TIPURI DE ITEMI PEDAGOGICI

După criteriul obiectivităţii corectării şi notării

• itemi obiectivi;

• itemi semiobiectivi;

• itemi subiectivi.

Itemii obiectivi

Solicită din partea evaluatului selectarea răspunsului corect din mai multe variante oferite. Ei au următoarele caracteristici generale:

•sunt itemii cu cea mai mare obiectivitate în corectare şi notare, de aceea sunt utilizaţi în elaborarea testelor standardizate;

•au fidelitate ridicată;

•permit evaluarea unor arii mari de conţinuturi şi atingerea multor obiective de evaluare într-un timp scurt;

•sunt relativ uşor de administrat, corectat şi notat

Tipurile de itemi obiectivi sunt următoarele:

•itemi cu alegere duală/ dihotomici;

•itemi cu alegere multiplă/ cu răspunsuri la alegere;

•itemi de tip pereche/ de asociere.

Itemii cu alegere duală/ dihotomici

• solicită elevului selectarea răspunsului corect din două variante oferite: "adevărat / fals", "corect / greşit", "da / nu", "acord / dezacord", "variant

Reguli în construirea itemilor cu alegere duală:• să fie adecvaţi obiectivului operaţional urmărit, respectiv un anumit item să testeze

un singur element de conţinut;• să opereze strict cu elemente de conţinut dihotomice, cu un singur răspuns corect

din cele două oferite;• să utilizeze un limbaj adecvat nivelului de vârstă al elevilor evaluaţi;• să se evite enunţurile ambigue, nesemnificative, prea lungi sau generale (cuvinte

cum sunt "adesea", "uneori", "de obicei" sugerează un enunţ adevărat, iar "totdeauna", "doar", "niciodată", "nici un", sugerează un enunţ fals);

• să se utilizeze, preponderent, propoziţii afirmative, să se evite enunţurile negative şi, în special, folosirea dublei negaţii;

• să se dea indicaţii clare de răspuns: "bifează", "încercuieşte", "notează";• să se indice clar tipul de răspuns cerut: "adevărat / fals", "da / nu", "corect /

incorect" etc.• a 1 / varianta 2", "general / particular" etc.

Itemii cu alegere multiplă/ cu răspunsuri la alegere

Solicită evaluatului selectarea răspunsului corect din mai multe variante elaborate deja.

Un astfel de item este alcătuit dintr-o premisă, respectiv formularea sarcinii (partea introductivă a itemului) şi o listă de alternative (o listă de răspunsuri posibile). Un singur răspuns este corect, iar celelalte răspunsuri se numesc distractori.

Reguli de proiectare a premisei:

•să fie formulată clar, în conformitate cu obiectivul operaţional vizat;

•să nu conţină ambiguităţi şi să fie corect formulată din punct de vedere gramatical, într-un limbaj accesibil, dar să nu sugereze prin formulare, răspunsul aşteptat;

•să conţină un verb, care să orienteze sarcina şi să determine alegerea unui răspuns;

•lista de alternative să conţină un singur răspuns corect şi un număr optim de distractori;

•să includă cât mai mult din informaţia care ar putea să se repete în variantele de răspuns, pentru a se evita lecturarea de către evaluaţi a unor propoziţii prea lungi şi repetitive;

•premisa şi alternativele să aibă aceeaşi lungime în redactare.

Reguli de proiectare a distractorilor:

•să fie plauzibili şi paraleli, pentru a nu reduce numărul de alternative din care se selectează răspunsul corect şi pentru a nu mări, astfel, probabilitatea de ghicire a răspunsului corect;

•să nu conţină ambiguităţi şi să fie corect formulaţi din punct de vedere gramatical;

•să fie elaboraţi prin valorificarea unor greşeli tipice ale evaluaţilor, pentru ca răspunsurile să poată fi utilizate în scop diagnostic;

•să nu conţină indicii care ar putea sugera răspunsul corect;

•să nu fie elaboraţi ca sinonime sau antonime ale unuia dintre ei;

•nu este recomandată utilizarea unor sintagme ca "toate cele de mai sus" sau "nici una din cele de mai sus";

•instrucţiunile referitoare la modul în care va fi selectat şi înregistrat răspunsul corect, trebuie să fie foarte clare.

Itemii semiobiectivi

• reprezintă acea categorie de itemi care solicită evaluatului să-şi construiască total sau parţial răspunsul (şi nu să îl aleagă din mai multe variante).

După natura solicitării pe care o includ, se disting următoarele

• tipuri de itemi semiobiectivi:• itemi cu răspuns scurt;• itemi de completare;• întrebări structurate.

Itemii cu răspuns scurt

• solicită elevului elaborarea unui răspuns, limitat ca spaţiu, la o cerinţă de tip întrebare directă.

Reguli în construirea itemilor cu răspuns scurt:• să se evite întrebările neclare, care pot genera ambiguităţi şi pot

conduce la alte răspunsuri corecte decât cele vizate; întrebările vor fi clare şi scurte, solicitând un singur răspuns corect;

• dacă la itemii care solicită rezolvarea de probleme numerice simple se aşteaptă răspunsuri numerice, este necesar să se precizeze tipul de răspuns aşteptat şi gradul de precizie al acestuia;

• dacă se solicită răspunsuri numerice urmate de precizarea unităţilor de măsură corespunzătoare, acestea trebuie să fie precizate explicit în întrebare, pentru a se evita apariţia unor neclarităţi legate de întrebare şi pentru a se asigura corelarea clară a itemului cu obiectivul operaţional vizat;

• lungimea spaţiilor va fi egală pentru toţi itemii/ întrebările.

Itemii de completare

• solicită evaluatului elaborarea unui răspuns, prin care să completeze un context-suport, respectiv o afirmaţie incompletă, un text lacunar, o enumerare etc. Ei pot fi consideraţi o variantă a itemilor cu răspuns scurt

Reguli în construirea itemilor de completare:• Spaţiul liber alocat consemnării răspunsurilor să fie adecvat lungimii aşteptate a

acestora, însă să nu ofere indicii asupra răspunsurilor corecte. În cazul mai multor itemi cu răspuns scurt, succesivi, este de preferat ca spaţiile pentru răspunsuri să aibă lungimi egale.

• Să se evite excesele de spaţii albe şi formulările incomplet definite, care ar putea determina pierderea sensului enunţurilor, diminuarea preciziei itemilor şi ar putea conduce la alte răspunsuri corecte decât cele aşteptate.

• Nu este recomandabil să se utilizeze drept contexte-suport texte existente în manualele şcolare, pentru a nu se încuraja memorarea şi pentru a nu se evalua abilităţi diferite de cele vizate prin obiectivele operaţionale.

• În cazul răspunsurilor numerice, este necesară precizarea tipului de răspuns aşteptat.

Întrebările structurate

• sunt itemi formaţi din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv, legate între ele printr-un element comun. Aceste sarcini ghidează evaluatul în elaborarea răspunsului, oferindu-i cadrul necesar

• În conceperea întrebărilor structurate, se porneşte de la prezentarea unor materiale-stimul auxiliare (date, texte, grafice, diagrame, hărţi etc.), urmată de un pachet/ set de subîntrebări, eventual, de alte date şi de un alt pachet/ set de subîntrebări. Subîntrebările şi răspunsurile obţinute, pot depinde, sau nu, de subîntrebările şi răspunsurile corecte anterioare

Reguli în construirea întrebărilor structurate:

•spaţiul liber alocat consemnării răspunsurilor să fie adecvat lungimii aşteptate a acestora, însă să nu ofere indicii asupra răspunsurilor corecte;•fiecare subîntrebare vizează cel puţin un obiectiv operaţional;•subîntrebările să fie în deplină concordanţă cu materialele-stimul auxiliare utilizate;•materialele-stimul auxiliare utilizate trebuie să corespundă exigenţelor tehnice şi să nu mărească gradul de dificultate al sarcinii;•gradul de dificultate al subîntrebărilor creşte, progresiv, spre sfârşitul itemului;•este recomandabil ca subîntrebările să fie cu răspuns deschis şi să solicite elaborarea unui răspuns relativ scurt;•dacă gradul de dificultate al cerinţei este mai mare, se poate solicita un răspuns mai amplu;•dacă subîntrebările depind de răspunsul corect la cerinţa precedentă (în cazul structurării progresive a itemului), sunt necesare precizări clare în schema de corectare, pentru a evita dubla depunctare pentru o singură greşeală.

Itemii subiectivi

• solicită evaluatului elaborarea unui răspuns deschis, care este foarte puţin orientat prin structura sarcinii sau care nu este deloc orientat. Evaluatul trebuie să decidă: care sunt elementele pe care le va valorifica, ce lungime va avea răspunsul, în ce va consta acesta - formulări, descrieri, prezentări sau explicaţii ale unor concepte, relaţii, opinii personale, argumente, metode de rezolvare etc

Reguli în construirea itemilor subiectivi:• cerinţa itemului să fie formulată funcţie de obiectivul operaţional

urmărit;• se recomandă conceperea de itemi care oferă o orientare minimă a

evaluatului, în ceea ce priveşte dimensiunile răspunsului aşteptat şi criteriile de evaluare a răspunsurilor.

Tipuri de itemi subiectivi:• itemi de tip rezolvare de probleme sau de situaţii-problemă;• itemi de tip eseu.

Itemii de tip rezolvare de probleme sau de situaţii-problemă

• Au ca scop dezvoltarea creativităţii, a gândirii divergente, a imaginaţiei, a capacităţii de a genera sau reformula o problemă.

• Termenul "probleme" se referă la problemele clasice, în care sarcinile propuse spre rezolvare sunt închise, incluzând marea majoritate a datelor necesare rezolvării şi care conţin cerinţe a căror succesiune sugerează strategia de rezolvare.

• Termenul "situaţii-problemă" este asociat cu sarcini de lucru care reprezintă probleme deschise, ce includ numai anumite elemente necesare rezolvării şi cer elevului construirea unei strategii proprii de rezolvare.

Reguli:

•problema/ situaţia-problemă trebuie să fie adecvată nivelului de vârstă şi de pregătire al elevilor;•activitatea se poate desfăşura în grup sau individual, în funcţie de specificul problemei;•problema/ situaţia-problemă trebuie să reflecte obiective şi conţinuturi prevăzute în programa şcolară;•evaluarea rezultatelor se va face pe baza cerinţelor de bază, stabilite prin schema/ baremul de corectare.

Itemii de tip eseu

• solicită evaluatului să elaboreze un răspuns liber, plecând de la anumite cerinţe sau criterii date, desigur, cu cât acestea sunt formulate mai explicit şi concretizate mai bine în schema de notare, cu atât fidelitatea aprecierii creşte.

• După dimensiunea răspunsului solicitat:• eseuri cu răspuns scurt / minieseuri, ale căror cerinţe includ limita spaţiului în

care se răspunde, respectiv a numărului de cuvinte, rânduri, paragrafe etc.;• eseuri cu răspuns extins, în cazul cărora, evaluatul stabileşte dimensiunea

răspunsului său, existând numai limită pentru timpul afectat răspunsului

• După tipul răspunsului solicitat, respectiv după gradul de detaliere a cerinţelor şi criteriilor formulate pentru elaborarea răspunsului:

• eseuri structurate / semistructurate, în cazul cărora, libertatea de organizare şi structurare a răspunsului solicitat nu este deplină; răspunsul este, într-o anumită măsură, orientat, ordonat şi structurat prin anumite cerinţe;

• eseuri libere / nestructurate, în cazul cărora, libertatea de organizare şi structurare a răspunsului solicitat este deplină, nu sunt nici măcar creionate jaloane pentru răspunsul aşteptat: evaluatul decide care sunt elementele de conţinut care vor fi incluse în enunţ şi care este modalitatea de ordonare şi structurare a lor.

• Reguli de construire a eseurilor:

• sarcina de lucru să fie formulată cu claritate, conciziune şi precizie, în termenii performanţelor aşteptate;

• timpul necesar proiectării lor este relativ mic, însă timpul necesar corectării şi notării este mare;

• este necesară elaborarea unei scheme de notare cât mai detaliată (prin marcarea cu puncte independente a fiecărei cerinţe, prin marcarea globală, holistică ş.a.) şi moderarea acestei scheme prin corectarea unui eşantion de itemi;

• se situează la polul opus faţă de itemii obiectivi, ceea ce determină creşterea semnificativă a subiectivităţii în notare şi scăderea fidelităţii; de aceea, schema de notare are un rol esenţial.