,,Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi”

MEMORIU DE PREZENTARE

BENEFICIAR CONSILIUL JUDETEAN TULCEA

CUPRINS

1. DENUMIREA PROIECTULUI 4

2. TITULAR 4

2.1 NUMELE BENEFICIARULUI 42.2 ADRESA POŞTALĂ 42.3 NUMĂRUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL, ADRESA WEBSITE 42.4 NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT 4

3. DESCRIEREA PROIECTULUI 4

3.1 SITUATIA EXISTENTA 273.2 JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI 273.3 VALOAREA INVESTITIEI 273.4 PERIOADA DE IMPLEMENTARE 273.5 PLANSE 273.6 DESCRIERE A CARACT. FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT 503.7 PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE 503.8 DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT 503.9 DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUI PROPUS 503.10 MATERII PRIME, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI 503.11 RACORDAREA LA RETELE UTILITARE EXISTENTE IN ZONA 503.12 DESCRIEREA LUCRARILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI 513.13 CAI DE ACCES 513.14 RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 513.15 METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE 523.16 PLAN DE EXECUTIE( FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNERE IN FUNCTIUNE, EXPLOATARE, REFACERE SI FOLOSIRE ULTERIOARA 523.17 RELATIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SI PLANIFICATE 533.18 DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE IN CONSIDERARE 533.19 ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROECTULUI 533.20 ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT 54

4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE 54

5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI 54

5.1 DISTANTA FATA DE GRANITE 54

2

5.2. LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CU PATRIMONIUL CULTURAL 54

5.3. COORDONATELE GEOGRAFICE DE AMPLASAMENT 58

5.4. DETALII PRIVIND ORICE VARIANTA DE AMPLASAMENT 60

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUIALE PROIECTULUI 61

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV DE PROECT 76

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 83

9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE 84

10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER 8 4

11.LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI , IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII 87

12. ANEXE 89

13. PENTRU PROIECTELE CARE INTRA SUB INCIDENTA PREVEDERILOR ART. 28 DIN OUG 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE,APROBATA CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE PRIN LEGEA 49/2011, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE 89

14. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU APELE, MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU URMATOARELE INFORMATII, PRELUATE DIN PLANUL DE MANAGEMENT BAZINALE, ACTUALIZATE 100

3

15. CRITERIILE PREVAZUTE IN ANEXA 3 SE IAU IN CONSIDERARE, DACA ESTE CAZUL, IN MOMENTUL COMPLETARII INFORMATIILOR IN CONFORMITATE CU PUNCTELE III-XIV 106

4

1. DENUMIREA PROIECTULUI„Crearea infrastructurii de agreement in zona turistica Sarichioi”

2. TITULAR2.1 NUMELE BENEFICIARULUI

Consiliul Judetean Tulcea

2.2 ADRESA POŞTALĂMunicipiul Tulcea, Str. Păcii nr.20, Jud. Tulcea ,Romania

2.3 NUMĂRUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL, ADRESA WEBSITE

Telefon: +40 240 502 200 ; Fax: +40 240 513 071 ; e-mail: office@cjtulcea.ro ;web site: www.cjtulcea.ro

2.4 NUMELE PERSOANELOR DE CONTACTPresedinte Horia Teodorescu

3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT3.1 REZUMAT AL PROIECTULUI

Complexul lagunar Razim – Sinoe a fost supus in perioada anilor 1971 – 1974 si ulterior unor amenajari complexe hidrotehnice pentru alimentarea cu apa din complexul lagunar Razim a sistemelor de irigatii din nordul Dobrogei si pentru amenajari piscicole, cu acumularea si evacuarea controlata spre mare a apei din complexul de lacuri Sinoe, fapt ce a condus la o reducere a salinitatii acestora. Amenajarile hidrotehnice realizate cuprind peste 59km de diguri perimetrale si de separatie, canale dotate cu stavilare, poduri rutiere, consolidari de maluri, drumuri, cantoane si platforme.Traficul nautic in zona se desfasoara pe luciile de apa ale complexului acvatic si pe retelele de canale existente, dintre care cel mai important este canalul Enisala. Locurile amenajate de acostare sunt cele de pe lacul Razim, iar in zona amplasamentului analizat nu sunt amenajari de lansare/ridicare si nici de acostare a amabarcatiunilor, aceste operatiuni efectuandu-se de pe malul natural existent la capatul unor canale pescaresti si pe diverse accese de drumuri de exploatre din pamant, neamenajate. Satul Enisala, din vecinatatea investitiei propuse, dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa compus din: doua foraje cu adancimea de 100m, fiecare echipat cu cate o

5

pompa cu capacitatea de 13,0mc/h, statie de tratare si rezervor de inmagazinare a apei tratate cu capacitatea de 250mc, amplasat la cca. 800m sud de amplasamentul lucrarilor.

Lucrarile propuseI. Amenajarea hidrotehnica a canalelor de acces si pentru asigurarea circulatiei apeiOBIECT 1. Canalul de acces existent Enisala- pe sectorul între lacul Razim şi canalul dinspre amenajarea hidrotehnica, sector în lungime de cca. 2 km, se excavează prin dragaj refulant sau cu graifăr pe lăţimea actuală de cca. 25 m şi o adâncime de apă de 2.10 m, la nivelul mediu de exploatare (+0.70 mMN75), cota de fund fiind la -1,40 mrMN75.OBIECT 2. Canalul de acces între canalul Enisala şi amenajarea hidrotehnica-în lungime de 410 m, se realizează prin supralărgirea canalului existent de la cca. 8-10 m la 20 m, la aceeaşi adâncime a apei ca şi canalul Enisala. Această lăţime asigură circulaţia ambarcaţiunilor în ambele sensuri, în condiţii de siguranţă.OBIECT 3. Canalele perimetrale de siguranta- amplasate in afara platformelor de nord si est ale amenajarii hidrotehnice au o lungime de aproximativ 900m, o latime de pana la 10 m si o cota a fundului la -0,60m, avand rolul de asigurare a curentului de primenire a apei din bazin, de emisar pentru apele epurate (canalul de est) si de protectie impotriva incendiului a vegetatiei stuficole din balta adiacenta. Circulatia apei intre bazin si canalul de nord se face prin intermediul a doua conducte Dn 800 mm subterane amplasate la extremitatea de NV a bazinului.- Catre est se prelungeste cu Canalul secundar de legatura intre canalul de siguranta dinpartea de est si reteaua de garle a baltii are aceleasi caracteristici ca si canalele de siguranta descrise mai sus.- Materialul rezultat din excavatiile canalelor se va utiliza la umpluturile platformelor nou create adiacente.

Conducte subterane curent primenire apa

Sunt amplasate la extremitatea de NV a bazinului si fac legatura intre canalul perimetral de siguranta din nord si amenajarea hidrologica.

Sunt prevazute doua conducte subterane paralele din tuburi Dn 800 mm, in lungime totala de20 m fiecare, cu radierul montat la cota -0,40 mr MN75. Tuburile vor fi montate orizontal pe un pat din balast si vor fi acoperite de umplutura platformei.

• Semnalizarea navigatiei

6

Senalizarea navigatiei va fi plutitoare sau pe uscat, conform conditiilor de amplasare si acces. Semnalizarea plutitoare este urmatoarea:

geamandura luminoasa cu panou solar la intrarea in canalul Enisala dinspre laculRazim si la desprinderea senalului de acces din canalul Enisala;

balize pentru delimitare a senalului de acces, amplasate din 50 in 50 m. Semnalizarea fixa de la uscat este urmatoarea:

la intrarea cu far rosu si verde amplasate pe capetele digurilor de nord si de est;

plantarea de panouri cu semnale de interzicere - producere valuri inainte de intrarea in amenajarea hidrotehnica;

plantarea de panouri de restrictie privind limita de adancime a apei.

II. Facilitatile pentru amenajarea hidrotehnica de acostarea a ambarcatiunilor reprezintă partea funcţională a proiectului.Pentru stabilirea configuraţiei amenajarilor hidrotehnice pentru acostarea ambarcatiunilor s-au avut învedere următoarele:- înglobarea în configuraţia generală actuală a terenului;- caracteristicile geotehnice ale terenului şi utilizarea locală a acestuia la terasamente;- asigurarea accesului diverselor tipuri de ambarcaţiuni, indiferent de modul de propulsie, cu circulaţie în ambele sensuri, inclusiv la ape mici ale Dunării si in lacul Razim;- amenajarea unor cheuri, apuntamente şi punţi de acostare ambarcaţiuni care să asigure utilizarea la capacitate maximă a suprafeţei acvatoriului realizat, în condiţii de maximă siguranţă, funcţie de caracteristicile navelor;- dotarea zonelor de acostare cu accesorii de amarare, căi de transbordare şi circulaţie pietonală ţinând cont de variaţiile de nivel ale apei, utilităţi (energie electrica, iluminat, apă);- asigurarea spaţiilor de manevră necesare, în corelare cu tipul ambarcaţiunilor, mai ales pentru ambarcaţiunilor cu vele care prezintă o capacitate de manevră mai scăzută decăt ambarcaţiunile cu motor. Diametrul cercului de manevra este de min 50 m.- asigurarea circulaţiei şi primenirii apei în bazin pentru evitarea zonelor de ape stagnate;- protejarea malurilor împotriva efectului de erodare a apei;- platforme, căi de acces, alte amenajări de agrement şi promenadă;

7

Amenajarea hidrotehnica pentru acostarea ambarcatiunilor se compune din următoarele părţi principale:OBIECT 4a. Bazinul amenajarii hidrotehnice- cu o suprafaţă de luciu de apă de cca. 31.161 mp şi o adâncime a apei de 1,90 m la nivelul mediu de exploatare (+0.70 mrMN75). Adâncimea bazinului se realizează prin excavaţii cu utilaje plutitoare şi de pe uscat. Materialul rezultat se utilizează la terasamentele digurilor şi alte umpluturi adiacente.OBIECT 4b. Gura de intrare din canalul de acces

- este delimitata de capetele platformelor de nord si de est, are o lăţime de cca. 20 m şi o adâncime de apă de 2.10 m.- Pe capetele digurilor sunt amplasate farurile (roşu şi verde) de intrare in amenajarea hidrotehnica.OBIECT 4c. Insula centrala- realizata din umplutura din material local cu un contur ondulat, cu taluze protejate, destinata ca spatiu de trecere, odihna si recreere.OBIECT 4d. Cheuri verticale- din gabioane, coronament din beton la cota +1,50, cu scari de acces, accesorii de amaraj, amortizori de cheu si alte dotari de utilitati specifice (terminale de colectare ape menajere si de santina de la nave, alimentare carburanti), acces rampa de ridicare/ lansare ambarcatiuni, fiind destinate pentru toate tipurile de ambarcatiuni.- este amplasat pe latura de sud si sud-est a bazinului pe o lungime de 80 m, iar pe latura de est pe o lungime de 30 m, fiind separate de rampa de ridicare/lansare ambarcatiuni.OBIECT 5. Digurile de nord şi de est- au rolul de accese la apuntamentele adiacente, platforme pentru spatiu tehnic şi platforme pentru dezvoltarea ulterioara a activitatilor traditionale si de agrement. La exterior spre balta prezinta un contur meandrat adaptat la configuratia malurilor adiacente.- Cota superioară a coronamentului este la +1.60 MN75.- Realizarea acestor diguri rezultă şi ca urmare a utilizării materialului excavat din bazin, acestea nefiind impuse de asigurarea rolului de adăpostire, întrucât amplasamentul prezintă un adăpost natural la agitaţia apei datorită vegetaţiei dure abundente.- Taluzele exterioare ale digurilor vor fi cu pamant natural si plantate cu sălcii. Taluzele dinspre amenajarea hidrotehnica se vor proteja cu pereu din piatra rostuit cu mortar pe filtru geotextil cu balast şi rezemate la partea inferioară pe o grindă din beton şi un prism de piatră brută.- Digul de nord are o lungime de 312m.- Digul de est are o lungime de 103m.

8

III. Amenajările de acostare a ambarcaţiunilor, amplasate in lungul taluzelor interioare protejate si in jurul insulei sunt de urmatoarele tipuri:OBIECT 6a. Apuntamente plutitoare cu acostare transversala- a ambarcatiunilor si jetele (fingers) flotante amplasate de o parte sau de ambele parti a puntii principale, dotate cu pasarele de acces cu malul, accesorii de amaraj si terminale de utilitati, fiind destinate pentru ambarcatiuni de pana la 8m lungime;- Sunt structuri asamblate din pontoane plutitoare pe flotori din beton armat sau cuve din PVC umplute cu polistiren expandat, de 2,4 - 3 m latime si lungimi totale variabile dispuse paralel cu malul sau perpendicular pe acesta si jetele laterale de 6.0 m lungime si 0.7 m latime dispuse pe o parte sau pe ambele parti ale pontonului, punti cu platelaj din lemn tratat sub presiune.

- Legatura cu malul se face prin intermediul puntilor cu structura metalica sau din lemn tratat sub presiune, fixate articulat la mal intr - un ancastrament din beton armat.- Toate tipurile de pontoane flotante sunt dotate cu accesorii de amaraj, terminale cu prize de apa, energie electrica, iluminat, accesorii de salvare.- Fixarea pontoanelor se face cu lanturi zincate de 16 mm de blocurile de ancoraj de pe mal si de lesturile de 1200 kg/buc din beton lansate pe fundul bazinului. Legarea se va face astfel incat deplasarile pontoanelor sa asigure variatai nivelului apei, siguranta ambarcatiunilor si garda fata de mal de min. 50 cm.Alegerea tipului de apuntamente se va face cu acordul prealabil al beneficiarului si proiectantului de la furnizori consacrati in domeniu, pe baza documentelor tehnice specifice si a avizului de catre autoritatile romane abilitate.OBIECT 6b. Apuntamente plutitoare cu acostare laterale- isolate sau in structura, pentru ambarcatiuni de 8-10 m lungime, dotate ca si cele anterioare.OBIECT 6c. Pasarela pietonala plutitoare- asigura legatura intre insula si uscat, pe o lungime de 32 m, fiind alcatuita din pontoane plutitoare de 3 m latime pe flotori din PVC umpluti cu polistiren si punte din beton armat, cu pasarele de acces la maluri si parapeti pietonali de protectie pe zona mediana de 1,40 m latime. Pontoanele asigura inclusiv traseele de utilitati (apa, iluminat) catre insula, amplasate in corpul puntii din beton.Din punct de vedere al destinatiei fronturile de acostare se impart in urmatoarele zone caracteristice:• Zone destinate preponderent ambarcatiunilor turistice (A, B)

Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare, dispuse paralel cu malul in jurul insulei, partial pe taluzul de sud pe taluzul de vest si pe taluzul digului de nord, cu acostare transversala si longitudinala pe o parte ;

• Zona destinata preponderent activitatilor traditionale si turistice (C)

9

Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare dispuse paralel cu taluzul digului de nord, in lungime de 220 m, cu acostare transversala si longitudinala pe o singura parte.

• Zona destinata utilitatilor si serviciilor speciale (D)

Este aferenta cheului vertical din partea de SE a bazinului, fiind destinata serviciilor speciale de ridicare lansare ambarcatiuni, colectare ape menajere si de santina de la ambarcatiuni, alimentare carburanti, dar si pentru acostare diverse ambarcatiuni.

La stabilirea acestui amplasament s-a avut in vedere existenta curentilor minimi ale apei care sa nu propage o poluare accidentala si sa se izoleze cu usurinta zona, apropierea de statia de epurare si de caile de acces.

OBIECT 7. Rampe lansare /ridicare ambarcatiuni- de tip plan inclinat, o rampa amplasata la limita de SE a bazinului, dotata inclusiv cu biga de 15 tfm si o rampa destinata ambarcatiilor pescaresti amplasata la extremitatea de NV a bazinului.- Sunt prevazute doua amplasamente de rampe de ridicare/lansare ambarcatiuni:• Rampa ridicare/lansare din zona D de utilitati si servicii speciale

Este amplasată în colţul de sud vest a bazinului, facand legatura prin drumul perimetral cu spatiul de spatiu tehnic, fiind destinata preponderent ambarcatiunilor turistice

Este compusă dintr-o rampă cu plan inclinat din dale de beton de 4,5 m latime, cu panta de 1:6 şi o bigă cu braţ pivotantă, cu sarcina la cârlig de 15 tfm amplasata adiacent cheului.

Dalele prefabricate din beton armat in grosime de 16cm, sunt montate pe un pat nivelat din piatra sparta, iar suprafata acestora va fi rugoasa.

Ridicarea şi lansarea la apă a ambarcaţiunilor se va face prin tragerea şi coborârea căruciorului port - şalupă pe planul înclinat al rampei. La capătul dinspre uscat se va prevedea un troliu cu cablu de oţel pentru tragerea şi lansarea căruciorului.Fundatia bigii este pe 6 piloti batuti din beton armat cu sectiunea de 35x35 cm si 10 m lungime dispusi circular in jurul axului de rotire, monolitizati printr-un radier din beton armat de forma unui hexagon incris intr-un cerc cu diametrul de 4,20 m si cu o grosimea de 70 cm.• Rampa ridicare/lansare din zona C de activitati traditionale

10

Pentru deservirea zonei cu activitati traditionale se prevede la extremitatea de NV a digului de nord un plan inclinat asemanator ca cel prezentat mai sus pentru ridicarea-coborarea ambarcatiunilor pescaresti din aceasta zona fara dotare cu biga pivotanta.

Ridicarea şi lansarea la apă a ambarcaţiunilor se va face prin tragerea şi coborârea cărucioruluiport - şalupă pe planul înclinat al rampei sau manual prin procedee traditiaonale.

La capătul dinspre uscat se va prevedea inclusiv un troliu cu cablu de oţel pentru tragereaambarcatiunilor.Structura constructiva a planului inclinat este identica cu cealalta descrisa mai sus cu precizarea ca racordul cu malurile se realizeaza prin intermediul prismului de anrocamente si taluze pereate.Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

IV. Alte amenajări hidrotehnice:OBIECT 8a. Canal regularizat ape pluviale- delimiteaza partea de sud – est a amenajarilor la baza dealului stancos cu Cetatea Enisala si are rolul de colecatere a apelor poluviale de pe valea naturala existent si de pe zonele de sud ale amenajarilor si de evacuare a acestora in balta.- In vederea reducerii efectelor de eroziune a torentului in amonte si pentru reducerea pantei de scurgere, s-a prevazut un prag de gabioane paralelipipedice din carcase din plasa de sarma protejata cu galfan umplute cu anrocamente. In avalul acestui prag s-a prevazut un canal de regularizat cu sectiunea trapezoidala protejata cu zidarie de piatra in grosime de 30 cm rostuita cu mortar de ciment.- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.OBIECT 8b. Descarcator tubular ape pluviale

- Descarcatorul tubular de ape pluviale este amplasat in partea de vest a amenajarilor si are rolul de colectare a apelor pluviale din lungul drumului judetean DJ 222 si pe zonele de vest ale amenajarilor si de evacuare a acestora in bazin.- Este o constructie subterana compusa dintr-un camin de colectare si decantare din beton armat prevazut cu gratare metalice si o conducta DN 800 mm cu lungimea de 100 m si panta 3%. Colectarea apei in caminul decantor se face prin intermediul descarcatorului in trepte a rigolelor din lungul drumului judetean.OBIECT 9a. Terminal colectare ape ,,gris’’ (menajere) de la anumite ambarcatiuni- Este amplasat la limita de SE a amenajarii hidrotehnice pe cheul vertical al digului de est in vecinatatea Statiei de epurare. Asigura preluarea apelor ,,gris’’ (menejere) de la ambarcatiunile care au prevazuta colectarea acestora.

11

- Preluarea se va face prin intermediul unui bolard specializat, dotat cu pompa. Evacuarea acestor ape se va face catre Statia de epurare. OBIECT 9b. Terminal colectare ape uzate de santina- Este amplasat in aceeasi zona cu terminalul de colectare ape ,,gris’’ (menajere). Preluarea se va face printr-un echipament specializat (bolard), dotat cu pompa. Colectarea se va face intr-un rezervor etans prevazut cu separator de uleiuri si va fi indepartat prin preluarea de catre firme specializate si autorizate in acest sens.OBIECT 10. Platforme delimitare bazin cu taluz protejat sunt reprezentate de platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta) si platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat) a caror descriere este prezentata mai jos. Platformele au o latime de circa 5 m.OBIECT 10a. Platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta)- se realizeaza din materialul dragat prin refulare pentru realizarea bazinului si a canalelor de siguranta.

- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din anrocamente si pereu din piatra, iar taluzul dinspre canalul de siguranta va ramane din pamant cu panta de 1:2, cu o berma de protectie fata de malul canalului de 4,5 m pe care se vor planta salcii. Cota la coronamentul taluzelor va fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,,in acoperis” cu pante de scurgere a apelor pluviale de 1,5 - 2%, in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.OBIECT 10b. Platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat)- se realizeaza prin excavarea de la uscat a acestei zone de bazin si din umpluturile la cota cu material local.- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din anrocamente si pereu din piatra. Cota la coronamentul taluzelor va fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,, in acoperis” cu pante de scurgere a apelor pluviale de 1,5- 2% , in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.- In zona gurii de intrare protectia taluzelor se va face pana la ramificatia canalelor de siguranta si pe taluzele exterioare din zona farurilor.Lungimea malurilor protejate este urmatoarea:- zona A perimetral insula = 212 m- zona B pe latura de sud si sud-vest = 282 m- zona C pe latura de nord= 312 m- zona E pe latura de est = 103 m- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.V. Amenajări utilitare şi de agrement pe zona de uscat: OBIECT 11. Căile de acces carosabile

12

- vor asigura legătura între latura de sud-est a bazinului, unde este amplasată rampa de ridicare nave, cu sediul administrativ şi DJ 222.- Traseul în plan are o lungime de 300 m si va urmări traseul corectat al drumurilor neamenajate existente.- În profil longitudinal se va urmări panta corectata prin ramblee si deblee a terenului natural cu declivităţi spre amenajarea hidrotehnica.- Lăţimea carosabilă va fi de 6 m cu acostamente de 0,75 m lăţime fiecare si rigole lateralepereate cu piatra pentru scurgerea apelor pluviale.- In profil transversal drumul va fi in acoperis cu pante transversale de 2-2,5%. - Intersectia cu DJ222 se afla la km 37+ 310 pe partea stanga (spre est) si se amenajeaza prin supralargirea acestuia cu banda de viraj la stanga dinspre directia Sarichioi si pene de racord. Se asigura semnalizarea rutiera a intersectiei prin indicatoare si marcaje rutiere.- Prima alee de exploatare şi promenadă adiacenta cheului dinspre uscat este dimensionata inclusiv pentru acces auto de intervenţie.- Sistemul rutier adoptat va fi cu pavaj din piatră naturală pe o fundaţie din piatră spartă.:• Pavaj din piatra montata pe sapa semiumeda si rostuita cu mortar de ciment;• 30cm fundatie piatra Sparta• 7 cm strat nisip- Se pot utiliza in locul dalelor din piatra inclusiv pavelele din piatra naturala montate pe substrat din nisip pilonat de 5cm grosime.- Celelalte platforme de exploatare adiacente taluzelor de vest, nord si est vor fi amenajate cu fundatie din piatra sparta la nivel de macadam si tratament dublu bituminos.• Tratement dublu bituminos• 8 cm Strat de baza din macadam ordinar• 20 cm fundatie piatra sparta• 7 cm strat balast- Pentru toate accesele si platformele de exploatare terenul de fundare se va aduce la cotele si pantele prevazute prin proiect si se va compacta mecanic..OBIECT 12. Parcarea pentru autoturisme- va fi amplasată la extremitatea de sud a amenajarilor pe terenul adiacent drumului existentDJ222, în apropierea centrului de informare turistica- Zona ce se va amenaja va avea o capacitate de 79 autoturisme şi 4 autocare si va fi delimitate de borduri si spatii verzi.

13

- Intrarea în incinta va fi prevăzuta cu cabina de control acces (pază) si bariere semiautomate.- Circulaţia rutieră în interiorul parcării, la intrarea şi ieşirea în drumul de acces va fi reglementată prin marcaje şi indicatoare rutiere.- Sistemul rutier propus va avea alcătuirea cu fundatie din piatra sparta la nivel de macadam cu tratament dublu bituminos:• Tratament dublu bituminos• 8 cm macadam ordinar• 20 cm fundatie piatra sparta• 10 cm strat nisip- Adiacent se va realiza o parcare libera pentru autoturisme cu 8 locuri.- Parcarea carosabila va fi delimitata de spatiile verzi adiacente rin borduro prefabricate din beton de 20*25cm pe fundatie din beton.OBIECT 13. Spatii tehnice- vor fi repartizate in doua sectoare:OBIECT 13a. - un sector de garare a 50 ambarcaţiuni de agrement pe timp de iarnă, în suprafaţă de cca. 2.700 mp amplasat pe umplutura nou creata pe digul de est.

OBIECT 13b. - un sector de garare a 23 ambarcatiunilor pescaresti, in suprafata de cca. 1.120 mp amplasat pe umplutura nou creata pe digul de nord in zona de activitati traditionale.- Structura platformei va fi asemanatoare cu cea de la parcarea pentru autoturisme, dar fara straturi bituminoase:• 8 cm macadam ordinar• 20 cm fundatie piatra sparta• 10 cm strat nisipOBIECT 14. Centru de informare turistica- Este amplasat pe terasa superioara, in apropierea DJ222, asigurandu-se o vizibilitate panoramica a amenajarii hidrotehnice. Accesul se realizeaza pietonal si auto din DJ 222, iar accesul spre amenajarea hodrotehnica se realizeaza pe drumul perimetral, prin intermediul unei scari monumentale realizata pe faleza inalta executata din piatra naturala si prin aleile pietonale de pe platoul inferior.- Data fiind configuratia terenului, relief denivelat, se propun amenajari pietonale care vor urmarii panta terenului, scari si rampe cu panta usoara, necesare si deplasarii persoanelor cu handicap locomotor.

14

- In solutia de amplasare a constructiei pe teren s-a avut in vedere un acces usor la sit, atat pietonal cat si carosabil, o buna orientare a constructiei spre amenajarea hidrotehnica, dar si retragere cat mai mare fata de Cetatea Enisala.- Caracteristicile principale sunt:

Suprafata construita 74,95mp;

suprafata construita desfasurata = 74,95 mp;

Hmax. 3,62m.

• Descrierea solutiei tehnice:Solutia tehnica pentru aceste constructii propune folosirea de materiale reciclabile (lemn, metal) si un sistem constructiv cu o structura usoara care sa permita demontabilitatea acestoraDin punct de vedere functional exista doua zone distincte:

o Zona de vanzare propriu-zisa care are posibilitatea de deschidere totala pe timpul verii prin intermediul unor panouri glisante

o Partea functionala a cladirii care cuprinde un grup sanitar pentru clienti, un depozit, un vestiar pentru personal si un spatiu tehnic• Finisaje interioareo Pereti

Grupurile sanitare sunt placate cu faianta pana la Hp = 2.10m

Vopsea lavabila

Lambriu de lemn la terasa

o Pardoseli Gresie in grupurile sanitare, vestiare, spatiul de depozitare si centrala termica

Dusumea de lemn pe hol si la terasa • Finisaje exterioare

o Placare cu panouri de lemn pentru exterior, lambriu de lemn natur tratat pentru exterior si trafor lemn natur.

o Invelitoarea este alcatuita din panouri tristrat

o Scari de lemn cu trepte de 1,00m

15

o Jgheaburi din tabla zincata

o Glafuri si copertine din tabla zincata

Spatiile comerciale vor fi de tip snak – bar, cu toate prepararile la vedere, inglobate intr-o tejghea de bar.• Siguranta la foc.S-a avut in vedere siguranta la foc a constructiei, iar pentru a raspunde acestei cerinte, conform normativului P118/99, solutia propune urmatoarele:o Protectia la foc a elementelor din lemn sau metal (in cazul in care se vor folosii ca elemente structurale).o Evacuarea se face astfel incat, lungimea de evacuare sa corespunda celei normate.o Se vor dimensiona caile de evacuare conform normativului.

o Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se propune, daca este necesar, amplasarea hidrantilor interiori/exteriori, racordati la instalatia existenta si sisteme de avertizare si alarmare in caz de incendiu.

o Amplasarea cladirii se va face astfel incat sa corespunda distantelor normate fata de vecinatati cat si asigurarea cailor de interventie in caz de incendiu.o Se vor respecta toate cerintele normativului P118/99 referitoare la acest tip de functiune.OBIECT 15. Teatru in aer liber- Teatrul in aer liber este o amenajare sezoniera, care da posibilitatea organizarii unor spectacole de mica importanta, fara pretentii, mai mult intalniri spontane ale tinerilor care doresc sa se manifeste in domeniul artistic.- Din punct de vedere structural situatia se prezinta astfel: infrastructura este alcatuita din piloti batuti; suprastructura din profile metalice, usoare, placate cu lemn – lambriu stejar.- Se vor realiza doua piese: una pentru spectatori – 4 gradene de 45 cm inaltime si 1m latime, pe care se va monta un numar de 150 scaune din lemn si a doua piesa pentru performeri, este o scena, cu schelet metalic, placat cu lambriu de lemn masiv stejar.o Structura de rezistenta: stalpi si grinzi din profile metalice.o Suprafata construita: 153,85 mpo Suprafata desfasurata: 153,85 mpo Hmax: 2,80mOBIECT 16. Scari si alei pietonale şi amenajare obiectiv turistic natural

16

- Aleile pietonale sunt amenajate pentru a se face legatura intre centru de informare turistica si parcarea auto, amplasate pe platoul superior si amenajarea hidrotehnica si alte amenajari de agrement (jocuri sportive, recreere) amplasate pe platoul inferior si in lungul zonelor de acostare. - Avand in vedere conservarea zonelor naturale, malurile si platformele existente vor ramane, de regula, la configuratia actuala, acordandu-se o atentie deosebita imbogatirii aspectului peisagistic prin plantarea speciilor adecvate solului din zona;- Accesul in amenajarea hidrotehnica si centrul de informare turistica se realizeaza fie pe drumul perimetral, prin intermediul unei scari monumentale realizata pe faleza inalta executata din piatra naturala si prin aleile pietonale de pe platoul inferior.- Aleile vor fi mărginite şi combinate cu jardiniere, vegetaţie ornamentală, copaci, iluminate cu stâlpi ornamentali şi pe anumite zone de odihnă vor fi prevăzute băncuţe din lemn.- Căile de circulaţie pietonală vor fi pavate, de regulă, cu lespezi din piatră naturală cu rosturi însămânţate cu gazon, ţinând cont de peisajul stâncos al dealului cetăţii Enisala. Taluzurile dintre alei şi terase vor fi înierbate şi plantate cu arbuşti şi copaci. Diferentele de nivel ale terenului natural vor fi preluate prin trepte realizate din piatra naturala.

OBIECT 17. Amenajare Obiectiv Turistic Natural- are drept scop valorificarea arheologica si istorografica a zonei, al carui amplasament se va fistabili in urma cercetarilor arheologice din punctul ,,Palanca”(,,La Lutarie”).

- Punctul muzeal consta intr-o constructie ,,in situ” pe amplasamentul rezultatelor cercetarilor arheologice care va fi stabilit ulterior de catre Institutul de Cercetari Eco – Muzeale Tulcea, destinata protejarii acestor rezultate si a vizitarii de catre turisti.- Ca urmare, prin prezentul proiect, se prezinta tipul de amenajare din punct de vedere arhitectural si a cerintelor urbanistice din zona, amplasamentul si adaptarea la teren urmand a se definitiva ulterior dupa efectuarea cercetarilor arheologice prevazute pentru realizarea investitiei si consultarea autoritatilor abilitate din domeniu. Se propune o cladire semiingropata cu structura din beton, inchideri din caramida si placata cu piatra naturala. Amenajarea interioara va fi adaptata cerintelor impuse de rezultatele cercetarilor arheologice si de catre autoritatile abilitate din domeniu.• Protejarea si conservarea malurilor din zona naturala ,,La Lutarie”In vederea protejarii si conservarii acestui sit natural al ornitofaunei se prevad umatoarele lucrari si amenajari :o La baza malului, la o distanta de 10 m de piciorul malului, se realizeaza un zid de sprijin de 2 m inaltime din gabioane paralelipipedice din plasa galvanizata umplute cu piatra bruta aranjata ingrijit la fata, in spatele caruia se realizeaza un prism din pamant local cu o latime la coronament de cca 3 m, care se amenajeaza ca spatiu verde cu pomi si arbusti.

17

Acest zid de sprijin are rolul de protectie a surparilor posibile ale malului si de interzicere a accesului public in zona protejata.o La partea superioara a malului, pe toata lungimea de 100 m si la o distanta de 8-9 m de mal, se monteaza o imprejmuire de protectie din lemn, in scopul interzicerii accesului publicului in zona protejata.In vederea reducerii pierderii stabilitatii malului, in afara zonei protejate se vor colecta si dirija apele pluviale prin rigole pereate cu piatra rostuita cu mortar de ciment M100.Platoul de deasupra malului va fi amenajat ca spatiu verde cu pomi si arbusti.o Celelalte maluri cu taluze naturale si alte suprafete care nu sunt prevazute a fi modificate raman in forma naturala, eventualele amenajari de alei pietonale vor urmari curbele de nivel naturale cu trepte de preluare a diferentelor de nivel. Aceste suprafete vor suporta imbunatatirea spatiului verde existent si plantarea de copaci si arbusti adaptati la conditiile pedologice existente.• Alte lucrari, constructii si amenajari Regularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre versatii din sud, prin realizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiune trapezoidala pereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspre sudul amenajarilor.OBIECT 18. Terenuri sport si vestiar- Terenurile de sport sunt destinate pentru urmatoarele sporturi: volei, tenis, baschet, tenis de masa si au suprafata de 1723 mp.- Depozitarea hainelor si echipamentelor sportive apartinand jucatorilor se va face in dulapuri individuale (boxe), care pot fi inchiriate pe termen lung sau ocazional.

- In vecinatatea terenurilor de sport se afla vestiarul, care are o suprafata deaproximativ 85 mp.Vestiarul prevazut in acest proiect cuprinde :

• Sala de asteptare cu dus si grup sanitar

• Vestiar instructori cu dus si grup sanitar

• Centrala termica

• Coridor

• Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar barbati

• Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar femeiOBIECT 19. Locuri de popas si recreere- Cuprinde 10 ansambluri de locuri de popas si recreere, fiecare fiind realizat dintr - un foisor, 4 bancute si 2 cosuri de gunoi.

18

OBIECT 20. Turn panorama- Au fost prevazute 3 turnuri din lemn, cu scari- Permit o vedere panoramica asupra DelteiOBIECT 21. Alte lucrari, constructii, amenajari si dotari- Regularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre versatii din sud, prin realizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiune trapezoidala pereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspre sudul amenajarilor.XII. Asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţie:OBIECT 21a. Sistemul de alimentare cu apă va cuprinde următoarele amenajări:- S-a propus ca alimentarea cu apă a amenajarii hidrotehnice să se realizeze din rezervorul existent din localitatii Enisala. Întrucât capacitatea rezervorului existent nu asigură şi alimentarea amenajarii hidrotehnice s-a prevazut suplimentarea debitului acestuia.- Determinarea cerintei de apă - se face pe baza necesarului de apă, cu considerarea coeficientului pierderilor de apă kp, unde kp=1,05 (conform STAS 1343-1/2006).• Cerinta medie de apă: Q s.zi med.= 5,2 mc/zix1,05 = 5,46 mc/ziQs.orar.med = 5,46 mc/zi:24 ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/sQs.med.anual = 1300 mc/an x 1,05 = 1365 mc/an• Cerinta maximă de apă:Q s.zi max = 5,72 mc/zi x 1,05 = 6,0 mc/ziQs.orar.max = 6,0 mc/zi : 24 ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/sQs.max.anual = 1430 mc/an x 1,05 = 1502 mc/an • Cerinta minimă de apă:Q s.zi min = 4,16 mc/zi x 1,05 = 4,37 mc/ziQs.orar.min = 4,37 mc/zi:24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/sQs.min.anual = 1040 mc/an x 1,05 = 1092 mc/anIn acest sens prin acest proiect, pentru asigurarea debitului necesar se prevede:• realizarea unui nou foraj, în zona celor două deja existente pentru alimentarea localitatii Enisala, cu H 100 m,NHs = - 5,0 m ; NHd = - 20,0 m, echipat cu o electropompă submersibilă• Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor, în cadrul investiţiei propuse, va fi asigurat local din apa de suprafata a bazinului amenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare de incendiu cu debitul min. de 5 l/s.

19

o Conform studiului hidrogeologic si a breviarului de calcul noul foraj propus pentru suplimentarea debitului de apa necesar alimentarii amenajarii hidrotehnice (debit de cca 0.4l/s) nu afecteaza buna functionare a celor doua foraje existente.o Suplimentarea debitului de apa necesar prin realizarea unui foraj in perimetrul celorlalte doua foraje existente pentru satul Enisala, amplasate la sud-vestul localitatii, cu H = 100m, NHs = -5m, NHd = -20,0 m, echipat cu o electropompa submersibila cu urmatoarele caracteristici; Q = 2,20 l/s = 9,0 mc/h; H = 124 mCA; N = 18,5 Kw.o Montarea unei conducte de refulare, realizata din tuburi PE 100, PN 10, SDR 17, Dn 110 mm, L =2850 ml.o Apa prelevata din panza freatica prin intermediul noului foraj propus, va fi trecuta prin statia de tratare a apei, existenta, dupa care, va fi stocata in rezervorul de inmagazinare a apei, capacitate 250 mc, existent.o Montarea unei noi conducte de aductiune intre rezervorul de inmagazinare, existent si amenajarea hidrotehnica, din teava PE 100, SDR 17, PN 10, Dn 160 mm, curgere gravitationala, in lungime de aproximativ L= 850 ml.o Realizarea de camine de vane, golire, aerisire, montate pe traseul conductei de aductiune.o cămin de branşament prevăzut cu apometru, vana de sectorizare si robinet de golire, montat la limita amenajarii hidrotehnice. o conductele de distribuţie a apei pe două direcţii principale, pe latura de vest (alimentare cheuri, apuntamente, centru de informare turistica) şi pe latura sud şi de est.o Asigurarea perimetrului de protectie sanitara, pentru forajul nou executat, prin realizarea unei imprejmuiri cu gard de sarma profilata, cu lungime totala a imprejmuirii L = 100 ml si latura de 25 ml.• Asigurarea sistemului propriu de stingere a incendiului,va fi compus din:o Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor, va fi asigurat local din apa de suprafata a amenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare de incendiu cu debitul min. de 5 l/s.o Conducte de alimentare cu apa a hidrantilor de incendiu exteriori, din conducte PE 100, PN 10, Dn 110 mm, montate ingropat, Dn 80 mm.o Hidranti exteriori de incendiu, Dn 80 ml.o Pentru amplasarea sorbului motopompei si pentru protectia acestuia, in bazinul de aspiratie s-a prevazut un camin de beton, incastrat in cheiul bazinului.OBIECT 21b. Canalizarea şi epurarea apelor menajere- va fi prevăzută pentru colectarea şi epurarea apelor uzate rezultate de la utilizatorii din zona amenajărilor cu respectarea limitelor caracteristicilor fizico-chimice şi biologice impuse de normativul NTPA-001/2002.- Colectarea apelor uzate se va face printr-o reţea de canalizare subterană din conductă PVC-KG, cu pantele de scurgere către staţia de epurare.

20

- Staţia de epurare propusă este un sistem de epurare de tip modular, compactă, mecano-biologica, cu namol activat şi va fi amplasată la baza digului de est la limita umpluturii dinspre canalul de siguranta . - Apele uzate epurate se descarcă în apa canalului de siguranta dinspre est prin intermediul unei conducte de descărcare prevăzuta cu dispozitiv de dispersie, astfel încât receptorul nu îşi va schimba calitatea apelor prin aportul apelor uzate epurate de la exploatarea amenajarii hidrotehnice. Caracteristicile apei uzate epurate, prin utilizarea acestui sistem, sunt inferioare limitelor prevăzute în Normativul NTPA-001/2002.• Restitutia de apă de la consumurile igienico – sanitareo Restitutia medie de apă: Q u.zi med.= 5,46 mc/zi x 1,0 = 5,46 mc/ziQu.orar.med = 5,46 mc/zi : 24ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/sQu.med.anual = 1365 mc/an x 1,0 = 1365 mc/ano Restitutia maximă de apă:Q u.zi max = 6,00 mc/zi x 1,0 = 6,0 mc/ziQu.orar.max = 6,00 mc/zi:24ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/sQu.max.anual = 1502 mc/an x 1,0 = 1502 mc/an

o Restitutia minimă de apă:Q u.zi min = 4,37 mc/zi x 1,0 = 4,37 mc/ziQu.orar.min = 4,37 mc/zi : 24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/sQu.min.anual = 1092 mc/an x 1,0 = 1092 mc/anOBIECT 21c. Instalatiile electriceA. Instalatii de alimentare cu energie electricaPrin amenajarea zonei turistice este necesara alimentarea cu energie electrica a consumatorilor a caror putere instalata este de 641 kW, fiind necesar sa se amplaseze in zona obiectivului un post nou de transformare 20/0,4kV. Postul de transformare nou va fi constructie supraterana prefabricata (anvelopa de beton). Solutia alimentarii cu energie va fi stabilita de catre operatorul de distributie energie electrica din zona, respectiv de catre o unitate abilitata de catre acesta.Alimentarea cu energie electricå se va realiza in conformitate cu avizele obtinute conf. Legii nr. 10 din 18/01/1995, art 21, de catre investitor, pe baza documentatiei puse la dispozitie de catre proiectantul de specialitate. Se vor obtine:

Avizul de amplasament – in care se precizeaza punctul de vedere al operatorului de retea fata de propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului.

Avizul tehnic de racordare –care se emite de catre operatorul de retea la cererea unui consumator, asupra posibilitatilor si conditiilor de racordare la reteaua electrica, in vederea satisfacerii cerintelor consumatorilor, prevazute la solicitarea avizului.

21

Din postul de transformare se vor alimenta prin cabluri separate urmatorii consumatori principali :8. Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)9. Zonele B, D si statia de carburanti 10. Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si amenajări destinate activitatilor traditionale)11. Zona E cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare12. Centru de informare turistica, obiectivul turistic natural « Lutaria », cabina poarta 13. Statia pompe incendiu14. Punctul de aprindere al iluminatului exterior si arhitecturalAlimentarea consumatorilor se va realiza prin retele subterane trifazate utilizand cabluri armate cu conductoare din aluminiu si manta din PVC tip ACYABY sau cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Derivatiile cablului catre consumatori se vor realiza de la caz la caz, prin mansoane sau prin utilizarea unor cutii amplasate suprateran langa obiective.Traseul instalaţiilor electrice de alimentare a consumatorilor si amplasamentul echipamentelor sunt prezentate in planul IE-SF-01.B. Instalatii electrice obiective:

Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la o cutie de distributie (CD1) amplasata in apropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice. CD1 va fi prevazuta cu 2 sectii de bare, zona A si hanul alimentandu-se din sectia 1. Din aceasta cutie se va alimenta in viitor cladirea hanului si consumatorii aflati pe insula (exceptand iluminatul public).Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta dintr-o cutie de distributie (CD2) amplasata pe insula, in apropierea pasarelei flotante. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zonele B, D si statia de carburanti Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD1) amplasata in apropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice.Zonele B, D si statia de carburanti vor fi alimentate din sectia 2 de bare.

22

Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta din CD1. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si anemajări destinate activităţilor tradiţionale)

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD3) amplasata in apropierea cladirii. Trecerea cablului peste canal se va realiza prin pasarela pietonala care va fi prevazuta cu 4 tevi PVC cu diametrul de 90mm incastrate in beton. O teava va fi folosita pentru cablul de alimentare al zonei C, una pentru iluminatul public si doua vor fi rezerva.Se vor alimenta din CD3: viitoarea cladire destinata activitatilor traditionale si derivatiile catre bolarzi. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zona E (pontoane dormitor), cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD4) amplasata in apropierea cladirii vestiarelor. Din CD4 se vor alimenta:

- Tabloul rampei ridicare/ coborare ambarcatiuni- Tabloul pontonului dormitor (1)- Tabloul pontonului dormitor (2)- Bolardul cu pompa colectare ape gri- Bolardul cu pompa colectare apa- Tabloul general al cladirii vestiarelor din care se va comanda si aprinderea

proiectoarelor terenurilor de sport- Tabloul electric al statiei de epurare.

23

- Instalatii electrice exterioareCablurile care pleaca din CD4 vor fi pozate subteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu sau cupru si manta din PVC tip (A)CYABY .Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Instalatii electrice interioareIn interiorul cladirilor iluminatul se va realiza cu lampi fluorescente montate aparent avand gradul de protectie corespunzator destinatiei spatiului luminat. Iluminatul grupurilor sanitare, vestiarelor si dusurilor se va asigura cu lampi etanse cu eficienta energetica mare tip fluorescente montate aparent.Iluminatul se va realiza in functie de destinatia spatiului si anume:- holuri acces, depozite, magazii- Emed > 100 lx- grupuri sanitare, vestiare, bar- Emed > 200 lx - birouri personal - Emed > 500 lxComanda iluminatului se va realiza in general local. Atat circuitele de prize cat si circuitele de iluminat sunt realizate din conductori de cupru izolati de tip FY introdusi in tuburi de protectie din material plastic. Tuburile de protectie din material plastic sunt montate ingropat in elementele de constructie. Acolo unde constructia nu permite montajul ingropat se vor utiliza plinte de protectie montate aparent.Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP - I7. Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere totala maxima instalata de 3kW.Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat interioare si prize este 230 V c.a. monofazat. Tensiunea de lucru pentru circuitele care alimenteaza consumatori trifazati este 400 V c.a.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie. Conductorul de nul de protectie va fi legat la priza de pamant in tabloul general. Astfel toate carcasele utilajelor, motoarelor electrice, cutiile, usile si ramele tablourilor de distributie, aplicele metalice, etc. vor fi legate la aceasta instalatie de protectie. Priza de impamantare va fi constituita din armaturile fundatiei si o priza artificiala. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4.

24

Pentru tabloul general al cladirii vestiarelor va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.

Iluminatul terenurilor de sportAlimentarea cu energie electrica a iluminatului terenurilor de sport se va realiza din tabloul general al cladirii vestiarelor din care se va comanda si aprinderea proiectoarelor terenurilor de sport.Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 12 m prevazuti cu console pentru 2 sau 4 proiectoare echipate cu lampi cu ioduri metalice avand puterea cuprinsa intre 400 si 1000W. Se va asigura un nivel de iluminare de minim 100 lx.Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa de 12 m care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice.Reteaua electrica subterana va fi de tip intrare-iesire.

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurareAlimentarea cu energie electrica a statiei de epurare se va face printr-un bransament trifazat alimentat din CD4. In incinta statiei de epurare se va monta un tablou electric (TFL) de forta si comanda aferent statiei.Pentru realizarea instalatiei de iluminat exterior, se va monta un stalp tip lampadar cu inaltimea de maxim 5m prevazut cu corp de iluminat echipat cu lampa cu vapori de sodiu, alimentata din iluminatul public.

Centrul de informare turistica, obiectivul « La lutarie », cabina poarta Instalatii electrice exterioare

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la tabloul general al centrului de informare turistica din care se vor alimenta „Lutaria”, cabina poarta, spatiile de campare si instalatiile interioare ale cladirii. Pentru tabloul general va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.Cablurile care pleaca din TG spre « Lutarie », cabina poarta si spatiile de recreere vor fi pozate subteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu sau cupru si manta din PVC tip (A)CYABY.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Instalatii electrice interioare centru de informare turisticaInstalatia electrica de iluminat se va realiza in functie de destinatia spatiilor cu corpuri de iluminat echipate cu una sau doua surse fluorescente compacte, sau cu proiectoare echipate cu lampi cu halogenuri metalice de 70 W montate incastrat in tavanul fals. In grupurile sanitare si pe terasa barului s-au folosit corpuri de iluminat etanse rezistente la umezeala, cu un grad de protectie IP 44.Numarul corpurilor de iluminat s-a determinat in functie de iluminarea medie aleasa astfel:

25

- tejghea bar – Emed = 500 lx - depozitare – Emed = 200 lx- hol – 100 – 200 lx- grup sanitar - 200 lx (in apropierea oglinzilor)

iar tipul corpurilor de iluminat s-a ales in functie de destinatia incaperilor pentru a se crea atat o buna vizibilitate si un ambient placut, cat si o functionare sigura.Comanda iluminatului se va realiza local prin intrerupatoare si comutatoare amplasate la hp= 1 m fata de pardoseala.Prizele monofazate de 16 A sunt de utilizare normala si au fost prevazute cu contact de protectie.Prizele se vor monta ingropat sub tencuiala la hp = 0,3m. Circuitele de lumina si prize se vor executa cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYYF introdus in tub MONOFLEX care va fi pozat aparent deasupra tavanului fals si va fi prins de elementele metalice ale structurii constructiei.Circuitele de prize au o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP - I7. Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere maxima instalata de 3 kW in conformitate cu prevederile normativului NP- I7.Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat si prize este 230 V c.a. monofazat.Dozele de aparat instalate îngropat sub tencuială se montează în aşa fel încât capacul lor să se găsească la nivelul de finisaj al peretelui respectiv.Legăturile electrice ale conductoarelor între ele, la aparate sau tablouri, se execută prin metode şi mijloace prin care să se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenţă de trecere minimă, sigure în timp şi uşor de verificat.Alegerea metodelor şi mijloacelor de executare a legăturilor electrice se face în funcţie de materialul şi secţiunea conductoarelor şi de caracteristicile mediului de montare.Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se face numai în accesoriile special prevăzute în acest scop (doze, cutii de legătură, etc).Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor sau trecerilor prin elementele de construcţie.In instalaţiile electrice va fi respectat codul culorilor conform Normativ I-7, respectiv- verde/galben – conducta de protecţie- albastru deschis – conducta nul de lucru- alb sau cenuşiu deschis – conducte mediane sau neutre- roşu, albastru închis, mov – conductoare de fazăPentru cabluri se vor respecta la conductorii ce îi formează, codul culorilor din fabrică. Iluminatul de siguranta cuprinde:- iluminat de evacuare – marcarea iesirilor si a cailor de acces.

26

Corpurile de iluminat pentru iluminatul de evacuare vor fi de tip nepermanent echipate cu lampi fluorescente de 8 W si acumulator local cu autonomie de minim 1 h. Corpurile de iluminat pentru evacuare vor avea inscriptionat cuvantul “IESIRE”. Comanda iluminatului de evacuare se realizeaza centralizat de la tablou. Corpurile de iluminat vor fi in functiune doar la disparitia tensiunii de alimentare de la retea.Corpurile de iluminat de evacuare se vor monta de-a lungul cailor de evacuare si la fiecare schimbare de directie. Circuitele se vor executa cu cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYYF 4x1.5 mm2 introdus in tub de protectie tip IMONOFLEX Φ 16 montat ingropat in perete sau deasupra tavanului fals.

Instalatii electrice cabina poartaDin tabloul cabinei se vor alimenta: iluminatul, circuitul de prize si tabloul de comanda al barierelor. Circuitele vor fi echipate cu dispozitive de protectie diferentiala 30 mA.

Statia pompe incendiuDin tabloul de joasa tensiune al postului de transformare se va alimenta tabloul de distribuţie al staţiei pompelor de incendiu. Cablul tip CYABY va fi pozat subteran.Cablul de alimentare al tabloului de distribuţie al staţiei pompelor de incendiu si al electrovanelor de incendiu se leagă înaintea întreruptorului general sau a siguranţelor generale ale tabloului din care se alimentează. Întreruptorul sau siguranţele de pe coloana ce alimentează tabloul staţiei pompelor, al electrovanelor de incendiu şi al sistemului de evacuare a fumului se va prevedea cu blocare sigilată care să nu permită întreruperea alimentării decât în caz de strictă necesitate. Această blocare nu este necesară în cazul în care întreruptorul se află în încăperi unde au acces numai persoane autorizate (camera tabloului general de distribuţie etc.).Conductoarele coloanelor de alimentare a tabloului staţiei de pompare pentru incendiu şi a altor sisteme de siguranţă la foc trebuie să fie din cupru şi trebuie protejate împotriva deteriorărilor mecanice cu tuburi metalice, dacă sunt montate aparent sau din materiale plastice dacă sunt montate îngropat. Aceste coloane pot fi executate şi în cabluri armate (fără alte protecţii), sau nearmate dar protejate cu tuburi metalice.Oprirea manuală a pompelor şi electrovanelor de incendiu se va face numai din staţia pompelor de incendiu.

Instalatia de iluminat public a obiectivuluiDin postul de transformare va fi pozat subteran un cablu tip ACYABY pana la punctul de aprindere trifazat amplasat in apropierea centrului de informare turistica.Comanda iluminatului se va face printr-o fotocelula legata la un releu crepuscular (fotocelula) amplasat in exteriorul cladirii care se va regla sa anclanseze la un nivel de iluminare de 30 lux.Releul crepuscular va fi montat intr-un loc in care sa nu fie influientat de iluminatul artificial.Pentru economisirea energiei electrice vor fi prevazute ceasuri programatoare care sa comande stingerea proiectoarelor si a unor corpuri de iluminat la ora care va fi stabilita de catre beneficiar. Se va realiza si comanda manuala a iluminatului atat din centru de informare turistica, cat si din cabina poarta.

27

Iluminatul drumului de accesPentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cu console avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice pozate subteran. Amplasarea stalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (se vor amplasa in spatiile verzi). Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator tipului de artera M4, conform standardului SR EN 13201 si CIE 115/2010; Lmed ≥ 0,75 [cd/mp].

Iluminatul parcarilorPentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cu console avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa si fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice pozate subteran. Amplasarea stalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (se vor amplasa in spatiile verzi). Intrucat prin standarde nu se impun valori pentru iluminatul parcarilor, se va asigura un nivel de luminanta apropiat de cel al arterei.

Iluminatul cheiurilor, aleilor de promenada, locurilor de recreere şi promenadă si a insulei

Pentru realizarea instalatiei de iluminat, se vor monta stalpi tip lampadar cu inaltimea de maxim 5m prevazuti cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi cu flansa care prezinta avantajul ca se monteaza, se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice. Amplasarea stalpilor pe chei se va realiza pe marginea dinspre apa a taluzului. Amplasarea stalpilor care lumineaza alei se va realiza in spatiile verzi.Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator aleilor pietonale tip P4, conform standardului SR EN 13201 si CIE 115/2010; E med ≥5(lx).

Protectia contra tensiunilor accidentale de contactProtecţia împotriva atingerilor directe se realizeaza prin:a) izolarea părţilor active;b) carcase în interiorul cărora să se găsească părţile active;Protecţia împotriva atingerilor indirecte se realizeaza prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.Priza artificiala noua va fi realizata din platbanda de otel zincata cu sectiunea minima de 150 mmp si din electrozi din teava zincata cu diametrul de 2 ½” toli cu lungimea de 3 m legati intre ei prin sudura cu platbanda OL-Zn 40x4mm. Priza de pamant artificiala se va monta ingropat la 0.8 m adancime.Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare a tablourilor si stalpilor prevazuti cu impamantare va fi de maximum 10 nelegata si maximum 4 legata la restul instalatiei.

28

La punctele de aprindere, la cutiile de distributie si la tablourile amplasate in interiorul constructiilor, platbanda prizei se leaga direct la borna de impamantare.La stalpii metalici cu flansa si la stalpii lampadar platbanda prizei se leaga la piesa de separatie care este fixata de unul dintre prezoanele stalpului.

3.2 JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI• Valorificarea potentialului turistic din Romania reprezinta un domeniu prioritar al dezvoltarii economiei nationale.;• Dezvoltarea turismului presupune valorificarea functiei turistice a resurselor mediului natural si antropic, cresterea calitatii si protectiei mediului, modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico- materiale si a structurii turistice, diversificarea ofertelor si produselor turistice;• Turismul pe zona lacurilor lagunare si a Deltei Dunarii, datorita resurselor si potentialului specific, constituie o destinatie din ce in ce mai atractiva, atat pentru tursimul national, cat si pentru cel international, turistii fiind atrasi in primul rand de originalitatea deosebita a peisajelor sub aspect morfohidrografic, faunistic si floristic, de practicarea pescuitului sportiv si a sporturilor nautce, de relaxare, odihna si recreere.• Atragerea de noi investitori in zona;• Crearea de noi locuri de munca;Toate aceste avantaje vor permite dezvoltarea durabila atat a localitatii Sarichioi si Enisala, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate, imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turistice vizate, cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice.

3.3. VALOAREA INVESTITIEIValoarea totală a investiției este de 19.127.310,55 lei (fără TVA).

3.4. PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSA

Durata de executie a invesitiei este de 24 luni, incluzand perioadele de achizitie, perioada de proiectare a urmatoarelor faze si executia lucrarilor.

3.5. PLANŞE REPREZENTAND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI, INCLUSIV ORICE SUPRAFATA DE TEREN SOLICITATA PENTRU A FI FOLOSITA TEMPORAR ( PLANURI DE SITUATIE SI AMPLASAMENT)

Planul de incadrare in zona si planul de situatie cu amplasamentul lucrarilor din cadrul proiectului este prezentat în Anexa.

29

3.6. DESCRIERE A CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT, FORME FIZICE ALE PROIECTULUI (PLANURI, CLADIRI, ALTE STRUCTURI, MATERIALE DE CONSTRUCTIE ETC)

3.6.1 Date generale ale situatiei existenteTraficul nautic in zona se desfasoara pe luciile de apa ale complexului acvatic si pe retelele de canale existente, dintre care cel mai important este Canalul Enisala.Destinatiile principale ale traficului nautic sunt pentru activitatile traditionale (pescuitul) practicat de localnici, pescuitul sportiv si plimbari de agrement practicate de turisti.Tipurile de ambarcatiuni sunt dintr-o gama foarte diversa, dintre care:

barci cu rame si cu motor de diverse dimensiuni; ambarcatiuni de agrement cu motor de diverse forme si marimi; salupe diverse pentru transport pescaresc si transport persoane.

Locurile amenajate de acostare sunt cele de pe lacul Razim, iar in zona amplasamentului analizat nu sunt amenajari de lansare/ridicare si nici de acostare a ambarcatiunilor, aceste operatiuni efectuandu-se de pe malul natural existent, la capatul unor canale pescaresti si pe diverse accese de drumuri de exploatare de pamant neamenajate.

Turismul in zona - prezinta o activitate din ce in ce mai mare datorita diversitatii resurselor naturale si istorice valoroase existente in zona, oferind turistilor conditii de relaxare, odihna si recreere, cu practicarea pescuitului sportiv, plimbari de agrement nautic in alte zone ale complexului lacustru si in Delta Dunarii, drumetii la Cetatea medievala Enisala, padurea Babadag si alte zone, excursii cu vizitarea monumentelor istorice si religioase din regiune.Accesul in zona este facilitat de drumul judetean DJ 222, cu legaturi importante catre toate directiile importante.

Avand in vedere cresterea atractiilor turistice din zona, rezulta necesitatea dezvoltarii, diversificarii si modernizarii infrastructurii de agrement.

Statutul juridic al terenului Terenul pe care se va realiza infrastructura de agrement in zona turistica Sarichioi este situat pe domeniul public de interes judetean, in administrarea Consiliului Judetean Tulcea in baza HCJ nr.81/5 din 28.11.2008. 3.6.2 Caracteristici constructive ale lucrarilor propuse in proiect Investiţia prin care se va crea infrastructura de agrement in zona turistica Sarichioi are ca obiective:

- Crearea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatii aferente;

- Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publica precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publica;

- Dezvoltarea de infrastructuri publice la scara mica pentru valorificarea atractiilor turistice;

30

- Activitati de marketing si promovarea turistica a obiectivului finantat.

31

Pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement se propun 2 variante ale configuratiei bazinului amenajat, astfel:

Varianta 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale, delimitat cu umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur si pasarela pietonala intre insula si uscat.

Varianta 2 – Bazin cu luciu de apa liber pe toata suprafata, delimitat de umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare transversale si longitudinale.

Analizand cele doua variante pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement din punct de vedere tehnic si economic se recomanda aplicarea Variantei 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale.In continuare prezentam detalierea tehnica a lucrarilor din cadrul proiectului.

I. Amenajarea hidrotehnica a canalelor de acces si pentru asigurarea circulatiei apei

OBIECT 1. Canalul de acces existent Enisala- pe sectorul între lacul Razim şi canalul dinspre amenajarea hidrotehnica, sector

în lungime de cca. 2 km, se excavează prin dragaj refulant sau cu graifăr pe lăţimea actuală de cca. 25 m şi o adâncime de apă de 2.10 m, la nivelul mediu de exploatare (+0.70 mMN75), cota de fund fiind la -1,40 mrMN75.

OBIECT 2. Canalul de acces între canalul Enisala şi amenajarea hidrotehnica- în lungime de 410 m, se realizează prin supralărgirea canalului existent de la

cca. 8-10 m la 20 m, la aceeaşi adâncime a apei ca şi canalul Enisala. Această lăţime asigură circulaţia ambarcaţiunilor în ambele sensuri, în condiţii de siguranţă.

OBIECT 3. Canalele perimetrale de siguranta- amplasate in afara platformelor de nord si est ale amenajarii hidrotehnice au o

lungime de aproximativ 900 m, o latime de pana la 10 m si o cota a fundului la -0,60m, avand rolul de asigurare a curentului de primenire a apei din bazin, de emisar pentru apele epurate (canalul de est) si de protectie impotriva incendiului a vegetatiei stuficole din balta adiacenta. Circulatia apei intre bazin si canalul de nord se face prin intermediul a doua conducte Dn 800 mm subterane amplasate la extremitatea de NV a bazinului.

- Catre est se prelungeste cu Canalul secundar de legatura intre canalul de siguranta din partea de est si reteaua de garle a baltii are aceleasi caracteristici ca si canalele de siguranta descrise mai sus.

- Materialul rezultat din excavatiile canalelor se va utiliza la umpluturile platformelor nou create adiacente.

Conducte subterane curent primenire apa

32

Sunt amplasate la extremitatea de NV a bazinului si fac legatura intre canalul perimetral de siguranta din nord si amenajarea hidrologica.Sunt prevazute doua conducte subterane paralele din tuburi Dn 800 mm, in lungime totala de 20 m fiecare, cu radierul montat la cota -0,40 mr MN75. Tuburile vor fi montate orizontal pe un pat din balast si vor fi acoperite de umplutura platformei.

Semnalizarea navigatieiSenalizarea navigatiei va fi plutitoare sau pe uscat, conform conditiilor de amplasare si acces.Semnalizarea plutitoare este urmatoarea:

geamandura luminoasa cu panou solar la intrarea in canalul Enisala dinspre lacul Razim si la desprinderea senalului de acces din canalul Enisala;

balize pentru delimitare a senalului de acces, amplasate din 50 in 50 m.Semnalizarea fixa de la uscat este urmatoarea:

la intrarea cu far rosu si verde amplasate pe capetele digurilor de nord si de est;

plantarea de panouri cu semnale de interzicere - producere valuri inainte de intrarea in amenajarea hidrotehnica;

plantarea de panouri de restrictie privind limita de adancime a apei.II. Facilitatile pentru amenajarea hidrotehnica de acostarea a ambarcatiunilor

reprezintă partea funcţională a proiectului.Pentru stabilirea configuraţiei amenajarilor hidrotehnice pentru acostarea ambarcatiunilor s-au avut în vedere următoarele:

- înglobarea în configuraţia generală actuală a terenului;- caracteristicile geotehnice ale terenului şi utilizarea locală a acestuia la

terasamente;- asigurarea accesului diverselor tipuri de ambarcaţiuni, indiferent de modul de

propulsie, cu circulaţie în ambele sensuri, inclusiv la ape mici ale Dunării si in lacul Razim;

- amenajarea unor cheuri, apuntamente şi punţi de acostare ambarcaţiuni care să asigure utilizarea la capacitate maximă a suprafeţei acvatoriului realizat, în condiţii de maximă siguranţă, funcţie de caracteristicile navelor;

- dotarea zonelor de acostare cu accesorii de amarare, căi de transbordare şi circulaţie pietonală ţinând cont de variaţiile de nivel ale apei, utilităţi (energie electrica, iluminat, apă);

- asigurarea spaţiilor de manevră necesare, în corelare cu tipul ambarcaţiunilor, mai ales pentru ambarcaţiunilor cu vele care prezintă o capacitate de manevră mai scăzută decăt ambarcaţiunile cu motor. Diametrul cercului de manevra este de min 50 m.

- asigurarea circulaţiei şi primenirii apei în bazin pentru evitarea zonelor de ape stagnate;

33

- protejarea malurilor împotriva efectului de erodare a apei;- platforme, căi de acces, alte amenajări de agrement şi promenadă;

Amenajarea hidrotehnica pentru acostarea ambarcatiunilor se compune din următoarele părţi principale:OBIECT 4a. Bazinul amenajarii hidrotehnice

- cu o suprafaţă de luciu de apă de cca. 31.161 mp şi o adâncime a apei de 1,90 m la nivelul mediu de exploatare (+0.70 mrMN75). Adâncimea bazinului se realizează prin excavaţii cu utilaje plutitoare şi de pe uscat. Materialul rezultat se utilizează la terasamentele digurilor şi alte umpluturi adiacente.

OBIECT 4b. Gura de intrare din canalul de acces- este delimitata de capetele platformelor de nord si de est, are o lăţime de cca.

20 m şi o adâncime de apă de 2.10 m.- Pe capetele digurilor sunt amplasate farurile (roşu şi verde) de intrare in

amenajarea hidrotehnica.OBIECT 4c. Insula centrala

- realizata din umplutura din material local cu un contur ondulat, cu taluze protejate, destinata ca spatiu de trecere, odihna si recreere.

OBIECT 4d. Cheuri verticale- din gabioane, coronament din beton la cota +1,50, cu scari de acces, accesorii

de amaraj, amortizori de cheu si alte dotari de utilitati specifice (terminale de colectare ape menajere si de santina de la nave, alimentare carburanti), acces rampa de ridicare/ lansare ambarcatiuni, fiind destinate pentru toate tipurile de ambarcatiuni.

- este amplasat pe latura de sud si sud-est a bazinului pe o lungime de 80 m, iar pe latura de est pe o lungime de 30 m, fiind separate de rampa de ridicare/lansare ambarcatiuni.

OBIECT 5. Digurile de nord şi de est - au rolul de accese la apuntamentele adiacente, platforme pentru spatiu tehnic

şi platforme pentru dezvoltarea ulterioara a activitatilor traditionale si de agrement. La exterior spre balta prezinta un contur meandrat adaptat la configuratia malurilor adiacente.

- Cota superioară a coronamentului este la +1.60 MN75.- Realizarea acestor diguri rezultă şi ca urmare a utilizării materialului excavat

din bazin, acestea nefiind impuse de asigurarea rolului de adăpostire, întrucât amplasamentul prezintă un adăpost natural la agitaţia apei datorită vegetaţiei dure abundente.

- Taluzele exterioare ale digurilor vor fi cu pamant natural si plantate cu sălcii. Taluzele dinspre amenajarea hidrotehnica se vor proteja cu pereu din piatra rostuit cu mortar pe filtru geotextil cu balast şi rezemate la partea inferioară pe o grindă din beton şi un prism de piatră brută.

- Digul de nord are o lungime de 312m.

34

- Digul de est are o lungime de 103m.III.Amenajările de acostare a ambarcaţiunilor, amplasate in lungul taluzelor

interioare protejate si in jurul insulei sunt de urmatoarele tipuri:OBIECT 6a. Apuntamente plutitoare cu acostare transversala

- a ambarcatiunilor si jetele (fingers) flotante amplasate de o parte sau de ambele parti a puntii principale, dotate cu pasarele de acces cu malul, accesorii de amaraj si terminale de utilitati, fiind destinate pentru ambarcatiuni de pana la 8m lungime;

- Sunt structuri asamblate din pontoane plutitoare pe flotori din beton armat sau cuve din PVC umplute cu polistiren expandat, de 2,4 - 3 m latime si lungimi totale variabile dispuse paralel cu malul sau perpendicular pe acesta si jetele laterale de 6.0 m lungime si 0.7 m latime dispuse pe o parte sau pe ambele parti ale pontonului, punti cu platelaj din lemn tratat sub presiune.

- Legatura cu malul se face prin intermediul puntilor cu structura metalica sau din lemn tratat sub presiune, fixate articulat la mal intr - un ancastrament din beton armat.

- Toate tipurile de pontoane flotante sunt dotate cu accesorii de amaraj, terminale cu prize de apa, energie electrica, iluminat, accesorii de salvare.

- Fixarea pontoanelor se face cu lanturi zincate de 16 mm de blocurile de ancoraj de pe mal si de lesturile de 1200 kg/buc din beton lansate pe fundul bazinului. Legarea se va face astfel incat deplasarile pontoanelor sa asigure variatai nivelului apei, siguranta ambarcatiunilor si garda fata de mal de min. 50 cm.

Alegerea tipului de apuntamente se va face cu acordul prealabil al beneficiarului si proiectantului de la furnizori consacrati in domeniu, pe baza documentelor tehnice specifice si a avizului de catre autoritatile romane abilitate.OBIECT 6b. Apuntamente plutitoare cu acostare laterale

- isolate sau in structura, pentru ambarcatiuni de 8-10 m lungime, dotate ca si cele anterioare.

OBIECT 6c. Pasarela pietonala plutitoare - asigura legatura intre insula si uscat, pe o lungime de 32 m, fiind alcatuita din

pontoane plutitoare de 3 m latime pe flotori din PVC umpluti cu polistiren si punte din beton armat, cu pasarele de acces la maluri si parapeti pietonali de protectie pe zona mediana de 1,40 m latime. Pontoanele asigura inclusiv traseele de utilitati (apa, iluminat) catre insula, amplasate in corpul puntii din beton.

Din punct de vedere al destinatiei fronturile de acostare se impart in urmatoarele zone caracteristice:

Zone destinate preponderent ambarcatiunilor turistice (A, B)Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare, dispuse paralel cu malul in jurul insulei, partial pe taluzul de sud pe taluzul de vest si pe taluzul digului de nord, cu acostare transversala si longitudinala pe o parte ;

Zona destinata preponderent activitatilor traditionale si turistice (C)

35

Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare dispuse paralel cu taluzul digului de nord, in lungime de 220 m, cu acostare transversala si longitudinala pe o singura parte.

Zona destinata utilitatilor si serviciilor speciale (D)Este aferenta cheului vertical din partea de SE a bazinului, fiind destinata serviciilor speciale de ridicare lansare ambarcatiuni, colectare ape menajere si de santina de la ambarcatiuni, alimentare carburanti, dar si pentru acostare diverse ambarcatiuni. La stabilirea acestui amplasament s-a avut in vedere existenta curentilor minimi ale apei care sa nu propage o poluare accidentala si sa se izoleze cu usurinta zona, apropierea de statia de epurare si de caile de acces.OBIECT 7. Rampe lansare /ridicare ambarcatiuni

- de tip plan inclinat, o rampa amplasata la limita de SE a bazinului, dotata inclusiv cu biga de 15 tfm si o rampa destinata ambarcatiilor pescaresti amplasata la extremitatea de NV a bazinului.

- Sunt prevazute doua amplasamente de rampe de ridicare/lansare ambarcatiuni: Rampa ridicare/lansare din zona D de utilitati si servicii speciale

Este amplasată în colţul de sud vest a bazinului, facand legatura prin drumul perimetral cu spatiul de spatiu tehnic, fiind destinata preponderent ambarcatiunilor turisticeEste compusă dintr-o rampă cu plan inclinat din dale de beton de 4,5 m latime, cu panta de 1:6 şi o bigă cu braţ pivotantă, cu sarcina la cârlig de 15 tfm amplasata adiacent cheului. Dalelelprefabricate din beton armat in grosime de 16cm, sunt montate pe un pat nivelat din piatra sparta, iar suprafata acestora va fi rugoasa.Ridicarea şi lansarea la apă a ambarcaţiunilor se va face prin tragerea şi coborârea căruciorului port - şalupă pe planul înclinat al rampei. La capătul dinspre uscat se va prevedea un troliu cu cablu de oţel pentru tragerea şi lansarea căruciorului.Fundatia bigii este pe 6 piloti batuti din beton armat cu sectiunea de 35x35 cm si 10 m lungime dispusi circular in jurul axului de rotire, monolitizati printr-un radier din beton armat de forma unui hexagon incris intr-un cerc cu diametrul de 4,20 m si cu o grosimea de 70 cm

Rampa ridicare/lansare din zona C de activitati traditionale Pentru deservirea zonei cu activitati traditionale se prevede la extremitatea de NV a digului de nord un plan inclinat asemanator ca cel prezentat mai sus pentru ridicarea-coborarea ambarcatiunilor pescaresti din aceasta zona fara dotare cu biga pivotanta. Ridicarea şi lansarea la apă a ambarcaţiunilor se va face prin tragerea şi coborârea căruciorului port - şalupă pe planul înclinat al rampei sau manual prin procedee traditiaonale.La capătul dinspre uscat se va prevedea inclusiv un troliu cu cablu de oţel pentru tragerea ambarcatiunilor.Structura constructiva a planului inclinat este identica cu cealalta descrisa mai sus cu precizarea ca racordul cu malurile se realizeaza prin intermediul prismului de anrocamente si taluze pereate.Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

36

IV. Alte amenajări hidrotehnice:OBIECT 8a. Canal regularizat ape pluviale

- delimiteaza partea de sud – est a amenajarilor la baza dealului stancos cu Cetatea Enisala si are rolul de colecatere a apelor poluviale de pe valea naturala existent si de pe zonele de sud ale amenajarilor si de evacuare a acestora in balta.

- In vederea reducerii efectelor de eroziune a torentului in amonte si pentru reducerea pantei de scurgere, s-a prevazut un prag de gabioane paralelipipedice din carcase din plasa de sarma protejata cu galfan umplute cu anrocamente. In avalul acestui prag s-a prevazut un canal de regularizat cu sectiunea trapezoidala protejata cu zidarie de piatra in grosime de 30 cm rostuita cu mortar de ciment.

- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

OBIECT 8b. Descarcator tubular ape pluviale- Descarcatorul tubular de ape pluviale este amplasat in partea de vest a

amenajarilor si are rolul de colectare a apelor pluviale din lungul drumului judetean DJ 222 si pe zonele de vest ale amenajarilor si de evacuare a acestora in bazin.

- Este o constructie subterana compusa dintr-un camin de colectare si decantare din beton armat prevazut cu gratare metalice si o conducta DN 800 mm cu lungimea de 100 m si panta 3%. Colectarea apei in caminul decantor se face prin intermediul descarcatorului in trepte a rigolelor din lungul drumului judetean.

OBIECT 9a. Terminal colectare ape ,,gris’’ (menajere) de la anumite ambarcatiuni- Este amplasat la limita de SE a amenajarii hidrotehnice pe cheul vertical al

digului de est in vecinatatea Statiei de epurare. Asigura preluarea apelor ,,gris’’ (menejere) de la ambarcatiunile care au prevazuta colectarea acestora.

- Preluarea se va face prin intermediul unui bolard specializat, dotat cu pompa. Evacuarea acestor ape se va face catre Statia de epurare.

OBIECT 9b. Terminal colectare ape uzate de santina- Este amplasat in aceeasi zona cu terminalul de colectare ape ,,gris’’ (menajere).

Preluarea se va face printr-un echipament specializat (bolard), dotat cu pompa. Colectarea se va face intr-un rezervor etans prevazut cu separator de uleiuri si va fi indepartat prin preluarea de catre firme specializate si autorizate in acest sens.

OBIECT 10. Platforme delimitare bazin cu taluz protejat sunt reprezentate de platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta) si platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat) a caror descriere este prezentata mai jos. Platformele au o latime de circa 5 m.OBIECT 10a. Platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta)

37

- se realizeaza din materialul dragat prin refulare pentru realizarea bazinului si a canalelor de siguranta.

- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din anrocamente si pereu din piatra, iar taluzul dinspre canalul de siguranta va ramane din pamant cu panta de 1:2, cu o berma de protectie fata de malul canalului de 4,5 m pe care se vor planta salcii. Cota la coronamentul taluzelor va fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,,in acoperis” cu pante de scurgere a apelor pluviale de 1,5 - 2%, in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.

OBIECT 10b. Platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat)- se realizeaza prin excavarea de la uscat a acestei zone de bazin si din

umpluturile la cota cu material local.- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din

anrocamente si pereu din piatra. Cota la coronamentul taluzelor va fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,, in acoperis” cu pante de scurgere a apelor pluviale de 1,5- 2% , in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.

- In zona gurii de intrare protectia taluzelor se va face pana la ramificatia canalelor de siguranta si pe taluzele exterioare din zona farurilor.

Lungimea malurilor protejate este urmatoarea: - zona A perimetral insula = 212 m- zona B pe latura de sud si sud-vest = 282 m- zona C pe latura de nord = 312 m- zona E pe latura de est = 103 m

- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

V. Amenajări utilitare şi de agrement pe zona de uscat:OBIECT 11. Căile de acces carosabile

- vor asigura legătura între latura de sud-est a bazinului, unde este amplasată rampa de ridicare nave, cu sediul administrativ şi DJ 222.

- Traseul în plan are o lungime de 300 m si va urmări traseul corectat al drumurilor neamenajate existente.

- În profil longitudinal se va urmări panta corectata prin ramblee si deblee a terenului natural cu declivităţi spre amenajarea hidrotehnica.

- Lăţimea carosabilă va fi de 6 m cu acostamente de 0,75 m lăţime fiecare si rigole laterale pereate cu piatra pentru scurgerea apelor pluviale.

- In profil transversal drumul va fi in acoperis cu pante transversale de 2-2,5%.

38

- Intersectia cu DJ222 se afla la km 37+ 310 pe partea stanga (spre est) si se amenajeaza prin supralargirea acestuia cu banda de viraj la stanga dinspre directia Sarichioi si pene de racord. Se asigura semnalizarea rutiera a intersectiei prin indicatoare si marcaje rutiere.

- Prima alee de exploatare şi promenadă adiacenta cheului dinspre uscat este dimensionata inclusiv pentru acces auto de intervenţie.

- Sistemul rutier adoptat va fi cu pavaj din piatră naturală pe o fundaţie din piatră spartă.:

Pavaj din piatra montata pe sapa semiumeda si rostuita cu mortar de ciment;

30cm fundatie piatra sparta 7cm strat nisip

- Se pot utiliza in locul dalelor din piatra inclusiv pavelele din piatra naturala montate pe substrat din nisip pilonat de 5cm grosime.

- Celelalte platforme de exploatare adiacente taluzelor de vest, nord si est vor fi amenajate cu fundatie din piatra sparta la nivel de macadam si tratament dublu bituminos.

Tratement dublu bituminos 8cm Strat de baza din macadam ordinar 20cm fundatie piatra sparta 7cm strat balast

- Pentru toate accesele si platformele de exploatare terenul de fundare se va aduce la cotele si pantele prevazute prin proiect si se va compacta mecanic..

OBIECT 12. Parcarea pentru autoturisme- va fi amplasată la extremitatea de sud a amenajarilor pe terenul adiacent

drumului existent DJ222, în apropierea centrului de informare turistica- Zona ce se va amenaja va avea o capacitate de 79 autoturisme şi 4 autocare si

va fi delimitata de borduri si spatii verzi. - Intrarea în incinta va fi prevăzuta cu cabina de control acces (pază) si bariere

semiautomate. - Circulaţia rutieră în interiorul parcării, la intrarea şi ieşirea în drumul de acces

va fi reglementată prin marcaje şi indicatoare rutiere.- Sistemul rutier propus va avea alcătuirea cu fundatie din piatra sparta la nivel

de macadam cu tratament dublu bituminos: Tratament dublu bituminos 8cm macadam ordinar 20cm fundatie piatra sparta 10cm strat nisip

- Adiacent se va realiza o parcare libera pentru autoturisme cu 8 locuri.

39

- Parcarea carosabila va fi delimitata de spatiile verzi adiacente rin borduro prefabricate din beton de 20*25cm pe fundatie din beton.

OBIECT 13. Spatii tehnice - vor fi repartizate in doua sectoare:

OBIECT 13a. - un sector de garare a 50 ambarcaţiuni de agrement pe timp de iarnă, în suprafaţă de cca. 2.700

mp amplasat pe umplutura nou creata pe digul de est. OBIECT 13b. - un sector de garare a 23 ambarcatiunilor pescaresti, in suprafata de cca. 1.120 mp amplasat pe umplutura nou creata pe digul de nord in zona de activitati traditionale.

- Structura platformei va fi asemanatoare cu cea de la parcarea pentru autoturisme, dar fara straturi bituminoase:

8 cm macadam ordinar 20 cm fundatie piatra sparta 10 cm strat nisip

OBIECT 14. Centru de informare turistica - Este amplasat pe terasa superioara, in apropierea DJ222, asigurandu-se o

vizibilitate panoramica a amenajarii hidrotehnice. Accesul se realizeaza pietonal si auto din DJ 222, iar accesul spre amenajarea hodrotehnica se realizeaza pe drumul perimetral, prin intermediul unei scari monumentale realizata pe faleza inalta executata din piatra naturala si prin aleile pietonale de pe platoul inferior.

- Data fiind configuratia terenului, relief denivelat, se propun amenajari pietonale care vor urmarii panta terenului, scari si rampe cu panta usoara, necesare si deplasarii persoanelor cu handicap locomotor.

- In solutia de amplasare a constructiei pe teren s-a avut in vedere un acces usor la sit, atat pietonal cat si carosabil, o buna orientare a constructiei spre amenajarea hidrotehnica, dar si retragere cat mai mare fata de Cetatea Enisala.

- Caracteristicile principale sunt: Suprafata construita 74,95mp; suprafata construita desfasurata = 74,95 mp; Hmax. 3,62m.

Descrierea solutiei tehnice:Solutia tehnica pentru aceste constructii propune folosirea de materiale reciclabile (lemn, metal) si un sistem constructiv cu o structura usoara care sa permita demontabilitatea acestoraDin punct de vedere functional exista doua zone distincte:

40

o Zona de vanzare propriu-zisa care are posibilitatea de deschidere totala pe timpul verii prin intermediul unor panouri glisante

o Partea functionala a cladirii care cuprinde un grup sanitar pentru clienti, un depozit, un vestiar pentru personal si un spatiu tehnic

Finisaje interioareo Pereti

Grupurile sanitare sunt placate cu faianta pana la Hp = 2.10m Vopsea lavabila Lambriu de lemn la terasa

o Pardoseli Gresie in grupurile sanitare, vestiare, spatiul de depozitare si

centrala termica Dusumea de lemn pe hol si la terasa

Finisaje exterioareo Placare cu panouri de lemn pentru exterior, lambriu de lemn natur tratat

pentru exterior si trafor lemn natur.o Invelitoarea este alcatuita din panouri tristrato Scari de lemn cu trepte de 1,00mo Jgheaburi din tabla zincatao Glafuri si copertine din tabla zincata

Spatiile comerciale vor fi de tip snak – bar, cu toate prepararile la vedere, inglobate intr-o tejghea de bar.

Siguranta la foc.S-a avut in vedere siguranta la foc a constructiei, iar pentru a raspunde acestei cerinte, conform normativului P118/99, solutia propune urmatoarele:

o Protectia la foc a elementelor din lemn sau metal (in cazul in care se vor folosii ca elemente structurale).

o Evacuarea se face astfel incat, lungimea de evacuare sa corespunda celei normate.

o Se vor dimensiona caile de evacuare conform normativului.o Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se propune, daca este necesar,

amplasarea hidrantilor interiori/exteriori, racordati la instalatia existenta si sisteme de avertizare si alarmare in caz de incendiu.

o Amplasarea cladirii se va face astfel incat sa corespunda distantelor normate fata de vecinatati cat si asigurarea cailor de interventie in caz de incendiu.

41

o Se vor respecta toate cerintele normativului P118/99 referitoare la acest tip de functiune.

OBIECT 15. Teatru in aer liber- Teatrul in aer liber este o amenajare sezoniera, care da posibilitatea organizarii

unor spectacole de mica importanta, fara pretentii, mai mult intalniri spontane ale tinerilor care doresc sa se manifeste in domeniul artistic.

- Din punct de vedere structural situatia se prezinta astfel: infrastructura este alcatuita din piloti batuti; suprastructura din profile metalice, usoare, placate cu lemn – lambriu stejar.

- Se vor realiza doua piese: una pentru spectatori – 4 gradene de 45 cm inaltime si 1m latime, pe care se va monta un numar de 150 scaune din lemn si a doua piesa pentru performeri, este o scena, cu schelet metalic, placat cu lambriu de lemn masiv stejar.

o Structura de rezistenta: stalpi si grinzi din profile metalice.o Suprafata construita: 153,85mpo Suprafata desfasurata: 153,85mpo Hmax: 2,80m

OBIECT 16. Scari si alei pietonale şi amenajare obiectiv turistic natural- Aleile pietonale sunt amenajate pentru a se face legatura intre centru de

informare turistica si parcarea auto, amplasate pe platoul superior si amenajarea hidrotehnica si alte amenajari de agrement (jocuri sportive, recreere) amplasate pe platoul inferior si in lungul zonelor de acostare.

- Avand in vedere conservarea zonelor naturale, malurile si platformele existente vor ramane, de regula, la configuratia actuala, acordandu-se o atentie deosebita imbogatirii aspectului peisagistic prin plantarea speciilor adecvate solului din zona;

- Accesul in amenajarea hidrotehnica si centrul de informare turistica se realizeaza fie pe drumul perimetral, prin intermediul unei scari monumentale realizata pe faleza inalta executata din piatra naturala si prin aleile pietonale de pe platoul inferior.

- Aleile vor fi mărginite şi combinate cu jardiniere, vegetaţie ornamentală, copaci, iluminate cu stâlpi ornamentali şi pe anumite zone de odihnă vor fi prevăzute băncuţe din lemn.

- Căile de circulaţie pietonală vor fi pavate, de regulă, cu lespezi din piatră naturală cu rosturi însămânţate cu gazon, ţinând cont de peisajul stâncos al dealului cetăţii Enisala. Taluzurile dintre alei şi terase vor fi înierbate şi plantate cu arbuşti şi copaci. Diferentele de nivel ale terenului natural vor fi preluate prin trepte realizate din piatra naturala.

OBIECT 17. Amenajare Obiectiv Turistic Natural - are drept scop valorificarea arheologica si istorografica a zonei, al carui

amplasament se va fi stabili in urma cercetarilor arheologice din punctul ,,Palanca”(,,La Lutarie”).

42

- Punctul muzeal consta intr-o constructie ,,in situ” pe amplasamentul rezultatelor cercetarilor arheologice care va fi stabilit ulterior de catre Institutul de Cercetari Eco – Muzeale Tulcea, destinata protejarii acestor rezultate si a vizitarii de catre turisti.

- Ca urmare, prin prezentul proiect, se prezinta tipul de amenajare din punct de vedere arhitectural si a cerintelor urbanistice din zona, amplasamentul si adaptarea la teren urmand a se definitiva ulterior dupa efectuarea cercetarilor arheologice prevazute pentru realizarea investitiei si consultarea autoritatilor abilitate din domeniu. Se propune o cladire semiingropata cu structura din beton, inchideri din caramida si placata cu piatra naturala. Amenajarea interioara va fi adaptata cerintelor impuse de rezultatele cercetarilor arheologice si de catre autoritatile abilitate din domeniu.

Protejarea si conservarea malurilor din zona naturala ,,La Lutarie”In vederea protejarii si conservarii acestui sit natural al ornitofaunei se prevad umatoarele lucrari si amenajari :

o La baza malului, la o distanta de 10 m de piciorul malului, se realizeaza un zid de sprijin de 2 m inaltime din gabioane paralelipipedice din plasa galvanizata umplute cu piatra bruta aranjata ingrijit la fata, in spatele caruia se realizeaza un prism din pamant local cu o latime la coronament de cca 3 m, care se amenajeaza ca spatiu verde cu pomi si arbusti.

Acest zid de sprijin are rolul de protectie a surparilor posibile ale malului si de interzicere a accesului public in zona protejata.

o La partea superioara a malului, pe toata lungimea de 100 m si la o distanta de 8-9 m de mal, se monteaza o imprejmuire de protectie din lemn, in scopul interzicerii accesului publicului in zona protejata.

In vederea reducerii pierderii stabilitatii malului, in afara zonei protejate se vor colecta si dirija apele pluviale prin rigole pereate cu piatra rostuita cu mortar de ciment M100.Platoul de deasupra malului va fi amenajat ca spatiu verde cu pomi si arbusti.

o Celelalte maluri cu taluze naturale si alte suprafete care nu sunt prevazute a fi modificate raman in forma naturala, eventualele amenajari de alei pietonale vor urmari curbele de nivel naturale cu trepte de preluare a diferentelor de nivel. Aceste suprafete vor suporta imbunatatirea spatiului verde existent si plantarea de copaci si arbusti adaptati la conditiile pedologice existente.

Alte lucrari, constructii si amenajariRegularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre versatii din sud, prin realizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiune trapezoidala pereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspre sudul amenajarilor. OBIECT 18. Terenuri sport si vestiar

- Terenurile de sport sunt destinate pentru urmatoarele sporturi: volei, tenis, baschet, tenis de masa si au suprafata de 1723mp.

43

- Depozitarea hainelor si echipamentelor sportive apartinand jucatorilor se va face in dulapuri individuale (boxe), care pot fi inchiriate pe termen lung sau ocazional.

- In vecinatatea terenurilor de sport se afla vestiarul, care are o suprafata deaproximativ 85mp. Vestiarul prevazut in acest proiect cuprinde :

Sala de asteptare cu dus si grup sanitar Vestiar instructori cu dus si grup sanitar Centrala termica Coridor Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar barbati Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar femei

OBIECT 19. Locuri de popas si recreere- Cuprinde 10 ansambluri de locuri de popas si recreere, fiecare fiind realizat

dintr - un foisor, 4 bancute si 2 cosuri de gunoi.OBIECT 20. Turn panorama

- Au fost prevazute 3 turnuri din lemn, cu scari- Permit o vedere panoramica asupra Deltei

OBIECT 21. Alte lucrari, constructii, amenajari si dotari- Regularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre

versatii din sud, prin realizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiune trapezoidala pereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspre sudul amenajarilor.

VI. Asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţie:OBIECT 21a. Sistemul de alimentare cu apă va cuprinde următoarele amenajări:

- S-a propus ca alimentarea cu apă a amenajarii hidrotehnice să se realizeze din rezervorul existent din localitatii Enisala. Întrucât capacitatea rezervorului existent nu asigură şi alimentarea amenajarii hidrotehnice s-a prevazut suplimentarea debitului acestuia.

- Determinarea cerintei de apă - se face pe baza necesarului de apă, cu considerarea coeficientului pierderilor de apă kp, unde kp=1,05 (conform STAS 1343-1/2006).

Cerinta medie de apă: Q s.zi med.= 5,2 mc/zix1,05 = 5,46 mc/ziQs.orar.med = 5,46 mc/zi:24 ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/sQs.med.anual = 1300 mc/an x 1,05 = 1365 mc/an

Cerinta maximă de apă:Q s.zi max = 5,72 mc/zi x 1,05 = 6,0 mc/ziQs.orar.max = 6,0 mc/zi : 24 ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/s

44

Qs.max.anual = 1430 mc/an x 1,05 = 1502 mc/an Cerinta minimă de apă:

Q s.zi min = 4,16 mc/zi x 1,05 = 4,37 mc/ziQs.orar.min = 4,37 mc/zi:24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/sQs.min.anual = 1040 mc/an x 1,05 = 1092 mc/anIn acest sens prin acest proiect, pentru asigurarea debitului necesar se prevede:

realizarea unui nou foraj, în zona celor două deja existente pentru alimentarea localitatii Enisala, cu H 100 m,NHs = - 5,0 m ; NHd = - 20,0 m, echipat cu o electropompă submersibilă

Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor, în cadrul investiţiei propuse, va fi asigurat local din apa de suprafata a bazinului amenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare de incendiu cu debitul min. de 5 l/s.

o Conform studiului hidrogeologic si a breviarului de calcul noul foraj propus pentru suplimentarea debitului de apa necesar alimentarii amenajarii hidrotehnice (debit de cca 0.4l/s) nu afecteaza buna functionare a celor doua foraje existente.

o Suplimentarea debitului de apa necesar prin realizarea unui foraj in perimetrul celorlalte doua foraje existente pentru satul Enisala, amplasate la sud-vestul localitatii, cu H = 100m, NHs = -5m, NHd = -20,0 m, echipat cu o electropompa submersibila cu urmatoarele caracteristici; Q = 2,20 l/s = 9,0 mc/h; H = 124 mCA; N = 18,5 Kw.

o Montarea unei conducte de refulare, realizata din tuburi PE 100, PN 10, SDR 17, Dn 110 mm, L =2850 ml.

o Apa prelevata din panza freatica prin intermediul noului foraj propus, va fi trecuta prin statia de tratare a apei, existenta, dupa care, va fi stocata in rezervorul de inmagazinare a apei, capacitate 250 mc, existent.

o Montarea unei noi conducte de aductiune intre rezervorul de inmagazinare, existent si amenajarea hidrotehnica, din teava PE 100, SDR 17, PN 10, Dn 160 mm, curgere gravitationala, in lungime de aproximativ L= 850 ml.

o Realizarea de camine de vane, golire, aerisire, montate pe traseul conductei de aductiune.

o cămin de branşament prevăzut cu apometru, vana de sectorizare si robinet de golire, montat la limita amenajarii hidrotehnice.

o conductele de distribuţie a apei pe două direcţii principale, pe latura de vest (alimentare cheuri, apuntamente, centru de informare turistica) şi pe latura sud şi de est.

o Asigurarea perimetrului de protectie sanitara, pentru forajul nou executat, prin realizarea unei imprejmuiri cu gard de sarma profilata, cu lungime totala a imprejmuirii L = 100 ml si latura de 25 ml.

45

Asigurarea sistemului propriu de stingere a incendiului,va fi compus din:

o Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor, va fi asigurat local din apa de suprafata a amenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare de incendiu cu debitul min. de 5 l/s.

o Conducte de alimentare cu apa a hidrantilor de incendiu exteriori, din conducte PE 100, PN 10, Dn 110 mm, montate ingropat, Dn 80 mm.

o Hidranti exteriori de incendiu, Dn 80 ml.o Pentru amplasarea sorbului motopompei si pentru protectia acestuia, in

bazinul de aspiratie s-a prevazut un camin de beton, incastrat in cheiul bazinului.

OBIECT 21b. Canalizarea şi epurarea apelor menajere- va fi prevăzută pentru colectarea şi epurarea apelor uzate rezultate de la

utilizatorii din zona amenajărilor cu respectarea limitelor caracteristicilor fizico-chimice şi biologice impuse de normativul NTPA-001/2002.

- Colectarea apelor uzate se va face printr-o reţea de canalizare subterană din conductă PVC-KG, cu pantele de scurgere către staţia de epurare.

- Staţia de epurare propusă este un sistem de epurare de tip modular, compactă, mecano-biologica, cu namol activat şi va fi amplasată la baza digului de est la limita umpluturii dinspre canalul de siguranta .

- Apele uzate epurate se descarcă în apa canalului de siguranta dinspre est prin intermediul unei conducte de descărcare prevăzuta cu dispozitiv de dispersie, astfel încât receptorul nu îşi va schimba calitatea apelor prin aportul apelor uzate epurate de la exploatarea amenajarii hidrotehnice. Caracteristicile apei uzate epurate, prin utilizarea acestui sistem, sunt inferioare limitelor prevăzute în Normativul NTPA-001/2002.

Restitutia de apă de la consumurile igienico – sanitareo Restitutia medie de apă:

Q u.zi med.= 5,46 mc/zi x 1,0 = 5,46 mc/ziQu.orar.med = 5,46 mc/zi : 24ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/sQu.med.anual = 1365 mc/an x 1,0 = 1365 mc/an

o Restitutia maximă de apă:Q u.zi max = 6,00 mc/zi x 1,0 = 6,0 mc/ziQu.orar.max = 6,00 mc/zi:24ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/sQu.max.anual = 1502 mc/an x 1,0 = 1502 mc/an

o Restitutia minimă de apă:Q u.zi min = 4,37 mc/zi x 1,0 = 4,37 mc/ziQu.orar.min = 4,37 mc/zi : 24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/s

46

Qu.min.anual = 1092 mc/an x 1,0 = 1092 mc/anOBIECT 21c. Instalatiile electriceA. Instalatii de alimentare cu energie electricaPrin amenajarea zonei turistice este necesara alimentarea cu energie electrica a consumatorilor a caror putere instalata este de 641 kW, fiind necesar sa se amplaseze in zona obiectivului un post nou de transformare 20/0,4kV. Postul de transformare nou va fi constructie supraterana prefabricata (anvelopa de beton). Solutia alimentarii cu energie va fi stabilita de catre operatorul de distributie energie electrica din zona, respectiv de catre o unitate abilitata de catre acesta.Alimentarea cu energie electricå se va realiza in conformitate cu avizele obtinute conf. Legii nr. 10 din 18/01/1995, art 21, de catre investitor, pe baza documentatiei puse la dispozitie de catre proiectantul de specialitate. Se vor obtine:

Avizul de amplasament – in care se precizeaza punctul de vedere al operatorului de retea fata de propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului.

Avizul tehnic de racordare –care se emite de catre operatorul de retea la cererea unui consumator, asupra posibilitatilor si conditiilor de racordare la reteaua electrica, in vederea satisfacerii cerintelor consumatorilor, prevazute la solicitarea avizului.

Din postul de transformare se vor alimenta prin cabluri separate urmatorii consumatori principali :

1. Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)2. Zonele B, D si statia de carburanti 3. Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si amenajări destinate activitatilor

traditionale)4. Zona E cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare5. Centru de informare turistica, obiectivul turistic natural « Lutaria », cabina

poarta 6. Statia pompe incendiu7. Punctul de aprindere al iluminatului exterior si arhitectural

Alimentarea consumatorilor se va realiza prin retele subterane trifazate utilizand cabluri armate cu conductoare din aluminiu si manta din PVC tip ACYABY sau cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Derivatiile cablului catre consumatori se vor realiza de la caz la caz, prin mansoane sau prin utilizarea unor cutii amplasate suprateran langa obiective.Traseul instalaţiilor electrice de alimentare a consumatorilor si amplasamentul echipamentelor sunt prezentate in planul IE-SF-01.B. Instalatii electrice obiective:

Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)

47

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la o cutie de distributie (CD1) amplasata in apropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice. CD1 va fi prevazuta cu 2 sectii de bare, zona A si hanul alimentandu-se din sectia 1. Din aceasta cutie se va alimenta in viitor cladirea hanului si consumatorii aflati pe insula (exceptand iluminatul public).Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta dintr-o cutie de distributie (CD2) amplasata pe insula, in apropierea pasarelei flotante. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zonele B, D si statia de carburanti Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD1) amplasata in apropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice.Zonele B, D si statia de carburanti vor fi alimentate din sectia 2 de bare.Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta din CD1. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si anemajări destinate activităţilor tradiţionale)

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD3) amplasata in apropierea cladirii. Trecerea cablului peste canal se va realiza prin pasarela pietonala care va fi prevazuta cu 4 tevi PVC cu diametrul de 90mm incastrate in beton. O teava va fi folosita pentru cablul de alimentare al zonei C, una pentru iluminatul public si doua vor fi rezerva.Se vor alimenta din CD3: viitoarea cladire destinata activitatilor traditionale si derivatiile catre bolarzi. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

48

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zona E (pontoane dormitor), cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD4) amplasata in apropierea cladirii vestiarelor. Din CD4 se vor alimenta:

Tabloul rampei ridicare/ coborare ambarcatiuni Tabloul pontonului dormitor (1) Tabloul pontonului dormitor (2) Bolardul cu pompa colectare ape gri Bolardul cu pompa colectare apa Tabloul general al cladirii vestiarelor din care se va comanda si

aprinderea proiectoarelor terenurilor de sport Tabloul electric al statiei de epurare.

Instalatii electrice exterioareCablurile care pleaca din CD4 vor fi pozate subteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu sau cupru si manta din PVC tip (A)CYABY .Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Instalatii electrice interioareIn interiorul cladirilor iluminatul se va realiza cu lampi fluorescente montate aparent avand gradul de protectie corespunzator destinatiei spatiului luminat. Iluminatul grupurilor sanitare, vestiarelor si dusurilor se va asigura cu lampi etanse cu eficienta energetica mare tip fluorescente montate aparent.Iluminatul se va realiza in functie de destinatia spatiului si anume:- holuri acces, depozite, magazii- Emed > 100 lx- grupuri sanitare, vestiare, bar- Emed > 200 lx - birouri personal - Emed > 500 lxComanda iluminatului se va realiza in general local.

49

Atat circuitele de prize cat si circuitele de iluminat sunt realizate din conductori de cupru izolati de tip FY introdusi in tuburi de protectie din material plastic. Tuburile de protectie din material plastic sunt montate ingropat in elementele de constructie. Acolo unde constructia nu permite montajul ingropat se vor utiliza plinte de protectie montate aparent.Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP - I7. Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere totala maxima instalata de 3kW.Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat interioare si prize este 230 V c.a. monofazat. Tensiunea de lucru pentru circuitele care alimenteaza consumatori trifazati este 400 V c.a.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie. Conductorul de nul de protectie va fi legat la priza de pamant in tabloul general. Astfel toate carcasele utilajelor, motoarelor electrice, cutiile, usile si ramele tablourilor de distributie, aplicele metalice, etc. vor fi legate la aceasta instalatie de protectie. Priza de impamantare va fi constituita din armaturile fundatiei si o priza artificiala. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4. Pentru tabloul general al cladirii vestiarelor va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.

Iluminatul terenurilor de sportAlimentarea cu energie electrica a iluminatului terenurilor de sport se va realiza din tabloul general al cladirii vestiarelor din care se va comanda si aprinderea proiectoarelor terenurilor de sport.Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 12 m prevazuti cu console pentru 2 sau 4 proiectoare echipate cu lampi cu ioduri metalice avand puterea cuprinsa intre 400 si 1000W. Se va asigura un nivel de iluminare de minim 100 lx.Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa de 12 m care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice.Reteaua electrica subterana va fi de tip intrare-iesire.

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurareAlimentarea cu energie electrica a statiei de epurare se va face printr-un bransament trifazat alimentat din CD4. In incinta statiei de epurare se va monta un tablou electric (TFL) de forta si comanda aferent statiei.Pentru realizarea instalatiei de iluminat exterior, se va monta un stalp tip lampadar cu inaltimea de maxim 5m prevazut cu corp de iluminat echipat cu lampa cu vapori de sodiu, alimentata din iluminatul public.

Centrul de informare turistica, obiectivul « La lutarie », cabina poarta

Instalatii electrice exterioare

50

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la tabloul general al centrului de informare turistica din care se vor alimenta „Lutaria”, cabina poarta, spatiile de campare si instalatiile interioare ale cladirii. Pentru tabloul general va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.Cablurile care pleaca din TG spre « Lutarie », cabina poarta si spatiile de recreere vor fi pozate subteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu sau cupru si manta din PVC tip (A)CYABY.Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Instalatii electrice interioare centru de informare turistica

Instalatia electrica de iluminat se va realiza in functie de destinatia spatiilor cu corpuri de iluminat echipate cu una sau doua surse fluorescente compacte, sau cu proiectoare echipate cu lampi cu halogenuri metalice de 70 W montate incastrat in tavanul fals. In grupurile sanitare si pe terasa barului s-au folosit corpuri de iluminat etanse rezistente la umezeala, cu un grad de protectie IP 44.Numarul corpurilor de iluminat s-a determinat in functie de iluminarea medie aleasa astfel:

- tejghea bar – Emed = 500 lx - depozitare – Emed = 200 lx- hol – 100 – 200 lx- grup sanitar - 200 lx (in apropierea oglinzilor)

iar tipul corpurilor de iluminat s-a ales in functie de destinatia incaperilor pentru a se crea atat o buna vizibilitate si un ambient placut, cat si o functionare sigura.Comanda iluminatului se va realiza local prin intrerupatoare si comutatoare amplasate la hp= 1 m fata de pardoseala.Prizele monofazate de 16 A sunt de utilizare normala si au fost prevazute cu contact de protectie.Prizele se vor monta ingropat sub tencuiala la hp = 0,3m. Circuitele de lumina si prize se vor executa cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYYF introdus in tub MONOFLEX care va fi pozat aparent deasupra tavanului fals si va fi prins de elementele metalice ale structurii constructiei.Circuitele de prize au o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP - I7. Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere maxima instalata de 3 kW in conformitate cu prevederile normativului NP- I7.Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat si prize este 230 V c.a. monofazat.Dozele de aparat instalate îngropat sub tencuială se montează în aşa fel încât capacul lor să se găsească la nivelul de finisaj al peretelui respectiv.

51

Legăturile electrice ale conductoarelor între ele, la aparate sau tablouri, se execută prin metode şi mijloace prin care să se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenţă de trecere minimă, sigure în timp şi uşor de verificat.Alegerea metodelor şi mijloacelor de executare a legăturilor electrice se face în funcţie de materialul şi secţiunea conductoarelor şi de caracteristicile mediului de montare.Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se face numai în accesoriile special prevăzute în acest scop (doze, cutii de legătură, etc).Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor sau trecerilor prin elementele de construcţie.In instalaţiile electrice va fi respectat codul culorilor conform Normativ I-7, respectiv- verde/galben – conducta de protecţie- albastru deschis – conducta nul de lucru- alb sau cenuşiu deschis – conducte mediane sau neutre- roşu, albastru închis, mov – conductoare de fazăPentru cabluri se vor respecta la conductorii ce îi formează, codul culorilor din fabrică. Iluminatul de siguranta cuprinde:

- iluminat de evacuare – marcarea iesirilor si a cailor de acces.Corpurile de iluminat pentru iluminatul de evacuare vor fi de tip nepermanent echipate cu lampi fluorescente de 8 W si acumulator local cu autonomie de minim 1 h. Corpurile de iluminat pentru evacuare vor avea inscriptionat cuvantul “IESIRE”. Comanda iluminatului de evacuare se realizeaza centralizat de la tablou. Corpurile de iluminat vor fi in functiune doar la disparitia tensiunii de alimentare de la retea.Corpurile de iluminat de evacuare se vor monta de-a lungul cailor de evacuare si la fiecare schimbare de directie. Circuitele se vor executa cu cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYYF 4x1.5 mm2 introdus in tub de protectie tip IMONOFLEX Φ 16 montat ingropat in perete sau deasupra tavanului fals.

Instalatii electrice cabina poartaDin tabloul cabinei se vor alimenta: iluminatul, circuitul de prize si tabloul de comanda al barierelor. Circuitele vor fi echipate cu dispozitive de protectie diferentiala 30 mA.

Statia pompe incendiuDin tabloul de joasa tensiune al postului de transformare se va alimenta tabloul de distribuţie al staţiei pompelor de incendiu. Cablul tip CYABY va fi pozat subteran.

52

Cablul de alimentare al tabloului de distribuţie al staţiei pompelor de incendiu si al electrovanelor de incendiu se leagă înaintea întreruptorului general sau a siguranţelor generale ale tabloului din care se alimentează. Întreruptorul sau siguranţele de pe coloana ce alimentează tabloul staţiei pompelor, al electrovanelor de incendiu şi al sistemului de evacuare a fumului se va prevedea cu blocare sigilată care să nu permită întreruperea alimentării decât în caz de strictă necesitate. Această blocare nu este necesară în cazul în care întreruptorul se află în încăperi unde au acces numai persoane autorizate (camera tabloului general de distribuţie etc.).Conductoarele coloanelor de alimentare a tabloului staţiei de pompare pentru incendiu şi a altor sisteme de siguranţă la foc trebuie să fie din cupru şi trebuie protejate împotriva deteriorărilor mecanice cu tuburi metalice, dacă sunt montate aparent sau din materiale plastice dacă sunt montate îngropat. Aceste coloane pot fi executate şi în cabluri armate (fără alte protecţii), sau nearmate dar protejate cu tuburi metalice.Oprirea manuală a pompelor şi electrovanelor de incendiu se va face numai din staţia pompelor de incendiu.

Instalatia de iluminat public a obiectivuluiDin postul de transformare va fi pozat subteran un cablu tip ACYABY pana la punctul de aprindere trifazat amplasat in apropierea centrului de informare turistica.Comanda iluminatului se va face printr-o fotocelula legata la un releu crepuscular (fotocelula) amplasat in exteriorul cladirii care se va regla sa anclanseze la un nivel de iluminare de 30 lux.Releul crepuscular va fi montat intr-un loc in care sa nu fie influientat de iluminatul artificial.Pentru economisirea energiei electrice vor fi prevazute ceasuri programatoare care sa comande stingerea proiectoarelor si a unor corpuri de iluminat la ora care va fi stabilita de catre beneficiar. Se va realiza si comanda manuala a iluminatului atat din centru de informare turistica, cat si din cabina poarta.

Iluminatul drumului de accesPentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cu console avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice pozate subteran. Amplasarea stalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (se vor amplasa in spatiile verzi). Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator tipului de artera M4, conform standardului SR EN 13201 si CIE 115/2010; Lmed ≥ 0,75 [cd/mp].

Iluminatul parcarilorPentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cu console avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa si fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice pozate subteran. Amplasarea stalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (se vor amplasa in spatiile verzi).

53

Intrucat prin standarde nu se impun valori pentru iluminatul parcarilor, se va asigura un nivel de luminanta apropiat de cel al arterei.

Iluminatul cheiurilor, aleilor de promenada, locurilor de recreere şi promenadă si a insulei

Pentru realizarea instalatiei de iluminat, se vor monta stalpi tip lampadar cu inaltimea de maxim 5m prevazuti cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi cu flansa care prezinta avantajul ca se monteaza, se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice. Amplasarea stalpilor pe chei se va realiza pe marginea dinspre apa a taluzului. Amplasarea stalpilor care lumineaza alei se va realiza in spatiile verzi.Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator aleilor pietonale tip P4, conform standardului SR EN 13201 si CIE 115/2010; E med ≥5(lx).

Protectia contra tensiunilor accidentale de contactProtecţia împotriva atingerilor directe se realizeaza prin:a) izolarea părţilor active;b) carcase în interiorul cărora să se găsească părţile active;Protecţia împotriva atingerilor indirecte se realizeaza prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.Priza artificiala noua va fi realizata din platbanda de otel zincata cu sectiunea minima de 150 mmp si din electrozi din teava zincata cu diametrul de 2 ½” toli cu lungimea de 3 m legati intre ei prin sudura cu platbanda OL-Zn 40x4mm. Priza de pamant artificiala se va monta ingropat la 0.8 m adancime.Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare a tablourilor si stalpilor prevazuti cu impamantare va fi de maximum 10 nelegata si maximum 4 legata la restul instalatiei.La punctele de aprindere, la cutiile de distributie si la tablourile amplasate in interiorul constructiilor, platbanda prizei se leaga direct la borna de impamantare.La stalpii metalici cu flansa si la stalpii lampadar platbanda prizei se leaga la piesa de separatie care este fixata de unul dintre prezoanele stalpului.3.6.3 Suprafete de teren ocupate

Suprafata totala pentru realizarea proiectului este de 18,77ha.3.7. PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE

Nu este cazul pentru proiectul de fata.3.8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE

EXISTENTE PE AMPLASAMENT Nu este cazul pentru proiectul de fata.

3.9. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUI PROPUS

Nu este cazul pentru proiectul de fata.

54

3.10. MATERII PRIME, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI Pentru realizarea proiectului materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati sunt reprezentate de: pamant pentru umplutura, nisip si agregate de balastiera, agregate minerale, ciment, var, bitum, beton, cofraje, piese metalice, materiale speciale de instalatii, vopsea si aditivi, combustibili si lubrifianti necesari functionarii utilajelor si mijloacelor de transport.Antreprenorul va alege sursele de unde vor fi procurate aceste materiale de constructie, precum si tehnologiile care vor fi folosite la executia lucrarilor. Se recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen lung.Prepararea cimentului nu se realiza pe amplasamentul proiectului ci se va prepara in instalatii specializate si va fi transportat cu mijloace de transport specifice de la aceste statii in zona punctului de lucru.Vopselurile si aditivii vor fi aduse in recipienti etansi. Recipientele goale vor fi restituite producatorului sau distribuitorului dupa caz.Alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la unitatile specializate.Service-ul si reparatia utilajelor se va face in cadrul unitatilor specializate.

3.11. RACORDAREA LA RETELELE UTILITARE EXISTENTE IN ZONA

In perioada de constructie:In zona sunt asigurate urmatoarele utilitati existente:

- alimentare cu apă in satul Enisala, din vecinatatea investitiei propuse, dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă compus din două foraje fiecare echipat cu câte o electropompă submersibilă.

- Energia electrica, in imediata vecinatate a amplasamentului in lungul DJ 222 exista LEA 20KV, Sarichioi – Enisala, cu posibilitatea alimentarii cu energie electrica necesara exploatarii obiectivului de investitie prin intermediul unui post de transformare 20/0.4 KV

Accesul la utilitati necesare asigurarii functionarii Organizarii de Santier se va rezolva prin grija Constructorului prin realizarea de bransamente temporare.

3.12.DESCRIEREA LUCRARILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI IN ZONA AFECTATA DE EXECUTIA INVESTITIEI

Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Se vor evita potentialele efecte negative asupra factorilor de mediu sol si apa.După finalizarea lucrărilor de construcţie, zonele ocupate temporar de proiect vor fi curăţate şi nivelate, iar terenul adus la starea iniţială, prin acoperirea cu pământ vegetal şi plantarea de vegetaţie.

55

In orice caz toate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintilor de santier, iar dupa terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru dezafectarea organizarilor de santier si a bazelor de productie si refacerea zonei si redarea in circuitul natural, cum ar fi:

demontarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santier; dupa caz, constructiile si instalatiile existente vor fi demontate si evacuate, iar

amplasamentul va fi amenajat in vederea redarii folosintelor facandu-se totodata lucrari de reconstructie ecologica;

deseurile de produse petroliere rezultate din pierderi accidentale vor fi eliminate prin intermediul firmelor abilitate;

retragerea de pe amplasamente a utilajelor de constructii si transport se va face controlat si esalonat pentru un impact minim asupra mediului;

colectarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea de constructie si cele conexe se va face prin intermediul firmelor specializate;3.13.CAI NOI DE ACCES SAU SCHIMBARI ALE CELOR EXISTENTE

Se va amenaja o cale de acces din DJ 222 si pana la obiectiv.

3.14. RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE

Resursele naturale pentru realizarea proiectului sunt agregate minerale (nisip, pietris, piatra sparta) provenite din cariere si balastiere autorizate sa desfasoare astfel de activitati si materiale reciclabile (lemn).Nu vor fi folosite resurse naturale din interiorul ariilor naturale incluse in reteaua ecologica Natura 2000 din zona amplasamentului proiectului, toate materialele necesare realizarii proiectului se vor achizitiona din surse autorizate.

Constructorul are deplina libertate de a-si prevedea in oferta de achizitie a lucrarii propriile consumuri si tehnologii de execuţie precum şi sursele de aprovizionare pe care le agreează, cu respectarea însă a exigenţelor calitative şi cantitative prevăzute în proiectul tehnic, în caietele de sarcini, în actele normative în vigoare şi în avizele şi acordurile obţinute pentru realizarea investiţiei conform legii. Calitatea lucrărilor executate va fi asigurata prin respectarea prevederilor legale.Decizia finală privind provenienţa acestora va aparţine constructorului care va selecta materialele folosite e şi de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului economic şi de mediu.In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale in afara lucrarilor de reparatii capitale sau intretinere.

3.15. METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE/DEMOLARETehnologia de execuţie a lucrărilor proiectate descrise în acest capitol este o tehnologie tipică executării lucrărilor de amenajare a canalelor si constructii cladiri.

56

La executia lucrarilor, solutiile propuse prin proiect sunt solutii care vor avea un impact minim asupra mediului. Lucrarile propuse se refera la utilizarea betonului de ciment si a prefabricatelor de beton de ciment, lemn si metal, materiale care au un impact minim asupra mediului fiind realizate din agregate minerale naturale in proportie de 100%. Pe cat posibil, prefabricatele de beton vor fi realizate in bazele de productie agrementate in acest sens, urmand ca aceste sa fie transportate in amplasamentul lucrarilor atat cu mijloace auto.Realizarea investitiei nu presupune dezafectarea unor echipamente, utilaje sau cladiri. Materialul rezultat din excavatiile canalelor se va utiliza la terasamentele digurilor, umpluturile platformelor nou create si alte umpluturi adiacente.Dupa finalizarea lucrarilor, constructiile si instalatiile existente in cadrul organizarii de santier vor fi demontate si evacuate, iar spatiile ocupate temporar de organizarea de santier vor fi aduse la forma initiala. Terenul va fi recopertat cu solul fertil excavat initial.

3.16.PLAN DE EXECUTIE (FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNERE IN FUNCTIUNE, EXPLOATARE, REFACERE SI FOLOSIRE ULTERIOARA)

In cadrul proiectului a fost intocmit graficul de realizare a executiei lucrarilor care se estimeaza ca se vor intinde pe o perioada de 24 luni (excluzand perioadele de ape mari si de depunere a icrelor, cand executia este interzisa). Este foarte importanta coordonarea judicioasa a Contractorului pentru realizarea lucrărilor la calitatea cerută şi în timpul de execuţie preconizat. Prezentul proiect este de natură tehnologică prin esenţa lui, astfel încât implică o foarte bună organizare în ceea ce priveşte începerea, finalizarea şi alternanţa etapelor de execuţie.După finalizarea lucrărilor de construcţie, zonele ocupate temporar de amenajarile specifice vor fi aduse la starea iniţială.

3.17.RELATIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SI PLANIFICATE Nu este cazul in cadrul acestui proiect.

3.18.DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE IN CONSIDERARE

Pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement se propun 2 variante ale configuratiei bazinului amenajat, astfel:• Varianta 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale, delimitat cu umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur si pasarela pietonala intre insula si uscat.• Varianta 2 – Bazin cu luciu de apa liber pe toata suprafata, delimitat de umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare transversale si longitudinale.

57

Analizand cele doua variante pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement din punct de vedere tehnic si economic se recomanda aplicarea Variantei 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale avand urmatoarele considerente principale:- Valoarea si capacitatile de acostare si primire de ambarcatiuni sunt apropiate in ambele variante, totusi in varianta 1 valoarea de investitie este mai mica, iar capacitatea de primire este mai mare cu 8 ambarcatiuni;- Incadrarea in morfologia naturala a malurilor, prin aspectul meandrat al umpluturilor ce delimiteaza bazinul de balta si al insulei centrale;- Posibilitatea dezvoltarii de servicii turistice si de agrement pe insula centrala in conditii ambientale deosebite;- Facilitati la fixarea, accesul, alimentarea cu utilitati si intretinerea structurilor pontoanelor flotante dispuse paralel cu malul, fata de cele dispuse in structuri perpendiculare pe acesta; Dintre cele doua variante este recomandata varianta 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale, delimitat cu umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur si pasarela pietonala intre insula si uscat;Avantajele variantei 1 fata de varianta 2 sunt urmatoarele:- Cost mai redus decat varianta 2;- Durabilitate in timp a constructiei;- Capacitate de acostare si primire de ambarcatiuni este mai mare in Varianta I recomandata.

3.19.ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROIECTULUI

Prin implementarea proiectului se preconizeaza dezvoltarea durabila atat a localitatii Sarichioi si Enisala, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate, imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turistice vizate, cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice.

3.20.ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT A fost obtinut Certificatul de Urbanism nr. 29/4485 din data de 12.07.2018, emis de Primaria Comunei Sarichioi. Prin CU au fost solicitate urmatoarele avize si acorduri:

Alimentare cu energie electrica Alimentare cu apa Aviz privind sanatatea populatiei Avizul Comisiei tehnice de Amenajare a Teritoriului si de Urbanism a CJ Tulcea Aviz Directia Judeteana pentru Cultura Tulcea

58

Aviz SGA Avizul CJ Tulcea, Serviciul managementul proiectelor de lucrari publice si monitorizarea

serviciilor comunitare de utilitati publice pentru acces si lucrari in zona de protectie DJ 222

Aviz de securitate la incendiu Actul admnistrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului Acordul Inspectoratului Judetean in Constructii Tulcea Studiu geotehnic

4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE

In cazul prezentului proiect nu se are in vedere lucrari de demolare constructii ci crearea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatii aferente.Materialele rezultate (deseuri) din amenajarea terenului vor fi sortate in vederea reutilizarii sau eliminarii. Pentru aceasta activitatea se va incheia un contract cu o firma specializata.

5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI

5.1. DISTANTA FATA DE GRANITE PENTRU PROIECTELE CARE CAD SUB INCIDENTA CONVENTIEI PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXTUL TRANSFRONTIERA, ADOPTATA LA ESPOO LA 25 FEBRUARIE 1991, RATIFICATA PRIN LEGEA NR. 22/2001 CU MODIFICARILE ULTERIOARE

Proiectul studiat nu cade sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context de transfrontieră, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr.22/2001.

5.2. LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CU

PATRIMONIUL CULTURAL POTRIVIT LISTEI MONUMENTELOR ISTORICE ACTUALIZATA PERIODIC SI PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI SI A REPERTORIULUI ARHEOLOGIC NATIONAL INSTITUIT PRIN OG NR. 43/2000 PRIVIND PROTECTIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC SI DECLARAREA UNOR SITURI ARHEOLOGICE CA ZONE DE INTERES NATIONAL,

59

REPUBLICATA, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE

Amplasamentul se afla in zona de protectie a unui monument istoric (Lista Monumentelor Istorice din Romania, judetul Tulcea, cod TL – I-s – A – 05785, Cetatea Enisala, Comuna Sarichioi, jud. Tulcea.Conform Certificatului de Urbanism este necesar obtinerea Avizului Directiei Judetene pentru Cultura.

HARTI , FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI INFORMATII PRIVIND CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI, ATAT NATURALE CAT SI ARTIFICIALE SI ALTE INFORMATIIAmplasamentul investitiei se afla in extravilanul comunei Sarichioi la cca. 800 m nord de localitatea Enisala, la limita de sud – vest a baltii dintre lacul Razim si lacul Babadag, in zona denumita “la lutarie”.

60

5.3.1. Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament cat si in zone adiacente acestuiaFolosinta actuala:

teren neproductiv, teren arabil, pasune, drumuri de exploatare, canale, ape, amenajare piscicola, conform incadrarii cadastrale.

Destinatia propusa: teren agricol, zona inundabila, ape, cai de comunicatie

Regimul juridic:- amplasament: conform PUG aprobat prin HCL Sarichioi nr. 28/30.11.2000 si prelungit

prin HCL 79/17.12 2015 extravilan, comuna Sarichioi- intravilan, localitate si partial extravilan, comuna Sarichioi- servituti care greveaza asupra imobilului: zona de protectie a monumentelor istorice

Regimul economic:- folosinta actuala: teren neproductiv, teren arabil, pasune, drumuri de exploatare,

canale, ape, amenajare piscicola, conform incadrarii cadastrale- destinatia propusa: miniport turistic Sarichioi ( zona servicii de interes public, zona

mixta activitati traditionale, zona mixta complex turistic, zone verzi, amenajare parc).

Regimul tehnic

61

Conform PUG-uriloramplasamentul se afla in extravilanul comunei Sarichioi, in vecinatatea DJ 222 si in zona de protectie a unui obiectiv cu valoare de patrimoniu, in acest caz orice interventie se va face doar in baza avizului dat de Directia Judeteana pentru Cultura Tulcea;Pe teritoriul comunei sunt situri din Reteaua Ecologica Natura 2000, in astfel de situatii interventiile se fac cu acordul administratorului/custodelui sau a forului legal competent.Pentru amplasamentul respectiv a fost elaborata documentatia de urbanism PUZ „ Miniport turistic in localitatea Sarichioi”, avizata cu avizul nr. 47/17.06.2013 de catre Comisia Tehnica de Amenajare a Teritoriului si Urbanism, aprobata prin HCL Sarichioi nr. 43/ 18.06.2013 si s-a emis de catre Primaria comunei Sarichioi, Autorizatia de construire nr. 14/6776/18.10.2013 in scopul „Miniport turistic in localitatea Sarichioi”.Conform PUZ aprobat prin HCL nr. 43/18.06.2013, amplasamentul se afla in intravilan localitate (trup separat), partial in extravilan, comuna Sarichioi, - miniport turistic Sarichioi care cuprinde: zona servicii de interes public, amenajari pentru activitati traditionale si dotarile aferente, amenajari sportive in spatii descoperite si dotarileaferente, spatii plantate, mobilier urban, imprejmuire, circulatii carosabile si pietonale etc.Indicii urbanistici de control aprobati prin PUZ: Procentul de ocupare a terenului – 30%; Coeficientul de utilizare a terenului – 0.50;Activitati interzise in zona aprobata:

- orice fel de constructii si amenajari, care prin functiune, configuratie arhitecturala sau de amplasament compromit aspectul general al zonei sau afecteaza zona de protectie a monumentelor;

- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;- amplasarea spre drumurile judetene a activitatilor cu aspect neplacut (depozite de

deseuri etc);- constructii agro-zootehnice.

La amplasarea lucrarilor din preajma apelor, trebuie respectate distantele de protectie fata de malul apelor, conform Legii nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform legii apelor, art 28, riveranii sunt obligati sa acorde drept de servitute pentru diverse operatiuni ce se fac pe mal.Lucrarile propuse se vor face cu respectarea prevederilor Codului Civil; Se va asigura accesul facil al mijloacelor de stins incendii, conform Normativului P118/1999. Utilitatile vor fi asigurate prin surse proprii sau prin racord, din retelele existente, cu acordul administratorului de retea;Orice amenajare in zona drumului judetean implica avizul Consiliului Judetean Tulcea, Serviciul managementul proiectelor de lucrari publice si monitorizarea serviciilor comunitare de utilitati publice;Lucrarile propuse se vor putea realiza daca se elimina riscul de inundabilitate a terenului din zona joasa.Se vor respecta prevederile Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, regulament aprobat prin HG nr. 1516/2008, ale Legii nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare cat si prevederile Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei. Prin lucrarile propuse se vor proteja digurile, canalele, lucrarile apartinand amenajarii piscicole;Documentatia tehnica pentru Autorizarea executarii lucrarilor de construire va fi intocmita in conformitate cu prevederile Anexei 1 la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si va cuprinde planul de situatie/incadrare in zona vizat spre neschimbare, anexa la certificatul de urbanism, precum si proiectul lucrarilor de organizare de santier (piese scrise+piese desenate).Proiectul lucrarii va fi verificat conform prevederilor Legii nr. 10/1995.

62

5.3.2. Politici de zonare si de folosire a terenuluiZonarea şi folosirea terenului corespunde destinaţiei stabilite prin planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului (v. C.U. anexat).

5.3.3. Areale sensibileProiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi” se suprapune

partial (cca 70%) pe ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie.

5.3. COORDONATELE GEOGRAFICE ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI, CARE VOR FI PREZENTATE SUB FORMA DE VECTOR FORMAT DIGITAL CU REFERINTA GEOGRAFICA, IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA STEREO 1970

Coordonate STEREO 70 pentru „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi”:

63

64

5.4. DETALII PRIVIND ORICE VARIANTA DE AMPLASAMENT CARE A FOST LUATA IN CONSIDERARE

Nu este cazul.

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI, IN LIMITA INFORMATIILOR DISPONIBILEA. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA

ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIUPentru realizarea proiectului, beneficiarul va acorda contractul de executie unui antreprenor. In conditiile prevederilor legale si a termenilor contractuali, acesta va realiza Planul de management de mediu, document care conţine măsurile de reducere a impactului de mediu pe toată durata de viaţă a investiţiei: execuţie (construcţie), funcţionare şi dezafectare. Planul de management de mediu contine două secţiuni:

Planul de reducere a impactului asupra mediului şi Planul de monitorizare.

6.1 PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR6.1.1 Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

În perioada de executie a lucrarilor propuse sursele posibile de poluare a apelor sunt cauzate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor si traficul de şantier.Astfel, asociat activitatilor de dragare si depozitare a materialului dragat, respectiv de realizarea semnalelor de acces, si a amenajarii hidrotehnice si a platformelor aferente, precum si de continutul de parti fine levigabile din materialele de piatra utilizate.Aceste activităţi se desfăşoară pe o perioadă limitată de timp fiind nepermanente.Creşterea turbidităţii apei va afecta calitatea acesteia pe o perioadă limitată de timp. Cantitatea sedimentelor în suspensie va fi în funcţie de tehnologia de dragare adoptată, natura sedimentelor, adâncimea şi viteza apei. Manipularea si punerea in operare a materialelor de constructie (beton, bitum,agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie, se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diferite tipuri de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari accidentale in acestea.Dat fiind volumul redus al materialelor ce se vor folosi nu pot rezulta cantitati importante de asemenea pulberi deversate. Nu se va admite evacuarea apelor uzate neepurate in emisari naturali. Ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurile de ape.In ceea ce proveste organizarea de santier, se recomanda amplasarea acestuia intr-un singur amplasament pentru a nu se ocupa suprafete de teren natural.

65

Apele subterane, pot resimti de asemenea influenta activitatilor care se vor desfasura în santier, în special la nivelul acviferului freatic, datorita lucrarilor de excavatii. Trebuie sa se tina seama de protejarea acviferului freatic, pentru a se evita aparitia drenajului si orice accidente care ar putea duce la contaminarea acviferului freatic cu produse petroliere.Pe perioada de exploatare sursele de poluare a apei pot fi:• produsele poluante din activitatea exploatării ambarcaţiunilor cu motor (apă uzată de santină, apa „gris”);• pompa de alimentare cu carburanţi a ambarcaţiunilor;• poluanţii apei din activitatea de epurare a apelor uzate;• deversari in emisar a substantelor toxice si/sau periculoase rezultate din accidente de pe canale.Se apreciaza ca evacuarea apelor uzate epurate nu va conduce la probleme deosebite privind dispersia poluantilor în mediile acvatice.Valori maxime admise pentru evacuarea apelor uzate:

Indicatori apă Valori admise conformNTPA 001/2005

Valori admise conformNTPA 002/2005

Materii in suspensii 35 mg/l 350 mg/lCCO –Cr 125 mg O2/l 500 mg O2/lPlumb 0,2 mg/l 0,5 mg/lZinc 0,5 mg/l 1,0 mg/l

Produse petroliere 5 mg/l 20 mg/l

VI.1.2 Colectarea si evacuarea apelor uzate În perioada de execuţie a lucrărilorSe recomandă constructorului următoarele măsuri pentru colectarea apelor uzate în perioada de execuţie:

depozitarea materialului dragat să se facă strict in amplasamentul lucrarilor astfel încât să nu afecteze alte suprafeţe de teren sau lucii de apă din zonă;

utilizarea de produse din piatra sortate si spalate cu un continut foarte redus de parti fine levigabile;

deşeurile rezultate de la utilaje şi apele de santină să fie evacuate în mod controlat, respectiv să fie predate unor unităţi specializate în preluarea, depozitarea şi neutralizarea acestor tipuri de deşeuri.

prevederea de puncte de colectare specializate (bolarzi) dotate cu echipamente corespunzătoare, cu pompe şi furtunuri. Evacuarea apelor „gris” se face în staţia de epurare, iar apele de santină în rezervoare etanşe cu separator de ulei;

staţia de epurare propusă este un sistem de epurare de tip modular, compactă , mecano-biologica, cu namol activat care trebuie sa fie permanent exploatata la

66

parametrii proiectatisi sa asigure caracteristicile apei epurate inferioare limitelor prevăzute în Normativul NTPA 001/2002 , descrise in capitolele precedente.

alimentarea ambarcaţiunilor cu carburanţi se va face cu pompe moderne specializate, iar zona amenajată va fi dotată cu substanţe absorbante a eventualelor scăpări de produse petroliere în apă . Aceasta reprezinta o activitate ulterioara ce va necesita aviz si autorizare specifice la solicitarea utilizatorului ;

evitarea alegerii amplasamentului organizarii de santier in apropierea lacului si a canalelor;

evitarea deversarii de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane;

se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in preajma lucurilor de apa (lacuri, canale);

demararea unor masuri imediate de inlaturare a poluantilor rezultati ca urmare a accidentelor in care sunt implicate substante toxice si periculoase;

intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj pentru preluarea apelor pluviale;

se vor prevedea interventii operative in caz de poluare accidentala cauzata de scurgeri semnificative a unor substante chimice lichide si usor antrenabile in apele de suprafata si subterane lucrarilor executate precum si mentinerea in stare buna de functionare a obiectivului.

pentru eliminarea pericolului infestarii cu produse petroliere a apei este necesara intretinerea corespunzatoare a utilajelor, iar alimentarea cu combustibili si schimburile de ulei sa se realizeze in centre specializate.

se vor folosi material absorbante, in cazul scurgerilor de combustibil, uleiuri si alte substante cu potential poluator

instruirea angajatilor care deserves utilajele implicate in vederea exploatarii corecte a acestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari accidentale

Se vor respecta conditiile impuse din Avizul de gospodarire a apelor.

6.2 PROTECŢIA CALITĂŢII AERULUI6.2.1 Surse de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri

În perioada de construcţie a lucrarilor, activităţile din şantier pot avea un impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.Pe toată perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie propuse, utilajele folosite (drăgi, gabare, şalupe, etc.) vor reprezenta un factor de poluare a aerului, prin noxele rezultate din arderea carburanţilor (monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi volatile uşoare, pulberi, etc.).În plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesare a fi puse în opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la rândul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna.

67

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si în cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentând o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.Sursele principale de poluare a aerului specifice execuţiei lucrării pot fi grupate după cum urmează: activitatea utilajelor pentru punerea in opera a lucrarilor; punerea efectiva in opera a lucrarilor (sapaturi, excavatii, drenari) transportul materialelor, prefabricatelor, personalului; manipularea materialelor;Poluarea specifică activităţii utilajelor şi circulaţiei vehiculelor se poate estima după: consumul de carburanţi (substanţe poluante: NOx, CO2, CO, compuşi organici volatili non

metanici, metale grele, particule materiale din arderea motorinei etc.); aria pe care se desfăşoară aceste activităţi (substanţe poluante – particule materiale în

suspensie şi sedimentabile); distanţele parcurse (substanţe poluante - particule materiale ridicate în aer de pe

suprafaţa drumurilor).Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport este redusă şi poate fi neglijată , aceste activitati desfasurandu-se la operatorii economici autorizati.Nu se iau în considerare emisiile de particule rezultate prin eroziunea vântului din depozitele de agregate, din circulaţia mijloacelor de transport şi activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciate global în cadrul activitatii utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport.Se apreciază că emisiile în aer pe perioada de construire sunt reduse şi afectează arii reduse. Aceste arii pot face obiectul monitorizării în timpul execuţiei.În perioada de exploatare sursele de poluare sunt produse de ambarcatiunile cu motor.Pentru reducerea impactului asupra mediului se vor utiliza utilaje în bună stare de funcţionare pe toată perioada de execuţie a lucrărilor.Caracteristicice fizico-chimice ale apei vor fi imbunatatite prin asigurarea unui curent de primenire.

6.2.2 Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferăAvând în vedere că sursele de poluare asociate activităţilor care se vor desfăşura în faza de execuţie sunt surse libere, mobile, deschise şi au cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi industriale sau asemănătoare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat şi a gazelor reziduale.Lucrările de organizare a şantierului trebuie să fie corect concepute şi executate, cu dotări moderne care să reducă emisia de noxe în aer, apă şi pe sol. Concentrarea lor într-un singur amplasament este benefică, diminuând zonele de impact şi favorizând o exploatare controlată şi corectă. De asemenea, se recomandă constructorului următoarele măsuri pentru perioada de execuţie:

68

amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor şi deşeurilor;

alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare centralizate special agrementate in acest sens;

activităţile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor;

dotarea pentru perioada de iarnă a parcurilor de utilaje şi mijloace de transport cu dispozitive electrice de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de eşapament pe timpul unor demarări lungi sau dificile. Asemenea instalaţii se vor prevedea şi la punctele de lucru;

verificarea periodică a utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de emisii de monoxid de carbon şi a altor gaze de eşapament. Utilajele vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni. În acest sens, unităţile de construcţii vor trebui să se doteze cu aparatură de testare necesară şi să efectueze reviziile la utilajele şi mijloacele de transport.

este utilă monitorizarea calităţii aerului in cadrul santierului, în principal a poluării cu pulberi.

pentru materialele inerte, stropirea cu apă reprezintă o soluţie de reducere a antrenării de vânt a particulelor fine.

folosirea prelatelor este indicată pentru protecţia temporară a unor depozite de materiale la acţiunea vântului.

Emisiile de poluanti în atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (în principiu 8-10 ore/zi), putând prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.Se recomandă folosirea utilajelor şi mijloacelor de transport dotate cu motoare Diesel, care nu produc emisii de Pb şi emit cantităţi reduse de CO.În perioada de exploatare singura sursă de poluare a aerului este reprezentata de traficul ambarcatiunilor cu motor, reprezentând surse de poluare mobile. Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalaţii pentru colectarea - epurarea - dispersia în atmosferă a gazelor reziduale.

6.3 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR 6.3.1 Surse de zgomot şi de vibraţii

In condiţii de activitate normală, nivelul de zgomot în zona lucrarilor şi la limita acestora este mai mic decât nivelul de zgomot admisibil. Procesele tehnologice de execuţie a lucrarilor implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă surse de zgomot şi vibraţii. Pentru perioada de construire, zgomotul la sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si dispunerii utilajelor.În perioada de execuţie, sursele de zgomot sunt grupate după cum urmează:

69

în fronturile de lucru, zgomotul este produs de funcţionarea utilajelor de construcţii specifice lucrărilor (curăţiri în amplasament, excavări, umpluturi, compactari, dragari, etc.) la care se adaugă aprovizionarea cu materiale.

pe traseele din şantier şi din afara lui, zgomotul este produs de circulaţia autovehiculelor si a ambarcatiunilor cu motor care transportă materiale necesare pentru execuţia lucrărilor.

Estimările privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care se înregistrează acestea, pornesc de la valorile de putere acustică înregistrate pentru diverse echipamente utilizate la construcţie şi de numărul acestora. O listă a tipurilor de echipamente utilizate şi valorile acustice asociate acestora este prezentată în cele ce urmează: buldozer: Lw ~ 115 dB(A); încărcătoare: Lw ~ 112 dB(A); excavator: Lw ~ 117 dB(A); compactoare: Lw ~ 105 dB(A); screpere: Lw ~ 110 dB(A); basculante Lw ~ 107 dB(A); finisoarer: Lw ~ 115 dB(A); autogreder: Lw ~ 112 dB(A).Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamentele de mare tonaj.În perioada de exploatare singura sursă de zgomot si vibratii este reprezentata de surse mobile - traficul rutier si cel de pe ape.

6.3.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor se vor realiza astfel încât să fie respectate condiţiile impuse de STAS 10009/1988 şi STAS 6156/1986. Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88 este de 50dB. In apropierea locuintelor nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 3m de peretele exterior al locuintei si la 1,5m inaltime de sol, nu trebuie sa depaseasca 50dB (A) si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca organizarea de santier si traficul mijlocelor de lucru din si inspre santier, sa fie executate pe cat posibil la distante de 200-300m de zonele locuibile.Se vor avea în vedere următoarele măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor în timpul execuţiei lucrărilor: limitarea traseelor ce străbat zonele sensibile de către utilajele şi autovehiculele cu mase

mari şi emisii sonore importante; organizarile de şantier vor fi amplasate pe cat posibil în afara zonelor sensibile (zone

locuite); amplasarea unor constructii ale santierului (ex. depozitele de materii prime), sa se faca

astfel incat acestea sa reprezinte ecrane intre santier si zonele locuite; intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de

constructie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor;

70

întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor de preparare a betoanelor; se recomandă lucrul numai în perioada de zi, respectându-se perioada de odihnă a

localnicilor; în cazul unor reclamaţii din partea populaţiei se vor modifica pe cat posibil traseele de

circulaţie; eşalonarea judicioasă a activităţilor de construcţie şi reducerea perioadelor de activitate

simultană a mai multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicată; monitorizarea acustică a amplasamentului şi adoptarea măsurilor adecvate de reducere a

impactului acustic, dacă este cazul.În perioada de execuţie, în fronturile de lucru şi pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fără a depăşi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 10 ore. Aceste niveluri se încadrează în limitele acceptate de normele de protecţia muncii. În apropierea zonelor sensibile nu se va amplasa organizarea de şantier, iar perioada de execuţie trebuie redusă, astfel încât afectarea receptorilor protejaţi datorită nivelului de zgomot şi vibraţii generat de lucrarile de constructii să fie cât mai redusă.Dupa cum a fost precizat mai sus, vor trebui respectate limitele admisibile privind nivelurile de zgomot prevăzute în STAS 10009/1988 şi STAS 6156/1986. Limitele prevăzute sunt:Niveluri admisibile de zgomot:

Locaţie Nivel de zgomot Leq dB (A)

Valoarea curbei de zgomot Cz, dB

Zonele rezidenţiale (la 2m faţă de clădire)

50 45

Zone industriale 65 60Parcări auto 90 85

Alte masuri aplicabile pentru reducerea nivelului de zgomot pentru potentiali receptori afectati sunt:

- Reducerea vitezei vehiculelor si ambarcatiunilor. 6.4 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

6.4.1 Surse de radiaţii Pentru perioada lucrărilor de constructii echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcţiune, generează radiaţii electromagnetice care se situează însă la un nivel prea scăzut pentru a avea impact negativ asupra mediului si zonelor locuite.Atât lucrările propuse a fi executate, cât şi echipamentele folosite la execuţia lor nu generează radiaţii ionizante.Pentru perioada de exploatare a obiectivului, nu vor fi generate surse de radiaţii.

6.4.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia impotriva radiaţiilorNu este cazul.

71

6.5 PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI6.5.1 Surse de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

Structura solului (respectiv stratul de suprafaţă) se va modifica prin apariţia noilor straturi realizate cu material de umplutură (din dragaje), piatră , pavaje , mixturi asfaltice , spatii verzi etc. În perioada de execuţie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a solului sunt cauzate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor, traficul de şantier şi organizarea de şantier.Principalele surse de poluare a solului în perioada de execuţie sunt reprezentate de:

depozitarea necontrolată şi pe spaţii neamenajate a deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii;

depozitarea necorespunzătoare, direct pe sol, a deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii poate determina poluarea solului şi a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin spălarea acestor deşeuri de către apele pluviale;

depunerea pulberilor şi a gazelor de ardere din motoarele cu ardere internă a utilajelor şi spălarea acestora de către apele pluviale, urmate de infiltrarea în subteran;

scăpări accidentale sau neintenţionate de carburanţi, uleiuri, substanţe chimice sau alte materiale poluante, în timpul manipulării acestora.

Poluantii emisi în timpul perioadei de executie se regasesc în marea lor majoritate în solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor în care se desfasoara activitati în perioada de executie. Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si colectati în apa pluviala ulterior decantata.Potenţialul impact asupra subsolului şi apei subterane datorat activităţilor de construcţie sunt similare celor pentru sol, necesitând aceleaşi tipuri de măsuri pentru controlul acestora, care vor minimiza amploarea fenomenelor de contaminare.Digul de apărare, depozitarea materialului de umplutură rezultat din dragaje va acoperi şi distruge parţial vegetaţia existentă pe malul senalului de acces si diguri, împreună cu fauna al cărei habitat o reprezintă.Suprafeţele afectate de lucrările menţionate nu vor fi foarte extinse, astfel încât pierderile să fie reduse (din punct de vedere cantitativ) la minim, cu păstrarea capacităţii de regenerare a vegetaţiei.In perioada de functionare poluantii care caracterizeaza calitatea aerului în perioada de exploatare, rezultati ca urmare a traficului auto, naval si, prin depunerea lor, sunt responsabili si pentru poluarea solului. Dintre acestia, NOX, SO2 si metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului.Precipitatiile, odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe sol, spala si solul, ajutând la transportul poluantilor spre emisari. Totodata precipitatiile favorizeaza si poluarea solului în adâncime precum si a apei freatice.

6.5.2 Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsoluluiÎn perioada de execuţie, impactul asupra solului, subsolului si apelor subterane poate fi diminuat prin urmatoarele masuri:

72

Pentru realizarea lucrărilor propuse se vor utiliza utilaje moderne, silenţioase, corespunzător întreţinute care să nu genereze nivele de zgomot peste limitele admise în astfel de zone;

Pentru evitarea distrugerii unor habitate vor fi afectate suprafeţele minime necesare desfăşurării lucrărilor;

Inainte de efectuarea amenajarilor pentru organizarea de santier si inceperea lucrailor , se va proceda mai intai la trasarea lucrarilor ce se vor efectua la uscat si se vor delimita toate zonele si suprafetele de teren ce vor fi conservate in starea naturala actuala , suprafete pe care se interzice a fi afectate de instalari de santier , circulatie auto sau cu alte utilaje , depozitarii de pamant sau alte materiale de constructie. Deasemeni aceleasi interdictii se iau inclusiv in zona malurilor abrubte din zona denumita ,,la lutarie”.

La finalizarea lucrărilor, antreprenorul general are obligaţia eliberării zonei de orice fel de materiale şi/sau deşeuri, pentru ca vegetaţia locală să poată reveni la normal, după o perioadă scurtă de timp.

Pentru refacerea florei şi faunei specifice zonei, la realizarea lucrărilor propuse se interzic următoarele:

- Executarea lucrărilor de terasamente în zonele şi perioadele de reproducere a ihtiofaunei;

- Cosirea vegetaţiei dure şi tăierea de sălcii în scaun sau plopi în afara perioadei de repaus vegetativ.

Condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul deşeurilor produse în amplasamente, pentru a evita poluarea solului.În perioada de exploatare, impactul asupra solului, subsolului si apelor subterane poate fi diminuat prin urmatoarele masuri:

Pentru evitarea distrugerii unor habitate vor fi afectate suprafeţele minime necesare desfăşurării activitatilor si vor fi protejate si conservate malurile si suprafete de teren la starea actuala naturala care nu vor fi supuse diverselor amenajari. Astfel , malurile abrubte de loess din zona denumita ,,la lutarie” vor ramane in starea naturala actuala cu anumite masuri de protectie si de interzicere a accesului in acest perimetru , in vederea conservarii habitatului de pasari pentru cuibaritul ornitofaunei (prigori , grauri , vrabii de campie , pietrari).

Vor fi prevazute amenajari care sa compenseze pe termen scurt anumite dezechilibre de scurta durata a ecosistemelor (cresterea suprafetei de luciu de apa si a adancimilor, crearea de alte suprafete de zone umede , cresterea suprafetelor de spatii verzi si plantatii de copaci si arbusti)

Avand in vedere suprafata redusa ocupata de amenajari (cca. 0,3 %)in raport cu arealul lacustru similar din zona , impactul lucrărilor asupra ecosistemului poate fi apreciat ca redus si diminuat prin posibilităţilor de refugiu în arealul natural similar din vecinătatea amplasamentului şi prin renaturarea ecosistemului in amplasamentul afectat de lucrari.

Eliminarea situatiilor de risc privind functionarea la parametrii prevazuti a statiei de epurare, echipamentelor de colectare a deseurilor provenite de la ambarcatiuni, a starii tehnice a ambarcatiunilor si a altor activitati specifice, prin organizarea,

73

supravegherea si controlul activitatilor, atat de catre administratia amenajarii hidrotehnice, cat si de organele de stat abilitate.

Impactul lucrărilor asupra ecosistemului acvatic pot fi diminuate prin menţinerea posibilităţilor de refugiu în vecinătatea amplasamentului afectat de lucrări şi prin evitarea începerii lucrărilor de dragare în perioadele de depunere a icrelor.

6.6 PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE4.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi” se suprapune partial (cca 70%) pe ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie.

Proiectul nu va afecta habitate si specii protejate, tinand cont ca lucrarile prevazute in prezentul proiect sunt pe un teren antropizat. Pe termen lung impactul va fi unul pozitiv avand in vedere lucrarile realizate.Pe suprafata afectata de proiect nu au fost identificate zone optime pentru speciile de pasari protejate in cadrul ariilor protejate Natura 2000.Zgomotul produs de utilajele şi echipamentele utilizate pentru realizarea lucrărilor generează impact asupra faunei din zonă.Digul de apărare, depozitarea materialului de umplutură rezultat din dragaje va acoperi şi distruge parţial vegetaţia existentă pe malul senalului de acces si diguri, împreună cu fauna al cărei habitat o reprezintă.Suprafeţele afectate de lucrările menţionate nu vor fi foarte extinse, astfel încât pierderile să fie reduse (din punct de vedere cantitativ) la minim, cu păstrarea capacităţii de regenerare a vegetaţiei.În perioada de execuţie, lucrările de construcţie pot contribui la anumite perturbări ale echilibrelor ecologice, în condiţiile nerespectării măsurilor de protecţie a mediului.În perioada de execuţie principale sursele de poluare cu impact negativ asupra mediului sunt:

activităţile de şantier - ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a solului, depozitele temporare de deşeuri etc. Toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor.

zgomotul, circulaţia personalului şi utilajelor – factori perturbatori pentru fauna terestra si acvatica.

Apreciem ca pe măsura realizării lucrărilor proiectate şi închiderii fronturilor de lucru aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate va reveni la parametrii anteriori celor din perioada de execuţie.

74

6.6.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

În vederea diminuării generării de poluanţi în perioada de executie şi a impactului asupra biodiversitatii, se propun următoarele măsuri de reducere: se va respecta graficul de lucrări şi se vor limita traseele şi programul de lucru pentru a

limita impactul asupra florei şi faunei specifice; se vor utiliza suprafeţele de teren alocate organizării de şantier şi lucrărilor de construcţie

astfel încât să nu fie ocupate suprafeţe suplimentare şi pentru a se proteja vegetaţia specifică amplasamentului;

nu se vor depozita necontrolat materialele rezultate (vegetaţie, pământ etc); se va realiza reconstrucţia ecologică a tuturor terenurilor afectate temporar, la finalizarea

lucrărilor de execuţie şi redarea acestoar folosinţelor iniţiale; colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii

atragerii animalelor, imbolnavirii sau accidentarii acestora; deseurile vor fi colectate si depozitate selectiv in cadrul organizarii de santier in spatii

special amenajate si dotate cu pubele de unde vor fi preluate de catre o firma specializata in baza unui contract;

apele uzate generate in cadrul organizarii de santier vor fi colectate in fose vidanjabile care vor fi golite periodic prin intermediul unei firme specializate;

prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si a speciilor de flora si fauna;

evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatea de constructie (vegetatie, pamant etc);

prevenirea compactarii solului in zonele de depozitare; interzicerea depozitarii materialelor de constructii si a deseurilor direct pe sol; vor fi folosite utilaje si mijloace de transport silentioase pentru a diminua zgomotul

datorat activitatii de constructie care alunga speciile de animale (inclusiv pasarile), precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;

verificarea zilnica a utilajelor si echipamentelor utilizate; interzicerea intrarii in santier a utilajelor si echipamentelor care nu sunt etanse si pierd

produs petrolier; spalarea masinilor si realizarea reparatiilor la utilaje si mijloace de transport doar in

incinte specializate si autorizate; transportul materialelor pulverulente la punctul de lucru se va realiza numai in stare

umeda sau acoperite pentru a evita pierderile de particule in timpul transportului; managementul corespunzator atat al materialelor folosite (inclusiv a combustibililor si a

celorlalte tipuri de materiale ce ar putea contine substante/compusi toxici) cat si al deseurilor in vederea evitarii eventualelor scurgeri pe sol care sa duca la modificarea calitatii acestuia;

75

orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri etc) va fi imediat neutralizata si va fi adusa la cunostinta autoritatilor competente pentru protectia mediului.

Spatiile verzi vor fi completate prin plantari ulterioare, cu material arboricol specific zonei, dar si cu arbori si arbuşti decorativi, amplasaţi după caz, si in jardiniere, pentru diversificarea aspectului zonei verzi.Avand in vedere masurile recomandate pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii in zona, care reduc stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca acestea sunt cele mai potrivite in situatia data.Pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, se recomanda monitorizarea tuturor factorilor de mediu in vederea asigurarii conditiilor optime de conservare pentru toate speciile ce formeaza habitatul celor doua situri.Impactul lucrărilor asupra ecosistemului acvatic pot fi diminuate prin menţinerea posibilităţilor de refugiu în vecinătatea amplasamentului afectat de lucrări şi prin evitarea începerii lucrărilor de dragare în perioadele de depunere a icrelor.In perioada de operare se recomanda un management adecvat al tuturor tipurilor de deseui, in special al celor menajere.6.7 PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE

INTERES PUBLIC6.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările

umane, de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional

Toate lucrarile prevazute in proiect se realizeaza la cca 800 m nord de localitatea Enisala.În general, lucrările pot afecta doar temporar numai anumite activităţi ce se desfăşoară în vecinătatea lor.Teritoriul localitatii Enisala este foarte bogat in vestigii istorice. Dintre cele mai importante obiective arheologice si istorice ale zonei enumeram urmatoarele:

punctul Palanca (Lutaria) cu vestigii apartinand culturii neolitice Hamangia, situat pe platoul mai inalt din sudul amenajarilor propuse prin proiect;

cetatea medievala Enisala, amplasata pe Dealul Gras in partea de NE a satului Enisala si la cca 700m sud – est de amenajarile propuse prin proiect;

punctul La Biserica aflata pe latura de vest a intravilanului satului Enisala; necropola getica de pe Valea Netului in zona dealurilor impadurite din partea de S

a localitatii; alte puncte si obiective arheologice(punctul La Baltita pe malul de NE a lacului

Babadag pe drumul spre Sarichioi, zona centrala si sudica a localitatii Enisala, din zonele Sarichioi, Sabangia, Zebil si alte asezari istorice adiacente vechiului golf Halmyris.

76

Toate aceste particularitati naturale, prin diversitatea lor, dau amplasamentului o valoare aparte de frumusete si unicitate naturala, dar si de interes istoric si ecoturistic.Pe perioada executiei sunt posibile interferente cu monumentele istorice, de aceea se propune supraveghere arheologica de catre o institutie specializata.Se va acorda o atentie speciala protejarii patrimoniului arheologic si istoric din zona amplasamentului amenajarilor pe toata perioada executiei lucrarilor care se vor incepe numai cu avizul ICEM Tulcea.

6.7.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public

Pe perioada execuţiei lucrărilor de construcţie, şantierul poate fi o sursă de insecuritate. Vor trebui stabilite reguli care să asigure siguranţa circulaţiei, conform legislaţiei rutiere si navale, pentru a se evita accidentele care s-ar putea produce între utilajele de construcţie şi traficul obişnuit. Deplasările utilajelor mari de construcţie pot bloca unele drumuri. Se propune limitarea pe cat posibil a traseelor utilajelor şi autovehiculele cu mase mari şi emisii sonore importante.În timpul execuţiei lucrărilor se vor avea în vedere următoarele măsuri de protecţie a locuitorilor din apropierea lucrărilor de constructie: se vor realiza lucrările esalonat, pe baza graficului de lucrări, astfel încât să fie scurtată

perioada de execuţie, pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative; se va respecta condiţia privind optimizarea traseelor utilajelor de construcţie şi mijloacelor

de transport, astfel încât să se evite blocajele şi accidentele de circulaţie; se va asigura funcţionarea la parametri optimi proiectaţi a utilajelor tehnologice şi

mijloacelor de transport pentru reducerea noxelor şi zgomotului care ar putea afecta factorul uman;

pentru protecţia antizgomot, amplasarea unor construcţii ale şantierului se va realiza în aşa fel încât să constituie ecrane între şantier şi localitate;

se recomandă lucrul numai în perioada de zi, respectându-se perioada de odihnă a localnicilor;

în cazul unor reclamaţii din partea populaţiei, se vor modifica traseele de circulaţie; se va asigura semnalizarea zonelor de lucru cu panouri de avertizare; Asigurarea permanentă a căilor de acces terestre locale, inclusiv prin amenajarea căilor

provizorii; Balizarea zonelor de lucru de pe apă şi asigurarea traseelor de circulaţie a

ambarcaţiunilor; Împrejmuirea (după caz), semnalizarea şi avertizarea punctelor de lucru. Protectia obiectivelor istorice si arheologice din zona conform masurilor stabilite de

personalul de specialitate al ICEM Tulcea.Se va acorda atentie cerintelor (conform avizelor) formulate de proprietarii de utilitati, precum retelele electrice, cele de cabluri electronice, retelele de alimentare cu apa, de canalizare, retelele de gaze etc.

77

6.8 PREVENIREA SI GESTIONAREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT IN TIMPUL REALIZARII PROIECTULUI/ IN TIMPUL EXPLOATARII, INCLUSIV ELIMINAREA

Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfaşurarii lucrarilor de construcţie, se clasifica în urmatoarele

tipuri – funcţie de etapele de implementare a proiectului: In faza de constructie

o Deseuri menajere Provenite de la personalul care lucreaza

o Deseuri tehnologice Provenite de la lucrarile de constructive

In faza de operare o In aceasta faza nu se vor genera deseuri in cantitati semnificative.

Deseurile generate in zona vor fi colectate in cosuri de gunoi.

6.8.1 Lista deseurilor (clasificate si codificate in conformitate cu prevederile legislatiei europene si nationale privind deseurile), cantitati de deseuri generate

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase” se stabileşte obligativitatea pentru agenţii economici şi pentru orice alţi generatori de deşeuri, persoane fizice sau juridice de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor. Evidenţa gestiunii deşeurilor se va ţine pe baza “Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase” prezentată în anexa 2 a H.G. 856/2002.Principalele tipuri de deşeuri care se vor genera în perioada de construcţie sunt:

Tip deşeu CodDESEURI ULEIOASE SI DESEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZIuleiuri de motor 13 02 05DESEURI DE AMBALAJEambalaje de hârtie şi carton 15 01 01ambalaje de material plastic 15 01 02ambalaje de lemn 15 01 03ambalaje metalice 15 01 04DESEURI NESPECIFICATE IN ALTA PARTE

78

anvelope uzate 16 01 03filtre ulei 16 01 07acumulatori uzaţi 16 06 01DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARIresturi de beton 17 01 01lemn 17 02 01deşeuri metalice 17 04 07pământ şi pietre 17 05 04DESEURI MENAJEREdeşeuri de hârtie şi carton 20 01 01deşeuri biodegradabile 20 01 08

Este dificil de realizat o evaluare cantitativă exacta acestor deşeuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare în evaluarea naturii şi cantităţii de deşeuri.Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca. Se estimeaza a fi de ordinul a 0,3kg/om si zi.

6.8.2 Planul de gestionare a deseurilor Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în Planul de Management de Mediu – Cap. Managementul Deseurilor, plan care este elaborat de către constructor inainte de începerea lucrărilor.Deşeurile de pamânt şi pietre, beton, vor fi reciclate pe cat posibil în lucrările de terasamente, în umpluturi, cât şi pentru lucrări provizorii la drumul de acces, platforme, nivelări şi ca material inert etc.Trebuie acordata atentie deoarece unele din aceste deşeuri pot fi periculoase prin conţinutul de metale grele, produse petroliere, etc.În continuare este prezentata o propunere pentru modul de gestionare a deşeurilor: deşeuri menajere sau asimilabile : în interiorul organizarii de santier se vor organiza

puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă. Periodic, acestea vor fi eliminate prin intermediul firmelor specializate şi abilitate. Cantitatea de deşeuri generate de o persoană în timpul fazei de construcţie este estimată la 0.30 kg/zi;

deşeuri metalice : se vor colecta temporar în incintă, pe platforme special amenajate. Vor fi valorificate în mod obligatoriu prin unităţi specializate de prestări servicii;

deşeuri materiale de construcţii : din punct de vedere al potenţialului contaminant, aceste deşeuri nu ridică probleme deosebite (fiind vorba în special de resturi de beton, posibil mixturi asfaltice). În ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor se pot propune mai multe metode: valorificarea locală în pavimentul drumului de acces, depunerea în gropile

79

de împrumut ajunse la cota finală de exploatare, utilizarea ca material inert în cadrul depozitelor de deşeuri din zonă;

hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de celelalte deşeuri, în vederea valorificării;

anvelope uzate : se vor depozita pe platforme special amenajate. Se recomandă ca în cadrul caietului de sarcini antreprenorului să-i fie solicitată prezentarea cel puţin a unei soluţii privind eliminarea acestor deşeuri către o unitate economică de valorificare;

acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, deşeuri de vopsele : deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului înconjurător, cât şi a manipulanţilor, ce vor fi stocate şi depozitate corespunzător în vederea valorificării. Se va păstra o evidenţă strictă şi vor fi predate unităţilor de recuperare specializate.

În perioada de functionare• Prevederea de puncte de colectare specializate (bolarzi) dotate cu echipamente corespunzătoare, cu pompe şi furtunuri. Evacuarea apelor „gris” se face în staţia de epurare, iar apele de santină în rezervoare etanşe cu separator de ulei;• Staţia de epurare propusă este un sistem de epurare de tip modular, compactă , mecano-biologica, cu namol activat. Apele uzate epurate se descarcă în apa canalului de siguranta dinspre est prin intermediul unei conducte de descărcare prevăzuta cu dispozitiv de dispersie, astfel încât receptorul nu îşi va schimba calitatea apelor prin aportul apelor uzate epurate de la exploatarea amenajarii hidrotehnice. Caracteristicile apei uzate epurate, prin utilizarea acestui sistem, sunt inferioare limitelor prevăzute în Normativul NTPA-001/2002.Programul de prevenire si reducere a deseurilor intra in obligatia antreprenorului fiind prioritar.6.9 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE

PERICULOASE 6.9.1 Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/ sau produse

In timpul executiei lucrarilor vor fi utilizate unele substante care prin compozitie sau prin efectele potentiale asupra sanatatii angajatilor sunt incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase, in special produse petroliere si diluanti al caror regim de depozitare, manipulare si utilizare va trebui sa se conformeze prevederilor reglementarilor in vigoare.Cele mai folosite substante sunt:

- combustibili pentru functionarea utilajelor si vehiculelor- lubrifianti (uleiuri motor, vaselina etc)- vopsele

Pentru a asigura utilizarea acestor produse in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana vor fi respectate toate normele si reglementarile specifice ale lucrarilor.

6.9.2 Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei

Alimentarea cu combustibil a utilajelor se va face in statii special amenajate in acest sens.

80

Utilajele si echipamentele folosite vor fi aduse in stare normala de functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburilr de ulei in ateliere specializate.Manipularea, depozitarea şi transportul acestor substanţe chimice se vor realiza numai cu respectarea prevederilor fişelor de securitate ale fiecărui produs utilizat şi a normelor de protecţia muncii.Depozitarea substanţelor inflamabile sau explozive se va realiza cu respectarea strictă a normelor legale specifice.Lubrifianţii se vor păstra în recipiente din plastic şi se vor depozita în spaţii special amenajate.Vopselele, lacurile şi diluanţii se vor transporta cu mijloace care permit protejarea produsului împotriva radiaţiilor solare şi intemperiilor şi care respectă reglementările în vigoare privind transportul produselor inflamabile. Se vor păstra în recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor depozita în spaţii curate, aerisite, sigure, ferite de foc, de radiaţii solare şi de intemperii.Deseurile rezultate, precum si ambalajele substantelor toxice si periculoase, vor fi depozitate in siguranta si predate unitatilor specializate pentru depozitarea definitiva, reciclare sau incinerare.Antreprenorului ii revine sarcina depozitarii si folosirii in conditii de siguranta a acestor substante. De asemenea, Antreprenorul va trebui sa tina o evidenta stricta a acestor materiale.In perioada de functionare, substantele toxice si periculoase pot aparea numai ca urmare a producerii unor accidente.

B. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE, IN SPECIAL A SOLULUI, A TERENURILOR, A APEI SI A BIODIVERSITATII

Realizarea proiectului “Crearea infrastructurii de agreement in zona turistica sarichioi”” va avea un impact favorabil intrucat se vor realiza urmatoarele deziderate:

Valorificarea potentialului turistic din Romania reprezinta un domeniu prioritar al dezvoltarii economiei nationale.;

Dezvoltarea turismului presupune valorificarea functiei turistice a resurselor mediului natural si antropic, cresterea calitatii si protectiei mediului, modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico- materiale si a structurii turistice, diversificarea ofertelor si produselor turistice;

Turismul pe zona lacurilor lagunare si a Deltei Dunarii, datorita resurselor si potentialului specific, constituie o destinatie din ce in ce mai atractiva, atat pentru tursimul national, cat si pentru cel international, turistii fiind atrasi in primul rand de originalitatea deosebita a peisajelor sub aspect morfohidrografic, faunistic si floristic, de practicarea pescuitului sportiv si a sporturilor nautce, de relaxare, odihna si recreere.

Atragerea de noi investitori in zona; Crearea de noi locuri de munca;

81

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

7.1. Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversitatii (acordand o atentie speciala speciilor si habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, florei si a faunei salbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei ( de exemplunatura amploarea emisiilor de gaze cu efect de sera), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente; natura impactului( impact direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu, lung, permanent, temporar, pozitiv si negativ)Proiectul analizat in cadrul acestui memoriu de prezentare se refera la crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi ceea ce va duce la o dezvoltare a serviciilor si turismului local in mod controlat si durabil.Lucrarile proiectate constau in lucrari hidrotehnice, lucrari de utilitati (retele electrice, retele de alimentare cu apa si de canalizare).Acest tip de lucrari pot induce un impact negativ limitat la perioada de executie a lucrarilor, dar in acelasi timp, acest tip de lucrari are si un insemnat impact pozitiv asupra economiei, dezvoltarii societatii cat si asupra calitatii vietii oamenilor.Lucrarile se vor realiza pe amplasamentul situat la 800 de m de localitatea Enisala, astfel ca nu vor fi afectate suprafete suplimentare si nu vor fi necesare exproprieri, scoateri din circuitul agricol etc.Impactul potential asupra factorilor de mediu, pe care l-ar putea avea lucrarile propuse pentru acest proiect, va fi luat in considerare atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de operare.

Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, folosintelor si bunurilor materialeImpactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public, aflate in vecinatatea proiectului, va fi unul moderat in perioada de executie, iar dupa finalizarea lucrarilor acest impact va fi unul semnificativ pozitiv prin imbunatatirea infrastructurii de transport, dezvoltarea durabila a turismului si prin gestionarea eficienta a efectelor fenomenelor naturale in zona.Trebuie mentionat faptul ca in perioada de executie a lucrarilor este recomandata semnalizarea corespunzatoare a zonei de lucru pentru a evita orice posibile accidente ale personalului angajat sau avarierea de autovehicule.Impactul potential asupra populatiei, folosintelor, bunurilor materiale si a sanatatii umane, incluzand luarea in considerare a zgomotului si vibratiilor se manifesta numai pe perioada de executie a lucrarilor si este considerat nesemnificativ.

82

Exploatarea in conditii normale a obiectivului cu respectarea normelor care se impun pentru tipurile de lucrari propuse a se desfasura nu genereaza surse de poluare care sa afecteze populatia, folosintele, bunurile materiale si sanatatea umana.Impactul asupra faunei si floreiZona unde se vor realiza lucrarile care fac obiectul prezentului memoriu, este o zona antropizata. Desi amplasamentul se suprapune partial (70%) pe ROSCI0065 - Delta Dunării si ROSPA 0031 - Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoie, nu va fi introdus un impact suplimentar fata de prezent, cu exceptia perioadei de executie.In perioada de realizare a lucrarilor va exista un impact moderat asupra florei si faunei din imediata apropiere a lucrarilor prin nivelul de zgomot si poluare aer (pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile). Acest impact va avea un caracter reversibil dupa finalizarea lucrarilor si luarea masurilor de reducere/refacere a mediului.In perioada de functionare, nu va genera efecte negative asupra mediului mai mari decat cele existente, din contra va aduce imbunatatiri.Impactul asupra soluluiStructura solului (respectiv stratul de suprafaţă) se va modifica prin apariţia noilor straturi realizate cu material de umplutură (din dragaje), piatră , pavaje , mixturi asfaltice , spatii verzi, etc. In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare a ocuparii unor suprafete cu organizarea de santier si a frontului de lucru. Formele de impact identificate in aceasta perioada pot fi:

- Poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante scurse accidental direct pe sol;

- Depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor tehnologice.

La incheierea lucrarilor, organizarea de santier va fi dezafectata, amplasamentul curatat, astfel ca terenul actual va fi redus la starea initiala.Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei Impactul asupra calitatii apei este unul local manifestat in special in perioada de executie a lucrarilor necesare realizarii proiectului.

Punctele de lucru ale organizării de şantier nu vor fi amplasate în imediata apropiere a apelor de suprafaţă: lacuri, canale cu respectarea prevederilor legale.În timpul lucrărilor de executie, conform legislatiei naţionale privind protecţia mediului nu vor fi deversate ape uzate, reziduuri sau deşeuri de orice fel în apele de suprafata sau subterane, pe sol sau în subsol.Impactul asupra aerului si climeiAtmosfera poate fi afectată de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase. Indicatorii legaţi de mediul atmosferic sunt organizati pe trei nivele:

indicatori de presiune (emisii de poluanţi),

83

indicatori de stare (calitatea aerului), indicatori de raspuns (măsurile luate şi eficacitatea lor).

Printre sursele principale emitente de poluanţi sunt : circulaţia auto si cea pe apa, şantierele de construcţie şi implicit utilajele.Emisiile din timpul desfaşurarii perioadei execuţiei proiectului sunt asociate în principal cu mişcarea pamântului, cu manevrarea materialelor şi construirea în sine a unor facilitaţi specifice. Activitaţile care se constituie în surse de poluanţi atmosferici în etapa de realizare a proiectului sunt urmatoarele: - Activitati desfasurate în amplasamentul lucrarilor - Traficul aferent lucrarilor de construcţii. Se mentioneaza ca emisiile de poluanţi atmosferici corespunzatoare activitaţilor aferente lucrarii sunt intermitente.Realizarea lucrărilor de construcţie consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata şi potentialul propriu de generare a prafului. Emisiile de pe amplasamentul unei construcţii au un început şi un sfârşit care pot fi bine definite, dar variază apreciabil de la o faza la alta a procesului de construcţie. Aceste particularităţi le diferentiază de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat. Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanţi specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluanţii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip DIESEL, cu care sunt echipate utilajele şi autovehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot (NOx), compusi organici nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bixoid de sulf (SO2).Încadrarea valorilor ce se vor obtine VLE (valorilor limita la emisii) trebuie să se conformeze Ordinului nr. 462/1993 al MAPPM cu completarile si modificarile ulterioare şi Ordinului nr. 756/1997 al MAPPM cu modificarile si completarile ulterioare. Concentraţiile emisiilor de poluanţi variază în functie de: - tipul de motor - aprindere prin comprimare; - regimul de functionare: mers incet, în ralanti, accelerare, decelerare. Emisiile de poluanţi rezultate din traficul autovehiculelor sunt greu de controlat deoarece, în afara de factorii mentionati, mai intervin şi alti factori, ca:- distanta parcursa pe amplasament; - timpii de deplasare şi manevre; - frecventa pe parcursul unei zile. Vor fi respectate prevederile Legii nr. 104/2011 privind protectia atmosferei si STAS 12574 / 1987, standardele pentru calitatea aerului din UE, transpuse in legislatia nationala, valorile ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a

84

Sanatatii (OMS), valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei.Pe perioada de functionare sursele de poluare sunt produse de ambarcatiunile cu motor.Prin realizarea proiectului, impactul asupra factorului aer va fi moderat în perioda de executie, iar în perioada de functionare se estimeaza un impact minim.Din punct de vedere climatic, Judetul Tulcea se afla in zona cu o clima temperată, cu un pronunţat caracter continental, manifestat prin veri călduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatură (66,3°C) şi prin precipitaţii reduse. Zona litoral-maritimă a judeţului Tulcea se caracterizează printr-un climat mai blând, cu veri a căror căldură este atenuată de briza răcoroasă a Mării Negre şi ierni cu temperaturi nu prea coborâte (media termică a lunii celei mai reci, la Sulina, este de -0,6°C).Sistemul climatic reprezintă ansamblul care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera, geosfera precum şi interacţiunile lor. Variaţiile pe termen scurt ale acestuia sunt cunoscute sub denumirea de fluctuaţii/oscilaţii, în timp ce variaţiile pe termen lung sunt asociate cu schimbările climatice. Schimbarea climei este determinată de următorii factori: ● interni – interacţiuni ale componentelor sistemului climatic; ● externi naturali – variaţia energiei emisă de soare, erupţii vulcanice;● externi antropogeni (fenomene datorate acţiunii omului, cu urmări în special asupra climei, evoluţiei reliefului etc.) - schimbarea compoziţiei atmosferei ca urmare a creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră rezultate din activităţile umane. Funcţionarea autovehiculelor si ambarcatiunilor pot introduce în aer sau depune pe sol pulberi, produşi de ardere incompleta, gaze nocive etc., care au diferite proprietaţi şi efecte. Impactul asupra climei, depinde de calitatea combustibililor utilizaţi pentru desfaşurarea traficului rutiersi pe apa. Având în vedere previziunile de imbunataţire a calitaţii combustibililor utilizaţi, se apreciaza ca în perioda de functionare a proiectului emisiile de poluanţi vor scadea, comparativ cu situaţia existenta.Impactul zgomotului si vibratieiIn condiţii de activitate normală, nivelul de zgomot în zona lucrarilor şi la limita acestora este mai mic decât nivelul de zgomot admisibil. Tinand cont ca lucrarile proiectate se extind pe o suprafata redusa consideram ca efectele realizarii lucrarilor vor fi unele extrem de reduse. Se vor lua toate masurile de protectie a vecinatatilor impotriva transmiterii de vibratii si zgomote.Procesele tehnologice de execuţie a lucrarilor implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă surse de zgomot şi vibraţii. Pentru perioada de construire, zgomotul la sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si dispunerii utilajelor.În perioada de execuţie, sursele de zgomot sunt grupate după cum urmează:

85

-în fronturile de lucru, zgomotul este produs de funcţionarea utilajelor de construcţii specifice lucrărilor (curăţiri în amplasament, excavări, dragari umpluturi, compactari, etc.) la care se adaugă aprovizionarea cu materiale.-pe traseul din şantier şi din afara lui, zgomotul este produs de circulaţia autovehiculelor care transportă materiale necesare pentru execuţia lucrărilor.In conditiile in care vor fi respectate masurile operationale de protectie, impactul va fi unul nesemnificativ.Pe perioada de exploatare sursele de poluare sunt generate de ambarcatiunile cu motor , autoturisme si autocare.Impactul asupra peisajului si mediului vizualRealizarea proiectului nu are un impact direct asupra peisajului, de fragmentare a unitaţilor teritoriale, cu ocupari majore de teren.Perioada de construcţie reprezinta o etapa cu durata limitata şi se considera ca echilibrul natural şi peisajul vor fi refacute dupa încheierea lucrarilor. Suprafata de spatiu verde este de 16.87 ha care reprezinta 90% din suprafata totala.Se estimeaza un impact temporar, negativ neglijabil, pe termen scurt şi neutru permanent.Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural

Referitor la impactul potential asupra patrimoniului istoric si cultural, mentionam ca acesta va fi redus in perioada de executie si semnificativ pozitiv in perioada de functionare.

7.2 Natura impactului: direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativObiectivul proiectului de infrastructura va avea impact:

- pozitiv direct, indirect si permanent asupra populatiei si calitatii aerului in zona proiectului,

- negativ direct si indirect, temporar, pe perioada în care se vor executa lucrări şi în zona acestora, asupra solurilor, aerului, populatiei, faunei.

Nu sunt identificate alte proiecte semnificative aflate in derulare în zona proiectului. 7.2.1. Impactul cumulat – in perioada de executie a lucrarilor circulatia se va derula in continuare, la fel si turismul din zona in paralel cu lucrarile aferente realizarii proiectului. Prin urmare, va exista un impact cumulat cu circulatia derulata, insa in conditiile respectarii prevederilor legale, ale normativelor specifice si ale masurilor operationale caracteristice, impactul va fi unul redus si se va mentine in limitele de suportabilitate pentru toti factorii de mediu.

Efecte identificate Perioada Tip de impact NaturaAPA

86

Poluarea apei Executie Negativ, minor, temporar

Direct

Functionare Pozitiv, mediu, probabil

Indirect

AERPoluarea aerului Executie Negativ, minor,

probabilDirect

Functionare Improbabil IndirectZGOMOT

Poluarea fonica a populatiei

Executie Negativ, minor, probabil

Direct

Functionare probabil IndirectSOL

Poluarea solului Executie Redus, improbabil, accidental

Direct

Functionare - -BIODIVERSITATEA

Alterarea habitatelor existente/ecosistemelor

Executie Redus, improbabil, accidental

Direct

Functionare - -PEISAJ

Afectarea peisajului Executie Benefic, minor, probabil

Direct

Functionare - -MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Efecte asupra populatiei

Executie Redus DirectOFUnctionare Impact benefic,

important, probabilIndirect

Dezvoltarea economica

Executie (crearea de locuri de munca temporare)

Benefic, mediu, cert, temporar

Direct

FUnctionare (crearea de locuri de munca permanente si cresterea activitatii portuare)

Benefic, mediu, cert, probabil

Direct

87

7.3 Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei / habitatelor / speciilor afectate)Impactul de ansamblu pentru acest proiect se va manifesta in fazele de executie si functionare si va avea o extindere locala. Populatia din zonele limitrofe lucrarilor poate fi afectata temporar de zgomot si vibratii pe perioada de executie, insa nivelul acestuia nu va crea o stare de disconfort, daca vor fi respectate masurile operationale propuse.In perioada de functionare impactul pe factori de mediu va fi strict local, iar impactul social si economic pozitiv se va extinde asupra intregii zone.

7.4 Magnitudinea şi complexitatea impactuluiMagnitudinea impactului este diferita in functie de procesele tehnologice desfasurate, de conditiile atmosferice, de numarul de utilaje si echipamente aflate simultan in actiune.Impactul cu caracter local, manifestat in special prin zgomot se va manifesta pe durata executarii proiectului, in zilele de lucratoare. Impactul va fi redus, temporar, cu caracter local, manifestandu-se in zona frontului de lucru si a organizarii de santier.Impactul pozitiv are in schimb un caracter complex, avand in vedere multitudinea factorilor economici, sociali si de mediu care beneficiaza direct sau indirect de imbunatatirea conditiilor de trafic naval, a dezvoltarii turismului in zona proiectului. 7.5 Probabilitatea impactuluiProbabilitatea impactului asupra mediului este diferita pe fiecare factor de mediu atat in faza de modernizare cat si in faza de exploatare.Se mentioneaza şi faptul că seturile de măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului care se propun si care sunt obligatoriu de a fi respectate, vor contribui la scaderea probabilitatii aparitiei si/sau extinderii unor tipuri de impacturi. 7.6 Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactuluiImpactul negativ generat in perioada de constructie se va intinde strict pe perioada de executie a lucrarilor (24 luni) si probabil pe o perioada de timp foarte scurta dupa terminarea lucrarilor. Impactul va avea o frecventa variabila (in functie de programul de executie si tipul lucrarilor executate). In perioada de iarna, care nu este propice pentru executia lucrarilor nu vor exista impacturi negative. Din punct de vedere al marimii complexitatii proiectului se estimeaza ca impactul va fi redus, temporar si local, variabil si reversibil.Pentru perioada de exploatare impacturile pozitive sunt in mod evident, de durata. Deoarece impactul pozitiv are un caracter complex, frecventa si reversibilitatea acestuia nu sunt cuantificabile, dar i se poate atribui un caracter permanent.Implementarea măsurilor obligatorii de prevenire şi reducere a impactului negativ asupra mediului, vor contribui la scaderea duratei si frecventei unor tipuri de impacturi negative.

88

7.7 Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediuluiSe vor respecta masurile stabilite pentru protectia calitatii factorilor de mediu prezentate in acest memoriu. 7.8 Natura transfrontieră a impactuluiNu este cazul.

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUIIn privinţa monitorizării proiectului aceasta se împarte în două categorii principale: Monitorizarea respectării actelor de reglementare în timpul execuţiei; Monitorizarea după punerea în funcţiune a obiectivului.In perioada de executie, constructorul are obligatia respectarii planului de monitorizare in perioada de constructie, care cuprinde toate masurile de protectie a mediului in perioada de executie si care este supus aprobarii de catre Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea.In perioada executiei lucrarilor este necesara monitorizarea factorilor de mediu in scopul urmaririi eficientei masurilor aplicate, cat si pentru a stabili masuri corective in cazul neincadrarii in normele specifice. Lucrarile proiectate nu vor introduce efecte negative suplimentare, fata de situatia existenta asupra factorilor de mediu in perioada de executie, iar in perioada de exploatare a obiectivului impactul asupra mediului va fi unul preponderent pozitiv, deoarece prin realizarea proiectului calitatea factorilor de mediu se va imbunatatii semnificativ. Efectele negative identificate vor fi reduse in conditiile respectarii masurilor propuse in acest memoriu.Nu vor fit afectate obiectivele de interes istoric sau cultural. Se va acorda o atentie speciala protejarii patrimoniului arheologic si istoric din zona amplasamentului amenajarilor pe toata perioada executiei lucrarilor care se vor incepe numai cu avizul ICEM Tulcea.Prin executarea lucrarilor proiectate vor aparea unele influente favorabile atat asupra factorilor de mediu, cat si din punct de vedere economic si social.Se recomanda monitorizarea factorilor de mediu dupa finalizarea lucrarilor de executie: microclimatul, apa de suprafata. Aceasta monitorizare va fi efectuata de catre beneficiarul lucrarii in colaborare cu Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea.8.1 OBLIGAŢII LEGALE ALE TITULARULUI DE PROIECT

Pe lângă obligativitatea monitorizării implementării proiectului, titularul va avea urmatoarele obligatii: va include, în momentul elaborării documentaţiei de atribuire pentru lucrările de

construcţie, în caietul de sarcini, prevederi privind răspunderea de mediu obligativitatea respectării şi a preluării acesteia de către constructorul care va fi selectat;

89

va depune la Agenţia pentru Protecţia Mediului ARBDD copii după contractele încheiate cu firmele specializate pentru eliminarea deşeurilor de pe amplasament şi evidenţa deşeurilor conform prevederilor HG 856/2002;

va asigura implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia de mediu;

va obţine toate avizele precizate în certificatul de urbanism cu respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;

va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ori de cîte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei;

va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului începerea lucrărilor;

va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.

9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU PLANURI/PROGRAME/STRATEGIE/DOCUMENTE DE PLANIFICAREA. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva – cadru apă, Directiva – cadru aer, Directiva – cadru deşeuri etc)

Nu este cazul pentru proiectul analizat.

B.SE VA MENTIONA PLANUL/PROGRAMUL/STRATEGIA/DOCUMENTUL DE PROGRAMARE/PLANIFICARE DIN CARE FACE PROIECTUL CU INDICAREA ACTULUI NORMATIV PRIN CARE A FOST APROBATNu este cazul.

10. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER10.1 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Principalele lucrări necesare organizării de şantier sunt: delimitarea si imprejmuirea incintei; amplasarea construcţiilor temporare modulare (containere) sau realizarea unor

construcţii temporare de tipul magaziilor; crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale – rigole perimetrale

impermeabilizate; organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile specific

pentru conservarea pe timpul depozitarii si evitarii degradarilor;

90

se vor amenaja spatii de depozitare pentru material si zone de parcare pentru utilaje si echipamente. Acestea vor fi amplasate si construite pe suprafata platformelor portuare existente, fara ocuparea unor suprafete suplimentare de teren. La finalizarea lucrarilor suprafetele ocupate se vor reduce la starea initiala ocuparii acestora;

activitatea se va organiza si desfasura controlat si supravegheat, astfel incat cantitatea de deseuri in zona de lucru sa fie permanent minima pentru a nu induce factori suplimentari de risc din punct de vedere al securitatii si sanatatii muncii;

zonele de depozitare intermediara/temporara a deseurilor vor fi amenajate corespunzator, delimitate, imprejmuite si asigurate impotriva patrunderii neautorizate si dotate cu containere/recipienti/pubele adecvate de colectare, de capacitate suficienta si corespunzatoare din punct de vedere al protectiei mediului. Conform prevederilor legale se va asigura colectarea selectiva a deseurilor pentru care se impune acest lucru;

lucrări pentru realizarea conectării la reţelele de utilităţi existente în zonă – daca se considera necesar.

Pentru a asigura condiţii igienico-sanitare lucrătorilor la locul de muncă se vor lua următoarele măsuri: vor fi prevăzute grupuri sanitare cu fosă septică, care va fi golită periodic de către o

societate autorizată; vor fi prevazute truse de prim ajutor la toate punctele de lucru pe şantier; întreg personalul va fi instruit să asigure prim ajutor; serviciile de asistenţă pentru urgenţe medicale vor fi furnizate de unităţi medicale din

municipiul Tulcea.Contractantul este obligat să respecte cerinţele Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.93 de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului (M.L.P.A.T.).10.2 LOCALIZAREA ORGANIZĂRII DE ŞANTIERDin experienta similara, avand in vedere dimensiunile obiectivului analizat, se apreciaza ca va fi suficient un singur amplasament pentru a nu se ocupa suprafete de teren natural.In conformitate cu legislatia nationala, amplasarea organizarii de santier si suprafata acesteia este stabilita de castigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Locatia va fi stabilita de comun accord cu autoritatile implicate in realizarea obiectivului, cu respectarea regulamenmtelor si legislatiei in vigoare in domeniul protectiei mediului, in cadrul urmatoarelor etape de dezvoltare a proiectului.Dotari principale ale organizarii de santier:

- imprejmuire- platforma balastata- container birou si magazie- cabina paza;

91

- punct PSI;- grup sanitar de tip ecologic care vor fi vidanjate periodic, astfel incat apele uzate

menajere nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului.- tablou electric  complet echipat– 1 buc-  indicatoare pentru circulatie – 6 bucati- conducta alimentare cu apa PEID De 110mm-

10.3 DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Cuantificarea impactului activitatilor din cadrul organizarii de santier este dificil de făcut în aceasta faza de proiectare, elementele necesare evaluării impactului fiind dependente direct de antreprenor, de utilajele şi tehnologia folosite, de experienţa acestuia şi disciplina muncitorilor.Organizarea de santier se va amenaja astfel incat sa nu aduca prejudicii mediului natural (factorilor de mediu) si uman. In timpul realizarii lucrarilor, constructorul va asigura protectia mediului si conditiile de securitatea muncii pentru muncitorii din santier:- amenajarea spatiilor pentru depozitarea temporara a materialelor;- amenajarea spatiilor pentru stationarea utilajelor si mijloacelor de transport;- acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora;- stocarea temporara si colectarea deseurilor in containere etanse depozitate in locuri special amenajate. Eliminarea acestora de pe amplasament se va realiza numai cu mijloace de transport adecvate, prin intermediul firmelor specializate.La finalizarea lucrărilor de construcţie se vor obţine autorizaţii de finalizare a lucrărilor de la autorităţile de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului.10.4 SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA,

EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU ÎN TIMPUL ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Sursele de poluanţi în timpul organizării de şantier sunt reprezentate de: circulaţia autovehiculelor si utilajelor; activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier În cazul în care nu există posibilitatea racordării grupurilor sanitare din cadrul organizării de şantier la o reţea de canalizare, se vor prevedea toalete ecologice sau fose septice pentru colectarea apelor uzate. Pentru preluarea apelor uzate din cadrul amplasamentului se va apela la firme specializate in acest sens . Functie de numarul de persoane care vor utiliza apa in scop menajer se va adopta un sistem cu unul sau mai multe bazine vidanjabile, care se vor vidanja periodic.

92

Daca aceasta nu exista, platforma organizarii de santier trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie si ea colectata printr-un sistem de santuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte de descarcare, sau pot fi prevazute guri de scugere, de unde apa va fi evacuata in reteaua de canalizare sau va fi introdusa in decantoarele prevazute pentru ape menajere.

10.5 DOTĂRI ŞI MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANŢI ÎN MEDIUÎn perioada de construcţie, respectarea prevederilor legale de protecţie a mediului în activitatea de construcţii se referă si la măsurile de eliminarea/diminuarea impactului organizarilor de santier. Aceste prevederi cuprind reglementări privind organizarea de şantier, gestiunea deşeurilor menajere şi de altă natură, stocarea carburanţilor şi alimentarea utilajelor, semnalizarea şi împrejmuirea organizarii de santier, instruirea personalului, etc. depozitarea substanţelor periculoase se va realiza în conformitate cu prevederile legale în

vigoare, în spaţii cu acces restricţionat, acoperite, pe o suprafaţă impermeabilă, prevăzută cu sistem de colectare a scurgerilor accidentale

interzicerea depozitării de materiale de construcţii direct pe sol, fara impermeabilizari prealabile;

verificări periodice ale utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament. Acestea vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

controlul transportului de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni în totalitate descărcări accidentale pe traseu sau spălarea tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în incinta şantierului sau pe drumurile publice;

curăţarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere, evitându-se astfel apariţia unor situaţii de risc epidemiologic pentru sănătatea populaţiei;

se vor utiliza pe cat posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot; autovehiculele vor fi prevăzute cu catalizator si vor fi menţinute intr-o stare bună de

funcţionare, având reviziile la zi; curăţarea săptămânală a fronturilor de lucru, cu eliminarea corespunzatoare a deşeurilor.Nu se consideră a fi necesare dotări speciale pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

11. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI 11.1 LUCRĂRI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI

După finalizarea lucrărilor de construcţie, pentru dezafectarea organizarii de santier se va proceda la:

Retragerea utilajelor grele din perimetrul organizarii de santier; Debransarea de la utilitati (alimentare cu apa, energie electrica); Incarcarea modulelor container, anexelor, dotarilor diverse in autocamioane,

autoremorci si transportul acestora la bazele constructorului;

93

Scoaterea impermeabilizarilor, daca acestea s-au folosit, acoperirea cu pământ vegetal şi plantarea de vegetaţie daca organizarea de santier a fost amplasata pe un teren fara platforma betonata existenta;

Zonele ocupate temporar de proiect vor fi curăţate şi nivelate, iar terenul readus la starea iniţială.

Din punct de vedere al terenului ocupat cu organizarea de santier, aceasta are un caracter temporar, functionand doar in perioada de executie a lucrarilor. Dupa finalizare lucrarilor, Constructorul va lua masuri pentru redarea in folosinta a terenului pe care a fost organizarea de santier.Astfel, intreaga zona utilizata temporar va fi curatata, astfel incat sa se creeze conditiile de utilizare a zonei in cadrul activitatilor portuare.La finalizarea lucrarilor, toate utilajele, deseurile si materialele de constructie vor fi indepartate de pe amplasamentul proiectului.11.2 ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA ŞI MODUL DE RĂSPUNS

ÎN CAZ DE POLUĂRI ACCIDENTALEIn perioada de execuţie pot apărea o serie de incidente şi accidente în care pot fi implicate substanţe cu risc potenţial asupra sănătăţii populaţiei şi stării mediului înconjurător.În perioada de execuţie accidentele (electrocutări, arsuri, inhalări de praf sau gaze, surpări sau prăbuşiri de tranşee etc.) sunt cauzate de obicei de indisciplină şi nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normelor de protecţia muncii şi/sau de neutilizarea echipamentelor de protecţie.Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului înconjurător, având caracter limitat în timp şi spaţiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieţi omeneşti. De asemenea, ele pot avea şi efecte economice negative prin pierderi materiale şi întârzierea lucrărilor.Un instrument important îl reprezintă Planul de prevenire a poluării accidentale, care constituie cadrul organizat în contextul căruia se poate acţiona eficient şi în scopul prevenirii, stopării, limitării şi neutralizării efectelor unor evenimente nedorite produse în urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorate neglijenţei.Planul de prevenire a poluării accidentale trebuie elaborat în scris şi trebuie să cuprindă obiectivele globale ale titularului activităţii şi principiile de acţiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major; aceasta trebuie să fie ajustat în funcţie de pericolele de accidente majore ale obiectivului.Planul de prevenire trebuie să conţină şi să descrie:- Scop, domeniu de aplicare, baza legală, memoriu tehnic (Amplasament, puncte critice,

echipa de intervenţie, planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, inventarul poluanţilor potenţiali).

Planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru fiecare punct critic trebuie să conţină:- Scurt memoriu tehnic de prezentare a instalaţiilor de unde pot proveni poluări

accidentale - Sistemul de alertă prezentat în procedura de alertare în caz de poluare accidentală

94

- Modul de acţiune a personalului cu atribuţii în prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale pentru: o eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală în scopul sistării

acesteia;o limitarea ariei de răspândire;o îndepărtarea substanţelor poluante;o colectarea, transportul şi depozitarea intermediară în condiţii de securitate pentru

mediu.- Măsurile şi lucrările aferente pentru prevenirea poluărilor accidentale- Plan de situaţie al zonei punctului critic- Schiţă tehnologică cu detalierea punctului critic.În cazul apariţiei unei poluări accidentale, persoana care observă fenomenul anunţă imediat şeful de şantier. Şeful de şantier dispune anunţarea colectivelor cu atribuţii prestabilite şi a echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale şi se anunţă autorităţile competente cu privire la producerea poluării accidentale.Colectivele şi echipele de intervenţie acţionează pentru: eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală; limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante; îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante; colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu,

în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante.După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, şeful de şantier va informa autorităţile asupra sistării poluării. Astfel se vor anunţa Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu pentru a constata finalizarea reabilitării zonelor poluate.In perioada de exploatare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atat integritatea mijloacelor de transport, incarcatura acestora precum si mediul incojurator si viata umana.Poluarile accidentale pot apare in cazul unor accidente rutiere in care sunt implicate autocisternele care transporta lichide criogenice, diversi combustibili , reactivi, alte substante chimice, etc. In aceste cazuri responsabilitatea cade in sarcina firmelor transportatoare care trebuie sa se conformeze HG nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri periculoase in Romania).Referitor la securitatea umana, Administratia obiectivului va avea sarcina da se asigura de respectarea regulamentelor specifice prin realizarea si intretinerea semnalizarilor si marcajelor corespunzatoare.

95

11.3 ASPECTE REFERITOARE LA ÎNCHIDEREA / DEZAFECTAREA / DEMOLAREA INSTALAŢIEI

Lucrarile proiectului analizat nu sunt prevazute a fi dezafectate. Având în vedere durata lunga de viata a proiectului, precum si probabilitatea extrem de ridicata de extindere ulterioara a duratei sale de viata, nu se considera necesara evaluarea fazei de închidere finala a amplasamentului proiectat.In cazul in care vor fi afectate retele de utilitati, pentru fiecare retea afectata vor fi elaborate studii de specialitate in vederea mutarii si protejarii acestora.

12. Anexe Anexa 1 – Certificat de Urbanism nr 85/8584/27.07.2017 emis de Consiliul Judetean Tulcea Anexa 2 – Planurile de ansamblu

13. PENTRU PROIECTELE CARE INTRA SUB INCIDENTA PREVEDERILOR

ART.28 DIN OUG NR. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, APROBATA CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE PRIN LEGEA NR. 49/2011, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE13.1 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI SI DISTANTA FATA DE ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR, PRECUM SI COORDONATELE GEOGRAFICE (STEREO 70) ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI. ACESTE COORDONATE VOR FI PREZENTATE SUB FORMA DE VECTOR IN FORMAT DIGITAL CU REFERINTA GEOGRAFICA, IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA STEREO 1970 SAU DE UN TABEL IN FORMAT ELECTRONIC CONTINAND COORDONATELE CONTURULUI (X,Y) IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA STEREO 1970;

Amplasamentul investitiei se afla in extravilanul comunei Sarichioi la cca. 800 m nord de localitatea Enisala, la limita de sud – vest a baltii dintre lacul Razim si lacul Babadag, in zona denumita “la lutarie” avand urmatoarele vecinatati:- la nord si est - balta cu stufaris si canale pescaresti;- la vest - drumul judetean DJ 222 si pescaria Babadag;- la sud - dealurile localitatii Enisala;- la sud - vest – promontoriul culmii stancoase cu Cetatea Enisala.Accesul la amplasament se poate face atat pe uscat pe DJ 222, cat si pe apa dinspre lacul Razim pe canalul Enisala si canalele secundare.Proiectul elaborat vizeaza urmatoarele obiective:- Crearea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatii aferente- Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publica precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publica;

96

- Dezvoltarea de infrastructuri publice la scara mica pentru valorificarea atractiilor turistice;- Activitati de marketing si promovarea turistica a obiectivului finantat.Proiectul privind “ Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi” va avea un impact favorabil.

Coordonate STEREO 70 pentru proiect

97

98

Din punct de vedere al aspectelor de protectia mediului, obiectul investitiei se suprapune partial cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000: Delta Dunarii - ROSCI 0065, respectiv Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie - ROSPA0031.

Harta dispunerii obiectului investitiei(contur galben) si a siturilor Natura 2000, respectiv Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (hasura verde)

13.2 NUMELE SI CODUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – SinoieROSCI0065 - Delta Dunarii

13.3 PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII SI HABITATE DE INTERES COMUNITAR IN ZONA PROIECTULUI;

In urma investigatiilor de teren nu am identificat specii de plante sau habitate de interes comunitar care sa fie situate pe amplasamentul proiectului sau in imediata vecinatate a acestuia. Vedere de ansamblu asupra zonei investitiei (canal Enisala, canalele de legatura, zona bazinelor si zona “La lutarie”) invecinata DJ222.

99

Flora si vegetatia zonei este distribuita conform reliefului si contidiilor de viata.Astfel:

- pe malul sudic unde predomina interfluviile cu aspect deluros, si baza promontoriului denumita Dealul Gras cu cetatea Enisala regasim pajisti stepice si pasuni, precum si teren neproductiv.

- la vest, regasim balta cu vegetatie predominanta de stufaris cu canale pescaresti, japse si suprafete inmlastinite.

Vedere generala a zonei “La lutarie” si a vegetatiei specifice acesteia

100

Zona “La Lutarie” este in principal acoperita de vegetatie mezofila de tipul pajistilor stepice in care predomina asociatiile vegetale de Cynodon dactylon si Hordeum murini, propice pentru pasunat. Aici pasuneaza frecvent vite, oi si capre apartinand celor din zona Enisala.In ceea ce priveste asociatia Hordeo murini-Cynodontetum (Felfăldy 1942) Felfăldy ex Borhidi 1999 (Syn.: Cynodontetum dactyloni Felfăldy 1942 non aliorum), aceasta se regaseste pe suprafeţe mari, cu soluri semibătătorite. Vegetează pe locuri ruderale, marginea drumurilor, unde cele două specii caracteristice, Cynodon dactylon şi Hordeum murinum, prezintă o acoperire mare (85-100%) a terenului. Speciile însoţitoare, în majoritate elemente de Sisymbrion (Crepis tectorum, Oescurainia sophia, Erysimum repandum, Matricaria perjorata), sunt puţine la număr datorită dominării speciei Cynodon dactylon. Speciile insotitoare cele mai frecvent întâlnite sunt: Convolvulus arvensis, Polygonum aviculare, Lactuca serriola, Bromus tectorum, Conyza canadensis, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus, Setaria viridis.O alta asociatie vegetala Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964.Se regaseste pe depozite de gunoaie, la marginea drumurilor, locuri bătătorite, uscate şi moderat bogate în azot.Specia caracteristică şi dominantă Hordeum murinum este frecvent însoţită de Bromus tectorum, care poate deveni uneori codominantă. Dintre însoţitoarele mai frecvente amintim: Atriplex tatarica, Cynodon dactylon, Lepidium ruderale, Bromus sterilis, Sisymbrium loeselii.

Vedere de detaliu a speciilo vegetale din cele doua asociatii vegetale: Hordeo murini-Cynodontetum si Hordeetum muriniIn aceasta portiune se regasesc si cateva exemplare de arbusti precum salcioara (Eleagnus angustifolia) sau pomi fructiferi de pe marginea drumului: corcodusi, caisi.In zona de balta cu vegetatie predominanta de stufaris cu canale pescaresti, japse si suprafete inmlastinite, regasim asociatii vegetale tipice higrofile si higromezofile: - pe marginile canalelor - vegetatie de stufarisuri si papurisuri- in canale si japse – vegetatie submersa si emersa de tip higrofil

101

Aceasta zona este si cea care in mare parte este suprapusa cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000: Delta Dunarii - ROSCI 0065, respectiv Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie - ROSPA0031

Vedere generala a vegetatiei canalelor din zona viitoarei investitii.

Asociatiile vegetale prezente in astfel de biotopuri sunt: Scirpo- Phragmitetum, Thelyterido-Phragmitetum, Typhetum angustifoliae, Ceratophylletum demersi si Lemno-Hydrocharitetum.

102

Scirpo- Phragmitetum Koch 1926 - stufarisurileFitocenozele higrofile ale acestei asociaţii sunt larg răspândire în toate zonele Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, ocupând marginea bălţilor sau lacurilor cu apă variind între 0,5-1,2 m adâncime. În Delta Dunării aceste fitocenoze se întind pe mii de hectare. Solurile pe care se dezvoltă sunt argiloase sau argilo-turboase, inundate temporar sau permanent. În Delta Dunării predomină solurile higromorfe şi uneori uşor salinizate. Speciile caracteristice şi dominante (75-85% acoperire) care imprimă o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: Schoenoplectus lacustris şi Phragmites australis. În structura floristică a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile alianţei Phragmition communis şi a ordinului Phragmitetalia ca: Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Alisma plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia, T. angustifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus europaeus şi Sium latifolium.Stufarisurile mai vechi scad in compozitie stuful si dezvolta o componenta sporita a ferigii de balta , astfel ca regasim in aceasta zona si asociatia Thelyterido-Phragmitetum Kuiper 1958 (Syn.: Phragmitetum natans Borza 1960; Thelyptero-Phragmitetum Ştefan 1995) Acestea se dezvoltă pe plaur, unde substratul insulelor flotante prezintă o grosime de 0,5-1,5 m, fiind alcătuit din rizomii de stuf şi de ferigă cu participarea şi a altor plante, în parte turbificate, aluviuni şi humus. La suprafaţa plaurului se diferenţiază un strat subţire de sol (10-20 cm). Fitocenozele se prezintă discontinui şi sunt formate din speciile alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia. Domină Phragmites australis (35-65% acoperire). Particularitate a acestor fitocenoze o constituie specia Thelypteris palustris care este desemnată ca o caracteristică, cu o constantă maximă (V) şi o acoperire de 5-35%. Dintre speciile diferenţiale se semnalează (Ştefan et Coldea 1997): Sium erectum, Calystegia sepium şi Salix cinerea.În cadrul asociaţiei sunt semnalate sub asociaţiile: typicum Ştefan et Coldea 1997 şi salvinietosum Ştefan et al. 1995, descrisă din Delta Dunării şi caracterizată prin prezenţa câtorva hidrofile flotante: Salvinia natans, Nymphaea alba şi Nymphaea candida.

Stufariile din zona investitiei – aspect general.

103

Typhetum angustifoliae Pignatti 1953 - papurisuri

Cenozele acestei asociaţii sunt răspândire de obicei în bazinele acvatice ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, fiind cantonate în apropierea malului, unde adâncimea apei nu depăşeşte 0,5-0,8 m. Se dezvoltă între fitocenozele de Scirpo-Phragmitetum şi mal. Datorită împâslirii rizomilor ce reţin uşor aluviunile şi resturile organice, aceste fitocenoze favorizează colmatarea bazinelor respective. În structura asociaţiei remarcăm prezenţa unui număr însemnat de specii caracteristice alianţei şi ordinului ca: Phragmites australis, Alisma plantago-aquatica, Oenanthe aquatica, Butomus umbellatus, care reuşesc o acoperire de până la 15%. Se observă de asemenea penetrarea unor specii higrofile de Bidention şi Agropyro-Rumicion.

Vedere de ansamblu asupra vegetatiei suberse/emerse a canalelor si japselor din zona investitieiIn apele canalelor si japselor din zona regasim asosiatiile vegetale de:Ceratophylletum demersi Hild 1956 - bradisFitocenozele se dezvoltă în apele lacurilor, bălţilor, canalelor îmbătrânite, adesea colmatate, dar însorite. Preferă apele eutrofe cu un grad mijlociu de mineralizare. Este o asociaţie mai greu de delimitat datorită faptului că Ceratophyllum demersum este prezentă în sinuziile submerse a numeroase grupări din clasele Lemnetea şi Potametea. În compoziţia floristică a asociaţiei domină Ceratophyllum demersum, alături de care se mai întâlneşte constant Utricularia vulgaris, U. neglecta, Myriophyllum spicatum, Najas minor.

104

Pe timpul verii se dezvolta cateodata abundent alga matasea broastei – Spirogyra sp.

Lemno-Hydrocharitetum (Oberdorfer 1957) Passarge 1978 – lintita Este o asociaţie cu o răspândire largă care preferă locurile adăpostite şi apele puţin adânci (0,5-2 m) ale lacurilor, bălţilor, mlaştinilor, fiind cantonată de regulă la marginea stufărişurilor din unele canale puţin circulate. Sunt preferate apele puternic eutrofizate cu o uşoară aciditate, neutre sau alcaline (pH = 5,85-6,96-8). Hydrocharis morsus ranae şi Lemna minor domină stratul emers, acompaniate fiind de Lemna trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Potamogeton nodosus, Stratiotes aloides, Polygonum amphibium realizând o acoperire generală de 80%.Nici una din asociatiile/speciile vegetale amintite mai sus are valoare conservative si nu se regaseste pe lista celor periclitate.In ceea ce priveste segmentul de avifauna nu am identificat in zona investitiei colonii ale speciilor de pasari periclitate. In zona se hranesc sau trec in pasaj majoritatea specilor de pasari ce prefera habitatele acvatice si palustre precum: Nr. crt./ CodulNatura 2000/SpeciaA229 Alcedo atthis (Pescaras albastru)A042 Anser erythropus (Garlita mica)A089 Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica)A029 Ardea purpurea (Starc cenusiu)A024 Ardeola ralloides (Starcul galben)A196 Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraji albi)A031 Ciconia ciconia (Barza alba)A081 Circus aeruginosus (Herete de stuf)A231 Coracias garrulous (Dumbraveanca)A348 Corvus frugilegus (Cioara de semanatura)A038 Cygnus cygnus (Lebada de iarna)A238 Dendrocopos medius (Ciocanitoare de stejar)A429 Dendrocopos syriacus (Ciocanitoare de gradina)A027 Egretta alba (Egreta mare)A026 Egretta garzetta (Egreta mica) A095 Falco naumanni (Vanturel mic) A103 Falco peregrinus (Soim calator) A001 Gavia stellata (Cufundar mic) A075 Haliaeetus albicilla (Codalb) A092 Hieraaetus pennatus (Acvila mica)A251 Hirundo rustica(Rândunică) A338 Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) A339 Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagra)A230 Merops apiaster (Prigorie ) A023 Nycticorax nycticorax (Starc de noapte)A356 Passer montanus (vrabie de camp) A019 Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) A393 Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic) A234 Picus canus (Ghionoaie sura) A 321 Ficedula albicollis (muscar gulerat)A 320 Ficedula parva (muscar mic) A 293 Acrocephalus melanopognon (privighetoarea de balta) A 197 Chlidonias niger (chirighita neagra)

105

A 272 Luscinia svecica (gusa vanata)A351 Sturnus vulgaris (graur)Alte specii semnalate in zona sunt: Pica pica – cotofana, Corvus corone cornix – cioara griva, Corvus monedula - stancuta.Din segmentul de reptile si amfibieni au fost identificate in zona urmatoarele specii: Lacerta viridis – guster, in zona de baza a piemontului si Hyla arborea – brotacelul, Natrix natrix – sarpele de casa, Natrix tessellata – sarpele de apa, broastele de lac (Rana esculenta, R. ridibunda), broasca testoasa de apa Emys orbicularis, in zona umeda.Din segmentul de insecte am identificat in zona viitoarei investitii urmatoarele specii:Libelulele : Coenagrion puella, Sympetrum sanguieum, Sympetrum flaveolum, Sympetrumfonscolombii;Paianjeni : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Neriene radiata;Fluturi:Polyomnatus icarus, Argynnis pandora;Lacuste : Dociostaurus marrocanus, Callyptamus italicus; Oedipoda sp., probabil caerulescensGreieri : Gryllus campestris;Ploșnite : Acanthosoma haemorrhoidale, Pyrrhocoris apterus;Coleoptere : Coccinelia septempunctata, Scarabeus semipunctatus.

13.4 SE VA PRECIZA DACA PROIECTULUI PROPUS NU ARE LEGATURA DIRECTA CU SAU NU ESTE NECESAR PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVARII ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARProiectul propus nu are legatura directa cu si nu este necesar pentru managementul conservarii ariilor naturale protejate de interes comunitar.Avand in vedere ca planul de management al ARBDD presupune ca si obiective conservarea naturii, dar si dezvoltarea durabila a comunitatii locale, imbunatatirea conditiilor de viata ce include si reteaua de comunicatii atat acvatice cat si terestre este un deziderat prioritar pentru valorificarea resurselor naturale locale precum turismul. O accesibilitate mai facila si moderna in zona, ar contribui la dezvoltarea comunitatilor locale si scaderea presiunii asupra resurselor si biodiversitatii prin practicarea turismului ca alternativa la activitatea principala din zona – pescuitul.Consiliul Județean Tulcea dorește dezvoltarea durabila atat a localitatii Sarichioi si Enisala, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate, imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turistice vizate, cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice.

13.5 SE VA ESTIMA IMPACTUL POTENTIAL AL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR;Obiectul investitiei se suprapune partial cu aria natural protejata ROSCI0065 – Delta Dunarii si partial cu limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

106

Nu exista impact potential deoarece nu au fost identificate specii sau habitate de interes comunitar.

13.6. ALTE INFORMATII PREVAZUTE IN LEGISLATIA IN VIGOARENu este cazul

14. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU APELE

14.1 LOCALIZAREA PROIECTULUI

14.1.1. Bazinul hidrografic

Fluviul Dunărea (F = 805.300 Km2), izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) si se varsă în Marea Neagră (prin delta formată), curgând prin 10 ţări si adunând afluenţii de pe teritoriul altor 6 state. Traseul său este împărţit în trei părţi: cursul superior (izvor - Viena), cursul mijlociu (Viena – Bazias) si cursul inferior (Bazias – Marea Neagră).

107

Districtul Hidrografic al Fluviului Dunărea

De la Bazias, la intrarea pe teritoriul ţării, până la vărsarea în Marea Neagră, este definit cursul inferior al fluviului care este gestionat pe teritoriul României de 7 Administraţii Bazinale de Apă respectiv Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Prut-Bârlad si Dobrogea-Litoral.Cursul inferior al fluviului (inclusiv gurile sale), cu o lungime de 1.075 km (38% dinlungimea fluviului), se situează pe teritoriul României formând graniţă cu Serbia (235,5 km),Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km) si este partea cea maiimportantă ca debit si navigaţie.Ţinând cont de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul inferior al fluviului le traversează, acesta este împărţit în 5 sectoare (după Ujvari, 1972) după cum urmează:• Defileul carpatic (144 km) între Bazias si Gura Văii si primeste contribuţia a două bazine hidrografice de ordinul 1: Nera si Cerna, precum si a afluenţilor direcţi dintre acestea. Formează graniţa cu Iugoslavia;• Sectorul sud-pontic (566 km) între Gura Văii si depresiunea Braţului Borcea. În această porţiune confluează cu patru râuri importante, care creează bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea si Arges. În cea mai mare parte formează graniţa cu Bulgaria;• Sectorul pontic oriental cu bălţi (195 km) cuprinde Balta mare a Ialomiţei si Balta mare a Brăilei, deci până la Brăila - Smârdan. Acest sector traversează teritoriul ţării, despărţind Dobrogea de Muntenia. Confluează doar cu un singur râu important care formează un bazin de ordinul 1 si anume râul Ialomiţa;• Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde porţiunea dintre Brăila si intrarea în Delta Dunării, la Ceatal Chilia, în amonte de Tulcea. Sunt colectate apele din două bazine hidrografice de ordinul 1 - Siret si Prut;• Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei braţe principale - Chilia, Sulina si Sfântul Gheorghe - totalizează 5.500 km2, din care aproape 80% situată pe teritoriul României. În zona de vărsare Dunărea se ramifică formând o deltă largă; cu lungimea, de la est la vest, de 75 km si lăţimea, de la nord la sud, de 65 km.

14.1.2. Cursul de apa: denumire și codul cadastral

Fluviul Dunarea – cod cadastral XIV – 1.00.00.00.00.0

14.1.3. Corpul de apa (suprafată și/sau subteran) denumire și cod

Delta Dunării - Complex lacustru Razim - Sinoe–

14.2. INDICAREA STARII ECOLOGICE/POTENTIALULUI ECOLOGIC SI STAREA CHIMICA A CORPULUI DE APA DE SUPRAFATA; PENTRU CORPUL DE APA SUBTERAN SE VOR INDICA STAREA CANTITATIVA SI STAREA CHIMICA A CORPULUI DE APA

Vom prezenta in cele ce urmeaza starea ecologica a apelor conform ultimelor rapoarte oficiale.

108

Suprafaţa Deltei Dunării cuprinde cele trei braţe ale Dunării: Chilia, Sulina, SfântuGheorghe şi cinci zone hidrografice:1. zona Chilia-Sulina între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina,2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe,3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim,4. zona Complexul lagunar Razim – Zmeica - Goloviţa - Sinoe,5. zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, ţărmul mării şi fundul submers din faţa litoralului Deltei), în care sunt incluse conform Directivei Cadru Ape, atât corpuri de apă de suprafaţă care nu sunt puternic modificate (adică acele ape care sunt reprezentate de ape naturale sau cvasi-naturale, sau cele modificate numai calitativ) cât şi corpuri de apă puternic modificate.

În anul 2015, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate, corespunzătoare stării ecologice ,, foarte bună”.Comparativ cu anii anteriori, în anul 2013- 2014 consumul biochimic de oxigen incadrează apa în clesele III şi IV de calitate. În anul 2012, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate, iar în anii precedenţi 2010-2011, tot în clasa I de calitate, excepţie facând Lacurile Nebunu şi Razim, care încadrează valorile în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună).

Complexul lacustru Razim-Sinoie, în suprafaţă totală de circa 103.000 ha este format în principal din lacuri, grinduri maritime şi câteva formaţiuni de relief mai înalte ce reprezintă martori de eroziune. Lacurile ocupă circa 85% din complex (86.300 ha) şi sunt de tip lagunar (Razim, 41.500 ha, Sinoie, 17.150 ha, Goloviţa, 11.870 ha, Zmeica, 5460 ha, Nuntaşi, 1.050 ha şi Istria, 560 ha), de tip limanic (Babadag, 2.370 ha, cu prelungirile Tăuc, 180 ha şi Topraichioi, 50 ha, Agighiol, 490 ha, toate transformate în amenajări piscicole) şi lacuri cuprinse între grinduri (Leahova-Coşna-Periteaşca, 3.550 ha sau cele de pe grindul Chituc, Edighiolurile, 1.070 ha).

Geneza Complexului lagunar este puternic influențată de aluviunile transportate de-a lungul Deltei Dunării în decursul a peste 1000 de ani. În ceea ce privește localizarea, acesta este situat în sudul Deltei și ocupă o suprafață de peste 11.000 de kilometri pătrați, din care suprafața lacurilor este de 863 de kmp. O mare parte a complexului constituie o zonă depresionară ce  inițial a fost acoperită de apele maritime și apoi fragmentată, formându-se cordoane și grinduri.

Activitățile umane și-au pus amprenta asupra complexului în decursul ultimilor decenii, astfel, în urma amenajărilor hidrotehnice acesta a fost transformat în doua unități distincte: Unitatea Razim și Unitatea Sinoe.

Unitatea Razim este formată din lacurile Razim, Goloviţa, Zmeica şi Babadag . Cel mai important lac este Razim, ocupând o suprafață de aproximativ 400 de kilometrii pătrați și are o adâncime maximă de 3,2 metri. Unitatea a fost izolată de influența mării și transformată în rezervor de apă dulce ce alimentează sistemele de irigații aflate în vecinătatea complexului.

Prin canalele Dranov și Dunavăț, laguna Razim primește un aport fluvial provenit din Dunăre, prin legătura cu brațul Sfântul Gheorghe.

109

Unitatea Sinoe este alcătuită din lacurile Sinoe, Nuntași și Tuzla. Unitatea comunică cu Marea Neagră printr-un stăvilar. Lacul Sinoe ocupă o suprafață de 135 de kilometrii pătrați și are o adâncime maximă de 1,6 metri.

Complexul Lagunar Razim-Sinoe este inclus în Rezervația Biosferei Delta Dunării și prezintă interes, atât din punct de vedere botanic, cât și din punct de vedere al viețuitoarelor sau al atracțiilor culturale pe care le adăpostește. În prezent, în aria complexului lacustru se găsesc 10 din cele 20 de arii strict protejate ale Rezervației, în perimetrul cărora se păstrează, în condiții nemodificate sau puțin modificate de om, specii de plante și animale precum și mediul lor de viață. Rolul lor principal este de conservare a vegetației caracteristice și de refugiu pentru diferite specii de animale.

Calitatea apei din cadrul Complexului Razim-Sinoe este determinată de calitatea apei Dunării datorită legăturii Dunăre-Deltă-Complex Lagunar. În urma acestei legături directe, sursele de poluare ale complexului sunt influențate și de sursele de poluare a Dunării.

Principala sursă de poluare a Complexului lagunar este reprezentată de apele uzate, chiar daca acestea nu sunt deversate direct in lagună. Din cauza legaturii directe cu Dunărea, cel mai afectat este lacul Razim. O altă sursă de poluare este reprezentată de activitățile agricole ce se desfășoară în apropierea complexului deoarece se utilizează îngrășăminte chimice. De asemenea, o sursă importantă de poluare este industria, deși nu se desfășoară activități industriale în zonă , din cauza legăturii cu Dunărea, complexul Razim-Sinoe este afectat indirect de această ramură economică. Complexul lagunar este afectat și de poluare în urma transporturilor pe brațele Dunării.

Monitorizarea calității apei în zona complexului Razim-Sinoe se realizează prin intermediul stațiilor de monitorizare cu ajutorul cărora se fac determinări asupra principalilor poluanți. Starea calității apei este apreciată în urma încadrării în clase de calitate a grupelor de indicatori.

În anul 2015, indicatorii regimului de oxigen reprezentați de oxigenul dizolvat, consumul biochimic de oxigen (CBO5) și consumul chimic de oxigen (CCO-Mn și CCO-Cr), au înregistrat valori care au corespuns în general clasei I și clasei a II-a de calitate. Excepție face indicatorul CCO-Cr ale caror valori au corespuns, în general, clasei moderate. Calitatea lacului Razim este puternic influențată de descarcările de substante organice din fluviul Dunărea. Astfel încarcarea provenită din Dunare este de 105 ori mai mare pentru CBO5, 57 ori pentru oxigen dizolvat, 350 ori pentru fosfor total și 140 ori pentru azot total decât cea provenită din bazinul propriu al lacurilor Babadag si Razim.

În ceea ce privește nutrienții, s-a constatat că rolul Deltei Dunarii în stocarea/reținerea nutrienților raportat la încarcările totale ale Dunarii este nesemnificativ, fiind estimat la 2-3 %. In consecinta incarcarile de nutrienti din Dunare ajung in totalitate in Marea Neagra. Pentru lacurile deltaice  s-a constatat că azotul mineral se regăsește în limitele claselor de calitate I și II, iar fosforul total a prezentat concentrații medii corespunzătoare claselor de calitate I – III. Creșterea continutului de fosfor s-a remarcat în anul 2015 pentru lacul Sinoie.

110

Metale grele ca: fierul, cadmiul și plumbul se regăsesc în concentrații corespunzătoare claselor IV si V de calitate pentru toată zona complexului lagunar. Zincul și nichelul au în general concentrații medii corespunzătoare clasei bune de calitate.

Din categoria micropoluanților organici de tipul pesticidelor organoclorurate s-au intregistrat depășiri ale limitei clasei a II –a de calitate pentru concentratiile de lindan si DDT. Lindanul a înregistrat o evoluție pe o scară foarte largă de la clasa I până la clasa a IV-a, în timp ce DDT-ul s-a încadrat, în general, în clasa a V-a de calitate.

Eutrofizarea este o formă de poluare a ecosistemelor acvatice continentale cauzată de imbogătirea excesivă naturală sau artificială a apelor cu nutrienți, în principal fosfor și azot. Spre deosebire de procesul natural, eutrofizarea determinată de om este un proces rapid, care determină schimbări succesive și profunde ale stării ecosistemului acvatic, ducând la degradarea lui și la afectarea folosințelor pentru care a fost creat : alimentări cu apa, piscicultură, agrement, etc.

Eutrofizarea afectează toate categoriile de ecosisteme acvatice, râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere, manifestându-se însă cu precădere în ecosistemele stagnante și semi-stagnante: lacurile naturale, lacurile de acumulare, Delta Dunării și zona costieră a Mării Negre. Gradul de eutrofizare al ecosistemelor acvatice se exprimă în principal prin concentrația nutrienților (azot total și fosfor total), gradul de saturație în oxigen și biomasă fitoplanctonica.

 În cazul Deltei, cantitățile mari de nutrienți aduse de fluviul Dunărea din întregul bazin, au contribuit semnificativ la apariția fenomenului de eutrofizare a lacurilor deltaice, a cărui intensificare s-a observat în special după anii 1980, determinând schimbări importante ale florei și faunei acvatice. Contribuția surselor locale de poluare la eutrofizarea lacurilor deltaice a fost nesemnificativă în comparație cu aportul Dunării, acestea având numai impact local. Amplificarea fenomenului de eutrofizare a fost favorizată și de creșterea debitului mediu al apei preluat și transportat de canale în interiorul, consecință a dragării canalelor realizate în Deltă în perioadă 1961-1989.

(sursa - Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta Dunării în anul 2017)

Lacul Razim Lacul Razim este lac natural de tip lagunar, are suprafaţa de 392 km2, situat la altitudinea de 1,5 mMN, cu adâncimea medie mai mică de 3 m. Natura fundului lacului este de tip calcaros. Face parte din tipologia este ROLN06. Este utilizat în scop piscicol. Evaluarea stării ecologice s-a efectuat pe baza datelor obținute pentru elementele biologice şi elementelor fizico-chimice suport, în 4 secţiuni de monitoring amplasate la: Portiţa –mijloc lacului, canal V - mijlocul lacului, Razim – mijloc lac şi Jurilovca – mijloc lac.Elemente biologice Pentru evaluarea biologică, în anul 2013 au fost monitorizaţi urmatoarele elemente biologice: fitoplancton, fitobentos şi macronevertebrate, corpul de apă încadrându-se în starea bună. Elemente fizico-chimice Valorile medii ale indicatorilor fizico-chimici generali au fost următoarele: - oxigen dizolvat: 8,537mgO2/l, valoare caracteristică stării foarte bune;

111

- CCO-Cr: 38,394 mgO2/l, valoare caracteristică stării foarte bune; - CBO5: 4,149 mgO2/l, valoare caracteristică stării bune; - azot total: 0,550 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune; - fosfor total: 0,075 mg/l, valoare caracteristică stării moderate.

Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, lacul Razim s-a încadrat în starea moderată. Poluanţi specifici Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Razim s-a încadrat în starea bună. Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului Razim în starea ecologică moderată, elementele determinate au fost nutrienţii (fosforul total).

(sursa - Sinteza calității apelor din România în anul 2013)

112

Harta hipsometrică a complexului lagunar Razelm – Sinoie

Sursa - R.G. Dimitriu, Gh. Oaie, M.T. Gomoiu, T. Begun, Şt. Szobotka, S.C. Rădan, C. Fulga – O caracterizare interdisciplinară a stării geoecologice actuale a complexului lagunar Razelm - Sinoie

113

14.3. INDICAREA OBIECTIVULUI/OBIECTIVELOR DE MEDIU PENTRU FIECARE CORP DE APA IDENTIFICAT, CU PRECIZAREA EXCEPTIILOR APLICATE SI A TERMENELOR AFERENTE, DUPA CAZ

Nu este cazul, pentru proiect urmeaza a se emite avizul de gospodarire a apelor si se vor respecta conditiile impuse prin aviz.

15. CRITERIILE PREVAZUTE IN ANEXA 3 SE IAU IN CONSIDERARE, DACA E CAZUL, IN MOMENTUL COMPLILARII INFORMATIILOR IN CONFORMITATE CU PUNCTELE III-XIV.

Evaluator,ecolog Corina TROFIM

114