tez de doctorat · 2014-12-10 · factori biotici cu potenbial vt mtor sunt descrise principalele...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ – NAPOCAŞCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE AGRICOLE

INGINEREȘTI

Ing. Constantin ȘULEA

TEZĂ DE DOCTORAT

EFECTUL FACTORILOR BIOTICI DĂUNĂTORI ASUPRAARBORETELOR DE CVERCINEE ŞI MĂSURI DEGESTIONARE A FENOMENELOR DE USCARE A

ACESTORA ÎN TRANSILVANIA- REZUMAT -

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFICProf.dr. Ioan OROIAN

Cluj – Napoca2014

Constantin Şulea Teză de doctorat - Rezumat

I

CUPRINSPag.

INTRODUCERE ....................................................................................... III

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA GESTIONAREA

ARBORETELOR LA NIVELUL PĂDURILOR ………………… IV

CAPITOLUL II

SPECII DE CVERCINEE ÎN TRANSILVANIA ŞI PRINCIPALII

FACTORI BIOTICI CU POTENŢIAL VĂTĂMĂTOR ................. IV

CAPITOLUL III

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII ............................... IV

CAPITOLUL IV

MATERIAL ŞI METODĂ ............................................................. V

CAPITOLUL V

REZULTATE ŞI DISCUŢII .......................................................... VII

5.1. Rezultate şi discuţii cu privire la factorii ce influenteaza

starea de sănătate a cvercinelor din câmpul experimental

localizat în judeţul Hunedoara .............................................. VII

5.2. Rezultate şi discuţii cu privire la factorii ce influenteaza

starea de sănătate a cvercinelor din câmpul experimental

localizat în judeţul Cluj ...................................................... XII

5.3. Rezultate şi discuţii cu privire la studiul factorilor biotici

dăunători asupra arboretelor de cvercinee din câmpul

experimental localizat în judeţul Satu Mare ……………….... XVII

54. Rezultate şi discuţii cu privire la studiul factorilor biotici


experimental localizat în judeţul Bistriţa – Năsăud ................. XXII

5.5. Rezultate şi discuţii cu privire la studiul factorilor biotici


experimental localizat în judeţul Maramureş ……………..… XXVII


II

5.6. Rezultate si discutii cu privire la studiul factorilor biotici

dăunători asupra arboretelor de cvercinee din arealul

experimental pe întreaga perioadă studiată, 2012 – 2014 ........ XXXII

5.7 Măsuri de gestionare a fenomenelor de uscare a arboretelor

de cvercinee în Transilvania .................................................... XXXIV

5.8. Rezultate si discutii cu privire la studiul şi gestionarea

fenomenelor de uscare arboretelor de cvercinee din arealul

experimental pe întreaga perioadă studiată, 2012 – 2014 ........ XXXVI

CAPITOLUL VI

CONCLUZII ......................................................................................... XXXXI

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .................................................................... XXXVIII


III

INTRODUCERE

Datorită evoluţiei negative a stării de vegetaţie şi de sănătate a pădurilor ţării

noastre în general şi a celor în a căror componenţă intră specii de cvecinee în special, se

impune o analiză mai atentă a metodelor de gestionare a acestor ecosisteme forestiere,

atât din perspectiva controlului bolilor şi dăunătorilor cât şi a măsurilor silvotehnice pe

care acestea le reclamă. Spectrul de agenţi patogeni, deşi este în mare parte cunoscut, nu

poate fi limitat la un anumit moment, iar cunoaşterea sa impune o urmărire atentă în

permanenţă. Factori de natură diversă - climatici, pedologici, biologici, antropici, ş.a. -

acţionează în timp asupra ecosistemelor terestre, modificând permanent echilibrul

acestora. În domeniul forestier, aceste modificări se manifestă, în prima fază, printr-o

criză a arboretelor, ce constă în scăderea vitalităţii arborilor, apariţia infecţiilor în masă

cu agenţi criptogamici, ducând în cazurile extreme la uscarea şi apoi la imposibilitatea

regenerării naturale a speciilor principale.

Cunoaşterea profundă a ecosistemelor forestiere şi mai ales a evoluţiei lor, pe o

perioadă egală cu cel puţin un ciclu de producţie, este esenţială pentru gestionarea

durabilă a pădurilor. Dar pentru aceasta, este necesară cunoaşterea şi menţinerea stării de

echilibru a ecosistemelor forestiere, prin alegerea şi promovarea speciilor de arbori şi

arbuşti adaptaţi cât mai bine condiţiilor de mediu.

În cazul pădurii cultivate trebuie subliniat faptul că regenerarea nu se mai produce

în urma eliminării ca proces natural, ci este o consecinţă firească a unui proces artificial:

exploatarea arboretelor şi de aici apare şi marea dificultate a regenerării naturale în multe

situaţii. De aceea silvicultorul este nevoit să intervină decisiv chiar din momentul

întemeierii noului arboret, iar în cazul arboretelor constituite din specii de cvercinee,

dificultăţile sunt mult mai mari decât în cazul altor formaţiuni forestiere.


IV

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA GESTIONAREA

ARBORETELOR LA NIVELUL PĂDURILOR

În acest capitol sunt tratate aspecte legate de caracteristice structurale ale

arboretului, structura, creşterea şi producţia arboretelor, caracteristicile calitative

ale arboretului, planificarea şi organizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a

arboretelor, monitorizarea pădurilor de cvercinee.

CAPITOLUL II

SPECII DE CVERCINEE ÎN TRANSILVANIA ŞI PRINCIPALII

FACTORI BIOTICI CU POTENŢIAL VĂTĂMĂTOR

Sunt descrise principalele cvercineele cu cea mai mare răspândire în transilvania,

precum şi cei mai importanţi factori biotici cu potenţial vătămător din regiunile luate în

studiu, în condiţiile climatice specifice.

.

CAPITOLUL III

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul urmărit în cadrul tezei de doctorat constă în elaborarea unui studiu

complex în vederea evidențierii efectului factorilor biotici dăunători asupra arboretelor de

cvercinee din Transilvania şi elaborarea de măsuri menite să îmbunătăţească fenomenul

de gestionare a uscării arboretelor de cvercinee, prin adecvarea lor la condiţiile climatice

şi culturale specifice arealului studiat.

Obiectivele tezei de doctorat constau în:

1. Identificarea factorilor biotici cu efect dăunător asupra arboretelor de cvercinee şi

cuantificarea intensităţii şi frecvenţei acestora prin calculul gradelor de atac

specifice fiecăruia în parte.


V

2. Identificarea factorilor climatici cu infuenţă asupra manifestării factorilor biotici

cu efect dăunător asupra arboretelor de cvercinee şi cuantificarea lor, prin calculul

mediilor anuale şi ierarhizarea acestora.

3. Determinarea intensităţii corelaţiilor simple şi multiple dintre gradele de atac ale

factorilor biotici cu efect dăunător asupra arboretelor de cvercinee şi elementele

regimului climatic cu influenţă asupra lor.

4. Evidenţierea particularităţilor cu privire la natura, dinamica şi intensitatea

fenomenului de uscare a arboretelor de cvercinee în Transilvania.

5. Identificarea posibilităţilor de îmbunătăţire a procesului de gestionare a

fenomenelor de uscare în arboretele de cvercinee în condiţiile specifice

Transilvaniei şi formularea de recomandări în acest sens.

CAPITOLUL IV

MATERIAL ŞI METODĂ

Activităţile experimentale, ulterioare alegerii şi instalării câmpurilor

experimentale, au constat în:

monitorizarea factorilor biotici cu potenţial vătămător asupra arboretelor

de cvercinee luate în studiu, a fenomenelor de uscare şi defoliere şi a

parametrilor climatici;

colectarea datelor;

prelucrarea şi interpretarea datelor primare.

Acestea s-au efectuat pe parcursul a trei ani, respectiv 2012, 2013 şi 2014, în

perioada aprilie – august a fiecărui an experimental, utilizând ansamblul infrastructurii

menite să asigure îndeplinirea obiectivelor.

Schema experimentală (Fig. 1) a fost concepută identic pentru fiecare dintre cele

cinci câmpuri experimentale.


VI

Fig. 1. Schema experimentală

Instalarea câmpului experimental

MONITORIZARE

Factori bioticidăunători

Parametri climatici

Fenomene de uscare

COLECTAREA ŞI PRELUCRAREA DATELOR

CONCLUZII


VII

CAPITOLUL V

REZULTATE ŞI DISCUŢII

5.1.Rezultate şi discuţii cu privire la factorii ce influenteaza starea de sănătate a

cvercinelor din câmpul experimental localizat în judeţul Hunedoara

Studiul desfăşurat pe parcursul a trei ani 2012 – 2014, în perioada aprilie – august,

în câmpul experimental localizat în Hunedoara, evidenţiază evoluţiile diferite ale

condiţiilor climatice şi ale gradelor de atac ale Tortrix viridana L. şi Microsphaera

abbreviata L. în arealul studiat (Tabelul 1). Cu excepţia nivelului precipitaţiilor, în toţi

anii experimentali, există o distribuţie normală a valorilor parametrilor înregistraţi, aşa

cum se poate observa din valorile boltirii şi asimetriei (Tabelul 1).

Tabelul 1

Mediile şi parametrii dispersiei regimului climatic şi al gradelor de atac ale Tortrix

viridana L. şi Microsphaera abbreviata L. în perioada aprilie – august pe întreaga

perioadă experimentală 2012 – 2014

Anul Specificare n s Min. Max. Skewness Kurtosis

t (0C) 153 17,41 ± 0,38 4,72 5,00 26,00 -0,66 0,18

P (hPa) 153 11,22 ± 0,33 4,13 -1,00 18,00 -0,66 0,25Pr (0C) 153 1015,36 ± 0,39 4,81 1001,00 1027,00 -0,35 0,36V (km) 153 12,75 ± 0,19 2,39 6,00 19,00 0,50 0,79

vv (km/h) 153 7,57 ± 0,24 3,00 3,00 21,00 1,52 3,08H (%) 153 60,13 ± 1,16 14,32 35,00 94,00 0,38 0,73

Pp (mm) 153 2,57 ± 0,49 6,01 0,00 32,00 3,21 10,27GAF% 30 20,23 ± 1,95 10,69 7,21 35,14 0,18 1,72

2012

GAT% 30 39,67 ± 2,32 12,73 19,20 55,50 -0,41 1,46


VIII

Tabelul 2 - continuare




t (0C) 153 18,63 ± 0,44 5,47 3,00 28,00 -0,66 0,04P (hPa) 153 10,60 ± 0,33 4,14 -6,00 18,00 -1,13 2,25Pr (0C) 153 1013,76 ± 0,46 5,65 995,00 1026,00 -0,83 1,30V (km) 153 12,44 ± 0,19 2,39 6,00 19,00 0,97 1,60

vv (km/h) 153 9,94 ± 0,32 3,95 3,00 23,00 0,75 0,18H (%) 153 66,69 ± 1,08 13,31 39,00 94,00 -0,18 0,97

Pp (mm) 153 1,74 ± 0,34 4,14 0,00 22,10 2,87 8,04GAF % 30 26,37 ± 2,10 11,53 9,12 41,72 0,12 1,43

2013

GAT% 30 43,04 ± 2,75 15,08 21,14 65,55 0,27 1,64

t (0C) 153 16,59 ± 0,37 4,64 4,00 27,00 0,43 0,49P (hPa) 153 1013,68 ± 0,32 3,93 999,00 1023,00 0,54 0,84Pr (0C) 153 11,18 ± 0,32 3,92 2,00 18,00 0,58 0,38V (km) 153 12,37 ± 0,16 1,97 7,00 18,00 0,31 1,00

vv (km/h) 153 7,63 ± 0,26 3,25 3,00 21,00 1,61 3,17H (%) 153 70,52 ± 0,92 11,40 41,00 97,00 0,11 0,21

Pp (mm) 153 2,87 ± 0,52 6,48 0,00 44,96 3,95 18,27GAF% 30 26,93 ± 2,13 11,67 9,17 44,12 0,07 1,29

201

4

GAT% 30 44,43 ± 2,79 15,27 21,14 62,55 0,27 1,64Notă: t – temperatura; p – presiunea; Pr – punctul de rouă; V – vizibilitate; vv – viteza vântului; H – umiditatea; Pp – regimul pluviometric; GAT – gradul de atac al Tortrix viridana L.; GAF – gradul de atac al Microsphaera abbreviata L.

Aplicarea metodologiei Analizei Componenţilor Principali (Principal Components

Analysis - PCA) a condus la identificarea şi ierarhizarea factorilor climatici cu influenţă

asupra evoluţiei şi manifestării gradelor de atac ale organismelor studiate, aparţinând

dăunătorilor şi patogenilor cu cea mai mare frecvenţă şi intensitate manifestate în

pădurile de cvercinee (Fig. 2 – 4).


IX

SpecificareIssue

Eigenvalue Varianţa totalăTotal variance (%)

237 2,48 35,48234 1,88 26,94231 1,19 17,09233 0,63 9,04236 0,56 8,03232 0,22 3,21235 0,01 0,18

Var 231 – viteza vântului (km/h); Var 232 – punctul de rouă (0C); Var 233 – presiunea (hPa); Var 234 – temperatura (0C);Var 235 – vizibilitate (km); Var 236 – regimul pluviometric (mm); Var 237 – umiditate (%).

Fig. 2. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L. şiMicrosphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2012, Hunedoara


X

SpecificareIssue


240 2.79 39.98246 1.56 22.29243 1.04 14.78242 0.67 9.71245 0.55 7.95241 0.35 5.04244 0.01 0.21

Var 240 – temperatura (0C); Var 241– punctul de rouă (0C); Var 242 – presiunea (hPa); Var 243 – vizibilitate (km);Var 240 – temperatura (0C); Var 241– punctul de rouă (0C); Var 242 – presiunea (hPa); Var 243 – viteza vântului (km/h);

Var 244 – vizibilitate (km); Var 245 – regimul pluviometric (mm); Var 246 – umiditatea (%).

Fig. 3. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L.şiMicrosphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2013, Hunedoara


XI

SpecificareIssue


371 2,18 31,25372 1,76 25,14375 1,21 17,18373 0,89 12,82374 0,60 8,58376 0,33 4,74377 0,02 0,29

Var 371 – temperatura (0C); Var 372 – umiditatea (%); Var 373 – punctul de rouă (0C); Var 374– presiunea (hPa);Var 375 – viteza vântului (km/h);Var 376 – vizibilitate (km); Var 377 – regimul pluviometric (mm).

Fig. 4. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrixviridana L.şi Microsphaera abbreviata L. evidenţiată prin PCA în anul experimental

2014, Hunedoara


XII


cvercinelor din câmpul experimental localizat în judeţul Cluj

Pe parcursul perioadei experimentale cuprinse între anii 2012 – 2014, lunile aprilie

– august, în câmpul experimental localizat în Cluj, evidenţiază evoluţiile diferite ale


abbreviata L. în arealul studiat (Tabelul 2). Cu excepţia nivelului precipitaţiilor, pentru

care se înregistrează bolitiri şi asimetrii considerabile, în toţi anii experimentali, există o

istribuţie normală a valorilor parametrilor înregistraţi, aşa cum se poate observa din

valorile boltirii şi asimetriei (Tabelul 2).

Tabelul 2




Anul

Year

Specificare

Issue

n s Min. Max. Asimetria

Skewness

Boltirea

Kurtosis

t (0C) 153 18,78 ± 0,46 5,68 3,00 28,00 0,73 0,02P (hPa) 153 1013,23 ± 0,44 5,44 995,00 1025,00 1,28 2,20Pr (0C) 153 11,75 ± 0,36 4,50 -5,00 18,00 3,00 28,00V (km) 153 12,48 ± 0,13 1,65 9,00 17,00 0,03 0,21

vv (km/h) 153 7,91 ± 0,23 2,87 3,00 23,00 1,81 5,47H (%) 153 63,77 ± 0,98 12,14 41,00 96,00 0,42 0,39

Pp (mm) 153 0,94 ± 0,19 2,34 0,00 17,02 3,64 16,76GAF 30 20,52 ± 2,05 11,26 6,18 36,98 2,45 1,62

2012

GAT 30 46,39 ± 1,75 9,61 29,20 60,20 0,34 0,95


XIII





t (0C) 153 17,64 ± 0,39 4,79 4,00 27,00 0,68 0,15P (hPa) 153 1015,10 ± 0,39 4,81 1001,00 1026,00 0,36 0,24Pr (0C) 153 11,32 ± 0,33 4,10 1,00 19,00 0,54 0,24V (km) 153 12,33 ± 0,14 1,71 7,00 16,00 0,19 0,31

vv (km/h) 153 10,54 ± 0,51 6,35 5,00 35,00 1,71 2,17H (%) 153 66,16 ± 1,06 13,13 35,00 97,00 0,06 0,81

Pp (mm) 153 1,37 ± 0,30 3,72 0,00 23,11 3,88 16,67GAF% 30 26,11 ± 2,06 11,29 9,12 40,15 0,15 1,49

2013

GAT % 30 39,09 ± 2,74 15,03 17,20 55,50 0,38 1,35

t (0C) 153 17,23 ± 0,36 4,47 6,00 28,00 0,23 0,67P (hPa) 153 1013,3

7± 0,31 3,84 1000,00 1022,0

0 0,39 0,45

Pr (0C) 153 11,46 ± 0,33 4,05 1,00 19,00 0,38 0,47V (km) 153 12,27 ± 0,11 1,40 8,00 16,00 0,09 0,13

vv (km/h) 153 7,20 ± 0,18 2,25 2,00 14,00 1,04 0,67H (%) 153 69,40 ± 0,78 9,69 49,00 96,00 0,27 0,24

Pp (mm) 153 1,43 ± 0,30 3,67 0,00 24,89 3,83 17,25GAF% 30 26,34 ± 1,85 10,16 10,02 41,15 0,23 1,26

201

4

GAT % 30 42,17 ± 2,74 15,03 18,40 61,80 0,21 1,49Notă: t – temperatura; p – presiunea; Pr – punctul de rouă; V – vizibilitate; vv – viteza vântului; H – umiditatea; Pp – regimul pluviometric; GAT – gradul de atac al Tortrix viridana L.; GAF – gradul de atac al Microsphaera abbreviata L.





pădurile de cvercinee localizate în câmpul experimental din judeţul Cluj(Fig. 5 – 7).


XIV

SpecificareIssue


1 3,03 43,353 1,42 20,384 0,98 14,092 0,73 10,456 0,57 8,247 0,23 3,295 0,01 0,16

Var 1 – temperatura (0C); Var 2 – presiunea (hPa); Var 3 – umiditatea (%); Var 4 – viteza vântului (km/h);Var 5 – punctual de rouă (0C); Var 6 – regimul pluviometric (mm); Var 7 – vizibilitatea (km).

Fig. 5. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L. şiMicrosphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2012, Cluj


XV

SpecificareIssue


13 2,78 39,7812 1,96 28,019 0,79 11,37

10 0,66 9,5614 0,58 8,3515 0,18 2,6411 0,01 0,25

Var 9 – viteza vântului (km/h); Var 10 – punctul de rouă (0C); Var 11 – presiunea (hPa); Var 12 – umiditatea (%);Var 13 – temperatura (0C); Var 14 – regimul pluviometric (mm); Var 15 – vizibilitatea (km).

Fig. 6. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L.şiMicrosphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2013, Cluj


XVI

SpecificareIssue


19 2,30 32,9823 2,06 29,5418 1,05 15,0822 0,67 9,5917 0,53 7,6920 0,30 4,3521 0,05 0,73

Var 17 – regimul pluviometric (mm); Var 18 – viteza vântului (km/h); 19 – temperatura (0C); Var 20 – punctul de rouă (0C);Var 21– presiunea (hPa); Var 22 – vizibilitate (km); Var 23 – umiditatea (%).


2014, Cluj


XVII


cvercinelor din câmpul experimental localizat în judeţul Satu Mare


în câmpul experimental localizat în judeţul Satu Mare, evidenţiază evoluţiile diferite ale


abbreviata L. în arealul studiat (Tabelul 3). Simila celolalte cîmpuri experimentale şi în

cazul acestui câmp experimental, cu excepţia nivelului precipitaţiilor, în toţi anii

experimentali, există o distribuţie normală a valorilor parametrilor înregistraţi, aşa cum se

poate observa din valorile boltirii şi asimetriei (Tabelul 3).

Tabelul 3




Anul

Year

Specificare

Issue


Skewness

Boltirea

Kurtosis

t (0C) 153 18,93 ± 0,43 5,36 4,00 29,00 0,47 0,03P (hPa) 153 1013,16 ± 0,45 5,62 995,00 1025,00 0,65 0,71Pr (0C) 153 11,78 ± 0,38 4,71 -6,00 19,00 1,14 2,17V (km) 153 9,60 ± 0,06 0,74 7,00 10,00 2,00 3,61

vv (km/h) 153 9,75 ± 0,38 4,70 3,00 29,00 1,37 2,54H (%) 153 64,92 ± 0,97 11,96 40,00 95,00 0,23 0,85

Pp (mm) 153 0,03 ± 0,02 0,25 0,00 3,05 11,29 133,78GAF% 30 22,59 ± 2,35 12,68 7,15 42,15 0,24 1,73

2012

GAT% 30 46,85 ± 1,68 9,21 30,25 60,20 3,24 0,93


XVIII





t (0C) 153 18,29 ± 0,38 4,76 6,00 27,00 0,68 0,21P (hPa) 153 1014,66 ± 0,38 4,75 1001,00 1026,00 0,29 0,31Pr (0C) 153 12,58 ± 0,32 3,95 2,00 21,00 0,46 0,18V (km) 153 9,73 ± 0,05 0,56 7,00 10,00 2,23 5,02

vv (km/h) 153 8,26 ± 0,30 3,74 2,00 21,00 0,63 0,41H (%) 153 69,74 ± 0,96 11,93 38,00 96,00 0,13 0,67

Pp (mm) 153 0,02 ± 0,01 0,18 0,00 2,03 10,27 114,69GAF 30 27,36 ± 2,18 11,93 9,12 45,15 0,18 1,35

2013

GAT 30 41,01 ± 2,11 11,58 20,50 60,29 0,46 0,98

t (0C) 153 18,18 ± 0,37 4,53 7,00 28,00 0,35 0,44

P (hPa) 153 1013,01 ± 0,31 3,79 1001,00 1022,00 0,36 0,24

Pr (0C) 153 12,59 ± 0,33 4,03 2,00 21,00 0,58 0,08

V (km) 153 9,99 ± 0,05 0,57 7,00 12,00 0,66 7,25

vv (km/h) 153 9,56 ± 0,30 3,70 5,00 23,00 1,23 1,57

H (%) 153 70,16 ± 0,92 11,43 48,00 98,00 0,36 0,61

Pp (mm) 153 1,01 ± 0,28 3,44 0,00 26,92 4,88 27,95

GAF 30 28,92 ± 2,04 11,18 11,54 45,25 0,33 1,39

201

4

GAT 30 45,68 ± 2,73 14,94 21,10 68,29 0,34 1,23Notă: t – temperatura; p – presiunea; Pr – punctul de rouă; V – vizibilitate; vv – viteza vântului; H – umiditatea; Pp – regimul pluviometric; GAT – gradul de atac al Tortrix viridana L.; GAF – gradul de atac al Microsphaera abbreviata L.




dăunătorilor şi patogenilor cu cea mai mare frecvenţă şi intensitate înregistrate pentrun


XIX

arboretele de cvercinee localizate în câmpul experimental din judeţul Satu Mare pe

parcursul perioadei experimentale 2012 - 2014 (Fig. 8 – 10).

SpecificareIssue


1 2,45 35,062 1,55 22,214 0,99 14,247 0,87 12,485 0,61 8,723 0,49 7,106 0,01 0,16

Var 1 – temperatura (0C); Var 2 – umiditate (%) ; Var 3 – presiunea (hPa); Var 4 – viteza vântului (km/h);Var 5 – punctul de rouă (0C); Var 6 – regimul pluviometric (mm); Var 7 – vizibilitate (km).

Fig. 8. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L. şiMicrosphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2012, Satu Mare


XX

Var 9 – temperatura (0C); Var 10 – umiditate (%) ; Var 11 – presiunea (hPa); Var 12 – viteza vântului (km/h);Var 13 – punctul de rouă (0C); Var 14 – regimul pluviometric (mm); Var 15 – vizibilitate (km).

Fig. 9. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L. şiMicrosphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2013, Satu Mare

SpecificareIssue


9 2,56 36,6910 1,44 20,6512 0,98 14,0413 0,94 13,4615 0,54 7,7814 0,49 7,1311 0,01 0,21


XXI

SpecificareIssue


22 2,25 32,2820 1,64 23,5119 1,20 17,1623 0,75 10,7721 0,61 8,7617 0,49 7,1118 0,02 0,38

Var 17 – regimul pluviometric (mm); Var 18 – punctul de rouă (0C); Var 19 – viteza vântului (km/h); Var 20 – umiditate (%);Var 21 – presiunea (hPa); Var 22 – temperatura (0C); Var 23 – vizibilitate (km).


2014, Satu Mare


XXII


cvercinelor din câmpul experimental localizat în judeţul Bistriţa – Năsăud


în câmpul experimental localizat în judeţul Bistriţa - Năsăud, evidenţiază evoluţiile

diferite ale condiţiilor climatice şi ale gradelor de atac ale Tortrix viridana L. şi

Microsphaera abbreviata L. în arealul studiat (Tabelul 4). Cu excepţia nivelului

precipitaţiilor, în toţi anii experimentali, există o distribuţie normală a valorilor

parametrilor înregistraţi, aşa cum se poate observa din valorile boltirii şi asimetriei

(Tabelul 4).

Tabelul 4




Anul

Year

Specificare

Issue


Skewness

Bolitrea

Kurtosis

t (0C) 153 18,72 ± 0,43 5,32 3,00 28,00 0,67 0,32P (hPa) 153 1013,42 ± 0,46 5,74 994,00 1025,00 0,85 1,27Pr (0C) 153 11,52 ± 0,35 4,36 -5,00 19,00 1,27 2,54V (km) 153 10,56 ± 0,85 10,50 0,00 101,00 8,50 72,20

vv (km/h) 153 7,96 ± 0,23 2,82 3,00 24,00 1,66 6,18H (%) 153 65,31 ± 0,88 10,90 41,00 89,00 0,41 0,51

Pp (mm) 153 0,07 ± 0,04 0,49 0,00 5,17 8,68 81,98GAF% 30 23,21 ± 2,24 12,26 9,02 42,15 0,32 1,73

2012

GAT% 30 47,62 ± 1,57 8,62 30,50 61,14 0,16 1,03


XXIII





t (0C) 153 17,73 ± 0,36 4,45 7,00 26,00 0,61 0,19P (hPa) 153 1015,08 ± 0,40 4,91 1000,00 1026,00 0,37 0,27Pr (0C) 153 11,59 ± 0,31 3,89 2,00 19,00 0,60 0,28V (km) 153 9,01 ± 0,14 1,72 0,00 10,00 3,93 18,01

vv (km/h) 153 7,63 ± 0,20 2,43 3,00 19,00 1,45 4,73H (%) 153 68,80 ± 0,93 11,53 43,00 97,00 0,16 0,62

Pp (mm) 153 0,12 ± 0,05 0,62 0,00 5,12 6,34 42,33GAF 30 26,63 ± 2,10 11,52 8,55 45,12 0,13 1,13

2013

GAT 30 40,34 ± 2,14 11,70 20,50 60,29 0,40 0,98Notă: t – temperatura; p – presiunea; Pr – punctul de rouă; V – vizibilitate; vv – viteza vântului; H – umiditatea ; Pp – regimul pluviometric; GAT – gradul de atac al Tortrix viridana L.; GAF – gradul de atac al Microsphaera abbreviata L.

t (0C) 153 17,99 ± 0,36 4,49 8,00 27,00 0,55 0,77P (hPa) 153 1013,32 ± 0,33 4,10 999,00 1022,00 0,45 0,49Pr (0C) 153 12,57 ± 0,33 4,13 2,00 19,00 0,73 0,33V (km) 153 9,75 ± 0,11 1,37 5,00 14,00 0,39 1,83

vv (km/h) 153 7,54 ± 0,21 2,61 3,00 21,00 1,41 4,21H (%) 153 72,72 ± 0,71 8,85 53,00 97,00 0,40 0,17

Pp (mm) 153 1,33 ± 0,30 3,77 0,00 24,89 4,35 21,10GAF 30 30,31 ± 2,43 13,31 9,12 50,55 0,30 1,20

2014





dăunătorilor şi patogenilor cu cea mai mare frecvenţă şi intensitate manifestate în câmpul

experimental localizat în judeţul Bistriţa - Năsăud (Fig. 11 – 13).


XXIV

SpecificareIssue


1 2,36 33,812 1,21 17,384 1,09 15,617 0,95 13,605 0,81 11,626 0,53 7,703 0,01 0,26

Var 1 – temperatura (0C); Var 2 – umiditate (%); Var 3 – regimul pluviometric (mm); Var 4 – viteza vântului (km/h);Var 5 – presiunea (hPa); Var6 – punctul de rouă (0C); Var 7 – vizibilitate (km).

Fig. 11. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L.şi Microsphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2012,

Bistriţa-Năsăud


XXV

SpecificareIssue


9 1,96 28,0210 1,41 20,1512 1,37 19,7115 0,99 14,2613 0,83 11,9914 0,39 5,6411 0,01 0,20

Var 9 – temperatura (0C); Var 10 – umiditate (%); Var 11 – regimul pluviometric (mm); Var 12 – viteza vântului (km/h);Var 13 – presiunea (hPa); Var 14 – punctul de rouă (0C); Var 15– vizibilitate (km).

Fig. 12. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L.şi Microsphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2013,

Bistriţa-Năsăud


XXVI

SpecificareIssue


17 2,14 30,6118 1,47 21,1323 1,33 19,1221 0,87 12,4720 0,69 9,9319 0,45 6,4322 0,01 0,24

Var 17 –– temperatura (0C); Var 18 – umiditate (%); Var 19 – presiunea (hPa); Var 20 – punctul de rouă (0C);Var 21 – vizibilitate (km); Var 22- regimul pluviometric (mm); Var 23 – viteza vântului (km/h).


2014, Bistriţa-Năsăud


XXVII


cvercinelor din câmpul experimental localizat în judeţul Maramureş


în câmpul experimental localizat în judeţul Maramureş, evidenţiază evoluţiile diferite ale


abbreviata L. în arealul studiat (Tabelul 5). Cu excepţia nivelului precipitaţiilor, în toţi

anii experimentali, există o distribuţie normală a valorilor parametrilor înregistraţi, aşa

cum se poate observa din valorile boltirii şi asimetriei (Tabelul 5).

Tabelul 5




Anul

Year

Specificare

Issue


Skewness

Boltirea

Kurtosis

t (0C) 153 18,63 ± 0,44 5,47 3,00 28,00 0,66 0,04P (hPa) 153 1013,76 ± 0,46 5,65 995,00 1026,00 0,83 1,30Pr (0C) 153 10,60 ± 0,33 4,14 -6,00 18,00 1,13 2,25V (km) 153 12,44 ± 0,19 2,39 6,00 19,00 0,97 1,60

vv (km/h) 153 9,94 ± 0,32 3,95 3,00 23,00 0,75 0,18H (%) 153 60,25 ± 1,16 14,34 35,00 94,00 0,37 0,76

Pp (mm) 153 1,74 ± 0,34 4,14 0,00 22,10 2,87 8,04GAF% 30 21,22 ± 1,90 10,40 8,13 38,52 0,28 1,50

2012

GAT % 30 44,84 ± 1,91 10,47 28,32 58,36 0,31 1,47


XXVIII





t (0C) 153 17,41 ± 0,38 4,72 5,00 26,00 0,66 0,18P (hPa) 153 1015,36 ± 0,39 4,81 1001,00 1027,00 0,35 0,36Pr (0C) 153 11,22 ± 0,33 4,13 -1,00 18,00 0,66 0,25V (km) 153 12,75 ± 0,19 2,39 6,00 19,00 0,50 0,79

vv (km/h) 153 7,57 ± 0,24 3,00 3,00 21,00 1,52 3,08H (%) 153 66,74 ± 1,07 13,27 39,00 94,00 0,19 0,96

Pp (mm) 153 2,17 ± 0,34 4,19 0,00 22,10 2,70 7,49GAF 30 24,98 ± 1,75 9,58 8,55 38,21 0,51 1,08

2013

GAT 30 40,66 ± 2,12 11,62 20,50 60,29 0,47 0,86

t (0C) 153 15,90 ± 0,33 4,11 4,00 24,00 0,53 0,23P (hPa) 153 1013,77 ± 0,35 4,32 999,00 1021,00 0,71 0,92Pr (0C) 153 11,18 ± 0,31 3,83 2,00 17,00 0,73 0,31V (km) 153 11,76 ± 0,19 2,30 4,70 18,00 0,30 0,46

vv (km/h) 153 7,72 ± 0,24 3,02 2,00 21,00 1,56 3,78H (%) 153 71,48 ± 0,85 10,57 41,00 97,00 0,03 0,19

Pp (mm) 153 2,55 ± 0,48 5,99 0,00 32,00 3,22 10,36GAF 30 40,22 ± 2,36 12,92 18,22 59,61 0,32 0,61

201

4






pădurile de cvercinee (Fig. 14 – 16).


XXIX

SpecificareIssue


3 2,79 39,997 1,56 22,306 1,03 14,782 0,67 9,714 0,55 7,955 0,35 5,041 0,01 0,21

Var 3 –– temperatura (0C); Var 7 – umiditate (%); Var 1 – presiunea (hPa); Var 2 – punctul de rouă (0C);Var 6 – vizibilitate (km); Var 5- regimul pluviometric (mm); Var 4 – viteza vântului (km/h).

Fig. 14. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L.şi Microsphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2012, Maramureş


XXX

SpecificareIssue


13 2,48 35,459 1,88 26,92

12 1,20 17,1510 0,63 9,0314 0,56 8,0215 0,22 3,2211 0,01 0,18

Var 9 – umiditate (%); Var 10 – presiunea (hPa); Var 11 – punctul de rouă (0C); Var 12 – viteza vântului (km/h);Var 13 –– temperatura (0C); Var 14 - regimul pluviometric (mm); Var 15 – vizibilitate (km).

Fig. 15. Influenţa condiţiilor climatice asupra evoluţiei gradului de atac al Tortrix viridana L.şi Microsphaera abbreviata L., evidenţiată prin PCA în anul experimental 2013, Maramureş


XXXI

SpecificareIssue


18 2,04 29,2317 1,84 26,3120 1,08 15,4823 0,92 13,2519 0,66 9,4421 0,42 6,0122 0,01 0,25

Var 17– umiditate (%); Var 18 –– temperatura (0C); Var 19 – presiunea (hPa); Var 20 – viteza vântului (km/h);Var 21 – punctul de rouă (0C); Var 22 - regimul pluviometric (mm); Var 23 – vizibilitate (km).


2014, Maramureş


XXXII

5.6.Rezultate si discutii cu privire la studiul factorilor biotici dăunători asupra

arboretelor de cvercinee din arealul experimental pe întreaga perioadă studiată,

2012 – 2014

Dacă se analizează individual acţiunea făinării (Microsphaera abbreviata L.), la

stejar şi gorun în Transilvania, se evidenţiază faptul că cel mai ridicat grad mediu de atac

multianual a fost înregistrat în câmpurile experimentale localizate în judeţul Bistriţa –

Năsăud, respectiv GA = 26,84% (Fig. 17), pentru care s-a înregistrat şi umiditatea

maximă pe ansamblul perioadei şi câmpurilor experimentale, respectiv 68,94% (Fig. 17).

Fig. 17. Evoluţia gradelor medii de atac ale Microsphaera abbreviata L. pe întreagaperioadă experimentală, aprilie - august 2012 – 2014, în câmpurile experimentale

24,51% 24,32%26,29% 26,84%

24,43%


XXXIII

Similar, în ceea ce priveşte acţiunea moliei verzi a stejarului (Tortrix viridana L.),

se evidenţiază faptul că cel mai ridicat grad mediu de atac multianual a fost înregistrat în

câmpurile experimentale localizate în judeţul Satu Mare, respectiv GA = 44,51% (Fig.

18), pentru care s-a înregistrat şi temperaratura maximă pe ansamblul perioadei şi

câmpurilor experimentale, respectiv 18,470C (Fig. 18).

Fig. 18. Evoluţia gradelor medii de atac ale Tortrix viridana L. pe întreaga perioadăexperimentală, aprilie - august 2012 – 2014, în câmpurile experimentale

42,38% 42,55% 44,51% 42,51% 41,43%


XXXIV

5.7.Măsuri de gestionare a fenomenelor de uscare a arboretelor de cvercinee în

Transilvania

Pe ansamblul câmpurilor experimentale, principalele fenomene ale defolierii sunt

compuse, în principal, pe lângă atacul patogenilor şi dăunătorilor de uscarea coroanei,

uscarea crengilor subţiri şi groase.

În ansamblu, evoluţia gradului de defoliere a prezentat o traiectorie fluctuantă în

funcţie de condiţiile particulare specifice ale fiecărui câmp experimenta În general, în

ultimul an experimental se înregistrează, în cvasiunanimitate, o agravare, în sensul că

intensitatea fenomenului se intensifică.

5.8.Rezultate si discutii cu privire la studiul şi gestionarea fenomenelor de uscare

arboretelor de cvercinee din arealul experimental pe întreaga perioadă studiată,

2012 – 2014

Analiza fenomenului de uscare a arboretelor de cvercinee reprezentate de stejar şi

gorun în Transilvania pe ansamblul unităţilor amenajistice aparţinând celor cinci câmpuri

experimentale reprezentative, în perioada 2012 – 2014, demosntrează faptul că, o

proporţie îngrijorătoare, respectiv 19,33% din totalul efectivului luat în studiu, prezintă

declin, ca urmare a diferitelor grade de uscare (Fig. 19).


XXXV

20,67

26,93

21,73

11,33

19,33

0

10

20

30

40

50

60

I II III IV V

%

Clasa Kraft(Kraft Class)

Fig. 19. Evoluţia stării de sănătate a arboretelor de cvercinee pe ansamblul perioadeiexperimentale, 2012 – 2014, în câmpurile experimentale

GA(AD)Microsphaera abbreviata L., %

GA(AD)Tortrix viridana L., %

1-GA(AD)făinare Microsphaera abbreviata L.;2-GA(AD)Tortrix viridana L.;3-Fenomene de uscare în coroană(Phenomena of crown drying);4-Ramuri subţiri uscate(Dry thin branches);5-Ramuri groase uscate(Dry thickbranches).


XXXVI

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

1. Analiza fenomenului de uscare a arboretelor de cvercinee reprezentate de stejar şi

gorun în Transilvania pe ansamblul unităţilor amenajistice aparţinând celor cinci

câmpuri experimentale reprezentative, în perioada 2012 – 2014, demosntrează

faptul că, o proporţie îngrijorătoare, respectiv 19,33% din totalul efectivului luat

în studiu, prezintă declin, ca urmare a diferitelor grade de uscare. Pe ansamblu,

conform clasificării Kraft, analiza ansamblul câmpului experimental demonstrează

că predomină aborii din clasa a II-a (arbori dominanţi), urmaţi în ordine ierarhică

de cei din clasele: I (arbori predominanţi), III (arbori codominanţi), V (arbori

deterioraţi, slab dezvolaţi) şi IV (arbori dominanţi cu înălţimi mici).

2. Pe întreaga perioadă a desfăşurării experimentelor, 2012 – 2014, în anasamblului

câmpurilor experimentale se constată faptul că în ceea ce priveşte structura

cauzelor ce determină procentul mare, egal cu de 19,33% ,de arborete din

categoria arborilor deterioraţi, slab dezvolaţi, predomină în proporţie mai mare de

jumătate (62,62%), atacul dăunătorilor şi patogenilor reprezentaţi în cazul de faţă

de molia verde a stejarului (Tortrix viridana L.), în proporţie de 37,18% şi făinare

(Microsphaera abbreviata L.), în proporţie de 25,45%, molia verde a stejarului

manifestându-se cu o medie de 42,67%, în timp ce făinarea prezintă un grad de

atac mediu mai redus,

3. egal cu 25,27%. Fenomenele de uscare în coroană contribuie la proporţia totală a

arboretelor deteriorate cu 8,73%, ramurile subţiri uscate reprezintă 15,52% din

contribuţie, în timp ce ramurile groase uscate sunt responsabile pentru 12,13%.


XXXVII

4. În vederea asigurării unei gestionări adecvate a fenomenului de uscare a

arboretelor de cvercinee, stejar şi gorun, în Transilvania, se impune să se ia în

considerare următoarele aspecte:

monitorizarea continuă, conform legislaţiei în vigoare, a proceselor de

uscare identificate în arboretele aflate în program, în vederea stabilirii

tendinţelor de evoluţie a parametrilor analizati;

identificarea zonală a elementelor regimului climatic cu efecte majore

asupra parametrilor luaţi în considerare şi stabilirea de corelaţii simple şi

multiple între aceştia;

identificarea apariţiei zonelor cu uscări anormale de arbori;

monitorizarea evoluţiei populaţiilor de defoliatori;

realizarea unui inventar al agenţilor cauzali responsabili cu devitalizarea

arboretelor;

extinderea reţelei de suprafeţe experimentale şi realizarea unei cartări pe

grade de afectare a arboretelor;

elaborarea de strategii de control integrat, diferențiate în funcție de

caracteristicile vătămării, specificul arboretului și a celui climatic zonal.


XXXVIII

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Aarnio T., J. Derome and P.J. Martikainen, 1995, Availability and mobility of

nutrients in acid forest soil treated with fast and slow-release nutrients. Plant Soil

168–169: 523–531.

2. Ardelean, M., R. Sestraş, Mirela Cordea, 2007, Tehnică Experimentală Horticolă,

Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

3. Oprea I., I. Sbera, 2004, Tehnologia exploatării lemnului. Editura Universităţii

Transilvania Braşov, Braşov.

4. Oroian I., Fitopatologie forestieră. 2004, Ed. AcademicPres, Cluj - Napoca.

5. Oroian I., V. Florian , L. Holonec , 2006, Atlas de Fitopatologie trilingv, Ed.

Academiei Romane, Bucureşti.

6. Oroian I., 2008, Protecţia plantelor şi mediul. Editura Todesco, Cluj-Napoca.

7. Şulea C., I. Oroian, I. Covrig, I. Tăut, P. Burduhos, 2013, Assessing the

Importance of Biotic Factors in Tree Development, Bulletin UASVM, Series

Agriculture, no. 70(2), 317 – 320.

8. Şulea C., I. Oroian, I. Covrig, I. Tăut, P. Burduhos, 2014, Consideration upon

pathogens attack degrees in quercinae forests from the county of Cluj.

ProEnvironment no. 7 (19): 141- 146.

9. Tăut I., V. Şimonca, L. Holonec, 2011, Detection and Prognosis Defoliators

Tortrix viridana and Pristiphora abietina in the Northwestern Transylvania

Forests. Bulletin UASMV, no. 9(71): 235 - 239.

10. Timofte A.I., R.Budău, 2008, Explotarea pădurilor. Indrumar de lucrări practice

şi de proiectare. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 2008.

tez de doctorat · 2014-12-10 · factori biotici cu potenbial vt mtor sunt descrise principalele...

Documents