toc
DESCRIPTION
schoolTRANSCRIPT
Tulburarea obsesiv compulsivă DSM5 300.3 (ICD 10 F42)
Descriere:
Obsesii
sunt cogniţii, imagini mentale, impulsuri; greu de controlat, repetitiv,distres clinic, nedorit sunt cogniţii, imagini mentale, impulsuri greu de controlat, repetitiv, distres clinic, nedorit Scheme cognitive dezadaptative asociate. Consecinţe privind insuccesul în controlul obsesiei; Accesarea mnezică a stimulilor care declansează obsesia Tipul şi intensitatea clinică a emoţiei asociate obsesiei. Tipul şi intensitatea emoţiei asociate obsesiei; Frecvenţa zilnică a obsesiei; Ameninţarea sau consecinţele negative percepute din cauza obsesiei
Compusiile
comportamente sau reacţii mentale; stereotipice, de neutralizare a distresului clinic, repetitiv, greu de controlat.
comportamente sau reacţii mentale stereotipice, de neutralizare a distresului clinic, repetitiv, greu de controlat Coping dezadaptativ asociat compulsiilor Ierarhia situaţiilor anxiogene şi/sau de evitare Frecvenţa clinică a compulsiilor Resistenţa şi angajamentul perceput în rezolvarea obsesiilor Autoeficacitatea percepută” în controlul obsesiilor Strategii de neutralizare şi control; Nivelul computaţional (reprezentare şi calcul) de cunoştinţe şi procedural
Prevalenţa
12 luni în SUA este de 1,2%; 12 luni internaţională (1,1%-1,8%); Femeile sunt mai afectate decât bărbaţii în perioada adultă; Bărbaţii sunt mai afectaţi în copilărie decât femeile.
Development DSM 5
Dpdv. Clinic- cronicizează, simptomatic de declin, episodic şi deteriorant Dpdv. Clinic netratat
cronicizează, simptomatic de declin, episodic deteriorant, pe viaţă, recurent şi remisiune.
Factori de risc şi prognostic
Temperamentali
Simptome de internalizare mai mari, emoţionalitate negativă mai ridicată şi inhibiţie comportamentală în copilărie sunt posibili factori de risc temperamentali
De mediu
Abuz fizic şi sexual în copilărie şi alte evenimente stresante sau traumatice au fost asociate cu un risc crescut de dezvoltare a OCD. Unii copii pot dezvolta un debut brusc al simptomelor OCD, ceea ce a fost asociat cu factori de mnediu diferiţi, inclusiv agenţi infecţioşi variaţi şi sindromul autoimun postinfecţios
Genetici si psihologici
Rata de OCD în rândul rudelor de gradul I ale adulţilor cu OCD este de aproximativ două ori mai mare comparativ cu rudele de gradul I ale celor care nu prezintă această tulburare; cu toate acestea, printre rudele de gradul I ale indivizilor cu debutul OCD în copilărie sau adolescenţă, rata creşte de 10 ori. Transmiterea familială se datorează pe de-o parte factorilor genetici (ex. o rată de concordanţă de 0.57 pentru gemenii monozigoţi vs. 0.22 pentru dizigoţi). Disfuncţia cortexului orbitofrontal, cortexului cingulat anterior şi nucleu striat au fost implicate cel mai mult
Trasaturi de personalitate asociate cu TOC
Neuroticismul Perfectionismul autofocalizat Anxietatea ca trasatura
Diagnostic diferenţial
Alte t. Ob-Comp Ticuri T. personalitate T. Psihotice T. de Alimentaţie T. Depresivă majoră T. anxietate
Comorbiditate Fobia social Depresia majoră Ticurile nervoase Fobii specific Dismorfie corporala Tulburari de personalitate din clusterul C
Abordări
Psihanalitic
TOC este un comp. de ordinea patologică care se referă la noţiunea de curăţenie corporală excesivă şi include conştiinciozitatea cu care se duc la capăt mici însărcinărin şi faptul de a te arăta demn de încredere. Opusul ei ar fi "neglijenţa", "dezordinea".
Sistemic Un pattern de comunicare anxios şi un triunghi familial anxios
Cognitiv- comp. Scheme cognitive dezadaptative, cogniţii şi comportamente asociate TOC
Procesari automate de date
Scheme cognitive dezadaptative Erori în procesarea de date Hiperactivitate Distresul emoțional acut
Scheme dezadaptative Responsabilizare exesivă Motivația exagerată asociată cu toc Supraestimarea amenințării Controlul excesiv și repetitiv Perfectionism Intoleranta la incertitudine
Studii controlate în TOC Gânduri intruzive, imagini, sau impulsuri nedorite de intensitate clinică; Scheme dezadaptative, nevoia acută de a controla gândurile, intoleranța la
incertitudine și perfecționismul predispunere în estimări exagerate referitor la faptul că intruziunile mentale legate de obsesie reprezintă
amenințări personale semnificative Opredispunere în neutralitatea și în alte strategii de control mental ca răspuns la intruziunile mentale
relevante pentru obsesie, iar aceasta va contribi la creșterea frecveței obsesiei și a distresului pe care îl provoacă
Interpretarea eronată în ce privește controlul intruziunilor obsesionale ca reprezentând o amenințare semnificativă
Evaluarea clinica
Interviu Structurat, semistructurat, nondirective
Testare clinica
teste psihologice teste psihometrice teste calitative teste index
Procesarea secundară de date
Estimarile primare asupra obsesiilor
Responsabilitatea excesivă; Fuziunea gând-acțiune; Estimarea amenințării; Importanța și control.
Estimari secundare ale controlului- neutralitatea Procesarea secundara de date
Interventii in TOC:
Exposure and Response Prevention (strong research support) Cognitive Therapy (strong research support) Acceptance and Commitment Therapy (modest research support)
Expunerea și prevenirea răspunsului
1) provoacă obsesiile și menține anxietate ulterior2) abținerea de la angajarea în ritualuri3) Scopul acestui proces este de a permite pacientului să se acomodeze la anxietatea legată de obsesie;
astfel, contingența dintre obsesii și compulsii este slăbită, iar pacientul învață că anxietatea care rezultă din obsesia va deprinde pe cont propriu
Se intervine între 12-16 ședințe În imaginar/vivo/realitate virtuală/expunere Se intervine ierarhizat (de la cel mai puțin la cel mai mult)
Intervenția cognitivă Gândurilor automate Centrale Scheme
Patternului de relație și de comunicare dezadaptativ
Componentele CC în TOC Educarea pacientului
Acceptarea normalității a cognițiilor intruzive nedorite Evaluarea eronată Efectele dezadaptative ale neutralității Controlul mental
Evaluarea obsesiilor Modificarea cognitivă Explicația alternativă Prevenția răspunsului Modificarea comportamentelor Modificarea schemelor cognitive dezadaptative Prevenirea regidivei
Asigurarea că pacientul/a poate diferenția evaluările propii ale obsesiei de conținut lui/ei înainte de a trece la restructurarea evaluărilor și a schemelor dezadaptative
Listǎ de distorsiuni cognitive
1. Cititul minţii2. Ghicirea3. Catastrofizarea4. Etichetarea5. Pozitive fǎrǎ valoare6. Filtru negative7. Suprageneralizarea8. Gândirea dicotomǎ9. Personalizare10. Blamarea11. Comparaţii nedrepte12. Dacǎ?13. Raţionamentul emoţional14. Incapacitatea de a infirma15. Concentrarea pe judecatǎ
TEHNICA: GHICIREA GÂNDULUI
Beck (1995) recomandǎ ca terapeutul sǎ-i sugereze pacientului unele gânduri posibile pentru a determina dacǎ vreunul din ele este conform cu ceea ce el/ea gândeşte şi simte. Terapeutul trebuie sǎ fie atent sǎ nu sugereze cǎ pacientul are o convingere „inconştientǎ”, pe care doar terapeutul o poate identifica. Atât terapeutul cât şi pacientul pot încerca sǎ speculeze natura gândirii care stǎ la baza gândului (metacogniţie).
Întrebare de pus/Intervenţie
Nu poţi spune exact care este gândul tǎu. Ce fel de gânduri ar merge cu aceste sentimente negative? Este posibil ca tu sǎ-ţi spui ţie însuţi aceste gânduri? [Terapeutul sugereazǎ câteva gânduri posibile.]”
TEHNICA: EXPLICAM CUM GÂNDURILE CREEAZĂ SENTIMENTE
Presupunerea fundamentalǎ care ghideazǎ terapia cognitivǎ este cǎ interpretarea individului legatǎ de un eveniment determinǎ cum el/ea se comportǎ. Mulţi oameni, de fapt, sunt surprinşi sǎ afle cǎ sentimentele lor sunt rezultatul felului cum ei se gândesc la un eveniment şi cǎ, prin modificarea interpretǎrii lor, ei pot avea sentimente foarte diferite. In acest capitol, revizuiesc o varietate de tehnici care sunt folositoare în a ajuta pacienţ ii sǎ înveţe sǎ recunoascǎ felurile în care gândurile şi sentimentele lor interacţioneazǎ. La urma urmei, oamenii cautǎ terapia nu pentru cǎ cred cǎ sunt iraţionali , ci datoritǎ sentimentelor lor, a comportamentului şi relaţiilor, care sunt problematice. Trebuie luate în considerare douǎ puncte fundamentale:
Gândurile şi sentimentele sunt fenomene distincte. Gândurile creeazǎ sentimente (şi comportamentele).
TEHNICA: SĂ DISTINGEM GÂNDURILE DE COMPORTAMENTE
A=Eveniment activat B=Convingere (gând) C=Consecinţǎ: sentimente C=Consecinţǎ:comportamente
Aud fereastra cum huruie. Cineva îmi sparge casa. Neliniştit Inchide uşa. Cheamǎ poliţia.Aud fereastra cum huruie. E vânt afarǎ şi
fereastra esteveche şi slǎbitǎ.
Puţin iritat Incearcǎ sǎ apropii fereastra,culcǎ-te la loc.
Un bǎrbat se apropie de mine pe o stradǎ
întunecatǎ şi goalǎ.
O sǎ fiu jefuit. Terifiat Fug
Un bǎrbat se apropie de mine pe o stradǎ
întunecatǎ şi goalǎ.
Mǎ întreb dacǎ nu-i vechiul meu prieten
Steve.
Curios, mulţumit Il strig pe Steve
Soţul meu stǎ şi citeşte ziarul.
Nu-i pasǎ de sentimentele mele.
Furios, iritat Spune-i cǎ este egoist
Soţul meu stǎ şi citeşte ziarul.
El se retrage de lângǎ mine deoarece este
furios pe mine.
Supǎrat, vinovat Evitǎ interacţiunea cu el
Simt cum inima îmi bate repede
Fac infarct Anxietate, panicǎ Du-te la urgenţǎ
Simt cum inima îmi bate repede
Am bǎut prea multǎ cafea
Regret puţin Incearcǎ sǎ consumi maipuţinǎ cofeinǎ
TEHNICA: EVALUAREA GRADULUI DE EMOŢIE ŞI A GRADULUI DE CONVINGERE ÎN GÂND
Putem avea emoţii şi convingeri diferite în legǎturǎ cu un eveniment. Ce este cu adevǎrat important este cât de puternic simţim ceva şi cât de puternic ţinem la o convingere.
Întrebare de pus/Intervenţie
„Cât de mult te simţi supǎrat şi cât de puternic ţii la o convingere? Evaluează-ţi sentimentul (emoţia) de la 0% la 100%, unde 0% corespunde la a nu avea deloc acel sentiment şi 100% corespunde experienţei cele mai intense a acelui sentiment. La fel şi cu convingerile: 0% corespunde la a nu avea acea convingere deloc şi 100% corespunde la a crede în gândul tǎu 100%. În ce mǎsurǎ se schimbǎ sentimentele şi gândurile tale? Care ar putea fi motivele pentru care te simţi mai bine uneori faţǎ de alteori? Faci alte lucruri când eşti supǎrat? Sau fericit? Gândeşti diferit când eşti supǎrat? Sau fericit?
TEHNICA : CAUTAREA DE VARIAŢIIÎNTR-O CONVINGERE SPECIFICĂ
Pentru a câştiga distanţǎ de o convingere, adesea este folositor sǎ recunoaştem cǎ, chiar şi în circumstanţele prezente, convingerile noastre se pot schimba în ceea ce priveşte puterea sau credibilitatea. Terapeutul cognitiv este interesat întotdeauna de flexibilitatea convingerilor ; persoane foarte deprimate sau neliniştite, în contrast, cred cǎ convingerile lor sunt fixate în beton şi nu se schimbǎ niciodatǎ. Prin urmare, terapeutul evalueazǎ direct variabilitatea convingerii. Aceastǎ tehnicǎ este strâns legatǎ de tehnica evaluǎrii gradului de emoţie şi a gradului de convingere în gândul descris mai sus. Accentul se pune aici pe o convingere specificǎ şi variaţia ei de-a lungul timpului şi a situaţiilor.
Întrebare de pus/Intervenţie
„Existǎ perioade când crezi în acest gând cu mai puţinǎ convingere? Ce se întâmplǎ când crezi mai puţin în acest gând negativ? Dacǎ gândul tǎu ar fi adevǎrat în totalitate, atunci cum ai putea sǎ-l crezi mai puţin adevǎrat uneori?”
Terapia acceptării și a angajamentului
ACT- este o terapie comportamentală care se bazează pe teoria cadru relațional. ACT își propune să schimbe relația cu indivizii care au gânduri și manifestări anxioase
Strategiile de acceptare și mindfulness sunt folosite pentru a preda pacienților să scadă evitarea, atașamentul față de cogniții, și de a crește concentrarea pe present
Pacienții învăța să clarifice obiectivele și valorile lor și să se angajeze la strategii de schimbare de comportament.