tezĂ de doctoratplantele „de leac”, adică cele care contribuie la redobândirea stării de...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
Şcoala doctorală
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
TEZĂ DE DOCTORAT
CLUJ-NAPOCA
2012
SIMION FLORIAN
Conducător ştiinţific,
Prof. univ. dr. ing. LEON SORIN MUNTEAN
REZUMAT
CERCETĂRI PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI
VALORIFICAREA PLANTELOR
MEDICINALE ŞI AROMATICE DIN
BAZINUL SUPERIOR AL SOMEŞULUI MIC
SIMION FLORIAN Rezumat
2
CUPRINS
INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 4
CAP.IV PREZENTAREA AREALULUI CERCETAT – BAZINUL SUPERIOR AL SOMEȘULUI
MIC ............................................................................................................................................................... 5
CAP.V OBIECTIVELE CERCETĂRII. MATERIALUL ȘI METODA DE LUCRU .......................... 6
CAP. VI. REZULTATELE CERCETĂRII PRIVIND CARTAREA PLANTELOR MEDICINALE ŞI
AROMATICE ÎN FUNCȚIE DE DOMENIUL DE UTILIZARE ....................................................... 7
6.1.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECȚIUNI CARDIO-VASCULARE .............................. 8
6.2.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECȚIUNI DIGESTIVE ............................................ 8
6.3.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR .............. 9
6.4.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI URINAR ...................... 9
6.5.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECŢIUNI DERMATOLOGICE ............................... 10
6.6.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN BOLI DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM ....................... 10
6.7.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECŢIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS. ................... 11
CAP.VII. REZULTATE OBȚINUTE PRIVIND MORFOLOGIA PLANTELOR, CONȚINUTUL ÎN
PRINCIPII ACTIVE. CANTITATEA DE MATERIE VEGETALĂ LA PRINCIPALELE SPECII
STUDIATEIN PERIOADA 2007-2010 .............................................................................................. 11
7.1. ARNICA MONTANA L . – ARNICA – FAMILIA ASTERACEAE ............................................................................. 11
7.2 ACHILLEEA MILLEFOLIUM L. – COADA ŞORICELULUI – FAMILIA ASTERACEAE .................................................. 12
7.3 SAMBUCUS NIGRA L. – SOCUL – FAMILIA CAPRIFOLIACEAE ............................................................................ 13
7.4.ACONITUM NAPELLUS L. – OMAGUL - FAMILIA RANUNCULACEAE .................................................................. 14
7.5.VACCINIUM MYRTILLUS L. –AFINUL -FAMILIA ERICACEAE .............................................................................. 14
7.6.VACCINIUM VITIS IDAEA L.– MERIŞORUL – FAMILIA ERICACEAE ..................................................................... 14
SIMION FLORIAN Rezumat
3
7.7.JUNIPERUS COMMUNIS L.– IENUPĂRUL – FAMILIA CUPRESACEAE ................................................................. 15
7.8.CRATAEGUS MONOGINA JACQ. – PĂDUCEL - FAMILIA ROSACEE .................................................................... 16
7.9.HYPERICUM PERFORATUM L. –SUNĂTOAREA -FAMILIA HYPERICACEAE ......................................................... 16
7.10.RUBUS IDAEUS L. – ZMEURUL -- FAMILIA ROSACEAE ................................................................................... 17
7.11.ROSA CANINA L - MĂCEȘUL -FAMILIA ROSACEAE ....................................................................................... 17
7.12. GENȚIANA ASCLEPIADEA L.- GHINȚURA ALBASTRĂ FAMILIA GENȚIANACEAE ............................................. 17
7.13.TANACETUM VULGARE L. BERNH.-VETRICE- FAMILIA ASTERACEAE .............................................................. 18
7.14.EPILOBIUM PARVIFLORUM (SCHREB) WITHER—PUFULIȚA CU FLORI MICI FAMILIA ONAGRACEAE ............ 18
7.15.VERBASCUM PHLOMOIDES L.–LUMÂNĂRICA- FAMILIA SCROPHULARIACEAE ............................................... 18
7.16.TUSSILAGO FARFARA L.- PODBALUL – FAMILIA ASTERACEAE ....................................................................... 19
7.17.XANTHIUM SPINOSUM L.- GHIMPE - FAMILIA ASTERACEAE .......................................................................... 19
7.18.HIPPOPHAE RHAMNOIDES L.- CĂTINA ALBA - FAMILIA ELAEAGNACEAE...................................................... 19
7.19.ORIGANUM VULGARE L.- ȘOVÂRV -FAMILIA LAMIACEAE ............................................................................. 20
7.20.THYMUS SERPYLLUM L. –CIMBRIȘOR-FAMILIA LAMIACEAE ......................................................................... 21
7.21.ABIES ALBA MILL.– BRAD- FAMILIA PINACEAE .............................................................................................. 22
CAP.VIII.PRINCIPALELE REZULTATE PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ LA UNELE
PRODUSE OBȚINUTE DIN SPECII STUDIATE .......................................................................... 23
8.1. CALCULUL COSTULUI DE PRODUCȚIE AL SEMIFABRICATELOR PENTRU SPECIILE STUDIATE. ..................... 23
8.2.CALCULUL PREȚULUI DE VALORIFICARE ȘI A RATEI RENTABILITĂȚII ................................................................ 25
8.3. CALCULUL COSTURILOR ŞI A RATEI RENTABILITĂTII LA CEAIURILE OBŢINUTE DIN PLANTE. ....................... 26
8.4. CALCULUL COSTURILOR ŞI A RATEI RENTABILITĂTII SIROPURILOR DIN PLANTE ŞI FRUCTE ........................ 27
CONCLUZII ............................................................................................................................................... 27
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ................................................................................................................. 31
SIMION FLORIAN Rezumat
4
INTRODUCERE
Plantele în general reprezintă însemnate izvoare vii de resurse utile precum :
alimente, fibre textile, medicamente, lemn, parfumuri, coloranţi, furaje, unele ştiute altele
care aşteaptă să fie descoperite şi valorificate.
Plantele „de leac”, adică cele care contribuie la redobândirea stării de sănătate,
au pătruns tot mai mult în conştiinţa omenirii ca fiind zestrea inepuizabilă şi care
constituie forma principală de vindecare, deşi în ultimul timp rolul acestora a
fost preluat de medicina alopată.
„Medicina verde”, cum este denumită fabricarea diverselor produse farmaceutice
pe bază de plante, este apreciată a avea un mare potenţial, astfel plantele medicinale au
devenit materia primă pentru o serie întreagă de industrii precum: chimică, farmaceutică,
cosmetică, alimentară și altele.
Pentru studiul practic și aprofundarea cercetărilor am cartat și studiat un număr de
21 de plante din flora spontană, efectându-se în acest scop deplasări în zona cursului
superior al Someșului Mic până la izvoare și chiar pe platoul alpin Padiș.
Am întâlnit situații frecvente de dispariție a unor specii în anumite bazine ca
urmare a exploatării iraționale a speciilor la care organul de plantă folosit îl reprezintă
fructul, sămânța sau rădăcina, respectiv acele organe care asigură perpetuarea speciei.
Situația juridică a terenurilor dar și dispersia deciziei privind exploatarea
patrimoniului vegetal al țării au dus la dispariția oricăror acțiuni de refacere a bazinelor
prin spontaneizări și reîmpăduriri.În acest context am procedat la identificarea, cartarea și
mai ales caracterizarea biochimică a unor specii mai puțin exploatate dar valoroase din
punct de vedere fitoterapeutic.
Lucrarea conţine rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul a 4 ani privind
identificarea şi cartarea speciilor de plante din Bazinul Superior al Someşului Mic în
SIMION FLORIAN Rezumat
5
arealul localităţilor,Mărişel,Beliş,Ciurtuci,Poiana Horii,Rachiţele si Giurcuţa.
Doresc să exprim sincere mulțumiri și întreaga mea recunoștință Domnului Prof.
Univ. Dr. Ing. Leon Sorin Muntean, conducător științific, pentru sprijinul acordat în
elaborarea acestei teze de doctorat.
Mulțumesc Domnului Prof. Univ. Dr. Mircea Tămaș de la Universitatea de
Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Facultatea de Farmacie, precum și
colectivului catedrei de Fitotehnie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină
Veterinară pentru sprijinul logistic, analizele efectuate și sugestiile acordate pe parcursul
elaborării tezei de doctorat.
Mulțumesc de asemenea familiei pentru atașamentul, înțelegerea și sprijinul
acordat pe toată perioada elaborării lucrării.
În cap.I-III sunt prezentate generalităţi :privind utilizarea plantelor medicinale,
factorii care determină calitatea precum şi clasificarea plantelor medicinale după
domeniul de utilizare.
. Cap.IV PREZENTAREA AREALULUI CERCETAT – BAZINUL
SUPERIOR AL SOMEȘULUI MIC
Pentru realizarea obiectivelor propuse din suprafata totală a Bazinului Superior al
Someşului Mic de 3376 km2 (337.600ha) ha, a fost luata în studiu suprafaţa de 296 km
2
adica 29.600 ha .(fig.5.2.1)
Din suprafaţa luată iniţial în studiu de 29.600 ha au fost identificate bazine de
plante cu potenţial de exploatare pe o suprafaţă de 21.000 ha pe raza localităţilor: :
Mărişel (2700 ha), Beliş (4800 ha), Poiana Horii, (2600ha) Ciurtuci (1900
ha),Răchițele(4500 ha), Giurcuța de Sus (4500 ha).
SIMION FLORIAN Rezumat
6
Fig.5.2.1. Localitățile unde s-au desfășurat cercetările.
Sursa:www.maplandia.com
Cap.V OBIECTIVELE CERCETĂRII. MATERIALUL ȘI METODA DE
LUCRU
Obiectivele urmarite in cadrul studiului au vizat următoarele aspecte :
Identificarea speciilor de plante medicinale și aromatice din bazinul superior al
Someșului Mic
Gruparea plantelor medicinale și aromatice identificate în funcție de domeniul de
utilizare
Evaluarea potențialului biologic al sortimentelor de plante medicinale cartate în
bazinul superior al Someșului Mic
Evaluarea cantităților de masă vegetala ce pot fi achiziționate fără a periclita
perpetuarea speciilor prin recoltări abuzive
Metode și posibilități de valorificare Evidențierea rezultatelor tehnico-economice
SIMION FLORIAN Rezumat
7
Prin cercetările intreprinse au fost identificate şi cartate un număr de 73 specii de
plante medicinale și aromatice care se pot grupa în funcție de utilitatea lor intratamentul
unor afecţiuni astfel:
- 11 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni cardio-vasculare
- 11 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni digestive
- 14 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni respiratorii
- 12 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni urinare
- 9 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni dermatologice
- 10 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni de nutriție și metabolism.
- 6 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale sistemului nervos
Au fost de asemenea identificate aproximativ :
- 150 specii de plante medicinale utilizate tradițional în medicina populară
- 20 specii de plante tinctoriale utilizate în industria coloranților
Cap. VI. REZULTATELE CERCETĂRII PRIVIND CARTAREA
PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE ÎN FUNCȚIE DE
DOMENIUL DE UTILIZARE
Reprezentarea cartografică a arealului constituie punctul de plecare în:
inventarirea speciilor existente si determinarea volumului de masa vegetală
analiza cauzelor extinderii sau restrângerii ariei de răspândire a unor specii.,
stabilirea perioadei optime de recoltare şi gruparea pe domenii de utilizare
Stabilirea perioadei optime de recoltare pe grupe de plante medicinale si aromatice
se face diferenţiat în funcţie de factorii care au influenţa asupra cresterii şi dezvoltării
acestora cum ar fi : condiţiile atmosferice, condiţiile de sol , expunerea la lumină şi
arealul de răspândire.
SIMION FLORIAN Rezumat
8
6.1.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN
AFECȚIUNI CARDIO-VASCULARE
Tabel 6.1.11.
Perioada optimă de recoltare a plantelor medicinale recomandate pentru afecțiuni
cardio-vasculare, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic
Denumirea
Partea utilizată
Luna de recoltare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Crataegus monogyna L
Flori, frunze
Fructe
Geum urbanum L Radacina
Leonorus cardiaca L Partea aeriană
Viscum album L Frunze
Capsella bura-pastoris L Partea aeriana
Plantago species L Frunze
Equisetum arvense L Herba
6.2.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN
AFECȚIUNI DIGESTIVE
Tabel 6.2.8
Perioada optimă de recoltare a plantelor medicinale recomandate pentru afecțiuni
digestive, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic
Denumirea
Partea
utilizată
Luna de recoltare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Achilea
millefolium L.
Partea
aeriană
Taraxacum
officinale L.
Frunze
Radacina
Cichorium
inthybus L.
Partea
aeriană
Centaurea
cyanus L.
Partea
aeriană
Hypericum
perforatum L.
Partea
aeriană
Equisetum
arvense L.
Partea
aeriană
SIMION FLORIAN Rezumat
9
6.3.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN
AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR
Tabel 6.3.13.
Perioada optimă de recoltare a plantelor medicinale recomandate pentru afecțiuni
ale aparatului respirator, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic44
Denumirea
Partea
utilizată
Luna de recoltare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Verbascum
phlomoides L.
Flori
Tusilago farfara
L.
Frunza
Althea officinalis
L.
Flori
Plantago species
L.
Frunza
Altheae rosea L. Frunza
6.4.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN
AFECŢIUNI ALE APARATULUI URINAR
Tabel 6.3.13.
Perioada optimă de recoltare a plantelor medicinale recomandate pentru afecțiuni
ale aparatului urinar, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic
Denumirea
Partea
utilizată Luna de recoltare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Achilea
millefolium L. Flori
Ononis spinosa L. Radacina
Polygonum
aviculare L.
Partea
aeriană
Urtica dioica L. Frunza
Vaccinium vitis
ideae L. Frunza
SIMION FLORIAN Rezumat
10
6.5.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN
AFECŢIUNI DERMATOLOGICE
Tabel 6.5.8.
Perioada optimă de recoltare a plantelor medicinale recomandate pentru afecțiuni
dermatologice, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic
Denumirea
Partea
utilizată
Luna de recoltare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Viola tricolor L. Partea
aeriană
Arctyum lappa L. Radacina
Arnica montana L. Flori
Hypericum perforatum
L.
Partea
aeriană
Equisetum arvense L. Partea
aeriană
Thymus serpyllum L. Partea
aeriană
6.6.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN BOLI DE
NUTRIŢIE ŞI METABOLISM
Tabel 6.6.9.
Perioada optimă de recoltare a plantelor medicinale recomandate pentru boli de
nutritive și metabolism, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic
Denumirea
Partea
utilizată Luna de recoltare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Urtica dioica L. Frunze
Taraxacum
officinale Web
Frunza
Sambucus nigra L.
Flori
Fructe
Hippophae
rhamnoides L.
Fructe
Rosa canina L Fructe
Equisetum arvense
L.
Partea
aeriană
SIMION FLORIAN Rezumat
11
6.7.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN
AFECŢIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS.
Tabel 6.7.7.
Perioada optimă de recoltare a plantelor medicinale recomandate pentru afecțiuni
ale sistemului nervos, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic
Specia
Partea
utilizată Luna de recoltare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Humulus lupulus L. Conuri
Tilia cordata L. Flori
Leonorus cardiaca L. Partea
aeriană
Crataegus monogina
L.
Fructe
Inula helenium L. Radacina
Sambucus nigra L Flori
Thymus serpyllum L
Partea
aeriană
Ononis spinosa L
Partea
aeriană
Cap.VII. REZULTATE OBȚINUTE PRIVIND MORFOLOGIA
PLANTELOR, CONȚINUTUL ÎN PRINCIPII ACTIVE. CANTITATEA DE
MATERIE VEGETALĂ LA PRINCIPALELE SPECII STUDIATEIN
PERIOADA 2007-2010
Rezultatele privind volumul de masă vegetală, dinamica conţinutului in principii
active şi cromatogramele la cele 21 de specii sunt prezentate in tabelele care urmeaza.
7.1. ARNICA MONTANA L . – ARNICA – FAMILIA ASTERACEAE
Tabelul 7.1.3.1
Producția de materie prima vegetală la Arnica montana L- flori
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2.5 2.5 2.0 2.0 2.25
Beliş 6.700 4.800 2.2 1.5 1.8 2.4 1.97
Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.7 2.5 1.8 1.53
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 3.4 1.32
Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 3.2 1.75
Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 1.2 0.97
SIMION FLORIAN Rezumat
12
Productia medie evaluata se situeaza între 0,97 t (Giurcuţa) şi 2,25t(Mărişel)
7.2 ACHILLEEA MILLEFOLIUM L. – COADA ŞORICELULUI – FAMILIA
ASTERACEAE
Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009 %
Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,16% (Mărişel) şi 0,29% (Ciurtuci)
Fig. 7.2.2.2. Dinamica conținutului în ulei la specia Achillea millefolium pe
localități și ani comparativ cu Farmacopeea Romana Editia X.
Origanum
vulgare L
-sovarv
Thymus
serpillum
L -
cimbrisor
Timol
etalon
Juniperus
comunis L
-ienupar
Cineol
etalon
Abies albae
L - brad
Pinus
montana
L - pin
L –
Terpineol
etalon
Borneol
etalon
Azulen
etalon
Achillea
millefolim
L –coada
soricelului
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Fig.7.2.2.3. Cromatograma conținutului în principii active a uleiului de Achillea
millefoluim L.- metoda Cromatografie în strat subțire
SIMION FLORIAN Rezumat
13
Tabelul 7.2.3.1.
Producția de materie primă vegetală la Achillea millefolium L - herba
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2.6 1.0 2.0 2.8 2.2
Beliş 6.700 4.800 1.2 3.5 2.5 2.8 2.5
Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.7 2.5 1.7 1.5
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 2.1 1.0
Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 3.2 1.75
Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 2.3 1.25
Productia medie evaluata se situeaza între 1,00 t (Răchiţele) şi 2,5t(Beliş)
7.3 SAMBUCUS NIGRA L. – SOCUL – FAMILIA CAPRIFOLIACEAE
Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009. %
Fig.7.3.2.1. Dinamica conținutului în ulei la specia Sambucus nigrae L. pe localități și ani
Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,06% (Mărişel) şi 0,16% (Poiana Horii)
Tabelul 7.3.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Sambuci nigrae flori
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 3.6 2.0 2.4 3.0 2.75
Beliş 6.700 4.800 5.2 2.5 4.6 3.9 4.05
Poiana Horii 4.800 2.600 3.1 0.8 4.2 3.6 2.92
Răchiţele 5.400 4.500 1.6 2.4 3.0 5.0 3.0
Ciurtuci 2.600 1.900 2.6 4.0 3.0 1.4 2.85
Giurcuţa 6900 4.500 5.0 3.0 6.0 2.0 4.0
Productia medie evaluata se situeaza între 2,75 t (Mărişel) şi 4,05 t (Beliş)
SIMION FLORIAN Rezumat
14
7.4.ACONITUM NAPELLUS L. – OMAGUL - FAMILIA RANUNCULACEAE
Tabelul 7.4.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Aconitum napellus L.- tubera
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2.0 3.0 2.5 2.5 2.5
Beliş 6.700 4.800 4.0 1.0 3.0 7.0 3.75
Poiana Horii 4.800 2.600 2.4 3.5 4.6 2.5 4.00
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 2.0 1.32
Ciurtuci 2.600 1.900 2.4 2.0 1.4 2.2 2.00
Giurcuţa 6900 4.500 1.5 2.6 2.4 2.5 2.25
Productia medie evaluata se situeaza între 1,32 t (Răchiţele) şi 4,00t(Poiana Horii)
7.5.VACCINIUM MYRTILLUS L. –AFINUL -FAMILIA ERICACEAE
Tabelul 7.5.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Vaccinium myrtillus L- fructe.
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 10.0 6.0 8.0 6.0 7.5
Beliş 6.700 4.800 4. 3.6 2.4 6 4.0
Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 2.6 2.5 2.8 2.5
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 2.1 0.75
Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 1.6 1.35
Giurcuţa 6900 4.500 1.4 1.6 0.6 2.4 1.5
Productia medie evaluata se situeaza între 0,75 t (Răchiţele) şi 7,5t(Mărişel)
7.6.VACCINIUM VITIS IDAEA L.– MERIŞORUL – FAMILIA ERICACEAE
Tabelul 7.6.3.1
Producţia de materie primă vegetală la Vaccinium vitis idaea L.- frunză
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2.6 2.4 3.0 4.0 3.0
Beliş 6.700 4.800 2.0 4.0 3.0 6.0 3.75
Poiana Horii 4.800 2.600 2.0 3.0 2.0 3.0 2.5
Răchiţele 5.400 4.500 4.0 2.6 3.4 3.0 3.25
Ciurtuci 2.600 1.900 2.4 2.6 2.0 3.0 2.5
Giurcuţa 6900 4.500 0.9 2.1 3.4 2.6 2.25
Productia medie evaluata se situeaza între 2,25 t (Giurcuţa) şi 3,75t(Beliş)
SIMION FLORIAN Rezumat
15
7.7.JUNIPERUS COMMUNIS L.– IENUPĂRUL – FAMILIA CUPRESACEAE
Conținutul în ulei în urma analizei la fructele recoltate în anii 2007 și 2009 %
Figura 7.7.2.1. Dinamica conținutului de ulei volatil la specia Juniperus comunis –
Ienupărul pe localități și ani comparativ cu Farmacopeea Romana Ediția X..
Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,65% (Poiana Horii) şi 1,07 % (Răchiţele)
Origanum
vulgare L
-sovarv
Thymus
serpillum
L -
cimbrisor
Timol
etalon
Juniperus
comunis L
-ienupar
Cineol
etalon
Abies
albae L
- brad
Pinus
montana
L - pin
L –
Terpineol
etalon
Borneol
etalon
Azulen
etalon
Achillea
millefo
lium
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Figura 7.7.2.3. Cromatograma conținutului în ulei volatil la specia Juniperus communis L.
– metoda Cromatografie în strat subțire Tabelul 7.7.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Juniperus CommunisL - fructe
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 3.0 4.0 5.0 4.0 4.0
Beliş 6.700 4.800 2.5 4.0 3.6 2.9 3.25
Poiana Horii 4.800 2.600 2.1 2.9 2.5 3.5 2.75
Răchiţele 5.400 4.500 2.6 3.4 2.9 4.1 3.5
Ciurtuci 2.600 1.900 3.0 3.0 4.0 2.0 4.0
Giurcuţa 6900 4.500 2.0 2.5 4.5 2.8 2.95
Productia medie evaluata se situeaza între 2,75 t (Poiana Horii) şi 4,00 t(Mărişel)
SIMION FLORIAN Rezumat
16
7.8.CRATAEGUS MONOGINA JACQ. – PĂDUCEL - FAMILIA ROSACEE
Tabelul 7.8.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Crataegus monoginaL –frunza cu flori
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2.4 4.0 5.0 3.6 3.75
Beliş 6.700 4.800 5.0 4.0 9.0 7.0 6.25
Poiana Horii 4.800 2.600 3.0 4.0 2.0 3.0 4.0
Răchiţele 5.400 4.500 2.0 4.0 4.0 4.0 3.5
Ciurtuci 2.600 1.900 1.0 2.0 2.0 4.0 2.25
Ghiurcuţa 6200 4.500 5.0 2.0 1.5 2.5 2.25
Productia medie evaluata se situeaza între 2,25 t (Giurcuţa) şi 6,25t (Belis)
7.9.HYPERICUM PERFORATUM L. –SUNĂTOAREA -FAMILIA
HYPERICACEAE
Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007-2009
%
Fig. 7.9.2.1. Dinamica conținutului de ulei volatil la specia Hypericum perforatum L.
comparativ cu Farmacopeea Romana Editia X.
Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,38% (Poiana Horii) şi 0,5% (Giurcuţa) Tabelul 7.9.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Hypericum perforatum L - herba
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 6.0 4.0 7.0 3.0 5.0
Beliş 6.700 4.800 2.4 5.6 4.0 4.0 4.0
Poiana Horii 4.800 2.600 9.0 7.0 8.5 4.5 7.25
Răchiţele 5.400 4.500 3.6 2.0 2.0 4.4 4.0
Ciurtuci 2.600 1.900 4 4.5 2.5 5 4.0
Giurcuţa 4.500 4.5 5.5 2.6 3.4 4.0
Productia medie evaluata se situeaza între 4,0 t (Giurcuţa) şi 7,25t(Poiana Horii)
SIMION FLORIAN Rezumat
17
7.10.RUBUS IDAEUS L. – ZMEURUL -- FAMILIA ROSACEAE
Tabelul 7.10.3.1
Producţia de materie primă vegetală la Rubus idaeus L-frunză
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 3.0 1.65
Beliş 6.700 4.800 1.2 0.5 1.8 2.0 1.37
Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 2.7 2.5 4.2 2.62.
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 4.1 1.50
Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 2.2 1.50
Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 2.3 1.25
Productia medie evaluata se situeaza între 1,25 t (Giurcuţa) şi 2,62t (Poiana Horii)
7.11.ROSA CANINA L - MĂCEȘUL -FAMILIA ROSACEAE
Tabelul 7.11.3.1
Producţia de materie primă vegetală la Rosa Canina L. - fructe
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 3.0 1.65
Beliş 6.700 4.800 2.0 4.0 3.0 6.0 3.75
Poiana Horii 4.800 2.600 2.2 4.8 3.6 2.2 4.2
Răchiţele 5.400 4.500 4.4 5.3 3.7 2.6 4.0
Ciurtuci 2.600 1.900 2.5 3.3 4.0 2.0 4.0
Ghiurcuţa 6900 4.500 4.0 3.0 5.0 4.0 4.0
Productia medie evaluata se situeaza între 1,65 t (Mărişel) şi 4,2 t(Poiana Horii)
7.12. GENȚIANA ASCLEPIADEA L.- GHINȚURA ALBASTRĂ FAMILIA
GENȚIANACEAE
Tabelul 7.12.3.1
Producţia de materie primă vegetală la Gențiana asclepiadea L. - radix
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2 1.0 2.0 1 1.5
Beliş 6.700 4.800 1.2 0.8 1.8 2.2 1.5
Poiana Horii 4.800 2.600 2.6 2.4 3.8 2.2 2.75
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 1.1 0.5
Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 1.0 1 0.6 1
Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.6 0.8 2.2 1.25
Productia medie evaluata se situeaza între 0,5 t (Răchiţele) şi 2,75 t(Poiana Horii)
SIMION FLORIAN Rezumat
18
7.13.TANACETUM VULGARE L. BERNH.-VETRICE- FAMILIA ASTERACEAE
Tabelul 7.13.3.1
Producţia de materie primă vegetală la Tanacetum vulgare L.- flori
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual
(tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 0.4 1.0
Beliş 6.700 4.800 1.2 0.5 1.8 0.5 1.0
Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.9 2.5 1.5 1.5
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 1.1 0.75
Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 2.6 4 2.5
Ghiurcuţa 6900 4.500 0.4 1.6 0.6 0.4 0.75
Productia medie evaluata se situeaza între 0,75 t (Giurcuţa) şi 2,5t(Ciurtuci)
7.14.EPILOBIUM PARVIFLORUM (SCHREB) WITHER—PUFULIȚA CU
FLORI MICI FAMILIA ONAGRACEAE
Tabelul 7.14.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Epilobium parviflorum L- iarbă
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual
(tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2 2.5 3.5 2 5.00
Beliş 6.700 4.800 1.8 2.2 1.4 2.6 2.00
Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.7 2.5 3.2 1.87
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 3 1.22
Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 2.2 1.50
Ghiurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 3.3 0.90
Productia medie evaluata se situeaza între 0,90 t (Giurcuţa) şi 5,0 t(Mărişel)
7.15.VERBASCUM PHLOMOIDES L.–LUMÂNĂRICA- FAMILIA
SCROPHULARIACEAE
Tabelul 7.15.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Verbascum phlomoides L.- flori
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual
(tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 0.4 1.0
Beliş 6.700 4.800 1.2 0.5 1.8 1.0 1.125
Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.7 2.5 3.2 1.87
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 1.6 0.87
Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 1.4 1.3
Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 1.5 1.05
Productia medie evaluata se situeaza între 0,87 t (Poiana Horii) şi 1,3 t(Ciurtuci)
SIMION FLORIAN Rezumat
19
7.16.TUSSILAGO FARFARA L.- PODBALUL – FAMILIA ASTERACEAE
Tabelul 7.16.3.1
Producţia de materie primă vegetală la Tussilago farfara L.- frunza
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2.5 2.0 3.0 3.5 2.75
Beliş 6.700 4.800 2.0 4.0 3.0 5.0 3.5
Poiana Horii 4.800 2.600 2.2 3.8 4.6 2.4 3.35
Răchiţele 5.400 4.500 2.0 2.0 4.0 2.0 2.5
Ciurtuci 2.600 1.900 2.5 3.5 2.4 3.6 4.0
Giurcuţa 6900 4.500 2.4 1.6 4.5 6.2 3.67
Productia medie evaluata se situeaza între 2,5 t (Răchiţele) şi 4,0 t(Ciurtuci)
7.17.XANTHIUM SPINOSUM L.- GHIMPE - FAMILIA ASTERACEAE
Tabelul 7.17.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Xanthium spinosum L- herba
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2.0 1.5 0.5 2.0 1.5
Beliş 6.700 4.800 2.2 2.8 3.0 4.0 3.0
Poiana Horii 4.800 2.600 2.0 2.0 3.0 3.0 2.5
Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 1.1 0.75
Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.6 2.0 1.5
Ghiurcuţa 6900 4.500 0.3 1.8 0.6 0.7 1.1
Productia medie evaluata se situeaza între 0,75 t (Răchiţele) şi 3,0 t(Beliş)
7.18.HIPPOPHAE RHAMNOIDES L.- CĂTINA ALBA - FAMILIA
ELAEAGNACEAE
Tabelul 7.18.3.1
Producţia de materie primă vegetală la Hippophae rhamnoidesL- fructe
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 2.4 1.5
Beliş 6.700 4.800 2.0 2.5 1.5 2.0 2.00
Poiana Horii 4.800 2.600 2.1 1.9 2.2 2.8 2.25
Măguri 5.400 4.500 1.6 2.4 3.5 1.5 2.25
Ciurtuci 2.600 1.900 2.4 2.6 3.0 4.0 3.00
Ghiurcuţa 6900 4.500 2.4 3.6 4.2 1.4 2.90
Productia medie evaluata se situeaza între 1,5 t (Mărişel) şi 3,0 t(Ciurtuci)
SIMION FLORIAN Rezumat
20
Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009 %
Fig.7.18.2.1. Dinamica conținutului în ulei la specia Hippophae rhamnoides L
Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 10.85 % (Poiana Horii) şi 22,55% (Mărişel)
7.19.ORIGANUM VULGARE L.- ȘOVÂRV -FAMILIA LAMIACEAE
Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009
%
Fig. 7.19.2.2. Dinamica conținutului în ulei la specia Origanum vulgare L.
Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,23% (Mărişel) şi 0,6% (Mărişel)
Origanum
vulgare L
-sovarv
Thymus
serpillum L
-cimbrisor
Timol
etalon
Juniperus
comunis L
-ienupar
Cineol
etalon
Abies
albae L
- brad
Pinus
montana
L - pin
L –
Terpineol
etalon
Bor-
ne -
ol
Azu-
len
etalon
Achillea
mille-
folium
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Fig. 7.19.2.3. Cromatograma conținutului în ulei volatil la Origanum vulgare L.
SIMION FLORIAN Rezumat
21
Tabelul 7.19.3.1.
Producţia de materie primă vegetală la Origani vulgare L - herba
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa estimată
a bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 4,0 3,0 2,6 2.4 3,0
Beliş 6.700 4.800 2,0 2,5 1,5 2,0 2,0
Poiana Horii 4.800 2.600 3,1 3,9 4,2 4,8 4,0
Măguri 5.400 4.500 1,6 3,4 3,5 2,5 2,75
Ciurtuci 2.600 1.900 3,4 4,6 3,3 4,7 4,0
Giurcuţa 6900 4.500 5,4 5,6 6,2 8,8 6,5
Productia medie evaluata se situeaza între 2,0 t (Beliş) şi 6,5t(Giurcuţa)
7.20.THYMUS SERPYLLUM L. –CIMBRIȘOR-FAMILIA LAMIACEAE
Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009
%
Fig. 7.20.2.2.Dinamica conținutului în ulei pe localități și ani la specia
Thymus serpyllum L Farmacopeea Romana Editia X.
Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,0,23% (Poiana Horii) şi 0,45% (Mărişel)
Origanum
vulgare L
-sovarv
Thymus
serpillum
L -
cimbrisor
Timol
etalon
Juniperus
comunis L
-ienupar
Cineol
etalon
Abies
albae L
- brad
Pinus
montana
L - pin
L –
Terpineol
etalon
Bor-
ne -
ol
Azu-
len
etalon
Achillea
mille-
folium
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Fig. 7.20.2.3. Cromatograma conținutului în principii active a uleiului de Thymus
serpyllum L
SIMION FLORIAN Rezumat
22
Tabelul 7.20.3.1
Producţia de materie primă vegetală la Thymus serpyllum L- herba
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa
estimată a
bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 2,4 2,2 1,8 2,6 2,25
Beliş 6.700 4.800 1,5 2,5 2,0 2,0 2,0
Poiana Horii 4.800 2.600 2,1 1,9 3,6 3,4 3,0
Ciurtuci 2.600 1.900 3,4 4,6 3,3 4,7 4,0
Giurcuţa 6900 4.500 6,4 5,2 4,2 4,0 5,0
Productia medie evaluata se situeaza între 2,0 t (Beliş) şi 5,0 t(Giurcuţa)
7.21.ABIES ALBA MILL.– BRAD- FAMILIA PINACEAE
Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009
%
Fig. 7.21.2.2.Dinamica conținutului în ulei pe localități și ani la specia Abies alba Mill.
Farmacopeea Romana Editia X.
Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,16% (Mărişel) şi 0,29% (Ciurtuci)
Origanum
vulgare L
-sovarv
Thymus
serpillum L
-cimbrisor
Timol
etalon
Juniperus
comunis L
-ienupar
Cineol
etalon
Abies
albae L
- brad
Pinus
montana
L - pin
L –
Terpineol
etalon
Bor-
ne -
ol
Azu-
len
etalon
Achillea
mille-
folium
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Fig. 7.21.2.3. Cromatograma continutului în principii active a uleiului de Abies alba
SIMION FLORIAN Rezumat
23
Tabel 7.21.3.1
Producţia de materie primă vegetală la Abieti turiones- muguri
Bazinul
Suprafaţa
totală a
locaţiei (ha)
Suprafaţa estimată
a bazinelor cu
potenţial de
recoltare
Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)
2007
2008
2009
2010
Media
anuală
Mărişel 8.600 2.700 22,4 12,2 11,8 22,6 17,25
Beliş 6.700 4.800 31,5 22,5 32,0 22,0 27,0
Poiana Horii 4.800 2.600 15,1 12,9 23,6 13,4 16,25
Ciurtuci 2.600 1.900 8,4 6,6 9,3 11,7 9,0
Giurcuţa 6900 4.500 10,4 15,2 11,2 14,0 12,0
Productia medie evaluata se situeaza între 9,0 t (Ciurtuci) şi 27 t (Beliş)
Cap.VIII.PRINCIPALELE REZULTATE PRIVIND EFICIENȚA
ECONOMICĂ LA UNELE PRODUSE OBȚINUTE DIN SPECII
STUDIATE
8.1. CALCULUL COSTULUI DE PRODUCȚIE AL SEMIFABRICATELOR
PENTRU SPECIILE STUDIATE.
Intrucat in ultimii ani consumul de produse obtinute din plante medicinale si
aromatice (ceaiuri,medicamente pe baza de plante si suplimente alimentare) au inregistrat
cresteri semnificative la nivel national si pe plan mondial in acest capitol am efectuat
calcule tehnice și economice care din care sa rezulte oportunitatea achiziționării,
procesării și valorificării plantelor medicinale și aromatice din flora spontană.
În acest scop s-a calculat :
costul semifabricatelor pornind de la prețul cu care se achiziționează marfa
prețul de vânzare pornind de la costul semifabricatelor la care s-au adăugat toate
cheltuielile ocazionate cu procesarea și vânzarea.
Rata rentabilității obținută prin valorificarea semifabricatului
Rata rentabilității obținută prin valorificarea semifabricatului supus
procesul de realizare a ceaiurilor , siropurilor și extractelor.
SIMION FLORIAN Rezumat
24
Tabelul 8.1.1
Calculul costului de producție la semifabricate rezultate în urma procesării la speciile
studiate din Bazinul superior al Someșului Mic în anul 2009
Um = kg
Nr.
crt.
Produsul
Cheltuieli cu achiziția
Cost
materie
primă
brută
Cheltuieli în procesul de
prelucrare materie primă brută
Cost
semifa-
bricat
Preț de
achiziție
Cheltuieli
de
aprovizio-
nare
Depozitare
Prelucrări
Altele
1 Sunătoare 4.0 0.54 4.54 0.03 0.75 0.12 5.44
2 Arnică 15.0 2.02 17.02 0.03 0.55 0.12 17.72
3
Coada
șoricelului 2.5 0.34 2.84 0.03 0.75 0.12 3.74
4 Cimbrișor 3.0 0.40 3.40 0.03 0.75 0.12 4.30
5 Zmeur 3.0 0.40 3.40 0.02 0.60 0.12 4.14
6 Ghimpe 3.0 0.40 3.40 0.02 0.60 0.12 4.14
7 Afin 3.5 0.47 3.97 0.02 0.75 0.12 4.86
8 Merișor 10.0 1.35 11.35 0.02 0.60 0.12 12.09
9 Soc(flori) 8.5 1.14 9.64 0.02 0.55 0.12 10.33
10 Vetrice 3.0 0.40 3.40 0.30 0.60 0.12 4.42
11 Gențiană 13.0 1.75 14.75 0.02 0.70 0.12 15.59
12 Șovârv 4.0 0.54 4.54 0.03 0.75 0.12 5.44
13 Omag 14.0 1.88 15.88 0.02 0.60 0.12 16.62
14 Muguri pin 5.5 0.74 6.24 0.03 0.33 0.12 6.72
15
Muguri
brad 5.5 0.74 6.24 0.03 0.33 0.12 6.72
16 Ienupăr 4.0 0.54 4.54 0.01 0.45 0.12 5.12
17 Pufuliță 3.4 0.46 3.86 0.03 0.75 0.12 4.76
18 Cătină 17.0 2.29 19.29 0.01 0.45 0.12 19.87
19 Păpădie 4.5 0.61 5.11 0.03 0.75 0.12 6.01
20 Măcieșe 14.6 1.96 16.56 0.01 0 0.12 16.69
21 Păducel 3.5 0.47 3.97 0.02 0.60 0.12 4.71
SIMION FLORIAN Rezumat
25
8.2.CALCULUL PREȚULUI DE VALORIFICARE ȘI A RATEI
RENTABILITĂȚII.
Tabel 8.2.1
Calculul ratei retantabilității prin valorificarea semifabricatelor
Nr.
crt.
Produsul
Cost
semifabricat
Prețul pieței
Rata rentabilității (%)
Export
Intern
Valorificare
export
Valorificare
intern
1 Sunătoare 5.44 7.80 7.20 31.58 21.46
2 Arnica 19.67 74.00 30.00 276.2 52.54
3 Coada șoricelului 4.08 x 8.20 x 101.1
4 Cimbrișor 4.69 x 7.30 x 55.53
5 Zmeur 4.47 12.00 6.90 168.25 54.24
6 Ghimpe 4.47 12.00 6.90 168.25 54.24
7 Afin 5.39 8.00 8.10 48.40 50.26
8 Merișor 14.27 x 21.30 x 49.32
9 Soc(flori) 12.09 24.00 19.00 98.46 57.11
10 Vetrice 4.95 x 6.00 x 21.13
11 Gențiana 18.40 24.00 27.00 30.45 46.73
12 Șovâf 6.04 x 10.50 237.5 73.90
13 Omag 19.61 27.00 x 37.66 x
14 Muguri pin 7.59 13.50 11.80 77.87 55.47
15 Muguri brad 7.59 13.50 11.80 77.87 55.47
16 Ienupăr 5.89 12.50 11.60 112.3 97.01
17 Pufuliță 5.62 x 9.30 x 65.56
18 Cătină 22.25 27.00 28.00 21.37 25.86
19 Păpădie 7.09 8.00 11.20 12.80 58.07
20 Măcieșe 16.91 18.50 23.00 9.40 35.98
21 Păducel 5.32 10.00 9.50 87.94 78.55
Rentabilitate mai scăzută se înregistrează la fructele de cătină, florile de soc și fructele de
merișor, intrucat prețurile cu care aceste sortimente se achiziționează sunt foarte
ridicate.
SIMION FLORIAN Rezumat
26
8.3. CALCULUL COSTURILOR ŞI A RATEI RENTABILITĂTII LA
CEAIURILE OBŢINUTE DIN PLANTE.
Tabel 8.3.1.2
Rata rentabilității la ceaiurile multidoze
Nr.
crt.
Produsul
Cost
semifabricat
Cheltuieli
aferente
productiei
Cost de
producție
Cheltuieli
de
desfacere
Cost
complet
Preț de
vânzare
Rata
rentabilității
%
1 Sunătoare 5.44 10.99 16.43 1.97 21.19 46.6 119.90
2 Coada
șoricelului 3.74 10.19 13.93 1.67 15.60 39 150.04
3 Cimbrișor 4.30 10.45 14.75 1.77 16.52 41.6 151.76
4 Zmeur 4.14 10.38 14.52 1.74 16.27 34 109.02
5 Ghimpe 4.14 10.38 14.52 1.74 16.27 49.2 202.47
6 Afin 4.86 10.71 15.57 1.87 17.44 41.6 138.54
7 Merișor 12.09 14.11 26.20 3.14 29.34 49.2 67.70
8 Soc (flori) 10.33 13.29 23.62 2.83 26.46 49.2 85.95
9 Gențiană 15.59 15.76 31.35 3.76 35.11 70.6 101.08
10 Șovârf 5.44 10.99 16.43 1.97 18.40 41.6 126.09
11 Muguri pin 6.72 11.59 18.31 2.20 20.51 50.4 145.77
12 Ienupăr 5.12 10.84 15.96 1.91 17.87 56.8 217.80
13 Pufuliță 4.76 10.67 15.43 1.85 17.28 41.6 140.76
14 Cătină 19.87 17.77 37.64 4.52 42.15 104.6 148.14
17 Păpădie 6.01 11.25 17.26 2.07 19.33 36.6 89.38
18 Măceșe 16.69 16.28 32.97 3.96 36.93 64.2 73.84
19 Păducel 4.71 10.64 15.35 1.84 17.19 40.4 134.98
Tabel 8.3.2.2
Rata rentabilității la produsele.sunatoare, musetel, tei, macese.
Nr.
crt
Produsul
Materia
prima
(Semifabicat)
Chletuieli
aferente
producției
Cost
de
producție
Cheltuieli
de
desfacere
Cost
complet
Preț de
vânzare
Rata
rentabilității
%
1 Sunătoare 5.44 27.51 32.95 3.95 36.90 65.5 77.49
2 Mușețel 8.00 28.74 36.74 4.41 41.15 65.5 59.18
3 Tei 14.09 31.66 45.75 5.49 51.24 115.5 125.41
4 Măceșe 16.69 20.46 37.15 4.46 41.61 50 20.17
SIMION FLORIAN Rezumat
27
8.4. CALCULUL COSTURILOR ŞI A RATEI RENTABILITĂTII
SIROPURILOR DIN PLANTE ŞI FRUCTE
Tabel 8.4.2
Calculul rentabilității la siropuri din plante și fructe
Nr.
crt.
Produsul
Materia
prima
(Semifabri
cat)
Chletuieli
cu
productie
Cost de
productie
Cheltuieli
de
desfacere
Cost
complet
Pret de
vanzare
Rata
rentabilitatii
%
1 Soc (flori) 10.33 347.47 357.80 42.94 400.74 638.35 66.41
2 Muguri pin 6.72 363.33 370.05 44.41 414.46 638.35 60.50
3 Muguri
brad 6.72 342.89 349.61 41.95 391.56 584.8 55.27
4 Cătină 19.87 363.54 383.41 46.01 429.42 638.35 54.49
5 Tei 14.09 360.88 374.97 45.00 419.97 584.8 43.96
6 Măcieșe 16.69 351.86 368.55 44.23 412.77 638.35 61.21
CONCLUZII
Urmare cercetărilor intreprinse privind cunoașterea, identificarea și valorificarea
plantelor medicinale și aromatice din Bazinul superior al Someșului Mic în anii 2006-
2010 se desprind următoarele concluzii:
1. .Din suprafaţa totală a Bazinului superior al al Someșului Mic de 337.300 ha în
studiu a fost cuprinsă suprafața de 21.000 ha pe raza localităţilor: : Mărişel (2700 ha),
Beliş (4800 ha), Poiana Horii, (2600ha) Ciurtuci (1900 ha),Răchițele(4500 ha), Giurcuța
de Sus (4500 ha).
2. Din punct de vedere climatic această zonă asigură condiții prielnice de vegetație
pentru o mare varietate de plante medicinale și aromatice din flora spontană.
3. Temperatura medie anuală se situează între limita minimă medie de 8,3˚C-9,6˚C
și limimitele maxime pană la -25˚ iarna și respectiv pană la + 35˚ vara.
4. Precipitațiile se situează între 800 și 1300 mm / an, cu valori de peste 1400 mm
/ an la Muntele Mare, însă nivelul precipitațiilor medii sunt de la 600 pană la 1100 mm/an.
5. Din punct de vedere morfologic, altitudinea maximă a arealului cercetat ajunge
SIMION FLORIAN Rezumat
28
pânala 1700 m, iar rețeaua hidrografică a Bazinului superior al Someșului Mic este de
aproximativ 135 km. Vegetația și fauna sunt caracteristice pădurilor de foioase iar solurile
au o fertilitate bună.
6. Studiul intreprins a permis o evaluare privind potențialul productiv al zonei
precum și evaluări referitore la cantitatea de masă vegetală care se poate recolta pe
parcursul unui an calendaristic fără a pune în pericol prin exploatări exagerate sau
abusive varietatea mare de plante medicinale și aromatice care alcătuiesc comoara
floristică a munților Apuseni.
7. S-a constatat existența unui numar mare de arii protejate dintre care cea mai
semnificativă o reprezintă parcul national Apuseni. Bazinul superior al Someșului Mic
deține o mare bio-diversitate cu o componentă floristică de o valoare inestimabilă. Există
de asemenea un potențial turistic deosebit generat de existența unor peisaje cu specific
montan în care înca se mai păstreaza tradițiile specifice zonei.
8. Prin cercetările intreprinse au fost identificate şi cartate un număr de 73 specii
de plante medicinale și aromatice care se pot grupa în funcție de utilitatea lor
intratamentul unor afecţiuni astfel:
- 11 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni cardio-vasculare
- 11 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale aparatului digestiv
- 14 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale aparatului respirator
- 12 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale aparatului urinar
- 9 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni dermatologice
- 10 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni de nutriție și metabolism.
- 6 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale sistemului nervos
Au fost de asemenea identificate aproximativ :
- 150 specii de plante medicinale utilizate tradițional în medicina populară
- 20 specii de plante tinctoriale utilizate în industria coloranților
9. Din totalul speciilor de plante medicinale cartate și inventariate în întreg Bazinul
superior al Someșului Mic am ales un număr de 21 plante medicinale și aromatice
SIMION FLORIAN Rezumat
29
reprezentative la care s-au făcut măsurători privind suprafața totală a arealelor de
recoltare în 6 localități, suprafața estimată a bazinelor cu potențial de recoltare, precum și
cantitatea de materie primă vegetală care se poate recolta pe parcursul unui an
calendaristic fără a periclita dispariția unor specii. .
10. Pentru 8 specii de plante care conțin uleiuri volatile s-au facut și determinarile
privind conținutul în ulei: Pinus montana Mill, Abies alba Mill., Juniperus communis L.,
Hypericum perforatum L., Origanum vulgare L., Thymus serpyllum L., Arnica montana
L., Achillea millefolium L., Tanacetum vulgare (L.) Beruh., Hypophae rhamnoides L.
11. Cele 6 localități cartate sunt: Mărișel, Beliș, Poiana Horii, Răchițele, Ciurtuci și
Giurcuța.
12. Având în vedere faptul că tot arealul cercetat se află în zona muntoasă și este
supus unor fluctuații mari de temperatură în perioadele de primavară, condițiile
pedoclimatice au influență directă asupra volumului de materie primă ce se poate recolta
la sortimentele analizate.
13. În partea finală a lucrării au fost efectuate calcule privind eficiența valorificarii
plantelor medicinale și aromatice prin unități specializate.S-au ales 23 sortimente de
plante la care s-au determinat costurile pe unitate de produs la semifabricatele care
concură la obținerea produselor finite. S-a calculat rata rentabilității pentru valorificare la
intern și la export la unele sortimente cu importanță deosebită, procesate sub formă de
ceaiuri unidoză, ceaiuri multidoză, siropuri și extracte. Din calcule rezultă că eficieța cea
mai ridicată se obține valorificând materia primă sub formă de semifabricate.
14. Se constată pe parcursul analizei că încă nu se manifestă destul interes pentru
administrarea ariilor protejate. Nu se alocă fonduri pentru activități de spontaneizare în
vederea menținerii în condiții de viabilitate a unor locații și habitate cu specii în pericol de
dispariție.
15. Ca urmare a cercetărilor intreprinse, se impune crearea unei infrastructuri mai
performante pentru conservarea și protecția biodiversității, alocarea de resurse
instituțiilor pentru crearea unui cadru instituțional în ce privește regenerarea ariilor
SIMION FLORIAN Rezumat
30
protejate.
16. Am constatat că în prezent există mari suprafețe cu terenuri degradate și o
slabă implicare din partea autorităților atât din punct de vedere al finanțărilor cât și a
gradului de implicare privind asocierea persoanelor deținătoare de terenuri în asociații
profesionale pentru valorificarea în condiții de rentabilitate a acestor terenuri.
17. Exploatarea rațională a resurselor de plante medicinale și aromatice în Bazinul
superior al Someșului Mic impune existența unui inventar complet a tuturor habitatelor cu
plante medicinale și în special a acelor locații pentru care există pericol de dispariție prin
recoltări sau exploatări abuzive.
18. Considerăm necesară o mai mare implicare a autorităților, a agențiilor de
protecția mediului, a comunităților locale, a administrațiilor parcurilor naționale, a
agenților economici interesați în păstrarea, ocrotirea și exploatatea rațională a tuturor
locațiilor în care vegetează plantele medicinale din flora spontană.
SIMION FLORIAN Rezumat
31
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. ALEXAN M., BOJOR O., CRĂCIUN Fl., 1988, Flora medicinală a
României, Ediţia I, Ed. Ceres, Bucureşti; ALEXAN M., BOJOR O., CRĂCIUN
Fl., 1992 Flora medicinală a României, Ediţia II, Ed. Ceres București;AGOPIAN
A., 1975 – Plantele medicinale din flora spontană și substituirile lor Ed.centrocoop,
București;BENEDEC DANIELA, ONIGA ILIOARA, TOIU ANCA, TĂMAŞ M.,
2011 Plante medicinale exotice, Ed. Risoprint Cluj-Napoca;BOJOR O. ALEXAN
M., 1981 Plantele medicinale izvor de sănătate Ed. Ceres București;BOJOR O.
ALEXAN M., 1984 Plantele medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Recoop
București;BOJOR O. POPESCU O, 2000 –Fitoterapie tradițională și modernă
Ed. II Fiat Lux București;BOJOR O., Fitoterapie tradiţională şi modernă, 2003,
Ediţia II, Ed. FIATLUX, Bucureşti;CHIRILA P., 1999- Plante tinctoriale și
folosirea lor în vopsirea lânii Editura Tehnica , Bucureşti;CHIRILA P., TAMAS
M., 1987 -Medicina naturistă , Ed. Medicală București;;COICIU EVDOCHIA şi
RACZ G., 1962, Plante medicinale şi aromatice, Ed Academiei Române;
FLORIAN S. , 2006- Aspecte privind valorificarea plantelor medicinale din
flora spontană la Plafar Cluj - Hameiul și plantele medicinale , Universitatea de
Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj –Napoca;FLORIAN S., 2007 –
Valorificarea superioară a plantelor medicinale din bazinul superior al Someșului
Mic- Revista Hameiul și Plantele medicinale -Universitatea de Științe Agricole și
medicină Veterinară Cluj –Napoca;FLORIAN S., 2008 – Plante medicinale din
bazinul superior al Someșului Mic- importantă sursă de materii prime pentru Plafar
Cluj. Hameiul și plantele medicinale , Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară Cluj –Napoca, Editura Academic press - Cluj Napoca;;MUNTEAN L.
S.,1990 Plante medicinale şi aromatice cultivate în România, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca;MUNTEAN L. S., 1996, Cultura plantelor medicinale şi aromatice,
Editura Dacia, Cluj-Napoca;MUNTEAN L.S., 2001, Plante medicinale și
SIMION FLORIAN Rezumat
32
aromatice în fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iași;MUNTEAN L. S.,
TĂMAŞ M., MUNTEAN S., MUNTEAN L., DUDA M. VÂRBAN DAN,
FLORIAN S., 2007, Tratat de plante medicinale cultivate și spontane, - Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca;MUNTEAN L. S., ȘTIRBAN S., 2006- Ecologie,
agroecosisteme și protecția mediului – Editura Dacia Cluj – Napoca;MUNTEAN L.
S., TĂMAŞ M., VÂRBAN D. I., MUNTEAN S., MUNTEAN L., FIŢIU A.,
VÂRBAN Rodica, 2003, Tehnologii în agricultura ecologică, Plante medicinale şi
aromatice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;ONIGA ILIOARA, TĂMAŞ M.,
BENEDEK DANIELA, FLORIAN S., 2006 – Ghid pentru recunoașterea și
recoltarea plantelor medicinale din culturi Vol II, Editura Supergraph Cluj;
TĂMAŞ M., OTLĂCEAN A., 1976 Studiu comparativ al flavonelor din florile
speciilor indigene de soc. Revista Farmacia nr.24; IașiTAMAȘ M., POP
CARMEN, 2005- Metode de analiză a arbutozidei din plante-U.M.F.S
ChișinăuTĂMAŞ M. şi ONIGA Ilioara, 2001, Produse fitofarmaceutice
româneşti, Ed. II-a, Tipografia UMF Cluj-Napoca;TĂMAŞ M., ONIGA Ilioara,
BENEDEC Daniela şi FLORIAN S., 2005 -Ghid pentru cunoașterea și recoltarea
plantelor medicinale Volumul I. Flora spontană - Ed . Dacia Cluj;TĂMAȘ M.,
1999 Botanica Farmaceutică Vol II Sistemica Ed. Medicală , Univ.
I.Hatieganul Cluj _Napoca;TĂMAȘ M., 1999 – Dicționar poliglot de plante
medicinale Ediția II- Editura U.M.F. Cluj;TĂMAȘ M., HODISAN V.,MOT
I.,CIOBANU E. – Documentatie de cartare plante medicinale jud. Cluj-Salaj
1982.;VÂRBAN D. , VÂRBAN RODICA , ALBERT I. , 2005, Plante
medicinale cultivate și din flora spontană , Ed. Risoprint Cluj –Napoca
Cuvinte cheie: plante medicinale şi aromatice, areal Beliş Mărişel,Poiana Horii,Ciurtuci, rata
rentabilitatii, producţie, calitate