANIA

vw9.la.no

K/fifiruNE ROBERISThcMat&lr{ttu Murtd

Coplsitht O Kd.dDc Robcn!, 2003

Thducctc riin linba cngbzeFABIOLAPOPA

O RAO b!.mdioml Publishiry Company, 2006p.a!u vcrliuE b lihbs r@!re

CUPRINS

Capitolul 1 - Atacul / 9

Capitolul2 - Mausoleul / 19

Capitolul3 - &ima | 34

Ceitolul4 - Palatul / 45

Capitoluls - Monstsii / 62

Ceitolul6 - Pedeapsa / 77Capitolul 7 - Statuia / 93

Capitolul8 - Via{a / U3Capitolul 9 - Adunalea / 128

Capitolul l0 - Necazuri / 143

Capitolul 11 - Nodul godian / 161

Capitohrl 12 - ConsPiratia / 180

Capitolul 13 - Proc€sul / 194

Capitolul 14 - Himera / 223

capirolul l5 - Thbara m,a€dlongand I 237

Capitolul 16 - Aqopola / 256

Capitolul 17 - Capinrlarcz | 278Capitolul 18 - Muntele Tmolus / 297

iurh 2IIt

rsBN 978-93-103-265-E

ANATOIIA

/Vt,Jb *rron^,o /ld /h^

N

f,o*ur rur,*u,

*(x!lr. M.tu N...lr)*v/ tl"^^*

4

^.f\8F\^_-\\N)- -..\ vmea rcrr ^

zl'O)^ k*

b.,r'.1&l1l\

l\FR]GIA

&/\

f"R. .-t{r,i^^ #**;' ^V*,tX tt

trt*. irDr

tETr+At^p ^t

hruLq

^A.4

r-rnr-'lEEElLl-l --tcrE=Elt---=r--1Eur -l I

fBffiffiffiDz=H

Ad.p.L si.!-tiAEE^|- ., r.'$i

roin.r nNcrru

\*tshr )) l.\s/* \<-)ry:)7

^

7*:,$*rS*

Arborele genealogic alfamiliei regale cariene

Hedomnus = (solie)

Artemi5ia Mausolash.l5l tHr h.r52,.Hi

r_T_.___JPrimii conducitoriai Hali...na5ului

I

t

lr

Arborele genealogic alfamiliei regale frigiene

Regebteran Gordius : (so

I(adoptao

>- R"q"l"lvid"t r (solie)

Ic6t€r,a generalii

de fiice

IN€aera

(a murit la nattereatiulursau) r

IAlexis

statuia

Diogenesculptorul

Capitolul 1

ATACULDIOGENE: Cetdlene al Regatului Cada,

de ce e$ti atAt de mendn gi a$tefii sA

frii onont mai plesus de noi toti?

in ziua in care macedonenii au atacat ora$ulHalicamas, Alexis se a{la pe strizile lnguste ale

Cartierului Me$tegugarilor, cautAndu-si tatll. Nu ciar mai fi fost vreo sansa sal gaseasca dupe atiliaani, dar continua sil caute din obi$nuintA,

Scuza de azi-dimineala o constituise o dalta h-doiti. De fapt, Kichesias ar fl trebuit sa fie cel carc

sa alerge acum ca sa imprumute o altA daltf, de laweunul dintre ceilalli sculptori din cartier, lntrucetel o indoise. Dar, ca sclav, Kichesias ar fi fost batutpentru neglijentra sa. A$a ca Alexis igi asumase gre-geala prietenului slu, $i nu se grabea sa se intoarcaln atelier unde ceilalli ucenici aveau si rddi de

ceea ce i$i tnchipuiau ca este neindemenarca obig-nuita a lui Alexis. Profitind de libertatea acordati,facuse un ocol, $i se afla in partea cealalta a cailie-rului cdnd lumea incepu sA alerge la adapost.

KATHERINE ROBERTS

Femeile (ipau gi igi abandonau hidriile, barbatii9i sclavii strigau, gi strizile se umplurl de oamenicare se impiedicau de vase sparte gi ocoleau mi_gari scipafi din frdu in graba lor de a ajunge laacropoli, in siguranJi. Cu inima bitdnd putemicintr-un amestec de agitatrie 9i frici, Alexis igi aban-doni ciutirile 9i igi croi drum i:napoi spre caselesculptorilor, unde locuia.

- Vin macedonenii! strigA el, nivdlind pe ugi.Atelierul era linigtit gi neluminat, iar Alexis se

simti cam penibil. hobabil ce me$terul pasion au-zise vegtile 9i ii trimisese pe tofl acasa. Din intune-ric il priveau statuile nefinisate, in timp ce el igiffagea rAsuflarea 9i lncerca sl-gi dea seama pe undear putea fi Kichesias.

Oragul Halicamas se pregAtea sA facA faff, unuiatac de un an, de c6nd armata macedoneanA fte_cuse prin Strdmtoarea Hellespont, In p/Imayafi.Celorlalti ucenici le ficea mare plicera si-l neci_jeasci pe Alexis cu privire la invazia care urma saaibA loc. Spuneau ci va fi transformat in sclav,precum Kichesias, alituri de femei 9i de copii, intimp ce ei se vor alatura generalului Alexandru,care cu siguranfa va dori ca armata lui si fie lntre-gita de alti tineri curajogi, in vederea margului spre'Persia. Alexis de-abia agtepta st-i vadi cAt de cu-rajogi erau acum.

Simti o furnicitura pe ceafe 9i privi nelinigtitstatuile, inchipuindu-qi cate un macedonean ascunsln fiecare petic de umbrf,. Aerul era plin de praf de

Mausoleul din Halicamas

marmura, $i un ciocan fusese abandonat pe unscaun uzat, Kichesias continuase sa lucreze la ca-

pul statuii lor cAt timp el fusese plecat, 9i chipuldelicat al unei fete cu ochi mari de persana incepea

sa se contureze. Prin comparalie, rczultatul efortu-lui lui Alexis era lipsit de talent. Se i:ntreba dace

macedonenilor le pisa dactr sclavii luati dinHalicamas puteau face sculpturi leite cu modelulviu, gi fu brusc cuprins de un fior.

- Pe unde ai umblat? se risti mama sa vitregidin umbra din spatele lui. Banuiesc ce ai cascatgura la soldali, cu ceilalf baieti, nu?

Alexis se intoarse repede, simlind cum il ia cu

cblduri. Probabil ci Neaera, mama sa vitrega, sta-

tuse acolo in tot acest timp, Hcute 9i nemigcatiprintre statui. Agteptdndu-I.

- Unde este Kichesias? intrebi el respirdnd greu.

Neaera r6se incetigor, pagind in luminS. Purta

haina si sandalele de strada gi igi prinsese pirul cu

o egarfa portocalie. Era o femeie inalta si voinica,inca foarte frumoasi, desi in ultimul timp pe chip iiaparusera riduri, si buclele intunecate ii erau

valstate cu argintiu - doar unul dintre numeroasele

lucruri pentru care il lnvinuia pe A-lexis.

- Asa iti saluti tu mama? Te-am avertizat ca

va avea de suferit daci lncerci sl pleci de acasa,

nu-i a$a?

Teama pentru prietenul siu ll ficu pe Alexis sircsimtA un nod in stomac.

1110

KATHERINE ROBERTS

- Dar nu aveam de g6nd sa fug! Megterul Pasionm-a trimis sa lmprumut o alta dalti, atita tot. Ora-

$ul este atacat. Toati lumea inceaxcl sI ajungi laacropolA. M-am lntors cAt de repede am putut.

Neaera rAse din nou 9i il mdngAie pe Alexis pe

obraz. Degetele ei erau reci gi netezi, nu moi 9icalde ca ale altor mame.

- Pasion este un prost daci igi lnchipuie cI tu aiputut str indoi singur o dalta. Ce s-a intamplat,Alex? Esti palid, gi tunica ta este leoarci. Sper cinu faci febri tocmai acum. Sclavul nostru cel nein-deminatic este ijn cute, sa incarce cattrul. Nu teingrijora, nu l-am batut. Oricum nu prea ar avearost, nu-i aga? Sau [r-e teamA ca-i voi face riu pen-tru cA l-ai mintit pe Pasion 9i te-ai lntors tArziu? .

Nici asta nu ar avea rost. $tii cum funclioneazimagia. Nu ma pod parasi, asa cum nici eu nu tepot parasi pe tine.

- Nu e adeviiat, morrnli Alexis, care simpacum ii revine cruajul, acum ci $tia ca Kichesias ein siguantra, Ai putea sA mA plrise$ti daci ai wea.Nu e;ti mama mea adevarata.

Dar femeia igi indreptase atenlia asupra altor lu-cruri. intinse mAna gi ridica un cog gol.

- Avem nevoie de provizii, zise ea df,ndu-i-I.Avem mult de mers miine si nici unul dinre noi numai poate trii doar cu zrer. Trebuie si te duci la agora-

Alexis se uiti la ea nevenindu-i sA-$i creadaurechilor, cind igi dedu seama de lnlelesul vorbelorei. De la disparitia tatalui sau, in fiecare an Neaera

Mausoleul din Halicamas

ii ducea pe el 9i pe Kichesias intr-un pelerinaj inFrigia. Era vorba despre stupidele puteri magice pe

care le delinea el. Singurul lucru bun pe care-l adu-

sese invazia macedoneantr era ca pelerinajul de

anul acesta fusese intaruiat.

- Dar suntem atacati! protesta el. Nu putem siplecim in ciltrtorie acum! in caz ce nu ai observat,

afari ne a$teapta o armata htreaga!Neaera se incrunta.

- Destul cu obriznicia. O sa faci cum iti spun.

Azvdrli cogul inspre el 9i arunci o rnina de mo-

nede hauntru.

- Pleclm azi, inainte de inchiderea podilor. Par-

venitul acela de Alexandru $i armata lui zdrenB-

roasa nu se vor obosi sA ne opreasca. Mergem lamuntele Tmolus, ca intotdeauna, 9i te vei splla inrf,u $i ii vei cere zeului rdului si-1i schimbe puterile

magice astfel incdt sa fie mai folositoare. Apoi mai

vedem noi cine sapane$te Caria.

Ochii ei shalucire, privind dincolo de Alexis, laun viitor pe care doar ea il putea vedea.

- Dar...

- Nu mi contrazice!Femeia lntinse mdna $i il insfaca pe Alexis de in-

cheieturi. Degi degetele pircau firave 9i moi, suAn-

soarea ei era ca de fier. Sudnse pdni cdnd lui Alexisi se umplura ochii de lacrimi, apoi fi dadu drumul.

Vocea i se indulci.

- Nu-mi place si-ti fac riu, Alex. Du+e gi cum-pArA merinde. $tii ce sa iei - fructe uscate, brdnzl

13

74 KATHERINE ROBERTS

de capra, pe$te sarat, mAncare care sa nu se stricepe drum. Dace in agora oamenii sunt la fel de pani-cati ca $i cei de aici, cred ca o si iei pe gratis provi-ziile. Ne lntAlnim la riscrucea de la mausoleu.Trebuie si ma mai ocup de ceva inainte de plecare.

Zimbi din senin.

- Am o prcsimlire buni anul acesta. Cregti, 9icred ca zeul igi va da seama de asla.

Alexis lsi privea degetele de la picioare, plinede noroi, in timp ce alli oameni treceau in fugl pe

langa u$a lor, avertizdndu-i in privinla atacului. in-cerce se nu se gindeascl la zarv a provocata delupta dincolo de zidurile ora$ului sau la c6t degroaznic ar fi daci anul acesta zeul rdului chiargi-ar face aparilia si ar indeplini dorinla mamei salevitrege. Nu igi facea iluzii ci el 9i Kichesias arscapa de sub asuprirea ei de indata ce magia ar fiinversata - presupunAnd ci aga ceva era posibil.

- Hai, grabeste-te !

Cu unul dintre acele gesturi mateme ale ei, atdtde lepene gi de nenaturale, Neaera ii lnliturl o 9u-vila de par din ochi.

- Nu vrem ca macedonenii se te pdnda gi sA fo-loseasca darul magiei pe care il ai in folosul lor.E al meu, Alex. Tu m-ai ales. i1i aduci aminte?

Cum ar fi putut sa uirc? Drumul spre agora treceape lAngi mausoleu, unde in urmi cu opt ani Neaera

intrase in viala lui Alex $i o schimbase pentru tot-deauna. in timp ce 19i croia drum prin mullime,

Mausoleul din Halicamas

lipindu-se de ziduri ori de cAte ori un grup de sol-

dali pergi sau de mercenari din Caria treceau in ga-

lop pe linga el, revedea cu ochii minlii fiecare

detaliu, agildndu-se de el pentru ca taul sau facea

parte din aceasE PoYeste.Tocmai implinise patru ani, gi Diogene hotirise

s ducA la mausoleu. Lui Alexis, care avea pi-

cioare scurte, drumul pdni in centrul oragului i se

parea ca nu se mai termina. Dar se tinu strans de

mana batatorita a htalui siu pdna cind ajunserl la

rascrucea din centru. Peste tot erau turisti' familiiintregi venisera sl vadl faimosul rnormAnt. Alexis

i$i amintea ca era trist Pentru ca nu avea $i el omaml la fel ca toti ceilalii baieu. Apoi au trecut pe

sub dou& po4i inalte, frumos impodobite, $i uita de

tristete ln momentul in care pa$i intr-o alu lume.

Au traversat o mare de mamurA albi' care era

calda sub picioarele lor $i strilucea in lumina soarelui'

gi au urcat cateva trepte strajuite de doi cai cabraF'

calariti de barbati imb'racaf in uniforma pe$anA"

- il pazesc pe regele Mausolos, ii explica tatal

stru. Mausoleul este mormintul sau, $i maestrul

Piteos l-a proiectat astfel incat este cel mai bun

mormdnt din lume. i1i plac statuile?

Arata catre cladirea din fala lor, dar Alexis nu

putea vedea bine din cauza mulfimii. il interesau

mai mult caii c.[e i se pareau ca necheazala el. Te

rugem, E rugam, vrem sd plecem in Ealop depalte

de acest loc. Vrcm sA fim libei. intinse o mdna catre

statuia cea mai apropiati, dar, inainte de a o putea