Ţesut muscular

1.Aspectul la M.O. al ţesutului muscular striatMuschiul striat cardiac

Este localizat in miocard. Sunt in total aprox. 2 miliarde de celule. HIPERTROFIE - cresterea volumului organului prin cresterea volumului elementelor componente

(celulelor).HIPERPLAZIE - cresterea volumului organului prin cresterea numarului elementelor componente

(celule).Lungimea fibrei 100 m, latimea (diametrul) - 15 m. Isi pot dubla volumul, diametrul ajungand

pan la 30 m (in hipertrofie). Celulele au un singur nucleu, asezat central. Prezinta striatii transversale care insa lipsesc in jurul

nucleului. Pe masura inaintarii in varsta se acumuleaza pigmenti de imbatranire (hipofuxina). Celulel pot fi ramificate dar nu se anastomozzeaza. atasearea cap la cap a celulelor se face prin discuri intercalare care se obsrva mai bine pe preparate colorate cu hematoxilina fosfotoxica. Discurile apar ca niste ingrosari transversale in scara la capetele celulei. Ele se mai numesc striurile scalariforme Eberth. Printre celule se gasesc structuri fine conjunctivale.

Caracteristic acestui tip de tesut este vascularizatia de tip terminal. Astfel, celulele dintr-un anumit teritoriu sunt toate dependente de un anume vas, ceea ce explica procesele ce au loc in infarctul miocardic acut.

La ME discurile intercalare apar ca niste formatiuni alcatuite din complexe jonctionale, prezentand portiuni transversale si longitudinale. Portiunile transversale sunt alcatuite din jonctiuni cu rol strict de adeziune (dezmozomi si jonctiuni intermediare). Portiunile longitudinale sunt alcatuite din jonctiuni comunicante (gap, nexus). Acestea din urma asigura continuitatea electrica.

Si celulele cardiace au sistem de tubi T. Ele sunt in numar mai mare decat in fibrele musculare striate scheletic si stabilesc contacte doar cu o terminatie a RS formand diadele.

Dintre organitele comune cel mai bine reprezentate sunt mitocondriile care ocupa 35% din volumul celulei, restul fiind in cantitate mica.

Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. striat scheletic. El are dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. Contractia este controlata de oscilatiile concentratiei de Ca2+. De asememnea exista o calciuATPaza care acumuleaza Ca2+ in RS, canale de calciu in membrana RS care sunt sensibile la mediatori chimici (IP3 - inozitol trifosfat). Acesti mediatori pot deschide canalele care duc la trecerea Ca din RS in citoplasmic.

Miocardiocitele atriale sunt asemanatoare cu cele ventriculare dar au in plus granule atriale. Aceste granule contin un precursor al factorului natriuretic. Factorul natriuretic este de natura endogena ajuta la eliminarea Na+ din organism. El are efect antagonic fata de ADH si ACTH. Eliberarea granulelor se face atunci cand celulele sunt tensionate datorita cresterii volumului sangvin.

Celulele tesutului excitoconductor sunt de 3 tipuri: Celule P (pacemaker) care genereaza impulsuri electrice in nodulul sinoatrial si nodulul

atrioventricular. Au forma rotunda sau ovala, nucleul mare este situat central. Aparatul contractil este slab reprezentat si au putine mitocondrii si cisterne de RS. Intre aceste celule se stabilesc jonctiuni desmozomale. de asemenea ele mai sunt legate si de celulele T (de tranzitie) prin discuri intercalare.

Celulele T (de tranzitie) prezinta mai multe mitocondrii si cisterne de RS. Ele au rol de preluare si raspandire a impulsurilor electrice. Stabilesc jonctiuni cu celulele P si cu miocardiocitele de lucru.

Celulele Purkinje sunt mai mari, au citoplasma clara. La ME se observa in vecinatatea membranei materiale contractile cu orientare paralela cu axul longitudinal al celulei. Ele au mai multe mitocondrii si lipseste sistemul tubilor T. Stabilesc jonctiuni de tip gap sau desmozomi. Nu prezinta disc intercalar

2.Miofibrila striată - organizare ultrastructurală-substr. contractil in fbr. musc. scheletica este repr. de miofibrilele striate.-miofibrilele sunt striateSunt structuri cilindrice filamentoase

Diametru : 1-2,5 µm Aspect striat – succesiune de benzi intunecate si clare banda A - banda Anizotropa, banda intunecata. banda H - (Hensen) o regiune mai palida aflata la jumatatea benzii A. banda M - (ger.mittelscheibe = de mijloc) la mijlocul benzii H. banda I - banda Izotropa de lumina polarizata banda clara. banda Z - (ger.zwischen = intre) este o regiune intunecata la mijlocul benzii I. Ultrastructura

-miofibrilele sunt alc. din subunit. ordonate paralel cu axa longitudinala, numite miofilamente.->puse in evid.: ME-2 tipuri miofilamente: - filamente subtiri –dimensiuni 5-6 nm/ 2 µm

- filamente groase- dimanesiuni 10-11 nm/ 1,5 µm-dispuse longitudinal de-a lg miofibrilei -> fil. groase- in mijlocul sarcomerului-corespund zonei oc. de banda A, iar la niv. benzii I se gasesc numai filam. subtiri, care pornesc de o p si de alta a benzii Z si patrund in discul A pana la limitele zonei H; cu exceptia benzii M, unde se gasesc numai filam. groase, restul benzii A este constit. dintr-o interdigitare a fil. groase si subtiri- pe secti transv. s-a obs. ca dispoz. 3D a miofilam are un inalt grad de ordonare. Filam groase sunt despartite prin spatii de 30-45 nm, alcatuind un model hexagonal, iar fil. subtiri sunt dispuse dupa un model hexagonal a.i. la niv. benzii A, unde miofilam. se interdigiteaza, fiec. filam. gros are in jurul sau 6 filam. subtiri si fiec filam subtire este inconj de 3 fil. groase, dist. care separa un fil. subtire de un fil. gros= 13nm-pe spf. fil. groase- punti transversale-> apar la ME ca proiectii laterale, perpendiculare pe axa filam groase, avand latimea de 4-5 nm si lungimea de 6-13 nm si se extind catre fil. subtiri pe care par sa le atinga-> cca. 200-220 punti/ fil. gros-pe un fil. subtire, care e in mijl a 3 fil. groase- cate o punte transv de la fil groase la fiecare 14,3 nm.

3.Mecanismul contracţiei în ţesutul striat scheleticTeoria contractiei musculare (1957) - mecanismul “puntilor transversale” elaborat de Huxley.

Mecanismul contractiei se bazeaza pe cicluri de asocieri si disocieri intre monomerii de actina si proeminentele laterale ale miozinei. In timpul contractiei nici unul dintre cele doua filamente nu se scurteaza ci gliseaza, aluneca unele printre altele. Se scurteaza insa distanta dintre doua benzi Z. Filamentele subtiri aluneca spre centrul sarcomerului. La fiecare ciclu de atasare-dezatasare actina-miozina filamentele se deplaseaza cu 5-10 nm.- Relaxarea musculara inseamna revenirea la starea initiala.- In timpul contractiei, prin intermediul tubilor t se transmite o unda de depolarizare. In RS exista un sistem care detecteaza schimbarea de potential si ca uramre se deschid canalele de Ca si Ca este eliberat in citoplasma. Atunci creste concentratia de Ca in citoplasma si creste astfel si probabilitatea ca subunitatile C ale troponinei sa ataseze Ca. In acest moment se modifica asezarea in spatiu a complexului troponinei, ridicandu-se actiunea inhibitorie a troponinei I. Complexul troponina-tropomiozina elibereaza atunci locul de interactiun de actina si se realizeaza interactiunea actina-

miozina. In acest moment se da posibilitetea de actiune a ATPazei care se gaseste pe proeminentele laterale ale miozinei. Actina (filamentele subtiri) este trasa (gliseaza).- Apoi intra in actiune mecanismele de reacumulare a Ca in RS, concentratia Ca in citoplasma scazand pana se atinge “concentratia critica”. In acest moment Ca se desprinde de pe subunitatea C a troponinei si complexul troponina-tropomiozina revine la starea initiala, de repaus.

În timpul contr., filam. de actină şi miozină îşi păstrează lung., dar sarcomerele se scurtează. Banda A îşi păstrează mărimea, dar pierde stria H, în timp ce cele 2 ½ de bandă I de la niv. sarcomerului (cele 2 hemidiscuri clare) se scurtează. S-a obs. că numai leg. actinei cu miozina determ. hidroliza ATP-ului de pe capetele glob. de miozină, elib. astfel energie.În muşchiul relaxat, miozina nu se poate lega de actină, ptr. că situsul de leg. al molec. de actină cu miozina - mascat de complexul troponină-tropomiozină de pe filam. de actină.În timpul depol., elib. calciului din RS şi creşterea conc. de calciu, va duce la fix. pe situsul ptr. calciu al troponinei (subunit. Tn-C) a ionilor de calciu – cu modif. conform. complexului troponină-tropomiozină, care alunecă mai adânc în şanţul form. de lanţurile de actină (helixul actinei), demascând (descoperind) situsul de leg. la miozină al molec. de actină. Form. leg. între filam. de actină şi cele de miozină determ. hidroliza ATP-ului, de pe capetele glob. ale miozinei, cu prod. de ADP şi elib. de energie.

4.Celula musculară striată cardiacă (lucrătoare) şi scheletică - asemănări şi deosebiri structurale şi ultrastructurale Tesutul muscular striat scheletic – se intalneste la nivelul tubului digestive,cav bucale faringeloui, ½ sup esofag, la nivelul sfincterului anal extern.Intlnit la nivelul globilor ocular (mm extrinsexi), laringelui, sfincterului uretral extern.Celule musculare cilindrice, fibre musculare lungi ce alcatuiesc fascicule de fibre musculare cu numerosi nucleoli situati la periferie. Longitudinal; celulele sunt cilindrice paralele intre ele, multinucleate.Citoplasma este striata cu numeroase striatii date de alternanta cu zone clare si intunecate. Intre celule exista tesut conjunctiv si capilare sangvine. Nucleii sunt tahicromatici cu numeroase striatii. Pt evid striatiilor se foloseste metoda hamatoxilina ferica.Transversal: celulele apar poligonale si in aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei. Citoplasma este neomogena.Tesutul muscular striat cardiac – localizat in miocard. Cuprinde celule musculare cardiac(miocardocite lucratoare) si celulele sistemului excitoconducator(celule B,T, Purkinje.Genereaza si conduc impulsurile electrice.Celulele sunt dispuse in masa )

5.Diagnosticul diferenţial la microscopul optic între ţesutul muscular striat scheletic şi ţesutul muscular cardiac

Ts. musc. striat scheletic- ASPECT LA MO• Alcatuit din fascicule lungi de celule cilindrice, multinucleate• Celula musculara=fibra musculara Sectiune longitudinala

• Cilindrice, paralele intre ele • Lungime – zeci de cm• Diametru – 10-100 µm• L/D = 1000-10000• Multinucleate 20-40 nuclei /cm lungime • Nuclei periferici sub sarcolema

• Citoplasma = sarcoplasma- striata – alternanta de zone clare si intunecate • Intre celule exista tesut conjunctiv si capilare sanguine Sectiune transversala:

– Celulele apar poligonale – In aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei– Nucleii - rotunzi, localizati la periferie – Citoplasma - neomogena datorita miofibrilelor ce apar ca niste puncte fine pe toata

suprafata sectiunii – Intre celule exista capilare si tesut conjunctiv

• Ts. musc. cardiac- ASPECT LA M.O. • Sectiune longitudinala:

– Lungime : 85-100 µm – Diametru : 15 µm – Nucleu unic central, rotund, eucromatic, cu nucleol evident – Citoplasma prezinta striatii transversale – Zona perinucleara este lipsita de striatii, contine granule brune de LIPOFUSCINA– Intre celule – tesut conjunctiv si o retea foarte bogata de capilare si nervi – Celulele sunt alungite si ramificate, situate in coloane – Intre doua celule succesive - linii transverse, DISCURI INTERCALARE sau STRIURI

SCALARIFORME = complexe jonctionale • Sectiune transversala:

– Celulele au aspect poligonal – Nucleul central, rotund, eucromatic – Nucleul nu este vizibil in toate celulele, fiind localizat la niveluri diferite fata de planul

sectiunii – Zona perinucleara –clara -fara striatii – Intre celule- tesut conjunctiv si capilare sanguine– Tesutul conjunctiv se poate pune in evidenta prin coloratii tricrome

6.Sarcomerul - definiţie, organizare, ultrastructură= unitatea fundamentala de struct. si funtie a miofibrilei-se intinde de-a lg miofibrilei pe o distanta de 2,5 µm, fiind delim. de 2 benzi Z-cuprinde in mijl o banda A in intregime si de o p si de alta cate o jum. din benzile I adiacente.

Discul clar : Format numai din filamente subtiri (l=1µm, Φ=8nm)

Discul intunecat: Format din filamente groase si subtiri Fiecare filament gros este inconjurat de 6 filamente subtiri Banda H: Numai filamente groase (l=1,6µm, Φ=15nm) Linia M Numai filamente groase. Filamentele sunt legate intre ele prin punti fine formate de

proteinele MUltrastructura-compon. (miofilam. si benzile M si Z) sunt alc. din agregate supramoleculare proteice-dpdv. al contractiei- prot miofibrilare (contractile) se (:) in 3:a)proteine contractile fundamentale- miozina - 45%, 470kD- localiz. in sarcomer: filam. groase- actina- 20%, 42kD; stim activit ATP-azica a miozinei

- localiz in sarcomer: fil. subtirib)prot. contractile reglatoare – tropomiozina- 5%, 70 kD- localiz: fil. subtiri-molec. este un bastonas lung de 40nm, se leaga de actina; impreuna cu cplx. troponinic regleaza interact. miozina-actina-troponina -5%, 76kD- in fil. subtiri- 3 subunit: tropon. C-leaga ioni Ca / I-inhiba actina / T-se leaga de tropomiozc)alte prot miofbrl.- alfa-, beta-, gamma-, eu- ACTININA, titina, nebulina etc.

7.Organizarea miofilamentelor subţiri si groase în fibra musculară striatăFilamentele subtiri sunt formate din: actina si proteine reglatoare (tropomiozina si troponina). -Actina este alcatuita din actina F (fibrilara) al carui lant formeaza un dublu helix. Prin polimerizarea actinei G (globulara) se formeaza actina F. Fiecare monomer de actina poseda un situs de interactiune cu miozina. - Tropomiozina este o proteina fibrilara. Ea este infasurata si asezata in santul pe care il formeaza actina F. De moleculele de tropomiozina sunt atasate la distanta de 40nm (7 monomeri de actina G) complexe de troponina. - Troponina = complex ce prezinta 3 subunitati: troponina C care leaga ionii Ca2+. troponina T care se ataseaza de tropomiozina troponina I care inhiba interactiunea actina-miozina

Organizarea miofilamentelor groase în fibra musculară striată-Filamentele groase contin doar molecule de miozina -Meromiozina are doua lanturi : unul usor (L) si unul greu (H). -Molecula de miozina are o parte orizontala si o proeminenta globulara -Sute de molecule de miozina sunt asamblate pentru a da nastere filamentelor groase -In Filamentele groase moleculele de miozina sunt dispuse in seturi antiparalele. -Pe o jumatate a filamentelor groase proeminenta laterala este orientata intr-o directie iar pe cealalta jumatate este orientata in directia opusa

8. Reticulul sarcoplasmatic si sistemul tubilor T – asemanari si deosebiri intre celulele musculare striate scheletice si cardiace

Muschiul scheleticSarcolema are acelasi model structural ca membrana celulara in general. Ea este alcatuita dintr-

o plasmalema cu glicocalix. La exterior prezinta o membrana bazala formata de matricea celulara condensata. Caracteristic sarcolemei este faptul ca mambrana bazala poseda un sistem tubular, sistemul tubilor T (transversi) care reprezinta o prelungire a spatiului extracelular in interiorul celulei pana in vecinatatea miofibrilelor. Din loc in loc exista structuri sub forma unor invaginari ale sarcolemei cu diametru de 100 nm care poarta numele de caveole. La acest nivel sunt adunate toate componentele unor cai de semnalizare transmembranara.

Reticulul sarcoplasmic (RS)Ii este caracteristica capacitatea de a stoca o cantitate mare de Ca2+. La ME se observa ca RS este

de doua feluri: jonctional - RS prezinta o regiune cu cisterne mai dilatate care fac jonctiunea cu sistemul tubilor T. liber - partea din RS ce nu vine in contact cu sistemul tubilor T.

In interior Ca2+este legat de o proteina care se numeste calsechestrina. Aceasta asigura o concentratie de Ca in RS de 10.000 - 100.000 de ori mai mare decat in citosol. Acumularea Ca in RS se face cu ajutorul unei proteine din membrana RS (calciuATPaza) care preia Ca din citoplasma in RS. In membrana RS exista o serie de canale ionice ce permit eliberarea rapida a Ca in virtutea gradientului de concentratie dinspre RS spre citoplasma atunci cand se declanseaza contractia.

Muschiul cardiacSi celulele cardiace au sistem de tubi T. Ele sunt in numar mai mare decat in fibrele musculare

striate scheletic si stabilesc contacte doar cu o terminatie a RS formand diadele. Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. striat scheletic. El are

dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. Contractia este controlata de oscilatiile concentratiei de Ca2+. De asememnea exista o calciuATPaza care acumuleaza Ca2+ in RS, canale de calciu in membrana RS care sunt sensibile la mediatori chimici (IP3 - inozitol trifosfat). Acesti mediatori pot deschide canalele care duc la trecerea Ca din RS in citoplasmic.

9. Celulele sistemului excitoconductor miocardic: organizare la microscopul optic si electronicCelulele tesutului excitoconductor sunt de 3 tipuri: Celule P (pacemaker) care genereaza impulsuri electrice in nodulul sinoatrial si nodulul

atrioventricular. Au forma rotunda sau ovala, nucleul mare este situat central. Aparatul contractil este slab reprezentat si au putine mitocondrii si cisterne de RS. Intre aceste celule se stabilesc jonctiuni desmozomale. de asemenea ele mai sunt legate si de celulele T (de tranzitie) prin discuri intercalare.

Celulele T (de tranzitie) prezinta mai multe mitocondrii si cisterne de RS. Ele au rol de preluare si raspandire a impulsurilor electrice. Stabilesc jonctiuni cu celulele P si cu miocardiocitele de lucru.

Celulele Purkinje sunt mai mari, au citoplasma clara. La ME se observa in vecinatatea membranei materiale contractile cu orientare paralela cu axul longitudinal al celulei. Ele au mai multe mitocondrii si lipseste sistemul tubilor T. Stabilesc jonctiuni de tip gap sau desmozomi. Nu prezinta disc intercalar.

10. Organite celulare comune si specifice in celula musculara cardiaca, enumerare si roluri

Dintre organitele comune cel mai bine reprezentate sunt mitocondriile care ocupa 35% din volumul celulei, restul fiind in cantitate mica.

11.Discurile intercalare-ultrastructură, rolEste un complex jonctional localizat intre doua celule musculare cardiace -Are doua portiuni in functie de directia miofibrilelor Transversala -Zonula adherens – zona de ancorare a filamentelor de actina ale ultimului sarcomer

-Macula adherens( desmozom)- rol principal de ancorare Portiunea longitudinala este formata din jonctiuni de tip GAP cu rol in continuitate

ionica.Aspect polygonal.Nucleu central rotund eucromatic cu nucleoli evidenti.zona

perinucleara este clara.Intre cellule exista tesut conjunctiv si capilare sangvine.Longitudinala – jonctiune GAP – continuitate ionica – tesutul se comporta ca un sincitiu

12. Cuplarea excitatie – contractie in miocardocitele lucratoare. Rolul....Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. striat scheletic. El are

dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. Contractia este controlata de oscilatiile concentratiei

de Ca2+. De asememnea exista o calciuATPaza care acumuleaza Ca2+ in RS, canale de calciu in membrana RS care sunt sensibile la mediatori chimici (IP3 - inozitol trifosfat). Acesti mediatori pot deschide canalele care duc la trecerea Ca din RS in citoplasmic.

Miocardiocitele atriale sunt asemanatoare cu cele ventriculare dar au in plus granule atriale. Aceste granule contin un precursor al factorului natriuretic. Factorul natriuretic este de natura endogena ajuta la eliminarea Na+ din organism. El are efect antagonic fata de ADH si ACTH. Eliberarea granulelor se face atunci cand celulele sunt tensionate datorita cresterii volumului sangvin.

13. Forma, dimensiunile si dispunerea in tesut a fibrelor musculare netede. Localizarea muschiului neted in organism (exemple)

Forma fuziforma dar exista si unele “ramoase” care sunt ramificate cu prelungiri ( in iris, tunica medie aorta).

Dimensiuni: lungimea 20 m - 1 mm. Au lungimea de 1 mm la stomac si uterul gravid. Diametrul este de 5 m. Raportul diametru / lungime variaza de la 1/5 pana la 1/100, fiind mai mic fata de cel de la fibra scheletica.

Localizare in organele cavitare (cu perete si lumen). Peretele este format din mai multe tunici, una fiind m.

neted. Exemple: arborele respirator - de la trahee pana la ductul alveolar arborele vascular - tot cu exceptia capilarelor si venulelor, ce au peretele subtire, fara tunica

musculara neteda dar totusi celule musculare speciale (pericite) care sunt de fapt celule contractile si ajuta la progresia coloanei sangvine

tubul digestiv - din 1/3 mijlocie a esofagului pana la rect aparatul urinar - de la ureter pana la uretra aparatul genital feminin - tube uterine pana la vagin aparatul genital masculin - epididim, canalul deferent, veziculele seminale, prostata, penisul. glandele exocrine:

ductele excretoare (glandele salivare, caile biliare etc) portiunea secretorie (acinii glandelor salivare etc) - este inconjurata de celule

mioepiteliale care ajuta la eliminarea produsului de secretie. organele de simt:

in piele - m. piloerectori globii oculari - m. irisului, m. intrinseci (ciliari)

celule izolate sau fascicule foarte mici raspandite in tesutul conjunctiv. Acestea se gasesc in: capsulele organelor (ggl. limfatici, splina etc) pleura viscerala ligamentele largi ale uterului tesutul conjunctiv subcutanat, in unele zone speciale (zona mamelonara, perineu, scrot,

orbita)

14.Sarcolema fibrei musculare netede: specializări ultrastructuraleAre aceeasi structura ca si membrana celulara obisnuita cu mici particularitati: jonctiunile celulare - de tip gap (nexus), adherens (fascia adherens) sau digitiforme.

Jonctiunea gap realizeaza comunicarea directa intre celule prin canale cu diametrul de 1500..., ceea ce permite trecerea ionilor de Ca, acesta fiind implicat in generarea potentialului de actiune (PA) si in mecanismul de contractie-excitatie.

Fibra musculara neteda are automatism (genereaza impulsuri). Exista zone pacemaker care genereaza PA ce se raspandesc in masa cu ajutorului jonctiunilor gap ce permit raspandirea instantanee a Ca in celule. Are loc o cuplare electrotonica. Exista si o cuplare metabolica.

Fasciile adherens si jonctiunile digitiforme solidarizeaza mecanic celulele. Astfel are loc sumarea contractiilor celulelor alaturate care se manifesta ca o contractie uniforma.

La nivelul sarcolemei exista formatiuni specifice, in cantitate crescuta. Acestea sunt caveolele si densificariile (ariile dense).

Caveolele reprezinta niste invaginatii ale membranei. A nu se confunda cu alte invaginari. Adancimea este de 120 nm, latimea maxima este de 70 nm iar deschiderea este de 35 nm. Ele sunt cvasipermanente, stabilitatea lor fiind data de citoschelet. Ele reprezinta prelungiri ale spatiului extracelular spre interiorul celulei. Cu toate acestea mediul din interiorul caveolei este diferit fata de ccel din spatiul extracelular, mai ales in ceea ce privesta Ca, concentratia sa fiind de 2-3 ori mai concentrat decat in mediul extracelular. In concluzie, caveolele participa la traficul ionilor de Ca, ceea ce le aseamana cu tubii T.

Ariile dense (densificarile membranei) au dimensiuni de 100-400 nm. Atat caveolele cat si ariile dense sunt asezate alternativ pe meridianele acestui fus. Compozitia chimica a ariilor este asigurata de 2 proteine (vinculina si talina) care apartin clasei de proteine de legare a actinei (ABP - actine binding protein). Ele sunt proteine de ancorare a actinei la mambrana celulara, realizand legatura intre actina si citoscheletul membranie celulare.

Pe preparatele de ME se observa ca actina se insera in unghi ascutit la nivelul ariilor dense

15.Organizarea ultrastructurală a aparatului contractil în fibra musculară netedă-Mecanismul contractil include actina si miozina. -Asezarea lor spatiala este diferita de a celulelor striate (nu apar sarcomere) -Filamentele de actina sunt foarte lungi -Filamentele de miozina pot ramane complet suprapuse cu filamentele lungi de actina la schimbari foarte mari ale lungimii musculare (pana la de 10 ori schimbare a lungimii).-Benzi de actina si miozina alternante, formeaza rudimente de miofilamente.-Filamentele de miozina nu sunt bipolare (F.M.Striata) ci lateral-polare. Pentru o latura a filamentului capetele proemina intr-o directie, in cealalata latura capetele proemina in directie opusa.-Filamentele de actina sunt solidarizate de ”corpi densi” (benzi Z rudimentare) -Distribuiti in toata citoplasma,

-dimensiuni :sute de nm -proteine de legare a actinei: a-actinina si filamina. -rol: solidariz capetele filam de actina prin punti transvers

-filamentele de actina: 6-8 nm -filamentele de miozina:12-15 nm -filamentele intermediare: 11 nm

16.Structura moleculei de miozină şi a filamentului gros în fibra musculară netedăFilamentele de miozina sunt formate din multe molecule de miozina. M. striat nu are punti transversale pe toata lungimea sa (in portiunea benzii H nu are punti transversale) in timp ce m. neted are punti transversale pe toata lungimea filamentului gros. Lungimea filamentului gros la m. neted este de 3 ori mai mare decat la m. striat. De aceea interactiunea actina-miozina este

pe o distanta mai mare si prin urmare m. neted se scurteaza mai mult. In m. striat, unui filament gros ii corespund 2 fialmente subtiri. In m. neted, unui fialment gros ii coerspund 8-15 filamente subtiri, de aceea o punte transversala in m. neted trage mai multe filamente de actina si deci forta de contractie este mai mica

17.Organizarea moleculară a filamentului subţire în fibra musculară netedăActina - la baza filamentelor sta actina F care este alcatuita din doua lanturi proteice

filamentoase. Fiecare dintre cele doua lanturi este alcatuit din mai multi monomeri de actina G. Aceste lanturi de actina sunt stabilizate de tropomiozina care are forma de bastonas ce subintinde 7 monomeri de actina. Moleculele tropomiozinei sunt situate in santul dintre cele doua lanturi ale actinei F. Tropomiozina mascheaza situsul de interactiune intre actina si miozina in relaxare. La acest nivel exista diferente fata de m. striat. La m. striat, starea tropomiozinei este controlata de troponina care prin subunitatea C leaga Ca si se activeaza modificand si conformatia tropomiozinei. La m. neted rolul troponinei C este preluat de catre calmodulina care este o proteina solubila in citosol. Prin legarea a 4 ioni de Ca ea se activeaza si actioneaza asupra caldesmonei care la randul ei actioneaza asupra tropomiozinei si determinand modificarea ei conformationala, ce are ca efect expunerea situsului de interactiune actina-miozina. 18.Histofiziologia muşchiului neted: particularitaţile contracţiei şi, substratul molecular şi structural al acestoraHistofiziologia muschiului neted

Mecanismul contractieiConsta in alunecarea filamentelor de actina in raport cu cele de miozina datorita

puntilor transversale. Are loc o dubla reglare a contractiei: una actioneaza asupra filamentelor groase prin MLCK si se produce fosforilarea acestui lant

care are drept consecinta declansarea activitatii situsului ATPazic alta actioneaza asupra tropomiozinei prin CD (caldesmona) si astfel se modifica

conformatia tropomiozinei cu expunerea situsului de interactiune actina-miozina.De asememnea un rol important in mecanismul de contractie il au proteinele de legare a

actinei (ABP) care controleaza polimerizarea si pozitionarea moleculelor de actina.Particularitatile contractiei

forta de contractie e scazuta (datorita nr. mic de punti transversale) viteza de contractie e scazuta (datorita activitatii ATPazice scazute) capacitatea de scurtare e crescuta (datorita existentei puntilor transversale pe toata

lungimea filamentului gros)Particularitati functionale

Activitatea contractila ritmica spontana - au loc contractii cu frecventa si amplitudine constanta dependenta de muschi. - acestia fiind m. fazici. Exista insa si m. tonici care au un tonus spontan, o stare de contractie sustinuta, tradusa printr-o miograma in platou

Contractia e modulata de urmatorii liganzi, prin legare la receptorii de pe membrana celulei musculare netede:

neurotransmitatori hormoni prostaglandine

Prezinta dubla inervatie vegetativa, excitatorie si inhibitorie; sinapsele sunt absente. Acetilcolina poate influenta procesul contractil la nivelul placii motorii. Aceste molecule (toti liganzii) actioneaza la nivelul receptorilor. Ei actiuni de tip elastic: intr-un loc poate fi inhibitor iar in alt loc poate fi stimulator al contractiei. Actiunea lor depinde de tipul de receptor exprimat in membrana celulara si de tipul de mecanism de transductie ce are loc in celula.

Fibrele sunt cuplate electric prin jonctiuni gap si cuplate mecanic prin jonctiuni adherens. Aceste jonctiuni asigura functionalitatea tesutului

19. Clasificarea functionala a muschilor netezi Mm. netezi unitari (viscerali, vasculari) - au activitate ritmica spontana, initiata in arii pacemaker. Se

contracta ca o unitate. U multe jonctiuni gap care asigura raspandirea PA si au o inervatie slaba (o terminatie nervoasa inerveaza un fascicul de fibre: 100-300 fibre).

Mm. netezi multiunitari (iris, mm. ciliari, mm. piloerectori, tunica medie a vaselor mari). Fiecare fibra se contracta independent. Au putine jonctiuni gap si nu au contractii spontane. de asememnea fiecare fibra este inervata de o terminatie nervoasa libera.

Mm. netezi intermediari (vezicula seminala, canalul deferent) Nu au actiune spontana, au numar moderat de jonctiuni gap si o terminatie nervoasa libera inerveaza un fascicul mic de fibre.

20.Fenotipurile contractil şi secretor ale fibrei musculare netede adulte Starea contractila - celula este oprita in G1. Aceasta stare este mentinuta de inhibitori ai proliferarii,

celula avand receptori pentru acesti factori. Celula nu are receptori pentru factorii mitogeni (de stimulare a cresterii), ea este refractara la acestia. De asemenea, in acest stadiu celula raspunde la agentii care contracta. Spre exemplu, m. neted vascular raspunde la angiotensina II. In aceasta etapa celula nu sintetizeaza matrice extracelulara.

Starea secretorie - celula iese din G1. Ea raspunde la factorii mitogeni (spre exemplu PDGF). Nu se contracta dar sintetizeaza matrice extracelulara (colagen, fibre elastice, proteoglicani).

Aceste doua fenotipuri sunt foarte bine exprimate la m. neted vascular. Atfel se explica ateroscleorza, boala a celulelor musculare netede, in care creste numarul celulelor secretoare. De-a lungul timpului s-au elaborat mai multe modele experimentale ale aterosclerozei.

Initial, dintr-un motiv oarecare, are loc lezarea endoteliului vascular, ceea ce determina expunerea matricei extracelulare aflate sub endoteliu la fluxul sangvin. Are loc aderarea plachetelor si se formeaza un trombus plachetar, ceea ce duce la eliberarea PDGF si a altor factori existenti in granule. Daca creste concentratia PDGF sunt stimulate celulele secretorii ale m. neted. Acestea devin capabile sa secrete PDGF si concentratia acestuia creste si mai mult. Concentratia PDGF crescand din ce in ce mai mult are loc cooptarea celulelor din tipul contractil in cel secretor. Celulele secretorii migreaza in intima vasului lezat unde secreeta matrice extracelulara ce determina placa de aterom. La toate acestea se adauga si faptul ca celulele secretorii au si receptori pentru LDL (“carausii colesterolului”). Atunci LDL sunt internalizate in celula si acestea se blocheaza, ceea ce duce la crestera volumului placii de aterom.