TEXTE LA PRIMA VEDERE - GENUL EPIC & DRAMATIC (1)

Model 1: Când să fi fost ziua aceea care îmi vine în minte mereu? CâŢi ani să fi avut? Optsprezece? Nouăsprezece? Era în orice caz într-o după-amiază de sfârsit de vară sau început de septembrie, sau poate că nu era, dar astfel de zile au în ele nemiscarea unei zile de vară si lumina aceea a zilei de toamnă care, de bogată ce e, opreste parcă si ea pe loc trecerea timpului. [...] dimineaŃa niciun nor, la amiază soare dulce care nu te opreste în casă la umbră, după-masă cer mereu senin si pe seară asfinŢitul lung, cu înrosirea cerului si aprinderea acoperisurilor... Am văzut asta de atâtea ori că mă gândesc câteodată dacă aceste după-amiezi si asfinŢituri nu s-au îngrămădit de fapt în amintirea mea într-una singură din pricina lucrurilor care s-au petrecut din întâmplare într-o astfel de zi? Ei si? Ce importanŢă are dacă s-a întâmplat asa sau nu? De ce de pildă din atâtea dimineŢi câte am trăit aici si mi-au bătut ani de zile în fereastră nu s-a ales niciuna pe care să n-o pot uita? [...]Si cu toate acestea, adică cu toată această siguranŢă care începe să mă lege de trecut, amintirea mea dă târcoale, dibuie si niciodată nu are puterea să scoată la suprafaŢă toată lumina acelei după-amiezi. Fiindcă unele din gesturile mele de atunci le înŢeleg bine, dar altele îmi rămân străine. Totusi erau ale mele. Îmi spun de pildă că eram vesel si că de aceea stând acolo, pe acoperisul acelei biserici, cântam. [...] Mă îndemnase tata să mă fac văpsitor, zicând că tabla plouă si ninge peste ea si dă repede jos văpseaua, ai totdeauna de lucru. Si m-a trimis cu un mester pe acoperis. [...] În orice caz faptul de a umbla sus pe acoperisurile caselor mi-a plăcut asa de mult că mi-am dat seama că asta e pentru mine ceva de care n-o să mă las toată viaŢa. Să fi fost din pricină că în toŢi acei ani ai copilăriei mele umblasem cu capul în jos si nu văzusem nimic? Si că deodată, pentru întâia oară, de voia mea, ridicasem fruntea si văzusem? (Marin Preda, Intrusul)1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: nemiscarea, dulce. 2 puncte2. Explică rolul cratimei în secvenŢa: n-o să mă las. 2 puncte3. Construieste un enunŢ în care să folosesti o locuŢiune/expresie care să conŢină substantivul lumina. 2 puncte4. Precizează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 4 puncte5. Transcrie două cuvinte din text care aparŢin câmpului semantic al timpului. 4 puncte6. Notează două motive literare din textul dat. 4 puncte7. Prezintă rolul interogaŢiilor retorice din textul dat. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 4 puncte9. Comentează, în 60 -100 de cuvinte (sase – zece rânduri), următoarea secvenŢă din textul dat: Si cu toate acestea, adică cu toată această siguranŢă care începe să mă lege de trecut, amintirea mea dă târcoale, dibuie si niciodată nu are puterea să scoată la suprafaŢă toată lumina acelei după-amiezi.

Model 2: Mi-am dat seama că nu se gândea întotdeauna la o eventuală despărŢire; asemenea gânduri, cumplite, le respingea cu dârzenie întreaga ei fiinŢă. Dar bănuia că viaŢa aceasta, trăită împreună clipă de clipă, miracolul acela, a două făpturi necontenit prezente una pentru alta, nu va putea dura. Îsi dădea seama, zărindu-mă uneori în faŢa raftului cu cărŢi, că în curând mă va cuprinde vechea mea patimă, si că atunci munca mă va fura de lângă ea ceasuri si zile întregi. Stia că setea mea de creaŢie, de scris, a fost numai adormită, că ea nu va putea fi definitiv stinsă. Se împăcase cu acest destin – despărŢirea noastră pentru lungi, chinuitoare intervale – dar l-ar fi voit cât mai târziu împlinit. Câteodată îsi spunea că e imorală cu dragostea ei strivitoare, că un om nu poate trăi fără să muncească si mai ales un artist nu are dreptul să-si îngroape talentul într-o dragoste fericită, si pentru fiinŢa ei cinstită îndoielile acestea erau chinuitoare. Dar întotdeauna sfârsea prin a-si spune că, moral sau imoral, bine sau rău, toate acestea n-au nimic de-a face cu adevărata, tainica dragoste; că întâlnirea noastră este singurul lucru esenŢial, real, iar toate celelalte – muncă, creaŢie, talent, onoare si câte vor mai fi – nu preŢuiesc nimic, căci toate sunt zădărnicii omenesti ale pământului… (Mircea Eliade, Nuntă în cer)1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: despărŢire, patimă. 2 puncte2. Explică rolul punctelor de suspensie în secvenŢa: căci toate sunt zădărnicii omenesti ale pământului… 2 puncte3. Construieste un enunŢ în care să folosesti o locuŢiune/ expresie care să conŢină substantivul gând. 2 puncte4. Precizează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 4 puncte5. Transcrie două cuvinte din text care aparŢin câmpului semantic al creaŢiei. 4 puncte6. Notează două motive literare din textul dat. 4 puncte7. Prezintă semnificaŢia unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte8. MenŢionează două trăsături ale genului epic, ilustrându-le cu exemple din text. 4 puncte9. Comentează, în sase – zece rânduri, următoarea secvenŢă din textul dat: Dar întotdeauna sfârsea prin a-si spune că, moral sau imoral, bine sau rău, toate acestea n-au nimic de-a face cu adevărata, tainica dragoste; că întâlnirea noastră este singurul lucru esenŢial, real, iar toate celelalte – muncă, creaŢie, talent, onoare si câte vor mai fi – nu preŢuiesc nimic, căci toate sunt zădărnicii omenesti ale pământului… 4 puncte

Model 3 : TABLOUL IIIZi de ianuarie, cu soare. Odaie foarte mare, Ţărănească, destinată, se pare, să fie prăvălie, la Rucăr. E transformată în atelier. O fereastră lată de tot cu obloane, acum deschise, la perete. Intrarea în stânga, altă usă în dreapta. Se ghiceste si aici înăuntru vidul acela resimŢit, iarna, în oricare staŢie climaterică. [...]SCENA IMIOARA, LINAMIOARA (pare foarte plictisită, se uită vag, pentru că n-are ce face, fără scop, pe geam, citeste câteva clipe într-o gazetă si rămâne îndelung pe gânduri. Pe urmă îsi aduce aminte de foc, îl zgândăre si ia din nou, plictisită, gazeta).LINA (vine cu un braŢ de lemne si după ce mai pune vreo două pe foc): Auzi...? A venit Ilie, bărbatul Vasilichiii... (Asteaptă să vadă vreo miscare de interes.)MIOARA (nu ascultă si parcă n-o aude, cu ochii în gazetă).LINA (stăruind): Vasilichia, nevasta aia care stă pe ulicioară... spre biserică...MIOARA (plictisit mirată): Vasilichia... care Vasilichia?LINA: Cum, care Vasilichia? Aia care stă pe ulicioară [...] Casa mai mică... aia fără gard...După livada cu pruni a lu’ Mitru Spânu. (A rămas cu gura strâmbă.)

MIOARA (molatic): Acum trebuie să-Ţi stiu toŢi spânii din sat...LINA (eveniment important): Vasilichia! Omul ei la tramvai în Bucuresti... înŢelegi?... câstigă bine... Si-i om cumsecade... strângător... el mână la tramvai.MIOARA (se uită mereu fără niciun interes peste gazetă).LINA (necăjită puŢin pentru că n-o interesează pe Mioara): Ea zice că era să vie de Crăciun... da ei la tramvai merg si de Crăciun... C-asa e la tramvai... Da i-a zis directorul să astepte... că are să-i dea trei zile mai târziu... Cine o fi ăla acolo mai mare... c-asa-i zice: director...MIOARA (mereu plictisită la darea de seamă cotidiană a Linei, tace mai departe, nu răspunde).LINA (nu e supărată. Se vede că voia numai s-o învioreze, deci asteaptă încă si când vede insuccesul stirilor ei, nu mai stie ce să facă. Îndreaptă un scaun, caută, si pe urmă a găsit): Să pui masa?... Că Radu trebuie să vie de la primărie. […] Dar de ce o fi întârziat?... Că el vine totdeauna...MIOARA (judecând după ea): N-a întârziat... Si pe urmă, o fi mai schimbat si el vreo vorbă cu cineva... Ce să faci în plictiseala asta? Nu vezi cum trece timpul? (De greu.)LINA (stie ea ce stie): Ba eu zic să mulŢumim lui Dumnezeu că avem de toate... asa cum le avem... (Iese.)MIOARA (singură se îndreaptă spre ghitară si pe urmă, încă mai înmuiată de plictiseală, renunŢă).

(Camil Petrescu, Mioara)1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: casa si omul. 2 puncte2. Explică rolul virgulei în secvenŢa: A venit Ilie, bărbatul Vasilichiii... 2 puncte3. Construieste un enunŢ în care să folosesti o locuŢiune/ expresie care să conŢină verbul a face. 2 puncte4. Precizează tema discuŢiei dintre cele două personaje în fragmentul dat. 4 puncte5. Transcrie două cuvinte/ structuri din text care aparŢin registrului colocvial. 4 puncte6. Selectează, din text, două cuvinte/ grupuri de cuvinte care reprezintă mărci ale adresării directe. 4 puncte7. Prezintă rolul indicaŢiilor scenice din fragmentul dat. 4 puncte8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, replicile personajului Lina, din text dat, având în vedere starea de plictiseală a Mioarei. 4 p9. MenŢionează două trăsături ale textului dramatic prezente în fragmentul dat. 4 puncte

Actul II, Scena VIII, IORGU, ZOIłAIORGU: Slavă Domnului, că mă găsesc, în sfârsit, singur cu d-ta, cucoană ZoiŢă...ZOIłA (voind să iasă, în parte): Degrabă Ţi-a fi?IORGU: Nu fugi, îngerasule!... Nu mă lipsi de fericirea ce sâmt a te videa si a-Ţi spune cât te iubesc.ZOIłA: Domnule...IORGU: Ah!... când ai sti câte pătimesc în sufletul meu din ceasul cum te-am zărit! Zi si noapte te visez cu ochii deschisi si nu pot nici să mănânc, nici să beu, nici să trag ciubuc.ZOIłA: Vai de mine!... vorbeste mai încet că te-aude bărbatu-meu.IORGU: Te iubesc mai presus decât cum iubeste un giudecător aurul!... Pune-Ţi dar în gând cât te iubesc!...ZOIłA: Adevărat grăiesti?...IORGU: Să n-am parte de bărbatu-tău, dacă-Ţi spun minciuni... ZoiŢo... ZoiŢo!KIULAFOGLU (strigând din culise): ZoiŢa... ZoiŢa!ZOIłA (lui Iorgu): Fugi că vine.IORGU (voind să fugă): M-am dus.ZOIłA (în parte): Îmi vine-o idee. (Lui Iorgu, oprindu-l.) Nu pe-acolo.IORGU: Da pe unde?ZOIłA: Ascunde-te aici în ceasornic, pân’ ce-oi depărta pe bărbatu-meu.IORGU: Cum [...] în ceasornic?ZOIłA: Dacă mă iubesti!IORGU: Te iubesc; dar ce are-a face dragostea mea cu ceasornicul?KIULAFOGLU (asemene): ZoiŢa... ZoiŢa!ZOIłA: Întră degrabă că Ţi-oi tălmăci eu mai pe urmă...IORGU: Da nu se poate, soro...ZOIłA: łi-i frică poate?IORGU: Frică?... ha, ha, ha! Nu cunosti pe Iorgu.ZOIłA: Ei; apoi ce te mai opreste?IORGU: Zi dintâi că mă iubesti s-apoi intru si în tartar*.ZOIłA (deschizând ornicul*): Te iubesc.IORGU: Încă o dată... (Întră în ornic.)ZOIłA: Te iubesc. (În parte.) Am câstigat rămăsagul*. (Vasile Alecsandri, Iorgu de la Sadagura)*tartar, tartaruri, s.n. – (în credinŢa crestină) iad, infern*ornic, ornice, s.n. – (înv.) ceasornic (de perete); orologiu, pendulă*rămăsag, rămăsaguri, s.n. – prinsoare, pariu1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: fericirea si ceasul. 2 puncte2. Explică rolul virgulei în secvenŢa: Da nu se poate, soro... 2 puncte3. Construieste un enunŢ în care să folosesti o locuŢiune/ expresie care să conŢină substantivul ochi. 2 puncte4. Precizează tema discuŢiei dintre personajele Iorgu si ZoiŢa în fragmentul dat. 4 puncte5. Transcrie o replică din text rostită de Iorgu, pentru a ilustra comicul de limbaj. 4 puncte6. Selectează, din text, două cuvinte/ grupuri de cuvinte care reprezintă mărci ale adresării directe. 4 puncte7. Prezintă rolul indicaŢiilor scenice din fragmentul dat. 4 puncte8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următoarea secvenŢă din text: Te iubesc. (În parte.) Am câstigat rămăsagul. 4 puncte9. MenŢionează două trăsături ale textului dramatic prezente în fragmentul dat. 4 puncte

TEXTE LA PRIMA VEDERE - GENUL EPIC & DRAMATIC & LIRIC (2)

Model 1: SCENA IV. SEFUL, DOMNISOARA CUCUTelegraful bate. Seful urmăreste panglica hârtiei. Prin fereastră se vede trecând pe peron, dinspre stânga, domnisoara Cucu.SEFUL (bătând în geam): Săru’ mâna, domnisoară Cucu.DOMNISOARA CUCU: Bună ziua, domnu Ispas. (Trece prin faŢa usii, spre dreapta, continuându-si plimbarea pe peron.)SEFUL (se ridică de la masă, se apropie de orologiul din perete, mută minutarul la sapte fix): Cum trece vremea, domle! (Iese pe urmă în prag.) Cald! Cald al dracului, domnisoară Cucu.DOMNISOARA CUCU: Ba aici, la dumneata, la gară, parcă-i mai răcoare.SEFUL: As! łi se pare. Nici n-ai zice că suntem în mai. S-a înserat, si uite ce zăpuseală. Parc-am fi în iulie.DOMNISOARA CUCU: Dar ce-am auzit, domnule Ispas? łi-a călcat ieri rapidul un curcan?SEFUL: Cum?DOMNISOARA CUCU: Asa mi-a spus azi-dimineaŢă, la scoală, în cancelarie, madam Voinea, de stiinŢe naturale. Zicea c-a aflat bărbatu-său de la Postă, că-i spusese dirigintele...SEFUL: Da’ de unde, domnisoară Cucu? Mai întâi, n-a fost rapidul. A fost acceleratul. Si pe urmă, nu era curcan. Era raŢă.DOMNISOARA CUCU: Ia te uită cum exagerează lumea!SEFUL: O raŢă pestriŢă, cu ciocul sur. A făcut-o nevastă-mea pe varză, azi la prânz. O minune! […]DOMNISOARA CUCU: (cu o miscare bruscă de alarmă, intră în birou): O elevă!SEFUL: O elevă?DOMNISOARA CUCU: Mi se pare că e Zamfirescu. Zamfirescu dintr-a sasea.SEFUL: Treci după usă, să nu te vadă. Să n-o sperii.DOMNISOARA CUCU (se trage pe lângă perete si duce degetul la gură): Ssst!SEFUL: Lasă-mă pe mine să văd. (Iese pe peron si se uită în dreapta si-n stânga, cu un aer de prefăcută indiferenŢă. Pe urmă se întoarce.): As! łi s-a părut. Nu e nimeni.DOMNISOARA CUCU: Dac-o prind, o dau afară din scoală.SEFUL: Prea esti aspră.DOMNISOARA CUCU (ritos): O dau afară. Am spus de o mie de ori că nu e voie să vie la gară. Am pus si afis la cancelarie. Ce e dezmăŢul ăsta? Una-două, hai la gară!SEFUL: Ei! Le place si lor, că... e mai răcoare.DOMNISOARA CUCU: Las’, că stiu eu ce le place. Le place să se zgâiască la ferestrelevagoanelor si să-si facă semne cu bucurestenii. (Mihail Sebastian, Steaua fără nume)1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: zăpuseală si aspră. 2 puncte2. Explică rolul virgulei în secvenŢa: Săru’ mâna, domnisoară Cucu. 2 puncte3. Construieste un enunŢ în care să folosesti o locuŢiune/ expresie care să conŢină verbul a trece. 2 puncte4. Precizează unul dintre subiectele prezente în discuŢia dintre personajele Seful sidomnisoara Cucu în fragmentul dat. 4 puncte5. Transcrie două cuvinte/ structuri din text care aparŢin registrului colocvial. 4 puncte6. Selectează, din text, două cuvinte/ grupuri de cuvinte care reprezintă mărci ale adresării directe. 4 puncte7. Prezintă rolul indicaŢiilor scenice din fragmentul dat. 4 puncte8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, comportamentul personajului Seful, asa cum rezultă din replicile si indicaŢiile scenice din fragmentul dat. 4 puncte9. MenŢionează două trăsături ale textului dramatic prezente în fragmentul dat. 4 puncte

Model 2: FrumuseŢe din frumuseŢe te-ai ivitîntruchipată fără veste,cum „într-o mie si una de nopŢi”povestea naste din poveste.VIIO fată frumoasă eo închipuire ca fumul,de ale cărei tălpi, când umblă,s-ar atârna Ţărna si drumul.VIIIO fată frumoasă emirajul din zariste,aurul graiului,lacrima raiului.IXO fată frumoasă ecum ne-o arată soarele:pe cale veche o minune nouă,curcubeul ce sare din rouă.XTu, fată frumoasă, vei rămâneatărâmului nostru o prelungirede vis, iar printre legende

singura adevărată amintire. (Lucian Blaga, Catrenele fetei frumoase)1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: te-ai ivit si graiului. 2 puncte2. Explică rolul virgulelor în secvenŢa: Tu, fată frumoasă, vei rămânea. 2 puncte3. Construieste un enunŢ în care să folosesti o locuŢiune/ expresie care să conŢină verbul a umbla. 2 puncte4. Precizează tema poeziei date. 4 puncte5. Transcrie o structură din text care conŢine o imagine vizuală. 4 puncte6. Selectează, din text, un cuvânt/ o structură cu valoare de simbol/ laitmotiv. 4 puncte7. Prezintă valoarea expresivă a adjectivului frumoasă în textul dat. 4 puncte8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următoarea secvenŢă din text: FrumuseŢe din frumuseŢe te-ai ivit/ întruchipată fără veste,/ cum „într-o mie si una de nopŢi”/ povestea naste din poveste. 4 puncte9. MenŢionează două trăsături ale poeziei lirice prezente în textul dat. 4 puncte

Model 3 : « avea subsol si parter si o fâsie de curte asfaltată cu poartă de fier împletit spre stradă […]. Zugrăvită de curând galben-cenusiu, culoare despre care Rosmarin aflase de la un arhitect prieten că e mai durabilă si rezistă bine la intemperii, se deosebea de celelalte clădiri din strada Transilvaniei prin faŢada încărcată abondent* cu ornamente de ghips. Pe ferestrele subsolului, deopotrivă de late cu cele de la parter, dar numai pe jumătate de înalte si aproape atingând nivelul trotuarului cu marginile de jos, trecătorii curiosi ar fi putut observa ce se petrece înăuntru, dacă doamna Rosmarin n-ar fi avut grijă să tapeteze geamurile interioare cu hârtie imitând sticla lăptoasă. Dintre camerele subsolului, amândouă la stradă, una era a bunicii, iar cealaltă sufrageria de toate zilele pe care Mircea si Liana o porecliseră în derâdere living room, fiindcă, de fapt, familia mai mult aici îsi trăia traiul: aici mâncau, afară de când aveau musafiri străini, aici se odihneau si tăifăsuiau si plănuiau toată ziua, în jurul bătrânei mese rotunde cu vreo duzină de scaune ieftine vopsite rosu-sânge. Bătrânul Rosmarin aici îsi făcea siesta după-amiezile, cel puŢin o oră, pe divanul din colŢ, după usă, care a fost patul lui Mircea înainte de a-si fi luat garsoniera în oras si mai era si acum când se întâmpla, destul de rar, să mai doarmă acasă. Baremi d-na Rosmarin, gospodină renumită de harnică si de energică, numai aici se simte cu adevărat în largul ei, alături de bucătăria mare, luminoasă, unde este loc destul si pentru culcusul servitoarei Tinca. (Liviu Rebreanu, Jar)*abondent - abundent1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: curiosi, plănuiau. 2 puncte2. Explică rolul virgulelor în secvenŢa: Baremi d-na Rosmarin, gospodină renumită de harnică si de energică, numai aici se simte cu adevărat în largul ei. 2 puncte3. Construieste un enunŢ în care să folosesti o locuŢiune/ expresie care să conŢină substantivul loc. 2 puncte4. Precizează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 4 puncte5. Transcrie două cuvinte din text care aparŢin câmpului semantic al orasului. 4 puncte6. Notează o temă literară prezentă în textul dat. 4 puncte7. Prezintă valoarea expresivă a descrierii din textul dat. 4 puncte8. MenŢionează două trăsături ale genului epic, ilustrându-le cu exemple din text. 4 puncte9. Comentează, în sase – zece rânduri, următoarea secvenŢă din textul dat: Dintre camerele subsolului, amândouă la stradă, una era a bunicii, iar cealaltă sufrageria de toate zilele pe care Mircea si Liana o porecliseră în derâdere living room, fiindcă, de fapt, familia mai mult aici îsi trăia traiul: aici mâncau, afară de când aveau musafiri străini, aici se odihneau si tăifăsuiau si plănuiau toată ziua, în jurul bătrânei mese rotunde cu vreo duzină de scaune ieftine vopsite rosu-sânge. 4 puncte

Model 4 : Ea m-a privit tot timpul cu atenŢie si pe urmă mi-a spus că prinŢul Andrei*, rece si ironic in aparenŢă, sensibil si chiar sentimental in realitate, seamănă cu mine. Apoi:― Scumpul meu mentor (intaia oară imi spunea acest cuvant), prinŢul e gelos pe Anatol?Mata pricepi mai bine lucrurile astea.― Cred că nu.― Mie mi s-a părut că-i gelos, cu toate că n-are motiv. […]… Semăn cu prinŢul Andrei? Nu stiu. Si pentru ce mi-a spus-o? Ca un argument ca să-mi placă prinŢul, ori ca motiv pentru care prinŢul ii place ei? Oricum, nu-mi convine să impart simpatiile ei cu nimeni, nici chiar cu un alter ego al meu! Si nici chiar cu mine insumi… Nu vreau să Ţină la calităŢile mele, ci, fără nici un discernămant, la mine! Te iubesc pentru că esti bun; Te iubesc fiindcă esti inteligent; Te iubesc fiindcă esti frumos: Te iubesc fiindcă inseamnă că Te este iubit nu pentru el, ci condiŢionat, din anumite cauze. O iubire provocată de cauze constiente, de calităŢi pentru care dicŢionarul are cuvinte, de insusiri externe; o iubire acordată ca un premiu pentru calităŢi estetice, morale si intelectuale, o iubire pe care o poŢi justifica nu este iubire. Si apoi bun, inteligent, frumos poate fi si unul si altul, dar Te sunt numai eu… Si, totusi, stiu că nu vreau nimic de la ea, că nu urmăresc nimic, că nu trebuie să urmăresc. Că nu se poate… (Garabet Ibrăileanu, Adela)*PrinŢul Andrei – unul dintre personajele romanului Război si pace, scris de Lev Tolstoi1. Numeste cate un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: simpatiile, calităŢile. 2 puncte2. Explică rolul virgulelor in secvenŢa: Si, totusi, stiu că nu vreau nimic de la ea […]. 2 puncte3. Construieste un enunŢ in care să folosesti o locuŢiune/ expresie care să conŢină verbul a spune. 2 puncte4. Precizează perspectiva narativă in fragmentul citat. 4 puncte5. Transcrie două structuri din textul dat, in care să existe cuvantul „Te” cu valori morfologice diferite. 4 puncte6. Notează, din text, două cuvinte/ grupuri de cuvinte care reprezintă mărci ale subiectivităŢii. 4 puncte7. Prezintă rolul interogaŢiilor retorice in fragmentul dat. 4 puncte8. Comentează, in 6-10 randuri, următoarea secvenŢă din textul dat: o iubire acordată ca un premiu pentru calităŢi estetice, morale si intelectuale, o iubire pe care o poŢi justifica nu este iubire. 4 puncte9. MenŢionează două trăsături ale textului epic prezente in fragmentul dat. 4 puncte