topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului

5
 1. Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului. Căi de difuzare ale colecțiilor purulente. Spațiul celular din jurul vezicii urinare se  împarte în: o Prevezical (între simfiza pubiană și fascia vezicii urinare, fundul format de diafragmul urogenital al bazinului). Colecțiie purulente din aceste spații difuzeaza spre femur (prin canalele femural și obturator), în spațiile laterale ale bazinului, pe peretele anterior al abdomenului. o Retrovezical (între peretele posterior al vezicii urinare și aponeuroza peritoneoperineală, fundul servește diafragma urogenitală ). Răspîndirea se face în regiunea canalului inghinal (de-a lungul ductului deferent) și în spațiul retroperitoneal (pe traiectul ureterelor). Spațiul celular retrorectal se află între intestinul rect cu fascia lui și osul sacral. Limita inferioară este formată de fascia care acoperă m. Levator ani. Purulențele se pot răspîndi în spațiul retroperitoneal. Spațiile celulare situate pe amble părți ale rectului se numesc pararectale de unde infecțiile purulente se pot răspîndi în spațiile celulare laterale ale bazinului mic.

Upload: ahmad-abu-kush

Post on 03-Apr-2018

220 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului

http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 1/5

 

1. Topografia spațiilor fasciocelulare ale

bazinului. Căi de difuzare ale colecțiilor purulente.

Spațiul celular din jurul vezicii urinare se

 împarte în:

o Prevezical (între simfiza pubiană și fasciavezicii urinare, fundul format de diafragmul

urogenital al bazinului). Colecțiie purulente dinaceste spații difuzeaza spre femur (princanalele femural și obturator), în spațiilelaterale ale bazinului, pe peretele anterior alabdomenului.

o Retrovezical (între peretele posterior al vezicii

urinare și aponeuroza peritoneoperineală,fundul servește diafragma urogenitală ).Răspîndirea se face în regiunea canaluluiinghinal (de-a lungul ductului deferent) și înspațiul retroperitoneal (pe traiectul ureterelor).

Spațiul celular retrorectal se află între intestinul

rect cu fascia lui și osul sacral. Limita inferioară esteformată de fascia care acoperă m. Levator ani.Purulențele se pot răspîndi în spațiulretroperitoneal. Spațiile celulare situate pe amblepărți ale rectului se numesc pararectale de undeinfecțiile purulente se pot răspîndi în spațiile

celulare laterale ale bazinului mic.

7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului

http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 2/5

 În bazinul mic deosebim spațiul celular 

parametral situat în jurul colului uterin inclus întrefoițele lig. lat al uterului mai ale la baza lui. Infecțiile

purulente se pot răspîndi în țesutul celular retroperitoneal (pe traiectul ureterelor), în țesutulcelular al fosei iliace și al regiunii fesiere. 

2. Topografia flexurii duodenojejunale, pliurile,

recesele, importanța practică. 

Reprezintă continuarea porțiunii ascendente aduodenului în jejun formată la nivelul vertebrei L2-L3. Se află anterior de m. Psoas mare și de vaselerenale stîngi, spre stînga de aorta abdominală. Seaflă mezoper itoneal. La nivelul trecerii duodenului în

 jejun se formează recesul duodenojejunal. La

nivelul trecerii din spațiul retroperitoneal sprecavitatea peritoneală se formează un orificiu careeste delimitat de:

- plica duodenala superioara (Plica duodenalis

superior/Plica duodeno-jejunalis), care delimiteaza împreuna cu peritoneul parietal si recesul duodenal 

superior(Recessus duodenalis superior), - plica duodenala inferioara (Plica duodenalis

inferior/Plica duodeno-mesocolica), care si ea larândul ei delimiteaza recesul duodenal 

inferior (Recessus duodenalis inferior). 

Importanța practică a recesurilor se manifestă prin:acțiunea acestora de ventuză, care rezultă datorită

7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului

http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 3/5

presiunii negative. De aceea în aceste recese suntposibile hernii interne prin strangulare a anselor intestinului subțire. Este numită hernia Treitz. 

3. Canalul inghinal: pereții, conținutul. 

 În regiunea inghinala peretele abdominal estetraversat de catre funiculul spermatic (la barbat) saulig.rotund al uterului (la femeie), printr-un traiectintraparietal numit canal inghinal. Acesta are o

lungime de 4 - 5 cm. si are directie oblica, infero-medial, aproximativ paralel si situat superior delig.inghinal. Ii descriem 4 pereti (anterior, posterior,superior si inferior) si 2 orificii( orificiul inghinalsuperficial si orificiul inghinal profund). 

Peretele anterior al canalului inghinal: portiunea

inferomediala a aponevrozei m.oblic externabdominal; peretele posterior al canalului inghinal (cel mai slab perete al canalului inghinal, ceea cedetermina producerea la nivelul lui a herniilor inghinale) format de catre fascia transversalis, inintervalul dintre: superior - marginea inferioara a

m.transvers; lateral - fascia iliaca; inferior - buzaposterioara a lig.inghinal; medial - marginea lateralaa tecii m.drept abdominal. Fascia transversalis esteintarita de structuri fibroconjunctive:

medial: lig.reflex (Colles), tendonul conjunct (falxinguinalis aponeurotica), lig. lui Henle

lateral: lig.interfoveolar Hesselbach

7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului

http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 4/5

Peretele superior al canalului inghinal: marginileinferioare ale mm.oblic intern si transvers

Peretele inferior al canalului inghinal ilformeaza lig.inghinal.

Orificiul inghinal superficial 

situat imediat supero-lateral de tuberculul pubic,subcutanat: tuberculul pubic poate fi folosit ca reper pentru palparea orificiului inghinal superficial. are

forma ovalara, alungita, cu axul mare paralel cufibrele aponevrozei oblicului extern. pe laturi estemarginit de condensari ale fibrelor aponevrozeioblicului extern

o stalpu l lateral (crus lateralis)

o stalpul medial ( crus medialis)o intre cei doi stalpi se arcuiesc fibre aponevroticedenumite f ibre intercrurale ; acestea solidarizeazastalpii delimitand supero-lateral orificiul inghinalsuperficial

Orificiul inghinal profund se gasestepreperitoneal, la nivelul fasciei transversalis care secontinua la acest nivel cu fascia spermatica interna.la nivelul marginii mediale a orificiului inghinalprofund fascia transversala este intarita de catrelig.interfoveolar; pe fata posterioara a acestuiligament au traiect vasele epigastrice inferioare.

orificiul inghinal profund este situat la aproximativ 3

7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului

http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 5/5

cm.superior de mijlocul lig.inghinal, la jumatateadistantei dintre spina iliaca antero-superioara situberculul pubic. corespunde fosetei inghinale

laterale a peritoneului parietal. prin acest orificiutrec herniile inghinale oblice externe 

4. Topografia ombilicului. Fistulele ombilicale. 

Ombilicul e situa la mijlocul liniei albe. Distingem 3straturi concrescute între ele: pielea, stratul fibros

cicatrizat cu fascia ombilicală și peritoneul parietal. În stadiul de evoluție intrauterine, inelul ombilical etraversat de cordonul ombilical care asociază fătulcu placenta, la înlăturarea lui, inelul se cicatrizeazăconstituind ombilicul cicatrizat. Totuși acestaprezintă locuri slabe și favorabile pentru aparițiaherniilor. 

Fistulele ombilicale sunt secundare persistențeipermeabilității canalului vitelin sau al uracăi.Fistulele viteline sunt relative frecvente ele pot fioarbe externe, interne (diverticul Meckel) sau totale.Datorită acestor fistule și persistenței deschise a

canalului, se pot elimina zilnic cantități de lichidincolor sau fecaloid prin ombilic. Fistulele uracale semanifestă prin încă o deschidere a vezicii urinare lanivelul ombilicului.