Tipuri de esantionaj 2013

Tipuri de esantionaj

Filip Lidia , Seria 7, Grupa 73

Esantionarea este principala metoda a statisticii, folosita pentru obtinerea, de la populatii „mari”, a unor valori dorite, necesare în procesele de luare a deciziilor, cum sunt de exemplu evaluari ale proportiei îmbolnavirii, ale mediei unei populatii, ale dispersiei.

In scopul efectuarii unei esantionari cat mai eficiente s-au dezvoltat unele modele specifice precum : sistemul randomizat , stratificat, in cuiburi, multistadial, empiric, “in bulgare de zapada” ce reusesc sa perfecioneze aceasta metoda de selectie.

Cuvinte cheie: esantionare, probabilistic, non-probabilistic;

Pentru ca acest proces sa se desfasoare in conditii optime, este necesar ca esantionul, grupul de elemente selectate dintr-un grup mai extins, sa indeplineasca anumite caracteristici si anume : trebuie sa fie reprezentativ – determinat de alegerea aleatoare a unitatilor statistice, precum si precis - determinat de volumul acestuia, adica, de numarul de unitati statistice.

La randul ei, amploarea esantionuli este modulata de factori precum: omogenitatea populatiei (gradul in care indivizii sunt asemanatori cu referire lacaracteristicile comunitatii studiate); metoda de esantionare; timpul, banii si personalul; numarul categoriilor prin care vor fi analizate datele.

In continuare va fi detaliata varietatea metodelor de esantionaj

folosind o clasificare reductionista ajutata anumite imagini sugestive.

Asadar, tipurile de esantionaj pot fi : probabilistice (aleatoare) sau non-probabilistice (empirice).

Esantioane de tip probabilistic

Caracteristici: membrii populatiei au o probabilitate cunoscuta de a fi selectati in esantion. Aceste esantioane asigura reprezentativitatea statistica a datelor pentru populatia aleasa si permit calcularea erorii de esantionare.

Subtipuri:

a) Esantionarea aleatoare simpla;b) Esantionarea sistematica;c) Esantionarea stratificata;d) Esantionarea cluster/”cuiburi”;

a) Esantionarea aleatoare simpla

Esantionarea aleatoare simpla sau sondajul probabilistic nerestrictiv este procedeul care asigura fiecarui element din cadrul populatiei nedivizate o sansa egala de a fi inclus in esation. Aceasta metoda se utilizeaza atunci cand populatia cercetata este omogena sau nu poate fi divizata in straturi. Atunci cand populatia cuprinde un numar mare de indivizi, alegerea celor care vor constitui esantionul se face pe baza tabelelor de numere aleatoare sau a numerelor aleatoare generate de calculator.

b) Esantionarea sistematica

Tipuri de esantionaj 2013

Presupune alegerea aleatoare a unui numar de plecare, de la care, adaugand o marime fixa, predeterminata, va rezulta o unitate a esantionului. Este un procedeu simplu, bazat deci pe ceea ce se cheama metoda intervalului egal sau a pasului mecanic. Marimea acestuia se determina prin impartirea bazei de esantionare la marimea stabilita a esantionului.

c) Esantionarea stratificata

In cazul unor cercetari de o complexitate mai mare, populatia cercetata poate fi divizata in straturi sau grupe, avand in vedere anumite caracteristici. In aceste conditii, din fiecare strat se vor extrage subesantioane folosind procedeul esantionarii aleatoare simple sau esantionarii sistematice. Caracteristic pentru un strat este omogenitatea interna si neomogenitatea fata de celelalte straturi din punctul de vedere al particularitatii studiate. In general, nivelul optim al subesantionului fiecarui strat va depinde atat de marimea stratului cat si de abaterea standard din interiorul stratului.

d) Esantionarea cluster/”cuiburi”

Se foloseste atunci cand nu exista baza de sondaj, sau atunci cand intocmirea ei este greoaie sau costisitoare. Din acest motiv se desemneaza la intamplare un numar calculabil de grupuri populaţionale extinse in toata zona de studiu. Aceste grupuri poarta numele de „cuiburi”. La nivelul fiecarui „cuib” se aplica o tehnica precedenta de selectie a cazurilor. De cele mai multe ori se face la nivel de „cuib” stratificarea, iar apoi selectia propriu-zisa se realizeaza sistematic sau simplu randomizat. Este metoda de esantionare cel mai frecvent utilizata in cercetarea medicala de amploare. Pentru ca eventualele erori sa nu se poata strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie multiplicata talia selectiei care pentru esantionarea in „cuiburi”. Astfel putem obtine si o reprezentativitate calitativa dar si una cantitativa.

Esantioane de tip non-probabilistic

Tipuri de esantionaj 2013

Caracteristici: folosite in situatiile in care probabilitatea membrului populatiei selectate de a fi ales in esantion nu poate fi determinata. Aceste esantioane nu asigura reprezentativitatea datelor, eroarea de esantionare nu poate fi calculata.

Subtipuri:

a) Esantionarea arbitrara (de convenienta);

b) Esantionarea rationala;c) Esantionarea in lant;d) Esantionarea pe cote;

a) Esantionarea arbitrara

Membrii unui astfel de esantion sunt alesi numai pentru ca sunt la indemana, disponibili de a raspunde la un eventual chestionar.

b) Esantionarea rationala

Esantionarea se bazeaza pe rationamentul sau pe presupunerea controlata a operatorului de interviu ca respondentul reprezinta populatia de interes.

c) Esantionarea in lant

Denumita si metoda “bulgarelui de zapada”, presupune ca respondentii sa ofere numele altor respondenti care fac parte din populatia de interes.

d) Esantionarea pe cote

Esantioanele au un numar precis de indivizi din fiecare categorie de interes care trebuie chestionati, similar metodei stratificate.

Exemplu de studiu:

In incercarea de a asimila mai bine informatiile prezentate mai sus , va fi prezentat in continuare un exeplu de esantionaj probabilistic.

Etape:

1. Crearea unei baze de sondaj - lista cu intreaga populatie

Grupa de

varsta N n

0-910-1920-1930-3940-4950-5960-6970-7980+

10.72512.43410.88410.7548.9138.9527.4603.4081.470

1742021771751451461215524

10.725:62=174

12.434:62=202

10.884:62=177

1.470:62=24

Total 75.000 1.219

2. Calcularea marimii sau dimensiunii esantionajului pe bazafracţiunii de eşantionaj

n= t 2 ∙ σ2

∆2+ t2 ∙σ 2

N

Fractiunea de esantionaj nN

n=(1,96 )2 ∙ (0,15 ∙0,85 )

(0,02 )2+ (0.15 ∙0,85 ) ∙ (1,96 )2

75.000

=1.219

N=75.000 locuitoriP=0,15Q=0,85∆=0,023. Se nominalizează unităţile

statistice ce vor faceparte din esantionaj:

pasul de numarare

Nn

=k=75.0001.219

=62

Bibliografie:

Tipuri de esantionaj 2013

1. http://www.ssc.wisc.edu/~oliver/ SOC357/Lectures%20and%20Notes/SampleTypesBigSlides.pdf

2. http://www.scribd.com/doc/ 54227961/Esantionaj

3. http://www.smarquest.ro/ro/ sampling_methods.htm

4. http://www.univermed-cdgm.ro/ dwl/DoctCurs3_2007.pdf

5. http://www.umftgm.ro/metoda/ docs/Cursuri/Metodologie.pdf

6. “Metodologia cercetarii stiintifice medicale “ - Vladimir Bacarea- Târgu Mureş 2009