TESUTUL CARTILAGINOS

Tesutul cartilaginos este o forma particulara de tesut conjunctiv care datorita consistentei ferme a matricei extracelulare poate suporta actiuni mecanice puternice si permanente fiind considerat din acest punct de vedere un tesut de rezistenta. Tesutul cartilaginos se dezvolta din mezenchimul embrionar. La embrionul de 5 -6 saptamani, in anumite zone determinate celulele mezenchimale isi retracta prelungirile luand o forma rotunda sau ovalara. Prin multiplicari rapide ele formeaza aglomerari celulalre care se vor diferentia in condroblaste. Condroblastele- sunt celule tinere cu citoplasma abundenta bazofila, bogata in organite citoplasmatice, implicate in sintezele proteice. Nucleul lor este voluminos, hipocrom si nucleolat. Ele sintetizeaza matricea conjunctiva specifica tesutului catilaginos formand insule celulare delimitate la periferie de o diferentiere a tesutului conjunctiv denumit pericondru, care le asigura nutritia. Postnatal, dezvoltarea pieselor cartilaginoase se face pe seama fibroblastelor de la nivelul pericondrului ce se transforma progresiv in condroblaste si pe seama condroblastelor preexistente care se multiplica prin diviziuni mitotice. Condrocitele- celule mature ale cartilagiului, prezinta rare diviziuni, dar in anumite conditii care solicita cartilagiul se pot transforma in condroblaste participand la refracerea piesei cartilaginoase. Procesele de condrogeneza se reduc pe masura ce organismul imbatraneste, astfel la persoanele in varsta, fracturarea unei piese cartilaginoase este urmata de procese reparatorii, refacerea cartilagiului constand in aparitia unui tesut conjunctiv dens fibros ce reface solutia de continuitate. In urma unor traumatisme mecanice repetate sau a unor infectii cornice, unele fibrocite din tesutul conjunctiv se pot metaplazia transformandu-se in condroblaste. Se pot forma insule de carlilaj hialin la nivelul: amigdalelor palatine, regiunea fesiera, niv membrelor Tesutul cartilaginos este bine reprezentat la embrion unde formeaza aproape in intregime scheletul, la adult regasindu-se la nivelul: cartilajelor articulare, costale, discurilor intervertebrale, meniscurilor articulare.Structura tesutului cartilaginos

Celule cartilaginoase( condrocite, condroblaste) Matricea intercelulara formata din fibre conjunctive si substanta fundamentala.

Clasificarea cartilagiilor:1. Cartilajul hialin- cea mai raspandita varietate formand scheletul embrionului fiind inlocuit treptat cu tesut osos- la adult se gaseste la nivelul cartilagiilor articulare: cartilaj de crestere, costale, aparat respirator ( nazale,

laringe, trahee, bronhii) In stare proaspata este semitransparenta, are culoare alb albastruie stralucitoare. Din pdv morfologic este format din celule cartilaginoase, fibre si substanta fundamentala. Condrocitele sunt localizate in niste lacune de substanta fundamentala numite condroplaste. Fiecare condroplast contine o celula sau un grup de celule cartilaginoase. Aceste grupari au forme si dimensiuni variate datorita faptului ca rezulta din diviziuni repetate ale aceluiasi condroblast si poarta numele de grupe sau serii izogene. Atunci cand condroplastul contine un singur condrocit, celula are forma rotunda sau ovalara. Atunci cand condroplastul contine un grup izogen, condrocitele iau forme poliedrice. Dupa aspectul histiologic, grupele izogene se clasifica in:

- gr izogene axiale sau seriale formate din 2-6 condrocite, asezate liniar intr-un condroplast alungit ca monedele intr-o fasie

- gr izogene coronare sau circulare sunt formate din condrocite dispuse radiar sau in cadran de ceasornic intr-un condroplast sferic sau ovalar

1

Fibrele conjunctive – in cartilagiul hialin intalnim fibre de colagen dispuse in evantai printre condrocite. Orientarea fibrelor de colagen depinde de fortele mecanice ce actioneaza asupra cartilagiului La suparafata cartilagiului, fibrele sunt mai groase, organizate in fascicule, prezentate paralele pe suprafata. In grosimea cartilagiului sunt mai subtiri si sunt prezentate in directii diferite. In jurul condrocitelor, fibrele sunt mai subtiri si formeaza o retea ce inconjoara condrocitul izolat sau grup izogen. Fibrele de colagen ajung sa reprezinte 50 % din greutatea acestora. Se observa la MO acelasi indice de refractive cu substanta fundamentala. Pt a putea fi ales, trebuie sa se faca in prealabil o digestie cu tripsina a cartilagiului. La nivelul cartilagiului hialin, colagenul de tip II este foarte bine reprezentat; collagen de tip I gasim la nivelul fibrocartilagiului. Substanta fundamentala numita si condrina este abundenta, inconjoara si solidarizeaza celulele si fribrele de collagen. Prezinta o compozitie biochimica variabila in functie de varsta individului si de localizarea piesei cartilaginoase. Contine aprox 70-80% glicozaminoglicani, proteoglicani, electroizi si lipide. Se hraneste din lichidul sinovial.

2. Cartilagiul elastic- Mai putin raspandit in organism decat cartilagiul hialin- Se gaseste localizat la nivelul: pavilionul urechii, epiglota, conduct auditiv extern, trompa lui Eustachio,

aripioarele nazale, unele cartilaje laringiene, cartilajele bronhiior mici- Pe masura ce organismul imbatraneste apare tendinta de a fi inlocuit cu cartilaj hialin pierzandu-si elasticitatea

Ca si structura se aseamana cu cartilajul hialin, dar prezinta un numar mai mare de condrocite, ce nu formeaza serii izogene, fiecare condroblast continand o singura celula cartilaginoasa. In matricea extracelulara, colagenul de tip II este slab reprezentat, fiind abundente fibre elastice. Foarte rar fibrele elastice formeaza lame, ele de obicei prezentandu-se plexiform. Cartilagiul elastic este acoperit la periferie de pericondru ce prezinta o strutura similara cartilagiului hialin.

3. Cartilagiul fibros- Este o varitate de tesut conjunctiv cu o structura histologicala intermediara, intre tesut conjunctiv dens si cartilaj

hialin- Are la origine un tesut conjunctiv dens bogat in fibre de colagen prin transformare fibroblastelor in condrocite- In strustura sa domina fibre de colagen ce sunt grupate in fascicule grosiere, cu orientare diferita in functie de

fortele mecanice ce actioneaza asupra fibrocatilajelor. Colagenul present e de tip I- Printre aceste fibre apar insule mai mari sau mai mici de cartilaj hialin cu character histiologic descris mai

inainte Uneori condrocitele se dispun in grupe izogene axiale paralele despartite de benzi de fibre de colagen, substanta fundamentala este in cantitate redusa. Nu prezinta pericondru, hranirea facandu-se prin difuziunea lichidului interstitial din tesuturile din vecinatate. Pt evidentierea fibrcartilagelor folosim coloratii tricromice Masson, GS, von Gieson. Aceasta varietate de tesut cartilaginous se gaseste la nivelul discurilor intervertebrale, meniscurilor articulare, simfizei pubiene si articulatia sterno-claviculara.

2

Pericondrul este reprezentat de o foita de tesut conjunctiv ce inveleste la periferie piesele cartilaginoase cu exceptia cartilajelor articulare si fibrocartilajuluiEste format din:

- Patura superficiala ce contine fibre de colagen organizate in fascicule, dspuse paralel cu suprafata piesei cartilaginoase; rare fibre elastic, numeroare vase de sange si fibrocite. Are rol trofic pt piesa cartilaginoasa prin vasele sanguine, se continua fara delimitare neta cu pericondrul intern

- Patura profunda ( pericondrul intern)- format din fibre de colagen fine, rare vase si fibrocite Fibrocitele pe masura ce se indeparteaza de patura superficial se transforma in condrobaste motiv pt care pericondrul intern e denumit patura condrogena Pericondrul intern se cont fara o delimitare neta cu tesutul cartilaginous.

CondrogenezaCresterea cartilagiului se realizeaza in 2 moduri:

- Cresterea opozitionala: se realizeaza pe masura pericondrului intern, celulele conjunctive din aceasta zona au caracterul unor celule suse, se multiplica si se diferentiaza in condroblaste. Condroblastele sintetizeaza matricea cartilaginoasa apoi se transforma in condrocit. Se formeaza astfel un nou strat de cartilagiu dispus sub periost, piesa cartilaginoasa crescand in grosime

- Cresterea interstitiala: se intalneste frecvent la cartilagiile tinere si consta in diviziunea mitotica a condroblastelor. Acestea secreta in jurul lor matricea intercelulara separandu-se de celulele mama, La cartilajele adulte, diviziunea mitotica determina formarea seriilor izogene, celulele izogene ramanand in interiorul aceluiasi condroblast ce se hipertrofiaza Daca apar gr izogene axiale, cartiljul creste in lungime, daca apar gr izogene coronare cartilagiul creste in volum Cartilajele coronare nu prezinta pericondru si vor prezenta numai creste interstitial Cresterea cartilajelor este influentata de factori hormonali si . Hormonul somatotrop androgen si estrogen stimuleaza sinteza de colagen sub forma de glicozaminoglicani, in timp ce ACTH, cortizolul si hidrocortizonul are effect inhibitor asupra condrogenezei. Efectul stimulat asupra cresterii cartilaj sunt vit ABCBiologia cartilajului

Tesutul cartilaginous nu este inervat si nici vascularizat, nutritia realizandu-se prin difuziune de la vasele sanguine din pericondru Cartilajul articulate- prin substante nutritive din lichidul sinovia ( hranire) Matricea intercelulara permite trecerea cu usurinta a lichidului nutritive catre condrocite Viteza de difuziune a apei si a diferitelor substante este dependenta de originea proteoglicanilor din matricea intercelulara si de varsta cartil Comprimarea si decompresia la care este supus tesutul cartilaginous determina un efect de pompa intermediara ce favorizeaza difuziunea apei si a substantelor nutritive.

3