testul szondi(a l pulsiunii)

10
TESTUL SZONDI(A L PULSIUNII) Testul Szondi constă din fotografiile unor bolnavi mintali care,după Szondi, au proprietăţi evocatoare,suscitând în subiect anumite reacţii afective prin care putem evalua anumite instincte sau trebuinţe fundamentale care îi dirijează existenţa. Teoria care stă la baza testului Szondi = medic endocrinolog. El a introdus conceptul de destin( alegeri fundamentale pe care le facem în principalele domenii ale vieţii: iubire,prietenie,alegerea profesiei,alegerea bolii,moartea). Aceste alegeri sunt determinate genetic în mare parte,le moştenim de la ascendenţi inconştientul familial al persoanei Individul recompensează destinul unui ascendent al său. Tendinţele genetice se manifestă în plan psihologic prin trebuinţele(pulsiunile) pe le avem. Conceptul de pulsiune a fost preluat de la Freud. Caracteristicile pulsiunilor: 1) Orice pulsiune are o sursă( modificări ale organismului); 2) Are o anumită intensitate(tensiunea trebuinţei); 3) Are un anumit scop – de a satisface,de a elimina tensiunea; 4) Are un obiect – se satisface prin intermediul obiectului; Szondi afirma că testul lui este capabil să măsoare pulsiunile organismului,arătându-ne anumite caracteristici esenţiale ale destinului unui om. Dacă cunoaştem intensitatea şi modul de manifestare a pulsiunilor organismului,putem afla informaţii importante despre personalitatea individului. Sunt 48 de fotografii,împărţite în 6 serii de câte 8,cele 8 dintr-o serie conţin fiecare o anumită boală mentală: 1) h = HOMOSEXUALImăsoară nevoia de tandreţe 1

Upload: ancu-livia

Post on 21-Jul-2016

19 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Testul Szondi(a l Pulsiunii)

TESTUL SZONDI(A L PULSIUNII)

Testul Szondi constă din fotografiile unor bolnavi mintali care,după Szondi, au proprietăţi evocatoare,suscitând în subiect anumite reacţii afective prin care putem evalua anumite instincte sau trebuinţe fundamentale care îi dirijează existenţa.

Teoria care stă la baza testului

Szondi = medic endocrinolog. El a introdus conceptul de destin( alegeri fundamentale pe care le facem în principalele domenii ale vieţii: iubire,prietenie,alegerea profesiei,alegerea bolii,moartea). Aceste alegeri sunt determinate genetic în mare parte,le moştenim de la ascendenţi inconştientul familial al persoanei Individul recompensează destinul unui ascendent al său.Tendinţele genetice se manifestă în plan psihologic prin trebuinţele(pulsiunile) pe le avem.Conceptul de pulsiune a fost preluat de la Freud.

Caracteristicile pulsiunilor:

1) Orice pulsiune are o sursă( modificări ale organismului);2) Are o anumită intensitate(tensiunea trebuinţei);3) Are un anumit scop – de a satisface,de a elimina tensiunea;4) Are un obiect – se satisface prin intermediul obiectului;

Szondi afirma că testul lui este capabil să măsoare pulsiunile organismului,arătându-ne anumite caracteristici esenţiale ale destinului unui om.Dacă cunoaştem intensitatea şi modul de manifestare a pulsiunilor organismului,putem afla informaţii importante despre personalitatea individului. Sunt 48 de fotografii,împărţite în 6 serii de câte 8,cele 8 dintr-o serie conţin fiecare o anumită boală mentală:

1) h = HOMOSEXUALImăsoară nevoia de tandreţe2) s =SADICInevoia de a acţiona direct asupra modului de a lua iniţiativa,de a fi incisivi,de a

domina,de a distruge sau chinui.3) e =EPiLEPSIA nevoia de a-ţi controla furia şi ostilitatea,iar inversnevoia de a-ţi reprima furia

şi ostilitatea.4) hy =ISTERICItrebuinţa de a-ţi exprima sau ascunde emoţiile şi dorinţele.5) k = CATATONIE nevoia de a-şi gestiona prin refulare sau introiecţie modul de manifestare a

celorlalte trebuinţe .6) p = PARANOIAtrebuinţa Eu-lui de a-şi conştientiza şi de a-şi mentaliza celelalte trebuinţe,

a.î. să le confere o formă socializată,umanizată.7) d = DEPRESIE nevoia de a căuta sau de a păstra obiecte,stimuli sau centre de interes pe care

să le investească afectiv.8) m = MANIEnevoia de ataşament şi de a obţine satisfacţie şi plăcere din relaţiile cu obiectele

lumii.

1

Page 2: Testul Szondi(a l Pulsiunii)

Instrucţiuni de aplicare

Instructaj : „Alegeţi din toate fotografiile prezentate,pe acelea care vă plac cel mai mult şi pe acelea care vă displac foarte mult. Alegeţi două persoane care vă plac cel mai mult/ Alegeţi două persoane,cele mai antipatice→alegeţi încă două persoane antipatice”.

Se spune prima serie( seriile sunt notate cu cifre romane: (I,II,III,IV,V,VI). Cu cât individul are o trebuinţă mai nesatisfăcută din cele 8,cu atât va reacţiona afectiv mai

puternic la fotografia care reprezintă acea trebuinţă. Apoi i se pun a II- serie de fotografii

Exemplu : O persoană care are foarte mare nevoie de senzualitate,tandreţe,erotism alege „ h” transmite mesajul „ am nevoie de mângâiere”.Dacă are nevoie de independenţă; ataşament şi suport „m”.

Serii S A A2

I m,hy e,h d,sII h,s e,m hy,kIIIIVVVI

h s e hy k p d m+ x x x x- x x x

Profilul pulsional grafic se numeşte Profil de faţadă = V.G.P

S→simpaticeA→antipaticeA2→antipatice alese a doua oară

Pentru VGP ne interesează doar A şi S,fără A2.Alegerile simpatetice sunt notate cu „+”Alegerile respinse sunt notate cu „-„.

Principiul general de interpretare: cât mai multe cruciuliţe pe o trebuinţă.Pentru a interpreta mai precis se apelează la coduri(scoruri). Există 4 coduri:

1) Scorul „+”→se acordă dacă pe trebuinţă avem cel puţin 2 alegeri simpatetice dar maxim una antipatică( sau deloc).

2

Page 3: Testul Szondi(a l Pulsiunii)

Exemplu: + VGP

-

h s e hy k p d m x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x +!! - ± 0 + ± 0 +!!

Când apar mai mult de trei alegeri S se acordă „!”Reacţia „+”Subiectul îşi acceptă trebuinţa respectivă în forma naturală.Exemplu: m+→subiectul îşi acceptă nevoia de ataşament dependenţă şi teama de a nu pierde obiectul susţinerii( apare frecvent la femei,la toxicomani şi alcoolici). h+→ reacţie întâlnită desh+!!→frustrări în plan sexual

2) Scorul „-„ se acordă când pe o anumită trebuinţă ai cel puţin două alegeri antipatice dar maxim 1S. Reacţia „-„ subiectul nu îşi acceptă trebuinţa respectivă în starea ei naturală,încercă să o nege,să o reprime→ trebuinţa tinde să se reprime în comportament prin disimulare,camuflare şi inversat.

Scorul „-!”persoană masochistă,victimizată,pasivă,cu vocaţia durerii.3) Scorul „±” reacţie ambivalentă→ se acordă atunci când,pe o trebuinţă apar cel puţin 2S

şi cel puţin 2A. subiectul trăieşte un conflict între nevoia de a-şi accepta şi a-şi respinge trebuinţa. Conflictul duca la o stare de tensiune internă şi blochează eficienţa dinamică a trebuinţei. Oscilaţia între e+ şi e -persoană etică ce caută să-şi controleze furia/ tendinţa de acumulare a urii,ostilităţii, geloziei.

4) Scorul „O”reacţie nulă,se acordă atunci când pe o trebuinţă ai maximum 1S/1A. Trebuinţa este descărcată,exprimată într-un anumit mod în comportament. Exemplu: hy O+ subiectul a avut o ieşire isterică.

Testul Szondi este un test motivaţional,măsoară nişte trebuinţe universal-umane: h,s,e,hy,k,p,d,m→Factori pulsionali(care se grupează doi câte doi în vectori pulsionali). S P Sch C

S(S(HH++SS)) Energia erotică activă sau agresivă în relaţie cu obiectele lui. Ne dă informaţii despre intensitatea

trebuinţelor erotice şi agresive,despre ideile psihosexuale ale subiectului,dar şi despre capacitatea individului de a-şi sublima/socializa aspiraţiile sexuale sau agresive.

Factorul h h+ Îşi acceptă şi îşi recunoaşte nevoia respectivăh+! Acumulare de erotism,frustrare sexuală a subiectului

3

Page 4: Testul Szondi(a l Pulsiunii)

h-Îşi respinge şi nu recunoaşte nevoia de senzualitate şi de tandreţe. Apare mai des la intelectuali→acea energie erotică refuzată o poate exprima asupra unei activităţi mai abstracte,sublimate.h-! Un proces forţat de a-şi nega senzualitatea,oroare de atingere,o respingere a laturii feminine şi o refulare puternică a sexualităţii(frigiditate,impotenţă).

Factorul s s= factorul masculinităţii,al activismului şi agresivităţii, s= sadisms+Îşi acceptă nevoia de activism,de a exercita o priză directă asupra obiectelor şi persoanelor,de a lua iniţiativa.s+! Dorinţa de a-i domina,umili,chinui sau distruge pe cei din jur sau obiectele externe. Acumulare de agresivitate,de sadism( în limbajul psihanalitic=nevoia de afirmare falică a propriei virilităţi). Apare mai des la indivizii antisociali. În relaţie cu alte semne din test→atac distructiv asupra celorlalţi apare în general la indivizii cu un nivel de instruire mai redus,orientat spre concret, si cei care prestează munci dure;s-Îşi respinge nevoia de masculinitate,de activism sau de a acţiona direct asupra obiectelor şi persoanelor. Tinde să fie pasiv,uneori obedient şi adesea tinde să-şi canalizeze această energie activă spre activităţi mai sublimate,mai sofisticate. Individul poate investi această energie în activităţi mai simbolice. Este o trăsătură a personalităţii care apare mai des la persoanele intelectuale. s-! Persoana se străduieşte intens să-şi reprime agresivitatea,orientând-o asupra propriei persoane;atitudine foarte pasivă,masochistă şi autodistructivă. Apare mai des în tulburările nevrotice: sentimente de incapacitate,de neputinţă;depresie.

P( P( VECTORULVECTORUL PAROSIXMALPAROSIXMAL) Energia investită de subiect pentru a-şi putea controla exprimarea emoţiilor. În test ne arată cât de

Factorul e e(epilepsie)Cât de bine îşi controlează emoţiile ostile( furia sau ura).e+ Îşi acceptă nevoia de a-şi controla în mod etic furia şi ostilitatea. Sunt persoane mai controlate,altruiste,cu un Supraeu bine fixat. Este o trăsătură care apare mai des la indivizii cu un nivel superior de instruire. e + !→ individul se străduieşte să-şi nege/ mascheze ostilitatea,furia,reprimând aceste emoţiiPuternice sentimente de culpabilitate,din cauza unui Supraeu sadic,exigent. Este o trăsătură care apare mai des în nevroze,precum şi în unele tulburări psihosomatice. Exemplu : persoanele care se irită la piele, sau fac eczeme; ulceroşii.e -individul nu doreşte să-şi nege furia,iritarea şi lasă să se acumuleze în el acest gen de emoţii. Ură,iritare,invidie,gelozie,ostilitate.e -! subiectul este pe cale să explodeze,într-o criză de furie. Această trăsătură apare des la indivizii antisociali,cei cu acţiuni bruşte de furie,sunt cei cărora „ li se pune pata”. În test apare asociată cu s+!(acumulare de sadism).

Factorul hy hy(isterie)= nevoia de a se evidenţia,de a se remarca,de a seduce;nevoia de exibiţionism.h+! O nevoie exagerată de a se da în spectacol.hy + îşi accentuează tendinţa de a se da în spectacol şi de a-şi exprima într-o formă cât mai directă,naivă sau provocatoare propriile emoţii. Sunt indivizi care adoră audienţa – adoră să joace un rol. Unii dintre ei îşi aleg anumite profesii prin care să îşi poată manifesta aceste tendinţe. Exemplu: politicieni,fotomodele,etc.hy- individul îşi respinge tendinţele exibiţioniste şi simte nevoia de a-şi masca/controla reacţiile afective ,de a nu putea fi „citit” de ceilalţiapare la populaţia adultă.

4

Page 5: Testul Szondi(a l Pulsiunii)

hy-! O dorinţă extremă,foarte puternică de a-ţi ascunde emoţiile: pudoare,jenă exagerată,teama de a fi privit;sentimente de inferioritate faţă de propria imagine corporală,genul „ Mi-e ruşine cum arăt”. Este o reacţie care apare foarte des în bulimie şi anorexie. Apare mai des în tulburările anxioase: este un proces de inhibiţie emoţionalăcomplexe de inferioritate.

C( C( VECTORULVECTORUL DEDE CONTACTCONTACT) Energia investită de subiect în relaţia cu obiectele lui investite afectiv. În test ne dă informaţii despre

cât de stabile şi de satisfăcătoare sunt relaţiile obiectuale ale individului.

Factorul d d(depresie)nevoia de a căuta/ de a păstra relaţiid+ „Am nevoie să caut,să găsesc,să schimb cât mai multe obiecte şi relaţii pe care să le investesc afectiv. Este o reacţie a „ infidelităţii” – dorinţa de noutate,de schimbare;apare mai des la indivizii inconstanţi din punct de vedere al investiţiei lor relaţionale. Apare mai des la copii pentru că ne arată o orientare extravertă,spre lumea obiectelor ,apare mai des la indivizii cu un nivel de instruire mai redus,pentru că semnifică o fixaţie pe concret şi o valorizare a obiectelor tangibile.d- Dorinţa de a păstra ,de a conserva o relaţie sau un obiect investit afectiv→ o reacţie a „ fidelităţii”,a constanţei şi apare mai des la indivizii adulţi(începând cu adolescenţa),mai ales la grupurile de indivizi cu un nivel mai ridicat de instruire sau educaţie.

Factorul m m(manie) Trebuinţa de ataşament şi de dependenţă→trebuinţele orale ale subiectului.m+Indivizii îşi acceptă nevoia de a obţine plăcere,satisfacţie şi siguranţă în relaţiile cu ceilalţiîşi acceptă nevoia de ataşament şi dea avea un suport afectiv. Se poate orienta nu numai asupra partenerului,ci şi asupra prietenilor,familiei. Exprimă capacitatea subiectului de s e bucura de relaţiile lui cu lumea,este o perspectivă optimistă a subiectului.

m+! O dorinţă frustrată, nesatisfăcută, intensă de a găsi un suport afectiv→dependenţă. Teama, anxietatea subiectului de a nu pierde obiectul respectiv(nevroză de abandon,adică nevroză de separaţie). Apare în special la femeile tinere ; apare des la toxicomani,la alcoolici ,în bulimie, sau,în general,la indivizii care apelează des la comportamente compulsive,de natură orală pentru a-şi apăra tendinţa lor de abandon,de frustrare orală.

m-! Individul nu mai speră sau şi-a refulat tendinţele lui de ataşament . individul se simte singur,fără suport afectiv. La adulţi: un sentiment de tristeţe şi de dezamăgire. Este o reacţie care apare foarte des la copii şi adolescenţii din orfelinate,la oamenii străzii,în stările de depresie,la maniacalii turbulenţi şi la indivizii antisociali .

SSCHCH( ( VECTORULVECTORUL SCHIZOFRENSCHIZOFREN SAUSAU VECTORULVECTORUL E EUU--LUILUI) Exprimă energia investită de subiect pentru a controla,transforma sau a gestiona celelalte trebuinţe

a.î. să asigure un compromis între satisfacerea lor şi supravieţuirea organismului. În test ne arată cât de complex şi de puternic este Eul subiectului pentru a-şi gestiona instinctele într-un mod adaptativ.

Factorul p p(paranoia): tendinţa subiectului de a-şi conştientiza propriile instincte sau dorinţe,de a le mentaliza,a.î. Eul să le poată satisface în viitor într-o formă mai socializată,mai culturalizată. p+Capacitatea individului de a lua o priză de conştiinţă asupra propriilor dorinţe şi de a o forma un ideal sau strategie prin care individul să le poată realiza la nivel social. Exemplu: hobby sau profesie.Apare mai frecvent la tineri şi mai ales la studenţi.Apare foarte frecvent la persoane cu un nivel superior de instruire.

5

Page 6: Testul Szondi(a l Pulsiunii)

p-Individul tinde să-şi resimtă instinctele sau dorinţele la un nivel,mai curând neverbalizabil, sub forma unei tensiuni difuze,iritante,fără să conştientizeze ce se întâmplă cu elapare des la persoane care nu pot sau nu doresc să-şi conştientizeze anumite impulsuri sau dorinţe.

Exemplu: h+ s – →→→p – (astfel de persoane tind să proiecteze asupra celorlalţi propriile instincte sau dorinţe pe care nu le recunoaşte). identificare psihosexuală feminină(homosexualitate latentă)tendinţa paranoidă.

p- Apare la indivizii cu un nivel slab de verbalizare şi mentalizare; apare mai frecvent la copii decât la adulţi;apare la acei indivizi cu o gândire magică,iraţională,care îşi proiectează în exterior propriile dorinţe fără să ştie. Interpretează mediul din perspectiva acestei proiecţii.

Factorul k k→capacitatea subiectului de a frâna sau de a bloca manifestarea unei trebuinţese manifestă într-o formă mai subtilă prin identificarea cu un model care corespunde trebuinţelor/instinctelor subiectului.k+capacitate foarte mare de identificare a subiectului,indiferent de constrângerile realităţii fizice/ sociale. Apare foarte des la persoanele narcisice,egocentrice,care nu se conformează şi dau frâu propriilor tendinţe sau roluri pe care ele preferă să le adopte. k- Apare cel mai frecvent în populaţia generală;exprimă tendinţa subiectului de a-şi reprima,cel puţin,momentan,o anumită dorinţă sau instinct pentru a se supune dorinţelor realităţii. Este o tendinţă la conformism,inclusiv social şi un bun contact cu realitatea.k-! Tendinţa masivă a subiectului de a-şi reprima/ refula instincteleputernice sentimente de inhibiţie şi de constrângere( Reacţia fundamentală a nevrozei). Se întâlneşte la 65% dintre adulţi.

h+! k - !Nevoia de senzualitate şi de erotism este reprimată de către subiect.

OOBSERVAŢIIBSERVAŢII

O interpretare adecvată a testului presupune corelaţia sau corelaţii între factorii testului. Este un test care se foloseşte în principal,dar nu exclusiv, în clinică şi în psihologia judiciară. El

poate sesiza anumite disfuncţii sau dezechilibre în trebuinţele subiectului.

O singură testare a subiectului oferă numai o imagine parţială sau de moment a tendinţelor lui pulsionale.

Pentru a putea pune un diagnostic de structură( cu trăsături stabile) este necesar ca proba să se aplice de cel puţin şase ori,la un interval de 24 h – la un singur subiect→pentru a evidenţia problemele stabile de personalitate şi care sunt adevăratele probleme de comportament.

Pentru o singură priză(un singur test) este necesar să avem şi alte informaţii despre subiect. Una din principalele erori de interpretare : să se pună prea mult accent pe etichetele

psihologice(adică cei 8 factorii din test).

6