RESURSELE ENERGETICERESURSELE ENERGETICE ÎN CENTRUL ÎN CENTRUL

GEOSTRATEGIILOR GEOSTRATEGIILOR ÎNCEPUTULUI DE SECOL XXIÎNCEPUTULUI DE SECOL XXI

Gl. bg. (r.) prof. univ. dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI RETRAGERERETRAGERE

BUCUREŞTI 17 IANUARIE 2007BUCUREŞTI 17 IANUARIE 2007

Probleme principale

1. Resursele - preocupare de interes major în actuala conjunctură internaţională2. Disponibilitatea resurselor - sursă de tensiuni şi potenţial conflict 3. Golful Persic continuă să rămână furnizorul major de petrol al economiei globale4. Teheranul foloseşte “arma petrolului” ca instrument de negociere în problema energiei nucleare5. Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare geopolitică pentru 2010 ce denotă interesul pe termen mediu al Rusiei pentru a-şi proteja poziţia de lider în UE6. Posibilitatea transferului de petrol şi gaze naturale din zonele de extracţie către cele industrializate din Occident poate determina noi speranţe şi certitudini pentru creşterea economică şi prosperitatea în regiune

1. Resursele - preocupare de interes major în actuala conjunctură internaţională

- Cele mai importante resurse - cele de hrană, de energie şi de materii prime - rămân preocupare de interes major în actuala conjunctură internaţională- Dimensiunea globală a problemei este dată de amploarea fără precedent a solicitării acestor resurse - Apar noi şi complexe probleme cu privire la necesitatea asigurării accesului tuturor ţărilor la resurse, în vedera susţinerii dezvoltării lor economice- Accesul sau pierderea accesului la aceste resurse pot avea consecinţe imprevizibile- Economiile dezvoltate depind de resursele energetice oriunde pe glob, iar caracterul limitat şi spectrul epuizării lor devine tot mai evident. - Ele rămân în centrul deliberărilor şi negocierilor vizând stabilirea unei noi alcătuiri a relaţiilor interstatale.

RESURSELE FOSILE - PROGNOZE

Potrivit prognozelor, în perioada 2000-2025, resursele energetice fosile(combustibilii fosili) - cărbune, petrol, gaze naturale – vor continua să predomone înmixul global de cerere de energie (tabelul 1), totalizând până la 90% din totalul acestora.Energetic vorbind, petrolul furnizează lumii, în prezent, cea mai mare cantitate deenergie, 40%, cu un consum de circa 75 de milioane de barili pe zi, urmat de cărbune, cu26%, şi gazele naturale, cu aproximativ 24%.

Tabelul 1

Cererea mondială de energie în perioada 2002-2025

Nivel /mtoe Creştere (% p.a.) Pondere (%)2000 2010 2020 2025 2000-10 2010-20 2020-25 2000 2010 2020 2025

Petrol 3,614 4,225 5,059 5,492 1,6 1,8 1,7 40,1 38,7 37,6 36,9

Cărbune 2, 341 2,818 3,435 3,75 1,9 2,0 1,8 26,0 25,8 25,5 25,2

Gazenaturale 2,101 2,800 3,808 4,453 2,9 3,1 3,2 23,3 25,7 28,3 29,9Hidro/nuclear 953 1,065 1,153 1,119 1,1 0,8 0,7 10,6 9,8 8,6 8,0

TOTAL 9,008 10,908 13,45 14,89 1,9 2,1 2,0 100,0 100,0 100,0 100,0

(Sursa: © 2004 Organization of the Petroleum Exporting Countries OPEC Revi

RESURSELE FOSILE - PROGNOZE

Graficul nr. 1Ponderea resurselor energetice fosile în ansamblul cererii mondiale de energie în

perioada 2000-2025

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

2000 2010 2020 2025

Petrol

carbune

Gaze

hirdo/nucl

0

50

100

150

200250

300

350

400

450

2000 2010 2020 2025

Petrol

carbune

Gaze

hirdo/nucl

2. La nivelul analizei strategice

Grosul resurselor mondiale de hidrocarburi se găseşte în trei regiuni adiacente situate pe axa nord-sud:

Rusia, Bazinul Caspic şi

Golful Persic

2. La nivelul analizei strategice

GOLFUL PERSIC - FURNIZOR MAJOR AL ECONOMIEI MPUDIALE

- Golful Persic continuă să rămână furnizorul major de petrol al economiei globale

2/3 (70% din petrolul exportat de OPEC) o creştere cu 1,8 % 50 %din nevoile de consum ale UEÎn 2020, dependenţa UE - 70 % (gaz) şi 90 % (petrol)

- China îşi asigură 60 % din nevoile de petrol- Înainte de atacarea Irakului: după ce vor avea control sigur asupra Golfului Persic, SUA ar putea deveni liderul unui cartel care va administra efectiv 90 % din resursele şi producţia mondială de petrol

(Declaraţie a vicepreşedintelui american)

RUSIA UN MARE DEPOZITAR DE RESURSE ENERGETICE

-Este cea mai mare ţară şi cel mai mare depozitar de resurse energetice (multe neexploatate şi ne cunoscute)- Importanţa în asigurarea resurselor energetice, cel puţin puţin în spaţiul eurasiatic şi pentru spaţiul bord-american creşte - Este o realitate de care trebuie să se ţină seama în configurarea mediului nstrategic al viitorului

RUSSIA - A MAJOR ROUTEIN TRANSPORTATION

OF CASPIAN HYDROCARBONS

PRINCIPALE RUTE DE TRANSPORT PETROL VIA TERITORIUL RUSESC

1. ATYRAU - SAMARA - NOVOROSSYISK

2. BAKU - MAKHACHKALA - NOVOROSSYISK

3. ATYRAU - ASTRKHAN - NOVOROSSYISK

ZONA CAUCAZO-CASPICĂ

- Din Marea Caspică se va extrage 25% din cantitatea totală de petrol estras de ţările nonmembre OPEC

- O nouă percepţie despre Marea Neagră

- Oleoductul Baku-Tibilisi-Ceyhan (BTC) - un pas pentru securitatea rezervelor energetice din Asia Centrală şi stabilitatea pieţei mondiale

- Speranţe şi certitudini pentrucreştere economică şi prosperitate în regiune

- Interacţiunea cu conflictele din spaţiul Caucazului de Sud

Oil Production ofAzerbaijan and Kazakhstan (mln tons per year)

0

10

20

30

40

50

60

70

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Azerbaijan

Kazakhstan

Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006

Oil Production ofAzerbaijan and Kazakhstan (mln tons per year)

0

10

20

30

40

50

60

70

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Azerbaijan

Kazakhstan

Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006

Oil Production Azerbaijan, Kazakhstan and Russia (mln tons per year)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Azerbaijan

Kazakhstan

Russia

Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006 State Statistics Agencies of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia

Oil Production Azerbaijan, Kazakhstan, Russia and Saudi Arabia (mln tons per year)

0

100

200

300

400

500

600

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Azerbaijan

Kazakhstan

Russia

Saudi Arabia

Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006

Oil Export of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia in 2005 (mln tons)

13,3

52,4

251

0

50

100

150

200

250

300

Azerbaijan Kazakhstan Russia

Ряд1

Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006 State Statistics Agencies of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia

Gas Production in Azerbaijan, Kazakhstan, Turkmenistan and Russia in 2005 (bln cub m)

5,8 26,263

640,63

0

100

200

300

400

500

600

700

Azerbaijan Kazakhstan Turkmenistan Russia

Ряд1

Source: International Energy Agency (IEA) Natural Gaz Information, 2006 State Statistics Agencies of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia

La nivelul analizei strategice

-Problemele care afectează disponibilitatea acestor resurse sunt corelate

-Ele au exercitat şi continuă să exercite o influenţă reală, cu impact major asupra politicii externe a statelor, disponibilitatea resurselor naturale rămânând şi în prezent o sursă de tensiuni şi potenţial conflict.

TEHERANUL FOLOSEŞTE ARMA PETROLULUI

- Evoluţia politică şi deciziile economice ale Iranului în conflict cu proiectele americane - Începând din 2003 Iranul a cerut ca exporturile sale către Europa şi către Asia să fie plătite în euro, chiar, dacă preţul petrolului pe pieţele internaţionale se face în dolari. Partenerii economici ai Iranului ca Franţa, Germania sau Rusia pot avea avantaje- Atitudinea preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad: respinge reluarea dialogului cu SUA; disponibilitate pentru cooperarea cu partenerii europeni- Disputa pe tema ambiţiilor nucleare- Teheranul foloseşte arma petrolului ca instrument de negociere în problema energiei nucleare.

Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare

geopolitică pentru 2010 -Denotă interesul pe termen mediu al Rusiei pentru a-şi proteja poziţia de lider în UE şi îşi propune să aibă un rol în continuă creştere pe piaţa energetică - Rusia - ţară care asigură 25% din cantitatea necesară de gaze întregii Europe - a devenit o prioritate pentru UE şi pare să folosească “poziţia sa de furnizor principal” de gaze şi petrol pentru a-şi atinge “scopurile politice”- Germania abordează probleme legate de parteneriatul cu Rusia, inclusiv cea a securităţii aprovizionării cu gaze (30 % din cantitatea necesară), în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, care a dus la scăderea livrării către Europa a gazelor naturale ruseşti ce tranzitează teritoriul Ucrainei. -

Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare

geopolitică pentru 2010 - Reprezentanţi ai grupului de la Vişegrad - Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria - examinau la 27 ianuarie 2006 probleme energetice: aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre UE care sunt dependente de gazele naturale din Rusia- Politica Rusiei în livrarea gazelor naturale - acuzată de senatorul american John Mc Cain că recurge la şantaj în domeniul energetic - în centrul dezbaterilor de încheiere a celei de-a 42-a Conferinţe anuale pentru securitate (Munchen, febr. 2006)- Politica externă viitoare a UE va fi probabil influenţată de problemele energetice şi de faptul că “principalele surse” sunt exterioare Uniunii (A. Merkel - summit-ul de primăvară de la Bruxelles, din martie 2006). - O nouă realitate care aduce în prim planul atenţiei noastre o altă apreciere a cancelarului german: Relaţiile favorabile cu Rusia sunt esenţiale pentru UE.

-

Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare

geopolitică pentru 2010 - Reprezentanţi ai grupului de la Vişegrad - Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria - examinau la 27 ianuarie 2006 probleme energetice: aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre UE care sunt dependente de gazele naturale din Rusia- Politica Rusiei în livrarea gazelor naturale - acuzată de senatorul american John Mc Cain că recurge la şantaj în domeniul energetic - în centrul dezbaterilor de încheiere a celei de-a 42-a Conferinţe anuale pentru securitate (Munchen, febr. 2006)- Politica externă viitoare a UE va fi probabil influenţată de problemele energetice şi de faptul că “principalele surse” sunt exterioare Uniunii (A. Merkel - summit-ul de primăvară de la Bruxelles, din martie 2006). - O nouă realitate care aduce în prim planul atenţiei noastre o altă apreciere a cancelarului german: Relaţiile favorabile cu Rusia sunt esenţiale pentru UE.

-

Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare

geopolitică pentru 2010 - Pe cale de consecinţă: relaţiile României cu Federaţia Rusă trebuie să fie în beneficiul UE (oficial britanic)- Apelând la presiuni prin mărirea preţului la gezele naturale (cu 45% către R. Moldova, Armenia acceptă, începând cu luna aprilie, dublarea preţului la g.n. livrate de Gazprom) Rusia doreşte să-şi menţină influenţa economică şi în spaţiul CSI - În ceea ce priveşte România, Rusia rămâne indiferentă la aprovizionarea sa cu gaz- Criza energetică a adus acţiunile Gazprom la cote/zi record, în topul mondial al celor mai valoroase companii. Valoarea de piaţă a Gazprom s-a dublat şi a atras după el şi bursele ruseşti. Oficialii Gazprom susţin că în următorii 10-15 ani valoarea de piaţă a grupului ar putea să treacă pragul de 1000$

Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare

geopolitică pentru 2010

- Deşi încearcă să fie un jucător important pe piaţa energetică, Rusia are, în continuare, nevoie de investiţii, infrastructura fiind în vechită. Cu atât mai mult cu cât, rolul Rusiei pe piaţa energetică mondială este în creştere

- Economia rusă, desigur, în creştere, este încă dependentă de veniturile obţinute din vânzarea petrolului şi gazelor naturale, iar creşterea economică de preţul acestora.

RUSSIA - A MAJOR ROUTEIN TRANSPORTATION

OF CASPIAN HYDROCARBONS

Transferul de petrol şi gaze din zonele de extracţie către Occident

- Din Marea Caspică se va extrage 25% din cantitatea totală de petrol estras de ţările nonmembre OPEC

- O nouă percepţie despre Marea Neagră

- Oleoductul Baku-Tibilisi-Ceyhan (BTC) - un pas pentru securitatea rezervelor energetice din Asia Centrală şi stabilitatea pieţei mondiale

- Speranţe şi certitudini pentrucreştere economică şi prosperitate în regiune

- Interacţiunea cu conflictele din spaţiul Caucazului de Sud

Atyrau – Samara – NovorossyiskBaku - Makhachkala – NovorossyiskAtyrau-Astrakhan-Novorossyisk (CPC)

MAIN ROUTES OF OIL TRANSITVIA THE RUSSIAN TERRITORY

OIL EXPORT AND TRANSIT of Azerbaijan and Kazakhstan

via the Russian territory in 2004-2005 (million tons)

2004 2005

Oil Export

56,6

65,7

Oil Transit

43,2

47,5

Rate of Transit to Export (%)

76,3%

72,3%

Source: State Statistics Agencies of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia Pipeline Transportation Company OAO “Transneft” Caspian Pipeline Consortium (CPC)

76,3%43,256,6Total

84,9%40,547,7Kazakhstan

30,3%2,78,9Azerbaijan

% rate of Transit to ExportTranzit(mln tons)

Export(mln tons)

E&T 2004

Oil Export and Transit of Azerbaijan and Kazakhstan via the Russian territory in 2004

Oil Export and Transit of Azerbaijan and Kazakhstan via the Russian territory in 2005

72,3%47,565,7Total

82,8%43,452,4Kazakhstan

30,8%4,113,3Azerbaijan

% rate of Transit to ExportTranzit(mln tons)

Export(mln tons)

E&T 2005

Black Sea Crude Oil Balance in 2005, mln tons

BosphorusStraits 100 MT

YuzhnayaOzereyevka (CPC)

Refineries of Romania & Bulgaria 11 Mt

Total delivries to the Black Sea

111 Mt

Batumi

Supsa

Tuapse

NovorossiyskConstanta

Bourgas

Theodosia

Yuzhny

Odessa

6

7

7

7

6

31

49

5

11

Source: Pipeline Transport Company OAO “Transneft”, 2006

Bourgas Alexandroupolis Pipeline Project

Source: Pipeline Transport Company OAO “Transneft”, 2006

Concluzii şi învăţăminte din criza gazelor naturaLle

ruseşti

- Criza gazelor naturale ruseşti din ianuarie 2006 a readus în actualitate necesitatea unei politici energetice europene- Cartea Verde “O strategie europeană pentru o energie sigură, competitivă şi durabilă” este documentul strategic al Comisiei Europene care analizează toate aspectele esenţiale ale unei politici energetice ambiţioase şi coerente prin prisma “noilor provocări” ale Uniunii: creşterea dependenţei de importurile de hidrocarburi, fluctuaţia preţurilor pe piaţa energetică internaţională a energiei şi punerea în practică a Protocolului de la Kyoto- Concluziile Cărţii verzi, difuzată pe 8 martie a.c. este disponibilă pe site-ul UE www.europa.eu.int

Concluzii şi învăţăminte din criza gazelor naturaLle

ruseşti

I. O politică comună de aprovizionare bazată pe: (1) diversificarea produselor energetice, a surselor şi rutelor de transport (2) dialogul cu ţările producătoare (3) un cadru normativ internaţional (4) diplomaţie şi cooperare şi (5) piaţă internă de energieArgumente: (1) Dependenţa exagerată de o singură sursă de energie este vulnerabilă (crizele petrolului din 1973 şi 1979 - o situaţie care s-ar putea repeta şi în cazul gazelor naturale, dacă actuala tendinţă de a le prefera ca sursă energetică în sectorul electric s-ar menţine)- Dependenţa de un număr limitat de gazoducte este şi ea periculoasă (2) Dialodul cu Ucraina - ţară de tranzit pentru gazele ruseşti şi din Asia Centrală, cu care UE a semnat un memorandum - rămâne esenţial. Acelaşi dialog se impune cu Norvegie, OPEC, cu ţările din regiunea Golfului Persic, dar şi cu cele riverane Mării Caspice

Concluzii şi învăţăminte din criza gazelor naturale ruseşti

(3) Argumente pentru necesitatea unui cadru normativ internaţional: - Nu trebuie subestimată importanţa ţărilor de tranzit. Carta Energiei şi Protocolul de Tranzit pot constitui baza unui cadru care angajează efectiv părţile.- O piaţă continentală a energiei, cu reguli bine stabilite şi un proces decizional comun de gestionare a resurselor - cheia de boltă a securităţii energetice a UE- Comunitatea energetică stabilită la iniţiativa Uniunii - un pas important în acestă direcţie.(4) Pentru reducerea tensiunilor pe pieţele energetice şi ameliorării securităţii la nivel mondial, devin tot mai necesare diplomaţia şi cooperare cu celelalte ţări consumatoare. În cazul UE: SUA, Japonia, India şi China.

Concluzii şi învăţăminte din criza gazelor naturaLle

ruseşti

(5) -Piaţă internă nu trebuie neglijată, iar pertinenţa unei politici comune de aprovizionare energetică externă, completată prin mecanisme de solidaritate între statele membre ale Uniunii devine tot mai actuală. II. SECURITATEA APROVIZIONĂRII CU ENERGIE este din nou în centrul subiectelor de politică energetică ca urmare, nu numai a efectelor cauzate de cicloanele din august şi septembrie 2005 ori altor dezastre naturale, ci şi a persistenţei tensiunilor din Orientul Mijlociu şi a crizei gazelor naturale dintre Rusia şi Ucraina (2006); Rusia-Belarus (2007). Cuvintele cheie în prevenirea riscurilor rămân: diversificarea energiilor, surselor, furnizorilor, căilor de aprovizionare, flexibilitatea, dar şi dialogul care se dovedeşte a fi tot mai esenţial.

ÎN LOC DE CONCLUZIE

-

- Orice perturbaţie apărută pe plan internaţional în domeniul enegetic (creşterea preţului petrolului, de exemplu) afectează şi securitatea naţională a fiecărui stat şi nu doar pe dimensiunea energetică a acesteia- Aceasta explică de ce o parte a politicilor externe, dar şi a celor de putere este preocupată de accesibilitatea conductelor şi terminalelor, viitoarele trasee pentru conducte, de parteneriate etc, iar geopolitica de astăzi estetot mai mult dominată de strategia resurselor energetice- Geopolitica îi obligă pe subiecţii săi să ia în considerare “totalitatea preocupărilor actorilor prezenţi pe scena internaţională şi este permanent interesată de calculele unora sau altora, de obiectivele ce vizează cooperarea sau destinderea relaţiilor, dar şi utilizarea forţei sau de jocurile viclene”( Paul CLAVAL, Geopolitica şi strategia. Gândirea politică, spaţiul şi teritoriul în secolul XX, Ed. Corint, Bucureşti, 2001, p. 10)

- Că este aşa o demonstrează, alături de multele argumente prezentate şi mai recentele probleme, dificultăţi şi îngrijorări apărute chiar de la începutul acestui an: criza gazelor naturale ruseşti, criza negocierilor în dosarul nuclear iranian, conflictul din Orientul Mijlociu etc.