texte alese de doctrina legionara

7/31/2019 Texte Alese de Doctrina Legionara

1/51

TEXTE ALESE DE

DOCTRIN LEGIONAR

S vin n aceste rnduricel ce crede nelimitat.S rmn n afarcel ce are ndoieli.

Prin glasul generatiei noastre, natiunea si-a spus de la o vreme rspicat cuvntul. Eacere un stat al ei si este dornic s se afirme printr-o cultur de care s semndreasc. Cu jurmnt pe margini deschise de mormnt, ptati de sngele rnilornoastre, din pragul negrelor nchisori, ne-am legat s-i mplinim comanda. Dinflacra aprins din 1922 de generatia Cpitanului, ne-am aprins fiecare n suflet oluminit care nu se va stinge pn nu-i vom cldi natiunii un stat firesc si pn nuvom nlesni s strluceasc printre celelalte popoare, prin cultura sa. Si aceasta seva ntmpla nendoios, n cadrul national-crestin-romn, legionar, de mine.(Vasile Marin)

MOTTOAtta timp ct va exista pe lume un singur legionar constient de misiunea lui,Miscarea Legionar va fi vie, activ si de nenvins.

LMURIRE

Odat cu ocuparea trii de ctre hoardele comuniste si instaurarea unui guvern de

aceeasi tendint, s-a nceput o nemiloas distrugere a trecutului. De la istorie laliteratur, de la traditii strbune la sentiment religios, de la stiint la politic, totul afost trecut prin ciurul dialecticii marxiste n scopul de a i se imprima o nou optic,fals din temelii. Era consecinta urii nestrmutate a acestui sistem anti-uman fat detot ce-ar fi putut reaminti sau rsdi n suflete imaginea adevratului spiritromnesc. Mai ales, generatiile noi trebuiau lipsite de posibilitatea de a cunoasteacest spirit, ce le-ar fi mpiedicat s cad prad ideilor materialiste.Astfel, ... neamul romnesc trieste n minciun, ndopat cu idei false sireconditionat n raport cu trecutul. Natural, ptura social care a suferit mai mult nurma acestei actiuni constante a fost tineretul. Rari au fost cei ce au avut fericirea s

gseasc prin vreun fund de pod o carte pus la index de oficialitatea comunist siscpat astfel, ca prin minune, de la hecacomba rugului rosu...Ura aceasta demential a izbit n toate directiile si pe toate trmurile. Dar nimic nu


2/51

a depsit n rutate, n minciun, n miselie, n perseverent ura ndreptatmpotriva Miscrii Legionare, mpotriva GRZII DE FIER. Tot ce s-a putut scriesi spune mai urt si mai infam, pentru a distruge onoarea legionar, a fost scris sispus.Tineretul trebuie mpiedicat de a cunoaste si aprecia aceast organizatiespiritualist si nationalist, unic n felul ei n lumea ntreag. Zeci de crti, mii dearticole, ne-au reprezentat ca pe niste asasini, banditi, teroristi, oameni fr cpti,derbedei, vnztori de patrie, etc., pentru a se crea o imagine fals despre noi si a senaste o dusmnie permanent fat de Legiune.Iat de ce noi, legionarii liberi, ne strduim s salvm acest patrimoniu spiritual alneamului si s-l trecem mai departe noilor generatii. Noi nu uitm c n lupta ceducem pentru dezrobirea Romniei de sub jugul comunist, tierele generatii vor aveaun cuvnt de spus, precum si ntreaga rspundere a viitorului. De aceea, vrem s secunoasc adevrul pentru a sti unde se afl speranta neamului. Vrem s stergem din

mintea compatriotilor nostri mai tineri falsa imagine ce le-a fost impus asupraMiscrii Legionare.Faust Brdescu

CPITANUL

Personalitatea acestui om e reprezentativ romneasc prin aceea c e singurul ompolitic care crede n Dumnezeu. Nu numai c el crede, dar crede c politica e si easupus lui Dumnezeu. Prin aceasta e pe linia romneasc a lui Stefan cel Mare.Personalitatea acestui om e unic prin bogtia fr sfrsit a tuturor nsusirillor lui.

Pus n fata oricrei situatii de viat, omul acesta a putut ntotdeauna si va putea sfac fat pentru c are la ndemn toate nsusirile sufletului omenesc.Omul acesta este un cerebral si un sentimental n acelasi timp, e rational si mistic, e

bun si aspru blnd si neierttor, voluntar si domol, mndru si modest, tenace fr sfie rigid, idealist fr s fie utopic, vizionar al marilor talente omenesti cu o naltenergie spiritual, pe ct de rezistent energie fizic, pedagog si comandant,rbdtor si chibzuit, desi tumultos n structura temperamentului su, viteaz si maicu seam moral n cel mai greu nteles al cuvntului, adic dezlegat de imperative

personale, ori predestinat naltelor dominri colective.

Ceea ce e singular, dup cum se vede, n constructia sufleteasc a acestui om, e cn el slsluiesc valabil nu numai cele mai numeroase calitti sufletesti, ci cele maideprtate. Inalta lui putere de proiectie a spiritului si n acelasi timp exceptionalalui putere de organizare material, surprinztorul lui bun simt, formeaz un contrastde o fertilitate nemaintlnit. Oamenii care se bucur de nltime spiritual sunt deobicei complet dezorientati n viata concret. Iar "organizatorii" nu sunt niciodatobsedati de imperative spirituale.Si iat, omul acesta e valabil pentru toate planurile vietii. Omul acesta are cea maiarmonioas mbinare a intelectului cu vointa si sentimentul, fiind prin aceasta omulcel mai ntreg si mai sntos al contemporaneittii, expresia cea mai plenar a

omeniei noastre romnesti. Cerebralismu su este un cerebralism care merge pnla lucidiate, la iluminare, vointa este o voint de otel si afectivitatea sa este urias, oafectivitate care proiecteaz asupra tuturor fiintelor din jur marea sa radiatie


3/51

interioar.E ceva unic, ca pasiunea Sfntului Francisc din Assisi, n uriasa putere de iubire aacestui om pentru ceilalti oameni, pentru celelalte fpturi ale lui Dumnezeu, pentruanimalele si gzele colorate ale cmpurillor si pentru flori si pentru psrilecolorate ale lui Dumnezeu ... si pentru copii ... o urias putere de iubire, o nesfrsit

buntate...Aici, desigur, e nsusirea esential care l face un predestinat. Nimic nu s-a fcutvreodat n lume fr iubire. Nu putem iubi, nu putem crea. E un adevr caredepseste biologia. Porneste din divinitate, de la Iisus. Cine poate nchina o mare,nesfrsit iubire acestui neam romnesc, acela l va fecunda.Cci numai cine poate astfel iubi neamul - neamul acesta asa cum este el, socotit

pctos, ros de grele mosteniri istorice si pcate atavice - numai cine l poate iubitotal si poate total s i se jertfeasc, numai acela poate dezmorti latentele vietiietnice, aducnd la suprafat un cu totul alt suflet romnesc dect ne-am obisnuit s

vedem. E aici un tainic proces de fecundare, un complicat joc de dezlntuiriluntrice pe care numai afectivitatea l realizeaz n ascunsul suflet omenesc.Fenomenul politic (pstrm cuvntul "politic" pentru a nu izbi prea tarementalitatea actual si pentru a desemna oarecum aspectul realizrilor materiale cevor nsoti viitorul fenomen romnesc, care ns nu se va mai putea numi fenomen

politic ...) romnesc, adic o mare nflorire a nzuintei, va fi posibil numai atuncicnd neamul acesta obijduit va simti, n sfrsit asupra lui tradus pn n faptelemici, concrete, o mare iubire care planeaz desupra-i, care i va da n sfrsitsentimentul c are pentru ce tri, c nu-i mai sunt zadarnice sfortrile, c e nteles,ajutat, ridicat.Creatia politic romneasc va fi posibil abia atunci cnd n locul monstruoaseiabstractii a Statului romn actual, se va realiza de la Cpitan pn la ultimul romn,sentimentul marii comuniuni romnesti.Si atunci se va deschide marea epoc romneasc ...Un astfel de om cum e Cpitanul, prin complexitatea nsusirilor de care dispune,

poate ptrunde toat diversitatea vietii si se aseaz n inima lucrurillor. De acoloeste un punct de observatie si o perspectiv asupra vietii, care ti ngduie s o vezisimultan n totalitatea ei. Rezolvrile de viat care pornesc din acel punct deobservatie central asupra ei, sunt rezolvri definitive. Omul care st n inima

lucrurilor nu greseste niciodat. Faptele lui pot s par greseli imense, monstruoasebietilor oameni de duzin, care rezolv viata la suprafat, cu perspectivele lormediocre si momentane. E de ajuns ns, s se deschid perspectiva, pe careoamenilor obisnuiti le-o deschide timpul, pentru ca toti s-i recunoasc dreptatea.Verificarea obiectiv a celor spuse pn aici, a marilor lui nsusiri, a puterii luicreatoare, a organicittii faptelor sale, st n observatia izbitoare c de vreo sase anincoace, desi omul acesta nu are nici o calitate oficial n tar, politica oficial atrii romnesti a nceput s se nvrt cu toate evenimentele ei importante ca simplereflexe n jurul faptelor sale.Pentru c numai faptele sale sunt organice colectivittii romnesti.

Numai faptele sale sunt esentiale destinului romnesc.


4/51

V.P. GRCINEANU, "Din Lumea Leginar"

CE ESTE MISCAREA LEGIONAR?

Miscarea Legionar, nainte de a fi o miscare politic, teoretic, financiar,economic, etc., de formule, este o SCOAL SPIRITUAL, n care dac va intraun om, la cellalt capt va trebui s ias un EROU.Miscarea noastr legionar are mai mult caracterul unei scoli spirituale. Ea tinde saprind credinti nebnuite, ea tinde s transforme, s revolutioneze sufletulromnesc.La captul acestei scoli st o Romnie nou si nvierea mult asteptat a acestuineam romnesc, scopul tuturor sfortrilor si jertfelor pe care le facem.Legiunea vrea s trezeasc la lupt toate energiile creatoare ale Neamului.Legiunea vrea s cldeasc din suflete tari si brate vnjoase o tar puternic, oRomnie Nou.Miscarea Legionar nu se ntemeiaz exclusiv nici pe principiul autorittii si nici peacela al liberttii. Ea si are temeliile nfipte n principiul dragostei. In el si aurdcinile att autoritatea ct si libertatea.Piatra unghiular de la care porneste Legiunea este OMUL nu programul politic.Legiunea nu este numai un sistem logic, o nlntuire de argumente, ci o TRIRE.

Legiunea va stimula energia si forta moral a neamului, fr de care nu poate existaniciodat biruinta.Legiunea afirm c mai presus de interesele personale st Patria cu toate nevoile ei.-In sllujba acestei Patrii nclcate de strini, toti copiii pmntului romnesc trebuies alerge cu sufletul si cu bratul lor.-Legiunea se ndreapt ctre tot cel ce se simte soldat, chemndu-l sub drapelul eintru aprarea pmntului strmosesc ..."Legiunea este o organizatie ntemeiat pe ordine si disciplin.Legiunea este cluzit de un nationalism curat, izvort din nemrginita dragoste de

NEAM si TAR.

Legiunea este contra acelora care se zbat, se frmnt, s obtin victorii fr riscurisi fr jertf pentru c acestia sunt oamenii mici, iar victoriile eventuale sunttrectoare ca spuma mrii: unde nu-i risc, nu-i glorie.Legiunea este contra acelora care dup victorii, caut s se urce tot mai sus periscurile si pe jertfele altora.Legiunea este si contra acelora care, desi lupt, sunt mnati de un mobil sufletescinferior: pofta de cstig, posibilitatea unui beneficiu, crearea unei situatii.

CE SUNT LEGIONARII ?


5/51

...legionarii sunt oamenii unei mari credinte pentru care oricnd stau gata s sejertfeasc.1)Stm gata de jertf, stm gata de moarte cu totii. Acestia suntem noi, legionarii.1)

Noi suntem si nsemnm o rennuntare din dragoste pentru cel srac si pentru Tar.3)Legionarul cnd a intrat n Legiune, a zis: "Pentru mine nu vreau nimic." Ci s-antrebat: "Ce pot da, ce jertf pot face eu pentru tara mea?"......n fata ei (a trii), legionarul se prezint nu cu drepturi cettenesti, ci cu sacredatorii.1) Un legionar nu cere.El spune: "Nu ne trebuie bani sau servicii. Dati-ne legi drepte n tar, cci cu legidrepte ne vom cstiga banii si traiul prin munca noastr."1)...legionarii sunt chemati de Dumnezeu, ca dup veacuri de ntuneric si asuprire, ssune trmbita nvierii neamului romnesc.1)

Legionarul este mpotriva comunismului si va lupta din toate puterile lui, pentru caoriunde se va afla ncuibat acest comunism s fie demascat si rpus.1)...noi trebuie s ne dm seama, dac omul, fie el corect, cu bunvoint, etc., se

poate ncadra perfect n spiritualitatea legionar. Numai n acest caz va fi trecut nrndurile legionarilor.3)Plin de avnt si ncrcat de o nebiruit credint, pretutindeni el s-a supus de bunvoie la greutti, pe care le-a nvins, la adversitti pe care le-a nfrnt, la suferintefiizice si morale, pe care le-a suportat cu bucurie.In aceste lupte, legionarul a fcut dovada unor mari devotamente sfidnd orice

primejdie si sfidnd moartea, devotamente care i dau dreptul la alte victorii.Toate aceste nsusiri morale ale legionarilor, care fac adevrata trie a uneiorganizatii si care pot fi mndria unui neam, n-au fost egalate de nimeni.3)Acest erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al drepttii, cu puterile luiDumnezeu nfipte n suflet, va duce neamul nostru pe cile mrii lui.2)...o scoal legionar poate s dea trii acesteia un mare tip de romn, poate s iasdin ea ceva mare, cum n-a mai fost, care s frng n dou ntreaga noastr istorie sis pun temeliile nceputului unei alte istorii romnesti, la care acest popor aredreptul, datorit suferintelor si rbdrii lui milenare, precum si curteniiei sinobletii sale sufletesti, cci este, poate, singurul popor din lume, care, n toat

istoria sa n-a cunosccut pcatul robirii, nclcrii si nedrepttii altor popoare.2)Din adncuri se nalt biruitor legionarul! Cu sufletul su de stnc. Cei ce cred c-lpot nvinge, ca si cei ce cred c-l pot cumpra se vor convinge n curnd, dar preatrziu, c s-au nselat.3)- Legionarul nu intr n polemic cu nimeni.- Legionarul dispretuieste lumea politic si nu st de vorb cu ea.Legioanrul seamn smnt bun n sufletele curate ale poporului.Legioanrul se ntreab n fiecare clip:"Ce am fcut bun pentru Romnia Legionar..."1)...s se poarte n asa fel (legionarul) nct toat lumea s poat spune:"Intr-unlegionar te poti ncrede, cci un lucru luat de un legionar pe seama lui, l duce la

bun sfrsit."1)


6/51

Legionarul va fi modest mbrcat, ... legionarul va cntri pe om dup ceea ce vaavea sub hainele lui, adic sufletul lui.1)Are o tinut mndr si ostseasc, vorbeste scurt. Se uit drept n ochi. Ochii numint, fata lui este plin de sperant si lumineaz ca un soare. Asa voios si plin dencredere se prezint legionarul.1)...Drepti, nemiscati, nenvinsi si nemuritori, privesc pururea biruitori la toatezvrcolirile urii neputincioase.2)...Cine n-a cunoscut si n-a dat nici examenul durerii, nici examenul brbtiei si niciexamenul credintei ... nu poate fi legionar.1)

1) C.Z.Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"2) C.Z.Codreanu "Pentru Legionari"3) C.Z.Codreanu "Circulri si Manifeste"

Cele 10 porunci pe care trebuie s le tin legionarul

1.Nu crede n nici un fel de informatii, de vesti, de preri despre MiscareaLegionar... Legionarul nu crede dect n ordinul si cuvntul sefului su ...2. D-ti bine seama pe cine ai n fat. Si cntreste-l cum trebuie si cnd esteinamic care vrea s te nsele si cnd este prieten prost pe care l-a nselat nainte uninamic.

3. Pzeste-te ca de o mare nenorocire de omul strin, care te ndeamn s faci ceva.El are un interes si voieste s-si fac interesul prin tine, sau s te compromit n fatacelorlalti legionari.Legionarul actioneaz numai la ordin, sau din initiativa sa proprie.4. Dac vrea cineva s te ademeneasc sau s te cumpere: scuip-l n ochi.Legionarii nu sunt nici prosti, nici de vnzare.5. Fugi de cei ce voiesc s-ti fac daruri. Nu primi nimic.6. Indeprteaz-te de cei ce te lingusesc si te laud.7. Unde sunteti numai trei legionari, triti ca fratii ntre voi: UNIRE, UNIRE si iarUNIRE.Sacrific tot, calc-te pe tine n picioare cu toate poftele si cu tot egoismul din tine,

pentru aceast unire. Ea, unitatea, ne va da biruinta.Cine este contra unittii, este contra biruintei legionare.8. Nu-ti vorbi de ru camarazii. Nu-i pr. Nu sopti la ureche si nu primi s ti sesopteasc.9. Nu te speria dac nu primesti ordine, vesti, rspunsuri la scrisori, sau dac ti se

pare c lupta stagneaz ...10. In singurtatea ta, roag-te lui Dumnezeu, n numele mortilor nostri, pentru cas ne ajute s suferim toate loviturile pn la captul suferintelor si pn la marea

nviere si biruint legionar.3)


7/51

3) C.Z.Codreanu "Circulri si manifeste"

...va trebui s organizm ntreaga noastr generatie, s-o crestem si s-o educm ntr-

un spirit eroic.2)- Erou n sens rzboinic - pentru ca s poat prin lupt s-si impun prerea.- Erou n sens social - incapabil dup victorie de a exploata munca altuia.- Erou al muncii - uriasul creator prin munc al trii sale...Pe acest om l asteptm, pe acest erou, pe acet urias...1)

Acest erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al drepttii, cu puterile luiDumnezeu nfipte n suflet, va duce neamul nostru pe cile mririi lui.2)

SEFUL LEGIONAR

Cea dinti calitate care se cere unui sef este aceea de a asigura armonia...Un sef de Miscare si un sef de partid legionar trebuiesc aprati de toti legionarii side toat lumea din jur , pentru a rmne numai cu marile procupri ale Miscrii,luptei si trii si pentru a-i feri de orice obligatii de orice natur ar fi ele, fat deoricine. Ei reprezint ideea de neatrnare a legionarismului care treebuie pzit ca

pe cel mai scump tezaur.3)Un sef trebuie s fie ntelept, trebuie s se gndeasc bine cnd ia o hotrre,

pentru ca ea s fie bun.Trebuie s fie blnd si s-si iubeasc oamenii de sub comanda lui.Trebuie s fie voios ...Trebuie s fie drept, cu legionarii si cu toat lumea.Trebuie s mpart bucuriile si durerile cu toti camarazii lui...Trebuie s fie dibaci ...Trebuie s comande clar.S nu vorbeasc ru pe camarazii lui.

S fie foarte cuviincios cu toat lumea.Trebuie s fie cumptat la toate.S fie om de cuvnt.S fie de o cinste care s-i atrag stima tuturor oamenilor din jur.Seful legionarilor este un om nzdrvan.1)

Orice sef cnd si cheam oamenii n subordine pentru a le da dirctive, sau a leface scoal legionar, nu-i cheam n vizit si nu le serveste cte un pahar de vin can lumea democratiei.Asemntor unui comandant de regiment care si cheam ofiterii subalterni, nainte

de lupt pentru ca s le dea ordine, asa se prezint seful legionar.Va sta n picioare n pozitie de drepti, va fi ncins: simbolul puterii. Ceilalti, n


8/51

semicerc n pozitie corect, atenti, seriosi, constienti c n clipa aceea fac o slujbneamului lor, ca aceea pe care o face preotul n altar ...1)

Un conductor trebuie s fac necontenit scoal n sensul vederilor lui cu totilupttorii din jur pentru ca s asigure unitatea de gndire a blocului respectiv. Selaboreze un plan de lupt. S dea directive n materie de actiune. S fie un

permanent slujitor al unittii miscrii, ncercnd cu dragostea lui, cu chemrile lui,cu observatiile lui, cu pedepsele, s netezeasc nentelegerile si nepotrivirileinerente oricrei organizatii.S fie un nencetat ndemn ctre toti la ndeplinirea datoriei lor. S procedeze cudreptate, respectnd normele de conducere pe care si le-a impus si n baza crorasi-a adunat oamenii.2)

1) C.Z. Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"

2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"3) C.Z. Codreanu "Circulri si manifeste"

TRIREA LEGIONAR

Intreg sistemul de organizare legionar se bazeaz pe ideea de "CUIB". Adic ungrup variind ntre 3-13 oameni, sub comanda unui sef. La noi nu exist "membri",

indivizi separati. Exist numai cuib. Individul este ncadrat n cuib ...2)Acum stiti cu totii ce este un cuib: "Un grup de oameni sub comanda unui singurom. Cuibul nu are comitet. El are numai un sef care comand, un corespondent care

poart corespondenta, un casier care strngee cotizatiile, si un curier, care facelegtura cu alte cuiburi sau cu seful judetului. Toti acestia, ca niste frati adevrati,ascult de camaradul lor, care ndeplineste functiunea de sef de cuib.1)Cuibul cu seful lui. Nu-l numeam eu sef de cuib, puterile lui l numeau. Il ridicau.

Nu devenea sef dac voiam eu, ci dac el putea aduna convingere si conduce ungrup. Cu timpul, am ajuns, spre deosebire de toate celelalte organizatii ... s am unsir de mici comandanti, nu "fcuti", ci "nscuti" ...

Reteaua aceasta de sefi de cuib formeaz scheletul ntregii Miscri Legionare.Stlpul organizatiei legionare este seful de cuib. Cnd se nmultesc, aceste cuiburise grupeaz sub comand: pe comune, plsi, judete, provincii.2)Cuibul este cea mai mic njghebare de comunitate legionar, prin cercul eirestrns, dar cea mai important prin efectele adnci pe care le are asupramembrilor si.In cuib se pun bazele educatiei legionare.8)...Efectele vietii n ciub sunt hotrtoare. Constrns n mod statornic la o activitatede ncadrare, admirabil prin continuitatea ei si prin influenta ei asupra amnuntelor

de viat, fiecare membru al cuibului, care are ct de putin rvn si ct de putinmndrie, termin prin a deveni un adevrat legionar. Inrurirea vietii de cuib searat n dou directii hotrtoare:


9/51

1. In modificarea componentei morale interioare,2. In reeducarea spiritului social creativ (spiritului de initiativ).Ccu aceste dou obiective, educatia si transformarea sufleteasc a fiecrui membrual su, nuntru, si ndeplinirea initiativellor de ordin obstesc, n afar, activitateacuiburilor legionare a izbutit s schimbe viata romneasc pretutindeni unde ele au

prins si s-au nchegat. Din romnii pe care i stim, obositi, democrati, decolorati,tndavi, comozi, pusi pe plceri, fr idealuri, strmbi si neputinciosi, ntr-uncuvnt din niste oameni fr ax, fr vlag, educatia legionar a izbutit srealizeze n ctiva ani, minunea: oameni de credint, oameni de fapt.8)Patru linii brzdeaz mica noastr viat initial:1. Credinta n Dumnezeu.2. Increderea n misiunea noastr.3. Dragostea dintre noi.4. Cntecul.

1) C.Z. Codreanu "Crticica sefului de cuib"2) C.Z. Codrenu "Pentru Legionari"8) V.P. Grcineannu "Din Lumea Legionar"

"Tot ce-si poate imagina mintea noastr mai frumos ca suflet, tot ce poate rodi rasanoastr mai mndru, mai nalt, mai drept mai ntelept, mai puternic, mai curat, mai

muncitor si mai viteaz, iat ce trebuie s dea scoala legionar! Un om nou, n cares fie dezvoltat pn la maximum toate posibilittile de mrire omeneasc ce seafl sdite de Dumnezeu n sngele neamului nostru." 2)

S artm trii acesteia c s-au nscut n sfrsit o mn de tineri pe acest pmntromnesc, crescuti n credint legionar, care ne ncumetm s ne msurm nvrednicie cu oricine...3)

In asa fel s se poarte legionarii nct s apar o formul public: "este corect ca unlegionar." 3)

Ea, Legiunea tinde s aprind credinti nebnuite, ea tinde s transforme, srevoluioneze sufletul romnesc... Sufletul este punctul cardinal asupra cruiatrebuie s se lucreze n momentul de fat. Sufletul individului si sufletulmultimii.1)

Vom creea un mediu sufletesc, un mediu moral, n care s se nasc si din care s sehrneasc si s creasc omul erou. Mediul acesta trebuie izolat de restul lumii prinntrituri sufletesti ct mai nallte. Trebuie aprat de toate vnturile primejdioaseale lasittii, coruptiei, desfrului si tuturoro patimilor, care nmormnteaz natiunilesi ucid indivzii.Dup ce legionarul va fi dezvoltat, ntr-un astfel de mediu, n cuib, n tabra de


10/51

munc, n nssi organizatia si familia legionar, va fi trimis n mijlocul lumii: striasc pentru a nvvta s fie corect; s lupte pentru a se nvta viteaz si tare; smunceasc pentru a se nvta muncitor, iubitor de toti cei ce muncesc; s sufere

pentru a se oteli; s sse jertfeasc pentru a se deprinde cu depsirea propriei luipersoane , slujindu-si neamulOriunde se va duce, va creea un mediu nou de aceeasi natur, va fi un exemplu. Vaface alti legionari. Si lumea, n cutarea unei zile mai bune, l va urma.Cei noi veniti vor trebui s triasc n respectul acelorasi norme de viat legionar.Toti la un loc, n aceeasi oaste, vor fi o fort care va lupta si va birui.Aceasta va fi "LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL"

Telul nostru este de a ne construi o Patrie nflorit si puternic. Pentru ea vommunci si vom construi. Pentru ea vom face din fiecare romn un erou, gata de lupt,gata de jertf, gata de moarte.1)

1) C.Z. Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"3) C.Z. Codreanu "Circulri si manifeste"

VIATA LEGIONAR

Viata legionar este frumoas. Dar nu este frumoas prin bogtie, prin viat deepetreceri, prin lux, ci este frumoas prin multimea primejdiilor, pe care le oferlegionarului, frumoas prin nobila camaraderie care leag pe toti legionarii dinntrega tar ntr-o sfnt frtie de lupt; nlttor de frumoas prin neaplecata, prin

brbteasca atitudine n fata suferintei ...1)

Chemati sufletul neamului la o viat nou. Nu cutati succesele electorale dac elenu nsemneaz n acelasi timp biruinta fortelor organizatee ale sufletului nnoit...1)

...viiata multora dintre noi ncepe s-si gseasc un rost unic pe deasupra tuturor

intereselor: acela de a lupta pentru neamul nostru primejduit n existenta sa.2)

Acolo unde nu este dragoste, nu este viat legionar.Priviti un moment aceast viat legionar si ntelegeti ce ne leag pe noi, pe totiunul de altul, pe cei mari si pe cei mici, pe cei sraci si pe cei bogati, pe cei btrnisi pe cei tineri.2)

Intima noastr stare sufleteasc din care s-a nscut Legiunea, a fost aceasta:nu neintereseaz dac vom birui, dac vom cdea frnti sau dac vom muri. Scopulnostru era altul: de a merge uniti. Mergnd mpreun, uniti, cu Dumnezeu nainte si

cu dreptatea neamului romnesc, orice soart ne-ar fi druit, nfrngerea saumoartea, ea va fi binecuvntat si va da roade pentru neamul nostru.2)


11/51

Niciodat s nu faci o fapt de care s-ti fie rusine a doua zi, iar cnd ai fcut ceva,asum-ti rspunderea ntreag.1)Voiesc prin aceasta s fac tuturor legionarilor educatia n sensul de a sti, atuncicnd gresesc sau se abat de la linia legionar s-si recunoasc greselile, s plteasc

prin pedeaps. Legionarul va trebui s spun: "am gresit, dar am pltit. Nu suntdator nimnui cu nimic."

In al doillea rnd, voiesc s ias din mintea legionarilor, c a-si plti prin pedeapsun ru pe care l-au fcut, este ceva rusinos. NU. Este ceva sfnt, pentru crestabilesti: o dreptate pe care tu ai rupt-o, un echilibru pe care l-ai desfiintat.

1) C.Z. Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"

Nu e nimeni pierdut cnd primeste o pedeaps: suntem cu totii pierduti atunci cndnchidem ochii la greselile legionarilor pentru c ne sfrmm linia de viatlegionar, legile noastre, n virtutea crora trim ca legionari n lume.Pentru ca s se fac aceast educaatie, n-am trimis n judecat dintre cei mici sislabi, ci am preferat s trimit pe cei mai buni care prin atitudinea lor n fatalegionarilor s fie adevrati educatori.Ei nu se vor tngui, nu se vor revolta, nu se vor plnge, ci vor spune:"Camarazi,am gresit n cutare sau cutare chestiune, cci iat care este linia, dogma legionar siiat cum aam procedat eu. Acum mi fac pedeapsa cu fruntea sus, cu multumire.

Pltesc ce am gresit." 3)De altfel, n lumea legionar pedeapsa nu poate da nastere la suprare. Pentru ctoti suntem supusi greselii. Pedeapsa nseamn n conceptia noastr, o obligatie pecare o are omul de onoare de a repara gresala sa. Odat aceasta ispsit, omul esteliber de povara ei ca si cum nu s-ar fi ntmplat nimic.Aceast pedeaps n cele mai multe este o munc. Nu pentru c munca ar avea uncaracter de osnd, cci pentru c d o posibilitate de a repara, printr-un bine, rul pecare l-ai fcut.De aceea, totdeauna, legionarul va primi si va executa cu senintate o pedeaps.Prin aplicare de pedepse, voi cuta s dezvolt n sfrsit, simtul responsabilittii.Curajul de a-si asuma fiecare rspunderea faptelor sale. Pentru c nimic nu e maidezgusttor dect omul care minte si fuge de rspundere.2)

Nu urmrim o rzbunare, ci simtim necesitatea de a creea un sentiment derspundere n mijlocul acestei natii romnesti.Fiecare va trebui s stie c pentru atitudinea sa va rspunde. Nu poate tri pe lumeo natie dispus la toate prerile, la toate atitudinile, la toate schimbrile ssi la toatecompromisurile.1)Vom scoate ns, noi legionarii, un alt om, pe care l vom opune ommmului las,omului vechi si care va zice: "RSPUND".3)

In locul omului slab si nvins, care se apleac mereu la toate btile de vnt, omcare covrseste ca numr, n plitic ca si n celelalte ocupatii, trebuie s creem


12/51

neamului acesta un INVINGTOR. Neaplecat si nenduplecat.2)Intr-o omenire nltat, omul nu numai c poate, dar trebuie s fie propriul su

judector.Omul judector n propria sa cauz, drept si sever cu sine nsusi.3)

1) C.Z. Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"3) C.Z. Codreanu "Circulri si manifeste"

...S realizm ...armonia social legionar.

...Profesorul universitar nu se vuita cu dispret sau chiors, ci cu ochi de frate lafratele su muncitor....Doresc s facem o adevrat scoal de bun purtare, elegant si caldcamaraderie legionar, cu nfrtire ntre toti fii neamului ...3)

Nu uita c orice functiune vei ndeplini, mturtor, picolo, chelner, buctar, latejghea, la pivnit, etc., te bucuri de aceeasi dragoste si de aceeasi onoare. Nici ofunctie bine ndeplinit nu este inferioar alteia ...3)

Nu se admite separatia ntre legionarii sraci si cei bogati. Separatia se face cineface mai mult jertf pentru Legiune ...3)

...Tabra legionar are caracterul de scoal. Fiecare venind n tabr si captpecetea de legionar. 3)...taberele au rostuleducativ de a crea sau ncepe creerea omului corect ...Corect din toate punctele de vedere: n raport cu el, n raport cu lumea din afar

(tinut atitudine, bun credint, respect, etc.) n raport cu organizatia, n raport cucamarazii, n raport cu sefii si, n raport cu tara sa, n raport cu Dumnezeu.Exist n lume: om siret, om pezvenghi, om sectur, om smecher, om canalie.Ardeti n focul cel mai mistuitor amintirea acestor oameni. Un legionar nu poate fiasa. El trebuie s poarte pecetea: OM CORECT.

...In sufletul tineretului nostru tebuiesc cultivate si ntretinute sentimentele crestinede dreptate si echitate social si setea de munc creatoare.1)

...Asi dori ca n mijlocul natiei romnesti s se formeze familii - cetti legionare.Pentru aceasta voiesc s ncurajez cstoriile legionarilor cu legionare, avnd la

baza nsotirii nu singura apreciere a frumusetilor fizice ci mai ales ci mai ales peaceea a strlucitoarelor nsusiri sufletesti legionare.Familiile - cetti legionare:1. Vor fi adevrate centre de rezistent n mijlocul natiunii.2. Din ele se vor naste eroi pentru neam. 3)Aceste familii legionare vor fi n mijlocul celorlalti un permanent exemplu de viatlegionar, de renuntaree, de dragoste si camaraderie, de vrednicie si munc, devitejie, de bun cuviint.3)

In lupta aceasta de mai bine si pentru rennoirea sufletului romnesc, un puternic,un frumos si mare rol, l are femeia.Ea d pecetea epocii.


13/51

Epoca n care femeia si uit menirea ei si st toat ziua n fata oglinzii pentrucaraghioase mpopotonri, sau si petrece timpul n dancinguri cu exibitii pline deademeniri, este o epoc neagr, fr viat, lipsit de spiritualitate si ticloas. Pe dealt parte, ne este cunoscut, c toate perioadele eroice au avut ca baz de porniresuflete mari de femei. Fortele misterioase ale cerului care intervin si diriguiescviata noastr pmntean, nu-si gsesc o punte de trecere mai plcut dect sufletulsensibil, delicat si vibrant al femeii.Femeia este creatoare de viat. Ea transmite celor urmtori, prin snul ei, prin fiintaei ntreag, toate dorurile, gndurile si nzuintele care i-au zbuciumat sufletul.Un popor al crui femei pricep apelul patriei si rspund chemrii ei, nu poate aveadect copii viteji, gata oricnd s-i nalte faima si s-i ridice demnitatea. Aceastaeste mama. Astzi ne gsim ntr-o perioad de prefacere, de lupt. Din aceast

btlie de onoare, femeia timpurilor noastre nu poate lipsi. Vrem pe femeia vrsteinoastre lupttoare: o vrem camarad. O cere timpul.

Nu manechin fardat, nu zbtndu-se steril pentru drepturi, nu cu costumul Evei,lcuind ceasuri ntregi kilometrice si mncnd lmie pentru siluet; ssi nu piatrde moar pe sufletul lupttorilor, ci ea nssi rzboinic, nfruntnd piedici de totfelul, propovduind credinta cea nou, suferind pentru idealul zilelor de azi,contribuind la strlucirea lui.2)

Legionarul este omul care si trieste viata ctre nluntrul su, n opozitie cu"civilizatii" predicatori ai materialismului istoric, care triesc ctre afar.4)

In sensul conceptului spenglerian, se poate vorbi de un finalism legionar. In ochii

legionarului totul se misc spre un scop. El nu trieste dect cu aceast conditie.Pentru el, a tri este a lupta, a nvinge, a impune, vointa sa puternic are tendintvertical.Directia activittii sale este spre ndeprtat si viitor.A ggsi sufletul care stt nchis n materie pentru a-l elibera, dndu-i aceast formde viat nepieritoare, aceasta este morala legionar.

Nu o negare a intelectualittii, ci o potentare a ei, n sensul virilittii sale. Ointegrare a intelectualismului n lumea romneasc, este vointa legionarului.Scoaterea intelectualului din situatia pe care si-a creat-o, de a se contempla ntr-o

continu auto-admiratie, si asezarea lui printre valorile permanente si creatoare alenatiei. Nu problema "n sine", ci problemele date de structuralul romnesc s-lpreocupe pe acest mandarin stipendiat de oficialitate, steril si surd pn acum lachemarea natiei sale.4)

4) Vasile Marin "Crez de generatie"

GARDA DE FIER

Apel la unire ctre "TINERIMEA ROMN"


14/51

...Noi copiii acestei tri, care mine vom cdea cei dinti pe cmpurile de btaie siccaare ne vom nfrti cu drag la umbra aceleiasi cruci albe, lng hotarul atacat dedusmani, acum, cnd glasul Patriei ne cheam, s ne ntindem minile frteste unulctre altul si n fata nceputului de subminare a trii, s proclamm ntr-un singursuflet: UNIREA ntregii tinerimi romne.

Ne revine sarcina de a paraliza aactiunea aventurierilor pltiti ai bolsevismului. Dea-i soma s se opreasc si s se retrag. Poporul romn gellos de libertatea lui, numai poate tolera actiunea criminal de dezagregare social si drmare a Patriei.Tu, tinerime a Romniei Mari, nalt-te n ceasul acesta si toarn zin de nenvins n

jurul Regelui, n jurul Bisericii tale crestine, n jurul Armatei si Mosiei strbune.Sus inimile si nainte!11)Corneliu Zelea Codreanu

Bolsevismul se afl n rzboi permanent cu adevrul si ntregul lui sistem e

construit ca s-l prigoneasc si s-l extermmine. El nu se lupt propriu-zis cuentitatea politico-social a oamenilor, ci cu adevrul care slsluieste n sufletul lor.De aceea, statul bolsevic nu se multumeste s constate din parte supusillor lui unimpecabil conformism cettenesc: el vrea s controleze si s pun sttpnire peforul lor interior. Cettenii model ai statului sovietic sunt indivizi disociati delumea lor luntric, incapabili s mai gndeasc cu mijloacele llor proprii sau s-siafirme aspiratiile lor persoanale, oameni cu functiile sufletesti standardizate si

perfect controlate din afar.12)

Nationalismul:

Nu admitem nimnui s caute s ridice pe pmntul romnesc alt steg dect alistoriei noastre nationale...2)Individul n cadrul si n slujba neamului su.

Neamul n n cadrul si n slujba lui Dumnezeu si a legilor Dumnezeirii.Cine va ntelege aceste lucruri, va nvinge, chiar de va fi si singur. Cine nu vantelege, va cdea nvins.2)Vom lupta mpreun pentru neamul nostru ntreg din Pind si pn dincolo de

Nistru...Numai o natie romneasc puternic si stpn va putea rezolva toate problemele

romnesti de pretutindeni. Atunci, acesti romni rzleti n llumea larg, vor fi adusin tar. Ccci este nevoie de sngele lor, al tuturor aici, unde romnimea se lupt cumoartea.2)

2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"11) Ion Banea "Cpitanul"12) Horia Sima "Menirea Nationalismului"

Nationalismul romnilor nu este simplu produs, mai mult sau mai putin durabil, alunei activitti filosofice a gnditorilor,al unei propagande abile a publicistilor, sau

al unei dirijri ideologice infiltrate n mase de ctre conductorii politici. El este, nrndul nti, o suprem ntelepciune cstigat prin experienta de veacuri a vietiinoastre romnesti, scump pltit cu suferintele noastre proprii, veac de veac,


15/51

ntelepciune cobort pn n subconstient, infiltrat pn n instinct. El Izvorstedin experient, din cunoasterea inductiv prin care am verificat an de an, secole de-a rndul, existenta acestei realitti ireductibile a frngerii omenirii n natiuni etniceconcurente si rivale, gata de a abuza oricnd de un vecin, care e slab, fie prinnsusirile rasei, fie prin situatiunile grele, n care a fost pus de mprejurrile istorice.

Nationalismul nostru este o datin, o atitudine sufleteasc traditional (mai vechechiar dect existenta termenului "nationalism"). El e ceva care este al nostru asacum ale noastre sunt cojocul si opinca, fluierul si iia nflorit, doina si privirea

blnd, dar vesnic prudent a plugarului si ciobanului.5)Nationalismul romnesc se dovedeste astfel a fi o atitudine nrdcinat adnc n tottrecutul nostru istoric, chiagul vietii noastre care strbate pn n cele mai tainicetresriri ale procesului nostru vital. Nationalismul nostru este un urias nfipt cu tlpilate si de neclintit n pmntul nostru romnesc, piept de granit, ochi de otel, careimpun nendurata voint de dinuire si de aprare orict de furioase ar fi valurile

adversittilor de orice fel.5)Nationalismul nostru are un continut social. Nu mparte pe profitori n romni sineromni. Nu-i tolereaz pe cei dinti ca si pe cei de-al doilea. Uneori este chiarmai de temut adversar al celor dinti, care subjugati intereselor lor si deservindinteresele Patriei, comit un act de nalt trdare.Armata national este ca un ordin religios. Nationalismul nostru va desfiinta

politica interesului personal. Termenul de "a ajunge", va disprea. Nimeni nuajunge, ci toti se jertfesc. Jertf cnd comanzi, jertf cnd te supui. Dezvoltareavirtutilor cardinale n om, acesta e rostul si fiinta nationalismului nostru.4)Revenirea la virtutile noastre strmosesti care au fost nbusite, au fost date la o

parte de ctre o anumit form de viat, care nu ne era proprie. Atuncinationalismul capt un aspect de spiritualitate pur care l ridic dincolo de lutulcare l poart pe el. Noi nu plecm de la postulatul marxist: pine si pine si pine,acest mod de a bga n mintea unui om ceva care s-l asmut, s-i atte ura. Noi lridicm, fr s ignorm pinea, l ridicm la nltimea unde un om trebuie s fiesituat.4)

5) Ionel Mota "Cranii de Lemn"4) Vasile Marin "Crez de Generatie"

Cu "nationalismul" ncepe perioada de interiorizare a neamurilor, de structure a lorn adncime. "Nationalul exprim faza de circumscriere geografic a natiunilor, defixare a suveranittii lor pe o bucat de pmnt. Sensul lui de manifestare esteextensiv. Posibilittile lui de dezvoltare se ntind pe orizontal. "Nationalismultransfigureaz "nationalul", i descoper virtualittile creatoare si i ntoarce axa detrire pe vertical."Nationalul " reprezint mobilizarea teritorial a unui popor;"nationalismul" pleac de la aceast achizitie pentru a ntreprinde mobilizarea luispiritual.

Nationalismul este o revolutie spiritual. El exprim momentul n care ncepeprocesul cunoasterii de sine al neamului. Neamul nu e preocupat att de mult deprobleme materiale, ct mai ales s-si valorifice potentialul de cretie. Cu alte


16/51

cuvinte, energia lui ofensiv si strmut cmpul principal de activitate de pe planulistoriei pe planul culturii. Pionierii acestei viziuni luminoase a nationalismului nu

pot fi produsul unei educatii uniforme. Pentru realizarea ei trebuie s se fac apel laspiritul de finete, la varietatea de mijloace si la resursele inepuizabile ale persoaneiumane. Numai indivizii obisnuiti s se orienteze cu usurint n peisajul lorsufletesc, vor fi capabili s descopere si vasta panoram a neamului. Nationalismulreclam o natiune de personalitti, o organizare n adncime a maselor populare.

Nu tipul de lupttor unificat poate s asigure viitorul unui neam, ci individulemancipat sufleteste, acela care, punnd la contributie si experienta altora, siurmeaz drumul su propriu n explorarea adevrului.12)

Nationalismul este nsusirea prin care un popor determinat se angajeaz printr-oanumit fire, printr-o anumit expresiune n raport cu celelalte. Este un element deidentificare. Modul de reprezentare al unei natiuni este propriu acelei natiuni.

De aceea, nationalismul nu este planetar, nu este universal. Da, cnd spunemdragostea de natiune, este ceva general ntregii alctuiri care nseamn la unmoment dat omenirea. Nationalismul nseamn a iubi pmntul, a tri n formele pecare le d existentei tale firea ta. Aceste date sunt elemente care pot defini orice felde nationalism. Dar nationalismul ca atare nu poate s se manifeste dect n cadrulunei natiuni si aici intervine specificul unei natiuni. Nationalismul este o arm delupt, de nlturare, aceast arm nu se ntrebuinteaz mpotriva altor popoare cuscop de acaparare, de cucerire; este o arm de lupt fireasc, care leag pmntul cucerul, a unei singure natiuni.. Intre natiuni nu exist aceste bariere pe care le ridicfondul national cu expresiunea lui pur, care apartine numai unei natiuni.Acesta este nationalismul.4)

12) Horia Sima "Menirea Nationalismului"3) Vasile Marin "Crez de Generatie"

LUPTA

Cine vrea s lupte pentru dreptate si pentru cinste n tar, cine vrea s munceascpentru patria lui, cine vrea s fac jertf alturi de noi, s vin cu noi.In aceast lupt purtati-v cu omenie, cu ntelepciune. Ocoliti orice conflict.3)

Arta si lupta se exclud? Viata omeneasc s fie oare sortit a se manifsta pe felii, pecompartimente ermetice fr nici un contact organic ntre ele? Si mai ales atuncicnd o lupt nu se reduce la o mare si final ciocnire de arme, cu toate fazele ei

pregtitoare, ci are un cmp de actiune mult mai vast; cnd ea e n rndul nti olupt spiritual pentru crearea unui nou suflet romnesc pentru pentru a formasufletele dup un alt tipar dect cel de astzi, nviind eroismul, avntul spre jertf,dragostea de lupt pentru binele tuturor, oare chiar si atunci i rmne interzis artei

participarea la aceast oper de creatiune a unor noi valori sufletesti?


17/51

...De vor intra trupele rusesti pe la noi si vor iesi nvingtoare n numele diavolului,cine poate s cread unde mintea care s sustin c ele vor pleca de la noi, naintede a ne sataniza, adic bolseviza?Consecintele? Inutil de a le discuta.3)

Tara ntreg trebuie s se cutremure, s se nalte si s nfrunte pe cei ce i pregtescmoartea.Toti cei ce se gsesc astzi pe linia destinului si a istoriei nationale, au datoria scear si s impun scoaterea politicii romnesti inerne si externe de sub influenta sicomanda masoneriei, comunismului si iudaismului.Este singura msur salvatoare, pentru viitorul neamului acesta.3)

Avem cu totii la dispozitie cea mai formidabil dinamit, cel mai rezistibilinstrument de lupt, mai puternic dect tancurile si mitralierele: este propria noastr

cenus!...Coborti n adncul vostru sufletesc si ntrebati-v dac v multtumeste sau nu osimpl recitare de idealuri menite a fi vesnic n frunte. Iar dac veti simti cdemnitatea voastr de om si de Romn nu mai ngduie rusinea tuturorresemnarilor, atunci mpcati-v (pe ncetul si definitiv, iar nu numai n clipa unuientuziasm trector) cu gndul c viata voastr personal cade cu totul pe al doilea

plan si treceti dincoace, pe marele drum dureros al jertfei pentru binele altora,pentru binele neamului, pentru slujirea lui Dumnezeu...5)

3) C.Z. Codreanu "Circulri si manifeste"

5) I. Mota "Cranii de Lemn"

Istoria care a fost sorocit neamului nostru este ncrcat de attea vremuriviforoase, iar sufletul romnesc este brzdat de attea rni si zbrcit de atteancercri, nct s-a obisnuit s primeasc n adncul lui orice nou amrciune cu oatavic resemnare.Din vremuri de demult, sub puhoiul strin, sub mpilrile unei stpniri venetice,romnul a ncovoiat spinarea si si-a nghitit durerea.13)Romnul de azi are o fobiie, o repulsiune bolnvicioas fat de orice opunere sauciocnire mai violent cu adversittile vietii.Aceast team de izbire, aceast alunecare spre facilitate, mping traiul romnescde acum pe cile de minim rezistent, pe cile piezise si ntortocheate care ocolescobstacole, cile linguselilor, ale miseliilor din umbr, ale tranzactiei, alecompromisurilor sufletesti, ale trguielilor de constiint si ne trste spre atitudinilede "srut mna" si de lichelism.13)In piepturile romnesti tciunele revoltei mocneste sub straturi groase de cenus sizgur.Rareori se mai aprinde cte o flacr si aceea, luati seama, este o flacr de ur.13)Trebuie s sfrsim odat cu traditia asiatic care cere rbdare de vite si spinri

ncovoiate sub biciul stpnirii.Vrem s nlturm din amintirea sufletului romnesc imaginile care l micsoreaz,imaginile debiliante si deprimante de nclcare, de strivire, de mpilri ale


18/51

norodului romnesc, imaginile ispravnicilor neomenosi, imaginile gloatelorpustiitoare turcesti si czcesti.S sfrsim odat cu resemnarea nvinsului.De vrem s fim nvingtori, s ne nvingem nti firea noastr de astzi att de greuapsat de seculare amintiri de robie si de servilism.Prima noastr iznnd va fi s desteptm din amorteal natia romneasc.Prin exercitii spirituale severe si flagelnd toropeala sufletului romnesc, facem ooper de grdinrire, de plivire, de curtire a nruririlor care opresc o crestereoptim a fpturii de om romnesc.13)Avem deci s ne desprindem de moravurile si de influentele turcesti, rusesti,grecesti, unguresti, frantuzesti, de obiceiurile de gndire si de simtire ale strinilor.S ne cioplim un eu al nostru romnesc dup visul unui legionar si dup modelurilece le gsim dincolo de istoria ultimilor trei sute de ani ai Neamului romnesc.13)S nu credeti ns c firea romnului este molatec si flescit, prin predestinatie.

Pliesii voinici si ncruntati ai lui Stefan cel Mare, cred c ar privi cu dispret peurmasii lor de astzi, abrutizati de alcool, de nselciuni, de boli trupesti sisufletesti.13) Legionari, vindecati prin vointa voastr debilitatea, toropeala si somnul sufletesc;vindecati bolnviciosul complex de flexibilitti ale naturii romnesti; rezistatifurtunii, nfigeti n voi o bar de otel care s nfrng orice voint de a o ndoi.Fiti fericiti si mpcati chiar dac trupurile voastre vor fi sfrtecate n bucti. Vorrmne spate n glia trii ptimirea voastr si revolttoarea rstignire a attor vietinsetate de vis legionar.

13) A. Cantacuzino "Opere Complete"

BISERICA

Am fost ntrebat dac activitatea noastr de pn acum se afl pe linia BiserciiCrestine. Rspund: facem o mare deosebire ntre linia pe care mergem noi si liniaBisericii Crestine.Linia Bisericii este cu mii de metri deasupra noastr. Ea atinge perfectia sisublimul. Nu putem cobor aceast linie pentru a explica faptele noastre. Noi, prinactiunea noastr, prin toate faptele si gndurile noastre, tindem ctre aceast linie,ne ridicm spre ea, att ct ne permite greutatea pcatelor crnii si condamnarea lacare am fost sortiti prin pcatul originar.Rmne de vzut ct am putut prinsfortrile noastre pmntesti, a ne nlta ctre aceast linie.2)

Oamenii au o singur posibilitate de contact cu Dumnezeu: RUGCIUNEA ......Neamul nostru, plin de pcate, trieste n baza rugciunilor necurmate alemaicilor retrase de lume si ale cclugrilor din toate mnstirile si schiturile trii.

...Rugati-v necontenit, pentru c n momentul n care mnstirile si bisericile nu sevor mai ruga, tara aceasta se va prbusi. Rugati-v si pentru noi care suntem plinide pcate si pentru biruinta armatei noastre legionare-crestine.3)1)


19/51

Legiunea apr altarele Bisericii pe care dusmanii vor s ni le drme.1)

S nu se uite c noi, poporul romn, stm aici, pe acest pmnt prin voia luiDumnezeu si binecuvntarea Bisericii Crestine. In jurul altarelor bisericilor s-a aflatadunat de mii de ani n vremuri de bejenie si restriste, ntrega suflare romneascde pe acest pmnt, cu femei, copii si btrni, cu constiinta perfect a ultimuluirefugiu posibil. Si astzi stm gata s ne adunm - poporul romn - n jurul altarelorca-n vremuri de mari primejdii, pentru ca ngenunchiati s cptm binecuvntarealui Dumnezeu.1)

Ortodoxismul, care a luat sub aripa lui de closc si puiul orfan al natiunii romne,prin esenta lui nssi legat si ntemeiat pe o anumit idee de universalitateaspiritual, era impropriu crerii unui stat. Dar era n msur, precum a si dovedit-o,s pstreze fiinta unei natiuni si a pstrat-o temeinic, dup cum se poate verifica

istoric, elementele nationala si ortodoxa mpletindu-se n mod egal ntru creareafenomenului romnesc.4)1) C.Z. Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"3) C.Z. Codreanu "Circulri si Manifeste"4) Vasile Marin "Crez de Generatie"

RUGCIUNEA

Rugciunea, ca arm de educatie si lupt, n cmpul politic, a fost cu totulnecunoscut n vremea noastr. Avem stiri precise c strmosii nostri daci credeauinfinit n Zamolxe si iubeau moartea; o doreu ca pe o nalt eliberare din ctusele

pmntului. Si mai stim precis c toat viata lor era si se mplinea ca fapt decredint, afirmndu-se prin lupt, practicnd tcerea si adornd moartea prin lupt,

practicnd tcerea si adornd moartea prin lupt, aprnd neamul si tara.Tot asa, ne-a rmas ca mare pild de credint n Hristos, domnia si formidabilelelupte ale lui Stefan cel Mare, domn al Moldovei si sfnt icoan a neamuluiromnesc ntreg, de totdeauna.Ne-au atestat cronicarii c Domnul Stefan poruncea

ntreg natului moldovean s tin post si rugciuni, cu luni de zile naintea marilorbtlii cu turcii, iar dup rzboaie i multumea lui Dumnezeu prin ridicri si ctioriade mnstiri si biserici....Credinta strmosului nostru Stefan cel Mare a fost pentru Corneliu Codreanuizvor si icoan de permanent inspiratie si rugciune.Trezit de tnr copil la puterea miraculoas a interiorizrii si rugciunii, pretuindclar superioritatea numeric, de echipament si educatie a dusmanilllor siasupritorilor neamului romnesc, mpotriva cruia se ridica, hotrt s lupte peviat si pe moarte. Cpitanul a fcut apel la rugciune, la trirea crestin prin ascez

si meditatie, la scoborrea adevrului cristic n viata de toate zilele. In muncaoamenilor, n politic. Practicnd mereu tcerea si singurtatea, exercitnd


20/51

renuntarea la bucuriile pmntesti si moartea de lume, el a ajuns la gndirea cuinima si la rugciunea perpetu....

Cpitanul a stiut de puterea misterioas a rugciunii. A stiut s se roage. A practicatcu smerenie, cu ardoare, cu sever disciplin, rugciunea. Se scula dimineata,nainte de rsritul soarelui si se retrrgeea pentru meditatie si cititul rugciunilor.Se ruga. Indelung, intens. Se ruga nu numai pentru sine ca ssuflet de om, ci si

pentru miscare, pentru neam. In vederile sale, individul nu are dreptul de a actionadac ceea ce face si plnuieste el, nu este bun si pentru societate, pentru neam. Simai mult, actiunile acestea trebuie s plac lui Dumnezeu.Pentru a ntelege nevoile si chemrile neamului, ca si pentru a cunoaste si descifravoia lui Dumnezeu, avem nevoie de rugciune....Cpitanul se ruga. Si ne-a nvtat si pe noi s ne rugm. S devenim oameni noi

prin interiorizarea, prin practicarea tcerii, prin rugciune. In felul lui, de a lega tot

ce credea si fptuia, de voia lui Ddumnezeu, politica, grija de cetatea romneasc, adevenit ca-n vremea lui Stefan cel Mare, o comuniune a neamului cu cerul, cumortii, cu ierarhiile si tronurile lumii de dincolo.Fr aceast temelie de rugciune n miscarea lui, profundele minuni de schimbarea oamenilor, de mobilizare a celor mai buni, de desfundare a virtutilor noastrestrmosesti, nu ar fi fost posibile.Marile biruinte pe care le-a reputat, pot fi explicate numai ca fruct al rugciuniicurate, asidue, plin de ardoare. Fr rugciune, Legiunea Arhanghelul Mihail n-arfi devenit scoal spiritual...Cpitanul a fost conductor spiritual. Si arma lui de afirmare si lupt a fostrugciunea. Se ruga deseori intens. Din rugciune si trgea inspiratia si forta. Spresfrsitul vietii cred c stia de rugciunea perpetu, fr ncetare. Tot ce gndea sifptuia era rugciune, dialog cu Dumnezeu. Stia de marea putere a postului negru,a abstinentei. Era ascet. Se ruga cu inima....Vasile Posteuc "Desgroparea Cpitanului"

Iat ce ne spune mai departe poetul V. Posteuc: Stiam de rugciune, de nevoia dea vorbi cu Dumnezeu, de a plnge n fata lui si a-i cere ajutor, nc de mic copil.Dar, n vremea studentiei, n vremea cnd l-am vzut pentru prima oar pe Cpitan,

nu m-as fi gndit la aplicarea rugciunii n ntreprinderile de pe planul social sipolitic......personal mi-a fost dat s-l cunosc pe Cpitan, n 1933, Aprilie, n casa lui VasileIasinschi...Venisem cu o camionet, un grup de studenti de la Cernuti, ntre care Filon Lauricsi George Macrin. Inainte de adunare, am fost oaspeti n casa mare ca un palat adomnului Iasinschi. Asteptnd s se coboare Cpitanul, din camera lui de sus, nustiu pentru ce motiv, am urcat scrile si prin usa ntredeschis l-am vzut ngenunchi, rugndu-se. Nu m-a observat, nu m-a auzit. Era adnc n rugciune.Faptul acesta m-a socat. A trecut prin mintea si inima mea ca un fulger, despicnd

cerul n dou. Noi, jos, cntam rdeam, povesteam nzdrvnii din viatastudenteasc de la Cernuti. Ne ludam. Cutaam s ne impunem, cu toat putereaelanului nostru tineresc. Msuram nc lumea si viata cu prjina pasiunilor, cu cotul


21/51

intereselor imediate. El se ruga. Sttea ntr-o btlie. Angaja destinul unui neamntreg. Avea nevoie de ajutorul direct al lui Dumnezeu...Faptul m-a cutremurat. M-a ntors pe dos. M-am cobort la parter, ntre ceilalticamarazi, dar nu am vorbit. S-a lsat peste sufletul meu o grea si mult gritoaretcere. Cpitanul aducea un element nou n lupt. Nu numai curajul si fermitateaconvingerilor, nu numai oratoria iscusit si suportul tineretii noastre nevinovate. Cio arm nou. O formidabil dinamit: RUGCIUNEA.

...El a aplicat postul si rugciunea n viata noastr politic si spiritual, pentru aopri rul si coruptia si a creste o generatie de oameni noi, capabili de munc sicredint, de eroism si martiriu.

MISTICA SI ECUMENICITATEA NATIONALRzboaiele se cstig de aceia care stiu s atrag din vzduh, din ceruri, fortelemisterioase ale lumii nevzute si s-si asigure concursul acestor forte. Forteleacestea misterioase sunt sufletele mortilor, sufletele strmosilor nostri, care au fostsi ei odat legati de glia, de brazdele noastre, care au murit pentru aprarea acestui

pmnt si care sunt si azi legate de el prin amintirea traiului lor de aici si prin noi,copiii, nepotii si strnepotii lor. Dar mai presus de sufletele mortilor stDumnezeu... Cum se poate asigura concursul acestor forte?

1. Prin dreptatea si moralitatea actiunii tale2. Prin apelul fervent, insistent la ele.1)

Multimile au cteodat contactul cu sufletul neamului. Un minut de viziune.Multimile vd neamul, cu mortii, cu tot trecutul lui. Ii simt toate clipele de mrire,ca si acelea ale nfrngerii. Simt cum clocoteste viitorul. Contactul acesta cuneamul ntreg e plin de nfrigurare, de cutremur. Atunci multimile plng.Aceasta va fi fiind mistica national, pe care unii o critic, pentru c nu stiu ce estesi pe care altii nu o pot defini pentru c nu o pot tri.Dac mistica crestin cu finalul ei extazul, este contactul omului cu Dumnezeu,

printr-un "salt din natura uman n natura divin" (Crainic), mistica national nueste altceva dect contactul omului sau al multimilor cu sufletul neamului lor,

printr-un salt pe care acestea l fac, din lumea preocuprilor personale, n lumeaetern a neamului. Nu cu mintea, cci aceasta o face orice istoric, ci trind cusufletul lor.2)Miscarea national ... este o form nou de conducere a statelor. Nemaintlnit

pn acum ..., ea are la baz acea stare de nalt constiint national, care maidevreme sau mai trziu, se ntinde pn la periferiile organismului national.Este o stare de lumin interioar. Aceea ce odinioar era zcmnt instinctiv al

neamului, n aceste momente se reflecteaz n constiinte crend o stare de unanimiluminatie, ntlnit numai n marile experiente religioase. Aceast stare de drept s-ar putea numi: o stare de ecumenicitate national.


22/51

Un popor n ntregimea lui ajunge la constiinta de sine, la constiinta rostului su sia destinului su n lume. In istorie n'am ntlnit la popoare dect sclipiri de osecund. Din acest punct de vedere, azi ne gsim n fata unor fenomene nationale

permanente.2)

1) C.Z. Codrenu "Crticica Sefului de Cuib"2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"

Prin mistica national se creeaz un om desfcut de abjectul materialism al epocii,se desghioceaz omul de aderentele epocii actuale, si se face scoala permanenteloreroice. El formeaz omul virtutilor cardinale: erou, preot ascet, corectitudine ostas.

Nationalismul concepe societatea ca pe o mare armat, cu o ierarhie spiritual si oconducere adecvat. Nationalismul este un ostas n slujba unei credinte. Actiunilelui sunt subordonate interesului patriei. El se comport ca si cum ar face-o ntr-un

rzboi pe care l poart natiunea lui. Esentialul este spiritul de jertf.4)

In sate, cnd cntam sau vorbeam oamenilor, simteam c ptrund n acele adncurisufletteesti nedefinite, acolo unde politicienii cu programele lor de mprumut nu

putuser s pogoare. Aici, n aceste rnduri, am nfipt rdcinile MiscriiLegionare. Ele nu vor mai putea fi scoase de nimeni.2)

Ingemnati cu eternitatea, mortii nostri din lumea de dincolo, ne ocrotesc si nendrept pasii. Ei au realizat acolo, n cmpiile Domnului, o alt Legiune, si ca si pevremuri, cnd erau fiinte muritoare, sunt camarazi. Camarazi de lupt, camarazi n

viat, camarazi n moarte. Stau cot la cot, umr la umr studeenttul Sterie Ciumetti,muncitorul Nit Constantin, tranul Blianu Nicolae.Mormintele lor sunt pretutindeni; ele alctuiesc punctele punctele cardinale pentrugeografia spiritualittii romnesti. La cptiul lor, sub umbra crucii strmosesti,vin zilnic pelerinii legionari ca s renoiasc legmntul de jertf si s semprospteze cu forte noi de viat.4)

Convietuirea aceasta intim cu moartea, aceast plcere a druirii n moarte, sorbitcu nesat, sculpteaz, n chip de o domnitoare luciditate, toat figura moral ageneratiei noastre legionare.Cu aceat atitudine rezolvm totodat si cauza liberttii si cauza demnittii omului.O elit crmuitoare, chiar dac s'ar sminti si s'ar ndiavoli peste noapte, nc nu

poate njosi si robi o natie alctiut din oameni cu un asemenea stil de trire.Nu veti ntlni tineret mai liber ca acesta, mai demn si mai aspru, care n srguintamisiunii sale nu poate fi nctusat nici de prosperitatea material si nici mcar defericire.Aceast simtire de zei este o creatie legionar.

Nationalismul legionar a creat deci virtuti universale care vor nclzi inima si hotrfaptele mai multor generatii de oameni.

Insemntatea prozelitic a credintei legionare va nfige pe orizonturile lumiirenumele Romniei.Iat nc o fort a ecumenicittii la romn.13)


23/51

2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"4) Vasile Marin "Crez de Generatie"13) A. Cantacuzino "Opere complete"

Pentru noi legionarii, iubirea aproapelui, dragostea de natie, nfrumusetarea simaximalizarea sufletului, nsntosirea si ntrirea fizic, o bun selectionaresufleteasc si trupeasc, sunt cerinte imperative.Vrem un om romnesc bine diferentiat, fcut din sev si din cenus, sau pulbereromneasc, un om crescut sub ngduinta cerului nostru, n lumina si n cldurasoarelui romnesc, un om cu fptura si simturile nscute si hrnite n cntareanaturii si pmntului strmosesc.Vom creste si ne vom dezvolta n limmitele si potrivit acestei imagini dinadins

zmislit de Dumnezeu pentru noi, vom purta flori si vom da fructe romnesti siru va fi de ne vom ncumeta s fim altceva dect nfptuirile vii ale unui gndDumnezeesc.Bine-nteles c aceast crestere poate fi strmbat, deviat, aceast nmugurire

poate fi viciat pe pmnt, roadele pot fi chircite si otrvite prin fapta noastr.Dar aceasta nu nseamn, c nu exist n viziunea celui de Sus modelul divin alneamului romn crescnd, nverzind, si purtnd minunate roade romnesti.Indeletnicirea si grija superioar a crestinului legionar este de a-si servi neamul; dea mngia si vindeca rnile si durerile romnilor, de a mprti frteste mpreunmunca datorat de toti, de a pstra pentru fiecare romn, dup merit, binefacerile si

comorile romnesti, de a duce mpreun, fr iertare, fr buntate si fr blndete,btlia mpotriva tuturor acelora care dusmnesc romnismul, destinul nostru,sntatea, desteptarea siaptitudinile la glorie ale Natiei noastre.Astfel, laolalt, s pedepsim rul si s-l mputinm, s nchinm silintele noastreunite spre nltarea natiei n luminisul de glorie ce i este hrzit; tot mpreun siesim din pcat si din nedreptate ndreptndu-ne spre mntuire.Elementul moral crestin, spiritualitatea interioar eroic si ascetic sunt operelefundamentale ale operei legionare.'Cultivm deci aceast smnt crestin sdit pe brazda sufleteasc legionar, iar

prin educatie si deprindere, nlesnim cresterea acestui minunat spic crestin siveghem asupra roadelor spiritului creestin produse din seva legionar.Noi credem n superioritatea legii morale.Suntem convinsi c, mai puternic ca orice tiranie, este cenusa omeneasc strigndrzbunare pentru o moarte nedreapt.

Noi credem c morala unui stat si a unei natiuni trebuie s se supun, s fiesubordonat constrngerilor onoarei si s accepte marginile determinate derespectul ce se datoreaz demnittii celorlalte natiuni.Credem c e o singur fort care, cu timpul, e mai puternic ca toate, este fortatcut a lacrimilor ce au curs pe nedrept. Este forta oamenilor care stiu s sufere cu

noblete si este forta cutremurtoare a blestemului lor.13)


24/51

13) A.Cantacuzino "Opere Complete"

TINERETUL

...Tinerimea romn, prin tot ce are mai nobil si mai viteaz, st de veghe n jurultronului, al Bisericii, mosiei si familiei...Dar mai este o tinerime:O tinerime care se uit la cer. Care stie s pun mna sntos si pe carte si pe plugsi pe arm si la tejghea.Care stie s respecte ce este sfnt n tara aceasta si s-si pun pieptul zid pentruaprarea ei.Care stie s ntind o mn loial prietenului, si s loveasc pe dusman si s scuipe

n ochi pe imbecili si pe perversi.Aceasta este scoala Legiunii si a Grzii de Fier.(Din manifestul adresat absolventilor de liceu cu prilejul organizrii marsului dinBasarabia n iulie 1930)

Dumnezeu vrea s pun tineretului celui nou n fat, toate durerile posibile spre a senvrednici de mntuirea natiei romnesti. Dup cum le-a pus pe umeri nsusi FiuluiSu, spre mntuirea lumii......Psiti cu inima strns de durere pe sub furcile umilintei pe care, spre a vdezonora, vi le-au ntins acesti dusmani, nu printi ai vostri.3)

Aceast nebnuit de nimeni manifestare colectiv a tineretii romnesti, a fost oizbucnire vulcanic pornit din adncurile natiei...

...Pentru a o mia oar, rasa aceasta, a pmntului, amenint de attea ori n decursulveacurilor, si arunc tineretul n fata primejdiei, spre a-si salva fiinta...2)

Misiunea acestei lupte este ncredintat tineretului romn, care dac vrea srspund acestei misiuni istorice, dacvrea s mai triasc, dac vrea s mai aibtar, trebuie s se pregteasc si s-si adune toate puterile pentru a duce lupta si a

birui ...2)

Sunt chemri, sunt ndemnuri, sunt porunci mute pe care numai tineretul le aude sile ntelege, pentru c numai lui i se adreseaz. Fiecare generatie cu misiunea ei nlume.2)Un tnr, mai mult ca oricine, are privilegiul de a-si putea fixa o atitudine politiceroic si nobil, deoarece la el nvelissurile acelea de suprafat - orgoliul, egoismul,scepticismul, lipsa de ideal- sunt adesea absente sau apoi foarte volatile si

permeabile, astfel nct nu izbutesc s nchid ermetic profunzimile sufletesti deeroism, de abnegatie, de dragoste si ideal. La cel mai n vrst, nvelissurile acesteade suprafat adesea se tbcesc, cresc n adncime si nu numai c izoleaz cu totul

smburele sufletesc al purittii de simtire, al eroicului, al spiritualului, dar lpietrific, l usuc, transformnd pe omul sufleteste viu ntr-o iasc vested si


25/51

uscat pn n inim. De aceea, ndejdea noirilor si nltrilor se ndrept n rndulnti spre tineret, spre energiile proaspete si capabile de transformare eroic.5)

2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"3) C.Z. Codrennu "Circulri si Manifeste"5) Ionel Mota "Cranii de Lemn"

Nu s ajungi puternic te pregteste, ci drept. Nu pentru binele tu s lupti si smuncesti, ci pentru binele si salvarea neamului tu. Nu singuratic, nchis n turnulegoismului tu, ci nmnunchiat cu cei de-o seam cu tine n slujba neamului soldatviteaz n serviciul comandat al cauzei nationale.Se d astzi o lupt pe viat si pe moarte ntre lumea veche si legiunile tinere aleluminii. De o parte cei care si-au uitat originile, si-au renegat credintele, si-au trdatncrederea pus n ei, beneficiarii vietii materiale, de cealalt parte oastea fr nume

a tineretului, legiunile verzi ale ncrederii n virtutile neamului, vitejii carepregtesc o viat nou n tar nou, cu pretul liberttii si de multe ori al vietii lor.Pseste hotrt si goneste de la tine toat ispita si toate puterile rului. Sfarm cu

pumn viguros plasa minciunii, alung pofta de viat ieftin, ocoleste mirajul siartificialitatea vietii de strad. Munceste si crede. Aminteste-ti c esti venit aici ste ndrepti nu s te pierzi. In tine si n camarazii ti se afl smnta zilei de mine.Fceti-o s rodeasc prin munca aprig, prin jertfa si prin lepdarea de sine.

Nencetat, ndrjit, cu puteri renoite, n slujba aceleiasi idei: NEAMUL.4)

Onoare studentimii, care pentru credinta ei, nfruntnd attea lovituri, a dat

exemplu de voint colectiv nemaintlnit n istoria universittilor din lumeantreag. In nici o tar nu s-a vzut ca studentimea, unit ntr-un singur suflet,asumndu-si toate responsabilittile si toate riscurile, s poat mentine gravageneral timp de un an de zile, pentru a-si impune credintele, urmrind prindemonstratia ei, trezirea la constiint a natiei ntregi, fat de cea mai grea problema existentei sale.Este o pagin frumoas, o pagin eroic scris cu suferinta acestei tinerimi n carteaneamului romnesc.2)

Stnd pe linia crestin, spiritual, noi, tineretul legionar, suntem preocupati nprimul rnd s cucerim marile nsusiri nationale sufletesti si trupesti, calittile aleseale omului romnesc, cerute de mrirea si de slava destinului su.13)

5) Ionel Mota "Cranii de Lemn"4) Vasile Marin "Crez de generatie"2) C. Z. Codreanu "Pentru Legionari"13) A. Cantacuzino "Opere Complete"

MINORITTILE


26/51

Tara romneasc nu poate fi niciodat o Romnie Ungaro-Germanie, n care fiecarepopor al trii si-ar avea frntura lui de patrie, care s-ar putea separa, la nevoie desoarta intereselor celorlalte frnturi de stat. Stat national romnesc unitar,indivizibil n conceptie si n fapt. Romnia e tara romnilor, iar minoritariiconlocuitori cu noi nu trebuie s aib dect o singur grij: s fie loiali si s nuating cu nimic interesele statului si ale natiunii romnesti, pentru a putea tri ntihn si pace alturi de noi, bucurndu-se de ospitalitatea si probitatea romneasctotdeauna respectuoas fat de drepturile altuia.5)

"S nu vad nimeni n noi niste asupritori ai altor neamuri, sau niste mnctori dejidani din ur religioas.Criteriul n urma cruia un stat poate lua msuri restrictiven contra unei minoritti, nu poate fi nici aversiunea de ras, nici ura religioas.Principiul cluzitor trebuie s fie: pericolul pe care o minoritate l pote prezenta

pentru viata si libera dezvoltare a natiunii dominante" (C.Z.C.)

Pentru noi sunt dou categorii de minoritti: jidani si crestini. Cei dinti reprezintun mare pericol pentru existenta si cultura neamului romnesc.10)

Pentru ca poporul romn s-si frng orice putere de rezistent, jidanii vor aplicaun plan unic si ntr-adevr diabolic.1. Vor cuta s rup legturile sufletesti ale neamului cu cerul si cu pmntul... prinmprstiere, pe scar ntins, a teoriilor ateiste, spre a face din poporul romn, saumcar numai din conductorii lui, un popor desprtit de Dumnezeu si de mortii lui,

pentru a-l omor, nnu cu sabia ci tindu-i rdcinile de viat spiritual.Pentru ruperea legturilor cu pmntul, izvorul material de existent al unui neam,

vor ataca nationalismul ca idee nvechit si tot ce se leag de ideea de Patrie, dePmnt pentru ca s rup firul iubirii care uneste poporul romn de brazda lui.2. Pentru ca aceasta s reuseasc, vor cuta s pun mna pe pres.3. Vor ntrebuinta orice prilej, pentru ca n tabra poporului romn s fie dezbinare,nentelegeri, ceart si dac e posibil l vor mprti n mai multe tabere, care s selupte ntre ele.4. Vor cuta s acapareze ct mai mult mijloacele de existent ale romnilor.5. Ii vor ndemna sistematic pe calea desfrului, nimicindu-le familia si putereamoral.

5) Ionel Mota "Cranii de Lemn"10) Ion Banea "Rnduri ctre Generatia noastr"

6. Ii vor otrvi ssi ameti cu tot felul de buturi si otrvuri......Aceste planuri sunt ns ca si gazele de rzboi. S le ntrebuintezi pentruadversar, dar s nu te ating pe tine. Propovduiesc ateismul pentru romni, dar einu sunt atei, ci tin cu habotnicie la respectarea celor mai mici percepte religioase.Vor s dezlege pe romni de dragostea pmntului lor, dar ei acapareaz pmnturi.Se ridic mpotriva ideii nationale, dar ei rmn nationalisti sovini.2)

Este pentru prima dat n istoria noastr si de aceea ne simtim dezarmati si ccdemnvinsi, cnd romnii se ntlnesc cu un neam, care nu-l atac cu sabia, ci cu armele


27/51

proprii rasei iudaice cu care izbesc si paralizeaz mai nti instinctul moral alneamurilor, mprstiind n mod sistematic toate bolile morale si distrugnd astfelorice posibilitate de actiune.2)

...vedem perfidia presei jidnesti, vedem reaua credint n toate mprejurrile,vedem attrile ei n tot ceea ce era antiromnesc, vedem opera de lingusire si deridicare a oamenilor politici, a functionarilor, a autorittilor, a scriitorilor, a

preotilor crestini, care se pretau a face jocul intereselor jidnesti; vedem batjocurade care se nvrednniceau toti cei ce aveau o atitudine romneasc corect, demn,sau care ndrzneau s demaste primejdia jidneasc; vedem necuviinta cu careeram tratati noi, n propria noastr cas, ca si cum ei ar fi fost aici stpni de mii deani; vedem cu indignare amestecul ndrznet al acestor musafiri nepoftiti, n celemai intime probleme de viat romneasc, religie, cultur, art, politic; cutnd eia trasa liniile pe care s se miste destinul neamului nostru.2)

Manifestatia contra presei jidnesti, nseamn: declararea ei de dusman aintereselor nationale si prin aceasta atragerea lurii aminte a romnilor de a nu selsa indusi n eroare, orbiti sau condusi de presa scris de jidani sau romni jidniti.

Presa aceasta atac ideea rligioas la romni, slbindu-le astfel rezistenta moral sirupndu-le contactul cu Dumnezeu.Presa aceasta mprstie teorii antinationale, slbindu-le credinta n natiune sirupndu-i de pmntul trii, de dragostea pentru el, pmnt care n toate timpurile afost ndemn la lupt si sacrificiu.

Presa aceasta prezint fals interesele noastre romnesti, dezorientnd si ndreptndpe romni pe linii opuse intereselor nationale...Presa aceasta nalt mediocrittile si oamenii capabili de coruptie pentru ca strinuls-si poat satisface interesele lui si coboar valorile morale care nu se vor preta aface servicii iudaismului si interselor acestuia.

2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"

Presa aceasta otrveste sufletul neamului, dnd zilnic si sistematic publicitatecrimelor senzationale, legturilor imorale, avorturilor, aventurilor.Presa aceata omoar adevrul si slujeste minciuna cu perseverent diabolic,ntrebuinteaz calomnia ca arm de distrugere a lupttorilor romni.2)

...Numrul jidanilor din Romnia nu se cunoaste exact. Pentru c statisticilencercate au fost fcute cu cea mai mare lips de interes de ctre politicienii romni,

pentru a-si ascunde opera de trdare national si pentru c jidanii de pretutindenifug de adevrul statisticii...Si au dreptate din punctul lor de vedere, pentru c romnii pusi n fata numruluiexact al populatiei jidnesti si-ar da seama c se afl n fata unei adevrate

primejdii nationale si s-ar ridica pentru a-si apra patria. Deci, n fata adevruluistatistic, puterea iudaic se stinge, moare. Ea nu poate tri dect din ascundereaadevrului, din falsificarea lui, din minciun.2)


28/51

...Eu nu ntrebuintez cuvntul de jidan, pentru ca s insult pe cineva. Eu le spunjidani pentru c asa cred eu c se numesc ei si de altfel, mi se pare curioos, estesingura natie care fuge de numele ei propriu, de numele pe care l are... 1)

In privinta minorittilor crestine, generatia tnr nseamn principiile mari deconduit.1. Simpatia natural fat de natiunea de bastin nu poate fi socotit, nici lipsa deloialitate si nici ca un pericol pentru statul romn.2. Minorittile conlocuitoare n Romnia, urmeaz s se bucure de toate drepturile,n msura loialittii de care vor da dovad n fata statului romn. Cel sau cei ce sevor opune sau unelti aici n cas la noi, n contra viitorului romnesc, vor fi striviti.De altfel ca si romnii care se vor opune sau vor unelti 10)

Suntem un neam de oameni nobili.

Fiindc suntem singurul neam care pstrm aici, n aceast parte a Europei,traditiile pmntului si ale cerului de deasupra noastr.Fiindc suntem singurii stpni din vremuri imemoriale pe pmnturile acestea

peste care toate neamurile, dar absolut toate neamurile care ne nconjoar, au venitmult mai trziu. Oaspeti pe pmnturile acestea sunt si ungurii si bulgarii si srbii sirusii si polonii si slovacii 8)

8) V.P. Grniceanu "Din Lumea Legionar"2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"1) C.Z. Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"

10) Ion Banea "Rnduri ctre Generatia Noastr"

TRDAREA SI MISELIA

Pziti-v pe voi si pe copiii vostri de azi si de mine ai neamului romnesc si aioricrui neam din lume, de aceast racil ngrozitoare: miselia.Toat inteligenta, toat nvttura, toate talentele, toat educatia nu vor servi la

nimic, dac vom fi misei.Invtati pe copiii vostri s nu ntrebuinteze miselia nici n contra pritenului si nicin contra celui mai mare dusman al lor. Cci nu vor nvinge, ci vor fi mai multdect nvinsi, vor fi striviti, Nici n contra miselului si a armelor lui miselesti s nuntrebuinteze miselia. Pentru c de vor nvinge, nu va fi dect un schimb de

persoane. Miselia va rmne neschimbat. Miselia nvinsului va fi nlocuit demiselia nvingtorului. In esent, aceeasi miselie va stpni peste lume.Intunericul miseliei din lume nu poate fi alungat prin alt ntuneric, ci numai prinlumina pe care o aduce sufletul viteazului, plin de caracter si de onoare.2)

Este o mare greseal ca un sef legionar, din invidie s nceap a vorbi de ru, n fataoamenilor din cuib sau din sat, pe un camarad al su. Aceasta duce la dezbinarea n


29/51

dou a legionarilor, la llupta dintrre dnsii, la victoria inamicului.Este asa de grav acest lucru, nct Legiunea consider asemenea fapte aproape ca otrdare...1) Dac ns printre legionari va fi prins unul care se va vinde pentru bani si va devenitrdtor al Legiunii, va fi pedepsit azi, mine, peste un an sau peste doi.1)...Trdarea ne-a mcinat puterile neamului.

Noi, romnii, nu ne-am asezat niciodat cu arma n mn n fata ei; de aceea a prinsrdcini, de aceea trdtorii s-au nmultit pe toate crrile, de aceea viata noastr destat nu e dect o trdare permanent de neam. Dac nu rezolvm problema trdrii,opera noastr va fi compromis.2)

Jidanii ne sunt dusmani si n aceast calitate ne ursc, ne otrvesc, ne extermin.Conductorii romni, care se aseaz pe aceeasi linie cu ei, sunt mai mult dectdusmani, sunt trdtori.

Pedeapsa cea dinti si cea mai crunt se cuvine n primul rnd trdtorului si n aldoilea rnd dusmanului.Dac as avea un singur glonte, iar n fata mea un dusman si un trdtor, glontul l-astrimite n trdtor.2)

1) C.Z. Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"

POLITICIANISMUL

Lumea politicienilor trieste n lux si n petreceri scandaloase, n imoralitatea ceamai dezgusttoare, pe spinarea unei tri din ce n ce mai demoralizat. Cine s semai ocupe de nevoile ei?Politicienii acestia, cu familiile lor si cu agentii lor, au nevoie de bani. Bani pentru

petrecere, bani pentru a-si ntretine clientela politic, bani pentru voturi, bani pentrucumprarea de constiinte omenesti. Rnd pe rnd cetele lor se vor npusti si vorspolia tara. Aceasta va nsemna, n ultim analliz, guvernarea lor, opera lor deguvernare. Vor sectui bugetele statului, ale primriilor, ale prefecturilor.

Se vor nfige ca niste cpuse n consiliile de administratie ale tuturorntreprinderilor, de unde vor ncasa tantieme de zeci de milioane, fr nici o munc,din sudoarea si din sngele muncitorului istovit.Vor fi ncadrati n consiliile bancherilor jidani, de unde vor primi jetoane, de altemilioane si zeci de milioane, ca pret al vnzrilor de neam.Vor da nastere la afaceri scandaloase, care vor ngrozi lumea. Coruptia se vantinde n viata public a trii ca o plag, de la cel mai umil slujbas si pn laministri. Se vor vinde oricui. Oricine va avea bani, va putea s-i cumpere pe acestimonstri si prin ei tara ntreg.

De aceea, cnd tara stoars nu va mai putea s le mai dea bani, vor ceda consortilorde bancheri strini, rnd pe rnd, bogtiile pmntului si cu ele independentanoastr national.2)


30/51

Teoria care ne ndeamn s intrm cu totii n partide, pentru a le face bune, daczicem c sunt rele, e fals si perfid. Dup cum, de la nceputul lumii curge, zi sinoapte, necontenit prin mii de ruri, prin fluvii, numai ap dulce la Marea Neagr sinu reuseste s-i ndulceasc apa, ci din contr, se face srat si cea dulce, tot asa sinoi n cloaca partidelor politice, nu numai c nu le vom ndrepta, dar ne vom stricasi pe noi.2)

...Cea mai mare primejdie national st n aceea de a ne fi deformat, de a ne fidesfigurat structura noastr rasial daco-roman, dnd nastere acestui tip de om,creind aceast cztur, aceast strpitur moral: politicianul care nu mai arenimic din nobletea rasei noastre, care ne dezonoreaz si ne omoar.Dac acest tip de om va continua s mai conduc aceast tar, Neamul Romnescva nchide ochii pentru totdeauna si Romnia se va prbusi, cu toate strlucitele

programe cu care "smecheria" degeneratului va sti s ung ochii multimilor

nenorocite. Dintre toate relele pe care ni le-a adus invazia jidneasc, aceasta estecel mai ngrozitor!2)

2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"

IDEOLOGIA FAPTEISe rstoarn guverne incapabile si se aseaz n locul lor altele si mai incapabile.

Nimeni nu mai stie de unde vine si nimeni nu mai pricepe unde are s ajung. E ovlmseal din care nu se alege nimic pentru mai binele multimii. Pentru ce toateacestea?Pleava politicianist, odat ajuns la putere, se aseaz pe jaf. Si pentru aceasta nucrut nimic: corupe justitia, terfeleste ostirea, ticloseste administratia, njoseste

biserica, degradeaz scoala. Nimeni si nimic nu rmne atins de noroiulpoliticianist.

Impotriva tuturor partidelor care au mcinat la moara lor de atta amar de vremerodul muncii nationale, mpotriva tuturor acelora care s-au alturat operei de jaforganizat de partide, mpotriva duhului ru care bntuie n aceast tar, se ridicastzi ca un singur val, tineretea curat si neptat, tineretea muncii si a cinstei,tineretea drepttii si a faptei.Se ridic tineretea care si-a jurat c n afar de binele trii, ea nu mai cunoaste altinteres.; tineretea care s-a legat s nu odihneasc pn nu va face curtenie deplinn vatra trii; tineretea care va nfrunta si moartea pentru mplinirea celor ce si-a

promis s mplineasc.Dusmnit de corbii partidelor politice, organizatia "Grzii de Fier", compusnumai din oameni tineri, pregtiti si curajosi, vine naintea ntregii tri si spune:Frati de pretutindeni! Vreme ndelungat, partidele politice si complicii lor v-au


31/51

nselat credinta, v-au irosit munca voastr aspr si v-au cotropit viata. Ani de zile,oamenii partidelor au jucat hora desfrului si-a necinstei pe spinarea voastr. Totiacei care au lins pragurile caselor voastre, cersindu-v n alegeri voturile, v-auscuipat n fat cnd ati cerut dreptate; toti cei pe care i-ati trimis prin votul vostrulliber ori siluit la crma trii, v-au prdat si batjocorit.

Ndejdea mntuirii voastre si a natiei ntregi, nu se mai poate ndrepta ntr-acolo.Dac va mai rmas glas de strigat dreptate; ddac v-a mai rmas un pic de vlag n

brbtia bratului vostru; si dac mai plpie nc n candela sufletului vostru o ctde slab luminit de credint, veniti cu noi.

Natiune nu mai poate tolera s fie gerat la infinit de coteriile partidelor politiceexistente, vase diverse cu acelasi continut si comanda statului trebuie luat dinmini debile articulate cu trupuri astmatice.Asa dup cum soarele primverii sparge si goneste norii cei negrii ai iernii,desteleneste pmntul si nvie rodul, tot astfel tineretea organizat de noi, va purta

facla nvierii neamului pe tot cuprinsul trii, va preface n scrum putrrgaiulpoliticienist si va trage brazd nou n ogorul strmosesc, aruncnd smnta ceabun care s dea rod nsutit.Veniti alturi de aceia care au nscris cu sngele credintei, pe drapelul lor,"Fapta".4)

4) Vasile Marin "Crez de Generatie"

POLITICA

...Activitatea politic a Legiunii nu e altceva dect expresia unei sfortri continuede a realiza idealurile ei, de a da ntruchiparea conceptiei vii n sufletul legionarilor.

Numai cine stpneste perspectiva integral a Miscrii, poate s urmreasc si liniaei politic, s evite concluziile false si s ajung astfel la o judecat realist asupratrecutului ei.6)

Am nltat un steag.In contra lor, n contra celor care au ruinat tara, n contra cetelor de strini, denstrinati care ne-au supt si mduva din oase, am nltat un steag......Noi, slujitorii acestui steag nu ne-am legat mpreun ca s furm tara, nu ne-amlegat mpreun s ne cptm partizani si s le dm ca s road oase din oaseletrii.

Noi ne-am legat mpreun s rmnem sraci pn la mormnt, vom srci si aceice suntem bogati, dar ne-am legat s biruim. S nvingem si s rzbunm......Zadarnic si gresit ne-au confundat unii steni si orseni creznd c noi luptm s-i cptuim pe dnsii si s le facem poftele, s le dm tara ca s-o mnnce; ei bine,

NU!1)


32/51

...Nici un deputat legionar nu va avea voie s se ocupe cu satisfacerea intereselor,sau afacerilor diverselor rude, cumetri, partizani.Celor care urmresc satisfacerea unor atari interese, le veti comunica hotrt c nuau a vota cu Miscarea Legionar...3)

Niciodat, Miscarea Legionar, pentru a birui, nu va recurge la "ideea de complot"sau "lovitur de stat"....Miscarea Legionar nu poate birui dect odat cu desvrsirea unui procesinterior de constiint a natiunii romne.Cnd acest proces va cuprinde pe majoritatea romnilor si se va desvrsi, biruintava veni atunci automat...3)

Lovitur de stat nu voim s dm....prin esenta nssi a conceptiei noastre, noi suntem contra acestui sistem (loviturde stat). Insemneaz o atitudine de bruscare, de natur exterioar, pe cnd noi

asteptm biruinta noastr de la desvrsirea n sufletul natiunii a unui proces deperfectiune omeneasc...3)

Noi nu urmrim dect s ne aprm patria amenintat de viscolul furtunii. Patriaprintilor nostri si cuibul cald al acelora care vin dup noi...Fixez aceste puncte n: DUMNEZEU, PATRIE, REGE, FAMILIE,PROPRIETATE si ARMAT., care s garanteze existenta statului romn.1)

6) Horia Sima "Omul Nou"1) C.Z. Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"

3) C.Z. Codreanu "Circulri si Manifeste"

LEGALITATEA

... Veti lupta cu trie de nenvins, dar numai n cadrul legalittii. In modul acestaveti dezarma pe toti vrjmasii nostri care au uneltit n contra noastr si carencearc si astzi s unelteasc.3)

Vom birui pe cile legilor, orict de tare ni le vor strmtora autorii lor pentru a nempiedica biruinta sau pentru a ne forta s psim alturi de ele.3)

Noi ne-am ncadrat ns n cea mai perfect ordine si legalitate. Pentru ca s nu nise poat spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor vafi: "Nu v putem distruge pentru c ati clcat legile? Nu-i nimic, le clcm noi si vdistrugem! Nu vreti s fiti "ilegali", suntem noi "ilegali". Inct n modul acesta, amintrat ntrr-un sistem cu adevrat talmudic: pe de o parte acuzati prin pres si printoate oficinile politice, de "ilegalitate", iar pe de alt parte, stnd n cadrul perfect allegii, suntem mcinati prin cele mai odioase si ilegale sisteme, de ctre totireprezentantii guvernelor si ai statului, aflati n cea mai flagrant ilegalitate.2)


33/51

Deci suntem aruncati din raportul de Drept n raportul de fort.Pe acesta ns noi nu-l primim. Noi am nteles s actionm n cadrul legii,manifestndu-ne credintele noastre ......dac orice manifestatie de credint ne este interzis, ratiunea de existent a

partidului nostru a ncetat.Nu voim s ntrebuintm forta.Nu voim s ntrebuintm violenta.3)

2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"3) C.Z. Codreanu "Circulri si manifeste"

CELE SASE LEGI FUNDAMENATLE ALE CUIBULUI

1. Legea disciplinei: fii disciplinat legionar, cci numai asa vei nvinge. Urmeaz-tiseful si la bine si la greu.

2. Legea muncii: munceste. Munceste n fiecare zi. Munceste cu drag. Rsplatamuncii s-ti fie nu cstigul, ci multumirea c ai pus o crmid la nltarea Legiuniisi la nflorirea Romniei.

3. Legea tcerii: vorbeste putin. Vorbeste ce trebuie. Vorbeste cnd trebuie.Oratoria ta este oratoria faptei. Tu fptuieste, las pe altii s vorbeasc.

4. Legea educatiei: trebuie ss devii altul. Un erou. In cuib f-ti toat scoala.Cunoaste bine Legiunea.

5. Legea ajutorului reciproc: ajut-ti fratele czut n nenorocire. Nu-l lsa.

6. Legea onoarei: mergi numai pe cile indicate de onoare. Lupt si nu fii niciodatmisel. Las pentru altii cile infamiei, mai bine s cazi luptnd pe drumulonoarei.1)

Disciplina este o ngrdire a noastr, fie pentru a ne conforma unor norme de viat,fie pentru a ne conforma vointei unui sef.In cazul nti o practicm pentru a ne urca pe nltimile vietii, n cazul al doilea,

pentru a obtine succesul n lupt: cu natura sau dusmanii.Pot fi o sut de oameni care se iubesc ntre ei ca fratii. Dar n fata unei actiuni e

posibil ca fiecare s aib cte o prere. O sut de preri nu vor birui niciodat.Dragostea singur nu-i va putea face biruitori. Este nevoie de disciplin. Pentru a

birui trebuie s-si nsuseasc o singur prere, aceea a celui mai experimentat dintreei, a sefului.Disciplina este chezsia biruintei pentru c ea asigur unitatea efortului. Sunt

greutti pe care numai un neam unit, ascultnd de o singur comand, le poatebirui. Cine este imbecilul, care ntr-un asemenea caz s refuze de a se grupa cu totiai lui la un loc, ascultnd de aceeasi comand, pentru motivul c disciplina i-ar


34/51

stirbi din personalitate?In asemenea cazuri, cnd neamul ti este amenintat si cnd firea lucrurilor tendeamn s-ti schilodesti trupul, s-ti pierzi viata, s-ti sfarmi familia, s-tti

periclitezi viitorul copiilor, s renunti la tot ce ai pe acest pmnt, pentru a ti-lsalva, este cel putin ridicol s vorbesti despre "stirbirea personalittii".

1) C.Z. Codreanu "Crticica Sefului de Cuib"

Disciplina nu njoseste pentru c te face biruitor. Si dac biruintele nu se pot cstigadect cu jertf, disciplina este cea mai mic dintre toate jertfele pe care un om poates le fac pentru victoria neamului su.Dac disciplina este o renuntare, o jertf, ea nu njoseste pe nimeni. Pentru c orice

jertf nalt, nu coboar.Neamul acesta al nostru avnd n calea sa uriase greutti de trecut, fiecare romn,

trebuie s primeasc educatia disciplinei cu drag inim si cu constiinta c astfelcontribui la biruinta de mine.Nu exist biruint fr unitate. Si nu exist unitate fr disciplin. De aceea,neamul nostru va trebui s condamne si s considere ca o actiune vrjmas oriceabatere de la scoala disciplinei ca pe ceva care-i pericliteaz biruintele si viata.2)Munca fiecrui cuib este de o mare important. Nu se poate ca un cuib s seconstituiasc si apoi s nu mai lucreze nimic, adic s nu mai dea nici un semn deviat.1)...O singur bucurie n viat: s vedem cum nfloreste Romnia din munca noastr

pe care o prestm cu drag, cu devotament, fiecare la locul nostru, adic la locul n

care putem s dm maximum.3)Legionarul ncepe orice munc cu gndul la Dumnezeu si-I multumeste laajungerea scopului urmrit.1)...n linii generale, n cuib nu se va da loc la discutii nfocate, violente,contradictorii. Ct mai putin vorb, ct mai mult meditatie, nimic s nu tulburemajestatea tcerii si a bunei ntelegeri.Se vor face exercitii de tcere complet.1)

Legionarul va trebui s stie c: Legiunea va nvinge pn la sfrsit, toate partidele,

oricte pi

texte alese de doctrina legionara

Documents