tinerimei romanedspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/547/1/bcucluj_fp...apărut scandaloasa...

4
e x e m p la r u 1 Anul L Nr 4 TINERIMEI ROMANE ABONAMENTE: Pis un an . . . . . . . . . . . l*i Pe un jumătate an Ui Pe 3 luni Lei REDACTOR RESPONSABIL: PAVEL PAVEL REDACŢIA ŞI ADMWUSTRAŢIA: Ctaj, Strada Regina Marfa No. 11. 1 ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PMMESC LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI CLUJ, STRADA REGINA MĂRIA No." 11 Colaborare ntre Bege şi Popor De câţiva an] Ardealul formează o biectul unor ieftine târguell politice. Supralicitarea „iublrei* intereselor a cestei provincii apare n culori cât se poate de ridicole. Zlloic apar antre prenori fără scrupule, cari speculează iurerile acestui pământ. Primul antre prenor al „pătimirii Ardealului" a fost dl O. Goga, şi la un lung interval a apărut scandaloasa trinitate Goldiş Lupaş—Lăpedatu care a luat n antre priză politică, nevoile populaţiei arde lene, In numele ideiei „naţionale" şi de „ordine". Va recunoaşte toată lumea, in ultima perioadă de 6 ani, românii din Ardeal nu numai că n'au văzut ntro ducându se reforme cari să ne procure pliţr Vă, afn fbst trataţi ca nişte colo nişti, osânclţi fiind sâ suferim jăcmă neaia tuturor aventurierilor, trimişi pe eapul nostru dela Bucureşti, la ndemnul dlui O. Goga. Şi azi istoria se repetă. Şi ni i frică să nu se repete istoria tragică a anului 1907. Măsurile luate de guvetn in vederea alegerilor generale ne fac Impresia, că undeva. n taină, se pregăteşte ogroaz nică răzbunare asupra acestui popor. Istoria din 1907 e stropită cu sânge, şi ciue ştie, dacă cineva mpins de o nebunie sadică, nu voeşte să cânte din fcarfă, privind incendiarea Romei? Asistăm la o nemai pomenită sălbă tăcire a moravurilor electorale şi la o prefacere din ce n ce mâi pronunţată a Statului ntr'o armă politică a reac ţionarilor. E şi un sâmbure al anarhiei n ace laş timp sădit de guvernele cari nu sunt expresia voinţei poporului. Vedem funcţionari cari nu şi fac da toria, miniştri cari violează legea şi guverne cari calcă Constituţia dorită numai de ei, şi votată cu ajutorul ba ionetelor. Individul azi nu mai poate dispune liber şi ne ngrădit de libertatea sa in dividuală, care nu mai este un bun personal al lui, ci un bun comun, a supra căreia dispun guvernele după cum doresc. Tirania este considerată ca făcând parte integrantă din organizmul nostru social politic. Pretutindeni e ntpai tiranie şl te roare, guvernele luptând din răsputeri contra operei de regenerare socială a eide ta o sinceră şl reală colaborare, organismul nostru de Stat nu va putea sjunge la o temeinică consolidare. Hotărârea M. S. Regelui din 30 Martie, nu se poate spune că a tradus ntocmai voin a Majestăţii Sale a Po porului şi poate din acest motiv as 1 st&m azi, la o desfăşurare ruşinoasă a evenimentelor electorale, la arestări, şl bătăi şi la sechestrarea la domiciliu a reprezentanţilor fireşti ai Poporulur, cari nu pot să ajungă la sate, fără voia guverf ului Noua generaţie e gata de luptă şi ea va şti să nfrângă orice tiranie, ne n găduind multă vreme n calea progre sului şi a democraţiei, cadavrul oli garhiei Armata pre arienilor e gata să dea asaltul pentru spargerea murilor reacţi unei şi are nădejdea, că cel puţin n momentul victoriei, va putea saluta cu un patriotic entuziasm, fericita colabo rare, mbrăţişarea celor doui suverani Poporul i Regele, ntr'o reală, sinceră şi adâncă nţelegere. Semidoctul triumfător Noua generaţ'e priveşte cu o legi timi ngrijorare evenimentele ce se pregătesc cu ajutorul jandarmeriilor şi are curajul să o spună, că atâta vreme, cât ce e două suveranităţi: Poporul şi Regele nu vor conlucra, nu se vor de Sub dominaţia coroanei cu crucea strâmbă, când, prin trădare, Mangra era mare şi tare şi stăpân pe Ardealul acesta robit, dl Octavian Goga, ntr'un pamflet scris cu sânge şi indignare, a nfierat cu verb de jar fruntea dlui Goldiş, pentrucă spre demoralizarea co cardei noastre roşu, galben şi albastru, se plimba n trăsură cu victoriosul tră dător Mangra de dezolantă ?m*ntire. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, spune nţelepciunea proverbului, această gură a ţăranilor noştri. Şi trădătorul din trăsura lui Mangra, aaaogăm noi, ca depozitari ai aspiraţiilor opiacei. Dar să na mai vorbim de trecutul dlui Goldiş cu zări strâmte. Şi să na mai contemplăm cu buzele strâmbate n dispreţ, mlaştina n care se bălăceşte cinstitul nostru adversar. Şă vorbim de cultura, de ideile, de scrisul preşedintelui „Astrei". Să vedem dacă e un otn la nălţimea veacului no stru, dacă stăpâneşte elementele cultu rii actuale aşa cum stăpâceşte departa mentul cultelor şi arteior. Vă mărturisesc, când s'a asvârlit n dezbaterea obştească alegerea dlui Gol diş u atribuţiile defunctului Andrei Bârseanu, cu o legitimă curiozitate, mi ara scormonit toate colţurile uitate ale memoriei, mi am pus capul la tor tură să văd, să nţeleg, să mi dau seama de aportul cultural care l impune n fruntea venerabilei instituţiuni. $i cu toată bunăvoinţa, aportul lui cultural mi a rămas necunoscut ca o terra in cogaita. Căci va conveni toată lumea că mi e un aport cultural să scrii, cu greşeli de sintaxă şi ntr'un stil barbar care te desgustă de limba română, un manual caraghios de istorie, n care Minai Viteazu e gratificat tâlhar al pă mântului Ungariei, guvernat de coroana Sf. Ştefan Mai târziu, după alegerea sa, urmărind ca nfrigurare scrisul şi cuvântările lui obtuze, n'am putut des prinde o concepţie clară cu o viziune realistă a ansamblului necesităţilor noa stre culturale, decât clişee răsuflate din patrimoniul de cunoştinţi ale unui om care şi a alimentat cutiuţa craniană din co loanele ziarelor. La intervale mari, am citit articole şterse, n care profesa servil ideile Iu! Le Boa, care vădeau necunoaşterea criticilor aduse deschiză torului de drumuri in psicologia mas selor, sau ncurca nebulos clar tatea altui savant. Mamelucul acesta al im becilităţii n mâinile căruia sunt ncre dinţate destinele culturale ale „Astrel", spre., mirarea tuturor intelectualilor, scrie foarte puţin, cam de arâtea ori de câte ori subsemnatul şi coase na sturii la pantaloni. Din ntâmplare, am sub ochii mei, un articolaş, scris cu chiu şi vai de acest analfabet al cul turii veacului al XX. Câte inepţii, câte contradicţii, câtă fanfaronadă! Îmi pare rău că neayând alte articole adevărate pagini de Tiribombă nu vă pot etala mostre de vese lie şi astfel trebue mă mulţu mesc cu acest „articlu" grandilocvent, nvestmântat ntr'un ton apodictic şi n pretenţiositatea hazlie a semidoctismului ngâmfat, n care enunţă clownesc şi şarlatan că „expunerea şi fundamente* rea ştiinţifică" a credinţei lui „pretinde volume", dar nu uită să ne prevină să nu aşteptăm volumele cu care se laudă, căci. — continuă — „nici nu cred, că mi va fi dat vre odată să aşez şi să expun n sistem credinţele mele referi toare la organismele sociale omeneşti". Savantlâcul său sistematic se desgoleşte, când mai la vale afirmă că credinţa „este ferită de controlul atât de şubred şi veşnic dubios al analizei ştiinţifice". Când cineva are o cultură aşa de şu bredă şi de esenţă aşa de dubioasă, nţe legem de ce ne ţine un logos de „con trolul atât de şubred şi veşnic dubios al analizei ştiinţifice" şi de ce ne vor beşte, totuşi, de „expunerea şi funda mentarea ştiinţifică" a credinţei sale. ntr'un limbaj de o adorabilă impre ciziune, acest diplomat al ştiinţei, pro fesează un primitivism al ideiei de pro gres, care n'a fost propovăduită decât de mediocrităţile, astăzi .necunoscute ale secolului al XVIII. Dl Goldiş, sus ţine ideea unei perfectibilităţi infinite şi, n consecinţă, credinţa n „desăvârşirea sufletească". In faţa cercetărilor ştiinţi fice, să proclami astfel*de credinţe, n seamnă te integrezi definitiv, n băncile prostiei. Stabilind condiţiunea desăvârşirii, dl Goldiş răspunde: „ na inte de toate progresul trebue să fie ne ntrerupt". Fiindcă dumnealui crede n desăvârşire, progresul este ne ntre rupt, necesarmente ne ntrerupt. Numai că, totuşi, se sfieşte să afirme direct aceasta, intercalând conjuncţiunca „tre bue", care aici are un aspect şarlatan cu pretenţie ştiinţifică. Din aceste două rânduri care sinte tizează obscurantismul ministrului de arte, vă puteţi face o ideie de adânci mea pregătirii sale. Şi fiindcă părintele Lupaş a f.';cut paradă la Sibiu cu Massaryk, să citam un pasagiu din acest Platon al Ceho slovaciei asupra ideei de progres, care n seamnă o palmă dată optimismului nă tâng şi şarlatanesc al dlui Goldiş. „E adevărat, — scrie dl Masaryk, — aceaş ndoială se ridică mpotriva credinţei n progres; nţelegem că n unele domenii poate fi un pas napoi, o nrăutăţire; se poate să rămână fiecare popor n starea n care momentan sau pentru lungă vreme.a căzut. E cu putinţă deaseme nea o cădere definitivă, cum se vede la Romani, Greci şi alte neamuri dispă rute. Desigur acum ncepem a judeca mai măsurat asupra progresului, etc. ! * Dl Goldiş necunoscând precis noţiu nile cu toate notele lor, le ntrebuin ţează ntr'un sens bulevardier. ncăpui său cu tărâţe, noţiunile se ncaieră vul gar. Lipsit de un sistem de gândire, acest calic al inteligenţei n scrierile sale ne nfăţişează colecţia mucurilor sale de idei^ pe care le a cules pe bulevar dul culturii, cum ţigănuşii adună mu curile de ţigări pe trotoar. De acea nu e de mirare că revendicând pe seama sa adevăratul ţărănism, care implică ideea conservatoare cu excluderea ex perienţelor făcute pe planuri noui, n articolul cu pricina se găseşte subit alături de prietenii bolşevismului, cari justifică experienţele sociale făcute pe spatele poporului maghiar şi rus, scriind negru pe alb: „oprirea doctrinelor şi a experimentărilor sociale n scopul de a micşora treptat şi n urmă a desfiinţa integral exploatarea omului prin om, constitue veritabilă crimă la adresa ci vilizaţiunii umane". E tocmai ceea ce susţin şi bolşevicii, ca să justifice tran sformarea poporului rus n cobai de ex perienţă. Bolşevic sui generis şi conservator, şovinist şi umanitarist, democrat şi cu apucături oligarhice, matador al igno ranţei şi ministru de culte, neonest şi campion al „desăyârşirii sufleteşti", de testator al exploatării şi exploatator al re © BCUCluj

Upload: others

Post on 27-Dec-2019

5 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

e x e m p la r u 1 Anul L Nr 4

TINERIMEI ROMANEABONAMENTE:

Pis un an . . . . . . . . . . . l*iPe un jumătate an U iPe 3 luni Lei

REDACTOR RESPONSABIL:PAVEL PAVEL

REDACŢIA ŞI ADMWUSTRAŢIA:Ctaj, Strada Regina Marfa No. 11. 1ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PMMESC LA

ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

CLUJ, STRADA REGINA MĂRIA No." 11

Colaborare între Bege şi PoporDe câţiva an] Ardealul formează o-

biectul unor ieftine târguell politice.Supralicitarea „iublrei* intereselor a-cestei provincii apare în culori cât sepoate de ridicole. Zlloic apar antre-prenori fără scrupule, cari speculeazăiurerile acestui pământ. Primul antre-prenor al „pătimirii Ardealului" a fostdl O. Goga, şi la un lung interval aapărut scandaloasa trinitate Goldiş--Lupaş—Lăpedatu care a luat în antre-priză politică, nevoile populaţiei arde-lene, In numele ideiei „naţionale" şi de„ordine".

Va recunoaşte toată lumea, că inultima perioadă de 6 ani, românii dinArdeal nu numai că n'au văzut întro-ducându-se reforme cari să ne procure

pliţrîVă, afn fbst trataţi ca nişte colo-nişti, osânclţi fiind sâ suferim jăcmă-neaia tuturor aventurierilor, trimişi peeapul nostru dela Bucureşti, la îndemnuldlui O. Goga.

Şi azi istoria se repetă.Şi ni-i frică să nu se repete istoria

tragică a anului 1907.Măsurile luate de guvetn in vederea

alegerilor generale ne fac Impresia, căundeva. în taină, se pregăteşte ogroaz-nică răzbunare asupra acestui popor.Istoria din 1907 e stropită cu sânge,şi ciue ştie, dacă cineva împins de onebunie sadică, nu voeşte să cânte dinfcarfă, privind incendiarea Romei?

Asistăm la o nemai pomenită sălbă-tăcire a moravurilor electorale şi la oprefacere din ce în ce mâi pronunţatăa Statului într'o armă politică a reac-ţionarilor.

E şi un sâmbure al anarhiei în ace-laş timp sădit de guvernele cari nusunt expresia voinţei poporului.

Vedem funcţionari cari nu-şi fac da-toria, miniştri cari violează legea şiguverne cari calcă Constituţia doritănumai de ei, şi votată cu ajutorul ba-ionetelor.

Individul azi nu mai poate dispuneliber şi neîngrădit de libertatea sa in-dividuală, care nu mai este un bunpersonal al lui, ci un bun comun, a-supra căreia dispun guvernele dupăcum doresc.

Tirania este considerată ca făcândparte integrantă din organizmul nostrusocial-politic.

Pretutindeni e ntpai tiranie şl te-roare, guvernele luptând din răsputericontra operei de regenerare socială a

eide ta o sinceră şl reală colaborare,organismul nostru de Stat nu va puteasjunge la o temeinică consolidare.

Hotărârea M. S. Regelui din 30Martie, nu se poate spune că a tradusîntocmai voinţa Majestăţii Sale a Po-porului şi poate din acest motiv as1-st&m azi, la o desfăşurare ruşinoasă aevenimentelor electorale, la arestări, şlbătăi şi la sechestrarea la domiciliu areprezentanţilor fireşti ai Poporulur,

cari nu pot să ajungă la sate, fărăvoia guverfîului

Noua generaţie e gata de luptă şi eava şti să înfrângă orice tiranie, neîn-găduind multă vreme în calea progre-sului şi a democraţiei, cadavrul oli-garhiei

Armata pre arienilor e gata să deaasaltul pentru spargerea murilor reacţi-unei şi are nădejdea, că cel puţin înmomentul victoriei, va putea saluta cuun patriotic entuziasm, fericita colabo-rare, îmbrăţişarea celor doui suveraniPoporul şi Regele, într'o reală, sincerăşi adâncă înţelegere.

Semidoctul triumfător

Noua generaţ'e priveşte cu o legi-timi îngrijorare evenimentele ce sepregătesc cu ajutorul jandarmeriilor şiare curajul să o spună, că atâta vreme,cât ce e două suveranităţi: Poporul şiRegele nu vor conlucra, nu se vor de-

Sub dominaţia coroanei cu cruceastrâmbă, când, prin trădare, Mangraera mare şi tare şi stăpân pe Ardealulacesta robit, dl Octavian Goga, într'unpamflet scris cu sânge şi indignare, aînfierat cu verb de jar fruntea dluiGoldiş, pentrucă spre demoralizarea co-cardei noastre roşu, galben şi albastru,se plimba în trăsură cu victoriosul tră-dător Mangra de dezolantă ?m*ntire.Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă,spune înţelepciunea proverbului, aceastăgură a ţăranilor noştri. Şi trădătorul dintrăsura lui Mangra, aaaogăm noi, cadepozitari ai aspiraţiilor opiacei.

Dar să na mai vorbim de trecutuldlui Goldiş cu zări strâmte. Şi să namai contemplăm cu buzele strâmbateîn dispreţ, mlaştina în care se bălăceştecinstitul nostru adversar.

Şă vorbim de cultura, de ideile, descrisul preşedintelui „Astrei". Să vedemdacă e un otn la înălţimea veacului no-stru, dacă stăpâneşte elementele cultu-rii actuale aşa cum stăpâceşte departa-mentul cultelor şi arteior. -

Vă mărturisesc, când s'a asvârlit îndezbaterea obştească alegerea dlui Gol-diş îu atribuţiile defunctului AndreiBârseanu, cu o legitimă curiozitate,mi-ara scormonit toate colţurile uitateale memoriei, mi-am pus capul la tor-tură să văd, să înţeleg, să-mi dau seamade aportul cultural care îl impune înfruntea venerabilei instituţiuni. $i cutoată bunăvoinţa, aportul lui culturalmi a rămas necunoscut ca o terra in-cogaita. Căci va conveni toată lumeacă mi e un aport cultural să scrii, cugreşeli de sintaxă şi într'un- stil barbarcare te desgustă de limba română, unmanual caraghios de istorie, în careMinai Viteazu e gratificat tâlhar al pă-mântului Ungariei, guvernat de coroanaSf. Ştefan Mai târziu, după alegereasa, urmărind ca înfrigurare scrisul şicuvântările lui obtuze, n'am putut des-prinde o concepţie clară cu o viziunerealistă a ansamblului necesităţilor noa-stre culturale, decât clişee răsuflate din

patrimoniul de cunoştinţi ale unui om careşi-a alimentat cutiuţa craniană din co-loanele ziarelor. La intervale mari, amcitit articole şterse, în care profesaservil ideile Iu! Le Boa, care vădeaunecunoaşterea criticilor aduse deschiză-torului de drumuri in psicologia mas-selor, sau încurca nebulos clar tateaaltui savant. Mamelucul acesta al im-becilităţii în mâinile căruia sunt încre-dinţate destinele culturale ale „Astrel",spre., mirarea tuturor intelectualilor,scrie foarte puţin, cam de arâtea oride câte ori subsemnatul îşi coase na-sturii la pantaloni. Din întâmplare, amsub ochii mei, un articolaş, scris cuchiu şi vai de acest analfabet al cul-turii veacului al XX. Câte inepţii, câtecontradicţii, câtă fanfaronadă! Îmipare rău că neayând alte articole— adevărate pagini de Tiribombă— nu vă pot etala mostre de vese-lie şi astfel trebue să mă mulţu-mesc cu acest „articlu" grandilocvent,învestmântat într'un ton apodictic şi înpretenţiositatea hazlie a semidoctismuluiîngâmfat, în care enunţă clownesc şişarlatan că „expunerea şi fundamente*rea ştiinţifică" a credinţei lui „pretindevolume", dar nu uită să ne prevină sănu aşteptăm volumele cu care se laudă,căci. — continuă — „nici nu cred,că-mi va fi dat vre-odată să aşez şi săexpun în sistem credinţele mele referi-toare la organismele sociale omeneşti".Savantlâcul său sistematic se desgoleşte,când mai la vale afirmă că credinţa„este ferită de controlul atât de şubredşi veşnic dubios al analizei ştiinţifice".Când cineva are o cultură aşa de şu-bredă şi de esenţă aşa de dubioasă, înţe-legem de ce ne ţine un logos de „con-trolul atât de şubred şi veşnic dubiosal analizei ştiinţifice" şi de ce ne vor-beşte, totuşi, de „expunerea şi funda-mentarea ştiinţifică" a credinţei sale.

într'un limbaj de o adorabilă impre-ciziune, acest diplomat al ştiinţei, pro-fesează un primitivism al ideiei de pro-gres, care n'a fost propovăduită decât

de mediocrităţile, astăzi .necunoscuteale secolului al XVIII. Dl Goldiş, sus-ţine ideea unei perfectibilităţi infinite şi,în consecinţă, credinţa în „desăvârşireasufletească". In faţa cercetărilor ştiinţi-fice, să proclami astfel*de credinţe, în-seamnă să te integrezi definitiv, înbăncile prostiei. Stabilind condiţiuneadesăvârşirii, dl Goldiş răspunde: „îna-inte de toate progresul trebue să fieneîntrerupt". Fiindcă dumnealui credeîn desăvârşire, progresul este neîntre-rupt, necesarmente neîntrerupt. Numaică, totuşi, se sfieşte să afirme directaceasta, intercalând conjuncţiunca „tre-bue", care aici are un aspect şarlatancu pretenţie ştiinţifică.

Din aceste două rânduri care sinte-tizează obscurantismul ministrului dearte, vă puteţi face o ideie de adânci-mea pregătirii sale.

Şi fiindcă părintele Lupaş a f.';cutparadă la Sibiu cu Massaryk, să citamun pasagiu din acest Platon al Ceho-slovaciei asupra ideei de progres, care în-seamnă o palmă dată optimismului nă-tâng şi şarlatanesc al dlui Goldiş. „Eadevărat, — scrie dl Masaryk, — aceaşîndoială se ridică împotriva credinţei înprogres; înţelegem că în unele domeniipoate fi un pas înapoi, o înrăutăţire; sepoate să rămână fiecare popor în stareaîn care momentan sau pentru lungăvreme.a căzut. E cu putinţă deaseme-nea o cădere definitivă, cum se vedela Romani, Greci şi alte neamuri dispă-rute. Desigur acum începem a judecamai măsurat asupra progresului, etc.!*

Dl Goldiş necunoscând precis noţiu-nile cu toate notele lor, le întrebuin-ţează într'un sens bulevardier. încăpuisău cu tărâţe, noţiunile se încaieră vul-gar. Lipsit de un sistem de gândire,acest calic al inteligenţei în scrierile salene înfăţişează colecţia mucurilor salede idei pe care le-a cules pe bulevar-dul culturii, cum ţigănuşii adună mu-curile de ţigări pe trotoar. De acea nue de mirare că revendicând pe seamasa adevăratul ţărănism, care implicăideea conservatoare cu excluderea ex-perienţelor făcute pe planuri noui, înarticolul cu pricina se găseşte subitalături de prietenii bolşevismului, carijustifică experienţele sociale făcute pespatele poporului maghiar şi rus, scriindnegru pe alb: „oprirea doctrinelor şi aexperimentărilor sociale în scopul de amicşora treptat şi în urmă a desfiinţaintegral exploatarea omului prin om,constitue veritabilă crimă la adresa ci-vilizaţiunii umane". E tocmai ceea cesusţin şi bolşevicii, ca să justifice tran-sformarea poporului rus în cobai de ex-perienţă.

Bolşevic sui generis şi conservator,şovinist şi umanitarist, democrat şi cuapucături oligarhice, matador al igno-ranţei şi ministru de culte, neonest şicampion al „desăyârşirii sufleteşti", de-testator al exploatării şi exploatator al re-

© BCUCluj

Pag. C H E M A R E A Nr 4dactorilor dela „Românul", dl Gpldişeste tipul semidoctismului triumfător.

Şi acest strălucit exemplar al incul-turei e preşedintele „Astrei", ministrude culte şi arte şi a intenţionat să de-vie profesor de sociologie la Universi-atea din Cluj.

O, Caragiale! Ion Moldovan.

„Prin ajutorul coasei şi a secureine vom face dreptate"

Moţii într'o disperată situaţie materială şi sufletească.Abuz şi teroare

Fostul poet al pătjmirei naţionale a-jatat de friptur-ştii lui Goldiş şi consoţiideslănţueşte cea mai cumplită teroarefaţă dr partidele din opoziţie. Satelesunt blocate d; jandarmi» automobilelesunt oprite să circnle, manifeste nu sepot tipări, placate nu pot fi afişate!Oamenii sunt arestaţi pentrucă strigă;trăiască luliu Maniu!

Toate aceste măsuri, care întrec în-zecit samavolniciile de sub stăpânireamaghiară, sunt cele mai neauzite ilega-lităţi. Averescanii şi fripturiştii cred căprin asemenea măsuri vor câştiga po-pularitate.

Daţi înainte domnilor! Măriţi teroa-rea ! Îndoiţi abuzurile!

Gu cât vor fi abuzurile mai revoltă-toare, cu atât va fi teroarea mai mare,cu atât mai bine îşi va da poporulseamă că aveţi ceva de ascuns, că vătemeţi de dreptate şi fugiţi de lumfnl.

Daţi înainte !Poporul să-şi facă ditoria. Ave-

rescanii bătuţi cu bâte în cele două co-mune dl t jurul Clujului o dovedesc.Poporul din Ardeal, Basarabia şl Regatva vota cu cercul pentrucă ştie că aşava scăpa de mişeii cari nu pot sta lamasă cu dreptatea şi cinstea ci numaicu minciuna şi biciul.

Concurenţaîn slugărnicie

Competenţa dloi O. Goga la internea inîrodus un nou mod de a constataaptitudinele candidaţilor la diferitelefuncţiuni administrative.

In urma acestei competenţa pitores-cul satelor şi cătunelor este împânzitde roiurile indivizilor mici la suflet, —eWar cât numărul amenic al claselordin vre-o şcoală rurală, unde matadoriişi-au făcut educaţia politică, — şi mariJa patimi, — chiar ca şi nemărginitaambiţie de a ocupa posturi pentru carinu sunt calificaţi.

Şi merge înainte munca de prostiuirea Imaculatului şi vigurosului suflet deţăran din partea epigonilor, antipozi aimoralităţii. Sbiciuirea şi răscularea pa-timilor prin promis'uni din domeniulfanteziei şi cari nici odată nu se vorrealiza sunt armele l acestor vânătoride slojbe, pentru a stoarce adeziunidela persoane fizice ş! morale cari apoimâne-zi se desmint

Aşa că ziarul „Patria" să simte ne-volt a introduce o nouă rubrică pentru-a comunica toate desmicţirile ad ziuni-lor apărute în „Biruinţa", nimicind ast-fel Biruinţa Minciunei

Ploaia aceasta de adeziuni fictiveeste rezultatul concurenţei în a demon-stra cât mai evident aptitudinea pentrucutare şi cutare post în sărmana ad-ministraţie românească ajunsă la o de-confitură morală.

E dureros că terenul virgin a mora-lităţii ţăranului Român, formează câm-pul de curse al unor epigoni imoralipentru a intra în slujbe.

Până când acestei neruşinate concu-renţe să dă frâu liber, până atunci suteşl sute de funcţionari cinstiţi stau în onesiguranţă, care distruge nervii şi eproprie a clătina chiar şi conştiinţa lorpentru a-şi salva situata. .

Vicisitudinele .actuale Ia cari suntexpuşi funcţionarii integri! prin mach-betiana defilare a fantomelor, cari osă-i scoată din slujbe sunt rezultateleconcepţiei de premenire a celui mapoetic ministru O. Goga.

Concurenţa în slugărnicie şl morali-tate n'a salvat nici un stat. E bine săte ştie!...

Chestiunea Moţilor a fost viu discu-tată vreme de 4 ani in toată presa dinRomânia. Reprezentanţii tor au făcutdese intervenţii pe la autorităţile su-perioare competente, diferiţii bărbaţipolitici şi în urmă, anul acesta auajuns şi în faţa M. S. Regelui. Ecoulglasului desinidăjduit al acestor ro-mâni n'a pătruns însă în inimile celorcari iau ascultat ci s'a pierdut întremunţii şi pădurile, cari de aci înaintenu mai sunt ale lor. E o sinistră bat-jocură a guvernelor româneşti faţă demoţii noştri, pentru cari refrenul:„Munţi} noştri aur poartă, noi cerşii»din poartă'n poartă" a devenit din nou,în ţara Regelui Ferdinand I, de o tri-stă actualitate.

Reproducem mai jos — cu respec-tarea limbei şi ortografiei — un raportal unui agent de siguranţă din Cluj,însărcinat cu anchetarea situaţiei su-fleteşti a moţilor, care este un eloc-vent document al represării guverne-lor noastre faţă de problemele româ-neşti.

Moţii au stăpânit de mult pădurile

Populaţia' acelei regiuni declară căînainte de anul 1867 toate pădurileîrau în stăpn;irea sătenilor, în urmaărei existenţa lor era cu mult mai

ţia a constatat că pădurea bună de tă-iat a fost împărţită parte la Societatea„râul alb" din Sorind şi parte la Socie-tatea lui Fischer „Regatul Mare" dinDealul Botei, aşa că oamenii au ră-mas surprinşi şi să întrebau unul7 pealtul", care este pădurea noastră da-

că asta clin hotarul Răchitele estea lui Tischler, şi cea din Dealul Boteiu lui Fischer" după aceste :» venit odelegaţii-1 compusă din populaţia Ră-chiţelei hi comisia 11 JudfMe.uiM. oare;> fo.-î înbfuTiiiată cu exproprierea pă-durilor din acea regiune, şi acolo lis'-a spus eă"acele 3000 de jugăre dat capădure de exploatat pentru comunaRăchitele este loeul cel stârpit, depecare s'a exploatat pădurea, şi care dealtfel este numai stâncă de piatră, şiloc sterp, iar cele a 2500 jugăre de pă-dure este imde; m afli fătiuiei hufFischer şi numai după exploatare vatrece în posesiunea lor ca păşune.

Murim cu toţii . . .

Moţii văzând starea lucrărilor autrimis delegaţii peste delegaţii la. Bu-cureşti, la Ministere, unde au primitpromisiunea că vor primi, satisfacţiecuvenită prin aşezarea în drepturilelor, însă nici până în prezent nu li-s'adat nimic rămânând, numai cu promi-

uşoară, iar după anul 1867 Contele «iuni, cheltuind astfel comuna Ră-3anffy a luat în stăpânirea lui toţimunţii şi pădurile; apoi treptat a pre-dat pădurile Societăţilor Forestiere ji-doveşti pentru exploatare iar--—- Moţiirebuia să muncească zi şi noapte pen-ru o plată minimală, după care abia

putea să trăiască depe o zi pe alta,fiindu-le interzis să tale lemne pentrutrebuinţele lor personale; deasemeneae-a fost interzis ca să ducă vitele lora păşunat şi la caz că contraveneau li

se împuşcau vitele.In timpul războiului mondial, când

bărbaţii erau pe câmpul do luptă, soţii-le şi copii lor, nu erau ajutaţi de ni-meni; mulţi copii au murit din cauzafoametei, căci se nutreau cu rădăcinişi otavă, iar când se duceau la mediciiSocietăţilor, cari erau toţi evrei li-sespunea „lasă să moară că de astfel deoameni nu avem lipsă". Societăţileprimeau îa lucru femei tinere, cari

după două săptămâni ajungeau bătaiade joc a funcţionarilor evrei şi numaidupă aceia primeau 2:—3 kgr. făină deporumb. Aceste lucruri au durat pânăn anul 1918 când a izbucnit revoluţia

şi sau reîntors bărbaţii acasă din răs-boi şi au alungat pe toţi evreii deacolo.

In anul 1921 Tischler Mor din Cluj,din nou a înfiinţat o Societate Foresti-sră în comuna Scrind, sub numele de

„Râul Alb" S. A. pentru industria lem-nului, Direcţiunea fabricei din Scrind,asemenea Fischer din Oradia-Mare aînfiinţat o Societate în Cătunul DealulBotei, sub numele de „Regatul Mare";la aceste Societăţi conducătorii sunttoţi evrei, iar muneitorii, aduşi dinMaramureş şi alte părţi aşa că indige-nii din aceste regiuni, nu au nici pădu-re, nici unde să lucreze, şi sunt expuşisă moară de foame.

Moţii se răscoală

In anul 1923, aceşti Moţi ne maiputând suporta greutăţile şi văzând căaurul din munţii lor este exploatat decătre Societăţile evreeşti, au făcut omică revoltă, în urma căreia au primitpromisiunea că vor fi împroprietăriţi.S'a expropriat din averea lui Banffypentru Corn. Răchitele 3000 iugăre pă-dure mare de tăiat, şi 2500 iugăre pă-şune, aşa că populaţia sta liniştit; în-să când a ajuns la distribuţie,

1 # 1 Ianuarie a. c. a fo t maltratatfuncţionarul Huber dela această Socie-tate de către locuitorii comunei Răchi-tele, asemenea a fost maltratat func-ţionarul Benedek de către PrimajraîRăchiţelei Şuşmen Teodor. Cazul a fostcercetat de Şeful Secţiei Jandarmi Că-lăţele.

A mai constatat că în aceste regiunise comit foarte multe furturi de pădureşi nu le poate împiedeca nimeni, fiindjandarmeria slabă iar brigaderii sil-vici sunt ameninţaţi cu bătaia.

Aducându-vâ. la cunoştinţă D-voa-stră cele de mai sus v&.cug&]n să bine-voiţi a dispune.

COMENTARWL NOSTRU

La toate acestea care este comata fa-rul nostru?

Până nu mai lasă urare pe hârtie,căci mâna ne este strânsa în pumn,iar ochii împânziţi de lacrimile revol-tei.

chiţele 300.000 lei până în prezent cudelegaţiile trimise la Bucureşti. In ur-ma acestei azi în populaţia comuneiRăchitele şi jur, este infiltrat un spi-rit, de revoltă şi răzbunare —- dela co-pil de 7 ani şi până la moşneag, fete,femei, toţi srigă în g'ura mare „Murimcu toţii însă nu mai lăsăm ca jidaniisă ducă pădurile din munţii noştri".

„Prfai ajutorul coasei şi săcuret nevom face dreptate"

Primarul comunei Răchitei© ŞuşmanTeodor declară următoarele: Din anul1923 stau în fruntea comunei. Răchitele-şi a celor două cătune Scrind şi Frăsi-net, de atunci şi până azi nu m'amopus legilor ţărei; am încercat pe căi

ale să apăr drepturile acestor comu-ne, am cheltuit 300.000 mii lei, colec-tate de populaţie — cu delegaţiile pela Bucureşti şi tot nu am putut face ni-mic. Acum în luna Decemvrie 1925 amfost la ultimul for, în audienţă la M.S. Regele şi de acolo mi s'a promis că

să ni-se re vindece doleanţele. Am în-ţeles cu toţii cuvântul M. S. Regelui.Ne-am pus pe punctul de aşteptare pâ-nă în luna Marti© sau Aprilie a. c. şidacă nici până atunci nu vom fi tre-

uţi în drepturile noastre, nu cred căvoi mai găsi vre-un mijloc, prin caresă liniştesc spiritul populaţiei, extremde agitat; ademenit, prin fel şi fel depromisiuni. Suntem 5000 de Moţi cariprin ajutorul coasei şi săcurei ne vomface dreptate căci mijlocul de existenţăne este exploatarea pădurilor — chiardacă vom aştepta 2—3 ani până la re-zolvirea acestei chestiuni, vom găsipădurile stârpite răraânândaue ca sămurim de foame. <

In numele tău „Bătaie"...

Din informaţiunile primite delafuncţionarii şi oamenii Societarei „Râ-ulAlb" am' constatat următoarele: Dinanul 1923 de când Şusman Teodor seaflă în capul comunei Răchitele caPrimar am avut mai multe neplăcericu oamenii din Răchitele şi jur, ne-auatacat muncitorii aduşi dela Maramu-reş spunându-le că vor fi bătuţi dacămai cutează să lucreze pe pământul co-munei Răchitele. Ne alungă muncito-rii streini iar indigenii nu voesc să lu-oreze.

D. Ghibuşi-a căpătat fripturaNe întrebam cu legitimă nedu-

merire în numărul trecut al zia-rului nostru: care va fi fripttifadlui Ghibu, acest celebru criticmuzical, chiriaş îndărătnic, şi bă-tăuş pentru principii şi mai alespartizan desinteresat al partiduluidin care face parte.

întrebarea ne era justificată maiales prin faptul că ştiam preciscă dsa, deşi s'a considerat membrual partidului naţional până îa 14sau 15 Aprilie, în care calitate aparticipat şi la congresul din Clu]al [acestui partid, de cu bunăvreme s'a îngrijit de friptura ce-itrebuia Anume dsa a fostprintre primii cari l-au vizitat pedl Oct. Goga imediat ce acesta s'ainstalat la ministerul de interne.Desinteresul dsale 1-a chemat ur-gent: nu cumva alţii să-i ia îna-inte cu fripturile mai grase.

Astăzi ştim că graba dlui Ghibunu a fost zadarnică. A luat o frip-tură gustoasă: câte-va milioane,cu cari să facă un ziar şi propa-gandă naţională în Basabia.

Deci în curând desinteresatuldomn Ghibu va fi în situafia plă-cută 4e a ferici din nou pe biefiibasarabeni.

Bieţii Basarabeni! Da, aşa este...In loc de pâine, în loc de lege,li-se dă proza indigestă a diniGhibu, plătită cu miliane.

Trăiască untul de ricină!

Cine primeşte mai multe e-xemplare din ziarul nostru, săle dea neîntârziat altora.

Guvernul ne opreşte propa-gandiştii, prin urmare fiecareaderent al partidului naţionaltrebuie să se facă el însuşipropagandist.

© BCUCluj

PAGINA POPORALAFraţi ţărani!

Dîa om în om spuneţi adevărul: Numai votând semnul«nirei frăţeşti a partidelor naţional şi ţărănesc, care estecercul (veriga) O ajutaţi la întronarea dreptăţii şi a buneiStări în această ţară.

Pe noi ne opresc cu jandarmii să mergem în mijloculvostru. Luminaţi-vă deci voi pe voi, şi votaţi cercul O-

Când moare un om, pe cer mai răsare o stea.Dacă vefi vota semnul stelei înşelătoare a iui Averescu,

încurând o să răsară pe cer steaua, care va însemna pieirealibertăţii din Ţara Românească.

Cine vrea jobăgie votează steaua, cine vrea libertate,dreptate şi bună stare votează cercul (veriga) 0 .

Ce zice Badea Petre despre ce trebuiesă facă ţăranul român

Era ziua de Sft. Gheorghe. Soareleprimăvăratec îşi revărsa din belşug ra-dele sale binefăcătoare asupra cătunu-lui aşezat la poalele unui munte vigu-ros, care ca un credincios strejer ve-ghia par'că asupra liniştei cătunului,care nu era turburată decât de melo-diosul murmur al râuleţului cu apăcristalină, ce şerpiia ţâri comună în-părţindu-o în două. Eterna armonie' anaturii era îmbinată în dulce ritm cuperfecta armonie, de care era animatcătunul.

îmi era aproape de neînţeles atâtalinişte la sate în zi de sărbătoare, cândştă aşteptam să aud veselele chiuituriâ bravilor flăcăi prinşi în horă cu gin-gaşele fete. Am înţeles însă numai de-

<ăi şi aceasta linişte patriarhală. Inlicărirea fermecătoare, produsă de joculcapricios al raselds, ce se resfrângiauasupra ţinutului, zării pe un mic pla-ton, ce se întindea cu pajistea-i mătă-"SeSsa Iri'dreapta râuleţului, o mare de•capete. Curios mă îndreptai înspre a--cea simetrică grupare de oameni.

Mi se oferi o privelişte nespus deplăcută. Tineri şi bătrâni, bărbaţi şifemei copii şi fete, îmbrăcaţi în haine4e sărbătoare erau aşezaţi în jurul unuimoşneag robust, cu plete mari, că-runte, cu faţa rumenă şi sănătoasă, caroza de primăvară, cu ochii mari şivoi, dm cari par'că sfrălUciâ acea inte-Hgenţă, vigoare şi curăţănie sufletească,caracteristică românului.

întocmai precum odinioară cucerni-cul popă al vremurilor trecute aduna

^ în juru-i credincioşii săi pentru a lecefr-din pravilă, astfel şi „Bade Petre"— aşa era cinstit de săteni acestNestof înţelept al satului -—aduna înjuru-i în dumineci şi sărbători întregsatul pentru a le da sfat nu din pra-vilă, ci din izvorul nesecat al inteligen-ţei şi sufletului său neprihănit, întărit•cu taina moravurilor curate de carieste animat poporul nostru. Şi cu toateaceste ocaziuni poporul adunat ascultacu adevărată evlaviepoveţele împărtăşitePetre".

La apariţia mea, pentru un moment„Bade Petre" îşi curmă firul vorbiriiprimindu-mi el singur din mulţime sa-lutul reverenţios cu care a fost împăr-tăşită aceasta mulţime vrednică detestă cinstea şi admiraţia. Dupăce am«xpus cât de încântat am rămas decurăţănia &> ordinea exemplară, văzutăîn sat, exprimindu-mi totodată şi ad-jniraţiunea pentru felul cum înţelegdânşii să folosească de raţional şi cu-minte timpul liber de sărbătoare, „BadePetre" • *blândărupte:

„După cum vă spusesem dragii mei,precum odinioară Dzeu pusese Ia greaîncercare credinţa dreptului Iov, aşa în

decursul vremurilor şi poporul nostrua fost pus la mari şi grele încercări.Abia dacă mai este un popor, care săfi suferit şi îndurat atâtea necazuri,suferinţe şi umiliri ca poporul nostru.Vedeţi, două mii de ani cât am statsub stăpânire streină şi haină am fostîntr'una batjocoriţi şi huliţi. Ne-a fostbatjocorită limba, portul, ne-au fostbatjocoriţi şi băgaţi la temniţă oameniinoştri învăţaţi, cari săreau întru apăra-rea drepturilor noastre. Toate birurileşi dăriîe cele grele au fost puse însarcina noastră. De câte ori era necaz

rora era întreg pământul ţării. Aceştiboeri spuneau, că ţăranul nu trebue săştie carte că luminându-se va şti să-şiceară drepturile şi nu va mai suferi săfie sluga lor. Şi aceşti boeri s'au unitşi cu câţiva cărturari dela noi din Ar-

•deal, ca să poată împreună să ne ţinăşi pe noi încătuşaţi. Şi aceşti boeri şicu oamenii slabi de îngeri din Ardealcaută a face toate numai ca să împe-dece fericirea noastră a ţăranului. Şiaşa stând treaba, neputand noi fi feri-ciţi natural, că nu va fi fericire nici înţară, deoarece noi suntem locuitorii a-cestei ţări. Dară dupăcum v'am spus,în trecut am avut adevăraţii noştri con-ducători, tot astfel avem şi astăzi ade-văraţii noştri conducători, cari ne iubescşi cari vreau fericirea noastră şi prina noastră a ţării întregi. Aceştia, carivreau bunăstarea noastră, cari luptădin răsputeri pentru a ne apăra drep-turile noastre ai ţărănimii, sunt astăzibatjocoriţi şi terfeliţi de oamenii delaputere, cari nu sunt alţii decât miloa-gele slugi a ciocoilor liberali. Nu auziţiastăzi decât înjurături şi bârfeli la a-dreşa lui Maniu, Iorga şi Vaida, cari suntadevăraţii noştri conducători şi ceimai mari Români! Ii vorbesc pe acestoameni cinstiţi şi curaţi de rău, în cre-dinţa lor, că dacă ţărănimea le-om dacrezare minciunilor lor şi om părăsi peManiu şi Vaida, pe adevăraţii no-ştri părinţi, dându-le astfel lor ciocoilor ajutorul ca să ne ţină batjocoriţi şpe mai departe.

Nu dragii mei, nu o să dăm crezare

cu vreun duşman feciorii noştrii erauduşi cătane şi puşi să moară pentrustreini! Şi vedeţi fătu meu, cu toateaceste necazuri, cari au trecut pestecapul nostru, noi românii, nu am slă-bit în credinţa noastră de a ne iubi cutărie neamul şi a nădăjdui în o vrememai bună, ceeace cu ajutorul lui Dzeua şi venit, găsindu-ne astăzi cu toţiromânii în o ţară mare Românească.Şi veţi putea zice cu drept cuvânt,bine „Bade Petre" dapu' cum se poateasta?

Aşa dragii mei, că nu ne-am pier-dut nici o clipă credinţa în Dzeu şi înoamenii noştri cu carte, cari fiind ace-laşi sânge şi aceiaşi carne, ca şi noine-au iubit cu adevărat şi ne-au con-dus pe calea cea bună şi ne-au apăratdrepturile noastre. Totdeauna am făcutzid puternic în jurul acestor adevăraţiconducători ai noştri şi numai astfel

şi cucernicie lalor de „Bade

cu aceiaşi voce sonoră şiîşi reluă firul vorbirii între-

nu am dat greş înlor şi ne-am pututstrâ de neam.

decursul vremuri-păstra fiinţa noa-

Acum văzându-ne în ţara noastră,stăpâni pe plaiurile noastre, trebue catot împreună noi poporul, care suntemtalpa acestei ţări, să mergem strânşiuniţi şi mai departe cu adeveraţii ao-ştrii conducători, cari ne iubesc cu ade-vărat, pentruca punând la olaltă muncanoastră cinstită cu înţelepciunea lor săputem face din aceasta ţară mare şiaceea, ce trebue să fie: „o ţară feri-cită". Vedeţi fătu meu, că nu ne preaputem făli cu fericire şi îndestulare.Scumpetea este mare, năcazurile şi ne-ajunsurile sunt multe şi noi ţărănimeasuntem şi astăzi aproape tot aşa debatjocorită, ca şi pe vremuri.

Cunoaşteţi cu toţii batjocora ce s'aadus fraţilor noştri din jurul Rechiţele-lor, cum sunt despoiaţi de pădurile şipământul udat în 48 cu sângele stră-moşilor lor, pentru ca aceste să fie lă-sate pradă jidanilor şi câtorva rumunaşijidoviţi, bine plătiţi pentru aceasta bat-jocură ce au adus-o fraţilor noştri.Amintesc singur acest caz cunoscutbine şi vouă, dar de aceste sunt multe,Şi oare de ce suntem trataţi şi astăzinoi ţăranii atât de maşter?

Uitaţi fraţii noştri ţărani din patriaveche au fost ţinuţi în întunerec şi caiobagi ai marilor boeri, în mâna că-

şi Vaida, împreună cu ceijurul lor, şi cari au prins

nimănui, care vine să ne vorbească, căne va face nouă ţărănimii cutare şicutare bine, singurii cari sunt adevăraţii noştrii iubitori sunt Maniu, Iorga

grupaţi înmâna fră-

ţească ca să ducă lupta pe viaţă şi pemoarte pentru stârpirea necinstei şi batjocorei de lege, ce domneşte m ţariasta şi să facă ca să vină cinstea şlegalitatea.

Noi ţărănimea pentru binele nostruşi a ţării vom face zid tare în juruladevăraţilor noştri conducători ManiuIorga şi Vaida, pentru ca să-i ajutăm

:a să vină la conducerea ţării pentrui face din ţară, ceeace trebue să fie:fericită^.

Aşa glăsuia „Bade Petre" în apro-barea unanimă a satului întreg, care îlasculta ca pe un adevărat profet. Amrămas emoţionat până la lacrimi, vă-zând pe acest suflet curat de moşneagbătrân, cu câtă bărbăţie şi cu ce logică,de fier judecă pe ticăloşii zilei de azişi cu câtă convingere pledează pentruadevăraţii şi desinteresaţii conducătoriai destinelor acestei ţări, cari sunt bat-jocoriţi şi terfeliţi astăzi pentruca şi cuatât mai mare fast şi entuziasm curatsă fie sărbătoriţi ca mâine, când vabate ceasul din urmă a sistemului co-rupţii şi trădării şi va fi întronat siste-mul cinstei şi legalităţii.

întrucât „Bade Petre" nu amintisenimic de trădători am încercat şa-i aflupărerea şi asupra acestor pretinşi sal-vatori ai intereselor Ardealului. Am ră-mas uimit de tăria cu care au fost con-damnaţi Goldiş et comp.

La plecare „Bade Petre" spunân-du-mi, că a cetit cuvântul lămuritor aicucernicului popă Lupaşi, care se ter-mină cu proverbialul „cârpe diem"m'a rugat să scriu la gazetă, că în-treaga ţărănime va asculta de sfatuîministrului moaşelor şi vor prinde mo-mentul (cârpe diem) cu ocazia alegeri-lor, ca să le arate judecata clară şicinstită a ţăranului român, care ştierăsplăti cu recunoştinţa sa pe acei carisunt cu adevăraţi conducătorii lor sin-ceri şi sa arate dispreţul lor oamenilorde căpătuială, cum îi numea „BadePetre" lupi îmbrăcaţi în piele de oaie*.

Cătunul dela poalele muntelui vigu-ros, unde domnea pacea şi linişteaabia se mai zăria prin nourii,de prafridicat în urma trăsurii, ce mă aduceaîn grabă la oraş pentru a vesti orăşe-nilor câtă moralitate şi cinste curatădomneşte în cătunele noastre şi pentrua le spune să cerceteze cât mai des şicât mai desinteresat satele noastre,căci numai aşa vor cunoaşte cu ade-vărat pe aceia cari vor aduce prime-neală morală.

Alhor.

Scrisoare din Dej.Averescu-i domn sfătosSuceşte vorba pe dos,Şase ani că s'au plinitDe când la Dej a venitŞi aşa e! a grăit:„Tot plugarul va araLa toamnă în brazda sa"Dară toamna a trecutVorba eî nu şi-a ţinutŞi pe toţi ne-o păcălitDe vite ne-o păgubit.Graniţete le-o oprit —Şi mereu ne-o sărăcit,Că cu preţul de ia oaieComparai un dop de paieVindeai vacă cu viteiCu şapte sute de Lei,Pe cîzme ai dat cinci sutePe pieptar şapte oi şuteTu vindeai doi boi ai tăiNumai cu trei mii de LeiIar când te duceai acasăErai cu inima arsăBanii când ti i-o schimbatJumătate i-o lăsat.Averescu domn vestitTara 'ntreagă-o sărăcit!Doamne amar ne-a mai friptAverescu şi-o uitatCe la Dej a cuvântat.Nici pământ n*am căpătat

Banii rău ni i-o schimbatIosagul ni !-o prădat.

Noi votăm azi în ArdealPartidul naţionalCă ne-o scos dia grea robieCa Dumnezeu să ni-1 ţie.— Iar acum voi fraţi plugariFiţi cu toţi naţionaliPe Averescu nu-1 votaţiCă voi pe voi vă stricaţi,Nici nu votaţi cu BrătianulCă ne-o luat şi sumanulPădurile le-a oprit— Nici lemne de încălzitNici ţeve de duhănitNu mai tai nepedepsit.Pe ţidale dela care,Pe pietri pentru hotareAduse din BucureştiDat-am bani ardeleneşti.Averescu şi BrătianulNe-a păcălit în tot anulCă ei sunt doi fraţi de cruceCârma lor la greu te duceLa jale şi la robieŞi La neagră sărăcie.Deci cu cercul Q să votaţiCă pe voi vă apăraţifată de ciocoi scăpaţiŞi trâfţi ca fraţi cu fraţi.

© BCUCluj

Pag. 4. C H E M A R E A Nr. 4

Silvică Dragomîr ameninţăCandidul, semnul, roşcovanul şi in-

«andescentul nepot al „marelui" Goldiş4e când s'a proclamat singur în „Pră-buşirea? „adevărat bărbat politic"«ade din gafă în gafăj din ridicol în ri-tfi:

La congresul din Sibiu dsa umblape străzi cu atâta gravitate încât tre-'#âtorti se minunau cum de acest „di-itiăs politician" nu este încă cel puţin^tniştru. Prin gesturi, cuvinte rostitepşruncîtor, încruntări a muşchilor fe-|ei, dădea de ştire tuturor;

— Atenţie, eu (sau noi) Silviu E)ra-^fomir sunt astăzi marele om de statal Ardealului, cel mai mare, ba chiar-Neîntrecut de marele ©m de stat alacestei- provincii.

Zimbea in gra#e când vedea apro-jpiindu^se câte unul din cei cu rtari'e«filetate de mirosul fripturei. Zâmbeaeu aer de nepot protector.

Iar când vedea câte un trecător mo-dest, se încrunta marţial în ridicolă ca-riteâtură de atotputernicul Iupiter To-uans.

fa aceiaşi postură i-a spus dlui Ni-©fclae Bratu, conducătorul inimos, drept

şi bun al „Foii Poporului" d « Sibiuîn timpuri grele luminător al poporuluicare au a vrut să-şi încline şira spi-nării în faţa argumentelor dsale de tre-cere la fripturişM:

„Dacă mai continui aşa, te vom ni-*mici. Şi anume eu*

Anume Eu. O, cititori vedeţi tot ri-dicolul acestui: anume Eu? Nu roşiţivoi de neobrăzarea acestui: anume Eu?Nu vă scârbiţi de aerele de Cezar aleacestui minuscul Silviu trezit într'obună dimineţă nepot de ministru?

*Cu tot ridicolul lui, ştiind bine capatima îi este neîntrecută ne vedemsiliţi a-i trimite următorul:

AvertismentAvertizăm pa domnul Silviu Dra-

gomir, profesor universitar, ©are adeclarat c a l va nimici pe dl N.Bratu dela Sibiu, că în momentulcând vom şti că a început acţiuneasa de nimicire, îi vom plăti cu în-zecită măsură.

Să nu ne pună îa îndoială în-dârjirea tinerească şi să se astâm-pere!

Leul scade . . . fripturiştii se înmulţesc„Argus* înregistrează zilnic scăderea

bruscă a valutei* noastre naţionale, iar«Biruinţa", oficiosul guvernului din Clujscoate din ceas în ceas ediţii speciale,aducând ^firea cu litere groase despre•temUlţirea fripturiştilor. Ce fenom inte-resant! Pe de-oparte cade şi se prăbu-şeşte în prăpastie, iar pe de altă partese urcă şi se sporeşte numărul clienţi-lor politici, flămânzi şi dornici de câştig.

©in primele constatări pe cari leipoate face oricine asupra situaţiei, pu-tem trage concluzia, că dela venireaguvernului actual, la cârma ţării, stareaeconomică a Statului român s'a înrăur

4ăţit. Valuta naţională îşi pierde valoa-rea din zi în zi şi merge cu paşi re-pezi spre prăbuşire. Un fapt pe carenn-1 poate contesta nici chiar guvernul.Viaţa se scumpeşte din oră în oră.Leul n'are nici la noi acasă valoare şipe lângă toate acestea banul este greude aflat. El este rar şi se poate aca-para numai pe lângă dobânzi exage-t&te de mari. Comerţul stagnează, in-dustria se ruinează încetul cu încetul.Ce fenomen ciudat! Să-ţi scadă valoa-rea banului şi la tine acasă, nu numaiîn streinătate, fără să faci o politicăfinanciară inflaţionistă, să n'ai bani şiei totuşi să n'aibă nici o valoare pepiaţă, ciudat lucru.

Mulţi vor răspunde: da, streinătateae de vină, pentrucă ne speculează leul.Bine, atunci de ce nu are leul nostruo valoare internă? Pentru ce este eliar şi foarte greu de câştigat ? De cebăncile îl ţin închis sub lacăte şi-1aduc în circulaţie numai pe lângă do-bânzi de 30—40% ?

Un singur răspuns la toate aceastea:pentrucă conducătorii vieţii noastre deStat n'au nici astăzi şi n'au avut niciîn trecut, un program polîtic-financiarbine stabilit.

Reforma agrară a provocat printrecapitaliştii din întreaga ţară, o fricăcare a devenit o boală cronică. Pier-zându-şi posibilitatea de câştig a capi-talului plasat în pământ, s'au aruncatcu toţii, — fără cumpăt — în afacericomerciale şi bancare, cari la începutau fost, prin loviturile mari, ce s'audat, destul de rentabile, dar absolutimproductive din punct de vedere eco-nomic naţional.

Afacerile şi învârtelile mari făcute laînceput cu foloase uriaşe, au zăpăcitlumea, şi pricepuţi, nepricepuţi s'auavântat în comerţ, cu capital propriusau împrumutat» râvnind numai după

câştig, fără a-şi da însă seamă de pe-ricolul mare ce-i aştepta.

Etalonul la bănci se urca pe măsurăce se sporea numărul geşeftarilor.

De sine să'nţelegej că părăsind o mareparte din populaţie munca productivă,capitalul productiv încă s'a deplasatdin întreprinderi, în mâna speculanţi-lor, iar banul fiind încontinuu speculat;încetul cu încetul s'a devalorizat.

In măsură ce capitalul era plasat înafaceri improductive, întreprinderile in-dustriale şi agricole au rămas fără mij-loace, neputând suporta dobânzile mari.

Ca urmare producţia ţării a scăzutdin an în an, leul s'a devalorizat, iarpopulaţia a sărăcit în raport cu câşti-gul speculanţilor.

La acestea s'a mai adăugat politicafinanciară brăţenistă „prin noi înşine",care a făcut imposibilă intrarea capi-talului străin la noi în ţară. Nesigu-ranţa, administraţia coruptă şi greoae4 fost încă un element, care a accele-rat prăburşiea valutei.

In aceste grele momente, a fostadus la cârmă guvernul Averescu 1

Şi acuma punem întrebarea, oare erael indicat pentru succesiune, din punc-tul de vedere al consolidării economice.Are dl Averescu elementele necesarepentru a scoate ţara din prăpastie ?

Răspunsul pe care îl putem da, estenegativ. Nu!

Partidul poporului este cel mai slabpartid din ţară. Na are nici popularitatea necesară şi nici elementele pro-ductive, pentru a oferi o garantă su-ficientă pentru consolidare şi pentrucâştigarea încrederei streinătăţii, carevăzând lucrurile cum se petrec la noiacasă, şi-a pierdut orice încredere înnoi. Consecinţa: leul scade la Zurichşi scade în Bucureşti. V, Ib.

Am răbdat destul în ţară:Şi ruşine şi ocarăDecât să ne 'nvingă hoţii,Mai bine perim cu toţii t

Vrem dreptate şi luminăŞi libertate deplina tŢara 'ntreagă româneascăFerieită să trăiască!

Cercul O toţi să îl votămDe răutăţi să scăpămCine eercujţ nu voteazăDe ai săi se 'nstreinează.

Cine-a părăsi p'al săuNu mi-1 rabde DumnezeulCine-a părăsi pe fraţi,Fie-i paşii blestemaţi:.,.

Noffî Meziuni la „Chemarea Tinerimei Române"La Chemarea noastră primim din zi

în zi tot mai multe adeziuni din toatepărţile Ardealului.

Ce ne bucură mai ales este faptulcă am primit întâia raliere a tinerimeideiă sate, la acţiunea tinerimei intelec-tuale.

Douăzeci şi şase de tineri flăcăi dinCorpadea sunt cei dintâi. Ei au datsemnalul, ei au ridicat steagul întâiîn feţele noastre. Gestul lor are cevadin măreţia antică. Ii primim în mijlo-cul nostru cu braţele deschise şi lezicem: Fraţilor, bine aţi venit! Vomlupta umăr la umăr pentru o soartămai bună în ţara noastră mărită.

lată actul de adeziune:Către

Onorata Conducere a AcţiuneiTinerimei

ClujBinevoiţi a comunica celor în drept

următoarea- Declaraţie:

Subsemnaţii citind „Chemarea Tine-rimei din Cluj" către tinerimea ţăriiprin prezenta iscălitură a noastră de-clarăm că aderăm la această mişcareşi dorim să fim membrii ei în cadrelepartidului naţional.

Dat, Ia comuna Corpadea, la 28 A-prilie 1926.

Gheorghe Cozma, Iosif Oros, Săpti-rean Petru, Bucur Simion, Jucan Vasile,Pop Dănilă, Săptirean Ion, Simion

Jurca, Ioan Jucan, Alexandru Văcar,,Pop Chirilă, Doja Mihai, Matei Ale-xandru, Raţi Alexandru, Palincaş lonaş,Doja Ioan, Jucan Iosif, Gros Partemie,Jucan Alexandru, Sirhîonaş Nicofâe,Radu Petre, Simai Ioan, Bucur Teodfor,Petian Vasile, Berecki loaaş, PentiţŞtefan. \

Adeziunile Tinerimei intelectualeSibiu: Dr Pdrapiliu Simooetti ad-

vocat, dr Coriolan Ştefan advocat, drValeriu Magdu advocat, Jdr Mitei! Ve-.~liciu advocat, dr Ioan Popa advocat, jing. Alex. Imbăruş Sibiu, dr FrimieMilea adv. st., dr Constantin Ivanadv. \st, Ioan Geleriu adv. st., dr AurelCreţu adv. st. :

Satu-Mare: Sabin Baciu, Ioan Ho- <rea,' Ioan Hşa, ErnestPâllfi, Şendruţia .Vasile, Aurel Pop, P*>mnei. PQD, CosmaIoan, Ştefan David, Simion Radu, Vaier {Rusu, Groşan George, Bumbuţiu IHe,'Răceanu Ilie, Iancu Vasile, Leontin •Horea, Danilă Milea, Bretan George,Roşea Avram, Corodan Ludovic, OrelliXoJtân, T#d*>mţW;J«aa, George Horea..

Cluj: Voişari Ioan, Jelerra Mccta*,.Branga Remus, Cioanca Nicoîae.

Gherla: Dr Lazar Marţian, dr CasiuPop, Alexandru Marina Grigore Gh.Ghiurca, Tiberiu Sever Fetti, GraţianPaul, loan Dragomir, Emil Muşte, Sân-georzan Lazar, Teofil Bălibanu, CornelFucie, O. Bretan, Gh. Podina VasileBalint, Vasile Câmpean, Alexandru Moiş,Ioan Ladiu.

Un glas de revoltăAm primit la redacţie, următoarele

rânduri:„O martiri ai naţiunei pe cari -oa-

menii v'au uitat, cari v'aţi vărsat sân-gele vostru pentru adevăr şi dreptate,inimi mart şi ftufJet^npjsile, in^je şcoalaaţi învăţat voi datorinţele omeneşti, dece legi a-ţi fost conduşi, care a fostcredinţa voastră şi unde este Dumne-zeul vostru?

Martirii de azi se închină unui idol-lăcomiei,ă t

iă ni ibogăţiei; umblăi i l idupă automobile, ministere, titluri, se

angajează la furturi, înşelăciuni jafuri;călcare de jurământ, trădare, minciună;trăesc prin intervenţii de nepotism, princorupţie şi bacşiş.

Orbiţi şi amăgiţi de femei cu gusturiodioase, cari emană din micimea şimârşevenia sufletului lor ticălos, în urmatrândăviei ce le este traiul au devenitanimale ce sug sângele unui popor în-treg, îl pândesc şi în momentul bine-venit se aruncă asupra lui împlântându-ipumnalul pe la spate, îi sug sângeleapoi devorează această pradă. Şi învreme ce prin colţul gurii lor curg încăbale peste oasele zdrobite la pământ,cu râsul satanic spun că fac politică şise luptă pentru binele comun.

Aceste lepădături au pus laba pepradă şi cu ochii însângeraţi urlă dupăaderenţi pentru a-şi asigura acum exi-stenţa promiţându-le că-i fac părtaşi lacâte un os.

Insă urletul lor e în pustiu nu-1 maiaude nimeni nu le mai merge nimeniîn ajutor.

Cei cari au fost atacaţi mişeleşte şi-aurevenit, frontul spart se întregeşte cuputeri noi, cu tineri, dornici de luptăşi conduşi de un ideal sfânt şi înălţă-tor, sunt gata să jertfească ori şi cepentru a curaţi ţara de dihănii scâr-boase". E. MiloL

Cetăţeni1 cu mic cu mare!Haideţi toţi la adunare!Cine are suflet viu,SA VOTEZE PE MANIU î

Ei în semnul cercului OE spaima duşmanuluiVestitorul bineluiPrietenul ţăranului.

In sfârşit sunt... Şef(monolog de V. Goldiş)

„In sfârşit sunt Şef de partid! Dreptcă partidul meu încă nu este prea tare,/dar va fi când Ţavi Goga va vrea să-mipue la dispoziţie mai multe fripturi, şiau va prejUnde ca oamenii mei să fievegetarian! ţ să mănâHce» mimai «atartftverde fără unt de lemn".

„Ştiu că adversarii mei mă batjo-jcoresc dece n'am ales la splendidul \congres de constituire şi un comitet deconducere. Şi au dreptate ei! Dar ceisă mă fi făcut? Sau pot să jac şi euiun comitet de 150 bărbaţi cu trecereca Miu Maniu, sau mai bine las par-tidul fără comitete de conducere. Şi peurmă e mai bine când turma are numaiim păstor, acela poate face cu eace vrea". ]

„în toată acţiunea mea un singurlucru mă doare: că nu a venit întregArdealul cu mine, şi mai ales că a»venţt numai flămânzii la mine, cei cuduh, cu voinţă şi cu gândul curat aurămas tot xu Maniu. Şi oare. dece antrecut cei mai mulţi dintre ardeleni de-adreptul la Averescu şi nu la mine ? Săinu aibă ei încredere în calităţile mel&de şmecher? Ori nu sunt eu tot atâtde popular ca Maniu ? Doar sunt pre-şedintele Astrei, cei drept ales cu spri-jinul întreg al lui Maniu.

Ori cum ar fi, eu sunt mulţumit că*după o viaţă politică de 30 de ani,,ştiind să mă ridic tot mai sus, maimult prin şiretenie decât prin muncă,;am reuşit să ajung şef de partid, fie-chiar şi numai un partid mic compus,din câţiva prieteni şi nepoţi".

Când nu eşti prudent, te... frigi

^Prăbuşirea" crezând că dă gataartidul naţional arată meritele dlui

Gogâ în ce priveşte ^re'acţiunea pro-dusă astăzi cu atâta putere în partidulnaţional "i

Ei bine* averescanii ar putea fi mafloiali faţă de sprijinitorii lor, dacă-nudin alte motive, numai pentrucă noi amsusţinut mai întâiu că fripturiştii arde-leni sunt unelte, inconştiente aproape, înmâinile abilului castelan şi caricaturăal lui Mussolini: Tăvi Goga,

Mărturisim,- am rămas umiliţi în faţa .acestei sincere mărturisiri a „Prăbuşirei"..^

Tipografia Naţională S- A. Cluj © BCUCluj