tez Ă de doctorat phd thesis - usamv clujchina. primele men ţiuni referitoare la soia se g ăsesc...

Ioan COLCEAR Tezǎ de doctorat

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

biolog Ioan COLCEAR

CERCETARI PRIVIND INFLUEN ŢA IRIG ĂRII ASUPRA CONŢINUTULUI ÎN PROTEIN Ă ŞI IZOFLAVONE LA CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE ZONEI PREMONTANE A TRANSILVANIEI

Rezumat al tezei de doctorat

RESEARCHES ON THE INFLUENCE OF IRRIGATION ON PROTEI N AND ISOFLAVONES CONTENT IN SOYBEAN CROP, ACCORDING TO

PREMONTANE AREA OF TRANSYLVANIA

Summary of PhD Thesis

TEZĂ DE DOCTORAT

Phd Thesis

Conducător ştiin ţific:

Prof. univ. dr. Emil LUCA

CLUJ-NAPOCA 2011


2

CUPRINS

CAPITOLUL I CULTURA DE SOIA-PREZENTARE GENERALA

4

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND TEHNOLOGIA D E CULTURĂ LA SOIA

4

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND REGIMU L DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA SOIA

4

CAPITOLUL IV

ASPECTE PRIVIND EXTRAGEREA ŞI DETERMINAREA PROTEINAEI SI IZOFLAVONELOR DIN SOIA

5

CAPITOLUL V

CARACTERIZAREA CONDI ŢIILOR PEDOCLIMATICE ÎN CARE AU AVUT LOC CERCET ĂRILE

5

CAPITOLUL VI

OBIECTIVELE CERCET ĂRII, MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ŞI METODELE DE LUCRU

6

CAPITOLUL VII

CERCETĂRI PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE SOIA

8

CAPITOLUL VIII

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA REGIMULUI DE APĂ ŞI A UNOR ELEMENTE DE TEHNOLOGIE ASUPRA PRODUC ŢIEI DE

SOIA (BOABE) ÎN PERIOADA 2006−2008, ÎN CONDIŢIILE DIN LOCALITATEA TURENI

8

8.1. INFLUENŢA IRIGĂRII ASUPRA PRODUCŢIEI MEDII A SOIURILOR DE SOIA, ÎN PERIOADA 2006 – 2008.......................................... .........................................

8

8.2. INFLUENŢA EPOCII DE RECOLTARE ASUPRA PRODUCŢIEI MEDII A SOIURILOR DE SOIA, ÎN PERIOADA 2006 – 2008.......................................................

9

8.3. INFLUENŢA SOIULUI ASUPRA PRODUCŢIEI MEDII DE SOIA, ÎN PERIOADA 2006 – 2008....................................................................................................

10

CAPITOLUL IX

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND OB ŢINEREA, DOZAREA ŞI DETERMINAREA CONCENTRATELOR PROTEICE DIN PRODUC ŢIA DE

SOIA A ANILOR 2006-2008

11


3

CAPITOLUL X REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA

CONŢINUTULUI ÎN IZOFLAVONE, LA CULTURA DE SOIA

12

CAPITOLUL XI

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND EFICIEN ŢA ECONOMIC Ă A IRIGĂRII LA CULTURA DE SOIA IN CONDI ŢIILE ZONEI PREMONTANE A

CÂMPIEI TRANSILVANIEI ÎN PERIOADA 2006 - 2008

13

CAPITOLUL XII

CONCLUZII

14 12.1. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA CONDIŢIILOR CLIMATICE ASUPRA DEFICITULUI HIDRIC DIN SOL ŞI ASUPRA CONSUMULUI DE APĂ AL PLANTELOR DE SOIA, ÎN ANII 2006-2008...................................................................

14 12.1.1. Concluzii privind motivaţia alegerii materialului biologic experimental.... 15 12.1.2. Concluzii cu privire la influenţa deficitului hidric al solului asupra elementelor de productivitate la soia...................................................................................

15

12.1.3. Concluzii privind influenţa regimului de apă asupra producţiei.................. 15 12.2.4. Concluzii privind aplicarea a două epoci de recoltare diferenţiate............. 18 12.2.5. Concluzii privind determinarea consumului de apă după metoda

bilanţului..............................................................................................................................

18 12.2.6. Concluzii cu privire la influenţa deficitului hidric al solului asupra

consumului de apă şi indicelui de stres hidric.....................................................................

18 12.2.7. Concluzii privind determinarea coeficientului de valorificare a apei şi

eficienţa valorificării apei de irigare………………………………………………………

19 12.2.8. Concluzii privind sursele de acoperire a consumului de apă la cultura de

soia.......................................................................................................................................

19 12.2.9. Concluzii privind procedeul de extracţie al proteinei din boabele de soia... 19 12.2.10. Concluzii privind conţinutul de proteină................................................... 20 12.2.11. Concluzii privind privind determinarea conţinutului în izoflavone............ 20 12.2.12. Concluzii privind privind eficienţa economică........................................... 20

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................ 21


4

CAPITOLUL I

CULTURA DE SOIA PREZENTARE GENERAL Ă

Soia (Glycine max.) este una dintre cele mai importante plante de cultură, cu o

multitudine de întrebuinţări, atât ca hrană pentru om şi animale, dar şi ca materie primă pentru

diferite ramuri industriale. Este printre cele mai vechi plante de cultură, fiind originară din

China. Primele menţiuni referitoare la soia se găsesc într-o carte cu titlul: „Pen Ts’ao Kong Mu”

(Marea Farmacopee) care datează din anul 2838 î.e.n. şi a fost scrisă de împărătul chinez Sheng-

Hung (MORSE, 1950).

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTUR Ă LA SOIA

Comparativ cu alte culturi, soia este considerată mai puţin pretenţioasă la asolament şi la

durata rotaţiei. Ocupând, în general, o pondere mai redusă în structura culturilor, amplasarea ei

nu implică dificultăţi deosebite.

Faţă de condiţiile pedoclimatice are cerinţe similare cu ale porumbului, cele două culturi

găsindu-se în rotaţii specifice zonelor favorabile lor.

Zonarea culturii de soia are la bază cerinţele specifice ale acestei plante în ceea ce

priveşte temperatura, fotoperioada, resursele de apă şi caracteristicile solului.

Soia realizează producţii ridicate pe terenurile cu textura mijlocie, profunde, bine

aprovizionate în elemente nutritive, cu reacţie neutră sau slab acidă. (PINTILIE şi SIN, 1974; ;

PICU, 1978; DINCA, 1982; SIN, 1987; LUCA, 1991, 1992, 1994, 2004).

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA SOIA

Irigarea culturilor agricole reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri pentru sporirea

producţiei. Astăzi, irigarea culturilor se aplică pe plan mondial, nu numai în zonele aride şi

semiaride ale globului, cu precipitaţii de 300-500 mm anual dar şi în regiunile subumede cu

precipitaţii de 700-800 mm anual.

O dată calculat, în funcţie de condiţiile specifice, regimul de irigare trebuie să fie aplicat

în cele mai bune condiţii şi dacă este cazul să se adapteze în funcţie de repartizarea precipitaţiilor


5

din anul respectiv, mărind sau reducând numărul de udări (NAGY, LUCA, 1995; LUCA,

BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008).

Momentul aplicării udărilor este determinat de evoluţia umidităţii solului în cursul

perioadei de vegetaţie şi de cerinţele faţă de apă ale culturilor agricole.

Udarea se aplică în momentul când umiditatea din sol a coborât până la limita sub care

ne-am propus să nu scadă.

Data udării se stabileşte grăbind sau întârziind momentul întervenţiei tot în funcţie de

aceşti factori (NAGY, LUCA 2003).

CAPITOLUL IV

ASPECTE PRIVIND EXTRAGEREA ŞI DETERMINAREA PROTEINEI ŞI IZOFLAVONELOR DIN SOIA

Proteina, care intră în compoziţia boabelor de soia este Glicina, proteină din grupa

globulinelor, care poate ajunge chiar până la 80%. Proteinele din soia, prin valoarea lor nutritivă,

se apropie de proteinele pe care le conţine carnea şi dacă ţinem seama şi de conţinutul acesteia în

grăsimi, putem concluziona că, într-adevăr, cultura acestei plante este deosebit de valoroasă.

Proteina din soia se obţine pornind de la boabele de soia, uscate în prealabil la etuvă la

40°C, până la pondere constantă şi apoi măcinate, iar făina este degresată.

Extragerea proteinei se realizează printr-o succesiune de operaţii care implică etape

prestabilite. Pentru determinarea azotului proteic din boabele de soia, s-au folosit două metode

deextragere a proteinei, respectiv metoda clasică Kjeldhal şi metoda spectrofotometrică Gornall.

(CĂTINAŞ, LEGMAN, MUREŞANU,1994, LUCA, DOINA COLCEAR, COLCEAR

2006).

CAPITOLUL V

CARACTERIZAREA CONDI ŢIILOR PEDOCLIMATICE ÎN CARE AU AVUT LOC CERCET ĂRILE

Experienţele efectuate în perioada 2006 – 2008 au fost amplasate în câmpul experimental

al Centrului de Cercetare Nutriceutică Tureni.

Comuna Tureni se află în partea nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, pe versanţii

Dealurilor Feleacului, la 20 km distanţă de Cluj-Napoca şi 10 km de Turda.

Poziţia geografică a locului corespunde coordonatelor 46°37′23″ latitudine nordică şi

23°42′12″ latitudine estică, având o altitudine de 541 m.


6

Fig.5.1.Comuna Tureni , Judeţul Cluj(http://adibuzdugan.blogspot.com) Fig.5.1.Tureni Commune, Cluj county (http://adibuzdugan.blogspot.com)

CAPITOLUL VI OBIECTIVELE CERCET ĂRII, MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ŞI

METODELE DE LUCRU

6.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII

� realizarea unei caracterizări, din punct de vedere al condiţiilor naturale, a zonei în

care s-au desfăşurat experienţele;

� stabilirea efectului regimului de apă asupra cantităţii de proteină şi izoflavone la

cultura de soia;

� studiul dinamicii umidităţii solului în funcţie de regimul de apă aplicat la cultura de

soia;

� obţinerea de date necesare pentru determinarea bilanţului apei din sol şi studiul

bilanţului apei din sol la cultura de soia irigată şi neirigată;

� determinarea consumului total de apă la soia pentru condiţiile zonei premontane din

Câmpia Transilvaniei, prin metode directe;

� determinarea consumului lunar şi a consumului diurn şi variaţia acestuia în timp;

� stabilirea surselor de acoperire a consumului total de apă şi a ponderii în consum a

acestora;

� determinarea producţiei de soia în funcţie de regimul de apă şi ani;

� calcularea coeficienţilor de valorificare a apei de către soia.


7

În vederea realizării acestor obiective au fost efectuate cercetări în teren, analize de

laborator şi numeroase calcule, fiind intreprinse experienţe de câmp timp de trei ani (2006-2008)

în câmpul de cercetare din cadrul Centrului de Cercetare Nutriceutică Tureni.

6.2. MATERIAL ŞI METODA

În cadrul experienţei s-a urmărit comportarea a trei soiuri de soia (Diamant, Perla şi

Agat), în condiţii de irigare şi neirigare. Aceste soiuri sunt larg răspândite în cultură în zona

subumedă a Transilvaniei, fiind create la S.C.D.A. Turda

Experienţele au fost aşezate pe un sol aluvial coluvial−carbonatat cu reacţie alcalină, cu o

textură luto-argiloasă, situat pe lunca Văii Racilor, pe câmpul experimental al Centrului de

Cercetare Nutriceutică Tureni din Judeţul Cluj.

În cei trei ani experimentali 2006 - 2008, concomitent cu determinarea consumului de apă

la cultura de soia în condiţii de irigare şi neirigare, s-a urmărit comportarea a trei soiuri de soia

(Diamant, Perla şi Agat) sub influenţa unor factori tehnologici, regimul de irigare, epoca de

recoltare şi material biologic.

Organizarea experienţelor în câmp s-au realizat conform experienţelor

trifactoriale, aşezate după metoda parcelelor subdivizate.

Experienţa a cuprins un număr de 3 repetiţii (n = 3), numărul variantelor încercate în

experienţă a fost de 12 (v = 2 x 2 x 3), iar numărul total al parcelelor experimentale a fost de 36

(N = 12 x 3). Suprafaţa unei parcele a fost de 30 m2.

Factorii experimentali împreună cu graduările acestora pot fi sintetizaţi după cum urmează:

Factorul A — regimul de irigare - cu două graduări:

a1- cultură neirigată; a2- cultură irigată - la plafonul minim de umiditate de 50% din intervalul

umidităţii active (I.U.A.).

Factorul B — epoca de recoltare — cu două graduări:

b1- recoltare la 20 septembrie;

b2- recoltare la 30 septembrie.

Factorul C — soiul - cu trei graduări:

c1 - soiul Diamant;

c2 - soiul Perla;

c3 - soiul Agat.


8

CAPITOLUL VII

CERCETĂRI PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE SOIA

Pentru determinarea consumului de apă s-a optat pentru folosirea metodei bilanţului apei din

sol, deoarece aşa cum rezultă şi din cercetările altor autori este metoda cea mai facilă şi cu o

acurateţe mare a măsurătorilor.

Este evident faptul că deficitul de umiditate, mai mare în anii 2006 şi 2008 şi în limite ceva

mai reduse în anul 2007, a afectat în sens negativ nivelul producţiilor la soia boabe.

Aşa cum s-a constatat din analiza rezultatelor experimentale, intervenţia factorului irigare a

determinat înregistrarea unor sporuri semnificative pozitive în comparaţie cu variantele neirigate, la

toate soiurile experimentaţi.

Sporurile de producţie realizate ca urmare a irigării au fost, de regulă, semnificative, în

raport cu producţiile obţinute la variantele neirigate.

Rolul apei de irigare s-a făcut mai bine simţit în anul 2006, când aceasta a acoperit 28,1%

din consumul total al soiei boabe.

De altfel, în medie pe cei trei ani de experimentare, apei de irigare i-a revenit 14,93% din

consumul total la soia boabe.

La culturile neirigate de soia precipitaţiile au avut o pondere mai însemnată din totalul

consumului de apă, până la 81,61% din totalul acestuia.

CAPITOLUL VIII

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA REGIMULUI DE AP Ă ŞI A UNOR ELEMENTE DE TEHNOLOGIE ASUPRA PRODUC ŢIEI DE SOIA (BOABE) ÎN

ANII 2006−2008, ÎN CONDIŢIILE DIN LOCALITATEA TURENI

8.1. Influenţa irigării asupra producţiei medii a soiurilor de soia, în perioada 2006 –

2008

În graficul 8.1. sunt reprezentate producţiile medii realizate de cele trei soiuri de soia în

anii experimentali 2006 – 2008, în condiţii de irigare şi neirigare, adică influenţa factorului

regimul de irigare asupra producţiei.

Factorul regim de irigare a influenţat realizarea în perioada celor trei ani de cercetare a

unor producţii foarte semnificative pozitive comparativ cu producţiile realizate în condiţiile unei

culturi de soia neirigată.


9

Fig. 8.1. Influenţa irigării asupra producţiei medii a soiurilor de soia, în perioada 2006 – 2008

Fig. 8.1. The irrigation regime influence on the average yield of the varieties of soy bean,

in the period 2006 – 2008

8.2. Influenţa epocii de recoltare asupra producţiei medii a soiurilor de soia, în perioada 2006 – 2008

Interpretarea statistică a rezultatelor, privind influenţa factorului epoca de recoltare (b1-

20 septembrie şi b2 - 30 septembrie) asupra producţiilor realizate la cultura de soia în cei trei ani

experimentali, este sintetizată în graficul 8.2.

Rezultatele de producţie obţinute au dus la concluzia că epoca de recoltare b2 (30

septembrie), adică a recoltării în data de 30 septembrie în perioada de vegetaţie, a determinat

obţinerea unor diferenţe de producţie nesemnificative, din punct de vedere statistic, de către

soiurile de soia Diamant, Perla şi Agat, faţă de martor.


10

Fig. 8.2. Influenţa epocii de recoltare asupra producţiei medii a soiurilor de soia, în perioada 2006 – 2008

Fig. 8.2. The harvest time influence on average yield of the varieties of soy bean in period

2006 – 2008

8.3. Influenţa materialului biologic asupra producţiei medii de soia, în perioada

2006 – 2008

Rezultatele interpretării statistice a influenţei factorului material biologic asupra

producţiei culturii de soia, în cei trei ani de cercetare, sunt redate în graficul 8.3.

Fig. 8.3. Influenţa materialului biologic asupra producţiei medii de soia, în perioada 2006 – 2008

Fig. 8.3. The biological material influence on the average yield of soy bean, in the period 2006 – 2008


11

Pe baza rezultatelor analizei statistice, se poate afirma faptul că, cele trei soiuri urmărite

în experienţă, au înregistrat diferenţe de producţie foarte semnificative. Soiul Diamant a obţinut

în anul 2006 o producţie de 2,53 t/ha fiind considerată martor.

Producţia soiului Perla a fost de 2,57 t/ha în anul 2006, de 2,76 t/ha în anul 2007, de 2,60

t/ha în anul 2008. Se constată faptul că în anul 2007 soiul Perla a înregistrat cea mai ridicată

producţie, iar în anul 2006 cea mai scăzută producţie.

Soiul Agat a înregistrat în cei trei ani experimentali producţii cuprinse între 2,77 t/ha în

anul 2006 şi 3,08 t/ha în anul 2008.

Producţiile medii ale celor trei soiuri realizate în diferite condiţii de cultură în perioada de

cercetare 2006 – 2008 au fost de 2,53 t/ha în cazul soiului Diamant, 2,65 t/ha în cazul soiului

Perla şi de 2,93 t/ha în cazul soiului Agat.

CAPITOLUL IX

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND OB ŢINEREA, DOZAREA ŞI DETERMINAREA CONCENTRATELOR PROTEICE DIN PRODUC ŢIA DE SOIA A

ANILOR 2006-2008

În cadrul cercetării s-au experimentat două metode de extragere a proteinei din cele trei

soiuri de soia (Diamant, Perla şi Agat), urmând ca extragerea să se facă cu cea care evidenţiază

mai multă proteină.

1. Metoda de extracţie hidro-alcoolică;

2. Metoda de extracţie cu hexan-etanol-apă.

Fig. 9.1. Prezentare a conţinutului în proteină a soiurilor de soia Diamant, Perla, Agat, raportată la producţia

obţinută la cultura neirigată şi irigată anilor 2006-2008 Fig. 9.1. Presentation of the protein content of soybean varieties Diamant, Perla, Agat, reported production in non-

irrigated and irrigated crop years 2006-2008


12

Determinarea conţinutului în proteine al celor trei tipuri de concentrate proteice

(Diamant, Perla, Agat) obţinute prin extracţie hidro-alcoolică în anii 2006-2008, s-a realizat

prin două metode:

1. Metoda clasică Kjeldhal; 2. Metoda spectrofotometrică Gornall.

Cu ajutorul metodei Kjeldhal s-a determinat o cantitate mai mare de proteină, de unde s-

a dedus că este mai sensibilă decât metoda Gornall.

Soiul de soia Perla este cel mai bogat în proteină, comparativ cu soiurile Diamant şi Agat,

atât în condiţii de neirigare cât şi de irigare.

Aportul de apă a făcut să crească cantitatea de proteină la toate trei soiurile studiate fată

de cultura de soia neirigată.

Se poate constata, de asemenea, că prin metoda Kjeldhal, concentraţia de proteină

obţinută a fost mai mare în toate cele trei cazuri, ceea ce corespunde faptului că, prin această

metodă, se determină concentraţia de azot total din material, în timp ce prin metoda Gornall se

determină numai compuşii cu legături peptidice, din acest motiv pentru producţia anilor de

studiu 2007 şi 2008, determinatea proteinei s-a făcut doar prin metoda Kjeldhal.

CAPITOLUL X

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CON ŢINUTULUI ÎN IZOFLAVONE, LA CULTURA DE SOIA

În fig. 10.1. este evidenţiat conţinutul în izoflavone la soiurile de soia în condiţii de

irigare şi neirigare, în anul de experienţă 2006-2008. Soiul de soia Perla se detaşaza ca având cel

mai mare conţinut de izoflavone totale dintre cele trei soiuri luate în studiu ( 83,57 mg/100g şi

respectiv 91,00 mg/100g). Irigarea a jucat un rol benefic în creşterea cantităţii de izoflavone

totale la toate cele trei soiuri studiate (Diamant, Perla şi Agat).


13

Fig. 10.1. Conţinutul în izoflavone (mg/100g) a concentratelor proteice din soiurile de soia în condiţii de irigare şi

neirigare în anul 2006-2008 Fig. 10.1. Izoflavones content (mg/100g) in soybean concentrate varieties under irrigation and non-irrigation

conditions, in 2006-2008

CAPITOLUL XI

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND EFICIEN ŢA ECONOMIC Ă A IRIGĂRII LA CULTURA DE SOIA IN CONDI ŢIILE ZONEI PREMONTANE A TRANSILVANIEI

ÎN PERIOADA 2006 - 2008

Analizând rezultatele obţinute în medie pe cei trei ani de studiu se constată că profitul cel

mai mare la kilogramul de soia boabe în regim neirigat s-a obţinut la soiului Agat, iar în regim de

irigare la 50% din I.U.A. tot la soiul Agat, acesta fiind de 1122,20 lei/ha (figura 11 .1.).

Fig 11.1. Eficienţa economică a irigării culturii de soia în perioada 2006-2008

Fig 11.1. Economical efficiency of the soy culture irrigation in the period 2006-2008


14

In privinţa costului unitar de producţie (lei/kg, în medie pe trei ani de producţie), a fost

mai mic în condiţii de neirigare la soiurile de soia Diamant, Perla şi Agat, decât în condiţii de

irigare.

În cazul soiului Agat a fost luate în considerare cheltuielile maxime de producţie în

echivalent produs (kg/ha), determinate în medie pe cei trei ani de producţie şi s-au calculat în

regim de neirigare şi irigare.

CAPITOLUL XII

CONCLUZII

12.1. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA CONDIŢIILOR CLIMATICE ASUPRA

DEFICITULUI HIDRIC DIN SOL ŞI ASUPRA CONSUMULUI DE APĂ AL PLANTELOR DE SOIA, ÎN ANII 2006-2008

Anul 2006 a fost un an călduros, cu o medie anuală a temperaturilor superioară mediei

multianuale cu peste 2°C. Precipitaţiile au înregistrat, însă, valori scăzute, sub media

multianuală. Prin urmare, în perioada de vegetaţie a culturilor, s-a impus aplicarea a trei udări în

lunile iunie iulie şi august la toate culturile, pentru menţinerea umidităţii solului la plafonul

minim de peste 50 % din întervalul umidităţii active.

Anul 2007 a înregistrat, la rândul lui, din punct de vedere termic, valori ale temperaturilor

superioare mediei multianuale. Media lunilor octombrie 2006 -septembrie 2007 a fost 9,2°C, mai

mare cu 2°C decât media multianuală (7,2°C) a aceleiaşi perioade. Lunile din perioada de

vegetaţie a culturilor (aprilie-septembrie) au înregistrat, la rândul lor, valori cu mult superioare

mediilor lunare multianuale, fenomen care a determinat creşterea consumului de apă, mai ales

prin evaporare la suprafaţa solului.

Comparând valorile medii ale precipitaţiilor înregistrate în anul 2007 cu valorile medii

multianuale, se constată o scădere a acestora de la 590,4 mm la doar 398,7mm .

In lunile din perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie) precipitaţiile s-au situat, cu

excepţia lunii septembrie, mult sub valoarea mediilor multianuale.

Analizând anul 2008 din punct de vedere termic, se poate constata că temperatura anuală

se situează, la fel ca în cei doi ani precedenţi de experimentare, peste limitele normale ale valorii

medii multianuale, de 7,21°C .

O analiză a precipitaţiilor din perioada caldă a anului 2008 a evidenţiat valori relativ

echilibrate, dar situate sub nivelul mediei multianuale, de 590,46 mm, cu excepţia lunii

septembrie. S-a impus însă, şi în condiţiile anului 2008, aplicarea a două udări, cu o normă de

550 mc apă /ha.


15

12.1.1. Concluzii privind motivaţia alegerii materialului biologic experimental

În experienţele efectuate în perioada 2006 - 2008, s-a urmărit comportarea a trei soiuri de

soia, Diamant, Perla şi Agat în condiţii de neirigare şi de irigare şi, de asemenea, în condiţiile a

două epoci de recoltare.

Soiurile testate au fost create la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda şi

sunt soiuri recomandate pentru a fi cultivate în zona premontană a Transilvaniei, deoarece

îndeplinesc cerinţele de cultură ale zonei. Astfel, cele trei soiuri se încadrează în grupa soiurilor

timpurii, cu perioada de vegetaţie cuprinsă între 117 zile (soiul Perla) şi 125 zile (soiul Agat).

Soiul Diamant are perioada de vegetaţie de 122 zile.

Soiurile se caracterizează printr-o capacitate de producţie ridicată, fapt care a fost

evidenţiat şi în experienţă.

Din punct de vedere calitativ, soiurile sunt caracterizate prin însuşiri de calitate deosebite

în ce priveşte conţinutul de proteină (≈ 40%) şi conţinutul în grăsimi (≈ 20%).

12.1.2. Concluzii cu privire la influenţa deficitului hidric al solului asupra

elementelor de productivitate la soia La soia elementele de productivitate (nr. de păstăi/plantă, nr. de boabe/plantă, M.M.B.,

M.H.) au fost influenţate de rezerva de apă din sol la desprimăvărare, de intensitatea stresului

hidric şi de genotip.

Masa a 1000 de boabe (M.M.B.) a variat între 78,5g la varianta neirigată şi 154,4g la

varianta irigată în optim, fiind un element cu influenţă deosebită asupra recoltei obţinute. Masa

hectolitrică (M.H.) a oscilat în limite mai mici şi anume între 68,2g la neirigat şi 72,1 g la

varianta irigată în optim.

Faţă de varianta irigată, neirigarea culturii a determinat micşorarea elementelor de

productivitate, cu implicaţii directe asupra nivelului producţiei. Cantitatea totală de substanţă

uscată a fost în medie de 50-80g/plantă, scăzând în medie în cei trei ani cu 33,6%.

12.1.3. Concluzii privind influenţa regimului de apă asupra producţiei Factorul regim de irigare a influenţat realizarea în perioada celor trei ani de cercetare a

unor sporuri foarte semnificative comparativ cu producţiile realizate în condiţiile unei culturi de

soia neirigată.

În anul 2005 şi 2006, sporul mediu producţie datorat irigării a fost de 0,53 t/ha, iar în anii

2007 şi 2008, sporul mediu de producţie a fost de 0,55 t/ha. Cea mai ridicată producţie realizată

în condiţii de irigare s-a înregistrat în anul experimental 2007 (0,81 t/ha).


16

Irigarea a determinat obţinerea unei producţii medii de soia de 3,02 t/ha. Această

producţie a înregistrat un spor foarte semnificativ faţă de producţia medie realizată în condiţii de

neirigare, de 2,39 t/ha. Sporul de producţie medie pe perioada de cercetare, realizat datorită

irigării a fost de 0,63 t/ha.

Producţia medie de soia, pe perioada de cercetare 2006 – 2008, realizată în condiţiile

epocii de recoltare b2 (30 septembrie) a fost de 2,70 t/ha, foarte apropiată de producţia realizată

în cazul epocii de recoltare b1 (20 septembrie), care a fost de 2,71 t/ha. Scăderea de producţie

realizată în perioada de cercetare datorită recoltării diferenţiate a fost de -0.01 t/ha

Factorul material biologic a evidenţiat ca cele trei soiuri urmărite în experienţă, au

înregistrat diferenţe de producţie foarte semnificative, astfel soiul Diamant a obţinut în anul 2006

o producţie de 2,53 t/ha, fiind considerat martor în perioada 2006-2008.

Producţia soiului Perla a fost de 2,57 t/ha în anul 2006, de 2,76 t/ha în anul 2007, de 2,60

t/ha în anul 2008. Se constată faptul că în anul 2007 soiul Perla a înregistrat cea mai ridicată

producţie, iar în anul 2006 cea mai scăzută producţie.

Soiul Agat, a înregistrat în cei trei ani experimentali producţii cuprinse între 2,77 t/ha în

anul 2006 şi 3,08 t/ha în anul 2008.

Producţiile medii ale celor trei soiuri realizate în diferite condiţii de cultură în perioada de

cercetare 2006 – 2008 au fost de 2,53 t/ha, în cazul soiului Diamant, 2,65 t/ha, în cazul soiului

Perla şi de 2,93 t/ha, în cazul soiului Agat.

Influenţa interacţiunii factorilor regim de irigare x epoca de recoltare a evidenţiat că

producţia medie realizată în epoca de recoltare b2 (30 septembrie) a fost de de 3,01 t/ha, fiind

superioară producţiei de soia realizată în condiţii de neirigare şi aceeaş epocă de recoltare, de

2,39 t/ha. Sporul de producţie mediu pe perioada de cercetare, 2006 – 2008, realizat în această

situaţie datorită irigării , a fost foarte semnificativ, de 0,63 t/ha.

Influenţa interacţiunii factorilor regim de irigare x material biologic asupra producţiei

medii în perioada cuprinsă între anii 2006 – 2008.

Soiul Diamant, în condiţii de irigare a fost de 2,98 t/ha, superioară producţiei realizată în

condiţii de neirigare (2, 09 t/ha). Sporul de producţie datorat irigării a fost foarte semnificativ,

de 0,89 t/ha.

Soiul Perla a realizat o producţie medie în condiţii de irigare, de 2,94 t/ha, superioară

producţiei realizată în condiţii de neirigare, care a fost de 2,35 t/ha. Sporul de producţie mediu

pe perioada de vegetaţie, realizat datorită irigării a fost de 0,60 t/ha.


17

Şi în cazul soiului Agat, producţia medie realizată în condiţii de irigare a fost de 3,13

t/ha, superioară producţiei realizată de acest soi în condiţii de neirigare, de 2,74 t/ha, sporul de

producţie mediu datorat irigării este foarte semnificativ, de 0,40 t/ha.

Interacţiunea factorilor epoca de recoltare x material biologic, asupra producţiei medii în

perioada 2006 – 2008.

Producţia medie a soiului Diamant realizată în condiţiile epocii de recoltare b2 (30

septembrie) a fost de 2,53 t/ha, uşor inferioară producţiei medii realizată în condiţiile aplicării

epocii de recoltare b1 (20 septembrie), de 2,54 t/ha. Pierderea de producţie realizată datorită

recoltării diferenţiate a fost de -0,01 t/ha.

Soiul Perla a realizat în condiţiile epocii de recoltare b2 (30 septembrie), o producţie

medie de 2,64 t/ha, uşor inferioară producţiei medii realizată în cazul epocii de recoltare b1 (20

septembrie), 2,65 t/ha. Pierderea de producţie medie, pe perioada de cercetare, realizat de soiul

Perla datorită factorului epoca de recoltare a fost de -0,01 t/ha.

Şi în cazul soiului Agat, epoca de recoltare b2 (30 septembrie), a determinat realizarea

unei producţii medii în perioada anilor 2006 – 2008, de 2,93 t/ha, uşor inferioară producţiei

realizată în condiţiile epocii de recoltare b1 (20 septembrie), 2,94 t/ha. Scăderea de producţie

medie pe perioada de experimentare, realizată de soiul Agat datorită epocii de recoltare a fost ca

si în cazul celorlalte două soiuri studiate de -0,01 t/ha.

Analiza influenţei interacţiunii factorilor regim de irigare x epoca de recoltare x

materialul biologic au evidenţiat în cei trei ani de cercetare că producţia medie realizată de soiul

Diamant în condiţii de neirigare şi epocii de recoltare b1 (20 septembrie) a fost de 2,09 t/ha, iar

în condiţii de irigare a fost de 2,98 t/ha, înregistrând un spor mediu de producţie datorat irigării

şi epocii de recoltare b1 de 0,88 t/ha.

În cazul soiului Perla, producţia medie în condiţiile unei culturi neirigată şi a epocii de

recoltare b2 (30 septembrie), a fost de 2,34 t/ha, iar în condiţii de irigare şi a epocii de recoltare

b2 (30 septembrie), a fost de 2,94 t/ha. Sporul de producţie mediu datorat irigării şi epocii de

recoltare b2 (30 septembrie), a fost de 0,60 t/ha.

Soiul Agat, a realizat în condiţii de neirigare şi aplicare a epocii de recoltare b2 (30

septembrie), o producţie medie de 2,73 t/ha, iar în condiţii de irigare, o producţie medie de 3,13

t/ha. Sporul de producţie realizat de soiul Agat datorită aplicării irigării şi a epocii de recoltare

b2, a fost de 0,39 t/ha.


18

12.2.4. Concluzii privind aplicarea a două epoci de recoltare diferenţiate S-a optat pentru recoltatrea în două epoci diferite ( b1 şi b2), pentru a determina care este

momentul optim de recoltare a culturii de soia, în condiţiile specifice zonei premontane a

Transilvaniei. Exista suspiciunea că în zona premontană a Transilvaniei, ajungerea la maturitate

şi coacerea culturii se soia ar putea fi influienţată de condiţiile climatice specifice zonei de

munte, din proximitatea munţilor Apuseni, aflaţi la cca.10 Km, de câmpul experimental, în

extremitatea vestică Câmpiei Transilvaniei.

Uşoarele pierderi de producţie evidenţiate în epoca de recoltare b2 s-au datorat scuturării

boabelor şi căderii plantelor, dar şi din cauza dezhidratării boabelor, umiditatea boabelor de soia

a ajuns în această epocă de recoltare (b2) la 12% şi chiar sub aceast procent (11%).

Concluzia ce se desprinde în urma celor trei ani de cercetare este că, epoca optimă de

recoltare pentru condiţiile specifice ale zonei premontane a Transilvaniei se situează în jurul

datei de 25 septembrie, când umiditatea seminţelor scade sub 16 % şi se va încheia înainte de

scăderea umidităţii sub 12 %.

12.1.5. Concluzii privind determinarea consumului de apă după metoda bilanţului In urma experimentărilor din perioada 2006-2008 s-a constatat că în condiţiile zonei

premontane a Transilvaniei, consumul de apă s-a situat între 4168 mc/ha la soia în anul 2006 şi

5125 mc/ha în anul 2008 în condiţii de neirigare, şi între 5798 mc/ha în anul 2006 şi 5914 mc/ha

în anul 2008 în condiţii de irigare.

Valorile consumului mediu zilnic au variat mult de la o lună la alta în perioada de

vegetaţie, îndeosebi la variantele neirigate, înregistrând valori ridicate în lunile calde ale

perioadei de vegetaţie, iunie, iulie şi august, la variantele irigate.

12.1.6. Concluzii cu privire la influenţa deficitului hidric al solului asupra

consumului de apă şi indicelui de stres hidric In perioada 2006-2008 consumul total de apă şi consumul mediu diurn a înregistrat

fluctuaţii datorită condiţiilor climatice, determinate de faptul că cei trei ani de experimentare au

fost căldurosi şi secetosi.

Pe măsura creşterii deficitului hidric al solului a avut loc scăderea consumului de apă al

plantelor îndeosebi în anii secetoşi, aşa cum au fost anii 2006 şi respectiv 2008.

Variaţia consumului de apă diurn dea lungul perioadei de vegetaţie a fost în concordanţă

cu dinamica umidităţii solului, pe stratul de 0-80 cm.


19

12.2.7. Concluzii privind determinarea coeficientului de valorificare a apei şi eficienţa valorificării apei de irigare

In perioada de cercetare 2006 - 2008 s-a stabilit coeficientul de valorificare a apei la

cultura de soia atât în condiţii de irigare cât şi în condiţii de neirigare.

In condiţii de neirigare, coeficientul de valorificare a apei a înregistrat valori care au

oscilat în perioada de vegetaţie a celor trei ani experimentali cuprinse între 1,61 şi 2,51.

In condiţii de irigare, valorile coeficientului de valorificare a apei au variat între 1,67 şi

2,11.

In ce priveşte rezultatele obţinute privind coeficientul de valorificare a apei totale, s-a

remarcat faptul că, acesta a înregistrat valori mai scăzute în condiţii de irigare comparativ cu

valorile înregistrate în condiţii de neirigare la cele trei soiuri urmărite în experienţă.

Eficienţa valorificării apei de irigare, s-a calculat prin raportarea sporului de producţie

obţinut în urma irigării la norma de irigare aplicată în perioada de vegetaţie a fiecărui an de

cercetare. În perioada de cercetare şi experimentare 2006 – 2008 eficienţa valorificării apei de

irigare a culturii de soia a avut valori cuprinse între 0,07 şi 2,50

12.1.8. concluzii privind sursele de acoperire a consumului de apă la cultura de soia Analiza modului în care s-a realizat acoperirea consumului de apă şi gradul de participare

a diferitelor surse la aprovizionarea cu apă a culturii de soia, a scos în evidenţă ponderea ridicată

a precipitaţiilor în comparaţie cu celelalte surse, în condiţiile zonei colinare premontane a

Transilvaniei. In anii 2006 şi 2008 apa din precipitaţii a acoperit până la 60 - 90 % din totalul

consumului de apă iar în anul 2006 până la 67 % din consumul total.

Apa din irigaţii a contribuit diferit în cei trei ani de experimentare la realizarea

consumului de apă. Consumul din udări a reprezentat cca. 30% în anul 2006, doar 7,41 % în anul

2007 şi 9,29 % în anul 2008.

Rezerva de apă din sol a contribuit într-un grad mai redus la realizarea consumului total

de apă, dar s-a dovedit a fi un factor deosebit de important pentru a putea menţine umiditatea

solului la nivelul optim în fiecare fază de dezvoltare a culturilor, mai ales în anii secetoşi.

12.1.9. Concluzii privind procedeul de extracţie al proteinei din boabele de soia Comparând metodele de extracţie hidro-alcoolică şi hexan-etanol-apă s-a constatat că

mai bun randament s-a obţinut în cazul extracţiei hidro-alcoolice, ca urmare s-au folosit în anii


20

de experienţă 2007 şi 2008 doar concentratele obţinute prin această metodă de extracţie, fiind

analizate din punct de vedere al conţinutului în proteină şi izoflavone.

Dintre cele trei soiuri de soia studiate (Diamant, Perla, Agat), cel mai bun randament de

extracţie s-a obţinut la soiul de soia Perla (65%), în anul 2006, prin metoda de extracţie hidro-

alcoolică.

12.1.10. Concluzii privind conţinutul de proteină In ceea ce priveşte conţinutul de proteină a boabelor de soia în anii 2006-2008, au fost

înregistrate diferenţe în funcţie de varianta experimentală. La soiul Diamant s-a o cantitate totală

de proteină de 0,813 to/ha (s.u.), iar în condiţii de irigare de 1,16 to/ha (s.u.). În cazul soiului

Perla s-a obţinut o cantitate de proteină de 0,964 to/ha (s.u.), iar în condiţii de irigare de 1,26

to/ha (s.u.). Iar la Soiul Agat s-a obţinut o cantitate totală de proteină de 1,07 to/ha (s.u.), iar în

condiţii de irigare de 1,25 to/ha (s.u.).

S-a constatat în experienţă că soiul de soia Perla este cel mai bogat în proteină,

comparativ cu soiurile Diamant şi Agat, atât în condiţii de neirigare cât şi de irigare. Din

acest punct de vedere concluzia desprinsă a fost că pentru conditiile zonei premontane a

Transilvaniei soiul Perla se pretează cel mai bine pentru cultură.

12.1.11. Concluzii privind privind determinarea conţinutului în izoflavone

Cantitatea de izoflavone găsită în concentratele obţinute prin extracţie hidro-alcoolică

este comparabilă cu cea găsităde alţi cercetători, ceea ce arată că tehnologia de obţinere, pe care

am folosit-o, nu a înlăturat aceşti compuşi biologic-activi.

In anii de experienţă 2006-2008 s-a evidenţiat conţinutul în izoflavone la soiurile de soia

în condiţii de irigare şi neirigare. Dintre cele trei soiuri studiate soiul Perla se detaşează cu cel

mai mare conţinut de izoflavone (83,57 mg/100g şi respectiv 91,00 mg/100g).

12.1.12. Concluzii privind privind eficienta economică Analizând rezultatele obţinute în medie pe cei trei ani de studiu se constată că profitul cel

mai mare obţinut la kilogramul de soia boabe în regim neirigat s-a obţinut la soiului de

soia Agat, fiind de 892,47 lei/ha, iar în regim de irigare la 50% din I.U.A profitul total maxim la

hectarul cultivat s-a obţinut tot la soiul Agat, acesta fiind în medie de 1122,20 lei/ha.


21

BLIOGRAFIE SELECTIV Ă

1. ARDELEAN M., 1976, Cercetări privind pierderile de producţie la soia, datorate înălţimii de tăiere a plantelor la recoltare. Producţia vegetală nr.7, Bucureşti;

2. ARDELEAN M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed.AcademicPres Cluj-Napoca;

3. ARDELEAN M., R. SESTRAŞ, MIRELA CORDEA, 2002, Tehnică experimentală, Editura AcdemicPres Cluj-Napoca;

4. BANU C., D. RĂZMERIŢĂ, 2002, Derivate proteice cu utilizare în industria alimentară, Ed. Univ. “Dunărea de Jos” Galaţi ;

5. BARNES S, M. KIRK, L. COWARD, 1994, Isoflavones and their conjugates în soy foods: extraction conditions and analysis by HPLC-mass spec-trometry, J Agric Food Chem 1994;42:2466–74;

6. BUDIU V., 1992, Cercetări privind fertilizarea unor amestecuri de plante furajere perene în condiţii de irigare şi neirigare. Teză de doctorat, U.S.A. Cluj-Napoca;

7. BUDIU V., ANA CIOTLĂUŞ, FLORICA MATEI, M. DÎRJA, IOANA POP, MARIA MICULA, 2008, The study of the soil porosity on landslide area, Bulletin USAMV Cluj-Napoca. Horliculture 65 (2)/2008, PISSN 1843-5254;

8. COLCEAR DOINA, 2006, Study regarding the hipocholesterolemiant effect of isoflavones suplements obtained from trifolium pratense NOT. BOT. HORT. AGROBOT. CLUJ, XXXIV/2006 ISSN 0255-965X,vol. 34(1), 88 – 92;

9. COLCEAR DOINA, ADRIANA MURESAN, LAVINIA SABAU, SOIMITA SUCIU, DOINA DAICOVICIU, I. DAVID, MARIANA PAUL, MONICA UR SU, DESPINA GOMOESCU, CECILIA ROMAN, 2006, Studiu privind influenţa alimentaţiei bogate în izoflavone asupra stresului oxidativ din menopauza indusã experimental la şobolani, Environment & Progress, 2006, nr. 6;

10. COLCEAR DOINA, I. COLCEAR, E. LUCA, CARMEN SOCACIU, ANDREEA STĂNILĂ, N. HÂNCU, GABRIELA ROMAN, M. CHINTOAN, CORINA LUCA, MARIA PAUL, DESPINA GOMOIESCU, MONICA URSU., 2006, Clinical study regarding the effect of nutriceutical foods with isoflavones in hypercholesterolemia and metabolic disorders. Buletinul USAMV vol. 63/2006;

11. COLCEAR I., E. LUCA, 2008, Technology elements at the irrigated soy crop in Transylvania area conditions, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultura, vol.65;

12. COLCEAR I., E. LUCA, 2008, The irrigation influence on protein quantities of the soy beans, in Transylvania's area conditions, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultura, vol.65;

13. CARRAO-PANIZZI MERCEDES, S. FAVONI PEDROSO DE GOES, A. KIKUCHI, 2002, Extraction time for soybean isoflavone determination, Brazilian Archives of Biology and Technology;

14. CHOI J. S., T. W. KWON, J. S. KIM, 1996, Isoflavone contents in some varieties of soybean, Food and Biotechnology;

15. CHOI, Y. B., RHEE, J. S., LEE, Y. B., NAM, S. Y., & KIM, K. S., 2004, Extraction of isoflavones from soybean hypocotyl using aqueous ethanol, Food Science and Biotechnology;

16. DÎRJA M., 2004, Îmbunătăţiri funciare, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca; 17. DÎRJA M., AL. COLIŞAR, I. PĂCURAR, F. CORCIU, D. DAN, 2008, Economical

efficiency irrigation regime for salad and tomato crop in protected areas, Bulletin USAMV Cluj-Napoca, Horliculture 65 (2V2008. P ISSN 1843 – 5254;

18. GUŞ P., 1986, Tehnică experimentală, Curs, Tipo Agronomia Cluj-Napoca;


22

19. GUŞ P., T. RUSU, ILEANA BOGDAN, 2003, Agrotehnică – Îndrumător de lucrări practice, Ed. Risoprint;

20. ISABELA DA COSTA CÉSAR, F. CASTRO BRAGA, CRISTINA DUARTE VIANNA SOARES, ELZÍRIA DE AGUIAR NUNAN, GERSON ANTÔNIO PIANETTI, FELIPE ANTONACCI CONDESSA, THIAGO ASSIS F BARBOSA, LIGIA MARIA MOREIRA CAMPOS, 2006, Development and validation of a RP-HPLC method for quantification of isoflavone aglycones în hydrolyzed soy dry extracts, J Chromatogr B Analyt Technol Biomed Life Sci. 2006 Apr 1; 89;

21. JINGA I., PLEŞA I. ENE AL., 2000, Îmbunătăţiri funciare şi Irigarea culturilor. Îndrumător de lucrări practice, AMC-USAMV Bucureşti 2000;

22. KLEJDUS B., J. VACEK, V. ADAM, J. ZEHNALEK, R. KIZEK, L. TRNKOVA, KUBAN V., 2004b, Determination of isoflavones in soybean food and human urine using liquid chromatography with electrochemical detection, J. Chromatogr. B, 806, 101-111;

23. LUCA E., NAGY Z., TURDEAN Al., 1994, Aspecte privind influenţa irigării, desimii de semănat şi hibridului cultivat asupra producţiei la porumbul boabe. Agricultura 1994;

24. LUCA E., Irigarea porumbului în zona subumedă a Transilvaniei. Editura Grand Bucureşti 1997;

25. LUCA E., Z. NAGY, 1999, Irigarea culurilor, Editura Genesis Tipo, Cluj-Napoca; 26. LUCA E., DOINA COLCEAR, I. COLCEAR, CORINA LUCA, CARMEN SOCACIU,

N. HANCU, ANDREEA STĂNILĂ, E. CORDOŞ, M.CHINTOANU, MARIANA PAUL, DESPINA GOMOIESCU, A. INCZE, GABRIELA ROMAN, 2003, The nutrient food obtained from vegetal proteins, Buletinul USAMV-CN, 59/2003;

27. LUCA E., NAGY Z., SANDA SUCIU, PIROSKA LORINCZ, MARGARETA BERCHEZ, 2004, The sources of water requirements of the main field crops în Transylvania (1964-2003), Bul. USAMV Cluj-Napoca, Vol. 61/2004;

28. LUCA E., NAGY Z., SANDA SUCIU, MARIANA MAIER, LIGIA MIHAIU, ANCUŢA PUŞCAŞ, ADRIANA HOBAN, 2005, Water consumption and irrigation at principals field crops în Transylvania’s conditions, Bul. USAMV Cluj-Napoca, Vol. 62/2005;

29. LUCA E., DOINA COLCEAR, I. COLCEAR, CORINA LUCA, CARMEN SOCACIU, N. HANCU, ANDREEA STĂNILĂ, M.CHINTOANU, MARIANA PAUL, SANDA SUCIU, DIANA VAIDA, 2005, Nutriceutical products obtained in laboratory conditions from vegetal protein, Buletinul USAMV vol. 62/2005;

30. EMIL LUCA, DOINA COLCEAR, I. COLCEAR, 2006, Alimente alternative din proteină vegetală , Editura ACADEMICPRES, 2006: ISBN(10) 973-744-040-4;

31. LUCA E., DOINA COLCEAR, I. COLCEAR, CORINA LUCA, CARMEN SOCACIU, N. HANCU, ANDREEA STĂNILĂ, M.CHINTOANU, MARIANA PAUL, SANDA SUCIU, 2006, The nutrient food obtained in laboratory conditions from vegetal proteis, 41st CROATIAN & 1st INTERNATIONAL SYMPOSIUM ON AGRICULTURE VOLUME, 2006;

32. LUCA E., BUDIU V., ANA CIOTLĂUŞ, 2008, Exploatarea sistemelor de înbunătăţiri funciare – Irigaţii , Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;

33. MURPHY, P. A., BARUA, K., & HAUCK, C. C., 2002, Solvent extraction selection în the determination of isoflavones în soy foods. Journal of Chromatography B-Analytical Technologies în the Biomedical and Life Sciences, 777, 129–138;

34. MUREŞAN E., L. CĂTĂNAŞ, A.CIOTLĂUŞ, D. ŞERBAN, L.TĂNĂSESCU, 1989, Soiul precoce de soia “Diamant”, Prod. Vegetală nr.6, Bucureşti;

35. MUREŞAN E., L. CĂTINAŞ, 1993, Soia importantă furnizoare de proteină vegetală şi ulei, Articol pentru revista “Agricultura”;

36. MUREŞAN E., L. CĂTINAŞ, V. LEGMAN, A. PAŞCA, I. TRIFU, 1999, Soiuri timpurii de soia pentru Câmpia Transilvaniei Contribuţii ale cercetării ştiinţifice la dezvoltarea agriculturii 1999;


23

37. MUREŞAN E., L. CĂTINAŞ, V. LEGMAN, A. PAŞCA, I. TRIFU, 2000, “Agat” un nou soi timpuri de soia cu înserţie înaltă a păstăilor bazale. Analele ICCPT 2000 V. LXVII 81-90;

38. E. MUREŞAN, L. CĂTINAŞ, V. LEGMAN, A. PAŞCA., I. TRIFU, 2000,“Agat” a new soybean cultivar, with hight însertion of basal pods. Romanian Agricultural Reserch;

39. MUREŞAN E., V. LEGMAN, A. SĂMĂRTINEAN, 2000, Importanţa culturii soiei. Soiuri timpurii de soia create la SCA Turda. Agricultura Transilvană. Cultura plantelor de câmp;

40. MUREŞAN E., NAGY C., M. ŞTEFĂNESCU, A. SĂMĂRTINEAN, 2002, Particularităţi ale culturii soiei în Transilvania. Agricultura Transilvană. Cultura plantelor de câmp;

41. MUREŞAN E., A. SĂMĂRTINEAN, V. LEGMAN, 2001, Soiuri de soia recomandate de AMSEM pentru zona centrală a ţării. FO-AMSEM nr.2 2001;

42. NAKAMURA Y., A. KAIHARA , K. YOSHII, Y. TSUMURA 43. NAGY ZOLTAN, E. LUCA, 1995, Irigarea culturilor, Lucrări practice, Tipo Agronomia

Cluj-Napoca; 44. NAGY Z., E. LUCA, Al. TURDEAN, 1992, Efectul irigării asupra producţiei şi a

însuşirilor fizice, chimice şi hidrofizice ale solului, Bul. USAMV Cluj-Napoca, A-H, 46/1; 45. NAGY Z., E. LUCA, Al. TURDEAN, 1992, Cercetări cu privire la consumul de apă la

grâu în zona colinară a Transilvaniei, Bul. USAMV Cluj-Napoca, A-H, 46/2; 46. NAGY Z., E. LUCA, 1995, Irigarea culturilor, Lucrări practice, Tipo Agronomia Cluj-

Napoca; 47. NAGY Z., E. LUCA, 2000, Cercetări privind consumul de apă la soia în zona colinară a

Transilvaniei, lucrările simpozionului Horticultura 2000 USAMV Cluj; 48. NAGY Z., E. LUCA, 2001, Cercetări privind Regimul de irigare la principalele culturi de

câmp din Transilvania. Simp. “Prospect for the Agriculture of the 3rd Millenium” 25-27 oct.;

49. NAGY Z., E. LUCA, 2003, Water regim of the some field crops în Transilvania 1964-2002. Rev. “Junal of Central European Agriculture”;


24

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCE S AND

VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA Ph.D. SCHOOL

FACULTY OF AGRICULTURE

biologist Ioan COLCEAR

RESEARCHES ON THE INFLUENCE OF IRRIGATION ON PROTEI N

AND ISOFLAVONES CONTENT IN SOYBEAN CROP, ACCORDING TO PREMONTANE AREA OF TRANSYLVANIA

SUMMARY OF Ph.D. THESIS

Scientific Coordinator: Ph. D. Emil LUCA

CLUJ-NAPOCA 2011


25

CONTENTS

CHAPTER I CROP SOY-OVERVIEW

27

CHAPTER II

STATE OF THE ART IN THE RESEARCH ON SOYBEAN CULTIVA TION TECHNOLOGY

27

CHAPTER III

STATE OF THE RESEARCH ON IRRIGATION REGIME AN D WATER CONSUMPTION OF SOYBEAN CROPS

27

CHAPTER IV ISSUES ON EXTRACTING PROTEIN AND IZOFLAVONE

DETERMINATION IN SOYBEAN

28

CHAPTER V GEOGRAPHICAL AND NATURAL FRAME

28

CHAPTER VI

OBJECTIVES OF RESEARCH, BIOLOGICAL MATERIAL INVESTI GATED AND THE METHODS OF EXPERIMENTATION

29 6.1. RESEARCH OBJECTIVES…………………………………………………………… 29 6.2. MATERIAL AND METHOD…………………………………………………………. 30

CHAPTER VII RESEARCH ON THE TREATMENT OF IRRIGATION AND WATER

CONSUMPTION OF SOYBEAN CROP

31

CHAPTER VIII

RESEARCH RESULTS ON THE INFLUENCE OF WATER REGIME O F SOME ELEMENTS OF TECHNOLOGY AND THE PRODUCTION OF SOYBEA N 2006-

2008, IN TERMS OF TOWN TURENI

31

8.1. IRRIGATION INFLUENCE ON PRODUCTION AREA OF SOYBEAN VARIETIES DURING 2006 - 2008 ......................................................................................

31

8.2. INFLUENCE OF HARVESTING TIME ON A VARIETY OF SOYBEAN PRODUCTION AREA DURING 2006 - 2008 .....................................................................

32

8.3. INFLUENCE OF SOYBEAN VARIETY ON THE AVERAGE PRODUCTION DURING THE PERIOD 2006 – 2008………………………………………………………

33

CHAPTER IX

RESEARCH RESULTS ON ACQUISITION, DOSING AND DETERMI NATION OF PRODUCTION OF SOY PROTEIN CONCENTRATES THE YEARS

2006-2008

33

CHAPTER X

RESEARCH RESULTS ON THE DETERMINATION OF ISOFLAVONE S, SOY CROPS

35


26

CHAPTER XI RESEARCH RESULTS ON THE ECONOMIC EFFICIENCY IN IRRI GATED

SOYBEAN CROP CONDITIONS IN THE AREA OF PREMONTANE TRANSYLVANIA DURING THE PLAINE 2006 - 2008

35

CHAPTER XII

CONCLUSIONS

36 12.1. CONCLUSIONS REGARDING THE INFLUENCE OF CLIMATIC CONDITIONS ON SOIL WATER SHORTAGE AND WATER CONSUMPTION OF SOYBEAN PLANTS .............................................................................................................

36 12.1.1. conclusions regarding the influence of water shortage on vegetation growth in soybean ..............................................................................................................................

36

12.1.2. Conclusions regarding the influence of water shortage on vegetation growth in soybean ..............................................................................................................................

37

12.1.3. Conclusions regarding the influence of soil water shortage on yield components in soybean ..........................................................................................................

37

12.1.4. Conclusions concerning the influence of water regime on production ............. 37 12.1.5. Conclusion on the determination of water consumption by the mass balance....................................................................................................................................

38

12.1.6. Conclusions regarding the influence of soil water shortage on water consumption and water stress index........................................................................................

38

12.1.7. Conclusions on the protein content…………………………………................ 38 12.1.8. Conclusion on the determination of the isoflavones………………………….. 38 12.1.9. Conclusions on economic efficiency…………………………………………. 38


27

CHAPTER I

SOYBEAN CROP – OVERVIEW

Soybeans (Glycine max.) is one of the most important crop plants, with a variety of uses,

both as food for humans and animals, but also as raw material for various industries.

Soy is one of the oldest crops, originating in China. The first claim on soy found in a

book titled "Pen Ts'ao Kong Mu '(Great Pharmacopoeia) dating back to 2838 BC and was

written by the Chinese Emperor Sheng-Hung (MORSE, 1950).

CHAPTER II

CURRENT STATUS OF RESEARCH ON TECHNOLOGY TO SOYBEAN CULTURE

Compared with other crops, soybean is considered less demanding during the rotation.

Occupying generally a smaller share in the crop structure, its location does not involve special

difficulties.

Compared to the climatic conditions have similar requirements of corn, two crops can be

found in areas suitable for their specific rotations.

Zoning soybean crop is based on the specific requirements of this plant in terms of tem-

perature, photoperiod, water resources and soil characteristics.

Soy achieved high yields on fields with medium texture, deep, well stocked in nutrients,

neutral or slightly acid reaction. (PINTILIE and SIN, 1974; PICU, 1978; DINCA, 1982, SIN,

1987, LUCA, 1991, 1992, 1994, 2004).

CHAPTER III

CURRENT STATUS OF RESEARCH ON THE TREATMENT OF IRRI GATION AND

WATER CONSUMPTION OF SOY

Irrigation of crops is one of the most effective measures to increase production. Today,

irrigation is applied globally, not only in arid and semiarid areas of the world, with annual

rainfall of 300-500 mm and regions with less than normal moisture conditions of 700-800 mm of

rainfall annually.


28

Once calculated, depending on specific conditions, the irrigation system must be applied

in the best conditions and weather to adapt according to the distribution of rainfall in that year,

increasing or reducing the number of waterings (NAGY, LUCA, 1995, LUCA, BUDIU, ANA

CIOTLĂUŞ, 2008).

Watering time of application is determined by the evolution of soil moisture during the

growing season and crop water requirements for agriculture. Watering is applied when soil

moisture fell to the limit below which we have proposed will not decrease.

Date watering shall be hastening or delaying the intervention time of all in terms of these

factors (NAGY, LUCA, 2003).

CHAPTER IV

EXTRACTION AND DETERMINATION OF ISSUES SOY PROTEIN AND ISOFLAVONES

Protein contained in soybean is glycine, globulin protein group, which can reach up to

80%. Soy proteins by their nutritional value, is close to the proteins contained in meat and if we

take into account the fat content, we conclude that, indeed, the culture of this plant is particularly

valuable.

Soy protein is obtained from soybeans, previously oven-dried at 40 °C to constant weight

and then milled and the flour is defatted.

Protein extraction is accomplished through a sequence of operations involving the pre-

stage.

To determine the protein nitrogen from soybeans, have used two methods (CATINAS

LEGMAN, MURESANU, 1994, LUCA, DOINA COLCEAR, COLCEAR 2006).

CHAPTER V

CHARACTERIZATION SOIL AND CLIMATE CONDITIONS

IN WHICH REASEARCH HAS OCCURED

The experiences made during the period 2006 - 2008 have been placed in the experi –

mental field Nutriceutic Research Center Tureni (CCN).

Tureni village is located in the north-west of the Transylvanian Depression, the slopes

Feleac Hills, 20 km away from Cluj-Napoca, 10 km from Turda.

Geographical position coordinates 46 ° 37'23 corresponding site "north latitude and 23 °

42'12" north east, with an altitude of 541 m.

In terms of physical-geographical land CCN Tureni experimental field is located in the


29

northern city of Turda, in the south-west is bordered by Cheile-Turzii and it is located in

northern Dealul Feleacului.

Fig.5.1.Comuna Tureni , Judeţul Cluj(http://adibuzdugan.blogspot.com) Fig.5.1.Tureni Commune, Cluj county (http://adibuzdugan.blogspot.com)

CHAPTER VI

RESEARCH OBJECTIVES, MATERIAL AND METHODS

OF WORK BIOLOGICALY REASEARCHED

6.1. RESEARCH OBJECTIVES

Achieve a characterization in terms of natural conditions, the area in which they

conducted experiments;

Identification of soybean varieties with the highest productivity and quality, irrigation

and non-irrigation conditions, adapted to the culture of premontane Transylvanian area;

Establish the effect of water regime on the quantity of protein and isoflavones in

soybean crop;

Study the dynamics of soil moisture depending on water regime applied to soybean

crop;

Obtain data necessary for determining the soil water balance and water balance study

of soil non-irrigated and irrigated soybean crop;

Determination of total water consumption of soy to the terms of the Transylvania Plain

premontane area by direct methods;

Determining monthly and diurnal consumption and its variation over time;

Cover the identification of the total water consumption and their share in consumption;


30

Determining soybean production depending on water regime and years;

Calculation of recovery coefficients of water to soybeans.

In pursuit of these objectives were conducted field research, laboratory and many

calculations, field experiments were undertaken for three years (2006-2008) in field research at

the Center for Nutriceutic Research Tureni.

6.2. MATERIAL AND METHOD

In his experience the behavior of three varieties of soybean (Diamant, Perla and Agat),

under irrigation and non-irrigation. These varieties are widespread in the culture of below

normal moisture conditions Transylvania being created at SCDA Turda

The experiments were located on a colluvial-alluvial soil carbonated alkaline reaction,

with a loam-clay texture, crayfish Valley meadow located on the experimental field of the

Nutriceutical Research Center Tureni from Cluj County.

In the three experimental years 2006 - 2008, concurrently with the determination of

water consumption of soybean crop under irrigation and non-irrigation, we studied the behavior

of three varieties of soybean (Diamant, Perla and Agat) under the influence of processing factors,

irrigation system , harvest time and variety.

Experience has included a total of three repetitions (n = 3), the number of variants tested

in the experiment was 12 (v = 2 x 2 x 3), the total number of experimental plots was 36 (N = 12

x 3) . A plot area was 30 m2.

Experimental factors with their graduations can be summarized as follows:

Factor A - irrigation system - with two graduations:

a1 - Non-irrigated crops;

a2 - Irrigated crop - the minimum threshold humidity of 50% of IUA

Factor B - harvest time - with two graduations:

b1 - Harvesting period (20 September)

b2 - Harvesting period (30 September)

Factor C - variety - three graduations:

c1 - Diamant variety;

c2 - Pearl variety;

c3 - Agat variety.


31

CHAPTER VII

RESEARCH ON THE TREATMENT OF IRRIGATION AND WATER C ONSUMPTION OF SOYBEAN CROP

To determine water consumption we opted for using soil water balance, because, as

research results from other authors is the easiest method with high accuracy measurements.

It is obvious that moisture deficit higher in the years 2007 and 2008, up slightly reduced

in 2006, has adversely affected the production of soya beans.

As noted in an analysis of experimental results of irrigation factor intervention prompted

some significant increases in non-irrigated variants compared to experimental varieties.

Production gains achieved as a result of irrigation were usually significant, compared

with yields obtained in non-irrigated variants.

Highest degree of participation of rainfall to the total consumption of soybean crop was

in 2008 when there were m3/ha 5914, the lowest recorded in 2007 and 5396 m3/ha.

The role of irrigation water was more than felt in 2006 when it covered 28.1% of the total

consumption of soy beans.

Moreover, the average for the three years of experimentation, irrigation water has

returned 14.93% of total consumption of soya beans.

On non-irrigated soybean crop rainfall had a more significant share of total water

consumption by 81.61% of its total.

CHAPTER VIII

RESEARCH RESULTS ON THE INFLUENCE OF WATER REGIME O F SOME

ELEMENTS OF TECHNOLOGY AND THE PRODUCTION OF SOYBEA N (GRAIN) DURING 2006-2008, IN TERMS OF TURENI LOCALITY

8.1. Irrigation influence on production area of soybean varieties during 2006 – 2008

Graph 8.1. have achieved average yields of three varieties of soybean in the experimental

years 2006 - 2008 under irrigation and non-irrigation, ie the influence of irrigation regime on

production factor.

Irrigation system factor influenced the achievement during the three years of research on

some very significant positive production compared with production carried out in conditions of

irrigated soybean crops.


32

Fig. 8.1. The irrigation regime influence on the average yield of the varieties of soy bean,

in the period 2006 – 2008

8.2. Influence of harvest time on the average production of soybean varieties in the

period 2006 – 2008

The statistical interpretation of results, the age factor influence harves time (b1 and B2-

September 20 - September 30) on the soybean crop yields achieved in the three experimental

years, is summarized in fig 8.2.

Production results obtained have led to the conclusion that the era of harvesting b2

(September 30), ie the harvest on 30 September in the growing season, resulted in achieving

significant production of soybean varieties negative by Diamond, Pearl and Agate.

Fig. 8.2. The harvest time influence on average yield of the varieties of soy bean in period 2006 – 2008


33

8.3. Influence of soybean variety on the average production during the period 2006 - 2008

Fig. 8.3. The variety influence on the average yield of soy bean, in the period 2006 – 2008

Based on statistical analysis, it can be said that the three varieties followed in experience,

differences in production were recorded statistically. Diamant variety in 2006 obtained a yield of

2.53 t / ha is considered a witness.

Pearl variety production was 2.57 t / ha in 2006, 2.76 t / ha in 2007 to 2.60 t / ha in 2008.

It is noted that in variety Perla 2007 registered the highest production in 2006 and the lowest

production.

Agate variety registered in the three years between the experimental production 2.77 t /

ha in 2006 and 3.08 t / ha in 2008.

Average yields of three varieties in different growing conditions made during research

2006 - 2008 were 2.53 t / ha for variety Diamant, 2.65 t / ha for variety of Perla and 2.93 t / ha

for variety Agat.

CHAPTER IX

RESEARCH RESULTS ON ACQUISITION, DOSING AND DETERMI NATION OF PRODUCTION OF SOY PROTEIN CONCENTRATES THE YEARS 2006-2008

In this research have experienced two methods of extracting the protein from the three

varieties of soybean (Diamant, Perla and Agat), followed by the determination to make it seems

more accurate.


34

1. Hydro-alcoholic extraction method;

2. Hexane-ethanol-water extraction method.

813

1162

964

1264

1069

1252

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

Kg

/pro

du

ctia

to

tala

Kg

/ t

ota

l p

rod

uct

ion

DIAMANT PERLA AGAT

Neirigat

Irigat

Soiul

Variety

Fig. 9.1. Presentation of the protein content of soybean varieties Diamant, Perla, Agat, reported production in non-

irrigated and irrigated crop years 2006-2008

Determination of the three types of protein-protein concentrates (Diamant, Perla, Agat)

hydro-alcoholic extract obtained during 2006-2008, was done by two methods:

1. Classical Kjeldahl method;

2. Gornall spectrophotometric method.

The Kjeldahl method was determined using a larger amount of protein, where it

concluded that the method is superior to Gornall.

Perla soybean variety is richer in protein, compared with diamond and Agate varieties, both in

terms non-irrigation and irrigation.

Water intake has increased the amount of protein in all three varieties studied toward

irrigated soybean crop.

It can be seen also that the Kjeldahl method, protein concentration obtained was higher

in all three cases, which corresponds to the fact that by this method, determined the total nitrogen

concentration of material, while the method Gornall are determined solely linked peptide

compounds, therefore the production years 2007 and 2008 study, protein was determined by

Kjeldahl method alone.


35

CHAPTER X

RESEARCH RESULTS ON THE DETERMINATION OF ISOFLAVONE S, SOY CROPS

In fig. 10.1. is shown isoflavones content in soybean varieties under irrigation and non-

irrigation, experience in 2006-2008. By far the Perla is detached soybean variety as having the

highest total isoflavones content of the three varieties studied (respectively 83.57 and 91.00

mg/100g mg/100g). Irrigation has played a role in increasing the amount of total isoflavones

from all three varieties, Diamant, Perla and Agat, studied.

65,7665.7683.57

9177.72

85.11

0

20

40

60

80

100

mg/

100g

Diamant Perla Agat

Concentrat proteicProtein concentrate

Producţiisoianeirigată

Producţiisoia irigată

Fig. 10.1. Isoflavones content (mg/100g) in soybean concentrate varieties under irrigation and non-irrigation conditions, in 2006-2008

CHAPTER XI

RESEARCH RESULTS ON THE ECONOMIC EFFICIENCY IN IRRI GATED SOYBEAN CROP CONDITIONS IN THE AREA OF PREMONTANE T RANSYLVANIA

DURING THE PLAINE 2006 - 2008

Analyzing the results averaged over the three year study shows that the highest profit per

kilogram of soya beans is obtained by cultivation under irrigated Agat, and the maximum total

profit was determined hectare for soybean cultivation in Agat irrigation system to 50% of IUA

this is the 1122.20 lei / ha (figure 11 .1.).


36

DIAMANT PERLAAGAT

94

912

424

872892

1122

0

100

200

300

400

500

600

Pro

fitul

tota

l (le

i/ha)

Tot

al p

rofit

(lei

/hec

tare

)

SoiulThe variety

NEIRIGATIRIGAT

Fig 11.1. Economical efficiency of the soy culture irrigation in the period 2006-2008

Maximum total profit hectare soybean determined if Agat soybean cultivation under

irrigation to 50% of IUA, this averaging 1122.20 lei / ha.

In the production unit cost (Euro / kg) averaged over three years of production, it was

lower under soybean varieties neirigare Diamant, Perla and Agat, except under conditions of

irrigation.

Taking into account the maximum production costs equivalent product (kg / ha) caused

the average production for the three years were calculated under a variety non-irrigation and

irrigation for Agat.

CHAPTER XII

CONCLUSIONS

12.1. CONCLUSIONS REGARDING THE CHARACTERIZATION OF THE CLIMATE RESEARCH OF THE PERIOD 2006 - 2008

Years in which experiments were conducted years are considered warm, with

temperatures recorded values above their average annual temperatures of the same seasons.

The amounts of precipitation during the growing season of the three experimental years

were below average annual rainfall.

12.1.1. Conclusions on motivation of choice of experimental biological material Experiments conducted during 2006 - 2008, to assess the behavior of three soybean

varieties, Diamond, Pearl and Agate non-irrigation and under irrigation and also in terms

of two harvest periods.


37

The varieties tested were created at the Agricultural Research and Development Station

Turda and are recommended for growing in the area of premontane Transylvania as meet the

area's culture. Thus, three of early varieties fall in the group with the vegetation period between

117 days (Pearl variety) and 125 days (Agate variety). Diamond has a variety of vegetation

period of 122 days.

Varieties are characterized by a high production capacity, which was revealed in

experience.

In terms of quality, varieties are characterized by special quality characteristics in terms

of protein content (≈ 40%) and fat content (≈ 20%).

12.1.2. Conclusion on choice experienced biological material

Soybean varieties tested in experiments conducted during the research, 2006 - 2008,

proved to be varieties with high production capacity, and constant in the three years of research.

12.1.3. Conclusion on the statistical interpretation of production results

Based on these results, it can be said that irrigation has resulted in production

environments to obtain a significantly higher average production achieved under non-irrigation.

Average production growth rate during the research, carried out due to irrigation was 0.63 t / ha.

In the age impact on the production of soybean harvest produced, it was found that the

conditions b1 harvest time (September 15.), We obtained an average, significantly higher

production achieved in the case of b2 harvest time (September 30). . Average production growth

rate achieved during the research due to foliar fertilization carried out with two basic fertilization

was 0.4 t / ha.

12.1.4. Conclusion on the determination of water consumption of soybean crop

Based on the results obtained, we can conclude that, under conditions of irrigated crops,

water the plants was higher than that achieved under non-irrigation.

Average water consumption for the period of research, soy crop conditions non-

irrigation, was m3/ha 4659.

Average consumption during the research period, 2006 - 2008, under irrigation was

m3/ha 5703.

He resorted to this method of determining water consumption is an accurate method

and the results obtained can be recommended and used by farmers. The experience was intended

to establish accurate water consumption of soybean crop under irrigation and non-irrigation as

well as judicious use of irrigation water


38

2.1.5. Conclusions regarding the determination of the water recovery rate

In non-irrigation conditions, the water recovery rate values recorded during the growing

season varied of the three experimental years between 1.61 and 2.51. under irrigation, water

recovery coefficient values ranged between 2006 - 2008, between 1.67 and 2.11.

As regards the results obtained on total water recovery rate was noted that it recorded

lower values in irrigation conditions compared with the values recorded under the three varieties

non-irrigation pursued experience.

12.2.6. Conclusions on water recovery factor and determining the efficiency of irrigation water

The research period 2006 - 2008 recovery rate was established soybean crop water

supply both under irrigation and under non-irrigation.

In non-irrigation conditions, the water recovery rate values recorded during the growing

season varied of the three experimental years between 1.61 and 2.51.

In terms of irrigation, water recovery coefficient values ranged between 1.67 and 2.11.

In the results obtained on the recovery rate of total water, it was noted that it recorded

lower values in irrigation conditions compared with the values recorded under the three varieties

in the non-irrigated pursued experience.

The efficiency of irrigation water was calculated by comparing growth of the irrigated

production obtained from the rule of irrigation applied during the growing season of each year of

research. During the research and experimentation 2006 - 2008 the efficiency of irrigation water

soybean crop was between 0.07 and 2.50

12.1.7. Conclusions on the protein content

In terms of protein content of soybeans, it has made little difference depending on the

experimental version. The amount of crude protein obtained from non-irrigated crop is about

1554 kg / ha. The optimum irrigation amount of crude protein total increased to 1963 kg / ha.

12.1.8. Conclusion on the determination of the isoflavones

The amount of isoflavones found in concentrates obtained by hydro-alcoholic extract is

comparable with ones found by other researchers, which shows that the technology of

production, we used it, did not remove these biologically active compounds.

12.1.9. Conclusions on economic efficiency

He noted that for achieving high yields and economically profitable, the application of

irrigation and harvesting time had a decisive role. Thus, by applying irrigation and harvesting

time b2 was achieved an average profit research during 1122 lei / ha, higher net profitability of

the soybean crop conditions and age non-irrigation harvesting, 892 lei / ha.

tez Ă de doctorat phd thesis - usamv clujchina. primele men ţiuni referitoare la soia se g ăsesc...

Documents