topmba - storage0.dms.mpinteractiv.ro

2.650 de euro, salariul mediual absolven]ilor de MBA [iExecutive MBA

PAGINA 3

Ce vor managerii de la unMBA?

PAGINA 5

Avantajul perioadelor decriz`: mai mult timp pentrustudiu

PAGINA 11

Unde gre[esc cei care se\nscriu la MBA

PAGINA 15

Partea „\ntunecat`“ a unuiMBA: Weekenduri pierdute,nop]i nedormite saukilograme \n plus

PAGINILE 20-21

Mai au bani [colile deafaceri?

PAGINILE 22-23

Manager, 30 de ani, vreau s`investesc \n imagine. Cealeg? Un MBA sau un BMW?

PAGINILE 24-25

{colile de business asiatice\ncep s` cå[tige teren \n fa]aamericanilor

PAGINA 30

Topul celor maibune programe de MBA [i EMBA

FOTO

: SHU

TTER

STO

CK

24 martie 2009 / 32 de pagini / Edi]ia a II-a

topMBAMBA

Alina Pahoncia

Cea de-a doua edi]ie a TOPMBA editat de ZF aduceschimb`ri semnificativefa]` de anul trecut \n ceeace prive[te clasamentul

celor mai bune programe de pe pia]`. ZFa centralizat 250 de chestionare de laabsolven]ii din 2008, ceea ce reprezint` orat` de r`spuns de peste 70%.

Aproximativ 3.000 de manageri auabsolvit programe de MBA [i ExecutiveMBA locale, iar num`rul lor continu` s`creasc` cu aproximativ 300 de absolven]i\n fiecare an.

Salariul mediu al absolven]ilor deEMBA este de 3.000 de euro, \n timp ceabsolven]ii de MBA cå[tig`, \n medie,2.275 de euro net pe lun`. Diferen]a vinedin faptul c` absolven]ii programelor detip Executive au o experien]` mai extins`de management [i ocup` pozi]ii cu gradmai ridicat de senioritate.

Absolven]ii programelor de anultrecut au r`spuns la \ntrebarea „Cesalariu ave]i \n prezent, la absolvireaprogramului?“, lucru care a permisrealizarea primei statistici cu privire lanivelul salarial al absolven]ilor de MBAsau EMBA, bazat` pe r`spunsurile apeste 200 de absolven]i (65% dinnum`rul total de absolven]i).

Dup` absolvire, salariile cresc, \nmedie, cu 50%, iar \n unele cazuri sedubleaz` sau chiar se tripleaz`.

De[i au crescut odat` cu pia]a,managerii romåni \n]eleg c` au nevoie deun „accelerator“ de cuno[tin]e [iinstrumente [i se uit` cu tot mai mareaten]ie spre programele de instruiremanagerial`.

Cei care ocup` pozi]ii de middlemanagement sau cei care sunt \n primalinie de conducere ar putea fi num`rulunu \n companii \n anii urm`tori. Suntmanageri care merit` s` fie urm`ri]i cuaten]ie \n anii care vin, pentru c` ei potface diferen]a.

Rata de promovabilitate \n råndulabsolven]ilor din 2008 este de 40%, otreime \[i schimb` jobul, iar 20% \ncepafaceri pe cont propriu, \n cele mai multedintre cazuri \n consultan]`.

La nivel local exist` 13 programe demaster \n business - 5 Executive MBA-uri[i 8 MBA-uri. Pia]a romåneasc` este cumult \n spatele unor ]`ri din regiune caUngaria, Polonia sau Slovenia, unde sereg`sesc centre academice puternice debusiness.

Pe pia]a de instruire managerial` nuau avut loc intr`ri de noi juc`tori \nultimul an. Ultima mutare au f`cut-oaustriecii de la WU Executive Academy,care au adus anul trecut [i programul dePMBA Project & Process Management,dup` aproape trei ani de prezen]` prinintermediul unui program de tipExecutive.

Business School Netherlands (BSN),cea mai mare [coal` de business dinOlanda, [i-a anun]at \n vara anului trecutinten]ia de a intra pe pia]a local`, lansåndun program de EMBA \n mai multe ora[e

din ]ar`. |n cele din urm` ini]iativaolandezilor, care ofereau un programcare costa 25.600 de euro, nu s-a ma -terializat. „|n prezent nu ]inem cursuri \nRomånia, dat fiind c` avem nevoie deminimum patru studen]i dintr-o zon`pentru a sus]ine ore fa]` \n fa]`“, audeclarat reprezentan]ii BSN.

Omul de afaceri Dinu Patriciu aconfirmat recent inten]ia de a lansa unprogram de MBA la nivel local, strategiecare ar putea strånge råndurile pe pia]`,\n condi]iile \n care \n ultimul an nu s-au\nregistrat intr`ri semnificative dejuc`tori.

Avansul bun pe care \l luase pia]a deMBA/EMBA \n ultimii ani ar putea fitemperat \n acest an, \n condi]iile \n carecompaniile ar putea s` nu mai fie atåt dedispuse s` investeasc` \n preg`tireamanagerilor, \n contextul politicilor decost-cutting.

Metodologie

Topurile au fost realizate pe baza adou` tipuri de chestionare (unele adre -sate reprezentan]ilor [colilor de afaceri [ialtele absolven]ilor de anul trecut).

|n total, au fost analizate aproximativ250 de chestionare, care au reprezentat orat` de r`spuns de peste 70% dinnum`rul total de absolven]i de anultrecut, cånd 350 de manageri au absolvitprograme de master de business pe pia]alocal`.

|n acest an, au fost introduse criteriisuplimentare care conteaz` \n realizareaclasa mentului final (salariu [i aplicabili -tatea la job) [i a fost luat` \n considerare[i pozi]ia ocupat` anul trecut. Toate cele13 criterii au fost considerate \n pondereegal`.

Spre deosebire de prima edi]ie,punc ta jele date \n acest an de absolven]isunt, la multe dintre [coli, cu mult maimari.

Programele de MBA Fine Universityof Wales [i DeSales University nu au fostincluse \n clasamentul final, \ntrucåt nuau \ntrunit o rat` de r`spuns satisf`c toaredin partea absolven]ilor.

Programele de PMBA Project &Process Management WU Viena [i cel deEMBA al Sheffield City College nu aufost incluse \n top \ntrucåt nu au \nc`absolven]i.

Programe de MBA [iEMBA \n RomåniaEMBA AsebussEMBA CEU Business SchoolMBA City University of SeattleMBA DeSales University/Universitatea Romåno-American`MBA Fine University of WalesMBA INDE/CNAM ParisMBA The Open University Business SchoolPMBA Project & Process Management WU VienaMBA Romåno-CanadianMBA Romåno-GermanEMBA Sheffield City CollegeEMBA WU Executive Academy VienaEMBA Tiffin University

2 ARGUMENT mar]i 24 martie 2009 - top MBA

Ei sunt managerii care ne vorconduce companiile

Topul celor mai bune programe de MBA [i EMBA de pe pia]a local`

POZ. POZ. PROGRAM/{COAL~ PUNCTAJ 2009 2008 GENERAL

1 - EMBA CEU Business School 91

2 4 MBA Romano-Canadian 90

3 1 EMBA WU Executive Academy 82

4 3 EMBA Tiffin University 81

5 2 EMBA Asebuss 67

6 5 MBA Open University Business School 58

7 9 City University of Seattle 54

8 8 MBA Romano-German 51

9 6 MBA INDE/CNAM Paris 43WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele

reprezint` r`spunsurile studen]ilor care vor absolvi \n iulie.

Topul celor mai bune programede EMBA de pe pia]a local`

POZ. PROGRAM/ PUNCTAJ 2009 {COAL~ GENERAL

1 CEU Business School 91

2 WU Executive Academy 82

3 Tiffin University 81

4 Asebuss 67WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i.Datele reprezint` r`spunsurile studen]ilor care vor absolvi \n iulie.

Topul celor mai bune programede MBA de pe pia]a local`

POZ. PROGRAM/ PUNCTAJ 2009 {COAL~ GENERAL

1 Romano-Canadian 902 The Open University Business School 583 City University of Seattle 544 Romano-German 515 INDE/CNAM Paris 43

Clasamentul final a fost f`cut alocånd punctaje \n ordine descresc`toarede la 9 la 1 pentru fiecare program \n func]ie de 12 criterii:

De asemenea, a fost luat` \n considerare [i pozi]ia ob]inut` anul trecut.Cele 13 criterii au avut pondere egal`. Punctajul a fost ob]inut prin\nsumarea notelor acordate la fiecare categorie.

■ salariu ■ cre[tere salarial` ■ aplicabilitate la job ■ dezvoltarea abilit`]ilor personale ■ dezvoltarea abilit`]ilor de

management

■ rata de promovabilitate ■ posibilit`]ile pentru networking ■ calitatea pred`rii ■ experien]` profesorilor ■ calitatea cursurilor ■ intrarea \n antreprenoriat

Bodea Corneliu,vice pre[edinte, Adrem Invest,

absolvent MBA The Open UniversityBusiness School

Nu am devenit posesorul uneiformule magice care s` duc` larezolvarea tuturor problemelormele de business, lucru pe care\n mod secret \l speram. Ceeace am ob]inut se refer` la oabilitate suplimentar` care semanifest` ca o diferen]`specific` \n toate deciziile pecare le iau \n mod curent.Chiar dac` este vorba deresurse umane, de o balan]`analitic` sau de un plan devånz`ri, deciziile mele audevenit mai bune, iarbusinessul meu mai eficient.

Alina Pahoncia

Salariul mediu lunar net alabsolven]ilor de programe de MBA[i Executive MBA de pe pia]a localà fost anul trecut de 2.650 de euro,potrivit celei de-a doua edi]ii a TOP

MBA, editat de ZF, care va ap`rea pe pia]` pe 24martie. Aceasta este prima statistic` cu privire lanivelul salarial al absolven]ilor de MBA sauEMBA, bazat` pe r`spunsurile a peste 200 deabsolven]i, ceea ce reprezint` aproximativ 65%din num`rul total de absolven]i de anul trecut,

cånd 350 de manageri au absolvit programe demaster de business pe pia]a local`.

Un salariu mai mare este scopul nedeclaratal fiec`rui manager care se \nscrie \ntr-unprogram de MBA sau EMBA. De altfel, nivelulsalarial al absolven]ilor este una din modalit`]ilede promovare alese de marile [coli de afaceridin Europa de Vest [i SUA pentru a atragestuden]i.

Cel mai bine pl`ti]i la nivel local suntstuden]ii programului de EMBA al WUExecutive Academy Viena, cu un salariu mediude aproape 3.500 de euro. Austriecii sunt peprimul loc, de[i nu au \nc` o a doua serie deabsolven]i, iar r`spunsurile centralizate pentruaceast` edi]ie a Top MBA reprezint` punctul devedere al studen]ilor care vor absolvi \n lunaiulie.

Aceasta este [i una din regulile nescrise caredespart pia]a de EMBA de cea de MBA: maimul]i bani pentru prima categorie.

Pe locul doi \n func]ie de nivelul salarial seafl` absolven]ii programului de MBA al TheOpen University of Business School - cu unsalariu mediu net de 3.300 de euro, urma]i de ceiai EMBA Asebuss, care cå[tig` aproximativ3.050 de euro net pe lun`.

Salariul mediu al absolven]ilor de EMBAeste de 3.000 de euro, \n timp ce absolven]ii deMBA cå[tig`, \n medie, 2.275 de euro. Mul]imanageri au salarii mult mai mari decåt mediachiar \nainte de \nceperea programelor, \nspecial cei care au businessuri proprii.

P`rerile sunt \mp`r]ite cånd vine vorba defelul \n care influen]eaz` absolvirea unuiprogram de MBA sau de EMBA salariile. Existùn curent de opinie extrem de puternic, potrivitc`ruia programele de master de business nuasigur` cre[terea salariilor pentru absolven]i,ba, mai mult, este posibil ca o astfel de diplom`s` produc` un efect negativ asupraangajatorilor.

Exist` concep]ia potrivit c`reia absolven]iiMBA au a[tept`ri prea mari [i companiile nusunt convinse la prima vedere de preg`tireareal` a acestora. La baza susceptibilit`]iiangajatorilor romåni st` faptul c` pia]a abia\ncepe s` cunoasc` acest profil managerial.

Conform statisticilor Asebuss, ai c`ruiabsolven]i au salarii lunare

nete de 3.050 de euro,majoritatea celor carefinalizeaz` programul

bene ficiaz` de cre[terisalariale care variaz` \ntre 20

[i 100%. Dac` sunt luate \n calcul[i beneficiile financiare [i non-financiare care compun pachetulsalarial, cre[terea veniturilordup` absolvire se \ncadreaz`\ntre 50 [i 200%.

Veniturile la nivel demanagement ar putea s` scad` \n

acest an cu marje de 15 - 20%, caurmare a \ncetinirii ritmului de

cre[tere al businessurilor, iar ajustareanu \i va ocoli nici pe absolven]ii de MBA.

Potrivit unui „focus group study“realizat \n urm` cu cå]iva ani de operatorul detelefonie Vodafone, pentru a \n]elege motiva]iileabsolven]ilor de MBA de a parcurge un astfel deprogram [i care sunt a[tept`rile lor laterminarea masterului, majoritatea managerilorau declarat c` parcurg un program de MBApentru a putea fi angaja]i la companiimultina]ionale [i a fi remunera]i cu salarii mari.

Pe de alt` parte, exist` [i concep]ia potrivitc`reia MBA-ul contribuie semnificativ la unsalariu mai mare. Nu diploma \n sine este ceacare \i motiveaz` pe angajatori s` dea salarii maiconsistente, ci mai degrab` abilit`]ile dobånditepe parcursul unui astfel de program asiguràbsolven]ilor de MBA sau EMBA un avantajsalarial \n fa]a celorlal]i.

La nivelul anului trecut, romånii interesa]is` urmeze un program de MBA pe pia]a local`se a[teaptau s` cå[tige peste 7.000 de euro pelun` dup` absolvire, potrivit unui studiurealizat de QS Network, care organizeaz` lanivel local MBA Tour, cel mai mare programinterna]ional de tårguri de informare de [coli deafaceri. Potrivit aceleia[i surse, salariul mediu alunui absolvent de MBA de pe pia]a local` era de2.100 de euro pe lun` \n 2008.

Romånia se situa \n 2008 pe locul 16 din 33\n func]ie de nivelul salarial al absolven]ilor deprograme de instruire managerial`, dep`[indcå[tigurile din ]`ri ca Bulgaria, unde salariulmediu al unui absolvent de MBA era de 1.900 deeuro pe lun`.

Cel mai bine pl`ti]i absolven]i de MBA erauanul trecut nem]ii, care raportau cå[tigurisalariale medii de 5.600 de euro lunar, urma]i defrancezi, cu 4.800 de euro pe lun` [i de britanici,care cå[tig` aproximativ 4.600 de euro dup`terminarea unui program de MBA.

Absolven]ii programelor de Executive MBA sunt mai bine pl`ti]i decåt cei care termin` un program de MBA.

2.650 de euro, salariul mediu al absolven]ilor deMBA [i Executive MBA

top MBA - mar]i 24 martie 2009 3

PUBLICITATE

Top programe \n func]ie de salariile absolven]ilorPOZ. {COALA/PROGRAM SALARIUL MEDIU NET LUNAR

AL ABSOLVEN}ILOR (EURO)

1 EMBA WU Executive Academy Viena* 3.4642 MBA OU Business School 3.3003 EMBA Asebuss 3.0484 MBA Romåno-Canadian 2.9605 EMBA CEU Business School 2.9006 EMBA Tiffin University 2.5427 MBA INDE/CNAM Paris 2.3578 MBA City University of Seattle 1.6369 MBA Romåno-German 1.625*) WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele reprezint` r`spunsurile

studen]ilor care vor absolvi \n iulie.

4 mar]i 24 martie 2009 - top MBA

sala

rii Salariile cresc cu 50% dup` absolvire,dar se [i dubleaz`Cu cåt au crescut salariile absolven]ilor \n timpul sau dup` absolvireaprogramului de MBA/EMBA.

|n ce m`sur` absolven]ii aplic` lajob ce au \nv`]at la [coal`

M~SURA |N CARE cuno[tin]ele dobåndite \n timpulunui program de MBA sau EMBA sunt relevante [i \[ig`sesc aplicabilitate la job este, probabil, unul dintrecele mai relevante criterii pentru evaluarea unuiprogram.

Absolven]ii din 2008 au r`spuns la \ntrebarea „|n cem`sur` a]i aplicat la job ceea ce a]i \nv`]at \n timpulprogramului?“ [i au dat calificative de la 0 - deloc pån`la 3 - \n foarte mare m`sur`.

Absolven]ii sunt interesa]i de componenta practic`a programului, de felul \n care acesta \[i g`se[teutilitatea \n activitatea lor profesional` de zi cu zi.

Calificativele acordate de absolven]ii din 2008converg \n cea mai mare parte c`tre o medie de 2, ceeace \nseamn` c` programele oferite pe pia]a local` [i-aug`sit \n mare m`sur` utilitatea la job.

Pe primul loc \n clasament se plaseaz` unprogram de Executive MBA, urmat de dou`programe de MBA.

Top programe \n func]ie de aplicabilitatea la jobPOZ. PROGRAM/{COAL~ CALIFICATIV ABSOLVEN}I,

DE LA 0 LA 3*1 EMBA CEU Business School 2,662 MBA Romåno-Canadian 2,513 MBA OU Business School 2,464 EMBA Tiffin University 2,235 EMBA WU Executive Academy Viena** 2,206 EMBA Asebuss 2,117 MBA Romåno-German 2,088 MBA City University of Seattle 1,919 MBA INDE/CNAM Paris 1,83*) Absolven]ii au r`spuns la \ntrebarea „|n ce m`sur` a]i aplicat la job ceea ce a]i \nv`]at \n

timpul programului?“ [i au avut 4 variante de r`spuns: 0 - deloc, 1 - pu]in, 2 - \n marem`sur`, 3 - \n foarte mare m`sur`.

**) WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele reprezint`r`spunsurile studen]ilor care vor absolvi \n iulie.

|N MEDIE, mai bine de dou` treimi dintremanagerii implica]i \n programe de instruiremanagerial` raporteaz` cre[teri salariale.

Cre[terile salariale medii ale absolven]ilorvariaz` \ntre 19% [i 87%.

Absolven]ii programelor de MBA sau EMBAde pe pia]a local` \nregistreaz` cre[teri salarialemedii de 50%.

Este dificil de demonstrat existen]a uneileg`turi directe \ntre cre[terile salariale [iabsolvirea unui program de MBA sau EMBA,\ns` dobåndirea de cuno[tin]e integrate debusiness constituie, indirect, un punct forte alabsolven]ilor \n momentul \n care negociaz` omajorare salarial`.

|n 2008, salariile pe pozi]ii de management aucrescut cu 10 -20%, mai accelerat \n primajum`tate a anului. |n cea de-a doua jum`tate, oparte din companii au \nghe]at cre[terile salariale,ca urmare a deterior`rii contextului economic.

Cre[terile salariale sunt relevante \n contextul\n care sunt corelate [i cu un salariu mare dup`absolvire.

O parte dintre absolven]i au \nregistrat cåtedou` sau chiar trei cre[teri salariale \n timpulprogramului de MBA/EMBA.

Un procent sub 5% dintre absolven]i au\nregistrat cre[teri salariale de peste 100%, \ns` au

fost raportate [i cre[teri de 300%. Potrivit unuistudiu realizat de QS, un absolvent romån deMBA cå[tig`, \n medie, peste 2.200 de euro. Maibine de o treime dintre absolven]i pl`tesc din

surse proprii pentru un program deMBA/EMBA, ceea ce demonstreaz` maturizareapie]ei [i importan]a acordat` form`riiprofesionale.

Top programe \n func]ie de cre[terile salariale ale absolven]ilor

POZ. PROGRAM/{COAL~ CRE{TEREA SALARIAL~ MEDIE |N TIMPUL {I DUP~

ABSOLVIREA PROGRAMULUI (%)

1 EMBA CEU Business School 87

2 MBA Romåno-Canadian 70

3 MBA City University of Seattle 65

4 MBA INDE/CNAM Paris 48

5 MBA OU Business School 47

6 MBA Romåno-German 39

7 EMBA Asebuss 36

8 EMBA Tiffin University 24

9 EMBA WU Executive Academy Viena* 19*) WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele reprezint`

r`spunsurile studen]ilor care vor absolvi \n iulie.

Konstantinos Diamantopoulos,project manager

al AKTOR technical [i managing director Working

Knowledge [i Marathon Invest,absolvent CEU

A fost una dintre cele maibune alegeri pe care le-amf`cut vreodat`. Am primitr`spuns la \ntreb`rile care auap`rut de-a lungul cariereimele, am avut ocazia s`\ntålnesc profesori care au oreal` experien]` interna]ional`[i mi-am f`cut prieteni [i unnetworking solid de business.


PUBLICITATE

Central European University (CEU) Business School■ NUME PROGRAM: EMBA

■ INSTITU}IA: CEU Business School

■ DIRECTOR PROGRAM: Oliver Olson

■ DATA APARI}IEI: ianuarie 2006

■ SPECIALIZARE: marketing, finance, general management. Focus petransnational leadership [i change management

■ COST: 21.000 de euro

■ DURAT~: 1,5 ani (exist` [i posibilitatea de a-l finaliza \n maximum 5 ani)

■ ACREDIT~RI: AMBA, FAT, MSCHE

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: week-end

■ LIMBA DE DESF~{URARE A PROGRAMULUI: englez`

■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, 4-5 ani vechime \n munc`,

cuno[tin]e de limb` englez` (TOEFL, IELTS sau Cambridge), testGMAT, 2 scrisori de recomandare

■ VÅRSTA MEDIE: 31 de ani

■ NUM~R ABSOLVEN}I |N 2008: 17

■ NUM~R LOCURI DISPONIBILE |N 2009: maximum 35

■ PONDEREA STUDEN}ILOR DIN PROVINCIE |N RÅNDUL ABSOLVEN}ILOR:12%

■ PONDEREA FEMEILOR |N RÅNDUL ABSOLVEN}ILOR: 50%

■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: nu exist` c`l`torii obligatorii.Sunt oferite \ns` programe de Student Exchange, ale c`ror costurisunt incluse \n program.

■ BURSE: da

■ NUM~R TOTAL ABSOLVEN}I: 17

Ce vor managerii de la un MBA?Alina Pahoncia

Printre cele mai importantecå[tiguri de pe urma unuiprogram de MBA sau Exe -cutive MBA, cei aproximativ250 de manageri care au

r`spuns la chestio narele ZF, enumer`networking-ul, cre[terea \ncrederii \nfor]ele proprii [i dobåndirea unei viziunide ansamblu asupra businessului.

Printre plusurile pe care le aduce unmaster de business \n via]a unui ma -nager se num`r` [i cre[terile salariale,aprecierea [i recunoa[terea colegilor [i a[efilor [i, \n unele cazuri, diploma \nsine.

Cånd vine vorba de nemul]umirileabsolven]ilor, un top trei ar ar`ta cam a[a:cursuri prea pu]in aplicate, cu o doz`prea ridicat` de teorie [i f`r` o com -ponent` practic`, lipsa componentei in -terna ]ionale - c`l`torii de studiu, schimbde experien]` cu profesori [i stu den]istrìni [i calitatea pred`rii [i a cursu rilorsus]inute de profesorii romåni. De altfel,profesorii strìni au fost nota]i cu multpeste colegii lor romåni.

„Contrar ideilor prezentate \ngeneral, pe mine MBA-ul nu m-a ajutatdirect la un loc de munc` mai bun saumai bine pl`tit. Marele cå[tig, pentrucare am [i urmat aceste cursuri, \lreprezint` viziunea asupra mediului deafaceri, diferitele perspective ce suntnecesare oric`rui manager“, spuneSebastian Popescu, absolvent al progra -mului de MBA Romåno-German.

Popescu a lucrat \n timpul MBA-ului\n retail, ca manager pe divizia dediscount a grupului Rewe, PennyMarket, iar \n prezent se ocup` deachizi]ii la retailer-ul de bricolajBaumax. „Abordarea practic` [i plusulde know-how adus de profesorii dinGermania m-au ajutat pe de-o parte s`\n]eleg multe decizii [i concepte, dar maiales s` dezvolt, aplic, controlez [i, dup`caz, \mbun`t`]irea proceselor [i adeciziilor manageriale“, spune Popescu.

Multe dintre nemul]umirile absol -ven]ilor de MBA/EMBA sunt legate de

o lips` a corel`rii a[tept`rilor lor cu ceeace ofer` programul \n sine. Spreexemplu, absolventul unui EMBA de pepia]` spune c` este nemul]umit defaptul c` programul nu ofer` suficientsuport \n ceea ce prive[te no]iunilenecesare pentru antrepre noriat.

Programele de EMBA, de[i au ocomponent` semnificativ` \n acest sens,nu au un format „dedicat“ pentru ceicare vor s` \nceap` un business propriu.|n schimb, pe pia]` local` exist` unprogram specializat \n managementantreprenorial.

ALEXANDRU NICULESCU, director Consumer Market

Development, Vodafone Romånia,absolvent EMBA Asebuss

„Unul din cele mai mari cå[tiguri \n urmaexperien]ei de studiu a fost ocazia de a m`

cunoa[te cu profesioni[ti activi \nmanagementul romånesc din diferite

industrii, cu toate oportunit`]ile decurgåndde aici. M` gåndesc \n principal la ocazii de a

\mp`rt`[i experien]e, de a ob]ine un sfat \ntr-o situa]ie nou`, de a stabili contacte de

afaceri.“

C~T~LIN ROMAN,consultant financiar, absolvent al

City University of Seattle

„Indiferent de cåt de vast` sau \ndelungatèste experien]a unei persoane, consider c` este

necesar totu[i ca la un moment dat toateinforma]iile [i cuno[tin]ele acumulate \n timps` fie organizate [i structurate cåt mai clar [isimplu cu putin]`, astfel \ncåt rezultatele s`

tind` c`tre maxim. Programul de MBA mi-aoferit exact aceast` structurare de care aveam

nevoie.“

IRINA SERSUN-GURTLER,head of investment controlling,

Divizia Servicii de Explorare & Produc]ie(EPS), Petrom,

absolvent MBA Romåno-German

„M-a ajutat foarte mult \n momentul \n caream dorit s`-mi schimb locul de munc`. Eramconsultant \n management cånd am finalizat

MBA-ul, acum ocup func]ia de Head ofInvestment Controlling al Diviziei de

Servicii de Explorare & Produc]ie, \n cadrulPetrom/ OMV [i MBA-ul a contat foarte

mult la angajare, pentru a-mi completaabilit`]ile [i cuno[tin]ele de management

dobåndite \n cadrul proiectelor deconsultan]`.“

CRISTINA V~RZARU,[ef departament optimizarea bilan]ului,

direc]ia administrarea bilan]ului, BCR, student` EMBA Executive

Academy Viena

„|ntr-o companie ca BCR, care trece printr-un complicat proces de transformare,

managementul schimb`rilor organiza]ionaleeste un punct critic astfel \ncåt tratarea

tematicii \n cadrul programului EMBA mi-a\nt`rit convingerea c` evolu]ia viitoare a

organiza]iei depinde de poten]ialul propriu dea genera schimbarea [i mi-a oferit

instrumente care s` m` ajute s` g`sescsolu]iile adecvate la cele mai diverse

probleme.“

BODEA CORNELIU, vice pre[edinte, Adrem Invest,

absolvent MBA The Open UniversityBusiness School

Nu am devenit posesorul unei formulemagice care s` duc` la rezolvarea tuturor

problemelor mele de business, lucru pe care\n mod secret \l speram. Ceea ce am ob]inutse refer` la o abilitate suplimentar` care se

manifest` ca o diferen]` specific` \n toatedeciziile pe care le iau \n mod curent. Chiar

dac` este vorba de resurse umane, de obalan]` analitic` sau de un plan de vånz`ri,

deciziile mele au devenit mai bune, iarbusinessul meu mai eficient.


pre]

Alina Pahoncia

Chiar [i a[a, taxele programelor de pepia]a local` sunt la jum`tatecomparativ cu alte programeeuropene [i de patru sau cinci orimai mici decåt tarifele practicate de

marile [coli de afaceri, ca Harvard sau LondonBusiness School.

Cele mai multe dintre [colile cu prezen]` local`au continuat s` creasc` pre]urile [i \n acest an.Programul de MBA al The Open UniversityBusiness School din Marea Britanie costa anultrecut 12.600 de lire sterline, iar \ncepånd cu acestan pre]ul urc` cu 1.000 de lire, pån` la 13.600. Cutoate acestea, pre]ul exprimat \n euro scade caurmare a diferen]elor de curs valutar. Dac` \n2008, pre]ul programului era de 15.950 de euro,anul acesta pre]ul exprimat \n euro este de 15.100de euro.Ca urmare a parteneriatului CODECS - The OpenUniversity Business School, pre]ul la care esteoferit programul de MBA este preferen]ial, fiindsub pre]ul practicat de [coala de afaceri britanic`\n ]`rile Europei Continentale. Odat` cu intrareaRomåniei \n UE, se fac ajust`ri anuale care vorduce, \ntr-un orizont de 2-3 ani la alinierea lapre]ul din celelalte ]`ri din UE.

Studen]ii care au \nceput programul de MBARomåno-Canadian \n luna august a anului trecutau de achitat o tax` de 12.000 de euro, pl`tibili \ncinci tran[e timp de 2 ani. |ncepånd cu acest an,programul de MBA Romåno-Canadian va avea unproiect interna]ional de business \n Canada care vaimplica costuri suplimentare de 1.500 de euro.

|n cazul Asebuss, taxa anului I este de 9.500 deeuro, iar taxa pentru anul II de studiu este 12.000de euro, dat fiind c` include participarea \nProiectul Interna]ional \n colaborare cuKennesaw State University, respectiv 2.500 de

euro. Taxa fiec`rui an academic se poate pl`ti \nmai multe rate. |n cazul programului de EMBAoferit de WU Executive Academy din Viena,costul nu acoper` cheltuielile de transport [icazare pentru cele dou` c`l`torii de studiu dinstr`in`tate [i cele dou` desf`[urate pe pia]alocal`.{i costul programului de EMBA oferit de TiffinUniversity se majoreaz` din acest an cu 1.000 deeuro pån` la 16.490 de euro, \ns` exist` un pachetde discounturi care pot duce pre]ul programului

pån` la 14.099 de euro. Programul desf`[urat laTimi[oara poate ajunge s` coste [i 12.996 de euro.

Cel mai scump este programul de ExecutiveMBA oferit de WU Executive Academy Viena(35.000 de euro), iar cel mai ieftin este MBA-ul dela INDE/CNAM Paris (4.400 de euro).Majoritatea [colilor acoper` costurile legate taxelede [colarizare, suporturile de curs, manuale,accesul la bazele de date ale institu]iilor,materiale multimedia.

|ncep s` pluseze la pre]Majoritatea [colilor care ofer` programe de MBA sau Executive MBA pe pia]alocal` au majorat pre]urile \nc` de anul trecut cu procente cuprinse \ntre 10 [i20%, ca urmare a major`rii cheltuielilor.

Majoreaz` pre]urile cu pån` la 1.500 de euroPre]urile programelor de MBA/EMBA de pe pia]`

PROGRAM/{COAL~ PRE} 2008 PRE} 2009 (EURO) (EURO)

1. EMBA WU Executive Academy Viena 35.000 35.0002. EMBA Asebuss 21.500 21.5003. EMBA CEU Business School 18.600 21.0004. PMBA Project & Process Management WU Viena 19.800 19.8005. EMBA Tiffin University 15.490 16.4906. MBA The Open University Business School 15.950 15.100*7. MBA DeSales University 15.600 15.6008. EMBA Sheffield City College 14.300 14.8009. MBA Romåno-Canadian/ASE 12.000 13.50010. MBA City University of Seattle 7.500 9.00011. MBA Romåno-German/ASE 5.200 6.00012. MBA INDE/CNAM Paris 4.400 4.400* Pre]ul programului The Open University Business School este exprimat \n lire sterline.

Datele \n euro sunt calculate la cursul mediu al B`ncii Centrale Europene (BCE).

The Open University Business School

■ NUME PROGRAM: MBA

■ INSTITU}IA: The Open University Business School, Marea Britanie

■ DIRECTOR PROGRAM: Rodica R`dulescu, director Business School Codecs -partenerul \n Romånia al The Open University Business School

■ DATA APARI}IEI: 1997

■ SPECIALIZARE: general management

■ COST: 13.600 de lire sterline

■ DURAT~: 2,5 ani

■ ACREDIT~RI: AMBA, EQUIS, AACSB

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: open learning

■ LIMBA: romån` [i englez`

■ CERIN}E |NSCRIERE: minimum 25 de ani, diplom` de licen]`, cel pu]in 3 ani de

experien]` \n management, cuno[tin]e de limba englez` (TOEFL sau IELTS),dou` scrisori de recomandare de la persoane cu func]ii de management \norganiza]iiile unde a lucrat candidatul

■ PONDEREA ABSOLVEN}ILOR SPONSORIZA}I DE COMPANII: 50%



■ PONDEREA STUDEN}ILOR DIN PROVINCIE |N RÅNDUL ABSOLVEN}ILOR: 30%


■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: [coli reziden]iale pentru fiecare curscare se desf`[oar` \n loca]iile oferite de The Open University Business School(\n Marea Britanie, Belgia sau Olanda). |n medie, o deplasare pe parcursul a 3-4 zile odat` la [ase luni.

■ BURSE: -


Simona Coco[,marketing manager al Sanofi

Avensis, absolvent al programuluide MBA al The Open University

Business School

MBA-ul m-a ajutat s` \n]elegmulte aspecte ale businessuluic`rora, \nainte de a urma acestprogram, nu le \n]elegeamimportan]a [i s` \nv`] s` v`dlucrurile din mai multeperspective. Sper ca, al`turi decolegii mei din acest MBA, s`pot „face o diferen]`“ \nRomånia.

{ase [coli de business prezente \n Romånia suntacreditate AMBA, AACSB sau EQUIS


PUBLICITATE

Delia Oniga

Cei mai mul]i absolven]i ai programelor deMBA sau EMBA lucreaz` \n domeniul servi cii -lor financiare. La polul opus se situeaz` do me niica sectorul imobiliar, construc]ii sau auto, undenum`rul angaja]ilor care au \n CV o di plo m` deMBA sau EMBA este, \n general, mai redus.

De[i un MBA „d` bine“ \ntr-un CV, companiile locale nu se\nghesuie s` recruteze absol -ven]i, ci prefer` mai degrab` s`-[i trimit` propriii angaja]i laastfel de cursuri.

„Investim \n dezvoltareaprofesional` a oamenilor no[tri,programele de tip MBA fiinduna dintre m`surile pe care lelu`m \n considerare. La bazaalegerii unui astfel de programstau \ntotdeauna considerente de natur`profesional`, respectiv valoarea-adù gat` [iaplicabilitatea acestuia (programului de MBA -n.r.) \n cadrul jobului“, spune Patricia Andrei,HR manager ING Wholesale Banking, divizia decorporate banking a ING.

Andrei precizeaz` faptul c` recrutareaabsolven]ilor de MBA sau EMBA nu a fost [i nueste un obiectiv \n sine pentru ING Bank. Acestlucru nu \nseamn` \ns` c` organiza]ia nuapreciaz` valoarea unui astfel de program. Cutoate acestea, nu \l consider` un criteriu \nselec]ia unui candidat de valoare. „Pentru noi,valoarea unui candidat este dat` mai degrab` depoten]ialul sù [i de compatibilitatea sa lacultura noastr` organiza ]ional`“, spune Andrei.

La fel gåndesc cei mai mul]i dintreangajatorii de pe pia]a local`, fapt ce face dificilèvaluarea rezultatelor unui program de instruire

managerial`. Repre zentan]ii [colilor de afaceri\ns` sunt de p`rere c` angajatorii se uit` cuaten]ie la diplom`.

„Aproa pe c` nu exist` po zi]ie managerial`pentru care cerin]ele s` nu in clud` diplomaMBA sau Executive MBA, func]ie de nivelul demanagement cùtat“, spu ne Bianca Ioan,director de marketing \n cadrul {colii de Afaceri

Romåno-Ameri cane Asebuss.|n cazul programului de

MBA, oferit de IntercollegeIBS,institu]ie partener` a CityUniversity of Seattle, cei maimul]i absolven]i provin dindomeniul financiar. GabrielaHår ]escu, deputy director alInter collegeIBS, adau g` c`, deasemenea, \n industria farma -ceutic` sunt foarte mul]i absol -ven]i de MBA. |n general, multi -

na]ionalele [i institu]iile fi nanciar-bancareapreciaz` un absolvent MBA, \ntrucåt le suntgarantate un anumit nivel de cuno[tin]emanageriale [i o anumit` atitudine \n luareadeciziilor [i abordarea problemelor.

Obiectivele de carier` ale celor ce urmeazùn program Executive MBA ]in, de regul`, deob]inerea unui post de conducere la nivel de top\n cadrul companiilor romåne[ti sau multina -]ionale, rela]ionarea cu al]i participan]i la curs,directori \n diferite domenii de activitate saudes chiderea unor afaceri proprii. Potrivit statis -ticilor Asebuss, 20% dintre absolven]i au pro -priile afaceri la unu - trei ani dup` terminareaprogramului, fa]` de 5-7% la \nrolare.

„Remarc`m \n ultimii trei ani o cre[tere a nu -m` rului de studen]i din zona fi nanciar-bancar`,IT&C [i farma“, spune Adriana Du]escu,director al MBA-ului Ro måno-Canadian.

Cei mai mul]i absolven]i deMBA \n servicii financiare

ACREDIT~RILE INDEPENDENTE sunt o garan]ie pentrucalitatea programelor de MBA sau EMBA [i ofer`poten]ialilor studen]i [i angajatorilor o perspectiv` neutr` cuprivire la \ndeplinirea unor standarde interna]ionale dec`tre [colile de business.

Cele mai mari corpuri de acreditare americane, dar careofer` acredit`ri [i \n afara SUA, sunt AACSB - TheAsociation to Advance Collegiate School of Business,AACBSP - American Association of Collegiate BusinessSchools and Programs [i IACBE - International Assemblyfor Collegiate Business Education.

Printre cele mai importante organisme de acreditare lanivel european se num`r` AMBA - Association of MBA’s,EQUIS (European Quality Improvement System) [i FIBAA -Foundation for International Business AdministrationAccreditation Patru programe prezente pe pia]a local` suntacreditate AMBA, dou` - AACSB [i dou` - EQUIS.

Cel mai bine cotate institu]ii \n ceea ce prive[teacredit`rile sunt The Open Univesrity Business School [iWU Executive Academy Viena.

Multe dintre programe sunt acreditate la nivelulinstitu]iei strìne partener, \ns` nu [i la nivel local.

O [coal` de business eligibil` pentru a fi inclus` \n topulrealizat de publica]ia britanic` Financial Times trebuie s` fieacreditat` interna]ional de unul dintre organismele AACSB,AMBA sau EQUIS.

{ase [coli de pe pia]a local` de]in una dintre cele treiacredit`ri impuse de publica]ia britanic`.

Tot mai multe programe acreditateAcredit`rile programelor de MBA/EMBA de pe pia]a local`

PROGRAM/{COAL~ ACREDITARE

MBA The Open University Business School AMBA, EFMD, AACSB

EMBA WU Executive Academy Viena EQUIS, FIBAA, AACSB

EMBA Asebuss ARACIS, AACSB

MBA INDE/CNAM Paris AMBA, ARACIS

EMBA CEU Business School AMBA, FAT, MSCHE

MBA Romåno-German FIBAA, ARACIS

MBA DeSales University ACBSP, MSACSC

EMBA Tiffin University ECBE, AACBSP, NCACS

MBA City University of Seattle IACBE, NWCCU

EMBA Sheffield City College AMBA

PMBA WU Viena EQUIS

MBA Romåno-Canadian* ARACIS

* Partenerul programului de MBA Romåno-Canadian, Telfer School of Management este acreditatAMBA, AACSB [i EQUIS.

Not`: AACSB - The Asociation toAdvance Collegiate School of Business,SUA; AMBA - Association of Mastersof Business Adminsitration; AACBSP -American Association of CollegiateBusiness Schools and Programs;MSACSC - Middle States Association ofColleges and Secondary Schools; FAT -Hungarian Adult Education AccreditingBody;ECBE - European Council for BusinessEducation; EQUIS - European QualityImprovement System; FIBAA -Foundation for International BusinessAdministration Accreditation; IACBE -International Assembly for CollegiateBusiness Education; EFMD - EuropeanFondation for ManagementDevelopment; ARACIS - Agen]iaRomån` de Asigurare a Calit`]ii \n|nv`]`måntul Superior; NWCCU -Northwest Commission on Collegesand Universities (SUA); NCACS - NorthCentral Association of Colleges andSchools; MSCHE - Middle StatesComission on Higher Education.

DOMENIILE CU CEI MAIMUL}I ABSOLVEN}I DEMBA

◗ Servicii financiare

◗ Produc]ie

◗ Consultan]`


lead

ersh

ip

Claudiu Horia Tuhu],director canale alternative,

Alpha Bank, absolvent al CU Seattle

Cred c` cel mai mare cå[tig afost faptul c` am putut aplicamulte dintre cuno[tin]eleacumulate chiar imediat, \norganiza]ia \n care lucrez. |nplus, poate c` cel mai marecå[tig este c` am devenit multmai sigur pe deciziile pe care leiau acum, datorit` dezvolt`riiabilit`]ii de a lua decizii rapide[i corecte pe parcursul celordoi ani dificili de studiu.

City University of Seattle (CityU), SUA■ NUME PROGRAM: MBA

■ INSTITU}IA: City University of Seattle (CityU), SUA, \n parteneriat cuIntercollegeIBS Romånia, membr` a grupului University of Nicosia

■ DIRECTOR PROGRAM: Gabriela Hår]escu


■ SPECIALIZARE: management financiar, marketing


■ DURAT~: 18 luni

■ ACREDIT~RI: IACBE, NWCCU

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: mixt (\nv`]`månt la clas` [i \nv`]`måntla distan]`)


■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, cuno[tin]e de limba englez`(ACCUPLACER sau TOEFL)



■ NUM~R LOCURI DISPONIBILE |N 2009: 40 - 60

■ PONDEREA STUDEN}ILOR DIN PROVINCIE |N RÅNDUL ABSOLVEN}ILOR: 2,5%


■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: Nu

■ BURSE: Nu


Alina Pahoncia

Cei mai buni manageri din lume nu sebazeaz` numai pe studii [i analizede pia]`, ci iau pulsul companiilorpe care le conduc „la prima mån`“.Oricåt de tehnic [i de bine preg`tit

profesional ar fi un manager, dac` nu [tie cum s`vorbeasc`, s` formuleze [i s` exprime clar idei, s`transmit` informa]ii coerente, nu va fi foarte bineprivit de angaja]i [i partenerii de afaceri.

R`spunsurile absolven]ilor au vizat m`sura \ncare [i-au \mbun`t`]it abilit`]ile „soft“, decomunciare [i rela]ionare , precum [i m`sura \ncare urmarea programului a crescut \ncredereamanagerilor \n for]ele proprii.

Marile [coli de afaceri din lume insist` tot maimult pe dezvoltarea abilit`]ilor „soft“ alestuden]ilor, \n detrimentul celor tehnice, iar ideeac` un manager c`ruia \i lipsesc abilit`]ile deleadership nu va face niciodat` performan]`maxim` cap`t` tot mai mult` greutate.

Acest lucru pentru c` atitudinea oamenilorcare conduc echipe \ntr-o companie reprezint`principalul indicator al s`n`t`]ii acesteia.

Dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare, derela]ionare, dobåndirea \ncrederii \n for]eleproprii sunt elemente la fel de importante \n via]aunui manager ca [i cunoa[terea contextului debusiness [i a instrumentelor de dezvoltare a uneiafaceri.

|n momentul finaliz`rii programului, cei maimul]i dintre manageri au enumerat printreprincipalele beneficii schimbarea de viziune [i deatitudine, precum [i o mai bun` \n]elegere aimportan]ei dezvolt`rii abilit`]ilor soft.

Mai mult decåt atåt, mul]i dintre absolven]iapreciaz` contextul competitiv \n care \i plaseaz`programele de master [i care \i ajut` s` aib` maimult` \ncredere \n ei dup` absolvire.

Pe primul loc \n clasamentul \n func]ie de\mbun`t`]irea abilit`]ilor personale se afl` unprogram de MBA - City University of Seattle,urmat de un EMBA - CEU Business School [i unMBA - Romåno-Canadian.

Dup` un an sau doi de studiu, managerii iesde pe b`ncile [colii mai \ncrez`tori \n for]eleproprii, mai preg`ti]i s` negocieze cu partenerii,cu [efii sau cu propriii angaja]i. De asemenea,mul]i dintre ei pornesc afaceri pe cont propriu, \[ischimb` jobul sau sunt promova]i.

Un alt element la care ajut` un program deMBA sau EMBA este \mbun`t`]irea abilit`]ilor decomunicare \n limba englez`, dat fiind c`majoritatea programelor se desf`[oar` \n englez`.

|n plus, de multe ori, un manager care abia apreluat func]ia va avea tendin]a s` acorde oaten]ie preferen]ial` departamentului sau func]ieidin care provine.

Programele de instruire managerial`, printrealtele, ofer` managerilor posibilitatea de a avea oviziune de ansamblu asupra businessului, astfelc` la finalul programului ace[tia \n]eleg mai bine

importan]a fiec`rui departament [i a fiec`reistructuri din organiza]ie.

Speciali[tii sunt de p`rere c`, de[i nu se ridic`la \n`l]imea managerilor din vestul Europei \nceea ce prive[te abilit`]ile tehnice [i experien]aprofesional`, managerii romåni stau bine lacapitolul creativitate, fiind, \n acela[i timp, [ifoarte motiva]i de bani.

Pe de alt` parte, managerilor romåni li serepro[eaz` faptul c` nu [tiu s` pun` valoare maimare pe opiniile indivizilor sau ale echipelor, \nloc s` spun` pur [i simplu ce ar trebui f`cut.

Programele de MBA [i EMBA presupun unefort sus]inut de munc` \n echip`, astfel \ncåtmanagerii \ncep s` valorizeze cu mai mareaten]ie opiniile individuale ale colegilor [i devinmai aten]i la feedback, fie c` este pozitiv saunegativ.

Top programe \n func]ie de \mbun`t`]ireaabilit`]ilor personale

POZ. PROGRAM/{COAL~ CALIFICATIV ABSOLVEN}I (PE O SCAR~ DE LA 0 LA 5*)

1 MBA City University of Seattle 4,62

2 EMBA CEU Business School 4,62

3 MBA Romåno-Canadian 4,51

4 EMBA WU Executive Academy Viena** 4,46

5 EMBA Tiffin University 4,43

6 MBA OU Business School 4,38

7 MBA Romåno-German 4,33

8 EMBA Asebuss 4,32

9 MBA INDE/CNAM Paris 3,93* Absolven]ii au dat calificative de la 0 (foarte slab) pån` la 5 (excelent) programului pe

care l-au absolvit.

** WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele reprezint`r`spunsurile studen]ilor care vor absolvi \n iulie.

Ce \[i propun [colile de business? S`formeze lideri, nu manageri cu diplom`Ce calificativ acord` absolven]ii [colilor pe care le-au absolvit din punctul devedere al \mbun`t`]irii abilit`]ilor personale.


PUBLICITATE

CRE{TEREA ACCENTUAT~ a businessurilor dinultimii ani s-a f`cut cu un pre]: managerii nu auavut timp s` se formeze [i s` se perfec]ioneze \nacela[i ritm \n care cre[tea pia]a.

Preocupa]i de maximizarea profiturilor [i decre[terea cotei de pia]`, managerii romåni aur`mas \n urm` din punct de vedere tehnic - [iacesta este [i unul din cele mai frecvete repro[uricare li se aduc.

Cei mai mul]i dintre cei care opteaz` pentruurmarea unui program de MBA sau ExecutiveMBA vizeaz` dezvoltarea abilit`]ilor de ma -nagement.

Pe de alt` parte, angajatorii care \[i finan]eaz`angaja]ii pentru urmarea unui master \n afaceri

vor un return on investment cåt mai rapid, maiexact, vor ca activitatea acestora s` fie semnificativmai bun` dup` absolvire.

|n esen]`, acesta este [i scopul programelor deinstruire managerial`: s` formeze [i s` livrezemanageri mai buni, care v`d businessul \nansamblu [i \l \n]eleg \n ansamblu [i caresesizeaz` oportunit`]i noi de afaceri [i pot s`formuleze o strategie de afaceri.

Printre principalele cå[tiguri identificate dup`absolvire, managerii enumer` \n]elegerea \nansamblu a businessului [i a mediului de afaceri,dezvoltarea abilit`]ilor de a sesiza mai rapid [imai eficient oportunit`]ile existente pe pia]`,precum [i o abordare strategic` a actului demanagement.

Ce trebuie s` fac` unmanager interesat de unprogram de MBA/EMBA

◗ S`-[i stabileasc` un set de obiective personale, s`fie deschis la nou, s` fie preg`tit s`-[i schimbemodul de gåndire.

◗ S` se intereseze atent asupra programului.

◗ S` ob]in` informa]ii despre felul \n care sediferen]iaz` acel program fa]` de alte oferte.

◗ S` discute cu fo[ti absolven]i [i s` participe laprezent`rile de program ale [colii.

◗ S` se implice, s` sape adånc, s` \[i dezvoltecapacitatea de analiz` critic`.

◗ S` nu se bazeze pe memorie, ci pe \n]elegere [iaplicare.

◗ S` nu cread` c` måine va avea mai mult timppentru studiu. Niciodat` nu se va \ntåmpla acestlucru.

◗ S` nu considere c` a ob]inut odat` cu diploma deMBA [i succesul. Acesta vine dup` un [ir deexperien]e, de reu[ite [i chiar de e[ecuri.

◗ S` dea testul GMAT, pentru c` reprezint` o bun`preg`tire pentru rigorile pe care le implic` unprogram de MBA.

Ce nu trebuie s` fac` unmanager interesat de unMBA/EMBA

◗ S` se \nscrie \ntr-un program f`r` a fi motivat.

◗ S` fie interesat mai mult de diplom` decåt decon]inut.

◗ S` nu aloce timp preg`tirii dosarului de admitere.

◗ S` se \nscrie f`r` a ob]ine suportul de timp alcompaniei (timpul aferent zilelor de curs).

◗ S` nu se intereseze asupra metodei depredare/\nv`]are din cadrul programului.

◗ S` r`mån` izolat [i s` nu lege prietenii.Networking-ul este unul dintre marile beneficii aleparticip`rii la un MBA.

◗ S` lipseasc` de la cursuri. MBA-ul se \nva]` laclas`, nu din c`r]i.

◗ S` presupun` c` [tie totul. Exist` \ntotdeaunaceva nou de \nv`]at sau o perspectiv` nou` de aprivi lucrurile.

◗ S` aleag` un MBA exclusiv pe bazarecomand`rilor. Acestea reprezint` un bun punctde pornire [i de documentare, \ns` decizia final`trebuie s` se bazeze pe a[tept`rile celui care \l vaurma.

Sfaturi pentru un MBA reu[itDirectorii [colilor de business de pe pia]a local` au alc`tuit o list` cu ce trebuie s`fac` cei care se \nscriu la un program de MBA sau Executive MBA [i o alt` list` cu cenu trebuie s` fac` managerii care se gåndesc s` se \nscrie \n astfel de programe saucei care sunt deja implica]i \n studiu. Alina Pahoncia

Simt mai bine businessul [i identific` mai u[oroportunit`]ile dup` absolvireCe calificativ acord` absolven]ii [colilor pe care le-auabsolvit din punctul de vedere al dezvolt`rii abilit`]ilorde management.

Top programe \n func]ie de \mbun`t`]ireaabilit`]ilor de management


1 EMBA CEU Business School 4,902 EMBA WU Executive Academy Viena** 4,683 EMBA Tiffin University 4,664 MBA Romåno-Canadian 4,625 MBA OU Business School 4,616 EMBA Asebuss 4,407 MBA City University of Seattle 4,338 MBA Romåno-German 4,169 MBA INDE/CNAM Paris 3,96* Absolven]ii au dat calificative de la 0 (foarte slab) pån` la 5 (excelent) programului pe

care l-au absolvit.



prom

ovar

e

Alina Pahoncia

Promov`rile nu \ntårzie s` apar` \ncazul absolven]ilor de MBA sauEMBA, uneori dup` doar cåteva lunide la \nceperea programului. Este ositua]ie absolut normal` ca organi -

za]iile s` recunoasc` meritele absolven]ilor deMBA sau EMBA, mai ales c` la absolvire ace[tiav`d businessul \ntr-o manier` integrat` [i suntpreg`ti]i s` preia responsabilit`]i complexe, careimplic` mai multe departamente [i mai multelinii de business.

Cu toate acestea, companiile nu opereaz`promov`ri pe criteriul existen]ei diplomei, ci pebaza cuno[tin]elor dobåndite. Managerii sunt dep`rere c` nu diploma \n sine \i impresioneaz` peangajatori, abilit`]ile dobåndite \n timpulprogramului, care ajut` la o mai bun` \n]elegere abusinessului.

Angajatorii recunosc evolu]ia profesional` amanagerilor [i recompenseaz` cuno[tin]ele [iabilit`]ile dobåndite prin intermediul unuiprogram de instruire managerial` prin avansareaacestora \n func]ii superioare ierarhic.

|n medie, aproximativ 40% din cei care aufinalizat programe de master de business suntpromova]i \n timpul sau dup` absolvireaprogramului.

Exist` [i situa]ii, \n special \n cazulprogramelor de tip Executive, \n care managerii\nscri[i \n program de]in pozi]ii executive \naintede \nscriere [i fac deja parte din board-ulcompaniilor. Prin urmare, nu avansarea ierarhic`este scopul pentru care urmeaz` programul, ci\mbun`t`]irea abilit`]ilor personale [i demanagement.

Este relevant \n acest sens c` programele deExecutive (cu o singur` excep]ie) au cea maisc`zut` rat` de promovabilitate, fiind devansatenet de programele de MBA (unde vårsta medie aabsolven]ilor este mai sc`zut`, iar num`rul de anide experien]` \n management, mai mic).

Prin urmare absolven]ii de MBA sunt mai„pre dispu[i“ la promovare decåt cei de EMBA.

De asemenea, unii dintre absolve]ii de MBAsau EMBA au afaceri proprii \n momentul \n caredecid s` se \nscrie \ntr-un astfel de program [ide]in func]ii executive \nainte de absolvire.

Pe locul \ntåi \n func]ie de rata depromovabilitate se afl` un program de MBA - celoferit de Bucharest School of Management.

De cealalt` parte, cea mai sc`zut` rat` depromovabilitate se \nregistreaz` \n råndul WUExecutive Academy Viena, care nu are \nc` o adoua serie de absolven]i.

Managementul schimb`rii trebuie atentmonitorizat pentru ca angajatul s` se poat`adapta noilor cerin]e [i impactul psihologic s` nufie negativ.

Speciali[tii \n resurse umane sunt de p`rerec`, la nivel de corpora]ii, angaja]ii sunt promova]idup` 1-2 ani, dar exist` [i cazuri de profesioni[ticare \n 2-3 ani au ajuns s` aib` un fotoliu \n board-urile de management, \n special \n companiilelocale.

Top programe \n func]ie de rata de promovabilitate

POZ. PROGRAM/{COAL~ PONDEREA ABSOLVEN}ILOR CARE AU FOST PROMOVA}I (%)

1 MBA Romåno-Canadian 622 EMBA CEU Business School 583 MBA City University of Seattle 504 MBA OU Business School 465 MBA INDE/CNAM Paris 426 MBA Romåno-German 417 EMBA Asebuss 348 EMBA Tiffin University 339 EMBA WU Executive Academy Viena* 4*) WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele reprezint`


Bucharest School of Management


■ INSTITU}IA: Bucharest School of Management (BSM), \n colaborare cu TelferSchool of Management ñ University of Ottawa

■ DIRECTOR PROGRAM: Adriana Du]escu


■ SPECIALIZARE: finan]e, marketing


■ DURAT~: 2 ani

■ ACREDIT~RI: AMBA, AACSB, EQUIS (prin intermediul partenerului Telfer Schoolof Management), ARACIS

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: o zi pe s`pt`mån`, seara, de la 18.00la 21.00, [i såmb`ta, \ncepånd cu ora 9.00, timp de 6 ore


■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, cuno[tin]e de limba englez`, cel pu]in

3 ani de experien]` profesional`, GMAT



■ NUM~R LOCURI DISPONIBILE |N 2009: 35

■ PONDEREA STUDEN}ILOR DIN PROVINCIE |N RÅNDUL ABSOLVEN}ILOR: -


■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: \ncepånd cu acest an, a fost introdus un

proiect interna]ional de business care se va derula \n Canada, \n cadrul unor

companii canadiene, timp de 14 zile

■ BURSE: Nu


Promova]i pentru c` \n]eleg maibine businessul, nu pentru diplom`Cå]i dintre absolven]i au fost promova]i \n timpul sau dup` absolvireaprogramului.

Florin Draica,MBA, senior brand manager,

Pfizer Romånia, absolvent MBARomåno-Canadian

Programul a reu[it s` \mi oferenu numai cuno[tin]e integratede business, ci experien]ecomplete [i condensate debusiness. Abordarea multi-disciplinar`, experien]alucrului cu colegii [i rela]iilestabilite \n timpulprogramului, multitudinea decase study-uri, deciziile luatesub presiunea dead-line-urilor,adesea incomode, toate aucontribuit la \ncrederea pe caream c`p`tat-o de-a m` implicadirect \n oricare domeniu cerutde business.

Delia Oniga

„|n aceast` perioad` este de valorificatfaptul c` timpul pentru preg`tireaprofesional` cre[te, pe m`sur` ce exist`

mai pu]in` acti vitate \n companii“, spuneNevenca Doca, director de resurse umane laBanca Transilvania, care adaug` c`, de obicei,\n fiecare an, patru - cinci angaja]i din cadrulb`ncii urmeaz` cursurile unui program deMBA. Compania pl`te[te \ntre 50 [i 80% dincosturile cursurilor, \n func]ie de cåt de mareeste probabilitatea ca angaja]ii s` valorificelucrurile pe care le \nva]`. Pån` acum,niciunul dintre angaja]ii b`ncii care auabsolvit un program de MBA nu a p`r`sitcompania.

Cu toate acestea, Doca este de p`rere c`\nceperea unui program de MBA nu are nicioleg`tur` cu criza, careeste trec`toare, ci maimult cu faptul c` ocompanie are nevoiede strategi pe termenmediu [i lung.

Absolven]ii deMBA pot aduce un plus de cuno[tin]e \ntr-ocompanie, care s` fie de ajutor \n dep`[ireaunor perioade mai dificile. Un program deMBA poate fi un diferen]iator [i poate asigurao preg`tire transversal` \n domeniuleconomic [i de administrare a afacerilor.

„Inova]ia este extrem de important`pentru aceast` perioad`, astfel \ncåt, petermen mediu [i lung, suprimarea preg`tirii [ia aloc`rii fondurilor necesare preg`tiriimanagerilor se va reg`si \n calitatea mai slabà resurselor umane \n posturi de conducere“,este de p`rere Dorel Paraschiv, directoradjunct al programului de MBA ASE/INDE,care este de p`rere c` pe timp de criz`, maimult ca oricånd, companiile ar trebui s` fie \ncùtarea de absolven]i de MBA, datorit`preg`tirii superioare conferite de acesteprograme. Trebuie avut \n vedere \ns`, c`, \naceste condi]ii, de[i necesar, un MBA nueste suficient pentru o bun` decizie,mai ales strategic`.

Dac` pån` acumafacerile cre[teau de la sinedatorit` unui climateconomic favorabil, \nprezent managerii artrebui s` fie mai aten]i la calitate[i inova]ie [i s`-[i formeze oviziune integrat` de business.Altfel spus, ar fi ideal ca \n aceast`perioad`, \n care toat` lumea este \nexpectativ`, managerii s` aloce maimult timp form`rii profesionale.

Alina Vasile, country manager al MBACity-University of Sheffield, care ofer` unprogram de EMBA la nivel local, apreciaz` c`,\n aproape toate industriile, companiilecontinu` s` trimit` angaja]ii la programe deMBA deoarece, cu atåt mai mult \n perioadede criz` este nevoie de oameni preg`ti]i [ispecializa]i.

„|n perioadele de criz` este mai importants` te \ntorci c`tre educa]ie. Oamenii au \n]elesc` numai prin asemenea preg`tire pot ficompetitivi pe aceast` pia]` \n mi[care [i potface fa]` noilor provoc`ri ale actualei situa]iieconomice“, spune Vasile, care estimeaz` c`va exista o cre[tere a interesului pentru astfelde programe \n perioada urm`toare.

Pe de alt` parte, este posibil s` fie \nc`prea devreme s` vedem care sunt efectele

crizei \n ceea ceprive[te [colile careofer` programe deMBA.

„Deocamdat` esteprematur s` spunemdac` criza a afectat \n

vreun fel programele de MBA. |n continuarestuden]ii vin la cursuri, \[i fac temele. Noiavem persoane care vin [i de la Ia[i sau de laTimi[oara“, spune Paraschiv, care adaug` c`\n cadrul programului de MBA ASE/INDEmajo ritatea studen]ilor pl`tesc singuricosturile cursurilor, tocmai pentru a nu fi alega]i de compania \n care lucreaz`, care, deobicei, le impune semnarea unui contract defidelitate pentru a nu p`r`si locul de munc`dup` finalizarea programului. Costulprogramului INDE este de 4.400 de euro.

|n afar` de acest motiv, este posibil ca de-acum \ncolo atåt angajatorilor, cåt [iangaja]ilor s` le fie mai dificil s` investeasc`\n programele de formare a managerilor, acest

lucru [i din cauza faptului c` [apte dincele 13 [coli de afaceri care activeaz`

pe pia]a local` au majoratpre]ul programelor de

MBA sau ExecutiveMBA cu marje

cuprinse \ntre 500 [i1.500 de euro, dup`ce anul trecut au

crescut tarifele cupån` la 20%.

Chiar [i \n urmaacestor major`ri, pre]urileprogramelor de pe pia]alocal` r`mån cu mult mai

sc`zute decåt programeleoferite de marile [coli de

business din strìn`tate.


◗ |n fiecare an, patru - cinci angaja]idin cadrul B`ncii Transilvaniaurmeaz` cursurile unui programde MBA.

Avantajul perioadelor de criz`: mai multtimp pentru studiu

PUBLICITATE

Top programe \n func]ie de schimbarea jobului absolven]ilor

POZ. PROGRAM/{COAL~ PONDEREA ABSOLVEN}ILOR CARE {I-AU SCHIMBAT JOBUL (%)

1 MBA Romåno-Canadian 482 EMBA CEU Business School 413 EMBA Asebuss 334 MBA Romåno-German 335 EMBA Tiffin University 336 MBA INDE/CNAM Paris 297 MBA OU Business School 248 EMBA WU Executive Academy Viena* 249 MBA City University of Seattle 24*) WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele reprezint`


Reducerea volumului de business \n perioadele decriz` poate s`-i bucure pe cei care vor s` \nceap` unMBA, \ntrucåt \n astfel de perioade pot aloca maimult timp studiului.


vårs

t`

Iulian Costea,Chief Marketing Officer, Alcatel-

Lucent South East Europe,absolvent de EMBA Asebuss

Dac` succesul unei persoane s-ar putea transpune \ntr-osingur` ecua]ie matematic`,cred c` aceasta ar aveaurm`toarele variabile:determinarea, cuno[tin]eledobåndite, experien]aacumulat`, gåndireastructurat` [i rela]iilepersonale sau profesionaledobåndite. Programul EMBAac]ioneaz` ca un multiplicatordiferit pentru fiecare din acestevariabile, descriind totodat` lanivel teoretic ecua]iasuccesului astfel \ncåt lafinalul programuluiabsolventului \i r`måne doars` g`seasc` solu]ia optim` [ipersonal` ce maximizeaz`rezultatul acestei ecua]ii.

ASEBUSS

■ NUME PROGRAM: EMBA

■ INSTITU}IA: ASEBUSS - {coala Postuniversitar` de afaceri romåno-american`/Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucure[ti \n parteneriatcu Kennesaw State University - Atlanta, Georgia, SUA

■ DIRECTOR PROGRAM: Marcel Duh`neanu (rector)


■ SPECIALIZARE: management general


■ DURAT~: 20 de luni

■ ACREDIT~RI: ARACIS, AACSB

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: part-time (o zi pe s`pt`mån`, la clas`)


■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, cuno[tin]e de limba englez`,experien]` managerial` de minimum 3 ani, GMAT, dou` scrisori derecomandare






■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: C`l`torie de studiu \n Atlanta, SUA, subforma unei s`pt`måni reziden]iale, care reprezint` ultima etap` a unei colabor`ride 8 luni de zile \ntre cursan]ii romåni [i cei americani \n vederea elabor`rii unuiplan de afaceri comun. Vizite la companii ca CNN, Home Depot, Coca-Cola.

■ BURSE: Nu


Alina Pahoncia

Vårsta studen]ilor \nscri[i \n programede MBA este relevant` \n contextuldiscu]iei \n care calitatea unuiprogram este dat` de calitateastuden]ilor care \l urmeaz`, la fel ca

\n cazul num`rului de ani de experien]` \nmanagement.

Cu toate acestea, vårsta studen]ilor ofer`doar un reper cu privire la programele de pepia]a local`, \ntrucåt vårsta nu este neap`ratdirect propor]ional` cu abilit`]ile \nmanagement.

Vårsta medie a cursan]ilor unui programde MBA este de 30 de ani, \n timp ce \n cazulunui EMBA media de vårst` este de 33 de ani.Un alt aspect care trebuie luat \n considerareeste faptul c` managementul romånesc esterelativ tån`r, ceea ce face ca absolven]ii deEMBA din Romånia s` fie cu cå]iva ani maitineri decåt cei din afar`.

Majoritatea studen]ilor [i a absolven]ilorde programe de MBA/EMBA de pe pia]alocal` au peste 30 de ani, \ns` \n modelulamerican cursan]ii de la MBA au 25-27 de ani,\n timp ce \n cazul programelor de ExecutiveMBA vorbim de vårste de 35-40 de ani.

Managementul romånesc este relativ tån`rcomparativ cu alte pie]e din EuropaOccidental` sau SUA, consecin]` a dezvolt`riirapide a businessurilor [i a nevoii de oamenipentru pozi]ii de conducere \ntr-o pia]` carenu a reu[it s` formeze abilit`]i manageriale \nacela[i ritm \n care a crescut economia. Acestaeste, de altfel, un al doilea repro[ adusmanagerilor romåni: lipsa de experien]`relevant`.

Mul]i dintre ei realizeaz` acest lucru [i\ncearc` s` elimine acest neajuns participåndla programe de MBA sau Executive MBA care

ofer` \ntr-un an sau doi de studiu o form` destudiu intensiv, precum [i o interac]iune cuoameni care de]in deja pozi]ii mai complexe \nalte companii.

Una dintre principalele condi]ii pentru\nscrierea \ntr-un program de instruiremanagerial` este ca respectivul student s`aib` experien]` profesional` relevant`.

Studen]ii programelor de tip Executive suntmai experimenta]i [i de]in deja pozi]ii deconducere \n companii, avånd o experien]` de6-9 ani \n pozi]ii de management.

Cei mai mul]i dintre managerii romånicare urmeaz` programe de EMBA sau MBA pepia]a local` au \n jur de 8 ani de experien]` \nmunc`.

30 de ani, vårsta medie la MBA.33 de ani, la EMBA

Cei mai mul]i au peste 30 de aniVårsta medie a absolven]ilor de MBA/EMBA de anul trecut

PROGRAM/{COAL~ VÅRSTA MEDIE AABSOLVEN}ILOR/STUDEN}ILOR*

MBA DeSales University 36

INDE/CNAM Paris 35

MBA Romåno-Canadian 35

MBA The Open University Business School 34

EMBA Asebuss 34

EMBA Tiffin University 33

MBA City University of Seattle 32

EMBA WU Executive Academy Viena 32

EMBA Sheffield City College 32

EMBA CEU Business School 31

MBA Romåno-German 29*) Vårsta absolven]ilor de anul trecut. |n cazul [colilor care nu au absolven]i \n acest an

(DeSales, Sheffield, WU Executive Academy Viena), datele se refer` la vårsta medie astuden]ilor care vor finaliza programul \n acest an.


{ase ani de experien]` \n managementExperien]a \n management a absolven]ilor de MBA/EMBA*

PROGRAM/{COAL~ EXPERIEN}A MEDIE |N POZI}II DE MANAGEMENT (ANI)**

EMBA Asebuss 9


EMBA WU Executive Academy 7




MBA INDE/CNAM Paris 5

PMBA Project & Process Management WU Viena 5



MBA Romåno-Canadian 4* Reprezentan]ii MBA-ului Romåno-German nu au oferit date privind experien]a medie \n

management a studen]ilor. ** Datele se refer` la experien]a medie \n management a absolven]ilor de anul trecut. |n

cazul DeSales University, Sheffield [i WU Viena, datele se refer` la num`rul mediu deani de experien]` a studen]ilor care vor absolvi \n acest an.

UNA DINTRE principalele condi]ii pentru\nscrierea \ntr-un program de instruiremanagerial` este ca respectivul students` aib` experien]` profesional` relevant`.

Studen]ii programelor de tipExecutive sunt mai experimenta]i [ide]in deja pozi]ii de conducere \ncompanii. De altfel, dac` argumentulnescris al \nscrierii \ntr-un program deMBA este schimbarea ulterioar` ajobului, urmarea unui Executive MBA seface \n cazul managerilor care au atinsdeja un anumit nivel profesional [i aunevoie de un „unpdate“ al cuno[tin]elorde business, f`r` ca finalitatea s` fieneap`rat accederea la o func]iesuperioar` ierarhic.

|n consecin]`, primele trei pozi]ii \nfunc]ie de num`rul de ani de experien]`\n munc` sunt ocupate de programe deEMBA - Asebuss, Tiffin University [iCEU Business School -, \n cazul c`rorastuden]ii au, \n medie, 11 ani deexperien]`.

|n ceea ce prive[te MBA-urile,absolven]ii programului The OpenUniversity Business School au cei maimul]i ani de experien]` de munc`,respectiv 10.

Cei mai mul]i dintre manageriiromåni care urmeaz` programe deEMBA sau MBA pe pia]a local` au peste8 ani de experien]` \n munc`. |n condi]iile\n care majoritatea programelor dureaz`\n medie doi ani, managerii romåni decids` urmeze un program de instruiremanagerial` \n al [aselea an de munc`.

Lucreaz` de opt aniExperien]a \n munc` a absolven]ilor de MBA/EMBA

PROGRAM/{COAL~ EXPERIEN}A MEDIE |N MUNC~ (ANI)*



EMBA Asebuss 11



EMBA WU Executive Academy 9



MBA Romåno-German 7

PMBA Project & Process Management WU Viena 7

MBA Romåno-Canadian 6

MBA INDE/CNAM Paris 5* Datele se refer` la experien]a medie \n management a absolven]ilor de anul trecut. |n

cazul DeSales University, Sheffield [i WU Viena, datele se refer` la num`rul mediu deani de experien]` a studen]ilor care vor absolvi \n acest an.

|ntre patru [i nou` ani de experien]` pe opozi]ie de management


■ INSTITU}IA: DeSales University Pensylvania \n parteneriat cuUniversitatea Romåno-American`

■ DIRECTOR PROGRAM: Mohamed Latib


■ SPECIALIZARE: project management


■ DURAT~: \ntre 18 [i 48 de luni. Durata medie: 24 de luni

■ ACREDIT~RI: ACBS, MSCHE, ARACIS

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: sistem combinat (\n primaparte, profesorii americani vin \n Romånia, restul programuluiderulåndu-se fie \n format online, fie prin intermediulvideoconferin]eor care sunt programate \n week-end)


■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]` (medie care s`corespund` unui GPA mai mare de 3), experien]` profesional` deminimum 2 ani, cuno[tin]e de limba englez`, trei recomand`ri.

■ PONDEREA ABSOLVEN}ILOR SPONSORIZA}I DE COMPANII:


■ NUM~R ABSOLVEN}I |N 2008:

■ PONDEREA STUDEN}ILOR DIN PROVINCIE |N RÅNDULABSOLVEN}ILOR: 15%


■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: study-tour de 7 - 10 zile \nSUA, Peru, India sau Germania, costul acestora fiind acoperit \npropor]ie variabil` (80 - 100%) de organizatori.

■ BURSE: da

■ NUM~R TOTAL ABSOLVEN}I: nu au

DeSales University Pensylvania

Vienna University of Economics and Business

■ NUME PROGRAM: Professional MBA in Project & ProcessMAnagement

■ INSTITU}IA: Vienna University of Economics and Business \ncolaborare cu Roland Gareis Consulting [i \n parteneriat cuUniversitate Politehnic` Bucure[ti

■ DIRECTOR PROGRAM: Iulia {tef`nescu

■ DATA APARI}IEI: mai 2008

■ SPECIALIZARE: managementul proiectelor [i managementulproceselor


■ DURAT~: 18 luni

■ ACREDIT~RI: EQUIS



■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, cuno[tin]e de limbaenglez`, cel pu]in doi ani de experien]` semnificativ` \nmanagementul proiectelor


■ NUM~R ABSOLVEN}I |N 2008: nu au




■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: Dou` module la Viena, pedurata a 5 zile.

■ BURSE: Nu

■ NUM~R TOTAL ABSOLVEN}I: nu au

{COLILE DE BUSINESS DIN STR~IN~TATEimpun ca o condi]ie la \nscriere o expe -rien]` \n management de cå]iva ani, pen -tru a se asigura c` vor atrage studen]i cuun grad ridicat de senioritate \n business.

Experien]a \n management a absol -ven ]i lor de MBA sau Executive MBA depe pia]a lo cal` este de aproximativ 6 ani,nivel destul de ridicat dac` lu`m \nconsiderare istoria re lativ recent` a pie]eide instruire mana gerial`.

Primele patru programe din cla -sament sunt de tip Executive, cu un nu -m`r de ani de ex perien]` \n managementde 7 - 9 ani. |n ca zul programelor de MBA,experien]a \n ma nagement a studen]ilorcoboar` pån` la 4 ani.

Unul dintre cele mai mari cå[tiguri aleunui program de MBA sau EMBA este in -terac]iunea cu colegii, fie c` aceasta pre -supune colaborarea direct` pe proiecte, fieschimbul de idei de business. Num`rul deani de experien]` \n management a celor\nscri[i \ntr-un program de instruiremanagerial` ofer` o perspectiv` asupramediului \n care se vor desf`[ura cei doi,trei, patru ani de studiu, backgroundulmana gerial solid al studen]ilor crescåndcota unui program. Cu cåt sunt implica]i\n program studen]i cu pozi]ii mai ridicatepe scara ierarhic`, cre[te posibilit`]ile denetworking [i \nv`]are.

Nu se pot \nscrie dac` nu au lucrat celpu]in doi ani


Ce calificative acord` absolven]ii [colilor pe care le-au absolvit din punctul devedere al oportunit`]ilor pentru networking.

Alina Pahoncia

„It is not what you know, but who youknow“. Se spune c` \n business nuconteaz` ce [tii, ci pe cine [tii. Unuldintre principalele beneficii aleprogramelor de MBA sau Executive

MBA este networking-ul, mai exact posibilitateade a \ntålni oameni relevan]i, cu experien]`relevant` [i de a \nv`]a de la ei.

Este foarte posibil ca absolven]ii s` uite pestecå]iva ani ceea ce au \nv`]at \n timpulprogramului de MBA/EMBA, dar este mai pu]inprobabil s` uite oamenii pe care i-au conoscut [icu care, de multe ori, au pornit businessuri.

Networking-ul a fost bifat de c`tre absolven]i\n propor]ie de 60% ca fiind principalul beneficiu\n urma absolvirii unui program de instruiremanagerial`.

„Cel mai important beneficiu este colaborareacontinu` cu colegii mei, manageri de top, de lacare am \nv`]at foarte multe. Rela]iile pe care leavem au dep`[it de mult sfera exclusivacademic`, cu mai mul]i dintre ei colaborez dejaprofesional“, spune Radu Br`g`rea, ChiefOperating Officer al AIG Life Asigur`ri Romånia,student al EMBA WU Executive Academy Viena.

Posibilit`]ile de networking se num`r`printre cele mai puternice argumente pe care lefolosesc [colile de afaceri pentru a atragecandida]i, avånd \n vedere c` o mare parte dinbeneficiile unui MBA vin de pe urma interac]iuniicu al]i oameni de business.

Networking-ul este \n stråns` leg`tur` cuvårsta studen]ilor [i cu backgroundul lorprofesional. Oamenii vor s` fie plasa]i \n ni[tecontexte \n care s` poat` \nv`]a cåt mai mult uniide la ceilal]i.

Pe primele patru locuri se afl` programe deExecutive MBA, \n cadrul c`rora, \n general,vårsta studen]ilor este mai \naintat`, gradul desenioritate este mai mare, iar anii de experien]`\n management mai mul]i.

Mul]i dintre absolven]i se folosesc decontactele pe care [i le fac \n timpul unuiprogram de master \n afaceri pentru a \ncheiabusinessuri, parteneriate sau, pur [i simplu,pentru a-[i schimba jobul.

De asemenea, re]ele de alumni le permit s`p`streze leg`tura cu fo[tii colegi [i dup`absolvire.

Schimbul de experien]` nu se limiteaz` lacontactele cu colegii, ci devine relevant [i prinprisma rela]iei cu profesorii, care pot contribuicu contacte [i experien]` \n vederea stabiliriiunor parteneriate de afaceri sau noi idei debusiness.

Se deschid oportunit`]i de businessCele mai apreciate programe pentru networking


1 EMBA Tiffin University 4,602 EMBA CEU Business School 4,583 EMBA Asebuss 4,484 EMBA WU Executive Academy Viena** 4,365 MBA Romåno-Canadian 4,356 MBA INDE/CNAM Paris 3,937 MBA City University of Seattle 3,628 MBA Romåno-German 3,419 MBA OU Business School 3,07* Absolven]ii au dat calificative de la 0 (foarte slab) pån` la 5 (excelent) programului pe

care l-au absolvit.


Tiffin University at University of Bucharest

■ NUME PROGRAM: EMBA

■ INSTITU}IA: Tiffin University at University of Bucharest

■ DIRECTOR PROGRAM: Mihaela Deacu




■ DURAT~: 21 de luni

■ ACREDIT~RI: NCACS, AACBSP, ECBE



■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, minim trei ani de experien]` pe o

pozi]ie de management, cuno[tin]e de limba englez` (TOEFL sau un certificat

de competen]` lingvistic`).



■ NUM~R LOCURI DISPONIBILE |N 2009: 50 (dou` grupe, una la Bucure[ti [i alta

la Timi[oara)




■ BURSE: Nu


netw

orki

ng |n business, nu conteaz` ce [tii.Conteaz` pe cine [tii

Cristian Florea, marketing manager, Zentiva,

absolvent EMBA Tiffin University

Cel mai mare cå[tig \n urmaabsolvirii programului deEMBA a fost schimbarea mindset-ului, deschiderea sprebusiness \n complexitatea lui[i \n]elegerea interdependen]eidintre diferitele componentecare alc`tuiesc acest tot pecare-l numim, generic,business. Concret, m-a ajutats` nu mai fiu mul]umit cuceea ce f`ceam [i s` caut cevamai complex, avansånd astfel\n carier`, [i mi-a dat curajuls` m` implic \n activit`]iantreprenoriale.

Alina Pahoncia

Fiecare [coal` este diferit`, iar ceea cefunc]ioneaz` \n cazul unui programeste foarte probabil s` nu aib` valoare\ntr-o alt` situa]ie. Dorel Paraschiv,director adjunct al INDE, care ofer` \n

parteneriat cu francezii de la CNAM unul dincele mai vechi programe de MBA de pe pia]alocal`, crede c` un manager care inten]ioneaz` s`se \nscrie \ntr-un astfel de program trebuie s` fieatent la acredit`ri [i la vizibilitatea interna]ional`,la corpul profesoral, colegi [i alumni. „Cea maifrecvent` gre[eal` pe care o fac cei interesa]i deun program de MBA sau EMBA const` \n lipsadefinirii unei priorit`]i \n criteriile de cùtare.Managerii care nu au poten]ial de dezvoltaresunt cei care nu ar trebui s` se \nscrie \ntr-unastfel de program“, spune Paraschiv.

Structura \n sine a programelor poatereprezenta un mic [oc pentru managerii care nuau avut contact decåt cu sistemul de \nv`]`måntpur romånesc, [i acest lucru s-a \ntåmplat cumul]i ani \n urm`, \n cele mai multe cazuri.„Romånii sunt \nv`]a]i s` vin` [i s` scrie canebunii, iar la MBA se discut`. La \nceput suntpu]in nedumeri]i, dar apoi \ncepe s` le plac`“,spune Gabriela Hår]escu, deputy director alIntercollegeIBS, institu]ia partener` a CityUniversity of Seattle, care ofer` un program deMBA la nivel local.

Un manager trebuie s` decid` dac` vrea sòpteze pentru un program full-time sau part-time, dac` vrea s` porneasc` un business propriudup` absolvire, precum [i contextul \n care se vordesf`[ura studiile: un program cu un num`rmare de studen]i sau un program \n care sunt \n -scri[i mai pu]ini studen]i [i care este mai focusatpe crearea unei comunit`]i dup` absolvire.

Rodica R`dulescu, director Business School\n cadrul Codecs, partenerul The OpenUniversity Business School din Marea Britanie,spune c` nu ar trebui s` se \nscrie la un MBApersoanele nehot`råte, nedeterminate [i care nudoresc s` \[i asume riscuri. „Cei care cred c`procesul de \nv`]are [i de dezvoltare se terminòdat` cu absolvirea unei facult`]i nu au ce cùta\n astfel de programe. De asemenea, nu trebuies` se \nscrie la un MBA cei care cred c` avånd odiplom` de MBA pot avea [i «succesul». UnMBA nu garanteaz` c` dup` absolvire veipromova \n carier`, nici c` vei cå[tiga mai mul]ibani“, detaliaz` R`dulescu.

Christie St-John, Senior Associate DirectorRecruiting and enrollment \n cadrul Tuck Schoolof Business at Dartmouth, SUA, subliniaz` c` \nprocesul de selec]ie al unui program de masterde business, mul]i dintre manageri se uit` doardup` clasamentele programelor de MBA, care nuspun foarte multe despre comunitatea \n careurmeaz` s` studieze [i nici despre specializarea[colilor.

Poten]ialii candida]i trebuie s` \[i fac` o list`scurt` de [coli de business care s-ar potrivi celmai bine planurilor lor de carier` [i background-ului profesional. „Dup` ce exist` cåteva [coli pe

list`, trebuie vizitate site-urile web ale acestora,de unde pot fi ob]inute mai multe informa]ii. Oalt` surs` consistent` de informare este re]eauade alumni care au absolvit deja respectiveleprograme. Ei sunt cea bun` surs` de informare.“

Reprezentan]ii Tuck Business School spun c`\[i sf`tuiesc poten]ialii studen]i s` viziteze [coala\nainte de a decide s` aplice.

„Gre[elile cele mai frecvente provin dinnecorelarea \ntre a[tept`riile masterandului -presta]ia proprie - [i con]inutul concret al oferteipuse la dispozi]ie de program“, spune NicolaePop, decan al Facult`]ii de AdministrareaAfacerilor cu predare \n limbi strìne din cadrulASE, care administreaz` programul de MBARomåno-German.

De asemenea, este recomandat ca decizia de\nscriere s` se ia strict \n func]ie de un anumitbuget sau de politica pe care o are angajatorul dea lucra cu anumi]i furnizori de MBA sau EMBA.„Acest lucru este valabil pentru orice programeduca]ional [i sunt de admirat cei care auconvingerea s` \[i urmeze propriile obiectiveprofesionale [i personale [i s` aleag` ceea ce eiconsider` a fi programul potrivit“, subliniaz`Bianca Ioan, director de marketing al Asebuss.

Cea mai frecvent` gre[eal` pe care o fac ceiinteresa]i s` urmeze un program de MBA sauExecutive MBA vine din necorelarea a[tept`rilorproprii cu ceea ce ofer` programul. De aici apar [icele mai multe nemul]umiri ale absolven]ilor.

Unde gre[esc cei carese \nscriu la MBA

top MBA - mar]i 24 martie 2009 15PUBLICITATE

Dorel Paraschivdirector adjunct al INDE

Cea mai frecvent`gre[eal` pe care o faccei interesa]i de unprogram de MBA sauEMBA const` \n lipsa

definirii unei priorit`]i \n criteriile de cùtare.Managerii care nu au poten]ial de dezvoltare suntcei care nu ar trebui s` se \nscrie \ntr-un astfel deprogram.

Gabriela Hår]escu,deputy director alIntercollegeIBS

Romånii sunt \nv`]a]i s`vin` [i s` scrie canebunii, iar la MBA sediscut`.

Nicolae Pop,decan al Facult`]ii deAdministrareaAfacerilor cu predare\n limbi strìne dincadrul ASE

Gre[elile cele mai frecvente provin din necorelarea\ntre a[tept`riile masterandului - presta]ia proprie -[i con]inutul concret al ofertei puse la dispozi]ie deprogram.


prof

esor

i

Tereza Vålcan,Managing Director, CIVITAS Global

Ketchum, student` EMBA WUExecutive Academy Viena

Apreciez calitateaprogramului, a clasei, aprofesorilor [i a modului depredare. De altfel, faptul cùrmez acest EMBA aconstituit un avantaj pentrunoii mei angajatori, iarcuno[tin]ele dobåndite auaplicabilitate direct` \n muncamea.

Ce calificativ acord` absolven]ii [colilor pe care le-au absolvit din punctul devedere al calit`]ii actului de predare.

TOATE {COLILE incluse \n clasament au \ncheiateparteneriate cu institu]ii interna]ionale. |n unele dintrecazuri, tot staff-ul profesoral este format din strìni,americani, britanici, francezi sau nem]i.

Absolven]ii de MBA/EMBA apreciaz` \ntr-opropor]ie foarte mare experien]a profesorilor dinstrìn`tate. Astfel, unii dintre ei au dat calificativediferite la acest punct, respectiv note mai mari pentruprofesorii strìni [i mai mici pentru romåni.

Un absolvent remarc` profesionalismul pro -fesorilor strìni [i spune c` \n ceea ce \i prive[te peromåni a avut senza]ia c` „s-a \ntors \n timp“, notåndatitudinea acestora care \[i fac treaba doar pentru a\ncasa salariul, f`r` nicio motiva]ie suplimentar`.

De asemenea, absolven]ii apreciaz` la catedr` unmix de standard academic [i experien]` practic` \nbusiness.

Cei mai mul]i vor profesori care s` \i pun` \n fa]aunor situa]ii reale de business care s` \i formeze camanageri preg`ti]i s` reac]ioneze \n orice situa]ie depia]`. Mai mult decåt atåt, absolven]ii \[i dorescprofesori cu o vast` experien]` academic` [i debusiness \n spate, \ns` ancora]i \n mediul de afaceriprezent.

Ce calificativ acord` absolven]ii [colilor pe care le-au absolvit din punctul devedere al experien]ei profesorilor.

Top programe \n func]ie de calitatea pred`riiPOZ. PROGRAM/{COAL~ CALIFICATIV ABSOLVEN}I

(PE O SCAR~ DE LA 0 LA 5*)1 EMBA Tiffin University 4,702 EMBA WU Executive Academy Viena** 4,583 MBA Romåno-Canadian 4,404 EMBA CEU Business School 4,375 EMBA Asebuss 4,256 MBA Romåno-German 4,257 MBA City University of Seattle 4,128 MBA OU Business School 4,079 MBA INDE/CNAM Paris 3,65* Absolven]ii au dat calificative de la 0 (foarte slab) pån` la 5 (excelent) programului pe

care l-au absolvit.


Top programe \n func]ie de experien]a profesorilor

POZ. PROGRAM/{COAL~ CALIFICATIV ABSOLVEN}I (PE O SCAR~ DE LA 0 LA 5)

1 EMBA WU Executive Academy Viena* 4,802 EMBA Tiffin University 4,733 EMBA CEU Business School 4,504 MBA Romåno-Canadian 4,455 MBA Romåno-German 4,376 MBA City University of Seattle 4,257 EMBA Asebuss 4,208 MBA OU Business School 4,009 MBA INDE/CNAM Paris 4,00* Absolven]ii au dat calificative de la 0 (foarte slab) pån` la 5 (excelent) programului pecare l-au absolvit.

WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele reprezint`r`spunsurile studen]ilor care vor absolvi \n iulie.

ABSOLVEN}II de anul trecut ai programelor deMBA/EMBA au dat calificative de la 0 (slab) la 5(excelent) programului absolvit din punctul de vedereal calit`]ii pred`rii, mai exact corectitudineaprofesorilor \n acordarea notelor/calificativelor,disponibilitatea [i accesibilitatea acestora, precum [iatitudinea la curs.

Managerii romåni vor ca profesorii sau tutorii cucare se \ntålnesc pe parcursul unui program deinstruire managerial` s` \i ajute s` vad` mai bine [i maistructurat lucrurile.

Studiile de caz sunt printre cele mai apreciate dec`tre studen]i, al`turi de simul`rile de business,\ntrucåt aceastea \i pun \n contexte concrete [i \ifor]eaz` s` ia decizii ca \n via]a real`.

|n acela[i timp, nici partea academic` nu este deneglijat, \ntrcåt mul]i dintre cei care se \nscriu laprogramele de MBA sau Executive MBA urm`resc s`structureze lucruri pe care le aplic` \n practic` de multtimp, dar nu le v`d de manier` integrat`.

Cåt prive[te \n]elegerea businessului, cei dinmiddle management apreciaz` viziunea global` asupraunei afaceri, pe care o ofer` un program de MBA \ntimp ce top managementul \n]elege mai binemecanismele interne care func]ioneaz` \n companii.

Note mari pentru profesoriistrìni [i mai mici pentru romåni

Vor studii de caz


Alina Pahoncia

Ce sunt programele de MBA [i Executive MBA?Atåt MBA-ul (Master of Business Admi -

nistration), cåt [i EMBA-ul (Executive Master ofBusiness Administration) sunt programe demaster \n administrarea afacerilor, specifice\nv`]`måntului economic, \ntrucåt nu se reg`sesc\n cadrul altor domenii ale \nv`]`måntuluisuperior, cum ar fi politehnica, arhitectura,medicina sau construc]iile.

De ce sunt diferite?Principala diferen]` vine la nivelul

publicului-]int`. Un program MBA se adreseaz`cu prec`dere tinerilor absolven]i de facultate, cuexperien]` mai redus` \n munc` [i care \[i propunspecializarea \ntr-un anumit domeniu, \n vedereaavans`rii \ntr-o pozi]ie managerial`, \n timp ceaccederea \n cadrul unui program de EMBA estemai restrictiv`. |n general, acesta se adreseaz`managerilor care au acumulat deja o experien]`managerial` cuprins` \ntre 3 [i 5 ani.

Ce urm`re[te un candidat la un MBA fa]` de unulcare aplic` pentru un EMBA?

Un program Executive MBA reprezint` unmaster \n administrarea afacerilor adresat unuisegment specific de pia]`, respectiv managerilor,exe cutivilor, cu o bogat` experien]` de munc`.Ace[ tia urm`resc \n]elegerea \ntr-o manier` inte -grat` a disciplinelor de management general, \nve derea avans`rii spre pozi]ii de top mana ge mentsau gestion`rii mai eficiente a propriei com panii.

Ce vårste au studen]ii?Aceast` diferen]` \ntre backgroundul can -

dida]ilor conduce la o nou` linie de separa]ie:vårsta medie a cursan]ilor unui program de MBAarareori ajunge la 30 de ani, \n timp ce \n cazulunui EMBA media de vårst` este de peste 35 deani. Programa unui Executive MBA cuprinde, \ngeneral, acelea[i discipline ca \n cazul unui MBA,diferen]iate prin metoda de predare [i studiile decaz utilizate.

Exist` diferen]e de structur`?Nu exist` diferen]e mari la nivel de structur`

a programului, astfel \ncåt dac` o [coal` ofer` unprogram MBA [i unul EMBA, diferen]ele \nstructura programelor vor fi sub 10%.

Programul Executive MBA se desf`[oar` pegrupe de studii [i este axat pe analiza studiilor decaz, are un puternic caracter interactiv [i estecentrat pe modalit`]ile de aplicare a teoriei \nactivitatea practic`. La EMBA cursurile au uncaracter practic mult mai pronun]at: mai multeproiecte, business consulting, business trip-uri,concentråndu-se pe informa]ii legate deinterac]iunea companiei cu mediul exterior. Prinurmare, principala diferen]` const` \n selec]iaparticipan]ilor celor dou` pro grame, respectivnivelul ierarhic pe care ace[tia se si tueaz` [i deobiectivele de carier` pe care [i le propun.

Mai mul]i ani de experien]` \n management laEMBA

|n general, un absolvent de facultate cu doi-trei ani de experien]` de munc` se poate\nscrie \ntr-un program de MBA, \n timp ce unmanager, care de]ine obligatoriu diploma de li -cen]`, poate aplica \ntr-un program de Executive

MBA doar dac` are minimum trei ani deexperien]` \ntr-o pozi]ie de conducere.

Conceptul de experien]` managerial` serefer` la persoanele care de]in func]ii de condu -cere la nivel mediu sau superior, speciali[ti sauan tre prenori, indiferent dac` preg`tirea lor uni-versitar` nu este economic`. Astfel, de[i ma -joritatea cursan]ilor programelor de adminis trarea afacerilor sunt absolven]i de ASE, la astfel deprograme se \nscriu [i ingineri, medici sau

filologi, afla]i \n func]ii de conducere [i care aunevoie de cuno[tin]e la un nivel comparativ cu celal partenerilor de afaceri de peste hotare.

Dincolo de diferen]ele legate de experien]a \nmanagement, candida]ii pentru admiterea \ncadrul unui program de Executive MBA pot fiadesea evalua]i mai strict, pe baza contribu]iei pecare o pot aduce programului.

Sunt mai scumpe programele de EMBA?Exist` programe MBA mai scumpe decåt cele

de EMBA, dar [i reciproca este valabil`. |ns` \ncazul unei [coli de afaceri care ofer` ambeleprograme, de obicei EMBA-ul va fi mai scump.Astfel, de[i nu exist` o regul` general`, nici \nRomånia, nici \n str`in`tate, pe pia]a local`, celmai scump program de master \n administrareaafacerilor este un EMBA.

La nivel interna]ional, exist` peste 3.000 deprograme MBA [i doar 1.000 de programeExecutive MBA.

Mai mult timp alocat cursurilor de MBAO alt` diferen]` vine din faptul c` urmarea

unui program de Executive MBA le permitemanagerilor s` continue s` lucreze full-time,majoritatea cursurilor fiind programate \n week-enduri sau seara, spre deosebire de cursurile dincazul unui program obi[nuit de MBA, care decele mai multe ori se desf`[oar` full-time, de[iaceasta nu este o regul`. Mai exact, pe durataunui program de MBA, mul]i dintre cursan]i \[i\ntrerup temporar activitatea la job.

|n general, cre[terea salarial` dup` absolvireeste unul dintre principalele atuuri cu care seprezint` [colile care ofer` programe de MBA saude EMBA. {i, spun absolven]ii, acest lucru chiarse \ntåmpl`: salariile cresc [i promov`rile nu\ntårzie s` vin` dup` absolvire, indiferent denatura programului.

Ce faci dup` absolvire?Dac` absolven]ii de MBA vizeaz` [i, uneori,

chiar ob]in cre[teri salariale, deschiderea de noioportunit`]i de carier` sau avansarea \ntr-o po -zi]ie de manager func]ional - [ef de departa ment,director marketing sau director financiar, ab sol -ven]ii de EMBA au drept obiective de ca rier`avansarea dinspre pozi]ia de manager func]ionalc`tre cea de management general sau antrepre no -riat, deschiderea de oportunit`]i \n noi domeniide activitate [i alte domenii de management.

Un absolvent MBA se familiarizeaz` \nprincipal cu abilit`]ile [i cuno[tintele necesareunei anumite func]iuni de management, cum ar fiHR-ul, finan]ele sau marketingul, \n timp ce unabsolvent EMBA ob]ine o abordare integrat` afunc]iunilor de management [i \nva]` s` evaluezeun business din perspectiva de managementgeneral.

|n timp ce un program de MBA \i preg`te[tepe tinerii profesioni[ti pentru noi niveluri deleadership, prin intermediul unui program deExecutive MBA, studen]ii ajung la un nivel maisofisticat de cuno[tin]e [i de skill-uri, cu privire lao gam` foarte larg` de teme de managementcontemporane.

Tot mai multe MBA-uriPMBA Project & Process Management WU Executive Academy Viena*

OU Business School

DeSales University/Universitatea Romåno-American`

Romåno-Canadian/ASE

Fine University of Wales

City University of Seattle

Romåno-German/ASE

INDE/CNAM Paris

... [i cinci programe de EMBA WU Executive Academy Viena

CEU Business School

Asebuss

Sheffield City College

Tiffin University*

* Programul Tiffin University a func]ionat din 2002 ca MBA. De anul trecut este Executive

MBA.

Una dintre principalele diferen]e dintre cele dou` tipuri de programe este dat` deprofilul managerilor care le urmeaz`.

◗ La nivel interna]ional, exist`peste 3.000 de programe MBA[i doar 1.000 de programeExecutive MBA.

◗ Pe pia]a local` activeaz` cinciprograme de EMBA [i optprograme de MBA.

WU Executive Academy - Vienna University of Economics and Business■ NUME PROGRAM: EMBA

■ INSTITU}IA: WU Executive Academy ñ ViennaUniversity of Economics and Business

■ DIRECTOR PROGRAM: Sabine Zellenberg

■ DATA APARI}IEI: decembrie 2006



■ DURAT~: 14 luni

■ ACREDIT~RI: EQUIS, FIBAA, AACSB

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: de joipån` duminic`, odat` pe lun`

■ LIMBA DE DESF~{URARE A PROGRAMULUI:englez`

■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, minimcinci ani de experien]` pe o pozi]ie demanagement, cuno[tin]e de limba englez`, dou`scrisori de recomandare.




■ PONDEREA STUDEN}ILOR DIN PROVINCIE |NRÅNDUL ABSOLVEN}ILOR: 33%

■ PONDEREA FEMEILOR |N RÅNDULABSOLVEN}ILOR: 37%

■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: Oc`l`torie de 9 zile \n Minneapolis, SUA (vizite lacompanii ca Reuters, JP Morgan Chase, NASDAQ,PepsiAmericas, Caterpillar). O c`l`torie de 6 zilela Viena, Austria (vizite la companii ca ErsteBank, OMV, Immoeast).

■ BURSE: Da. Primele dou` promo]ii au primit cåte20 de burse \n valoare de 35.000 de euro de lasponsorii programului: OMV [i Erste Bank.


INDE/CNAM■ NUME PROGRAM: MBA

■ INSTITU}IA: Academia de Studii Economice,Institutul Na]ional de Dezvoltare Economic` (ASEINDE), \n parteneriat cu Institutul Interna]ionalde Management de la CNAM Paris

■ DIRECTOR PROGRAM: Felicia Albescu


■ SPECIALIZARE: management general


■ DURAT~: 2 ani

■ ACREDIT~RI: AMBA, ARACIS

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: seral [iweek-end. Programul se desf`[oar` \n fiecaresear` de la 18.00 la 21.00 pentru formula seral,[i 2 week-end-uri pe lun` pentru formula deweek-end.

■ LIMBA DE DESF~{URARE A PROGRAMULUI:romån`, englez`, francez`

■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`,experien]` profesional` de peste 3 ani,cuno[tin]e de englez` [i francez`, scrisoare derecomandare.




■ PONDEREA STUDEN}ILOR DIN PROVINCIE |NRÅNDUL ABSOLVEN}ILOR: 30%

■ PONDEREA FEMEILOR |N RÅNDULABSOLVEN}ILOR: 50%


■ BURSE: Nu


Ce trebuie s` [tie managerii \nainte dea alege un MBA sau un Executive MBA


inte

rna]

iona

lPROGRAMELE de pe pia]a local` de MBA sau ExecutiveMBA sunt fie oferite direct de o institu]ie strìn`, fiefunc]ioneaz` sub forma unui parteneriat \ntre oinstitu]ie local` [i una din strìn`tate.

Absolven]ii apreciaz` interac]iunea cu partenerulstrìn, cu profesorii sau studen]ii universit`]iipartenere, precum [i c`l`toriile de studiu \n strìn`tate,ca parte integrat` a programului de studiu.

|n prezent, doar trei institu]ii (Asebuss, WUExecutive Academy [i OU Business School) ofer`c`l`torii de studiu \n strìn`tate ca parte a programeloroferite.

|ncepånd cu acest an, [i Bucharest School ofManagement va oferi o c`l`torie de studiu \n Canada,ceea ce va presupune un cost suplimentar de 1.500 deeuro.

Absolven]ii au acordat calificative programelor deMBA/EMBA pentru componenta interna]ional`(echipa de profesori strìni, materialele de curs,networking cu studen]ii institu]iei partenere).

Top programe \n func]ie de componenta interna]ional`


1 EMBA Tiffin University 4,712 MBA Romåno-German 4,353 EMBA WU Executive Academy Viena** 4,224 EMBA CEU Business School 4,165 MBA Romåno-Canadian 4,096 EMBA Asebuss 4,007 MBA OU Business School 3,928 MBA City University of Seattle 3,849 MBA INDE/CNAM Paris 2,96* Absolven]ii au dat calificative de la 0 (foarte slab) pån` la 5 (excelent) programului pe care

l-au absolvit.


Centrul European de Rela]ii Interna]ionale [i Studii Strategice (CERISS)■ NUME PROGRAM: Executiv Master in Public Administration (MPA)

■ INSTITU}IA: Centrul European de Rela]ii Interna]ionale [i Studii Strategice(CERISS), \n colaborare cu CIPAA Belgia \mpreun` cu Universite de Liege.

■ DIRECTOR PROGRAM: Dorina Poanta


■ SPECIALIZARE: administra]ie public`


■ DURAT~: 1,5 - 2 ani

■ ACREDIT~RI: -

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: weekend


■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, recomandare, cuno[tin]e de limbaenglez` (Combridge, TOEFL sau certificat de competen]` lingvistic`)




■ PONDEREA STUDEN}ILOR DIN PROVINCIE |N RÅNDUL ABSOLVEN}ILOR: 100%


■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: stagiu de documentare la institu]iile UEinclus \n costul programului [i participarea la o conferin]` interna]ional`propus` de Universite de Liege [i CIPPA.

■ BURSE: Da

■ NUM~R TOTAL ABSOLVEN{I: 18

Ce calificative au acordat absolven]ii programelor \n func]ie de componenta interna]ional`.

Trei EMBA-uri pe primele locuri la logistic`Ce calificativ acord` absolven]ii [colilor din punctul de vedere al calita]ii serviciilor de natur` administrativ`.

Top programe \n func]ie de calitatea serviciilor de natur` logistic`

POZ. PROGRAM/{COAL~ CALIFICATIV ABSOLVEN}I (PE O SCAR~ DE LA 0 LA 5)

1 EMBA Tiffin University 4,802 EMBA Asebuss 4,353 EMBA WU Executive Academy Viena* 4,294 MBA OU Business School 4,235 MBA City University of Seattle 4,216 MBA Romåno-Canadian 4,007 MBA INDE/CNAM Paris 3,418 EMBA CEU Business School 3,299 MBA Romåno-German 3,09* Absolven]ii au dat calificative de la 0 (foarte slab) pån` la 5 (excelent) programului pe care

l-au absolvit.

WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele reprezint`r`spunsurile studen]ilor care vor absolvi \n iulie.

CALITATEA unui program de MBA sau Executive MBAse m`soar` \n calitatea cursurilor, a profesorilor [i acuno[tin]elor dobåndite \n primul rånd.

Cu toate acestea, partea administrativ` aprogramului cånt`re[te [i ea destul de greu \n ochiiabsolven]ilor, dat fiind c` vorbim de oameni cuexperien]` \n management, majoritatea veni]i dinmultina]ioanle, care sunt destul de greu de mul]umit [itind s` fie destul de exigen]i cånd vine vorba s` fac` oastfel de evaluare.

Absolven]ii au dat calificative de la 0 (slab) la 5(excelent) programelor absolvite din punctul de vedereal calit`]ii serviciilor de natur` logistic` - s`li de curs,interac]iunea cu stafful administrativ, componentatehnologic` folosit` la predare.

Pe primele locuri se claseaz` trei programe deEMBA - Tiffin, Asebuss [i WU Executive AcademyViena, cu punctaje cuprinse \ntre 4,29 [i 4,80 din 5.Dan Todor,

director marketing, Praktiker Romånia, absolvent MBA

Romåno-German

Cel mai mare cå[tig dinpunctul meu de vedere a fostdobåndirea unei imagini [i aunei perspective de ansamblu abusinessului ca un \ntreg,precum [i posibilitateainterac]iunii cu ni[te distin[iprofesori [i oameni de afacerigermani prin deschidereatotal` de a \mp`rt`[i cu noidin experien]a lor profesional`[i personal`.

Vor schimb de experien]` cu partenerul strìnal programului

ABSOLVEN}II apreciaz` tot mai mult ocombina]ie \ntre componenta academic` [icea practic` [i, cel mai important, vor sàfle lucruri noi, ceea ce poate fi o adev`rat`provocare pentru reprezentan]ii [colilor deafaceri, dat fiind ritmul \n care evolueaz`lucrurile \n prezent.

Punctajele ob]inute de cele nou` [colisunt \n acest caz destul de apropiate unelede celelalte, de la 3,8 pån` la 4,7.

A[tept`rile managerilor romåni s-aurafinat \n ultima perioad`. Ceea ce p`reapotrivit \n anii ‘90 nu mai este ast`zi pe listalor de priorit`]i, iar pia]a de MBA trebuie s`]in` pasul cu aceast` evolu]ie.

Pentru managerii care vor s` \[icontinue cariera \n Romånia, are mai multsens s` urmeze cursurile unei [coli locale,dar care are o component` interna]ional`.Pe de alt` parte, pentru cei care vizeaz`cariere \n afara grani]elor, un MBA local s-ar putea s` nu fie cea mai bun` alegere .

De asemenea, este tot mai solicitatmodelul cursurilor interna]ionale de la [coli

de renume, \ns` neap`rat adaptat laspecificul pie]ei locale. Spre exemplu, dac`\n programele de MBA americane se pune

foarte mult accent pe delegare, conceptulnu este foarte dezvoltat \n cadrul pro gra -melor de pe pia]a local`.

DATELE reprezint` ponderea absolven]ilorcare au pornit afaceri pe cont propriu \ntimpul sau dup` absolvirea programului.

Pe primele locuri se claseaz` dou`MBA-uri [i patru EMBA-uri. |n consecin]`,managerii care ocup` pozi]ii cu un gradmai ridicat de senioritate sunt mai deschi[is` porneasc` afaceri pe cont propriu.

|n ultimii ani, s-a conturat o tendin]` totmai clar` ca managerii care au lucrat timpde cå]iva ani \n multina]ionale s` ias` dinmediul coporatist [i s` porneasc` busi nes -suri proprii.

Intrarea \n consultan]`, \ntr-un do -meniu conex celui \n care au lucrat anterior,a devenit una dintre cele mai frecventemodalit`]i folosite de managerii romånipentru a ie[i din lumea corporatist`.

Cei mai mul]i dintre absolven]ii [istuden]ii care au r`spuns la chestionarul ZFau pornit afaceri pe cont propriu la un andup` \nceperea programului sau la cåtevaluni dup` absolvirea acestuia.

|n propor]ie de peste 70%, manageriiapreciaz` c` deschiderea afacerii a avutleg`tur` cu cuno[tin]ele dobåndite \ntimpul MBA-ului sau al Executive MBA-ului.

|n cazul programelor de EMBA, o mareparte dintre absolven]i conduceau afaceri

proprii \nc` dinainte de \nceperea pro -gramului. Domeniile spre care se orien -teaz` managerii sunt cu prec`dere consul -tan]a [i IT-ul. De notat c` WU Executive

Academy nu are \nc` o a doua serie deabsolven]i, iar da te le reflect` r`spunsurilestuden]ilor din a doua serie, care vorfinaliza programul \n luna iule a acestui an.

Top programe pentru antreprenoriatPOZ. PROGRAM/ PONDEREA ABSOLVEN}ILOR

{COAL~ CARE AU PORNIT UNBUSINESS PROPRIU (%)

1 MBA Romåno-German 33

2 MBA Romåno-Canadian 27

3 EMBA Asebuss 16

4 EMBA CEU Business School 16

5 EMBA WU Executive Academy Viena* 16

6 EMBA Tiffin University 13

7 MBA INDE/CNAM Paris 10

8 MBA OU Business School 8

9 MBA City University of Seattle 4*) WU Executive Academy Viena nu are o a doua serie de absolven]i. Datele

reprezint` r`spunsurile studen]ilor care vor absolvi \n iulie.

Pornesc afaceri pe cont propriu

Managerii vor s` afle lucruri noi

Cå]i dintre absolven]i au pornit un business propriu \n timpul sau dupàbsolvirea programului.

Ce calificativ acord` absolven]ii [colilor din punctul de vedere al calit`]iicursurilor.

Top programe \n func]ie de calitatea cursurilorPOZ. PROGRAM/{COAL~ CALIFICATIV ABSOLVEN}I

(PE O SCAR~ DE LA 0 LA 5*)1 EMBA Tiffin University 4,672 EMBA WU Executive Academy Viena* 4,603 EMBA CEU Business School 4,544 EMBA Asebuss 4,505 MBA Romåno-Canadian 4,456 MBA City University of Seattle 4,257 MBA Romåno-German 4,258 MBA OU Business School 4,079 MBA INDE/CNAM Paris 3,78* Absolven]ii au dat calificative de la 0 (foarte slab) pån` la 5 (excelent) programului pe

care l-au absolvit.


MBA Romåno-German■ NUME PROGRAM: MBA

■ INSTITU}IA: Academia de Studii Economice, Facultatea deAdministrarea Afacerilor, cu predare \n limbi strìne, \n colaborarecu Universitatea de {tiin]e Aplicate Gelsenkirchen din Germania,Institutul de Antreprenoriat [i Managementul Inova]iei

■ DIRECTOR PROGRAM: Nicolae Pop


■ SPECIALIZARE: management antreprenorial


■ DURAT~: 2 ani

■ ACREDIT~RI: FIBAA, ARACIS

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: modular (fiec`reidescipline de studiu \i corespunde un modul de studiu) la sfår[ituls`pt`månii (vineri, såmb`t` [i duminic`), la interval de dou` sautrei s`pt`måni

■ LIMBA DE DESF~{URARE A PROGRAMULUI: german`

■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, cuno[tin]e de limbagerman` [i englez`, cel pu]in doi ani de experien]` profesional`,scrisori de recomandare







■ BURSE: Nu


Universitatea Sheffield■ NUME PROGRAM: EMBA

■ INSTITU}IA: Universitatea Sheffield, \n colaborare cu City College(filiala universit`]ii \n sud-estul Europei), care are rol administrativ\n acest program

■ DIRECTOR PROGRAM: Alina Vasile

■ DATA APARI}IEI: octombrie 2006

■ SPECIALIZARE: general management, finan]e, marketing, logistic`


■ DURAT~: 2 ani

■ ACREDIT~RI: AMBA

■ FORMA DE DERULARE A PROGRAMULUI: weekend (un weekend pelun`)


■ CERIN}E |NSCRIERE: diplom` de licen]`, vårst` de peste 26 de ani,minimum trei ani de experien]` profesional`, cuno[tin]e avansatede limba englez`.


■ NUM~R ABSOLVEN}I |N 2008: -




■ C~L~TORII DE STUDIU |N STR~IN~TATE: o s`pt`mån` reziden]ial` \nSheffield, Marea Britanie, \n luna iunie a primului an de studiu, [idou` module de weekend \n Salonic, Grecia, \n anul doi de studiu.Costurile nu sunt incluse \n costul programului.

■ BURSE: Da

■ NUM~R TOTAL ABSOLVEN}I: -



Partea \ntunecat` a unui MBA:

Weekenduri pierdute, nop]inedormite sau kilograme \n plus

Delia Oniga

Cei mai mul]i dintre cei care \ncepun program de MBA au \n jur de30 de ani, au deja cå]iva ani bunide experien]` de lucru [i, \ngeneral, simt nevoia s` dea un

„refresh“ vie]ii profesionale. Realizareaacestui lucru nu se face \ns` f`r` „efectesecundare“.

„|n via]a profesional` am redus motoarelela ralanti deoarece am ales s` fac un MBA.Afectarea personal` a fost vizibil`, am pus \nplus zece kilograme de care am sc`pat \nurm`torii doi ani. Cel mai tare mi-au fostafectate weekendurile, dar nu regret nimic [idac` a[ fi pus \n fa]a aceleia[i decizii, la fel a[face“, spune Radu Lupu Gorduza, strategicmanager al GE Healthcare pentru Romånia,Bulgaria [i Republica Moldova, subsidiarauneia dintre cele mai mari companii din lume,care a \nregistrat \n 2007 vånz`ri de 270 demilioane de euro pe aceste pie]e.

Gorduza, 39 de ani, de profesie medic, aabsolvit \n 2002 programul de MBA Romåno-Canadian al Bucharest School of Management(BSM), principalul motiv pentru care a f`cutaceast` alegere fiind faptul c` \i lipsea o baz`de cuno[tin]e economice.

El a ales s` fac` cursurile la zi [i, \n paralel,s` lucreze, cåt pentru a-[i asigura „suportulfinanciar zilnic“.

„Am pus o baz` «[tiin]ific`» impulsurilor[i ac]iunilor pe care le f`ceam \nainte pe bazeinstinctive. Fiind de forma]ie medical`, multeno]iuni mi-au lipsit, iar MBA-ul a completataceast` caren]`“, explic` Gorduza, careadaug` c` singurul sù regret este faptul c` nua ales s` fac` un MBA \n Fran]a, MareaBritanie sau SUA, \ntrucåt aceste variante i-arfi dat posibilitatea unui networking netsuperior.

Pe de alt` parte, Gorduza apreciaz` faptulc` \n plan personal i-a crescut \ncrederea [isiguran]a pe terenul discu]iilor specifice inter-departamentale sau cu partenerii externi. „Amluat un nou job la cåteva luni dup` absolvire,dar decizia angajatorului s-a bazat \n principalpe experien]a anterioar`“, mai spune el.

CÅTEVA SUTE DE ORE DE STUDIU PE AN

Tudor Furir, director general al importa -torului de bùturi Pernod Ricard, cu afaceri depeste 30 de milioane de euro, a terminat anultrecut un program de MBA la Open UniversityBusiness School (OUBS).

El spune c` este foarte important ca \ntr-oastfel de perioad` s` [tii cum s`-]i administrezitimpul. „A fost o perioad` dificil`, timpul

alocat studiului [i preg`tirii lucr`rilor [iexamenelor fiind principala provocare. Am[tiut de la \nceput acest lucru [i mi-am asumatriscul aferent. Am muncit mult \n weekenduri[i \n perioadele premerg`toare examenelor mi-am luat cåteva zile de concediu. Cei care vor s`frecventeze un MBA trebuie s` [tie c` estenecesar s` aloce cåteva sute de ore de studiu pean. Managementul timpului este o chestiuneimportant` \n acest context“, spune Furir, careeste de p`rere c` a reu[it s` balanseze timpulalocat studiului cu timpul liber.

Un alt absolvent al programului de MBARomåno-Canadian, Dan Trifu, vicepre[e -dintele Grivco (Grupul Industrial Voiculescu [iCompania), poveste[te c` era \ntr-o perioad`departe de cea optim` cånd s-a hot`råt sùrmeze un program de MBA. El absolvise cuun an \nainte o facultate economic` foartebun`, la vremea respectiv` beneficiind [i de ospecializare de un an de zile la o facultate detop din Europa. Din acest motiv, plusul, ca [icuno[tin]e de specialitate, nu a fost impresio -nant, \n opinia sa.

Cu toate acestea, Trifu apreciaz` c` ritmulde via]` intens, care a venit „la pachet“ odat`cu frecventarea cursurilor, reprezint` o parteimportant` din procesul de maturizareemo]ional` [i de conturare a personalit`]ii sale.

„A fost o perioad` de care \mi voi aminti\ntotdeauna cu foarte mult` pl`cere. Ca oriceperioad` cu activitate intens`, a ac]ionat ca un

fel de catalizator, atåt \n via]a profesional`, cåt[i \n cea privat`, separånd priorit`]ile mo -mentului de aspectele mai pu]in importante“,spune Trifu, care adaug` c`, pe parcursulprogramului, de[i a fost „furat“ de ritmulactivit`]ii autoimpuse, care excludea imperativno]iunea de timp liber, \n acela[i timp a reg`sitechilibrul necesar unei existen]e \mplinite \ntoate domeniile importante, f`r` ca aceast`„materie“ s` fie printre cele din curriculum.

{ASE ANI, DOU~ JOBURI, TREI PROMOV~RI {I UN COPIL

Lorelai Marchidan, 37 de ani, managerresurse umane la Servier, filiala local` a celuimai mare produc`tor independent de medica -mente din Fran]a, a ales calea mai lung` pentrua urma MBA-ul.

Ea a ob]inut \ntåi Certificatul \n Manage -ment [i apoi Diploma \n Management \ncadrul [colii de business a Codecs, dup` care af`cut modulele de MBA la Open University ofLondon din Marea Britanie, universitate cucare Codecs are un parteneriat pe pia]a local`.

Studiile sale s-au \ntins pe o perioad` de[ase ani \n total, trei ani pentru Certificat [iDiplom` [i trei ani pentru MBA, timp \n care ainvestit peste 10.000 de euro.

Pentru a participa la cursuri, mergea la[colile reziden]iale, unde st`tea \ntre trei [i

Aceasta este partea „\ntunecat`“ a programelor de MBA, mai ales cånd vinevorba de predarea temelor sau de preg`tirea pentru examene. |n schimb, vesteabun` este c` ajungi s` aplici \n practic` ceea ce \nve]i, \]i faci cuno[tin]e noi sauajungi s` ai un „limbaj comun“ cu partenerii de afaceri.

TUDOR FURIR,director general al importa torului de bùturi

Pernod Ricard

Am muncit mult \nweekenduri [i \n perioadelepremerg`toare examenelormi-am luat cåteva zile deconcediu. Cei care vor s`frecventeze un MBAtrebuie s` [tie c` estenecesar s` aloce cåteva sutede ore de studiu pe an.Managementul timpuluieste o chestiune important`\n acest context

FOTO: Silviu Matei

Livia Diacencu, manager, student a programului de

MBA DeSales

Foarte important` a fostinterac]iunea cu studen]iiamericani care mi-a datposibilitatea de a afla cumprivesc [i cum gåndescaspectele propuse de c`treprofesori, cåt [i informa]iileprimite [i nout`]ile aflate, carem` vor ajuta cu siguran]` atåt\n carier`, cåt [i \n via]`.


cinci zile. |n rest, trebuia s` predea lucr`rile ladate fixe, existånd [i tutori \ndrum`tori careveneau de dou` - trei ori \n ]ar` pe parcursul a[ase luni. Pe lång` acestea, p`stra leg`tura cuprofesorii prin intermediul e-mailurilor.

„|n ace[ti [ase ani am schimbat dou` joburi,am urcat trei trepte \n ierarhie [i am avutprimul copil. Cred c`, dac` \]i administrezitimpul cum trebuie, reu[e[ti s` ai [i via]`personal` [i profesional` [i, de ce nu, chiar [ivia]` social`. De asemenea, cred c` este bine s`le combini, altfel ajungi la satura]ie“, spunemanagerul de resurse umane al Servier, cuafaceri estimate \n 2009 de peste 100 demilioane de euro.

Marchidan a absolvit \n 1994 Facultatea delimbi str`ine, specializarea englez`-romån` \nBucure[ti [i a \nceput apoi s` lucreze \nbusiness. Sim]ea c` \i lipsesc cuno[tin]eleeconomice [i de administrarea afacerilor [i dinacest motiv a optat pentru aceste cursuri,\ntrucåt Certificatul [i Diploma cuprindmodule care con]in informa]ii bazale pentrucineva care activeaz` \n lumea afacerilor.Modulele de MBA, pe de alt` parte, suntesen]iale dac` vrei s` ai teoria necesar` unuipost de management.

„Foarte interesante au fost discu]iile cututorii [i cu ceilal]i studen]i. Deoarece studen]iiveneau din diferite medii culturale, din diferitedomenii, din ]`ri diferite, schimbul deexperien]` era literalmente real. Pentru minepersonal, MBA-ul a \nsemnat nu doar teoria [ic`r]ile, foarte interesante de altfel, dar [i odeschidere cultural` mai mare [i o toleran]`

mai mare la ceea ce este considerat de obiceialtfel“, spune Marchidan.

|NTÅMPL~TOR SAU NU, RECUNOA{TEREA VINE

|n afar` de faptul c` un program de MBA \]i\ncarc` programul, exist` multe alte avantaje,care pot compensa acest lucru.

„MBA-ul mi-a schimbat modul de abordareal businessului. Am \n]eles mai bine impor -tan]a unei abord`ri holistice [i am \n]eles c` odecizie trebuie privit` \n ansamblu [i c` trebuieevaluate toate consecin]ele pe care aceasta legenereaz` la nivelul diferitelor departamentedin organiza]ie“, explic` Furir.

|n opinia lui Furir, absolvirea unui astfel deprogram a fost important` pentru c` i-astructurat cuno[tin]ele pe care deja le avea [i i-a oferit [ansa de a descoperi concepte [iabord`ri de business noi pe care le aplic` acum\n „day to day business“.

Cu toate acestea, este foarte important`experien]a pe care o ai \n spate. Spre exemplu,Furir a avut colegi care au \ntåmpinatdificult`]i majore \n a absolvi deoarece le lipseaexperien]a profesional`.

Cei mai mul]i dintre cei care au terminat unprogram de MBA sunt de acord c` posibilitateade a cunoa[te oameni noi a contat foarte mult.La astfel de cursuri po]i \ntålni viitori parteneride afaceri, posibili angajatori sau clien]i.

„Networkingul a fost o component` im -portant`, am cunoscut oameni din diferiteindustrii cu care am r`mas \n rela]ii amicale.

Este important s` po]i accesa informa]ii \n timputil [i uneori un telefon poate s` te scuteasc` demulte ore de munc`“, spune Furir.

De aceea[i p`rere este [i vicepre[edinteleGrivco, care spune c` recunoa[terea deatunci a poten]ialilor angajatori [i, \n conse -

cin]`, calitatea ofertelor primite pe pia]a for -]ei de munc` au cunoscut o cre[tere semni -ficativ`.

„|ntåmpl`tor sau nu, cariera mea profesio -nal` a cunoscut, din acel moment, o cre[tereaccentuat`“, conchide Trifu.

PUBLICITATE

LORELAI MARCHIDAN,manager resurse umane la Servier

|n ace[ti [ase ani amschimbat dou` joburi, amurcat trei trepte \n ierarhie[i am avut primul copil.Cred c`, dac` \]iadministrezi timpul cumtrebuie, reu[e[ti s` ai [ivia]` personal` [iprofesional` [i, de ce nu,chiar [i via]` social`. Deasemenea, cred c` este bines` le combini, altfel ajungila satura]ie.

FOTO: Silviu Matei


Alina Pahoncia

|n fiecare an, progamele de Executive MBA(EMBA) atrag constant manageri [iantreprenori din sectorul bancar, industriaIT, telecomunica]ii, servicii medicale,domeniul farmaceutic, observ` Bianca

Ioan, director de marketing al Asebuss,companie care ofer` acest tip de programdesf`[urat pe o perioad` de doi ani de zile, pepia]a romåneasc`.

|ns` criza genereaz` tendin]e noi. Ioanestimeaz` c` \n urm`torul an va cre[te interesulfa]` de preg`tirea profesional` a celor care provindin domenii afectate radical de criza economic`,precum imobiliarele, auto, construc ]iile.

„Ne a[tept`m ca procesul de recrutare s` sedesf`[oare sub influen]a schimb`rilor dinmediul economic, este probabil ca perioadanecesar` pentru luarea deciziei de \nscriere s`creasc`. Pe de alt` parte, num`rul participan]ilorla pre zent`rile de program este posibil s`creasc`, \n condi]iile \n care oamenii vor fiinteresa]i s` afle care sunt avantajele urm`riiunui program de preg`tire complex, de tipExecutive MBA, pe timp de criz`“, adaug`Bianca Ioan.

Schimb`rile de substan]` \n profilul can -dida]ilor, dup` cum observ` Dora Surugiu,Senior Programs Manager CEU Business SchoolRomånia, program lansat la Budapesta cusponsorizarea lui George Soros, aduc [i dificult`]ipentru vånzarea programelor de MBA c`trecompanii pe timp de criz`.

„Chiar dac` [i \n anii trecu]i am avut foartemul]i studen]i care [i-au pl`tit singuri taxele de[colarizare, anul acesta num`rul lor a crescutsemnificativ. A crescut [i procentul suportat destudent \n contractele de cofinan]are cucompaniile. Procesul, timpul de \nchidere estemai lung. Exist` \ns` [i reversul medaliei: [tim cèi vin pentru studii, pentru con]inut [iinterac]iune [i nu sunt motiva]i de o nou`diplom` pentru colec]ie“, declar` Surugiu.

MOTIVE {I MOTIVA}II

Majoritatea celor care aleg s` urmeze un astfelde program sunt motiva]i de dezvoltarea cariereiprofesionale, trecerea la un alt domeniu deactivitate, \mbog`]irea instrumentelor de lucru \nfunc]iile de management. Networkingul la nivelregional, accesul la informa]ii, \n]elegereaaprofundat` a conceptelor economice [i formareaunei viziuni strategice la nivel de companieconstituie alte puncte forte ale programelor deEMBA, \n viziunea Biancì Ioan. La programul deExecutive MBA oferit de Asebuss num`rul celorcare sunt interesa]i s` ob]in` informa]ii desprecurs este de 500-700, \ns` 100 de persoane aplicànual \n medie, pe fiecare serie. Pentru a fi admi[i\n acest program, conceput de altfel pentrumanagerii maturi, cu vårste \n jurul a 33-35 deani, cei care \[i depun dosarele trebuie s` aib` oexperien]` managerial` relevant`, de minimumtrei ani, o diplom` de licen]`, [i s` cunoasc` foartebine limba englez`, precizeaz` directorul demarketing al Asebuss.

Versatilitatea [i inova]ia de care oricecompanie are nevoie \n perioada de criz` suntmotive dominante pentru alegerea unui programde MBA \n perioade de criz` economic`, \n opiniaRodicì R`dulescu, director al programuluiBusiness School \n cadrul Codecs, care ofer` pepia]a local` programul de MBA al OpenUniversity Business School din Marea Britanie.„Managerii romåni se vor \ndrepta spre astfel deprograme tocmai din nevoia de a \n]elege maibine mecanismele pie]ei, de a deveni maiinovatori [i mai versatili, astfel \ncåt, chiar [i \ncondi]ii de presiune [i stres, s` ofere solu]iile decombatere a efectelor crizei de care au nevoieorganiza]iile lor.“

Iar printre cei care se \nscriu \n Romånia \nprogramele de MBA se num`r` [i cei care doresc,pe lång` dezvoltarea abilit`]ilor profesionale, s`porneasc` afaceri pe cont propriu, \n viziuneaRoxanei Ioni]`, Recruitment Coordinator EMBAProgram al Tiffin University pentru Romånia.

Cum conving [colile de afaceri managerii s` scoat` zeci de mii de euro dinbuzunar pentru educa]ieVremurile seschimb`, metodelede recrutare ale[colilor de businessse schimb`. Nu afost niciodat` u[ors` convingimanagerii romånic` au nevoie de unplus de informa]ie,de un pic de ajutorpentru a fi [i maibuni, \ns` \n prezentdevine o adev`rat`provocare s` sco]ipån` la 35.000 deeuro din buzunarullor pentru a-i aduce\n s`lile de clas`.

◗ 2009 va fi un an greu nu doar pentru economie, ci [i pentru [colilede afaceri, \n condi]iile \n care num`rul celor interesa]i de astfel deprograme s-ar putea reduce \n paralel cu sc`derea puterii decump`rare [i tìerea bugetelor de resurse umane ale companiilor,care ar putea trimite mai pu]ini manageri la programe de MBA sauEMBA.

◗ Erste Bank, ac]ionarul majoritar al B`ncii Comerciale Romåne, unuldintre cei doi sponsori ai programului de Executive MBA (EMBA) \nRomånia organizat de WU Executive Academy din Universitatea de{tiin]e Economice [i Administrative din Viena, nu mai acord`finan]are pentru burse \n acest an.

◗ Programul de EMBA WU este cel mai scump de pe pia]a local`,costul pentru cele 14 luni de studiu fiind de 35.000 de euro.OMV/Petrom [i Erste Bank sunt parteneri tradi]ionali ai WU ExecutiveAcademy, sponsorizånd \mpreun` 20 din cele 30 de locuri oferiteanual \n cadrul programului de EMBA, \n ceea ce a fost cel maicomplex program de burse de master de business de pe pia]a local`.|n prezent, WU Executive Academy caut` un al doilea sponsor pentrua putea continua programul de burse.

◗ „V`d mai degrab` efectele crizei ca pe o adev`rat` provocare,c`reia [colile de afaceri trebuie s`-i fac` fa]`, printr-o orientare maiaccentuat` spre programe de MBA cu un grad sporit de aplicabilitate

[i care s` ofere accesibilitate, o mare flexibilitate, expunereinterna]ional`, cuno[tin]e practice, networking, diversitate cultural`“,spune Rodica R`dulescu, director Business School \n cadrul Codecs,partenerul pe pia]a local` al The Open University Business School.

◗ Sistemul de \nv`]`månt american prime[te dona]ii \n valoare de 32mld. dolari anual, mai bine de 80% dintre acestea din parteapersoanelor fizice, [i nu a companiilor. Principiul sponsoriz`rilor nuexist` pe pia]a local` de MBA, principala surs` de finan]are a [colilorde business fiind taxele de [colarizare.

◗ „|n Romånia, nu exist` cutuma cultural` de a sus]ine financiaruniversit`]ile prin sponsoriz`ri. Probabil c` \n viitor, prin nouagenera]ie de manageri executivi, absolven]i de MBA, acest gen desuport va ap`rea [i \n ]ara noastr`“, precizeaz` R`dulescu.

◗ Dorel Paraschiv, director adjunct al programului de MBA oferit deINDE \n parteneriat cu francezii de la CNAM, este de p`rere c`principalele motive pentru care \n Romånia nu exist` o cultur` a„sponsoriz`rii“ [colilor de business de c`tre companii sau oameni deafaceri sunt lipsa unei culturi de formare pe tot parcursul vie]ii [iorientarea pe termen scurt \n mediul corporatist.

◗ {colile de afaceri din Romånia nu sunt mai protejate decåt cele dinEuropa sau SUA, ci dimpotriv`, dat fiind c` atåt organiza]iile, cåt [ipoten]ialii candida]i pentru programele de MBA devin extrem de

Mai au bani [colile de afaceri? Marius Dr`ghia,

director general al Dura AutomotiveRomånia, absolvent MBA INDE

|n contextul noilor provoc`riale economiei de pia]`, cursulMBA al INDE mi-a consolidatcuno[tin]ele financiar-contabile, de marketing [imanagement strategic, \nprimul rånd prin studiile decaz [i proiectele propuse sprerezolvare. Aceste elementecoroborate cu preg`tirea meainginereasc` au contribuit dinplin la optimizarea procesuluidecizional, cåt [i a unorschimb`ri strategice alepoliticii organiza]iei.


TESTAREA „M~RII“ CU DEGETUL

Primele \ntreb`ri pe care le aud organizatoriiprogramelor de MBA [i EMBA din partea celorinteresa]i s` participe graviteaz` \n jurulacredit`rilor programului [i al avantajelor pentrudezvoltarea profesional`. |ns` unii aleg s` vad`direct cum stau lucrurile, la fa]a locului:„Poten]ialii candida]i sunt tot mai orienta]i c`treparticiparea la prezent`rile de program ale maimultor [coli, discu]ii directe cu reprezentan]iiacestora, cu profesori [i absolven]i. Prima surs` deinformare sunt web-site-urile [i \n generalinforma]iile disponibile on-line“, dup` cumdetaliaz` Ioan. Pentru doritorii de \nscrieri \nprogramele MBA sunt importante informa]iiledespre profesorii care vor sus]ine cursurile,despre programa detaliat` [i cine sunt viitoriistuden]i, observ` Dora Surugiu, \n vreme ceRoxana Ioni]` pune accentul asupra dorin]eicandida]ilor de a [ti „mai multe despre avantajelepe care programul nostru, fa]` de alte programede pe pia]a local` de MBA/EMBA [i pre]ulacestuia“.

Adriana Du]escu, director al Bucharest Schoolof Management pentru programul de MBARomano-Canadian, insist` asupra im portan]ei pecare aplicabilitatea curriculei programului deMBA o are, declarånd c` deseori studen]ii\ntreab` [i despre experien]a de business aprofesorilor care predau \n programul MBA.

MBA LA 35 DE ANI

Pentru cei care [i-au fondat propriile companii\nc` din perioada studen]iei, sau care ocup`pozi]ii-cheie, momentul \nscrierii \ntr-un programde EMBA graviteaz` \n jurul vårstei de 30-35 deani.

|n general, conform statisticilor Asebuss,„vårsta medie a participan]ilor este de 34 de ani,media fiind \n u[oar` sc`dere fa]` de perioada de\nceput a programului. Experien]a managerial`pe care fiecare dintre cursan]i o aduce \n programeste \ns` extrem de valoroas`, \n medie de 10 ani“.

Absolven]ii [i cei care particip` \n programelede EMBA ocup` func]ii de top, \n multina]ionale[i companii romåne[ti \n toate domeniile deactivitate: finan]e-b`nci [i societ`]i de asigur`riromåne[ti [i interna]ionale, pie]e de capital,industria IT [i telecomunica]ii, FMCG, sectorulfarmaceutic, food & beverage, publicitate,construc]ii sau avocatur`. |n ultimii ani, prezen]afemeilor \n programele de EMBA a crescut de la25% \n 1993 la aproximativ 40% \n ultimele dou`serii ale programului organizat de Asebuss.Dintre categoriile profesionale care se \nscriuprogramul romåno-american de Executive MBA,cea mai mare pondere o au economi[tii (50%),fiind urma]i de ingineri (25%), medici (14%),avoca]i [i alte specializ`ri, noteaz` Ioan.

ROMÅNII, MAI PERFORMAN}I PRIN MBA

Principalul motiv pentru care romånii alegprogramele de MBA este „nevoia de \mbun`t`]irea performan]elor manageriale“, declar` RodicaR`dulescu. „Alte motive importante de alegere aprogramului au fost dezvoltarea personal` (peste64% din responden]i) [i avansarea \n ierarhiaprofesional` (peste 52%)“, a mai adùgatR`dulescu.

|ns` [i dorin]a de a avea la activ o diplom`valoroas` de MBA este important`, \n opiniaDorei Surugiu: „Aici discut`m de dorin]a de asatisface dou` nevoi ce izvor`sc din sfere diferite.Titlul de MBA/EMBA \n sine reprezint` un titlucare \n mod normal aduce respect \n lumea deafaceri. De aceea este foarte important ca acesttitlu s` nu fie unul accesibil, u[or de ob]inut. Astfeleste foarte important ca aceia care organizeaz` [iofer` astfel de programe s` asigure integritatea [icalitatea lor. Cealalt` nevoie este una maipragmatic` [i mai imediat` : este nevoia de a fimai buni, sau [i mai buni, \n businessul lor, \n ceeace fac“.

PIA}A DE MBA - O PIA}~ „EDUCAT~“ |N ROMÅNIA?

Principalul mod prin care se realizeazàccesul la programele MBA \n Romånia \lconstituie site-urile internet ale programelor [icapacitatea de dispersare a informa]iilor despreMBA pe care o au absolven]ii programelor deMBA, observ` Adriana Du]escu.

Felul \n care informa]iile referitoare la MBApenetreaz` pia]a local` are \ns` particularit`]ilesale. „|n acest moment, pia]a este educat` \nBucure[ti. |n ]ar`, gradul de educare al pie]eiscade destul de mult, de[i a mai crescut fa]` deanii preceden]i“, crede Roxana Ioni]`. Rafinareamodalit`]ilor de a ob]ine informa]ii despreprogramele cu greutate de MBA, folosindclasamente consacrate, precum cele furnizate deFinancial Times, a condus la cre[terea constant` anivelului de educa]ie al pie]ei de MBA \n Ro -månia, este de p`rere [i Dora Surugiu. Problemaclasamentelor interna]ionale este c` „aceste sursenu ofer` mereu informa]ii relevante [i precisepentru nevoile studentului de MBA/EMBAromån. De obicei ele se refer` la programeglobale, majoritatea de tip full-time, care suntaccesibile numai unui segment anume al pie]eidin Romånia. Din fericire sunt din ce \n ce maimulte surse de informa]ii despre programeleinterne“, observ` Surugiu. Bianca Ioan este dep`rere c` pia]a a devenit mai atent` \n ultimultimp la diferen]ele \ntre programele tip MBA [iExecutive MBA, la acreditare [i la calitateaacredit`rii.

COMPANII {I OAMENI CURTA}I PENTRU PROGRAMELEMBA

Coordonatorii programelor de MBA utilizeazò adevarat` gal` de tactici pentru a-[i vinde [i a-[ipopulariza ofertele pentru doritorii de diplomeMBA [i EMBA.

„Metodele de comunicare atåt cu clien]iipoten]iali, cåt [i cei actuali sunt comunicate \npresa scris` [i online, pe site-ul organiza]iei [i \nmaterialele de informare periodice. Organiz`msesiuni de prezentare a sistemului de \nv`]`månt[i a [colii de afaceri (evenimentul este Open Mind[i se desf`[oar` cu regularitate), workshopuri,conferin]e, ceremonii, \ntålniri cu fo[tii absolven]i.De asemenea, vizit`m organiza]iile care investesc\n dezvoltarea angaja]ilor, unde [i cei care vorurma cursurile particip` [i se informeaz` asuprametodelor de studiu“, comenteaz` RodicaR`dulescu despre modalit`]ile prin careprogramul MBA al Open University BusinessSchool din Marea Britanie este popularizat \nRomånia.

Participarea la tårguri educa]ionale na]ionale[i interna]ionale, la workshop-uri [i conferin]eeste, \n opinia Dorei Surugiu, o modalitateeficient` pentru atragerea de candida]i pentruprogramele de MBA.

„Facem vizite de recrutare partenerilor no[triinterna]ionali organizånd evenimente \mpreun`.Avem departament dedicat pentru Study Tours.Avem diferite instrumente de recompensare acelor care particip` [i aplic` \n cadrul acestortipuri de evenimente. Un alt mod, indirect sausubliminal, de a recruta \l reprezint` conferin]elepe care le organiz`m sau \n care profesori sau fo[tistuden]i particip` ca [i vorbitori, articolele [ic`r]ile publicate de ei“, adaug` Surugiu.

Tehnica folosit` de Asebuss se bazeaz` peorganizarea de workshop-uri, „simul`ri de cursla care pot participa to]i cei interesa]i [i care se\ncadreaz` binein]eles \n profilul participan -tului Executive MBA, respectiv manageri,speciali[ti, consultan]i, antreprenori cu expe -rien]` profe sional` relevant`. Am r`spuns \nacest mod unei cereri venite din partea pie]ei,iar pe de alt` parte \ntålniri de acest tip permit[colii noastre s` verifice [i \n sens invers, c`rorparticipan]i li se potrive[te metoda noastr` delucru. Este vorba despre abordarea practic`,prin metoda studiului de caz“, detaliaz` BiancaIoan.

BIANCA IOAN,director de marketing al Asebuss

Ne a[tept`m ca procesul derecrutare s` se desf`[oaresub influen]a schimb`riloreconomice, este probabil caperioada pentru luareadeciziei de \nscriere s`creasc`. Pe de alt` parte,num`rul participan]ilor lapre zent`rile de program arputea cre[te. Oamenii vorfi interesa]i s` afle caresunt avantajele urm`riiunui program de preg`tirecomplex.

RODICA R~DULESCU, director al programului Business School

\n cadrul Codecs

Managerii romåni se vor\ndrepta spre astfel deprograme tocmai dinnevoia de a \n]elege maibine mecanismele pie]ei, dea deveni mai inovatori [imai versatili, astfel \ncåt,chiar [i \n condi]ii depresiune [i stres, s` oferesolu]iile de combatere aefectelor crizei de care aunevoie organiza]iile lor.

ADRIANA DU}ESCU, director al Bucharest School of Managementpentru programul de MBA Romano-Canadian

Studen]ii sunt interesa]i deaplicabilitatea curiculeiprogramului de MBA [i,adesea, pun \ntreb`rireferitoare la experien]a debusiness a profesorilor carepredau. Principalul modprin care se realizeazàccesul la programele MBAsunt site-urile internet aleprogramelor [i capacitateade dispersare a informa]iilorpe care o au absolven]iiprogramelor de MBA. FOTO: Silviu Matei


inve

sti]i

i

Roxana Maria Gavril,administrator MKT Start

Improvement, absolvent MBARomåno-German

Imaginea mea asupra mediuluieconomic a fost unafragmentat`. Aveam \n mån`toate piesele, \ns` nu [tiam s`le potrivesc pentru a ob]ine oimagine de ansamblu corect`.Acum, datorit` cursurilor,explica]iilor [i, \n final, trìreaexperien]ei unui MBA, cu totce implic` acest studiu, \midefinesc cu certitudine drumulpe care vreau s`-l urmez. Am\nv`]at s` am mai mult`\ncredere \n mine, \n judecatamea [i astfel s` fiu mai ferm`\n ac]iunile [i deciziile pe carele iau.

Manager, 30 de ani, vreau sìnvestesc \n imagine: Ce aleg?Un MBA sau un BMW?

Delia Oniga

„Un MBA reprezint` o investi]iepe toat` via]a, de pe urmac`ruia un manager poatebeneficia atåt din punct devedere personal, cåt [i

profesional. O ma[in`, pe de alt` parte, \[ipierde valoarea mult mai repede“, spuneBodo. B. Schlegelmilch, decan al WUExecutive Academy din cadrul Universit`]iide {tiin]e Economice [i Administrative dinViena, care ofer` pe pia]a local` un programde Executive MBA \n valoare de 35.000 deeuro, cel mai ridicat tarif din Romånia.

Mai mult decåt atåt, companiile recunoscabilit`]ile pe care studen]ii la MBA le dezvolt`dup` ce ob]in o astfel de diplom`, [i, de celemai multe ori, absolven]ii programelor deMBA ajung pe niveluri mai \nalte de respon -sabilitate din punct de vedere managerialdecåt restul angaja]ilor.

Spre exemplu, 43% dintre absolven]iiprogramului de Executive MBA din Viena alWU Executive Academy au ajuns pe pozi]ii deCEO, au devenit parteneri sau membri \nboardul de conducere dup` ce au absolvitcursurile programului. Pe lång` acest lucru,79% dintre absolven]i au primit om`rire de salariu dup` termi -narea MBA-ului.

|ns` cel mai importantlucru pe care \l po]i ob]ine \nurma absolvirii unui MBAeste o mai mare \ncredere\n tine, iar un asemeneaavantaj poate atragedup` sine o serie dealte beneficii: promo -v`ri, m`riri salariale,cu no[tin]e noi saupo sibilitatea de a-]i deschide pro -pria afacere.

RaduMihaiu,executivemanager la E-deaWorks, companie caredezvolt` aplica]ii web, a fostpus \n situa]ia de a alege dintre unMBA sau s` \[i schimbe ma[ina. A aless` fac` un Executive MBA la CityCollege, care are un parteneriat cuSheffield University, gåndindu-se càcest lucru i-ar putea aduce mai multebeneficii, atåt lui, cåt [i firmei pe care o de]ine.Programul de EMBA al Sheffield are un pre]de 14.800 de euro.

„Alegerea nu a fost simpl`. De la unanumit nivel \ncolo, imaginea conteaz`.Ma[ina conteaz`, hainele conteaz`, ceasul pecare-l por]i conteaz`, tot ce ]ine de aparen]econteaz`. Drept urmare, o ma[in` nou` ar fifost un plus de imagine \n raport cu oricepoten]ial client. Pe de alt` parte, MBA-ul\nseamn` mai mult pentru oamenii din firm`,pentru eficien]`, pentru a [ti ce trebuie s` faci,pentru c` noi [tim bine cum trebuie s` facem“,spune Radu Mihaiu, care poveste[te c`, dinmomentul \n care a \nceput cursurile a \nceputs` fie mai stresat [i s` aib` mai pu]in timpliber.

|n cele din urm`, un program de MBA saude Executive MBA se adreseaz` persoanelorcare au \n]eles c` parcurgerea lui \]i poatedeschide por]i c`tre mai mult decåtachizi]ionarea unei ma[ini.

„Informa]iile acumulate \n urma parti -cip`rii la acest program schimb` radicalmodul de a gåndi al participantului \n sensulbun, oferind acestuia noi orizonturi, noi idei,noi solu]ii, atåt pentru compania \n carelucreaz` sau dore[te s` lucreze, cåt [i \n via]apersonal`“, spune Mihaela Deacu, directorulprogramului de Executive MBA oferit deTiffin University, la Universitatea din

Bucure[ti, care cost`16.490 de euro.

Avånd \n vederetarifele ridicate aleprogramelor de MBAsau Executive MBA,\nscrierea la astfel decursuri, f`r` a vedeadac` programul r`s -punde nevoilor [i\ntreb`rilor studen -tului [i \n lipsa uneistrategii clare decarier` transform` opoten]ial` investi]ie\ntr-o cheltuial` ne -nece sar` [i \ntr-o pier -

dere de timp.„|n situa]ia \n care

studentul nu are un

Dezavantajele unui programde MBA

◗ Costurile ridicate, de la 4.400de euro la 35.000 de euro

◗ „M`nånc`“ din timpul liber, \ncazul \n care cursurile se ]in \nweekend

◗ Afecteaz` jobul \n cazul \n carevorbim de un MBA full-time(pu]in reprezentate pe pia]alocal`)

◗ Dureaz` mult, pån` la doi anide zile

◗ Exist` riscul ca programul s`fie prea specializat sau preageneralist

◗ Dac` nu este aliniat unorobiective clare, poate fi inutil

Pre]ul unui MBA este aproximativ acela[i cu al unei ma[ini bune. Ce \i determin`\ns` pe cei care au bani numai pentru unul dintre aceste lucruri s` aleag` primavariant`? Chiar dac` ambele schimb`, \ntr-un fel sau altul, statutul social [iimaginea de sine, \n principal, ceea ce le deosebe[te este faptul c` un program deMBA nu are „dat` de expirare“.


scop clar \n leg`tur` cu ceea ce vrea s` fac`,costurile unui program de MBA pot p`reafoarte ridicate. Este ca [i cum ai cump`ra oma[in`, f`r` s`-]i faci timp s` \]i iei [i carnet de[ofer. Cele dou` investi]ii trebuie f`cute \nacela[i timp. Dac` ne referim la MBA, costurilereprezint` doar jum`tate din investi]ie, cealalt`jum`tate de investi]ie reprezentånd dorin]astudentului de a se implica. F`r` aceast` adoua parte, investi]ia este pe jum`tatepierdut`“, spune Oliver Olson, countrymanager al CEU Business School Romånia,care ofer` un program de Executive MBA laBucure[ti, \n valoare de 21.000 de euro.

Chiar dac` investi]ia \ntr-un MBA poate fidestul de consistent`, posibilitatea cre[teriiveniturilor dup` absolvire este foarte mare,depinzånd \ns` de m`sura \n care fiecareparticipant valorific` informa]iile \nva]atepentru afacerea \n care lucreaz`.

Potrivit unui studiu realizat anul trecut desite-ul topMBA.com, absolven]ii programelorde MBA, care lucreaz` \n companiile de pepia]a romåneasc`, au salarii medii lunare netede 2.250 de euro. Pe lång` aspectul material,un avantaj clar al absolvirii unui program deMBA este cre[terea \ncrederii \n sine.

„Un MBA te ajut` s` ai mai mult` \ncrederede sine, precum [i o perspectiv` mai bunàsupra a cum s` pui cap la cap toate p`r]ileunei afaceri pentru ca aceasta s` aib` succes“,spune Olson.

Pe de alt` parte, \n cadrul unui astfel deprogram \]i po]i „permite“ s` faci gre[eli, care,altfel, te-ar costa bani, \n cazul \n care ar fi fost

f`cute la job. „Printre avantajele frecvent`riicursurilor de MBA se num`r` cre[terea perfor -man]ei manageriale datorit` abord`rii practice[i experien]iale a programului, precum [i pers -pectivei interna]ionale asupra busi nessului pecare o dobånde[ti. Po]i aplica \n timp real \npropria activitate cele \nva]ate“, spune RodicaMaria R`dulescu, director program BusinessSchool \n cadrul Codecs.

Totodat`, spre deosebire de un programobi[nuit de master, un MBA \]i permite s` \]icontinui activitatea profesional`, lucrånd [istudiind \n acela[i timp. Studiul individualeste completat prin asisten]a tutorilor [i aschimbului de opinii [i experien]` care are loc\n cadrul interac]iunii cu ceilal]i colegi. |n acestfel, participan]ii \[i pot m`ri [i cercul decuno[tin]e.

Exist` \ns` [i dezavantaje. Unul dintreacestea este durata prea mare a unui programde MBA.

„|n cazul unor programe de peste doi ani,durata poate fi considerat` prea mare. Cu toateacestea, un program de doi - trei ani permitedobåndirea unor deprinderi [i formarea decomportamente absolut necesare unuimanager de succes“, crede R`dulescu.

Pe de alt` parte, \n m`sur` \n care unprogram de MBA este mult prea specializatsau dimpotriva prea general, acest lucru poates` nu fie \n ajutorul celui care-l urmeaz`.

Totodat`, existen]a unor diferen]e cultu -rale, inclusiv \n planul rela]ional, \n cazul \ncare programul \[i are originea \n alt` ]ar`decåt cea a participantului sau cånd apardiferen]e de percep]ie, acestea se pot constitui\n bariere pentru unii dintre cursan]i.

Exist` \ns` situa]ii \n care ceea ce \nseamn`dezavantaj pentru anumite persoane s` fieavantaje pentru altele.

„P`r]ile care sunt considerate de obiceidezavantaje depind de la caz la caz, deoarecedac` pentru o persoan` participarea \nweekend la cursuri poate constitui undezavantaj, pentru alt` persoan` este situa]iaideal`. |n acest fel, fiecare dintre avantaje poatedeveni \ntr-o form` sau alta dezavantaj“,spune Mihaela Deacu.

|n cele din urm`, indiferent de plusuri sauminusuri, dac` cel care inten]ioneaz` sùrmeze cursurile unui MBA nu are un scop pecare vrea s` \l ating`, atunci acesta poate fi maipu]in valoros. Un lucru foarte important \nceea ce prive[te absolvirea unui MBA este castudentul s` \[i doreasc` foarte mult s`realizeze ce [i-a propus, astfel \ncåtcuno[tin]ele dobåndite [i networkingul \l potajuta s` fac` acest lucru. F`r` un scop \ns`, totefortul nu are niciun sens.

|n momentul \n care acest scop exist`, numai conteaz` care este profilul celui care\ncepe un MBA.

„Nu este neobi[nuit ca doctorii, avoca]ii,arhitec]ii, inginerii sau antreprenorii s` se\nscrie la MBA. Fiecare dintre ace[tia arenevoie s` [tie cum func]ioneaz` afaceri \ntr-unmediu trans-na]ional. De asemenea, [ipoliticienii, jurnali[tii sau arti[tii pot face unMBA. Oricine poate face un MBA“, afirmÒlson.

Zece motive s` faci un MBA

◗ Acces la o comunitate debusiness atåt pe plan local, cåt[i interna]ional

◗ Posibilitatea de a \nv`]a dingre[elile altora

◗ Expunerea la puncte de vederediferite [i strategii diferite debusiness

◗ Posibilitatea de a face gre[eli\ntr-un mediu sigur, \n afarajobului

◗ Recunoa[tere \n plan personal[i profesional

◗ Configurarea unei altfel deviziuni asupra businessului

◗ Cresc [ansele de promovareprofesional`

◗ Dezvoltarea abilit`]ilorantreprenoriale \n vedereadeschiderii propriei afaceri

◗ Organizerea, sistematizarea [iconsolidarea cuno[tin]elor

◗ Adoptarea unui limbaj comuncu partenerii de afaceri

Un MBA reprezint` oinvesti]ie pe toat` via]a, depe urma c`ruia unmanager poate beneficiaatåt din punct de vederepersonal, cåt [i profesional.O ma[in`, pe de alt` parte,\[i pierde valoarea multmai repede

Informa]iile acumulate \nurma particip`rii la unastfel de program schimb`radical modul de a gåndi alparticipantului \n sensulbun, oferind acestuia noiorizonturi, noi idei, noisolu]ii, atåt pentrucompania \n care lucreaz`sau dore[te s` lucreze, cåt[i \n via]a personal`.

|n situa]ia \n carestudentul nu are un scopclar \n leg`tur` cu ceea cevrea s` fac`, costurile unuiprogram de MBA pot p`reafoarte ridicate. Este ca [icum ai cump`ra o ma[in`,f`r` s`-]i faci timp s` \]i iei[i carnet de [ofer. Celedou` investi]ii trebuief`cute \n acela[i timp.

BODO. B. SCHLEGELMILCH,decan al WU Executive Academy

MIHAELA DEACU,directorul programului de Executive MBA

al Tiffin University

OLIVER OLSON,country manager al CEU Business School

Romånia

◗ 43% dintre absolven]iiprogramului de Executive MBAdin Viena al WU ExecutiveAcademy au ajuns pe pozi]ii deCEO, au devenit parteneri saumembri \n boardul deconducere dup` ce au absolvitcursurile programului.

Alina Pahoncia

|n cadrul programului de MBA de la SaïdBusiness School, parte a Oxford University,sunt \nscri[i peste 230 de studen]i din 50 de]`ri diferite, astfel c` expunerea la culturidiferite de business [i experien]e multicul -

turale cre[te exponen]ial. „A fost alegerea natural`, pur [i simplu. Dintre

toate programele de MBA de un an, este unuldintre cele mai bune din Europa. Am ales Oxford[i am ales Anglia. A fost cel mai greu [i cel maifrumos an din via]a mea, dar m-a ajutat s` \mig`sesc joburi foarte bune dup` aceea. Acum ammai mult` \ncredere \n mine, \n sensul c` nimic numi se mai pare prea greu sau imposibil“, spuneMihai Ursoi, care a absolvit \n 2005 programuluide MBA full time de la Saïd Business School, [icare este \n prezent general manager al repre -zentan]ei SES Sirius \n Romånia, unul dintre ceimai mari operatori de sateli]i de telecomunica]ii.

Dup` absolvirea unui MBA bine cotat \n strì -n`tate, valoarea de pia]` a managerilor cre[te con -si derabil. Mai mult decåt atåt, \n timpul pro gra -mului, mul]i studen]i \[i schimb` direc]ia \n ca ri -er`, [i o parte dintre ei aleg s` se \ntoarc` \n ]a r`pentru a construi un business propriu, spreexemplu.

Cristian Constantinescu, absolvent de MBAfull-time la Saïd Business School, a fondatcompania de consultan]` Balkan Venture Partners,care consiliaz` antreprenorii [i executivii dincompanii \n dezvoltarea businessului lor [i \nrestructurarea [i optimizarea organiza]iilor pe carele conduc, asiståndu-i [i \n atragerea de capital derisc.„Un MBA \]i ofer` posibilitatea de a exploradiverse industrii, pentru cei care doresc oschimbare [i nu au timp s` \ncerce alte domenii.Niciodat` nu m-am sim]it atåt de conectat la ce se\ntåmpl` \n lume [i \n economia global`. Cursurilepe care le-am urmat la [coal` [i profesorii m-aufacut s` gåndesc liber la o varietate de probleme lacare trebuia s` propun solu]ii, individual [ilucrånd \n echip` cu al]i colegi“, precizeaz`Constantinescu.

Brandul institu]iilor de \nv`]`månt dinstrìn`tate constituie un alt motiv pentru careromånii decid s` aleag` un program interna]ionalde MBA [i nu unul local. Cu toate acestea, costurileasociate unui program urmat \n strìn`tate sunt cumult mai mari decåt de nivel local. Spre exemplu,costul total al programului Said Business Schooleste de 51.000 de lire sterline (aproape 55.000 deeuro), iar vårsta medie este de 37 de ani, cu oexperien]` \n munc` de 13 ani. Programele deMBA de pe pia]a local` cost` pån` \n 16.000 deeuro, iar cel mai scump program Executive este35.000 de euro. Programul de EMBA al LondonBusiness School cost` 90.000 de euro.

Mul]i din absolven]ii romåni de MBA sauExe cutive MBA \n strìn`tate \[i justific` alegereasim plu: „Am vrut un program din top 10interna ]ional“. „Am ales Oxford pentru c` esteun brand educa]ional extraordinar. Pentru còfer`, dincolo de MBA, o experien]` \ntr-un ora[universitar unde contactul cu mai multediscipline [i oameni diferi]i este extraordinar.Programul este foarte intens [i concentrat peaspecte extrem de practice - managementopera]ional, cultur` organiza]ional` - [i nu seteme s` atace cele mai «tough» aspecte ale unui

business, mai ales acum, \n contextul reinvent`riibusinessului peste tot \n lume din cauza crizeieconomice“, spune C`t`lina Cernica, \n prezentstudent` la MBA la Saïd Business School, dup` oexperien]` de 10 ani \n publicitate, dintre caremai bine de un an [i jum`tate Managing Directorla Graffiti BBDO.

Cele mai multe programe de MBA americanedureaz` doi ani, ceea ce europenilor le poate p`reao perioad` prea \ndelungat` alocat` studiului.

Christie St-John, Senior Associate DirectorRecruiting and enrollment \n cadrul Tuck Schoolof Business at Dartmouth (locul 5 \n top MBA TheEconomist), subliniaz` c` unul din miturile legatede MBA este c` programele de acest tip sunt pro -duse create \n SUA, astfel c` managerii care vor s`\[i updateze educa]ia de business [i aleg un pro -gram american au parte de „the real thing“ \ntr-o[coal` american`. |ns` nu acesta este principalulmotiv care trebuie luat \n considerare \n momentulalegerii unui program.

„O formare de doi ani este extins` [i profund`,\n egal` m`sur`. Ai posibilitatea s` \nve]i lucruri\n mai multe arii [i domenii ca marketing,financiar, strategie, management opera]ional,comunicare sau negociere, dar po]i [i s` explorezialte posibi li t`]i cum sunt cele de real estate,antreprenoriat sau s`n`tate. Studen]ii nu \nva]`doar de la profesori, \nva]` unii de la ceilal]i“,afirm` Christie St-John.

Tuck School of Business, fondat` \n 1900, unadin cele mai vechi [coli de business din lume, ofer`doar programe de MBA full-time, pe o durat` dedoi ani. Cele mai multe programe americane cer oexperien]` \n munc` cuprins` \ntre doi [i cinci ani,iar unul din cele mai mari cå[tiguri dup` absolvirefiind flexibilitatea profesional` a managerilor, carede[i au un background financiar, se pot orientaspre alte domenii, dat fiind c` au acumulatcuno[tin]e opera]ionale care le permit s` aleag` ocarier` \n marketing sau comunicare.

Un alt avantaj al programelor cu durat` maiextins` este faptul c` permit studen]ilor s` formezeleg`turi mai profunde cu colegii, profesorii sau al]iabsolven]i. „Astfel de rela]ii dureaz` toat` via]`,iar atunci cånd situa]ia economic` se \nrùt`]e[te,cum se \ntåmpl` \n prezent, aceast` re]ea denetworking \]i ofer` oportunit`]i de afaceri [i decarier` pe care altfel nu le-ai fi avut“, spunereprezentantul Tuck School of Business.

Dup` cinci ani de experien]` \n marketing [iproject management, pe Alexandra Mnohoghitneia atras-o la Oxford expunerea interna]ional`,accesul la re]eaua de alumni [i al resursele destudiu, precum [i oportunit`]ile de socializare cual]i studen]i. Mediul la care te expune un programcu o asemenea notorietate este [i el special, datfiind c` networking-ul nu se limiteaz` la executiviromåni, ci la oameni care fac parte din boardulcelor mai mari companii din lume.

Unul dintre atuurile [colilor de business dinstrìn`tate sunt proiectele de consultan]`. {coalag`se[te companii de pe anumite pie]e care aunevoie de consultan]` pe probleme reale, studen]iise \mpart pe echipe [i merg la sediul companieiunde identific`, analizeaz` problemele [i propunsolu]ii. Astfel, studen]ii London Business Schoolajung \n Ucraina sau \n Africa de Sud, unde petreccåte 8 zile, timp \n care fac audit organiza]ional, iarla final prezint` planul propus pentru rezolvare \nfa]a boardului.


inte

rna]

iona

lDe ce aleg romånii programe deMBA \n strìn`tateDeschiderea spre o carier` interna]ional` este principalul motiv pentru caremanagerii romåni aleg s` fac` un MBA sau Executive MBA \n strìn`tate.

Raluca Ursaciuc,senior consultant management

consulting, Deloitte, absolvent alCEU Business School

MBA-ul m-a ajutat enorm s`\mi formez o viziune holisticàsupra mediului de afaceri. Pelång` un plus de cuno[tin]einerent unui proces de\nv`]are, am ob]inut [i o maibun` cunoa[tere a proprieipersoane - a calit`]ilor, darmai ales a defectelor. Procesulde dezoltare nu s-a terminatodat` cu MBA-ul, ci a \nceputla finalul acestuia.

CHRISTIE ST-JOHN,Senior Associate Director Recruiting

and enrollment \n cadrul Tuck School of Business at Dartmouth

MIHAI URSOI,general manager al reprezentan]ei

SES Sirius \n Romånia, absolvent MBA la Saïd Business School

A fost cel mai greu [i cel mai frumosan din via]a mea, dar m-a ajutat s` \mig`sesc joburi foarte bune dup` aceea.Acum am mai mult` \ncredere \nmine, \n sensul c` nimic nu mi se maipare prea greu sau imposibil.

O formare de doi ani este extins` [iprofund`, \n egal` m`sur`. Aiposibilitatea s` \nve]i lucruri \n maimulte arii [i domenii ca marketing,financiar, strategie, managementopera]ional, comunicare sau negociere,dar po]i [i s` explorezi alte posibilit`]icum sunt cele de real estate,antreprenoriat sau s`n`tate. Studen]iinu \nva]` doar de la profesori, \nva]ùnii de la ceilal]i. Astfel de rela]iidureaz` toat` via]`, iar atunci cåndsitua]ia economic` se \nrùt`]e[te, cumse \ntåmpl` \n prezent, aceast` re]ea denetworking \]i ofer` oportunit`]i deafaceri [i de carier` pe care altfel nu le-ai fi avut.

PUBLICITATE


Delia Oniga

Fiecare dintre cei 300 de responden]icare au participat la realizarea stu -diului a r`spuns la \ntrebarea „Ceinstitu]ii academice propun cea maibun` ofert` de formare \n domeniul

managementului din Fran]a, Europa [i StateleUnite?“, existånd dou` categorii de r`spunsuri:[coala cel mai des citat` \n mod spontan [i [coalamen]ionat` cel mai des dintre cele prezentate\ntr-o list` dat`.

Sondajul a fost realizat pe internet de c`trecotidianul francez La Tribune [i agen]ia decomunicare Noir sur Blanc, fiind publicate \nluna martie pe site-ul La Tribune.fr.

|n ceea ce prive[te Europa, dup` [coalafrancez` INSEAD [i London Business School,care sunt citate la fel de des, urmeaz` IMDLausanne din Elve]ia. Pe urm`torul loc sesitueaz` tot o [coal` din Fran]a, HEC, care, \nclasamentul f`cut de [colile franceze, se situeaz`pe primul loc, la egalitate cu INSEAD. La sfår[itulclasamentului se afl` Boccono, o [coal` italian`care a reu[it \n ultimii ani s` urce pe un loc maibun \n topul european.

Topul realizat de c`tre [colile non-franceze aacordat un mic avantaj London Business Schooldin Londra, care ocup` primul loc, dup`INSEAD. IMD Lausanne, mai pu]in cunoscut` \nFran]a, dar cu o bun` reputa]ie \n afara grani]elorFran]ei, este urmat` de HEC. Pe al cincilea loc sesitueaz` o [coal` de managementspaniol`, IESE, care, \n

opinia celor care au realizatsondajul, confirm` metodelebune de predare \n ceea ceprive[te manage me ntul, [i decealalt` parte a Mun]ilorPirinei.

Harvard este [coala ame -rican` cel mai des amintit`printre cele pe care respon -den]ii care au r`spunsspontan, dar se num`r` [iprintre cele mai recunoscutedintr-o list` dat`. Pe acela[i locse situeaz` Wharton, urmat`de Stanford. Apoi, la o distan]`mai mare, se situeaz` MIT(Massa chusetts Institute ofTechnology) [i Columbia.

De asemenea, r`spunsuriledate de [colile franceze plaseaz`Harvard pe primul loc, urmat` deun bloc compact, cu rezultate asem` -n`toare, compus din MIT, Stanford [iWharton. Columbia, la mare distan]`, ocup` loculal cincilea.

Extrem de interesante sunt r`spunsurile datede [colile non-franceze, care cunosc mai binesitua]ia de partea cealalt` a Atlanticului. Acesteaplaseaz` Wharton pe primul loc, urmat` deHarvard. La mare distan]` se situeaz` Stanford.|n continuare, pe locul patru, se afl` Columbia, laegalitate cu Chicago.

|n topul celor mai bune [coli franceze debusiness, numite \n mod spontan de c`treresponden]i, se \nscriu: HEC, INSEAD [i [coalade comer] Essec. Aceast` ierarhie o respect`\ntocmai pe cea tradi]ional`, de pån` acum. Pelocul al patrulea se situeaz` EM Lyon, [coal` demanagement [i comer] din Lyon, Fran]a.

Cele mai surprinz`toare sunt \ns` r`spun -surile [colilor franceze \n ceea ce prive[te [colilede business din Fran]a. Ace[tia, care cunosc celmai bine situa]ia local`, bulverseaz` ierarhiatradi]ional` plasånd Audencia, [coal` demanagement din Nantes, pe al patrulea loc, laegalitate cu EDHEC Business School din Lille. Pelocul patru se afl` Hexagone, [coal` recunoscut`pentru rela]iile sale foarte bune cu str`in`tatea.

|n mod surprinz`tor, EM Lyon trece \naintea[colii europene de management, fondat` \n Paris,ESCP-EAP, care, avånd cinci campusuri \n Paris,Londra, Berlin, Turin [i Madrid, ar fi meritat unloc mai bun, \n opinia celor care au realizatstudiul.

INSEAD, London Business School [i IMD Lausanne sunt cele mai bune [coli dinEuropa, potrivit unui sondaj realizat pe baza r`spunsurilor date de decanii a 300de institu]ii academice care ofer` studii \n domeniul managementului. Acela[isondaj desemneaz` [colile Harvard, Wharton [i Stanford ca fiind cele mai bunedin SUA.

Cum v`d reprezentan]ii [colilorde business topul celor maibune [coli de afaceri

TOP 5 {COLI EUROPENE

◗ INSEAD 15,42%

◗ LBS 15,42%

◗ IMD Lausanne 10,83%

◗ HEC 8,75%

◗ Bocconi 4,58%

TOP 5 {COLI FRANCEZE

◗ HEC 23,65%

◗ INSEAD 18,23%

◗ ESSEC 10,84%

◗ ESCP EAP 7,88%

◗ EM LYON 6,90%

TOP 5 {COLI AMERICANE

◗ Harvard 16,67%

◗ Wharton 16,67%

◗ Stanford 11,67%

◗ MIT 8,33%

◗ Columbia 7,92%

SURSA: Sondaj realizat de c`tre cotidianul francezLa Tribune

[i agen]ia de comunicare Noir sur Blanc, pe baza r`spunsurilor reprezentan]ilor [colilor

de business.

Harvard este [coalaame rican` cel mai

des amintit` printrecele pe care respon -

den]ii care aur`spuns spontan, darse num`r` [i printrecele mai recunocute

dintr-o list` dat`.

Radu Br`g`rea,Chief Operating Officer, AIG Life

Asigur`ri Romånia, student alEMBA WU Executive Academy

Viena

Programul \mi ofer` [ansa dea-mi completa „cultura“ debusiness cu informa]ii dindomenii conexe activit`]ii meleprofesionale de pån` \nprezent, precum [i o mai bun`\n]elegere global` a aspectelorce influen]eaz` o companie.Cel mai important beneficiueste colaborarea continu` cucolegii mei, manageri de top,de la care am \nv`]at foartemulte. Rela]iile pe care le avemau dep`[it de mult sferaexclusiv academic`, cu maimul]i dintre ei colaborez dejaprofesional.

Cele mai bune [coli de business \nviziunea [colilor de business

Adelina Mihai

{ i nu numai din prestigiu. Tot mai mul]i din ceicare se \nscriu anual la programele de EMBAaleg [colile europene sau asiatice pentru c` vor

avea salarii mai mari dup` absolvire. De exemplu, unabsolvent al [colii de business Kellog din China vaprimi un salariu lunar de 28.750 dolari (22.300 deeuro), mai mare cu peste 4.000 de dolari pe lun` fa]`de absolventul celui mai bun program de EMBA dinlume, oferit - conform topului realizat de cotidianulbritanic Financial Times - de [coala american`Columbia Business School. Mai mult, studentul care aurmat EMBA-ul [colii chineze va cå[tiga dublu fa]` deabsolventul celui mai bun program MBA din lume,oferit de [coala de business Wharton din cadrulUniversity of Pennsylvania, care cå[tig` 14.100 dedolari pe lun`. Cea mai mare cre[tere a salariilor dup`finalizarea programului de EMBA o au tot absolven]ii[colii europene IE Business School din Spania, \ntrucåtcercetarea realizat` de Financial Times arat` c`salariile lor au crescut \n medie cu 157% fa]` de venitulob]inut \nainte de absolvire.

Americanii stau mai bine la capitolul experien]` \npozi]ii de senior a celor care urmeaz` cursurileprogramului de EMBA, \ntrucåt 75% din absolven]ii[colii de afaceri Wharton au lucrat pe pozi]ii de topmanagement \nainte s` \nceap` programul. La polulopus se afl` europenii, deoarece numai 23% dinabsolven]ii London Business School, cel mai bunprogram de EMBA din Europa, au avut experien]` \npozi]ii senior \niante s` se \nscrie la program.

Pe de alt` parte, numai absolven]ii [colii IEBusiness School din Spania din primele zece [coli careofer` cele mai bune programe de EMBA din lumetrebuie s` cunoasc` dou` limbi str`ine la finalizareaprogramului, restul solicitånd ca absolven]ii s`cunoasc` doar o singur` limb` str`in`. Totodat`, peste80% din absolven]ii programelor de EMBA din cadrulIE Business School au absolvit [i studiile doctorale \ncadrul aceleia[i facult`]i, pe cånd numai 5% dinabsolven]ii celui mai bun program de EMBA dinEuropa, oferit de London Business School, aleg aceea[i[coal` pentru a-[i continua studiile de doctorat.

COLUMBIA BUSINESS SCHOOL - CEL MAI BUN PROGRAMDE EMBA DIN LUME

Programul Executive MBA din cadrul ColumbiaBusiness School are o durat` de 20 de luni [i se

adreseaz` oamenilor de afaceri care vor s`-[i\mbun`t`]easc` studiile f`r` s`-[i \ntrerup` carierele,oferind alternativa cursurilor desf`[urate \n weekend.

La sesiunea \nceput` \n luna ianuarie a acestui an s-au \nscris 122 de studen]i cu vårsta medie de 32 deani. De regul`, cei care vor s` urmeze acest program auo experien]` de lucru de 10 ani [i peste un sfert dincandida]i au experien]` \n domeniile contabilitate [ifinan]e.

Peste 40% din studen]ii care s-au \nscris la\nceputul acestui an \[i pl`tesc singuri taxa de[colarizare, iar un procent similar din cei care vor urmacursurile EMBA \n 2009 \n cadrul [colii ColumbiaBusiness School au beneficiat de o acoperire total` acosturilor din partea companiei pentru care lucreaz`.

Pre]ul pentru un EMBA la aceast` [coal` este deaproximativ 140.000 de dolari, tax` ce include costurilepentru [colarizare, c`r]i [i co[ul zilnic pentru toatezilele \n care au loc cursuri, precum [i cazarea \nperioada de dinaintea \nceperii semestrelor. Pentru aparticipa la cursuri, studen]ii trebuie s` de]in` unlaptop personal [i s`-[i achite singuri cheltuielile dedeplasare, arat` datele de pe site-ul institu]iei.

LONDON BUSINESS SCHOOL - CEL MAI BUN PROGRAM DEEMBA DIN EUROPA

Programul EMBA oferit de London BusinessSchool are o durat` de 20 de luni, oferind posibilitateadesf`[ur`rii cursurilor \n zilele de vineri [i såmb`t`doar \n primul an de studiu. Din cel de-al doilea an,studen]ii pot opta \ntre [ase [i opt cursuri obligatoriide specializare din portofoliul [colii de afaceri, carecuprinde 70 de cursuri \n total.

Candida]ii se pot \nscrie la acest program \n lunileianuarie [i septembrie, cånd \ncepe o sesiune nou` apro gramului. Pentru a-[i completa studiile, cu excep -]ia cursurilor obligatorii, studen]ii trebuie s` frec -venteze London Business School timp de aproximativ32 de zile lucr`toare. Mai mult, pentru a puteapromova, studen]ii trebuie s` aloce, \n medie, 15-20 deore pe s`pt`mån` de studiu \n afara cursurilor. |nsesiunea din luna septembrie a anului trecut, la acestprogram s-au \nscris 76 de studen]i, cu vårste cuprinse\ntre 26 [i 41 de ani, care provin din peste 30 de ]`ri.

|ncepånd cu luna ianuarie a acestui an, taxa pentruprogramul EMBA din cadrul [colii London BusinessSchool este de 47. 700 de lire sterline (aproximativ66.000 de dolari), potrivit informa]iilor publicate pesite-ul [colii.

Cele mai renumite programe de Executive Master in Business Administraton (EMBA) oferite pån` acum de[colile de afaceri americane \[i pierd din prestigiu \n favoarea programelor oferite de [colile de businesseuropene sau asiatice.

22.000 de euro, salariul lunar al unuiabsolvent de Executive MBA

{ase programe europene [i asiatice \n top 10Cele mai bune programe EMBA din lume

LOC FACULTATE }ARA SALARIUL 2008 LUNAR AL

ABSOLVEN}ILOR (USD)

1. Columbia Business School SUA 24.6002. London Business School Marea Britanie 24.6003. Kellogg School of Management China 28.7504. School of Business and China 28.750

Management HKUST

6. HEC School of Management Paris Fran]a 24.7507. The London School of Economics an Marea Britanie 24.750

Political Science (LSE)

8. Stern School of Business of SUA 24.750New York University

9. Wharton School of University of Pennsylvania SUA 19.63010. International Executive Business School Spania 13.850

Primele cinci programe EMBA din EuropaCele mai bune programe EMBA din lume

LOC FACULTATEA }ARA SALARIUL 2008 LUNAR AL

ABSOLVEN}ILOR(USD)

1. London Business School Marea Britanie 24.6002. HEC School of Management Paris Fran]a 24.7503. The London School of Economics Marea Britanie 24.750

and Political Science (LSE)

4. International Executive Business School Spania 13.8505. Insead Fran]a/ Singapore 19.300

SURSA: Financial Times


Adelina Mihai

Aproximativ 65% din [colile americane debusiness au raportat anul trecut maipu]ine solicit`ri din partea studen]ilor din

afara Statelor Unite fa]` de num`rul de aplica]iiale studen]ilor strìni din 2003, conform TopMBA 2009, realizat de cotidianul britanic debusiness Financial Times (FT), de[i americanii auredus din restric]iile impuse imigran]ilor dupàtacurile teroriste din septembrie 2001.

|ntreba]i de unde [i-ar recruta angaja]ii, ju m` -tate din absolven]ii celor mai bune 100 de pro-grame MBA din lume au spus c` ar alege fo[tistu den]i ai [colii de business din cadrul Uni -versit`]ii chineze Ceibs (China European Inter-national Business School) [i numai 2% ar alegeexecutivi care au absolvit cel mai bun program deMBA din lume, care este oferit, conform pu blica -]iei FT, de University of Pennsylvania: Wharton.

Odat` cu cre[terea num`rului de programede top MBA oferite \n Asia, mul]i dintre studen]iide origine asiatic` prefer` s` fac` un MBA \n ]aradin care provin, decåt s` urmeze acest tip decursuri \n SUA sau \n Europa, fiind motiva]i [i deritmul rapid de cre[tere al economiei chineze dinultimii ani.

Pentru prima oar` \n zece ani, de cånd FT a\nceput s` fac` o clasificare a celor mai buneprograme de MBA din lume, anul acesta s-a aflat\n top 10 [i [coala de business Ceibs cu sediul \nShangai, clasat` pe locul opt \n top. Un saltsemnificativ l-a f`cut [i [coala britanic` debusiness London Business School, care a urcat depe pozi]ia a opta, ocupat` \n topul FT \n 1999,pån` pe locul doi \n acest an.

Principalul avantaj al programelor MBA dinSUA este c` absolven]ii \[i g`sesc joburi conve na -bile \ntr-o perioad` scurt` de timp dup` absol -vire. 93% din cei mai recen]i absolven]i ai progra -melor de MBA din cadrul Universit`]ii Harvard\[i g`sesc loc de munc` sau accept` o ofert` de an -gajare la numai trei luni dup` terminarea progra -mului de administrare a afacerilor, pe cåndnumai 42% din absolven]ii programelor oferitede Universitatea Coppead din Brazilia (aflat` pelo cul 92 \n topul celor mai bune universit`]i dinlume) au reu[it s` se angajeze \n acela[i intervalde timp, \n condi]iile \n care [coala punea la dis -pozi]ie locuri de munc` pentru to]i absolven]ii.

Totu[i, doar 29% din absolven]ii celui maibun MBA din lume oferit de University of Penn -syl vania: Wharton [i-au \ndeplinit obiecti velepen tru care au urmat aceste cursuri, procentsemni fi cativ \n raport cu cel ob]inut de StanfordUni-versity (aflat` pe locul [ase \n topul celor maipresti gioase [coli de business), unde numai 3%din absolven]i [i-au atins ]inta dup` absolvire [i s-au angajat.

|n ultimii trei ani, dintre absolven]ii progra -mului oferit de University of Pennsyl vania, nu -mai 2% au ales s` fac` studiile doctorale \n cadrulaceleia[i [coli de business. Un procent semni -ficativ pentru acest indicator l-a ob]inut Universi -tatea Insead din Fran]a (clasat` pe locul 5 \n top),\ntrucåt 48% din absolven]i au urmat studiiledoctorale tot \n cadrul universit`]ii.

Absolven]ii celui mai bine cotat programMBA din lume au un salariu mediu lunar de14.150 de dolari, cel mai bine pl`ti]i fiindabsolven]ii programului american de MBAStanford University, care cå[tig` \n medie 14.200de dolari pe lun`, potrivit edi]iei din acest an aTop MBA realizat de FT.

Cei care aleg s` urmeze cursurile unuiprogram de MBA din Europa trebuie s` sea[tepte la cå[tiguri mai mici decåt dac` ar absolviun MBA \n SUA.

Absolven]ii programului de MBA de la [coalade business IMD din Elve]ia cå[tig` lunar 12.600de dolari, de[i MBA-ul elve]ian ocup` a cinceapozi]ie \n topul FT al celor mai bune cinciprograme europene. Absolven]ii London Busi -ness School, din Marea Britanie, institu]ie care

ofer` cele mai bune programe de MBA dinEuropa, \n opinia publi ca ]iei de business, cå[tig`lunar cu circa 100 de dolari mai pu]in decåtabsolven]ii altei [coli europene, Insead, carecå[tig` 12.300 de dolari.

{i absolven]ii programelor de MBA din Chinacå[tig` mai pu]in decåt cei care au urmatprogramele americane. Un proasp`t absolvent alprogramului de MBA din cadrul Universit`]iiCeibs cå[tig`, \n medie, 11.420 de dolari pe lun`.

Topul MBA din 2009 a fost realizat dininforma]iile furnizate de 9.000 de absolven]i ai[colilor de business care lucreaz` \n 130 de state.Cele mai multe universit`]i din topul FT, carereune[te 100 de institu]ii din peste 10 ]`ri, suntdin Statele Unite, urmate de Marea Britanie,Canada [i Spania.


Cele mai bune cinci programe de MBA din lumeLOC LOC FACULTATE }ARA SALARIUL 2009 2009 LUNAR AL

ABSOLVEN}ILOR(USD)

1 1 University of Pennsylvania: Wharton SUA 14.1002 2 London Business School UK 12.2003 5 Harvard Business School SUA 13.6004 3 Columbia Business School SUA 13.7005 6 Insead Fran]a/Singapore 12.300

Topul primelor cinci programe de MBA din SUALOC LOC FACULTATE SALARIUL 2009 2009 LUNAR AL (SUA) (GLOBAL) ABSOLVEN}ILOR (USD)

1 1 University of Pennsylvania: Wharton 14.1002 3 Harvard Business School 13.6003 4 Columbia Business School 13.7004 6 Stanford University 14.1005 9 MIT:Sloan 13.000

Cele mai bune cinci programe de MBA din EuropaLOC LOC FACULTATE }ARA SALARIUL 2009 2009 LUNAR AL (EUROPA)(GLOBAL) ABSOLVEN}ILOR

(USD)1 2 London Business School UK 12.2002 5 Insead Fran]a/Singapore 12.3003 7 IE Business School Spania 11.1004 12 Iese Business School Spania 10.4005 14 IMD Elve]ia 12.600

SURSA: Financial Times

{colile americane de business au tot mai pu]ini studen]i proveni]i din alte ]`ri,de[i americanii au simplificat procesul de ob]inere a vizelor. Criteriul proximit`]ii\ncepe s` cånt`reasc` greu \n deciziile managerilor asiatici \n momentul \n carealeg un program de MBA.

inte

rna]

iona

l

Alexandru Niculescu, director Consumer Market

Development al Vodafone Romånia,absolvent EMBA Asebuss 2008

Formatul de desf`[urare asesiunilor [i a dezbaterilor \nclas` mi-au imprimat un modde lucru absolut obligatoriupentru un manager de succes:acela \n care managerulrecep]ioneaz` informa]ii [ipuncte de vedere, \[i formeazò opinie proprie asuprasitua]iei [i apoi lucreaz` \nechip` pentru a identifica [iimplementa solu]ii.

{colile de business asiatice \ncep s`cå[tige teren \n fa]a americanilor


Adelina Mihai

International Institute for Management Deve -lopment (IMD) este cel mai bine cotatìnstitu]ie din lume care ofer` programe de

MBA full-time, conform celui mai recent top alprogramelor de MBA realizat de cotidianulbritanic The Economist.

Este pentru prima dat` cånd [coala elve]ian`de business intr` pe primul loc \n clasament, dup`ce a devansat [coala american` Graduate Schoolof Business din cadrul Universit`]ii din Chicago,care a trecut pe locul trei \n clasament. Pozi]iasecund` \n topul The Economist este ocupat` de[coala de business spaniol` IESE.

La cel mai bun program de MBA din lume,oferit de [coala elve]ian` IMD, aplic` anual 90 destuden]i cu vårste cuprinse \ntre 28 [i 33 de ani,din care 97% sunt studen]i strìni, o pondere maimare avånd cei care provin din ]`rile din afaraEuropei. Programul are o durat` de 11 luni [i uncost total de aproximativ 48.000 de dolari, \ncondi]iile \n care costurile de cazare \n afara

campusului universitar ajung pån` la 11.000 dedolari.

|n ceea ce prive[te calitatea studen]ilor pre -g`ti]i, pe primul loc se afl` programul de MBAoferit de Henley Business School din cadrulUniversity of Reading din Marea Britanie, carecost` 66.000 de dolari pentru reziden]i, la care seadaug` 14.400 de dolari pentru cazare, \n cazulstuden]ilor strìni. Programul se afl` pe locul 20\n topul celor mai bune programe de MBA dinclasamentul realizat de The Economist.

Unul din motivele pentru care [coalaelve]ian` de business IMD are cel mai mare succeseste c` ofer` oportunit`]i \n carier` \n cele maicùtate zone geografice. Studen]ii acestei [coli sepot a[tepta la un salariu de baz` de 10.800 dedolari pe lun` dup` absolvire, comparativ cusalariile de dinainte de absolvirea programului deMBA, cånd cå[tigau circa 6.600 de dolari lunar.

Anul trecut a adus \ns` o amortizare \n ceea ceprive[te salariile absolven]ilor de MBA.

Absolven]ii [colii Columbia din New York, deexemplu, au raportat un salariu mediu de 8.900 dedolari pe lun`, pe cånd absolven]ii LondonBusiness School se pot a[tepta la un venit lunar de10.000 de dolari. |ns` \n condi]iile economiceactuale, \n care criza economic` conduce ladisponibiliz`ri \n centrele financiare din toat`lumea, acestea ar putea fi cele mai bune valori alesalariilor pe care le vor ob]ine absolven]ii [colilorde business pentru o vreme.

Industria de servicii financiare concureaz` cufirmele de consultan]` \n activit`]ile de recrutarea absolven]ilor de MBA, oferindu-le pachetesalariale foarte mari.

|ns` odat` cu e[ecurile financicare recente, omul]ime de bancheri valoro[i au r`mas brusc f`r`loc de munc` [i este posibil ca actualii studen]i s`se trezeasc` dup` absolvire \ntr-o pia]` \n care„cump`r`torii“ fac regula, iar salariile vor \ncepes` reflecte acest lucru.

Unul din principalele motive pentru care res -pon den]ii au ales s` urmeze un program de MBAa fost acela c` deschide noi oportunit`]i \n carier`.La [coala de business IMD, de exemplu, 99% din

stu den]i au fost angaja]i \ntr-o perioad` de treiluni dup` absolvire. {colile europene de businessse descurc` bine [i \n ceea ce prive[te partea derela]ionare, pentru c` reunesc cei mai mul]istuden]i strìni.

{coala de afaceri IE, de exemplu, are asocia]iiale absolven]ilor \n 49 de ]`ri. Prin contrast, mul]idintre absolven]ii [colilor americane de businessnu au mai mult de o filial` a asocia]iilor \n altestate.

Pe de alt` parte, [colile americane de businesssunt mult mai bune decåt cele europene \n ceea ceprive[te men]inerea unei baze de date active cuabsolven]ii dup` terminarea programului.

De exemplu, [coala Wharton din cadrulUniversity of Pennsylvania, considerat` cea maibun` [coal` de business din lume potrivit topuluirealizat de Financial Times, are o baz` de date cupeste 80.000 de absolven]i activi, iar [coala Sterndin New York are peste 50.000 de absolven]i care\nc` men]in leg`tura cu universitatea.

|n Top MBA The Economist, [colile de businesseuropene sunt mai bune decåt cele americane

◗ IMD este o [coal` de business \nfiin]at` \n 1990, \n urma fuziunii altordou` [coli de business: IMI, fondat` \n Geneva \n 1946 [i IMEDE,fondat` \n ora[ul Lausanne \n 1957 de c`tre Nestle. Principiul dup` carefunc]ioneaz` [coala de business este c` num`rul de studen]i trebuie s`fie redus pentru ca rezultatele s` fie tot mai bune, la programele deMBA participånd, de regul`, maximum 90 de studen]i. Celebrul decanal facult`]ii Peter Lorange s-a retras la \nceputul anului 2008, fiind\nlocuit de John R. Wells.

◗ IESE Business School este una dintre cele mai vechi institu]ii deeduca]ie \n managementul financiar, \nfiin]at` \n anul 1958. {coala esterenumit` pentru faptul c` a creat alian]e \n zone-cheie precum AmericaLatin`, China [i Europa de Est. De asemenea, institu]ia pune ladispozi]ie dou` campusuri, unul lång` Madrid [i unul \n Barcelona,unde au loc programele de MBA full-time. La fel ca [i universitatea-mam`, Navarra, IESE este o institu]ie a organiza]iei religioase de ordin

catolic Opus Dei.

◗ Graduate School of Business, [coala de afaceri din cadrul Universit`]iidin Chicago, este cea de-a doua [coal` de business ca vechime dinSUA, fiind \nfiin]at` \n anul 1898. {coala [i-a cå[tigat prestigiul de-alungul timpului pentru cercetare, preg`tirea [colar` [i pentru abilit`]ilede predare \n educa]ia de business. De pe b`ncile [colii au ie[it [aselaurea]i ai Premiului Nobel - mai mul]i decåt oricare alt` [coal` debusiness din lume. {coala are 1.100 de studen]i pentru programele deMBA full time, 1.400 de studen]i pentru programele MBA desf`[urate\n fiecare sear` [i \n weekend, precum [i 480 pentru programe deExecutive MBA. Finan]ele sunt cele mai solicitate cursuri laUniversitatea din Chicago, care are [i cel mai mare num`r derestan]ieri, de[i [i alte zone, precum marketingul [i antreprenoriatul,sunt la foarte mare cùtare.

Topul celor mai bune [coli de business realizat de The Economist

LOC {COALA UNIVERSITATEA }ARA1. IMD (International Institute for Management Development) Elve]ia

2. IESE Business School University of Navarra Spania

3. Graduate School of Business University of Chicago SUA

4. Stanford Graduate School of Business SUA

5. Tuck School of Business Dartmouth College SUA

6. Haas School of Business University of California at Berkeley SUA

7. Judge Business School University of Cambridge Marea Britanie

8. Leonard N Stern School of Business NewYork University SUA

9. London Business School Marea Britanie

10. IE Business School Spania

Dac` \n urma sondajului realizat de cotidianul Financial Times cele mai bune [coli de business proveneau dinSUA, potrivit edi]iei din 2008 a topului MBA al publica]iei britanice The Economist, primele zece pozi]ii suntdominate de [colile de afaceri europene.

Cine sunt primele trei [coli de business \n clasamentul The Economist

Elve]ienii de la IMD(International Institute for

Management Development)ofer` cel mai bun programde MBA din lume \n 2008,

\n viziunea publica]ieibritanice The Economist

PUBLICITATE

topmba - storage0.dms.mpinteractiv.ro

Documents