CAPITOLUL 1. DOCUMENTARE SI ORGANIZARE 1.1.Studiul,analiza si descrierea zonei de lucru,din planurile topografice existente ale zonei Intocmirea planului topografic presupune intr-o prima etapa documentarea,care consta in culegerea informatiilor si datelor referitoare la zona respectiva,in functie de anumite criterii.Documentarea se realizeaza cu ajutorul planurilor topografice existenta in zona necesare cunoasterii regiunii delimitate de strazile Garii,Balcescu,Culturii si Carnabel.

1

1.2. Reeaua de sprijin Pentru efectuarea unei ridicri topografice este necesar existena unei reele de sprijin constituit din puncte de triangulaie. Forma i dimensiunea reelei de triangulaie depind de mrimea i forma suprafeei de ridicare. n general se consider dou mari categorii de reele de triangulaie: A. Reele de sprijin formate din triangulaia geodezic B. Reele de sprijin formate din triangulaia topografic local.

2

3

1.3.Recunoasterea terenului,alegerea metodelor de lucru pentru indesirea retelei de sprijin si ridicarea detaliilor Recunoaterea terenului este necesar pentru confruntarea proiectului cu terenul; se face fixarea, marcarea i semnalizarea punctelor stabilindu-se limitele suprafeei de ridicat. In cazul acestui proiect recunoasterea terenului consta in identificarea punctelor topografice existente pe teren si parcurgerea acestuia cu planul in mana de catre echipa formata din 7 studenti. 0 data cu recunoasterea terenului se face plantarea semnalelor si identificarea limitelor suprafetei pe care se executa lucrarile topografice. Pentru intocmirea planului topografic,ca si metoda de lucru se vor folosi metoda intersectiei inapoi, metoda transmiterii la sol, metoda drumuirii inchise si nivelmentul geometric de mijloc. Instrumentele folosite pe teren in aceasta lucrare sunt:teodolitul,nivela,ruleta,mira si jalonul. Prin ridicarea detaliilor nelegem determinarea poziiei punctelor de detaliu ale terenului fa de reeaua de ridicare format din puncte de intersecie, retrointersecii, drumuiri planimetrice, astfel nct pe baza acestor determinri s se poat obine planul topografic. Punctele de detaliu sunt puncte caracteristice ale ridicrilor planimetrice i altimetrice. Ridicarea detaliilor poate fi efectuat pe cale numeric, grafic 1.4.Organizarea activitatilor de masuratori pe teren 1.4.1.Organizarea echipei de lucru,a responsabilitatilor si a modului de lucru Echipa de lucru este formata din 7 membri: -ALEXANDRU VIOREL -BRATU ALINA -BREZUICA COSTEL -CARCOTA STEFANIA LOREDANA -CROITORU CRISTINA -DIMACHI ADELINA -IONICA ALINA Fiecare dintre cei 7 membri ai echipei au realizat prin rotatie urmatoarele activitati: -recunoasterea terenului -pichetarea punctelor topografice -punerea in statie a aparatelor,calarea si vizarea catre punctele tinta -tinerea mirei si a jalonului pentru efectuarea masuratorilor de catre ceilalti membri -masurarea distantelor si notarea acestora in carnetul de teren -notarea directiilor orizontale si verticale in carnetele de teren in urma masuratorilor -realizarea schitelor de amplasare si vizare a punctelor topografice

4

1.4.2.Intocmirea schitelor terenului,a schitelor de masuratori pe teren si descrierea topografica a punctelor de sprijin PUNCTUL TS1: -situat pe trotuar pe str.Culturii -este marcat pe teren cu un cui si vopsea de culoare rosie PUNCTUL TS2: -situat pe trotuar pe str.Culturii -este materializat pe teren cu un cui si vopsea de culoare rosie PUNCTUL 101: -situat intre trotuar si bordura pe str. Carnabel -este marcat pe teren cuun cui si vopsea de culoare rosie

PUNCTUL 102: -situat pe sosea pe str.Carnabel in fata portii Facultatii de Istorie -este materializat pe teren cu vopsea de culoare rosie PUNCTUL 103: -situat pe bordura la intersectia str.Garii cu str.Carnabel -este materializat pe teren cu un cui si vopsea de culoare rosie

5

PUNCTUL 104: -situat pe trotuar pe str.Garii -este materializat pe teren cu un cui PUNCTUL 105: -situat pe canalizare la intersectia str. Garii cu str.Balcescu -este materializat pe teren cu vopsea de culoare rosie PUNCTUL 106: -situat intre trotur si bordura pe str. Balcescu -este marcat pe teren cu un cui si vopsea de culoare rosie

PUNCTUL 107: -situat pe bordura la intersectia str. Balcescu cu str.Culturii -este marcat pe teren cu un cui si vopsea de culoare rosie PUNCTUL 108: -situat intre trotuar si bordura pe str. Culturii -este materializat pe teren cu un cui si vopsea de culoare rosie

6

1.4.3.Verificarea,controlul si initierea in folosirea instrumentelor de masuratori Pentru determinarea pozitiei in spatiu a punctelor de pe suprafata topografica,pe teren este necesara masurarea unghiurilor orizontale si verticale,cat si a distantelor dintre puncte.In topografie acest lucru se efectueaza cu teodolitul. Pentru ridicarea in plan a unei suprafete de teren,este necesara cunoasterea modului de lucru cu teodolitul. Pastrarea si transportul teodolitului se face in cutii de lemn sau de metal,care le protejeaza de lovituri,praf si umezeala.In timpul transportului pe teren,se vor lua masuri de precautie impotriva trepidatiilor provocate in timpul acestei operatii,de vehicule,care pot produce deranjarea sau distrugerea anumitor parti ale teodolitului. Pe teren,pentru masurarile cu teodolitul se executa urmatoarele operatii: 1.Asezarea teodolitului in punctul de statie ,in pozitie corecta de lucru. Pentru efectuarea masuratorilor ,teodolitul trebuie asezat in punctul topografic,marcat la sol prin tarus,cui,bulon sau borna,denumit punct de statie,in pozitie corecta de lucru.Prin aceasta se intelege ca axa principala a teodolitului sa coincida cu verticala punctului de statie.Asezarea in statie a teodolitului se realizeaza in mai multe faze: a)Se slabesc suruburile si se scot picioarele telescopice ale trepiedului in functie de inaltimea operatorului apoi,se fixeaza pozitia lor prin strangerea suruburilor.Apoi se scoate teodolitul din cutie ,se prinde pe masuta trepiedului cu ajutorul surubului pompa,se agata firul cu plumb sau bastonul de centrare si se aduce deasupara punctului topografic. b)Centrarea teodolitului se face urmarindu-se din ochi ca masuta trepiedului sa fie aproximativ orizontala,dupa care,prin infigerea in sol a sabotilor metalici si a picioarelor trepiedului,se realizeaza atat stabilitatea acestuia cat si ducerea firului cu plumb pe punctul topografic,reprezentat de centrul tarusului sau a bulonului,sau de reperul metalic al bornei.O centrare precisa se poate face prin slabirea surubului pompa si deplasarea teodolitului pe masuta trepiedului pana cand ,firul cu plumb se proiecteaza pe reperul de la sol Dupa perfectarea centrarii ,se strange din nou surubul pompa.

Centrarea teodolitului in punctual de statie

7

c)Calarea teodolitului este operatia de verticalizare a axei principale,folosindu-se nivela torica, alidada si cele trei suruburi pe calare.Se roteste alidada,aducandu-se nivela torica in pozitia I,paralela cu directia definita de suruburile de calare 1 si 2 si se actioneaza simultan si in sens invers la cele 2 repere.Apoi,se roteste alidada cu circa 100g,aducandu-se nivela torica in pozitia a II-a, perpendicular pe prima pozitie,si actionandu-se numai cu surubul de calare 3 se aduce bula intre repere.

Calarea teodolitului

2.Vizarea semnalelor topografice Vizarea este operatia de aducere a intersectiei firelor reticulare peste imaginea semnalului topografic al punctului.Aceasta este precedata de punerea pe punct a lunetei,prin care se realizeaza claritatea firelor reticulare in functie de dioptriile ochiului operatorului.Se indreapta luneta spre un fond deschis si privinduse spre ocular ,se roteste mansonul acestuia pana cand firele reticulare se vad distincte si clar. Vizarea semnalelor topografice se face in 2 faze. In prima faza se indreapta luneta in directia punctului vizat si cu ajutorul dispozitivului de catare, fixat pe luneta, se aduce luneta pe directia semnalului; pe aceasta pozitie, se blocheaza miscarile lunetei pe plan orizontal si in plan vertical. Apoi, privind prin ocularul lunetei si actionandu-se din surubul de focusare, se realizeaza claritatea imaginii semnalului. In urma vizarii aproximative, folosind catarea, se aduce imaginea semnalului in campul lunetei. In faza a 2 a numita punctare se aduce intersectia firelor reticulare peste imaginea semnalului, folosindu-se surubul de miscare fina a lunetei in plan vertical si in plan orizontal.

Vizarea semnalelor topografice 8

Teodolitul este un aparat care se folosete numai la msurarea valorilor unghiulare ale direciilor orizontale ntre dou sau mai multe puncte din teren, precum i a nclinrii unghiulare a acestor direcii.Teodolitele sunt utilizate n lucrrile de determinare a reelelor geodezice de triangulaie, de ndesire a acestor reele, n trasarea pe teren a proiectelor i la urmrirea comportrii construciilor, adic n cadrul ridicrilor geodezice i ale topografiei inginereti. Tahimetrul este un aparat care se folosete att la msurarea unghiurilor orizontale i verticale, dar cu o precizie mai mic, ct i la msurarea indirect a distanelor, pe cale optic. Tahimetrele fiind de o precizie mai mic sunt utilizate n cadrul lucrrilor topografice curente, n care, precizia pe care o asigur este suficient.

Seciune schematic a unui teodolit de tip classic 1.Ambaza; 2. Limbul sau cercul orizontal; 3. Alidada sau cercul alidad; 4. Furcile de susinere a lunetei; 5. Eclimetrul sau cercul vertical; 6. Alidada cercului vertical; 7. Luneta topografic; 8. Nivele toric de calare orizontal; 9. Nivela zenital; 10. Lupe sau microscoape pe cercul vertical; 11. Lupe sau microscoape pe cercul vertical; 12. urub de blocare a micrii generale; 13. urub de blocare a micrii lunetei; 14. urub de blocare a micrii lunetei; 15. urub de calare sau orizontalizare; 16. urub pomp sau de fixare a teodolitului pe msua trepiedului; 17. Msua trepiedului

9

Ambaza (1), este o prism triunghiular care se sprijin pe trei uruburi de calare n partea de jos a ambazei se gsete un dispozitiv cu dou plci: una rigid i alta flexibil. urubul de fixare a ambazei pe trepied, numit urub pomp, se nurubeaz n lcaul cu filet al plcii flexibile, iar aparatul se sprijin prin intermediul suruburilor de calare pe placa rigid. Limbul sau cercul orizontal gradat (2) este un disc metalic al crui perimetru este argintat i divizat n grade sexagesimale sau centezimale. La teodolitele moderne, limbul este format dintr-un cerc inelar de sticl, cu diametrul variind intre 50 i 250 mm, fixat pe un suport metallic. Pe limb se citesc valorile unghiulare ale direciilor orizontale din fiecare punct de statie. Prin axul metalic, cu care face corp comun, micarea limbului poate fi blocat cu urubul de blocare a micrii generale. Alidada sau cercul alidad (3), este un disc metalic, concentric cu limbul, susinut de axul plin ce intr n axul gol al limbului. Discul alidadei are la periferia lui dou ferestruici diametral opuse, unde sunt fixate vernierele sau alte dispozitive de citire. Citirile de limb, la cele dou dispozitive de citire, se fac cu ajutorul unor lupe sau microscoape . Prin intermediul urubului de blocare a micrii nregistratoare, se poate bloca micarea alidadei n plan orizontal. Furcile de susinere a lunetei (4), sunt dou piese metalice, fixate cu un capt de alidad, cu care fac corp comun. Celelalte capete ale furcilor sprijin dispozitivul de susinere a axei de rotaie a lunetei n plan vertical. Pe una din furci se afl urubul de blocare a micrii lunetei. Pe cealalt furc este fixat o nivel toric, numit nivela zenital, cu ajutorul creia se orizontalizeaz indicii zero de la eclimetru. Luneta topografic (7) este un dispozitiv optic care servete la vizarea de la distana a obiectelor (semnalelor topografice) pentru a fi vzute clar i mrite. Uneori, ea servete i la msurarea distanelor pe cale optic. Nivelele de calare (8) sunt dispozitive care servesc la verticalizarea si orizontalizare unor drepte unor drepte sau planuri. Dupa felul constructiei, se disting nivele torice si nivele sferice. Nivela torica este formata dintr-o fiola de sticla in forma de tor, umpluta incomplet cu eter sau alcool si inchisa ermetic. Fiola este fixata intr-o montura metalica cu rol de protectie, si fixare. Pe partea superioara a torului sunt trasate diviziuni, simetrice fata de punctul central de curbura. Tot la partea superioara, locul ramas gol este umplut cu vaporii lichidului introdus, formand o bula numita impropriu de aer. Tangenta la tor in punctul central se numeste directricea nivelei. Nivela sferica este alcatuita dintr-o fiola in forma de cilindru, inchisa la partea superioara printr-o calota sferica. Pe calota sunt gravate 1 ... 2 cercuri concentrice. Fiola umpluta cu un lichid volatil formand o bula de forma circulara, este protejata de o carcasa metalica. Nivela sferica este fixata pe alidada si serveste la orizontalizarea aproximativa a alidadei si limbului, la asezarea teodolitului in punctul de statie. Principalele anexe ale teodolitului sunt: Trepiedul este un dispozitiv suport de asezare a teodolitului in punctul de statie. Este compus din masuta trepiedului, pe care se prinde aparatul cu ajutorul surubului pompa si picioarele de sustinere. Picioarele trepiedului pot fi de lungime fixa sau telescopice. Firul cu plumb consta dintr-o greutate cu varful de forma conica, suspendata de un fir. Se atrn sub urubul pomp, servind la operaia de concentrare a aparatului n punctul de staie marcat prin ru sau born.

10

11

Teodolit clasic

12